CONCEPTUL DE CLADIRE SUSTENABILA

O cldire nu exist niciodat n sine i pentru sine, ci ea trebuie s fie permanent pus n relaie

att cu cei care o vor ocupa, ct i cu peisajul n care se va ncadra. Altfel spus, o cldire este ntotdeauna componenta unui sistem mai mare, care o integreaz, fie c este vorba despre un sistem construit (cartier, ora) sau unul natural (pdure, zon de coast etc.). Iar acest sistem integrator are deja o via proprie, un metabolism n care exist deja multe alte componente n interaciune, cu funcii bine stabilite. O cas sustenabil trebuie s rspund, nc din faza de proiectare, unui imperativ: ---construcia nu trebuie s aduc pagube, ci beneficii sistemului n care se va integra. Ea nu are voie s perturbe funcionarea acestuia, ci s i-o mbunteasc. Pentru realizarea acestui imperativ, proiectarea unei cldiri sustenabile (durabile) trebuie s se fac urmrind toate etapele vieii acesteia (aa numitul ciclu de via): extragerea, prelucrarea, transportul i utilizarea materialelor de construcie, iar dup finalizarea construciei, utilizarea cotidian, ntreinerea i renovarea, i n final, demolarea. Toate aceste etape trebuie prevzute nc din faza de proiect a construciei, deoarece soluiile tehnice i arhitecturale pot evita consumul inutil de resurse prin intermediul iluminrii i ventilaiei naturale, prin izolarea termic i fonic a cldirilor, prin armonizarea spaiilor verzi cu cele construite, pentru a asigura bunstarea utilizatorilor, dar i a mediului natural.
Dezvoltarea sustenabil este dezvoltarea care ndeplinete nevoile prezentului fr s compromit posibilitile generaiilor viitoare de a-i ndeplini propriile necesiti Cladirile sustenabile sunt acele constructii care au un impact minim asupra mediului pe intreaga durata a c iclului lor de viata, indeplinind, in acelasi timp, la cel mai inalt nivel, scopul pentru care au fost concepute si realizate.
(Brundtland Report, United Nations General Assembly (March 20, 1987). "Report of the World Commission on Environment and Development: Our Common Future)

Oamenii traiesc aproximativ 90% din timpul lor in interiorul cladirilor, astfel calitatea aerului este un factor esential, care influenteaza sanatatea, productivitatea si siguranta acestora. In marile orase cresterea poluarii si interesul scazut pentru asigurarea necesarului de spatii verzi al comunitatii au dus la gasirea unei strategii in acest sens. Cladirile verzi sau cladirile sustenabile sunt cladiri performante, cu un inalt grad de eficienta energetica, proiectate in asa fel incat sa conserve energia si apa, sa foloseasca spatiul, materialele si resursele intr-un mod eficient. Astfel, o cladire verde este o structura conceputa si construita pentru a fi folosita intr-o maniera ecologica. Realizarea unei constructii sustenabile integreaza o intreaga suita de strategii atat in timpul proiectarii constructiei utilizand materiale de constructie si produse ecologice. Materialele de constructii sustenabile ofera beneficii specifice atat pentru ocupantii cat si pentru proprietarii cladirii. Dintre acestea mentionam: Reducerea costurilor de intretinere pe durata de viata a cladirii. Conservarea energiei. Imbunatatirea sanatatii ocupantilor. Scaderea costurilor legate de schimbarea configuratiei spatiului locuit. Flexibilitate in design. Proprietarul unei astfel de case beneficiaza de costuri mici si o durata de viata a cladirii mai buna, sanatate, calitate foarte buna a mediului interior, diminuarea emisiilor de gaze cu efect de sera prin folosirea unor materiale cu amprenta de carbon redusa si prin performanta energetica ridicata.

