Sunteți pe pagina 1din 36

UNIVERSITATEA TEHNIC CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAII

PROIECT INSTALATII SANITARE I

BORDEROU DE CONTINUT A. PIESE SCRISE fisa proiectului borderou (cuprins) tema de proiectare memoriu tehnic descrierea proiectului si a solutiilor adoptate caiet de sarcini detalii executie, materiale folosite, modalitati de executie, montare, etc breviar de calcul modalitati de dimensionare si calculare a instalatiei (schita de calcul) scheme izometrice necesar de materiale B. PIESE DESENATE Plan situatie (1:500) Instalatii sanitare Plan subsol (1:50) Instalatii sanitare Plan parter (1:50) Instalatii sanitare Plan etaj curent (1:50) Instalatii sanitare Plan ultim etaj (1:50) Plan terasa (1:50) Instalatii sanitare Schema coloanelor (1:50)

TEMA DE PROIECTARE FAZA PROIECT TEHNIC


1 Denumirea investitiei

Imobil de locuit S+P+_____E, in localitatea _____________________.


2 Elaborator 2.1 Proiectant general Denumire: UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAII Localitatea: Cluj-Napoca Strada: Daicoviciu, nr. 15 Judetul: Cluj Telefon: 0264 595699 Fax: Persoane autorizate pentru relatii legate de tema de proiectare:

2.2

Sef de proiect

Subproiectant de specialitate Denumire: Localitatea: Strada: Judetul: Telefon: Fax: Persoane autorizate pentru relatii:

3 Autoritatea contractant (beneficiar) Denumire: Localitatea: Strada: Judetul: Telefon/Fax: Persoane autorizate pentru relatii:

4 Amplasamentul Judetul: Localitatea: Obiectele de investitie la care se refera proiectul

Obiectul de investitie la care se refera proiectul Instalatii Sanitare Imobil de Locuit


1. Instalaiile sanitare cuprind: - instalatia interioara de alimentare cu apa rece ; - instalatia interioara de alimentare cu apa calda de consum ; - instalatia interioara de canalizare a apelor uzate menajere - instalatia de canalizare a apelor meteorice; - bransamentul de apa rece potabila a imobilului;

racord de canalizare;

Parametrii, valori de intrare i metode de dimensionare debitul de calcul pentru apa rece conform STAS 1478/90; debitul de calcul de canalizare conform STAS 1846/90; intensitatea ploii de calcul conform STAS 9470/73; - Consumatori de apa rece si calda sunt cei propusi in plansele de arhitectura .

Rezultate (valori de referinta) asteptate de beneficiar in urma finalizarii lucrarilor proiectate asigurarea debitului de apa rece si apa calda de consum la presiunea de serviciu pentru toti consumatorii obiectivului; preluarea continua a debitelor de apa uzata si pluviala de catre instalatia de canalizare in conditiile intensitatii ploii de calcul conform STAS 9470/73.

Solutii tehnice ce vor fi tratate in proiect Instalatiile se vor proiecta conform studiului de fezabilitate.

Documente care vor fi puse la dispozitia proiectantului si care formeaza baza de date primare pentru acesta (se noteaza si data la care vor fi puse la dispozitie) ultima variant a planurilor de construcie si arhitectura; avizele obinute de la deintorii de utiliti la faza SF.

10 Firme sau persoane cu care trebuie sa existe corelari pe parcursul executarii proiectului Proiectantul general 11 Persoana imputernicita de beneficiar pentru a solicita modificari ale temei de proiectare 12 Termen de predare

Data:

Beneficiar

Proiectant

MEMORIU TEHNIC

Prezenta documentatie trateaza la nivel de proiect tehnic instalatiile sanitare (alimentare cu apa rece si calda, canalizare menajera, canalizare pluviala) aferente unei gradinite. Regimul de inaltime al cladirii este S+P+1. Instalatia interioara de alimentare cu apa rece va fi executata din teava PP-R (80) model SDR 11 (PN 10), instalatia interioara de alimentare cu apa calda va fi executata din teava PP-R (80) model SDR 7.4 (PN 20) cu insertie de aluminiu, iar instalatia interioara de canalizare menajera si meteorica din polipropilena (HT) ignifugata. Obiectele sanitare prezente, vor fi prevazute cu baterii de amestec. Alimentarea cu apa rece a consumatorilor din cladire se va face din conducta publica, prin racordare directa, iar alimentarea cu apa calda se va face de la centrala termica de cartier. Montarea instalatiilor interioare se va face ingropat, iar coloanele vor fi montate aparent acoperite cu o masca. Colectarea apelor uzate menajere se va face intr-un colector racordat la sistemul public de canalizare, la fel si colectarea apelor meteorice tot intr-un colector racordat la sistemul pucblic de canalizare. Pe coloanele de scurgere se vor prevedea piese de curatire la baza coloanei. Inaltimea de montaj a piesei de curatire este de 0,4-0,8 m fata de pardoseala. Ventilarea primara se prevede prin prelungirea peste nivelul terasei a tuturor coloanelor de scurgere menajera cu 0,50 m cu conducte din fonta si cu caciuli de ventilare. Pe coloanele de scurgere a apelor meteorice se vor prevedea piese de curatire la baza coloanelor.

Caiet de sarcini Instalatii Sanitare


Fazele tehnologice de execuie a instalaiilor de ap rece i ap cald de consum menajer ncldiri.

