Sunteți pe pagina 1din 23

1.

Detaliati caracteristicile tipurilor de imunitate innascuta/dobandita; activa/pasiva (comparati) Mecanisme innascute (Imunitatea Innascuta) Prima linie de aparare Nespecifica Mecanismele Adaptative (Imunitatea Adaptativa) A doua linie de aparare Specificitate inalta si memorie

Imunitatea Activa Lmfocitele sunt activate prin Ag de pe suprafata patogenilor Imunitatea Activa Naturala - dobandita ca urmare a unei infectii Imunitatea Activa Artificiala vaccinare Necesita un timp suficient pt producerea unor cantitati suficiente de celule B & T pentru a obtine un raspuns eficient. Imunitatea Pasiva (avem Ac) Organismul nu este trebuie sa intalneasca Ag pentru a produce Ac. Celulele B & T nu sunt activate iar plasmocitele nu produc Ac. Ac apar imediat in sange dar efectul lor protector este doar temporar. Imunitatea Pasiva Naturala (Ac materni) Ac materni traverseaza placenta spre fat unde persista cateva luni. Colostrum (primul lapte matern) contine cantitai importante de IgA care se ataseaza pe suprafata intestinala a n -n si apoi trec in sange Imunitatea Pasiva Artificiala Utilizata in cazul necesitatii unui RI rapid (ex dupa infectia tetanica). Sunt injectati Ac umani (tetanos: antitoxina tetanica). Ac provin din sangele donatorilor sanatosi vaccinati antitetanic recent. ofera o protectie de scurta durata (Ac sunt distrusi de fagocite in splina si ficat). 2. Prezentati caracteristicile generale ale receptorilor imunitatii innascute (tipuri, liganzii lor exemple) Liganzii microbieni recunoscuti in RII Pot fi recunoscuti in starea lor naturala* numai de celulele SII Cunoscuti drept pathogen-associated molecular patterns (PAMPs)

Sunt prezenti la toti microbii PAMPs sunt recunoscute nu numai de animale dar si de plante > RII a aparut inaintea impartirii in regnuri RECEPTORI CELULARI PRR S. Innascut Receptori preformati -recunosc structurile straine (non-self) - Asemanatori pe toate celulele II, -mosteniti genetic comuni tuturor indivizilor - Nr limitat ((102) -detecteaza molecule de pe bacterii - 1st line of defense SGR S adaptativ Generati somatic -recunosc self & non-self - Fiecare celula efectoare B/T are receptor unic - Fiecare individ are propriul set de receptori - Nr enorm** - Memorie imunologica - 2nd line of defense Recunoasterea self-ului Este importanta pentru ca permite celulelor unui organism multicelular sa (se) recunoasca daca celulele cu care vin in contact apartin aceluiasi organism interactiunea cu ele este sigura Structurile caracteristice self-ului lipsesc in mod normal de pe Celulele microbilor invazivi Celulele anormale proprii (maligne) Celulele altor indivizi din aceeasi specie

Recunoasterea self-ului si a absentei self-ului Fiecare celula proprie (self) prezinta o CI reprezentata de un set de molecule de suprafata denumite major hstocompatibil ity complex I (MHC I) MHC I trebuie sa fie prezente pe toate celulele normale nucleate din organism. Celulele care se transforma (malign /infectios) devin anormale isi reduc/ elimina expresia moleculelor MHC I 3. Definiti antigenul si explicati clasificarile sale (exemplificati) Antigen: orice substanta* origine exogena/ endogena care poate fi recunoscuta de prin receptorii specifici ** (SGR) membranari (ai limfocitelor) solubili (Ac) si este capabla sa stimuleze un RI specific Ag bacteriene Ag capsulare (a) Ag membranare (b) Ag flagelare (c) Ag struct fimbrii/pili (d) Ag rezultate in urma eliberarii de toxine (e) *Toxine: endo/exotoxine Ag parazitare

Ag somatice (f) externe/interne Secretii (polipeptide cu propietati Ag) (g) Ag Exogene Exotoxine: Polipeptide bacterii G+/ ligand+ toxic Efecte directe: citopat, citotoxic, neurotoxic Endotoxine: LPS bacterii GEfecte sistemice indirecte (CK): febra, hTA, CID Antigene Endogene 1.Ag Tumorale : Ag prezente pe suprafata celulelor tumorale a.Tumor specific Ag (TSA): exprimate doar pe suprafata celulelor tumorale NU si pe cea a celulelor normale. b.Tumor associated Ag (TAA): exprimate pe suprafata celulelor tumorale (conc crescute) si pe suprafata celulelor normale (concentratii scazute) ex CEA. 2. Antigene Virale : Molecule exprimate pe suprafata celulelor infectate ale gazdei 3. Autoantigene: Ag care declanseaza reactii imune impotrica structurilor self:

-proprietatile imunologice1.Imunogene/Ag complete:

Caracterizate prin: specificitate & imunogenicitate Da recunoastere specifica Da activare Limfocite efectoare Da RI 2.Haptene/Ag incomplete: Caracterizate doar prin specificitate Da recunoastere specifica Nu activare Limfocite efectoare RI Ag T-dependente : Necesita prezenta Th Declaseaza RIU si/sau RIC Determina producerea de IgG, IgM, IgA Natura: proteica (majoritatea) Prezinta n tipuri de DA Ag T-independente: NU necesita prezenta Th Declaseaza numai RIU Determina producerea de IgM Natura: polizaharidica (majoritatea) Prezinta DA unic /DA repetitiv

4. Definiti carcteristicile antigenului si prezentati conditiile de obtinere ale acestora 1.Imunogenicitatea capacitatea unui Ag de a stimula sistemul imun propriu pentru a induce un RI specific. 2. Specificitatea/Antigenicitatea capacitatea unui Ag de a se combina in mod specific cu Ac corespunzator (sau cu receptorul specific al limfocitului T). Imunogenicitatea = Capacitatea de a declansa un RIU/RIC II. Specificitatea/Antigenicitatea Capacitatea Ag de a interactiona specific numai cu receptorii antigenici a carui producti e a fost declansata de acel stimulul antigenic (ex. solubili-Ac si/sau receptori membranari) Ex: Haptenele = molecule care se leaga specific la Ac sau la receptori membranari, totusi nu pot induce RI specific independent (non-imunogenice) Toate moleculele imunogenice prezinta specificitate/antigenicitate Reversul nu este adevarat Conditii de imunogenicitate -Intrinseci 1.Foreignness 2.Dimensiunea (GM) 3.Complexitatea & Heterogenicitatea 4.Proprietatile chimice 5.Procesabilitatea Extrinseci1.Fondul genetic 2.Gradul de maturitate si imunocompetenta 1. Doza imunogenului 2. Calea de administrare 3. Adjuvanti

Conditii de imunogenicitate -IntrinseciOrice molecula care nu este recunoscuta drept self Gradul de imunogenicitate depinde de nivelul de indepartare pe scara evolutiei filogenetice 1. Foreignness/ Non-self Ag xenogenic: Antigene provenite de la o alta specie ex: LPS Antigen allogenic: Antigene provenite de la indivizi diferiti care apartin aceleiasi specii ex : Ag sistemului ABO, Rh Autoantigen: Agntigene proprii care in anumite conditii (trumatisme) RI 2.Dimensiunea (GM): Proteine cu GM > 10 kDa sunt puternic imunogene Proteine cu GM <500-10 kDa sunt slabe imunogen 3. Complexitatea & Heterogenicitatea Homopolimerii sunt lipsiti de imunogenicitate in ciuda GM mari Copolmerii (diferiti AA) prezinta imunogenicitate + AA aromatici (Tyr, Phe) creste imunogenicitatea Proteinele : structurile primara, secundara, tertiara si cuaternara cresc imunogenicitatea Procesabilitatea: Macromoleculele care nu pot fi degradate enzimatic sunt slab imunogene Macromoleculele mari insolubile sunt mai puternic imunogene decat cele mici si solubile Polipeptidele ce contin L-AA sunt mai puternic imunogene decat polipeptidele ce contin D-AA Carbohidratii, steozii si lipidele sunt slab imunogene Aminoacizii : non-imunogene Haptenele : non-imunogene Extrinseci A.Factori care tin de gazda 1. Factori genetici (individ, specie)

2. Gradul de maturitate si imunocompetenta 3. Varsta, sex, starea de sanatate B. Factori care tin de administrarea Ag 1. Doza 2.Calea de administrare 3.Adjuvanti Imunoresponsivitatea este codificata intr-o subregiune a genelor MHC Proteinele codificate de MHC joaca un rol central in determinarea gradului de imunoresponsivitate la un antigen Intensitatea Raspunsul imun este influentat de genele ce codifica: 1.Receptorii celulelor imunocompetente B, T 2.Proteinele implicate in mecanismele imune Factori care tin de administrarea Ag 1.Doza imunogenica -Dozele scazute de Ag nu reusesc sa activeze suficiente clone cellare lipsa de RI -Dozele foarte mari de Ag Limfocitele intra in stare de non-responsivitate -Doza unica RI redus/0 -Dozele repetate amplifica proliferarea clonala B&T 2. Calea de administrare Subcutanata > intraperitoneala > intravenoasa / digestiva Ex: subcutanata gg limfatici intravenoasa splina 3. Adjuvanti Substante care cresc imunogenicitatea unui Ag atunci cand este amestecata si injectata impreuna cu acesta. Adjuvanti sunt utilizati pentru a amplifica RI atunci cand: Ag are imunogenicitate scazuta Cantitatile de Ag disponibile sunt foarte mici 5. Definitia si clasificarea epitopilor