*Conceptul de Arhitectura Sustenabila poate fi organizat in cateva arii de aplicabilitate. Aceste arii includ sustenabiliate, materiale, eficienta energetica, management corect al terenului si reducerea deseurilor. Arhitectura Sustenabila, este un termen general ce descrie tehnici de proiectare constientecologice in domeniul Arhitecturii. In sensul larg, Arhitectura Sustenabila cauta sa minimizeze impactul negativ al cladirilor asupra mediului prin marirea eficientei si prin folosirea optima a materialelor, energiei si dezvoltarii spatiale. Mai simplu, ideea de sustenabilitate, sau proiectare ecologica, este de a ne asigura ca actiunile si deciziile pe care le luam azi nu impiedica oportunitatile generatiilor de maine. Acest termen poate fi folosit pentru a descrie o abordare constienta din punct de vedere.

Ilustrarea energiei inglobate (initiala si recurenta) pentru o cladire cu structura de lemn pe o durata de viata de 100 de ani [Cole si Kernan, 1996].

*Energie sustenabila Eficienta energetica de-a lungul intregii vieti a unei cladiri este cel mai important scop al Arhitecturii sustenabile energetic si ecologic a proiectarii mediului construit. -Cladire low-energy: generic , o cladire low-energy este o cladire ce foloseste mai putina energie decat una obisnuita. Cladirile low-energy folosesc termoizolatii performante, ferestre eficiente din punct de vedere energetic, infiltrari minime de aer din exterior si ventilatie cu recuperator de caldura pentru scaderea consumului de energie pentru incalzire/racire. Ele pot folosi de asemena tehnici solare pasive ( confort termic interior stabil pe parcursul unui an ) sau tehnologii solare

active ( tehnologii ce transforma energia solara in energie electrica si termica cu posibilitatea stocarii ei). Aceste cladiri pot utiliza tehnologii pentru recuperarea energiei termice ce se pierde la dus sau la spalatoarele de vase, iluminare fluorescenta si aparatura eficienta energetic. -Cladire zero-energy: termen general ce desemneaza o cladire cu consum zero de energie si zero emisii anuale de carbon. Cladirile zero-energy sunt cladiri autonome ce nu consuma energie din retea toata energia necesara functionarii ei fiind produsa in-situ. Cladirile zero energy pot utiliza energia eoliana ( centrale eoliene ), geotermica (pompe de caldura), hidroelectrica ( microhidrocentrale) si solara ( panouri solare). * Eficienta sistemelor de incalzire, ventilatie si aer conditionat (IVAC) Cel mai important si fezabil element al unei cladiri eficiente d.p.d.v. al sistemelor de incalzire, ventilatie si racire este sistemul de termoizolare. O cladire mai eficienta disipa mai putina energie in exterior dar poate cere o capacitate mai mare a sistemelor de ventilatie pentru eliminarea aerului interior viciat. Cantitati mari de energie sunt pierdute din cladiri prin apa, aer si deseuri. Tehnologiile in-situ de reciclare pot recaptura efectiv energia din deseuri, apa calda si aer viciat tranferand-o catre sistemele de apa rece proaspata sau aer proaspat. Situl sau orientarea cladirii au de asemenea un efect major asupra eficientei sistemelor IVAC. Designul solar pasiv permite cladirii sa capteze si sa utilizeze eficient energia solara. In mod curent cladirile pasive solar folosesc materiale cu masa termica mare ,care retin caldura eficient si termoizolatie performanta ce previne pierderile de caldura. In climatul cu patru anotimpuri, un sistem energetic integrat va creste eficienta cladirii atunci cand aceasta este termoizolata performant, cand este orientata corect pe teren, cand caldura este recapturata ( pentru a fi utilizata imediat sau stocata) si atunci cand sunt utilizate energii regenerabile. *Sisteme de energii regenerabile si alternative - Panouri solare: sisteme solare active ce produc energie electrica (panouri fotovoltaice) - Centrale eoliene: sisteme ce transforma forta vantului in energie electrica. Potentialul energetic al unei turbine de vant este proportional cu patratul lungimii palelor si cu cubul vitezei la care acestea se invartesc. Eficienta unei centrale eoliene depinde major de conditiile de vant din zona si de amplasamentul terenului. Din aceste motive, pentru ca o centrala eoliana sa fie eficienta trebuie instalata intr-o locatie ce primeste un aport constant de vant ( cu o medie de vant de 24 km/h ). O centrala eoliana de scara mica, instalata pe acoperis, poate produce intre 10 si 25 % din energia electrica necesara unei locuinte de marime medie. -Incalzitoare de apa solare: sisteme domestice ce produc apa calda cu ajutorul energiei solare. Sistemele de incalzire solara pentru apa se compun din rezervoare de stocare si colectoare de energie solara ce sunt folosite pentru a incalzi apa.