Principii de baz:
Traseul din interiorul cldirii va ine cont de mai muli factori i anume: dac incinta este ameninat chiar doar accidental, de nghe, conductele se vor poza subteran (ntr-un canal vizitabil sau ngropate); dac incinta este nclzit, conductele se pot poza suprateran; indiferent c este vorba de conducte de alimentare sau de conducte de evacuare, tuturor li se va asigura o pant descurgere (ctre cminele exterioare). Pantele exagerat de mari nu sunt recomandate la fel ca i cele foarte mici; pe poriunile orizontale ale conductelor nu sunt admise contrapante care s permit stocarea de lichid i s mpiedice scurgerea complet; n cazul adaptrii soluiei cu conducte aezate n canal vizitabil, conductele de ap vor avea, pe ct posibil, trasee identice cu cele de canalizare . Pentru conducta principal de canalizare sunt valabile aceleai reguli. De la cminul de ap (sau cminul hidroforului) i pn la limita cldirii, conducta de aduciune (bransamentul) va fi pozat subteran la o adncime situat sub cota de nghe stabilit pentru zona respectiv (80100 cm). La intrarea n interiorul cldirii, conducta se va afla la aceeai cot de adncime. Odat cu stabilirea locului de ptrundere n interior a conductei de aduciune se va stabili i traseul orizontal al conductei principale n aa fel nct distana pn la coloanele (coloana) verticale de alimentare s fie ct mai scurt. Conductele subterane ce urmeaz a fi ngropate vor fi aezate pe un pat de nisip i acoperite cu un strat de 3-5 cm de nisip pentru a evita perforarea lor cu fragmente dure.

Montarea coloanelor
Coloanele se amplaseaz n centrul de greutate al punctelor de consum pe care le alimenteaz. Ele se pot monta aparent, n liuri sau ngropat n tencuiala pereilor. Cnd coloanele se monteaz aparent, din motive de estetic se amplaseaz pe ct posibil n colurile ncperilor i, de regul, n colurile ncperilor care conin instalaii sanitare (closete, bi, buctrii). Dup montare, peste coloane se poate pune o caset de rigips. La montarea coloanelor trebuie s se prevad posibilitatea izolrii fiecreia dintre ele de restul instalaiei i golirii lor n caz de reparaii. Pentru aceasta, la baza fiecrei coloane se monteaz cte un robinet de nchidere fr descrcare, alturat unui teu de golire. Racordarea coloanelor la conducta principal de distribuie se face cu fitinguri.

Trasarea instalaiilor interioare de alimentare cu ap rece i cald de consum


Prin operaia de trasare se nelege marcarea n teren a cotelor, de montare a conductelor de distribuie i a punctelor consumatoare de ap din cldire. Trasarea instalaiei se face pe baza datelor din proiect i a planului de coordonare a tuturor reelelor de conducte (ap rece, ap cald de consum, canalizare etc.) ce se monteaz n aceeai cldire. Operaia de trasare a instalaiilor ncepe n faza n care pereii sunt nc netencuii, iar apa ncperilor neturnat. De aceea este necesar s existe un element comun de referin. Acest element se numete linia la un metru sau linia de vagris situat la nlimea de un metru de la cota pardoselii finite. Fa de aceast linie se stabilesc cotele de montare a punctelor consumatoare de ap i a conductelor din instalaie. Pentru trasarea liniei de vagris este nevoie de un furtun transparent cu diametrul de 10-15 mm, cu ambele capete libere(furtun de nivel). Furtunul va fi umplut cu ap aproape complet i va fi manevrat de ctre doi lucrtori. Unul dintre ei va rmne pe loc innd furtunul cu meniscul de ap n dreptul semnului fcut cu o cret la 1 m deasupra podelei ncperii. Cel de-al doilea lucrtor se deplaseaz n alt loc al etajului respectiv, i fixeaz un punct la aproximativ 1 m deasupra podelei i verific dac meniscul se stabilizeaz n acel punct sau trebuie deplasat n sus ori n jos pentru a se stabiliza. Se marcheaz cu creta punctul n care meniscul este stabil la ambele capete. Dup trasarea liniei de 1 m, marcarea punctelor de alimentare cu ap cald i rece pentru chiuvete, duuri, czi, vase de WC, bideuri etc. se va face respectnd ntocmai proiectul de instalaii. De asemenea, se va face marcarea punctelor de preluare a apelor uzate de ctre reeaua de canalizare. In cazurile n care, ns, nu exist un proiect de instalaii pur i simplu, din diferite cauze (de exemplu este vorba despre o cldire veche care nu a avut reea de ap-canal, i autorizaia de construire a fost obinut fr existena proiectului de instalaii), proprietarul va trebui s-i ntocmeasc, singur sau ajutat, un plan simplu dar eficient de aciune. Este de presupus c, innd seama de spaiile existente n camera de baie i de buctrie, de dimensiunile obiectelor sanitare ce vor fi instalate i de estetica dotrii acestor spaii, beneficiarul a stabilit deja locurile de amplasare pentru fiecare obiect sanitar n parte. Dup trasarea liniei de 1 m urmeaz trasarea pe orizontal i pe vertical a traseelor viitoarelor conducte de ap rece i cald. Trasarea se va face cu cret . Trasarea n plan orizontal a instalaiei tehnico-sanitare interioare cuprinde:

stabilirea

traseelor conductelor principale de distribuie i a punctelor de amplasare a reazemelor pentru conducte; poziiile i cotele de amplasare a punctelor de pornire a coloanelor i a golurilor necesare pentru trecerea prin planee; poziiile obiectelor sanitare (chiuvete, czi, vase WC,bideuri etc.) n interiorul incintelor prevzute cu astfel de obiecte. Trasarea n plan vertical a instalaiei tehnico-sanitare interioare cuprinde: traseul conductelor pe pereii cldirii i punctele de fixare; nlimea de montare a obiectelor sanitare; golurile necesare pentru traversarea pereilor interiori i exteriori ai cldirii. Traseele conductelor de alimentare cu ap din interiorul cldirii trebuie s fie paralele cu pereii sau cu linia stlpilor i s urmeze drumul cel mai scurt de la coloan pn la punctele de consum. Pentru aceasta este neaprat nevoie ca poziia coloanelor n interiorul incintei respective s fi fost stabilit anterior. Acest lucru nu poate fi fcut cu eficien, dac, n prealabil, nu sunt stabilite punctele de intrare n cldire a conductei de ap rece i a celei de canalizare precum i locul de preparare a apei calde de consum menajer. Pentru preluarea dilatrii coloanelor cu evi din materiale plastice (PE, PVC) se folosesc lire de dilatare. Coloanele sunt susinute cu ajutorul brrilor metalice incastrate n elementele de construcii cu mortar de ciment sau de ipsos amplasate, de regul, la fiecare etaj, ns nu la mai mult de 3.5 m una de alta.