Determinantii Antigenici (epitopi) = unitatea structurala si functionala elementara a unei molecule antigenica Decide specificitatea antigenului o modificare mica (compozitia chimica, numar & conformatie) poate afecta specificitatea Ag.

Determinantul antigenic reprezinta locusul de combinare a Ag cu Ac baza structurala chimica a legarii Ac Clasificarea epitopilor 1. dupa structura si localizare liniari / secventiali constituiti 8-15 AA dispusi in serie caracter amfipatic: contin AA hidrofili si hidrofobi localizati in interiorul structurii Ag nativ recunoscuti in urma cooperarii celulare de catre L T

conformationali: constituiti 8-20 AA juxtapunere prin foldare structura tertiara/cuaternara caracter hidrofil localizati la exteriorul Ag nativ recunoscuti de receptori solubili ai limfocitelor B (Ac) 2. dupa accesabilitate I. dominanti (functionali): -DA dispusi pe suprafata Ag c - pot fi usor accesibili BCR II. sechestrati: -DA dispusi in interiorul Ag si c nu pot fi recunoscuti de (BCR/Ac) fara prelucrare prealabila

6. Prezentati tipurile de bariere naturale de aparare si detaliati componentele si caracteristicile lor

Bariere naturale: I. Fizice II. Chimice III. Biologice Suprafete epiteliale A.Externe: tesut cutanat B.Interne: mucoase tract GI, respirator, urogenital Incorporeaza si barierele chimice & biologice Epidermul (stratul cornos): impiedica: Deshidratarea, Atasarea microbilor Dezvoltarea microbilor Glandele cutanate pH acid, sare Substante antibacteriene Dermis: Molecule : a,b, -defensine, cathelicidine, RNA-ze, DNA-ze Celule (fagocite: Ne, M) Microbii Comensali inhiba colonizarea cu alti microbi Mucoasa epiteliala Localizare tracturi: Respirator Digestiv Urogenital jonctiuni stranse interepiteliale mucus: mucine

cili epiteliali: miscari miscari peristaltice pH: ~1.5 (stomac)-~ 5.5 (cutanat Secretii antibacteriene: 1.Cutanat: , defensine, cathelicidine, enzime: RNA-aze, DNA-aze, Lizozim AG, Sare 2.Tract gastrointestinal: defensine (criptidine) Acizi (HCl, biliari) enzime Defensine Structura: -35AA)3 lanturi Produse:

Actiuni: -bacter, fungica

Cathelicidine:

Structura:

-37)* Produse:

Actiuni: -bact, fungi eutralizarea LPS Factori fiziologici: Temperatura corpului Presiunea pulmonara a oxigenului

7. Precizati sistemele componente ale apararii innascute; descrieti caracteristicile functionale ale principalelor tipuri de celule care apartin imunitatii innascute A doua linie Componente: I. Celule 1. NK 2. Fagocite II. Factori solubili III. Mecanisme: inflamatie Celulele A.Limfocite: T, B, NK B.Plasmocite: celule B secretoare Ac

C.Monocite/macrofage: fagocite (circulatie/tesuturi) D.Celule dendritice: fagociteaza, proceseaza si prezinta Fagocitele nespecifice Neutrofile Eozinofile Macrofage Celulele fagocitare Definitie: Celule specializate pentru capturarea, ingerarea si distrugerea microorganismelor patogene Tipuri Leucocite polimorfonucleare: Neutrofile, eozinofile si bazofile: granulocite circulante in sange Monocite: in sange Nuclei cu forma asemanatoare cu boabele de fasole Precursorii macrofagelor Macrophage: in tesuturi: Celulele fagocitare mononucleare

MACROFAGELE sunt MONOCITE care au iesit din circulatie si s-au stabilit in tesuturi Celulele NK Definitie : limfocite granulare mari limfocite citotoxice ale II Sursa : Precursori din maduva osoasa Localizare: 10% - 15% limfocitele periferice 1% - 2% limfocitele din splina Functii: Celulele tumorale Celulele infectate viral Bacterii, fungi, paraziti