-Pompe de caldura: sisteme ce utilizeaza energia geotermala pentru a raci sau incalzi interiorul cladirii -Microcentrale hidroelectrice: sisteme ce utilizeaza forta apei pentru a genera electricitate

Eficienta energetic
Cantitatile de energie consumate pe durata de viata a unei cladiri obisnuite de birouri [Cole si Kernan, 1996].

*Materiale de constructie sustenabile Lemn, lana, hartie, argila, vermiculita, in, canepa, alge, pluta, nuca de cocos, bambus, calcar si piatra sunt doar citeva din materialele ce pot fi considerate sustenabile. Un material de constructie obtinut local poate fi considerat sustenabil. *Componente organice volatile Panza reciclata sau pudra de hartie folosite pentru termoizolatii pot fi considerate materiale de constructie cu impact ecologic mic, avand avantajul de a fi nontoxice. Produsele green sunt considerate a avea mai putine componente organice volatile ceea ce le face mai bune pentru sanatatea ocupantilor unei cladiri si mai sigure pentru mediu.

*Managementul deseurilor Proiectarea sustenabila pune accent pe managementul deseurilor in-situ, incorporind lucruri cum ar fi sistemele grey-water ( reciclarea apei menajere uzate ) si toalete de compost pentru reducerea deseurilor. * Managementul apei

Captarea apei de ploaie si reciclarea apelor menajere uzate sunt posibilitati de reducere a consumului de apa. Odata perceputa ca neconventionala si nonstandard, ambele, organele guvernamentale si publicul larg accepta rapid Arhitectura Sustenabila ca o metoda de a construi cu mijloace logice si responsabilitate sociala.

EXEMPLE : - Bosco Verticale Italia, Milano - este un turn ce propune rezolvarea problemei lipsei de vegetatie din marile orase. O cladire de 27 de etaje ce serveste ca spatiu de locuit dar si ca mod de producere si recuperare a energiei. Se doreste plantarea arborilor pe balconul fiecarui apartament cu scopul de a produce oxigen si de a feri interiorul apartamentelor de poluare. Apa provenita de la duuri i de la spalat vase, trebuie sa fie filtrata si apoi reutilizata pentru a fi folosita la copaci. Intre cele doua cladiri va fi un total de 900 de copaci plantati.

ALTE EXEMPLE :

CADRUL DE REGLEMENTARE EUROPEAN I NAIONAL Deoarece cldirile sunt una dintre sursele principale de emisii de CO2, acestea au devenit inta politicilor europene cu privire la climat odat cu nceputul noului mileniu. UE i guvernele statelor sale membre au devenit o for motoare important pentru sustenabilitate mai mare n sectorul imobiliar. Conform Protocolului de la Kyoto, semnat de toate rile UE, Directiva european privind performana energetic a cldirilor (EPBD 2002), care a intrat n vigoare n 2002, a devenit punctul de pornire pentru toate msurile care au fost luate pentru a reduce consumul de energie al cldirilor la nivel european i naional. Intrarea n vigoare a EPBD este strns legat de dependena Europei de furnizori de energie din afara Europei i de acordul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser. Astfel, Directiva cere tuturor statelor europene s elaboreze standarde i legi naionale, cu scopul de a atinge intele ambiioase ale Uniunii Europene cu privire la economia de energie. Conform estimrilor Comisiei UE, consumul total de energie al cldirilor poate fi redus cu 22% pn n 2010, n comparaie cu 2003, dac Directiva este implementat n legislaia naional. Pn n prezent, doar jumtate dintre ri au implementat Directiva n legislaiile lor naionale. n rile n care EPBD a fost deja implementat se aplic reglementri obligatorii n cazul izolaiilor