Montarea conductelor de legtur de la coloane la armturile obiectelor sanitare


Conductele de legtur de la coloane la obiectele sanitare se pot monta att aparent, ct i ngropat n tencuial. Legturile amplasate sub nivelul obiectelor sanitare se monteaz cu pant, astfel nct s se asigure golirea apei prin coloan. Pentru rezervoare de closet, chiuvete i spltoare sau lavoare echipate cu baterii de perete, .conductele de legtur se aaz deasupra nivelului obiectelor respective. Racordarea conductelor de legtur la coloane se face cu ajutorul teurilor. Pe conductele de legtur se monteaz robinete de nchidere care permit ntreruperea alimentrii cu ap a robinetelor sau bateriilor defecte montate la punctele de consum. Dupa remedierea defectiunilor aceste robinete se deschid i se menin n poziia respectiv n timpul funcionrii instalaiei.

Armturile metalice cu mufe (robinete de trecere) se monteaz pe conductele din PVC cu ajutorul unui niplu metalic obinuit i al unei mufe duble din PVC cu filet sau al unui racord olandez din PVC cu filet exterior. Aceste armturi se susin separat, pentru a nu se transmite, prin manevrarea lor, eforturi asupra evii, ele reprezentnd astfel puncte fixe ale conductei. Indiferent de materialele din care se execut conductele de legtur alctuirea acestora se va face conform celor expuse mai sus referitor la necesarul de fitinguri i armturi. De mai muli ani, locul robineilor cu corp din font turnat avnd ca organ de nchidere ventilul sau sertarul, a fost luat aproape n ntregime de robineii sferici(cu bila) i corp din bronz sau alt aliaj. Racordurile acestor robinei sunt filetate, cu filet exterior, interior sau mixt i sunt cuplate la mufele filetate ale fitingurilor folosind, pentru etanare, garnituri sau fuior de cnep. Pentru strngere vor fi folosite dou chei potrivite. Polietilena este un polimer al etilenei cunoscut de foarte mult vreme dar folosit, iniial, mai mult ca folie de protecie a mrfurilor, ambalaj n diferite forme i scopuri, nveli pentru solarii etc. In form pur nu are o rezisten mecanic prea mare, are o durat de mbtrnire relativ scurt i o slab rezisten la temperaturi ridicate. Este, de asemenea, destul de inflamabil. n ultimii ani acest material plastic a ptruns rapid i adnc n practica montajului de reele de ap potabil. Este garantat pe o durat de 50 de ani ceea ce denot c n fabricarea tuburilor din PE mai intr i ali constitueni care i sporesc calitatea.

Montarea obiectelor sanitare i a armturilor


Fixarea obiectelor sanitare pe elemente de construcii se face fie direct, prin uruburi, fie indirect, prin intermediul consolelor sau a altor dispozitive de susinere. Pentru obiectele sanitare montate n grup - lavoare - spltoare etc. - se pot utiliza stative metalice, conform catalogului de detalii tip I.P.C.T. La ieirea din perei a conductelor de ap i scurgere care servesc obiectele sanitare, se recomand s se monteze, pentru mascarea golului, rozete metalice nichelate sau cromate. Armturile de perete ale obiectelor sanitare, precum i rozetele metalice se vor aplica la faa finit a peretelui.

Se prevd urmtoarele armturi: - robinei de nchidere cu sfer i mufe filetate vane cu flanse Pn 10 bar - robinei de golire cu sfer i mufe filetate Pn 10 bar - robinei de nchidere, golire, reglaj cu mufe filetate Pn 10 bar montate n

aval de reductorul de presiune. - robinei de reglaj colar cromai, cu sfer pentru obiectele sanitare Pn 10 bar Instalaia de ap potabil este proiectat s ndeplinesc urmatoarele criterii funcionale: - presiunea maxim la armaturile obiectelor sanitare: 20 mCA - vitez maxim n conducte: 1,5 m/sec

Condiiile sanitare

de

amplasare

montaj

pentru

obiecte

Distanele minime de amplasare, precum i cotele de montaj ale obiectelor sanitare vor fi cele indicate n STAS 1504. Se va urmri suprapunerea pe vertical att a grupurilor sanitare, ct i a obiectelor izolate. n rezolvarea grupurilor sanitare se va urmri aplicarea unor soluii care s favorizeze modularea instalaiilor. Grupurile sanitare echipate cu duuri i lavoare din cmine, internate, cazrmi, vestiare etc. se vor dispune, spre mijlocul ncperii, neadosate la pereii ncperii. Amplasarea obiectelor sanitare i a utilajelor se va face astfel meat s se realizeze trasee ale conductelor de legtur ct mai scurte i ct mai simple i, pe ct posibil, evitarea intersectrii conductelor.

Tehnologia de montaj a conductelor de ap i canalizare


Conductele ngropate nu au nevoie de supori speciali ele fiind aezate direct pe un pat de nisip compactat. Pe traseele supraterane, conductele vor fi prinse, din loc n loc, de supori metalici ncastrai n plafoane, planee, perei. Dei sunt disponibili i n comer, suporii conductelor de ap i canalizare pot fi confecionai n antier dac avem la ndemn platband de oel,, uruburi i un aparat de sudur. Tipul suportului necesar ntr-un anumit loc se va stabili de cel care monteaz conducta n funcie de situaia concret. Vor fi ns respectate cteva condiii absolut necesare: Dac ntre dou reazeme provizorii conducta tinde s flambeze se va micora distana ntre reazeme pn ce conducta rmne dreapt. Nu uitai c n funciune greutatea ei este mai mare; O conduct de ap cald se va dilata la punerea n funciune i se va restrnge la oprire. La unul dintre capete conducta va fi fixat rigid dar i se va lsa posibilitatea s culiseze pe toate reazemele pn la captul cellalt (suporii nu se vor strnge excesiv); Dac traseul unidirecional al unei conducte de ap cald este prea mare (peste 10 m) este necesar o lir de dilatare pentru care trebuie consultat un proiectant; Trecerile prin planee i perei vor fi protejate cu buci de eava din oel sau mase plastice.

