Sunteți pe pagina 1din 25

Grup Scolar ,,C-tin Brancoveanu Horezu Clasa a XIII-a C,Ruta progresiva

PROIECT
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETEN PROFESIONAL NIVEL 3 DE CALIFICARE SPECIALIZAREA: Tehnician n industria textil

ndrumtor: prof. ing. Cretu Ileana Absolvent: Marcu Gh. Ana-Maria

2010

TEMA LUCRRII:
ELABORAREA TEHNOLOGIEI DE CONFECTIONARE PENTRU PRODUSUL,,PANTALON DE SALOPETA

CUPRINS

ARGUMENT Cap. 1. CREAREA PRODUSULUI ETALON Cap.2.ALEGEREA MATERIALELOR FOLOSITE LA REALIZAREA PRODUSULUI

2.1.Materiale de baza 2.2.Materiale auxiliare


Cap. 3. PROIECTAREA ABLOANELOR 3.1. Construirea tiparului de baz 3.2. Construirea abloanelor 3.3. Calculul suprafeei abloanelor Cap. 4. ELABORAREA NORMEI INTERNE Cap. 5. DETERMINAREA NORMEI DE CONSUM

5.1. Realizarea ncadrrilor 5.2. Determinarea consumului specific 5.3. Determinarea necesarului de materiale de baz i auxiliare. Calculaia de pre
Cap. 6. ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE CONFECIONARE

Pregatirea si croirea materialelor Procesul tehnologic de confectionare Organizarea controlului tehnic.


Cap.7. MAINI I UTILAJE FOLOSITE LA CONFECIONAREA PRODUSULUI Cap.8..DETERMINAREA INDICELUI DE MECANIZARE MASURI DE PROTECTIA MUNCII CONCLUZII BIBLIOGRAFIE ANEXE

ARGUMENT
Salopeta se utilizeaza ca imbracaminte de protectie la fabricarea sau manipularea substantelor nocive pentru piele sau la locurile de munca unde exista pericolul prinderii mansetelor sau poalelor hainei de catre organe de masini in miscare. Prin urmare , salopeta trebuie sa indeplineasca cerinte legate in primul rand de destinatia acesteia dar si cerinte generale de calitate impuse imbramintei. Astfel, in elaborarea tehnologiei de confectionare dar si la realizarea produsului am pornit de la aceste conditii. Prin dimensiunile sale de baza Ic=169cm si CB=92cm, CS=94cm,Le=108cm ,pantalonul de salopeta se incadreaza in talia III; pentru asigurarea dimensiunilor principale si pentru confectionare am consultat STAS-ul 1280-71. Prin tesatura aleasa ale carei caracteristici sunt prezentate in cap.2 , in formularul ,,Buletin de analiza produsul are capacitate de absorbtie, retentie a substantelor dar si de protectie; produsul prezinta capacitate de izolare termica, permeabilitate la aer, rezistenta la murdarire, la incarcare electrostatica. Produsul prezinta fiabilitate prin proprietatile de mai sus si prin faptul ca asigura comoditatea purtarii( pentru aceasta am construit corect tiparele reperelor pantalonuluispate, fata- si am realizat sabloanele necesare croirii). Imbracamintea de protectie are rol de protectie a corpului omenesc in cadrul activitatilor de productie sau in alte activitati individuale . Salopeta de protectie face parte din aceasta categorie- imbracaminte de protectie, alaturi de halatul de protectie, sortul de protectie si pantalonii cu pieptar. In industria textila cel mai mult sunt purtate halatul de protectie si salopeta de protectie. Salopeta de protectie este de fapt un costum salopeta compus din bluza si pantalon. Pantalonul este drept, prevazut cu slit cu nasturi, cu o brida cu un nasture deasupra liniei de terminatie,iar pe linia taliei are un canal(sant) pentru un siret care fixeaza pantalonul in talie. Am confectionat produsul respectand indicatiile STAS-ului, urmarind ca pantalonul sa prezinte mentenabilitate si disponibilitate. Necesarul de material,rezultat dupa realizarea incadrarii sabloanelor pe materialul dublu, a fost Aef=13088cmp, suprafaa ncadrrii =Ai= 155x90=13950cmp Ku=coeficientul de utilizare=93,82%, Sd=suprafata deseurilor=862cmp, pierderile P=6,18% Dupa elaborarea procesului tehnologic a rezultat un timp total de 84min si un indice de mecanizare IM=(65x100)/84=77,38% . Acesti indici pot fi imbunatatiti, la nivel de productie de serie, prin incadrari combinate ale sabloanelor si prin achizitia de masini pentru cusut nasturi si butoniere. Calitatea pantalonului de salopeta poate fi imbunatatita, cu respectarea cerintelor impuse, prin cresterea Ku, ceea ce conduce la scaderea costului cu materialul. De asemenea calitatea pantalonului poate fi imbunatatita prin cresterea calitatii intregului proces de realizare a produsului: calitatea materiilor prime si materialelor, performantele masinilor si utilajelor, calificarea si educatia personalului de deservire si