pentru cald i pentru rece, precum i al eficienei sistemelor de nclzire i de rcire. De exemplu, n Germania cerinele EPBD sunt formulate n Legea german privind economisirea de energie, cunoscut i sub numele de EnEV. Reglementarea a fost adoptat n 2002 i, de atunci, a fost actualizat de dou ori (n 2007 i n 2009). Cerinele minime i valorile obligatorii pentru toate spaiile locative noi i pentru majoritatea cldirilor nerezideniale care se construiesc sunt reglementate de EnEV. Un certificat energetic, care ofer informaii despre consumul de energie al unei cldiri, este stipulat, de asemenea, pentru cldirile noi i pentru proiectele de renovare mai mari. Link util: o list de activiti naionale din Europa poate fi gsit pe urmtorul site Web: http://www.ideal-epbd.eu/

n plus fa de legislaia naional, au fost elaborate standarde la nivel european care arat, ca standarde europene (EN), cum se implementeaz cu succes tehnologia pentru economisirea de energie. Comitete care colaboreaz cu specialiti din multe ri europene elaboreaz aceste standarde pentru toi utilizatorii. EN 15232, care ncearc s calculeze economiile generate n funcie de tipul sistemului de automatizare instalat n cldire, poate fi dat drept exemplu.

Fig. 1: Bank of America Tower (51 de etaje) este primul zgrie-nori comercial din Manhattan care a primit Certificatul LEED Platinum. TEC Systems, care a integrat 103 regulatoare FALCON i 1435 regulatoare pentru control de camer SERVAL n sistemul de management al cldirii, a jucat un rol major la obinerea acestui certificat.

Certificarea cldirilor ecologice

Fig. 2: Diagrama arat cum cadrele legale i sistemele de certificare sustenabil la care se ader n mod voluntar se completeaz reciproc.

n prezent, toat lumea vorbete despre cldiri ecologice. Aproape toate proprietile imobiliare de top dein o astfel de certificare. Printre motive se numr cererea n cretere din partea chiriailor de a avea costuri mai sczute la utiliti, ns i dorina companiilor de a avea un prestigiu mai mare. Conform unui studiu realizat de Deutsche Bank, costurile de funcionare ale unei cldiri certificate LEED sunt cu circa 8-9% mai mici dect cele ale unei cldiri convenionale, n timp ce economiile de energie ajung la circa 30%. Acestea reprezint argumente puternice pentru o proiectare sustenabil a cldirilor. Sistemele de certificare transmit, de asemenea, semnale clare ctre piaa imobiliar. Statele Unite ale Americii (S.U.A.), ar care definete standardele pentru o nou abordare cu Certificarea LEED, este o deschiztoare de drumuri n acest domeniu. Certificarea internaional mai este oferit i de organizaii din Germania (DGNB) i din Marea Britanie (BREEAM). Sistemele de certificare: LEED, BREEAM i DGNB Un sistem de certificare este utilizat ca un instrument pentru a evalua sustenabilitatea unei cldiri. Un certificat este acordat dac o cldire respect toate criteriile de proiectare sustenabil. Mai mult, sistemele definesc standardele pentru cldirile ecologice i ndrumri