Spaiul ntre dou conducte nvecinate va fi egal cu semisuma diametrelor celor dou conducte.

Montarea conductelor
Conductele vor fi montate dup ce, n prealabil, s-a fcut trasarea lor. La trasare se vor respecta cu strictee pantele prevzute n proiect, astfel ca s fie asigurat aerisirea i golirea complet a conductelor. Susinerea conductelor orizontale se va face cu brri ancorate de planeu sau cu console din oel lat sau rotund, n cazul montrii lor n lungul zidurilor. Distana maxim ntre dou puncte de susinere este de 2 m. Susinerea coloanelor se va realiza cu brri din oel rotund sau lat, fixate sub mufele tuburilor la distane de 2,5-3 m una de alta i prin console sub cotul de la baza coloanelor. Se recomand utilizarea etanrii cu plumb i frnghie gudronat pentru traseele orizontale ale colectoarelor de canalizare, indiferent de natura apelor transportate. La coloane se recomand etanarea cu ciment i frnghie alb. Se admite folosirea pentru etanarea mbinrilor a masticului bituminos cu frnghie gudronat. De asemenea, se admite folosirea n acelai scop a garniturilor de etanare din cauciuc. Montarea tuburilor i a pieselor din font pentru scurgere se face cu mufele contra sensului de curgere a apei. Se admite inversarea dispunerii mufelor numai pe coloane, cnd se face legtura cu ventilarea secundar. Capacele pieselor de curire din font se vor fixa cu uruburi, asigurndu-se etanarea cu garnituri din carton sau cauciuc. Pe coloanele verticale de scurgere se vor prevedea n locuri uor accesibile, compensatoare de dilatare astfel: a) La coloane de scurgere, care colecteaz apele de la chiuvete, spltoare, lavoare, closete sau czi de baie, cte un compensator la fiecare nivel, prevzut cu un asemenea obiect sanitar, sau cte un compensator la fiecare dou niveluri, n cazul cnd coloana nu colecteaz pe acest parcurs nici un fel de obiect sanitar. ntre dou compensatoare succesive se va prevedea un punct fix, imediat deasupra ramificaiei spre obiectele sanitare deservite. b) La coloanele de scurgere, care colecteaz ape meteorice n cldiri industriale, publice, etc. se vor monta compensatoare astfel meat distana dintre cele dou compensatoare succesive s nu fie mai mare de 10 m. Se vor prevedea puncte fixe la jumtatea distanei ntre dou compensatoare succesive. Punctele fixe se vor reprezenta n planurile de execuie.

DISTANELE NTRE DISPOZITIVELE DE SUSINERE PE ORIZONTAL LA CONDUCTELE DIN PVC (n cm) Diametru l exterior al tevii (mm) Tipul tevii 1 16 20 25 32 40 50 63 75 90 110 125 160 200 Domeniul de utilizare al tevilor PVC Conducte de presiune pt apa si Conducte de scurgere fluide tehnologice G (10 bar) 2 90 100 110 120 140 150 170 180 220 M (6 bar) 3 80 90 100 110 120 130 140 160 180 200 210 220 250 G (10 bar) 4 80 90 100 120 130 140 160 170 200 M (6 bar) 5 75 80 90 100 110 120 140 150 160 180 190 200 220 U (2,5 bar) 6 80 85 90 100 110 120 130 M (6 bar) 7 200 220 240 260 U (2,5 bar) 8 120 140 160 180

Distanele uzuale ntre dispozitivele de susineri pe orizontal pentru conducte din PVC Pentru susinerile pe vertical, aceste distane se vor majora cu cca. 15^-25% i vor fi cele din tabelul mai sus prezentat.

DISTANELE NTRE DISPOZITIVELE DE SUSINERE PE VERTICAL LA

CONDUCTELE DIN Diametrul exterior al tevii (mm) Tipul tevii 1 16 20 25 32 40 50 63 75 90 110 125 160 200 Distantele intre dispozitivele de sustinere pe verticala (cm) G (10 bar) 2 100 130 140 160 180 190 220 240 260 M (6 si 4 bar) 3 100 120 130 140 150 160 180 200 220 230 240 250 260 U (2,5 bar) 4 100 100 110 110 120 120 130 130 140 150

Se va prevedea n proiecte obligativitatea susinerii bazei coloanelor de scurgere a apelor uzate menajere. La baza coloanelor de scurgere a apelor uzate menajere n cldiri de locuit cu 4 sau mai multe nivele se vor prevedea i monta coturi din font de scurgere. De regul conductele din PVC au rmas una dintre soluiile cele mai ieftine din cauza mbinrii mai u oare i implicit mai ieftin dect utilizarea fitingurilor speciale. La achiziionarea evilor din PVC vom avea grij s cerem evi de presiune din PVC pentru c mai exist i evi din PVC folosite la instalaiile electrice, total nerecomandate pentru presiune. Imbinrile ntre piesele componente ale unei reele de ap din material PP-R se fac, de regul, prin lipire. Pentru extremitile reelei, care, de regul, sunt prevzute cu armturi de nchidere metalice se vor folosi mufe avnd un capt pentru lipire i unul filetat. La mbinarea a dou tronsoane drepte de eava se vor folosi mufe fabricate sau se va mufa un capt al evii prin nclzire i extensie cu un capt de eava de acelai diametru. Imbinrile ntre evi i fitinguri (coturi teuri, reducii) se fac tot prin lipire. La extremiti, fitingurile sunt mufate dup diametrul exterior al evii de acelai calibru. Dac se ntmpl ca eava s nu intre n muf, se va calibra prin nclzire. Izolarea conductelor Acest capitol cuprinde specificaii care stabilesc calitatea materialelor i condiiile de execuie a lucrrilor de izolare a insalaiei sanitare. Izolarea cu ajutorul tuburilor izolante:

Suprafeele pe care urmeaz sa se aplice adezivul trebuie forte bine curtate si degresate ca i suprafaa izolaiei altfel lipirea nu se va executa bine. Dac suprafeele au fost vopsite anterior trebuie s ne asiguram ca lipiciul va adera la vopsea. Adezivul nu trebuie folosit pe suprafee care au fost tratate n prealabil cu bitum, asfalt sau uleiuri. Masurarea circumferinei: Masura se poate obine utilizand o band de material izolant cu aceeai grosime cu a izolaiei care urmeaz sa fie folosit. In acest fel se obine dimensiunea circumferinei inclusiv grosimea materialului izolant. Lipirea marginilor :

Pentru lipirea marginilor unui tub care n prealabil a fost tiat pe lungime, tubul se nfoar pe o eav cu diametrul mai mare decat cel a tevii care trebuie izolat astfel ncat marginile s nu se ating i se aplic adezivul. Apoi n tub se introduce eav care trebuie izolat . Dac tubul de izolaie nu este foarte lung i izolaia nu este foarte groase se poate rula pe lungime i apoi se poate aplica adezivul.

Pentru izolarea conductelor cu diametre mari saltelele izolante se taie la dimensiunile potrivite i se aplic pe margini un strat subire de adeziv. Inainte de poziionarea saltelei se verific dac adezivul s-a uscat ndeajuns (dac nu se lipeste de degete nsemn c este uscat destul). La lipirea a doua margini acestea se preseaz bine cu ambele mani, ncepand cu marginea ndepartat, inaintand spre centru evitand astfel lipirea neuniforma.

Izolarea conductelor cu grosime de pan la 160mm cu tuburi: Utilizarea tuburilor potrivite. Teva se introduce n tubul de izolaie ncepand cu un capt. Tubul nu trebuie forat. Dup ce a fost asezat la locul lui, un capt se fixeaz cu adeziv, dup care se aplic adeziv i pe marginea tubului fixat i pe cea a tubului care urmeaza s se fixeze. Se apropie marginile tuburilor i se preseaz. Izolarea coturilor la 90: Se taie un tub care s aib lungimea cotului.La mijloc tubul se taie n doua la un unghi de 45. Cele dou bucaie se rotesc pan se obine unghiul de 90apoi cele dou piese se lipesc. Piesa se taie pe lungime, n interior, se poziioneaz pe eav i se lipesc cele dou margini. Pe marginile cotului se aplic adeziv i se lipesc de marginile tuburilor asezate n lungul evii. Dac tuburile izolante de pe evi au fost asezate la locul lor i lipite, cotul la 90va trebui masurat foarte bine sa ncap.

Izolarea coturilor cu diametru diferit de cel al evii: Se caut dou tuburi de izolaie astfel ncat diametrul interior al unui tub s fie egal cu diametrul exterior al celuilalt. Se formeaz cotul cum s-a artat anterior i se aseaz astfel ncat marginile cotului sa se suprapun peste izolatia evilor.

Izolarea coturilor din mai multe segmente: Se taie o bucat de tub izolant la lungimea necesar s acopere cotul. Se calculeaz diametrul exterior al tubului de izolaie. Se traseaz doua linii paralele la mijlocul tubului. Distana dintre linii este egal cu diametrul exterior al tubului.Cu o alta linie se marcheaz jumatatea distantei dintre primele dou. La un centimetru de o prte i de alta a liniei din mijloc se marcheaz dou puncte i se traseaz dou linii oblice prin aceste puncte. Tubul se taie n lungul celor dou linii

oblice, iar cele trei piese obinute se rotesc pan se obine un unghi de 90 apoi se lipesc. Cotul astfel obinut se taie n lungime pe interior, se aseaz pe eav i se lipesc marginile. Cotul se fixeaz cu adeziv de tubul de izolaie de pe eav.

Izolarea T-urilor: Se taie o treime din lungimea tubului de izolaie . Bucata mai mic se taie dintr-o parte la un unghi de 45 apoi se taie si din cealalt parte la acelai unghi. In bucata mai lunga se fac dou taieturi la mijloc la 45 . Diametrul tieturii trebuie s fie egal cu diametrul exterior al tubului.. Pe marginile tiate se aplic adeziv i se lipesc in form de T. Se taie T-ul n lungime pe partea din interior, se aseaz pe eav i se lipete. Dac eava are diametrul mai mic decat al T-ului atuci eava se va izola n prealabil, dup care se realizeaz un T care s aib diametrul interior egal cu cel al diametrului exterior al evii, apoi se izoleaz T-ul cum s-a artat mai sus. Izolarea unui T cu tieturi rotunde: Folosind un tub cu diametrul egal cu cel al evii care trebuie izolat se face o gaur n tub n locul unde se formeaz T-ul. Se taie tubul n lungime. Se aeaz pe ev astfel ncat gaura s fie n dreptul celei de a treia eav, apoi se lipesc marginile. A treie parte a teului se formeaz taind o seciune n form de U dintr-un alt tub de izolaie. Se pune i aceasta parte astfel ncat s se aeze perfect n golul din cellalt tub. Izolarea unei vane: Izolarea vanelor de diametre mici: se ia un tub de izolatie, se face o taietura in lungul lui astfel nct s ncap vana i se face o gaur. Tubul se pune pe van i se lipesc marginile. Izolarea vanelor de diametre mari: se izoleaz conducta n ambele pri ale vanei. Se infoar n jurul vanei band izolatoare autoadeziv. Se taie un tub de izolaie la lungimea egal cu circumferina tuburilor cu care s-au izolat conductele si se taie pe lunime. Tubul se aplatizeaz i se face o tietur longitudinal cu un gol la captul ei. Acest tub se aeaz pe van astfel nc marginile tubului s se suprapun peste marginile izolaiei conductelor. Dac este necesar, tija vanei se poate izola aplicnd un inel din material izolant. Izolarea unei reducii: Se alege un tub izolator cu diametrul egal cu diametrul mai mare la tevii i se taie la o lungime mai mare decat a spaiului pe care l ocup reducia. La unul dintre capete se taie cate un triunghi pe fiecare parte astfel ncat