intretinere, calitatea mediului de lucru si ambiant si nu in ultimul rand, metodele de organizare, control si conducere.

Cap. 1. CREATIA PRODUSULUI ETALON


Produsul etalon denumit i prototip reprezint partea din documentaia tehnic ce stabilete aspectul, forma i caracteristicile finale ale produsului. n general, stabilirea produsului etalon este determinat de mod, de condiiile climatice i de destinaia produsului. De asemenea, forma produsului, linia modei i materialul din care se confecioneaz produsul etalon determin costurile manoperei. Elaborarea prototipului este determinat de diferii factori ca: -destinaia produsului n care prototipul poate reprezenta mbrcminte de protecie, de lucru, de sear, de odihn sau de sport. n acest scop se vor alege liniile de croiala corespunztoare, care s asigure produsului caracteristicile determinate de destinaie. -materialele folosite pot fi esturi sau tricoturi care dup aspect i modul de finisare pot fi uni, cu efect de culoare ( dungi, carouri, jacard) scmoate, cu bucle, etc. La alegerea modelului n funcie de material se ine seama de destinaia produsului i de mod. -vrsta purttorului determin linia produsului. Poate fi mbrcminte pentru copii, pentru adolesceni i pentru aduli, sau n funcie de sex: mbrcminte pentru femei i pentru brbai. Produsul ales ca tem a acestui proiect este pantalonul de salopeta. Imbracamintea de protectie are rol de protectie a corpului omenesc in cadrul activitatilor de productie sau in alte activitati individuale . Salopeta de protectie face parte din aceasta categorie- imbracaminte de protectie, alaturi de halatul de protectie, sortul de protectie si pantalonii cu pieptar. In industria textila cel mai mult sunt purtate halatul de protectie si salopeta de protectie. Salopeta de protectie este de fapt un costum salopeta compus din bluza si pantalon. Pantalonul este drept, prevazut cu slit cu nasturi, cu o brida cu un nasture deasupra liniei de terminatie,iar pe linia taliei are un canal(sant) pentru un siret care fixeaza pantalonul in talie.
Aspectul produsului i detaliile se pot observa n reprezentarea de mai jos:

Cap.2.ALEGEREA MATERIALELOR 2.1. Materiale de baza


Pentru realizarea produsului am ales ca material de baz o tesatura ale crei caracteristici sunt prezentate n ,,Buletinul de ncercri :

2.2 Materiale auxiliare - nasturii -am ales nasture din material plastic.
- aa de cusut ntr-o culoare apropiat de culoarea materialului de baz este realizat din poliester i are fineea Nm 80/3, pentru cusaturile interioare si ata pentru tighelit pe fata Nm 40/2.

Cap.3. PROIECTAREA ABLOANELOR 3.1. Construirea tiparului de baz


Pentru construirea tiparului de baz sunt necesare urmtoarele msuri luate pe corp: Ic=169cm si CB=92cm, CS=94cm,Le=108cm,CT=72cm, Lslit=Le-Li=27cm Li =81cm Itiv=30cm Fata pantalonului: 1-2=Ls=27cm Ls=cs/2+3,5cm=27cm 2-3=cs/10+3,3cm=47/10+3,3=8cm 2-4=Li=81cm 4-5=(2-4)/2+10cm=50,5cm 3-6=cs/2-1cm=22,5cm 6-9=cs/10+1cm=5,7cm 3-10=(3-9)/2-0,5cm=13,6cm 12-13=12-14=ltiv/2-1cm=14cm 11-16=11-15 6-18=1cm 19-20=0,8cm Spatele pantalonului: 3-21=cs/10=4,7cm 23-24=cs/2+1cm=24,5cm 10-22=(23-24)/4+2cm=8,1cm 10-25=(10-24)+4cm=21cm 15-26=16-29=2cm 13-28=14-29=2cm 11-31=11-30 17-32=1cm 27-33=(16-17)-0,5cm