Citotoxice pt Responsabile pt citotoxicitatea celulara dependenta de Ac (Ab dependent cell mediated cytotoxicity, ADCC)
8. TLR: clasificare, distributie, liganzi, cai de semnalizare (enumerare)

TLR Recunosc: 1.PAMPs 1.structura chimica 2.Localizarea 3.Origine 2.DAMPs 1.HSP* 2. HMGB1*

Distributia TLR Receptor TLR1 TLR2 TLR3* TLR4 TLR5 TLR6 TLR7 TLR8 TLR9 TLR10 TLR11

cell type Ubiquitous DCs, PMLs, and monocytes DC and NK cells, upregulated on epithelial and endothelial cells Macrophages, PMLs, DCs, ECs, but not on lymphocytes Monocytes, immature DCs, epithelial, NK, and T cells High expression in B cells, lower on monocytes and NK cells B cells, plasmacytoid percursor DCs Monocytes, low in NK cells and T cells Plasmacytoid percursor DCs, B cells, macrophages, PMLs, NK cells, and microglial cells B cells, plasmacytoid precursor DCs Not Determined

TLR-L Activarea cailor de semnalizare intracelulara + factorilor de transcriptie (Nfk/ IRF) rata de transcriptie a genelor Produsi: protein Raspuns inflamator Activitate antivirala

Recunoasterea L 2.Dimerizarea TLR (TIR) 3.Recrutarea proteinelor adaptor 4.Activarea kinazelor 5.Activarea factorilor de transcriptie 6.Cresterea ratei de transcriptie a genelor CK, CC, CAM, IFN

9. Detaliati caractersticile receptorilor non-TLR Receptorii tip C lectinici (C-Type lectin Receptors)
Structura: -recognition domains, CRD).

Rol: stimuleaza

Tip I: -like

fagocitoza

Tip II Dectinele: Structura: 1 CRD

Rol: Leaga componente fungice + secretia CK pro-inflamatorii+ inflamatia

Tip III: receptorul pentru manoza (MBL, CD206) -manoza, L-fucoza si N-actil-D-glucozamina Rol: se ataseaza membranelor patogenelor +fagocitoza M, CD

Scavenger receptori
Structura eterogena:

Rol: fagocitoza

Receptorii N-formil Structura : Domeniul de recunoastere: bucle etracelulare responsabile legarea rest N-for-Met-Leu-Phe (Nfor-MLF) Domeniul efector :helix transmembranar + semnalizare intracelelara Rol:

-MLF) chemoatractie + fagocitoza inflamatia

10.Detaliati caracteristicile receptorilor citosolici


Receptori citosolici localizare Membrane endosome: fagocite (CD, altele) exemple TLR3, 7-9 Liganzi PAMs DAMPs Molecule microbiene: CpG (DNA prokaryote), Ac nucleici virali:dsRNA, ssRNA Peptidoglicani (perete bact), flageline, muramil dipeptide, LPS: DAMP cristale urat RNA viral

Citoplasma fagocitelor

NOD 1,2 NALP fam (inflamazomi)

Citoplasma CD, M, alte cellule: fibroblasti

RIG-I MDA-5

NOD-like receptor (NLR) Nomenclatura: Nucleotide Oligomerization Domain R Structura: familie ~ 20 proteine citosolice diferite Liganzi: 1.PAMPs:

2.DAMPs:

3.Produse de mediu:

monosodic (MSU**), calciul pirofosfat deshidratat (CPPD), ATPextracelular*

Structura generala:

de recrutarea a caspazelor

Protein Membrii: Cs (den. anterioara: receptori NODNOD1,2) Ps (den. anterioara: receptori NA*LPs)

Functii: Recunosc moleculele endogene (DAMPs) / PAMPs Formeaza oligomeri care activeaza caspazele inflamatorii ( inflamazomi) Determina clivarea activarea IL-1inflamatie RIG-like R (RLR) Receptori pentru dsRNA: recunosc virusurile RNA ssRNA: recunosc virusurile DNA (transcriere) Structura: Domeniu recunoastere: RNA-helicaze: Domeniu efector: 2 domenii de recrutare al caspazelor (CARD-like) MDA-5: melanoma diffrentiation-associated gene 5; RIG-I: retinoic acid-inducible gene I Functii RLR RIG-I MDA-5 Functii: Recunosc moleculele de origine virala citosolice Semnalizare

Fagocitoza 1.Recunoasterea si atasamentul 2.Captarea 3.Distrugerea / degradarea

Activarea Fagocitelor Distrugerea patogenului 1.Activarea NfB: Activarea altor celule SII & SIA Stimularea activitatii celulelor II Chemotaxis alte celule Semnale activatoare celule SIA