circumferina s formeze o reducie egala cu diametrul celei de a doua evi i se lipesc marginile. Piesa se taie pana se obtine si la un capt i la cellalt diametrul dorit si lungimea dorit pentru reducie. Piesa se taie n lung, se potrivete pe eav i se lipete. Izolarea evilor n dreptul Suporilor de susinere: Pentru a garanta o izolare constant n lungul evii n special cand se utilizeaza elemente de suspendare se indic utilizarea unor piese speciale care se gasesc ntr-o mare varietate de diametre pentru a permite instalate uoar. Aceste piese speciale se monteaz cum s-a artat mai sus. Uitlizarea tuburilor autoadezive: Acest tip de tuburi se foloseste pentru instalaiile gata executate. Au avantajul unui montaj rapid. Inainte de izolare tuburile trebuie bine curate, degresatei uscate. Tubul se aeaz pe eav . Folosind ambele maini se nltur benzile aplicate pe margini avand grij ca marginile s se potriveasc. Uor se preseaz cele dou margini ncepand cu captu ndepartat i naintand spre centru. Izolarea evilor cu diametre mai mari de 160mm cu saltele izolante: Utilizand o bucat de saltea cu grosimea egal cu cea a izolaiei se nfoar n jurul evii i se msoar diametrul. Lungimea respectiv se msoar pe o saltea si se marcheaz cu o linie. Salteaua se taie n lungul liniei. Se aplic adeziv pe margini, se nfoar salteaua n jurul evii i se preseaz marginile cu adeziv ncepand cu captul ndeprtat . Izolarea coturilor: Prima dat se msoar raza de curbur a cotului. Se ia n deschiderea unui compas distana msurat interior i pe o saltea se traseaz un arc de cerc aezand compasul cu varful ntr-un col. Se msoar diametrul exterior exact al evii. Distana msurat se imparte in duo i se marcheaz mijlocul. Distana obinuta se adaug la raza msurat anterior. Cu varful compasului n acelai loc i cu suma obinut n deschiederea compasului se traseaz un alt arc de cerc. Cu grij se taie dup cele dou arce rezultand o pies, dup care dintr-o alt saltea se mai croiete o bucata. Pe marginile razelor mari se aplica adeziv i se lipesc. Se aplica adeziv pe marginile razelor mici dup care se aeaz pe eav i se lipesc. Izolarea reduciilor: Mai nti se msoar nlimea reduciei incluznd nbinrile. Se msoar diametrul exterior maxim i minim i se adaug de dou ori grosimea izolaiei la fiecare masur.Cu ajutorul acestor dimensiuni se formeaz un triunghi pe o saltea izolant unde

diametrul mare reprezint baza triunghiului iar diametrul mic, linia mijlocie. Cu ajutorul compasului se msoar distanta de la vrful triunghiului la unul dintre unghiurile de la baz i se traseaz un prim arc de cerc. Al doilea arc de cerc se traseaz punnd vrful compasului n vrful triunghiului si avnd n deschiderea lui unul dintre unghiurile triunghiului mic. Se msoar circumferina conductei cu diametrul mai mare cu ajutorul unei benzi de material izolant, se marcheaz mijlocul ei iar apoi banda se aeaz pe circumferina cercului mai mare. Se traseaz dou linii din capetele benzii pn n vrful triunghiului apoi se taie cu atenie.Se aplic adeziv pe margini, se aeaz la locul ei si se lipete. Izolarea vanelor: nainte de nceperea izolaiei vanei se izoleaz conductele. Se msoar diametrul izolaei i apoi cel al flanelor. Pe dou saltele de material izolant se traseaz cu ajutorul unui compas dou cercuri concentrice avnd diametrele egale cu cele ale flanei si a izolaiei. Cu atenie se taie cele dou inele iar apoi se realizeaz cte o taietur n fiecare inel pentru a putea fi aezate pe partea exterioar a flanelor vanei. Cu ajutorul unei benzi de material izolant se msoar diametrul flanelor apoi se msoar lungimea vanei incluznd grosimea flanelor. Pe o saltea de material se traseaz un dreptunghi a crui lungime o reprezint circumferina flanei, iar limea dreptunghiului o reprezint nlimea vanei, dup care se traseaz mijlocul. Se msoar diametrul corpului vanei. Cu vrful compasului n captul liniei din mijloc i n deschiderea compasului raza corpului vanei se traseaz cte un arc de cerc n ambele capete ale liniei. Se taie piesa rezultat. Se aplic adeziv pe margini, se aseaz pe van i se preseaz pentru a se lipi. Se msoar diametrul flanei frontale i pe o saltea izolant, i se trasez un cerc. Se taie cercul iar n mijlocul lui se realizeaz o gaur astefel nct s poat fi aezat pe flan iar apoi se lipete. O dat aezat la loc, i se msoar circumferina i se traseaz pe o saltea lungimea rezultat, lungime care apoi se nparte n patru pri egale. Se msoar apoi distana cea mai mare i cea mai mic de la flana frontal pn la izolaia corpului vanei. Cele dou distane se marcheaz pe cele cinci linii existente alternativ ncepnd i terminnd ce distana mai mic. Uitliznd ca raz diferena ntre cele dou distane se traseaz cercuri n jurul capetelor liniilor i cu ajutorul arcelor ce cerc se unesc cercurile ca n figur iar apoi se taie piesa. Se aeaz la locul ei, se lipesc marginile

drepte de marginile izolaiei flanei frontale iar mai apoi se lipesc marginile curbe de izolaia corpului vanei i se verific dac toate marginile au fost lipite bine.