3.2. Construirea abloanelor


Dup construirea tiparelor este necesar operaia de realizare a abloanelor. Aceasta presupune adugarea la tiparul fiecrui detaliu al produsului a rezervelor de custur i a celor de tiv.

3.3. Calculul suprafeei abloanelor


Pentru calculul indicilor de consum i a celor de pierderi, este necesar calcularea suprafeei abloanelor. Am folosit metoda geometric de calcul a suprafeei abloanelor adic am mprit ablonul n suprafee mai mici, cu forme regulate a cror arie se poate calcula cu ajutorul formulelor matematice. Afetei=a13+a14+a15+a16=106+702+900+864=2572cmp Atfata=2542x2=5144cmp Aspate=a17+a18+a19+a20=150+750+1302+1100=3302cmp Atspate=3252x2=6604cmp Asant=300cmp Abuzunar=520cmp Atbuzunare=1040cmp Aef=13088cm

Cap.4. NORMA INTERNA

Cap.5 DETERMINAREA NORMEI DE CONSUM 5.1. Realizarea ncadrrilor


Dup executarea abloanelor se impune ncadrarea acestora pe material. La realizarea ncadrrilor trebuie respectate o serie de condiii: - direcia firului drept, marcat pe ablon trebuie s coincid cu direcia firului de urzeal; - aezarea abloanelor pe material se va face cu respectarea indicaiilor marcate pe abloane; - aezarea i combinarea abloanelor pe material se va face avndu-se n vedere ca suprafaa materialului s fie folosit ct mai raional; - se va urmri ca nici unul din contururile abloanelor s nu se suprapun; - se vor ncadra mai nti reperele mari i apoi, n spaiile libere, se vor plasa reperele mici; - respectarea flauului i a desenului de pe material este necesar la toate piesele componente ale produsului. Dup numrul de produse din ncadrare, ablonrile pot fi: - ablonri simple, care cuprind abloanele pentru un produs i care pot fi aplicate att pe materialul dublat ct i pe materialul desfcut; - ablonri combinate, cuprind dou sau mai multe complete de abloane. Datorit faptului c se realizeaz un singur produs, s-a ales varianta ncadrrii simple. abloanele se vor aeza pe materialul dublu deoarece acest tip de ncadrare conduce la o folosire mai raional a materialului. Dup realizarea celei mai bune ncadrri se trece la conturarea abloanelor pe material folosind creta de croitorie sau un creion special. Se vor transpune pe material toate semnele de pe abloane. Dup realizarea ncadrrii am calculat lungimea de material necesar realizrii produsului:

Calculul suprafeei abloanelor Afetei=a13+a14+a15+a16=106+702+900+864=2572cmp Atfata=2542x2=5144cmp Aspate=a17+a18+a19+a20=150+750+1302+1100=3302cmp Atspate=3252x2=6604cmp Asant=300cmp Abuzunar=520cmp Atbuzunare=1040cmp Aef=13088cmp Suprafaa ncadrrii =Ai= 155x90=13950cmp

5.2. Determinarea consumului specific

Ku=coeficientul de utilizare Ku=Aefx100/Ai=(13088x100)/13950=93,82% Sd=suprafata deseurilor Sd=Ai-Aef=862cmp Pierderile P=Sdx100/Ai=6,18%

5.3. Determinarea necesarului de materiale de baz i auxiliare. Calculaia de pre


Material Material de baz estura Nasturi Aa de cusut Cantitate ( buc, m, ) 1,55 4 1 Pre /unitate ( lei/m, lei/buc ) 10 0,5 1 Valoare ( lei ) 15,5 2 1