concrete pentru dezvoltatori, investitori i utilizatori. nc nu exist un standard uniform n Europa, aa c proprietarii i managerii imobiliari pot alege dintre diferite sisteme de certificare. BREEAM reprezint abrevierea pentru Building Research Establishment Environmental Assessment (BREEAM) (Evaluarea de mediu BRE) i este un sistem de certificare britanic. Organizaia privat BRE (Building Research Establishment) susine BREEAM. LEED, Leadership in Energy and Environmental Design (Excelen n design ecologic i energetic), provine din S.U.A. i a fost introdus de U.S. Green Building Council (USGBC) (Consiliul S.U.A. pentru cldiri ecologice). LEED este utilizat adesea ca certificat internaional. Acesta va fi examinat mai detaliat mai jos. DGNB, certificatul Consiliului German pentru Cldiri Sustenabile, reprezint rspunsul german la activitile LEED i BREEAM. Introdus n 2009, acesta este vzut ca unul dintre cele mai complete sisteme de certificare din lume, deoarece ia n considerare aspecte ecologice, economice i socioculturale. Auditori din toate cele trei domenii sunt implicai i monitorizeaz cldirea pe durata planificrii i a execuiei. Certificatele relevante sunt emise n conformitate cu un sistem de puncte. Link util: http://www.usgbc.org/ -> LEED http://www.breeam.org/ -> BREEAM http://www.dgnb.de/_de/zertifizierung/index.php -> DGNB Catalog de cerine n sistemul de certificare LEED Certificarea cldirilor ecologice nu presupune doar construirea i funcionarea ntr-un mod prin care s se economiseasc energie. Este vorba mai mult de ciclul de via total al cldirii: sursa materialelor de construcii, metoda de fabricare a acestora i de eliminare la sfritul ciclului de via, consumul total de resurse pe durata de via a cldirii i, desigur, consumul total de energie. Mai mult, specialitii n sisteme de nclzire, ventilaie i aer condiionat (HVAC) ai LEED descoper i mai multe probleme, precum legturile de transport, izolarea podelelor sau mediul social, probleme ce trebuie rezolvate de alii n timpul fazei de planificare. Toate informaiile necesare pentru certificat sunt rezumate n cea mai recent brour LEED, LEED 2009 pentru construcii noi i renovri majore.

n fiecare domeniu trebuie respectate una sau mai multe cerine prealabile. Cldirile cu un total de 40-49 de puncte primesc un certificat de baz. Pentru celelalte certificate este necesar urmtorul numr de puncte: 50-59 de puncte pentru Certificatul Silver, 60-79 pentru Certificatul Gold i cel puin 80 de puncte pentru Certificatul Platinum. Dup cum era de ateptat, factorii energetici uzuali, precum alegerea sistemului, energiile regeneratoare, automatizarea cldirii, monitorizarea calitii aerului i consumul sunt luate n considerare pentru certificarea LEED i sunt punctate, n mod corespunztor, cu un punctaj mare. Drept urmare, tehnologia de control dispune de o serie de zone promi toare, ce vor ajuta la o contribuie eficient la certificare.

Figura 3: Cuprinsul brourii LEED LEED 2009 PENTRU CONSTRUCII NOI i RENOVRI MAJORE i toate subiectele care ajut o cldire la obinerea certificrii.

Link util: Lista de verificare pentru cerinele impuse cldirilor noi i cldirilor existente care au fost supuse unor lucrri de renovare majore poate fi gsit n seciunea LEED/Sisteme de clasificare din broura LEED, LEED 2009 PENTRU CONSTRUCII NOI i RENOVRI MAJORE de pe site-ul www.usgbc.org Rolul tehnologiei de control n certificatul LEED Ce este att de interesant n legtur cu tehnologia de control este domeniul energie i atmosfer al certificrii, deoarece cerinele pe care o cldire trebuie s le respecte privitor la consumul de energie sunt formulate n aceast zon. Mai jos sunt prezentate dou exemple ale modului n care specialitii HVAC pot obine ct mai multe puncte posibil. Exemplul 1: Cerine pentru Msurtoare i verificare Aceast cerin se refer la consumul de energie i la verificarea economiilor, de exemplu, n primul an. Automatizarea cldirii, cu toate statisticile de consum, trebuie s satisfac acest criteriu: Expertul n automatizarea cldirilor poate prezenta rapoarte de consum legate de toate fluxurile