Izolarea rezervoarelor: Inainte de izolare se cur bine suprafaa rezervorului, dup care se msoar circumferina i nlimea lui. Pe o saltea de izolaie se traseaz un dreptunghi a crui lime o reprezint nlime rezervorului i lungimea, circumferina lui, se aplic adeziv pe saltea i pe rezervor i se lipeste izolaia. Pentru izolarea suprafeelor superioare i inferioare rotunjite ale rezervorului se msoar diametrul total ca n figur. Uitliznd diametrul se calculeaz raza cu ajutorul creia se traseaz un cerc. Se taie cercul, se aplic adeziv i pe izolaie i pe rezervor, se aeaz discul pe rezervor i se apas tare din mijloc spre margini dup care se lipesc marginile de cele ale izolaiei laterale.

Izolarea evilor cu diametre mai mari de 160mm cu saltele izolante autoadezive: Alturi de rolele cu saltele izolante, saltelele autoadezive formeaz baza unei izolri rapide i simpe.Pentru utilizare se ndeprteaz hrtia de pe spatele saltelei. Rolele de material sunt folosite cu precdere pentru suprafeele foarte mari. Inainte de izolare trebuie curate i degresate bine suprafeele. A nu se izola suprafee ruginite sau corodate Dintr-o saltea se taie forma dorit, se despride hrtia incepnd cu un capt, se aeaz izolaia i se lipete. Se dezlipete treptat hrtia apsnd pentru a se lipi. Se recomand mai nti izolarea prii inferioare a instalaiei , apoi marginile i abia la sfrit partea superioar pentru a prentmpina ptrunderea umiditii. Se lipesc apoi marginile saltelelor ntre ele Similar, pentru a izola pereii unui rezervor rotund se msoar circumferina i nlimea acestuia, masurile se transfer pe o saltea i se taie forma dorit. Se lipete un capt pe peretele rezervorului dezlipind hrtia treptat, pe msur ce se avanseaz, dup care se lipesc marginile saltelei cu adeziv. Partea superioar a rezervorului se izoleaz cum s-a artat la saltelele simple cu deosebirea c trebuie dezlipit hrtia de pe spatele saltelei.

Condiii de montaj pentru staii de ridicare a presiunii pentru alimentri cu ap


n jurul rezervorului tampon se va lsa un spaiu liber de control de cel puin 50 cm. Se admite amplasarea rezervorului lng pereii ncperii, pe maximum dou laturi, la o distan liber minim de 10 cm, ntre perete i izolaia finit a rezervoarelor. Distana ntre marginea superioar a rezervorului tampon deschis i plafonul ncperii va fi de cel puin 80 cm, iar ntre rezervorul nchis i plafon distana s fie de minimum 40 cm. Prevederea preaplinului la rezervoarele deschise este obligatorie i se va face cu ndeplinirea urmtoarelor condiii: - partea superioar a plniei preaplinului s depeasc nivelul de refulare al canalizrii exterioare, fiind situat, n orice caz, deasupra nivelului terenului; - s nu fie prevzut cu vane de nchidere pe conducta de evacuare a apei de la preaplin; - conducta de evacuare s fie sifonat; - preaplinul se va lega separat la canalizarea exterioar, cu luarea de msuri pentru sesizarea pierderilor de ap. n cazul rezervoarelor amplasate sub nivelul canalizrii exterioare, pentru colectarea i evacuarea apei se va prevedea un recipient echipat cu eletropompe cu funcionare automat. Distana ntre faa superioar a recipienilor de hidrofor i plafonul ncperii n care se amplaseaz va fi de minimum 50 cm, iar n plan, spaiul liber n jurul recipientelor de hidrofor va fi de minimum 50 cm. La montarea recipientelor de hidrofor n baterie sau pe colul unei ncperi, se va asigura spaiul necesar introducerii i scoaterii recipientelor. Partea superioar a pompelor va fi situat sub nivelul minim al apei din rezervorul tampon sau de acumulare din care aspir. Fac excepie pompele autoaspirante care se vor monta conform indicaiilor din cartea tehnic a pompelor. La amplasarea electropompelor se recomand montarea lor cu electromotorul spre interiorul camerei sau spre culoarul de acces, iar pompele spre perete, pentru legturi uoare. Armturile vor fi uor de accesibile pentru manevre, revizii i control

Tehnologii de mbinare, etanare i fasonare a evilor din oel


mbinarea evilor de oel zincate se va face prin fitinguri zincate sau prin flane. mbinarea prin sudur nu se admite, n general, la instalaii sanitare dect pentru confecii metalice ca: distribuitoare, rezervoare etc. care, dup execuie, vor fi izolate anticorosiv. Filetul evilor va corespunde prevederilor STAS 402 i trebuie s permit nurubarea pieselor cu mna

pn la cel puin jumtate i cel mult trei sferturi din lungimea filetului piesei. La mbinrile cu filet etanarea se va executa cu fuior de cnep mbibat cu past de miniu de plumb sau past de grafit amestecat cu ulei de in dublu fiert sau alte materiale omologate n acest scop. Etanarea mbinrilor prin flane se va face cu garnituri confecionate din carton STAS 1733 - unse cu past de miniu de plumb sau grafit, mbibat cu ulei de in fiert sau din alte materiale omologate n acest scop. Garniturile mbinrilor cu flane nu vor obtura seciunea de trecere a evii, iar periferia garniturii va ajunge pn la uruburile flanei. Pentru realizarea mbinrilor prin flane se recomand utilizarea flanelor plate cu filet. n cazurile n care sunt necesare intervenii frecvente n timpul exploatrii, se vor folosi mbinri demontabile. mbinrile cu racorduri olandeze sunt admise numai n locuri accesibile, vizitabile. Pentru protecia stratului de zinc de la suprafaa exterioar a conductelor din Ol-Zn se va evita contactul acestora cu ipsosul, varul i betonul.