1.Activarea IRFs:

Mecanisme efectoare ale fagocitelor (II) Distrugerea patogenului: fagocitoza inflamatie Captarea patogenului procesare prezentare de Ag Secretie: CKs, CAMs, CCs: Inflamatie (acuta) CK semnale activatoare pt celulele SIA CK: IFNs Antiviral defense Altele: participa la homeostazia lipidica (scavenger R )

Celule NK Prima line de aparare impotriva: 1.Celulelor tumorale 2.Celulelor infectate viral 3.Altor patogeni intracelulari Implicate in: 4.Respingerea grefei

5.Autoimunitate 6.Avortul Spontan caracteristici Denumirea: semnalizeaza functia citotoxica Localizari: 5-15% populatia limfocitelor circulante splina, ficat, uter Identificare: CD3- & CD56+ & CD16 CD3: implicat in transducerea semnalului prin TCR CD56: ? CAM CD16: receptor tip Ig FcRIIIA rec reg ct a molec IgG fctie efectoarea NK (ADCC)

3 Subseturi Majoritatea: CD3- CD56dimCD16+ Contin perforine si granzymefctia principala:citolitica Moduleaza secretia CK Minoritate: CD3_CD56brightCD16Secreta cant crescute de CK (IFN, TNF, IL-10) Activitate citolitica redusa Rare: CD3-CD56-CD16+ Activitate citolitica foarte redusa Secreta numai cant scazute de CK Receptori* Kill Activator Receptors (KAR) caracteristici Kill Inhibitor Receptors (KIR) Recunoastere: celulele proprii infectate celulele proprii modificate Recunoastere: Lig (P/DAMP) cel proprii modificate (KAR) (Nespecifica) Lig (MHC I) cel proprii nucleate N (KIR) Activare: echilibru semnalele activatoare ~ inhibitoare Actiuni: liza celulelor-tinta secreta CK implicate in apararea antivirala

ce recunosc NK? Prezenta & absenta Selfului : MHC I: HLA-A, -Bw, -Cw, -G Self-ul indus/ modificat: proteine care semnalizeaza stresul celular: HSP, MIC-A, MIC-B, (MHC I chain-related proteins type A, B)

Receptorii Activatori ai NK (KAR) Celulele nucleate self N (sanatoase)

Nu ligand pt a fi legat de KAR Nu transmite semnal activator NK recunoaste tinta ca fiind N, sanatoasa NK se detaseaza fara sa lizeze celula-tinta Celule infectate/transformate malign Legarea ligand la NK Da semnal activator NK recunoaste tinta ca fiind self indus (ex proteine de stres MIC-A, B, HSP ) NK recunoaste tinta ca non-self ex proteine virale + molecule MHC-like DA liza celulara: degranularea perforinei & granzimelor Receptorii Inhibitori ai NK (KIR) Celulele nucleate self N (sanatoase) Legarea ligandului la receptorul NK semnal inhibitor NK recunoaste tinta drept celula self + N (sanatoasa) NK se detaseaza fara sa lizeze celula Celule infectate/transformate malign Pierderea ligandului inhibitor (ex moleculele HLA cls I) Nu semnal inhibitor NK recunoaste tinta drept celula self absent missing self DA liza celulara: degranularea perforinei &granzimelor

Mecanisme efectoare NK 1.Citotoxicitate directa

2.Secretie de citokine:

14. Interferoni: caracteristici, mecanism de actiune, efecte


Familie de proteine & glicoproteine secretate in mod natural fiecare tip de proteina prezinta efecte biologice similare dar nu identice virusuri

celulel sistemului imun : NK, lymphocytes celulele eukaryotice ca raspuns la infectii virale, tumori, alti stimuli biologici

Principalele functii ale familiei IFN


1.stimuleaza celulele sanatoase care se afla in vecinatatea unor celule infectate viral

1. activeaza macrofagele 2.mobilizeaza NKs

Mecanism general de actiune al IFN tesut infectat viral secretie IFN difuza in mediul extracelular celulele adiacente IFN se leaga de receptorii pt IFN de pe mb acestor celule activeaza productia PKR* blocheaza sinteza proteinelor proprii virusului Interferonii tip I
Alpha: produs de leucocite Beta: produs de fibroblaste Receptori: interferon cell receptors type 1: stimul pt expresie: infectie virala afinitati de legare diferite efecte biologice similare Rol Mobilizeaza linia I de aparare impotriva organismelor patogene

Tip II (gamma)
Gamma: produs de TH1, CTLs NK L B & APC profesionale activarea imuna Statusul inflamator*