Total = 18,50 lei

Cap. 6 ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE CONFECIONARE


n ntreprinderile de confecii, executarea produselor de mbrcminte se desfoar pe baza procesului de producie. Acesta cuprinde toate procesele tehnologice care se desfoar n unitatea respectiv. Procesul de producie reprezint aadar totalitatea activitilor desfurate n cadrul ntreprinderii pe baz de procese tehnologice. Procesul de producie cuprinde mai multe etape, n fiecare dintre ele executndu-se operaii specifice i poate fi reprezentat schematic astfel : -recepia calitativ -recepia cantitativ -nmagazinarea materialelor -decatarea i clcarea materialelor -controlul materialelor -sortarea materialelor -ablonarea -calculul loturilor -pnuirea materialelor -secionarea panului -decuparea detaliilor -controlul i formarea pachetelor -pregtirea semifabricatelor -prelucrarea detaliilor principale secundare -asamblarea produsului -curarea de ae i scame -clcarea final -controlul tehnic de calitate -ambalarea i transportul -nmagazinarea produselor

NMAGAZINAREA I RECEPIA MATERIALELOR PREGTIREA MATERIALELOR PENTRU CROIT

CROIREA MATERIALELOR

CONFECIONAREA SEMIFABRICATELOR

FINISAREA PRODUSELOR NMAGAZINAREA PRODUSELOR FINITE

Nerespectarea tuturor fazelor procesului tehnologic n cadrul unei ntreprinderi de confecii atrage dup sine apariia unor defecte mai grave sau mai puin grave la produsele de mbrcminte.

Operatiile procesului tehnologic de confectionare


Nr Denumirea operatiei crt 1 Prelucrarea detaliilor -executia slitului fetei, executare 4 butoniere -confectionarea si montarea buzunarelor -confectionarea clapelor de jos -surfilare detalii -calcare -confectionare siret ajustare 2 Tip Timp Op. (min) M M M M C M 15 6 4 4 5 3

Asamblarea detaliilor - Asamblare fata-spate pe cusaturile laterale, introducand M clapele - Asamblare fata-spate pe cusatura interioara M - Asamlare pe mijlocul spatelui M - executare lacas siret ajustare M - executare tiv M Finisare -executare butoniera -coasere nasturi -introducere siret ajustare -curatare de ate -calcare

8 6 8 4 4

M m m m C

3 5 1 3 5

Timp mecanic TM=65min Timp manual Tm=9min Timp calcat Tc=10min Timp total=84min

Organizarea controlului tehnic

Controlul tehnic de calitate are rolul sa asigure forma si aspectul modelului aprobat, prevenirea unor defectiuni ale materialelor utilizate precum si evitarea defectiunilor dimensionale sau de executie a produsului. In acest scop la elaborarea tehnologiei de confectionare au fost prevazute masuri tehnice care sa asigure produsului realizat calitatea necesara acestor deziderate. Astfel, pentru prevenirea unor defecte in materialul utilizat a fost introdusa operatia de control al materialelor inainte de croire . Cat priveste forma si aspectul produsului, aceasta conditie tehnica a fost realizata la proiectarea tiparelor si reproducerea sabloanelor . Dimensiunile pantalonului de salopeta provin prin croirea pe baza sabloanelor prin controlul pieselor dupa croire si prin respectarea conditiilor tehnice de confectionare asupra latimii rezervelor de cusaturi si tivuri. Controlul final de calitate este asigurat de catre un controlor capabil sa indeplineasca aceasta functie in cadrul procesului tehnologic de confectionare. Acest control se desfasoara pe baza standardului sau normei interne care precizeaza toate conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca produsul finit. Pentru confectiile din tesaturi, caracteristicile calitative verificabile de consumator sunt: - marimea confectiei - rezistenta la actiunea diferitilor agenti fizico-chimici:rezistenta la frecare,la indoiri repetate,la cusut,la rupere,la plesnire,rezistenta vopsirilor, imprimarilor,la intemperii- agenti care depind de destinatia confectiei - cerinte fiziologice si de confort:capacitatea de izolare termica,de transport a umiditatii, de aerisire a corpului, de afi usor de intretinut, de anu contine elemente iritante. - Cerinte estetice si de prezentare Principalele deficiente posibile: - Defecte de croire: largire, scurtarea, lungirea sau deformarea pieselor croite - Defecte de coasere sau finisare :devierea tighelelor, pas sarit sau suprapus, montare inadecvata a manecilor, captuselilor sau a altor detalii, diferente de nuante, absenta simetriei, diferente dimensionale,pete, butoniere festonate in complet, nasturi lipsa, , montati la loc nepotrivit sau de diferite forme sau culori