energetice, care sunt nregistrate, de exemplu, contoare de cldur (energie electric, rece etc.). Aceste date sunt editate i vizualizate lunar sau anual, pentru a corecta orice abateri fa de datele calculate n timpul planificrii. Pe baza analizei, pot fi recomandate noi msuri. Pentru a msura datele fizice i pentru a le edita cu ajutorul unui software, specialitii pot apela la soluiile CentraLine. Datele pot fi colectate, de ex., cu ajutorul contoarelor de cldur conectate la aparatele CentraLine DDC. Consumul este prezentat i nregistrat clar, utiliznd sistemul de control al cldirii i o evaluare profesionist a situaiei energetice. Exemplul 2: Cerine pentru Monitorizarea introducerii de aer din exterior Pentru a satisface cerinele pentru monitorizarea calitii aerului, trebuie nregistrate statistic performana ventilaiei i calitatea asociat a aerului (concentraia de CO2). Sunt utilizai senzori care msoar ncontinuu nivelul de CO2 pentru a se asigura existena unui volum de aer corect n toate prile cldirii. n acest scop, CentraLine are urmtoarea soluie: o instalaie de control n sistemul de ventilaie, care poate fi utilizat pentru a regla volumul minim de aer n funcie de valoarea necesar pentru calitatea aerului. n cazul ventilaiei naturale, monitorizarea calitii aerului i a volumului de aer poate fi efectuat i legat la o alarm. O central pe baz de PC, precum CentraLine ARENA, simplific vizualizarea calitii aerului i a dinamicii n timp a sistemului. Patru cerine prealabile de natur tehnic trebuie satisfcute ntotdeauna pentru aceste dou pri ale certificrii: 1. Elemente fundamentale ale punerii n funciune a sistemelor energetice ale cldirilor n momentul punerii n funciune, trebuie s existe verificri stabilite pentru a se asigura c ndrumrile de planificare ale dezvoltatorului cu privire la funciile energetice relevante sunt verificate i documentate de ctre un specialist independent. 2. Performan energetic minim Trebuie furnizate documente care s ateste consumul energetic al cldirii noi fiind cu cel puin 10% sau, n cazul unei renovri pentru economisire de energie, cu cel puin 5% sub nivelul de consum standard definit n sistemul de evaluare LEED. 3. Elemente fundamentale pentru managementul agenilor frigorifici Nu se pot utiliza clorofluorocarburi la cldirile noi. n cazul renovrilor, trebuie naintat un plan n care s se arate cum i cnd se va face trecerea la ageni frigorifici ecologici. 4. Performan calitate minim a aerului din interior Sistemele de aer condiionat trebuie s reflecte cele mai moderne tehnologii. Sunt acordate trei puncte pentru satisfacerea criteriilor prezentate n exemplul 1 i un punct p entru cele din exemplul 2. Se pot obine nc 36 de puncte prin implementarea de msuri suplimentare de automatizare a cldirii. Concluzie ncepnd cu 1996, numai n S.U.A. peste 6000 de cldiri au primit certificare LEED (date nregistrate n aprilie 2011). Acest numr mare arat ct este de actual acest subiect. Creterea numrului de certificri se datoreaz, pe de o parte, legislaiei i, pe de alt parte, faptului c din ce n ce mai muli investitori i proprietari ncep s recunoasc beneficiile cldirii sustenabile. Proprietile sunt

nchiriate i revndute mult mai uor, iar chiriaii i operatorii profit i ei, deoarece costul utilitilor i cheltuielile de ntreinere sunt semnificativ mai reduse. Deinerea unei certificri LEED, n particular, reprezint un semn recunoscut internaional al unei cldiri mai sustenabile i mai eficiente. Presupunnd c cerinele de baz sunt satisfcute, doar creditele LEED obinute pentru automatizarea cldirii vor asigura un numr suficient de puncte pentru un certificat LEED standard. Soluia tehnic oferit de CentraLine joac un rol semnificativ n obinerea certificrii pentru cldiri ecologice, indiferent dac este vorba de LEED, BREEAM sau DGNB. Surse Standarde i directive: Directiva UE 2002/91/CE privind performana energetic a cldirilor Legea german privind economisirea de energie (EnEV) 2009 LEED 2009 pentru construcii noi i renovri majore Literatur de specialitate: Andrew J. Nelson, Olivier Rakau, Philipp Drrenberg: Nachhaltige Gebude. Von der Nische zum Standard (Cldiri ecologice. O ni care devine popular, studiu de cercetare DB, datat 11.05.2010. Credite foto Fig. 1: Bank of America Fig. 2: CentraLine Fig. 3: Broura LEED Autor fotografii: CentraLine