Cap.7 MAINI I UTILAJE FOLOSITE LA CONFECIONAREA PRODUSULUI

Pentru executarea produsului s-au folosit urmtoarele maini i utilaje: 1.MAINA SIMPL DE CUSUT Pn la inventarea mainii de cusut, operaiile de coasere erau realizate manual, cu ajutorul acului ceea ce necesita un timp ndelungat pentru executarea produsului. Construirea unei maini care s mecanizeze operaia de coasere i s duc la creterea productivitii s-a impus odat cu creterea produciei n confecii, determinat de cererea mereu crescnd de produse textile. Maina de cusut poate realiza un numr de 7000 8000 de mpunsturi pe minut i poate produce cele mai complicate custuri cu cele mei diverse destinaii. 2. MAINA TRIPLOCK - execut o custur elastic cu trei fire pentru unirea, surfilarea i rihtuirea concomitent a marginilor reperelor. n ara noastr se utilizeaz diferite tipuri de maini triplock. Acestea funcioneaz n general cu trei fire nfilate astfel: unul la ac i celelalte dou la apuctorul inferior respectiv la apuctorul superior. 3. MAINA DE CLCAT - necesar realizrii tratamentului umidotermic dup fiecare faz de asamblare dar i a tratamentului umidotermic final. Pentru desfurarea n bune condiii a activitii de confecionare i pentru obinerea unui produs superior din punct de vedere calitativ am mai folosit: - panglica centimetric pentru luarea msurilor pe corp, - rigl, echer, florar, - pentru construirea tiparelor, - creta de croitorie pentru trasarea conturului abloanelor pe material i pentru trasarea semnelor de pe acestea, - masa pentru croit o mas de dimensiuni mari i cu o suprafa neted care s permit lucrul n bune condiii, - foarfeci de croitorie pentru decuparea abloanelor i croirea materialului, - ace cu gmlie necesare pregtirii produsului pentru proba I, - ace i a de nsilat, - masa pentru clcat necesar realizrii tratamentului umidotermic n condiii optime, - perne pentru clcat pentru imprimarea formei spaiale produsului n timpul clcrii, - pnz pentru clcat pentru a mpiedica formarea luciului pe faa materialului n timpul tratamentului umidotermic final .

Cap.8.CALCULUL INDICELUI DE MECANIZARE

IM=(TMx100)/Ttotal IM=(65x100)/84=77,38% MSURI DE PROTECIE A MUNCII La mainile simple de cusut se pot produce accidente de munc dac nu sunt luate msuri de prevenire. Accidentele pot fi mecanice i electrice. Accidentele mecanice pot surveni de la acul mainii [prin nepri la degete], de la picioru [prin strivire], de la cureaua de transmisie [prin smulgeri i nepturi]. Accidentele electrice au drept cauz defectarea carcasei ntreruptorului, supranclzirea motorului electric i producerea de scurtcircuite datorit nelegrii instalaiei la pamnt. Pentru prevenirea accidentelor de munc sunt necesare: - instruirea tehnic a personalului operativ; - aplicarea dispozitivelor de protecie; - folosirea echipamentului individual de protecie. Cele mai importante msuri pe care trebuie s le cunoasc i s le respecte personalul operator pentru prevenirea accidentelor de munc sunt :

A. nainte de nceperea lucrului se va verifica: -dac masa mainii este fixat pe cadrul metalic de susinere; -dac corpul mainii este montat n bolurile de articulaie cu masa de lucru; -dac motorul electric este montat pe cadrul de fixare, pentru a nu cdea n timpul lucrului; -dac instalaia electric este izolat i motorul este legat la pamnt; -dac carcasa de la ntreruptor nu este spart sau czut de la locul ei; -dac maina este dotat cu dispozitive de protecie la ac i transmisie; -dac cadrul de susinere a mesei de lucru este montat pe suporturi de cauciuc sau de plut. B.In timpul lucrului se vor respecta urmtoarele: -curirea i ungerea se vor face numai dup ce maina a fost oprit i ntrerupt curentul electric; -punerea n funciune a mainii se face numai dup ce dispozitivele de protecie la ac i la transmisie au fost montate;

-pornirea i oprirea mainii se vor face numai prin pedal, fr a se pune mna pe volant; -n timpul lucrului, privirea va fi ndreptat numai asupra lucrului i a utilajului; -se interzice muncitoarelor s lucreze la main fr basma de protecie pe cap; -schimbarea sau punerea curelei n timpul funcionrii mainii este interzis; -toate interveniile i reparaiile la maina de cusut se vor face numai de personal calificat n acest sens; MSURI DE PROTECIE A MUNCII LA TRATAMENTUL UMIDOTERMIC n procesul de tratare umidotermic a mbrcmintei se lucreaz cu maini nclzite electric i acionate mecanic, pneumatic sau hidraulic. n cazul n care nu sunt luate msurile de prevenire necesare, aceste maini pot produce accidente mecanice, termice sau electrice. Accidentele mecanice se pot produce ca urmare a prinderii minii de ctre presele sau organele de lucru ale mainilor. Accidentele termice se pot produce de ctre suprafeele nclzite ale mainilor i preselor de clcat. Accidentele electrice se pot produce din cauza instalaiilor electrice ce alimenteaz mainile sau presele. Pentru prevenirea accidentelor la tratamentul umidotermic este necesar respectarea urmtoarelor msuri: -nainte de nceperea lucrului, trebuie s se verifice starea funcional a mainii de clcat; -mainile de clcat cu ntreruptoare sau dispozitive defecte nu se pun n funciune dect dup remedierea acestora; -la acionarea butoanelor de control electrice, n vederea prevenirii electrocutrilor sau a scurtcircuitelor electrice, minile operatorului nu trebuie s fie ude; -scoaterea techerului din priz se va face numai prin tragere de acesta i nu de cablul electric; -operaiile de reglare i ntreinere a mainilor se vor efectua n timpul staionrii lor i cu sursa de alimentare electric decuplat; -reglrile i reparaiile utilajelor de clcat se vor efectua numai de personalul calificat pentru aceste operaii; -locurile de munc la operaiile de clcare vor fi dotate cu covor de cauciuc sau grtar de lemn.

Eticheta de intretinere

BIBLIOGRAFIE * Stancu C.,Costache I.,Lucaci M.,Adler A.- Tehnologia confeciilor din esturi i tricoturi ; Ed. Didactic i pedagogic, Bucureti1971 Gheorghe Ciontea - Utilajul i tehnologia meseriei Confecioner mbrcminte din esturi i tricoturi , Manual pentru clasele IX X licee industriale cu profil de industrie uoar i anii I II coli profesionale ; Ed. Didactic i pedagogic, Bucureti 1997 Gheorghe Ciontea Tehnologia confeciilor textile i calcule n confecii , Manual pentru licee industriale cu profil de industrie uoar, clasa a XII a i coli profesionale ; Ed. Didactic i pedagogic, Bucureti1978 Ciutea M. ,Barladeanu M., Dragu P. Manualul croitorului , Ed. Didactic i pedagogic, Bucureti 1996 Gheorghe Ciontea Tehnologia confeciilor din esturi - ; Ed. de stat Didactic i pedagogic, Bucureti 1961 * Industria textila(colectie STAS)-Ed.tehnica

Eticheta de prezentare Producator:_________________________________________

Denumire produs:_____________________________________________ Model:______________________________________________________ Marimea/[inaltimea,grosimea]:__________________________________ Standard/Norma interna:________________________________________ Pret:________________________________________________________ Clasa de calitate:______________________________________________ Material de baza[tip, culoare,desen]:______________________________ Compozitia fibroasa:___________________________________________ Datafabricatiei:_______________________________________________ Controlat calitate:_____________________________________________ Control marcare,ambalaj:_______________________________________

Instructiuni de intretinere