Montarea armturilor de nchidere, siguran i control


Toate armturile vor fi montate n poziia nchis. Supapele de siguran cu prghie i contragreutate vor fi montate astfel meat tija s fie vertical.

Spturi, umpluturi, lucrri auxiliare


Lucrrile de sptur i umplutur se vor executa conform prescripiilor n vigoare privind tehnica securitii muncii. Spturile se vor executa, de regul, mecanizat. n zonele cu instalaii subterane dense, precum i n acelea n care nu se cunosc traseele instalaiilor subterane se recomand ca spturile s se execute manual. Determinarea limii anurilor se face cu relaia: l = De + 40 cm n care: l - este limea anului, n cm; D e - diametrul exterior al conductei, n cm. Limea minim a anurilor pentru conductele de ap este de 60 cm, iar pentru conductele de canalizare de 70 cm. Pe msura adncirii spturii, se vor lua msuri de consolidare a pereilor prin efectuarea sprijinirilor corespunztoare. Se va da prioritate sprijinirilor cu panouri refolosibile. Concomitent, se vor lua i alte msuri de tehnica securitii muncii, indicate pentru lucrri de acest fel. n cazul n care natura terenului nu asigur stabilitatea n timp a reelelor (terenuri de umplutur, mltinoase etc.) se vor lua msuri de consolidare prin batere, radiere de beton, grinzi, piloi etc. n cazul n care, pe fundul anului, exist proeminene provenite din bolovani, stnci, fundaii vechi etc., care pot s produc deteriorarea conductelor, se va crea un "pat protector" de nisip sau pmnt mrunt, pe care se monteaz conducta.

Umplutura de pmnt se va executa numai dup probarea instalaiilor, astfel nct s nu fie deteriorate conductele. La spturile care traverseaz ci de circulaie se vor lua msuri pentru evitarea tasrii suprastructurii.

Contorizarea consumului de ap
ntreaga cantitate de ap preluat din reeaua exterioar va fi contorizat n vederea stabilirii cantitii de ap consumat. Se vor folosi numai echipamente de contorizare omologate de ctre Biroul de Metrologie Legal (B.R.M.L.). Montarea contoarelor se va face conform indicaiilor din documentaia tehnic a contorului. Contorizarea consumului de ap rece se va face astfel printr-un contor de ap tip Woltman Dn80, amplasat in cminul de deasupra puului forat. Contorizarea consumului de ap cald se va face astfel la centrala termic, cu un contor general pe racordul de ap rece al instalaiei de preparare ap cald.

Depozitare i manipulare
Pstrarea materialelor pentru instalaii se face n depozitele de materiale ale antierului, cu respectarea prescripiilor n vigoare privind normele de prevenire a incendiilor i normele specifice de tehnica securitii muncii. Materialele de instalaii asupra crora condiiile atmosferice nu au influen nefavorabil se vor depozita n aer liber, n stive sau rastele pe platforme betonate sau balastate special amenajate n acest scop. Materialele care pot fi deteriorate de agenii climatici (armturi) se vor depozita sub oproane i vor fi acoperite cu prelate sau cu foi de polietilen. Materialele care se deterioreaz la umiditate sau radiaie solar (armturi fine, fitinguri, aparate de msur i control, aparate cu motoare electrice) se vor pstra n magazii nchise. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnic a securitii muncii i n aa fel nct s nu se deterioreze.

CONDIII TEHNICE PENTRU VERIFICAREA I RECEPIA INSTALAIILOR


Conductele interioare de canalizare vor fi supuse la urmtoarele ncercri: ncercarea de etaneitate; ncercarea de funcionare. ncercarea de etaneitate se va efectua prin verificarea etaneitii pe traseul conductelor i la punctele de mbinare. Conductele prevzute cu elemente de mascare vor fi verificate pe parcursul lucrrii, nainte de nchiderea lor. ncercarea de etaneitate se va face prin umplerea cu ap a conductelor astfel: conductele de canalizare a apelor meteorice pe toat nlimea cldirii; conductele de canalizare a apelor menajere, pn la nivelul de refulare prin sifoanele de pardoseal sau ale obiectelor sanitare.

ncercarea de funcionare se face prin alimentarea cu ap a obiectelor sanitare i a punctelor de scurgere la un debit normal de funcionare i verificarea condiiilor de scurgere. La efectuarea probelor de funcionare se vor verifica pantele conductelor, starea pieselor de susinere i de fixare, existena pieselor de curire, conform precizrilor din proiect i din prezentul normativ.

Conducte de ap rece i cald


Conductele de ap rece i cald de consum vor fi supuse la urmtoarele ncercri: - ncercarea de etaneitate la presiune la rece; - ncercarea de funcionare la ap rece i cald; - ncercarea de etaneitate i de rezisten la cald a conductelor de ap cald i a celor de circulaie. ncercarea de etaneitate la presiune la rece, ca i ncercarea de etaneitate i rezisten la cald se vor efectua nainte de montarea aparatelor i armturilor de serviciu la obiectele sanitare i celelalte puncte de consum, extremitile conductelor fiind obturate cu flane sau dopuri. Presiunea de ncercare la etaneitate i rezistena la cald la conductele de ap rece i cald va fi egal cu 1,5 x presiunea de regim, indicat n proiect pentru instalaia respectiv de alimentare cu ap, dar nu mai mic de 6 bari. Conductele se vor menine sub presiune timpul necesar verificrii tuturor traseelor i mbinrilor, dar nu mai puin de 20 de minute. ntr-un interval de 20 de minute nu se admite scderea presiunii. Presiunea n conducte se va realiza cu o pomp de ncercri hidraulice i se va citi pe un manometru montat pe pomp, care se va amplasan punctul cel mai de jos al conductelor. ncercarea de funcionare la ap rece i cald se va efectua dup montarea armturilor la obiectele sanitare i la celelalte puncte de consum i cu conductele sub presiunea hidraulic de regim. Se va verifica, prin deschiderea succesiv a armturilor de alimentare, dac apa ajunge, la presiunea de utilizare, la fiecare punct de consum n parte. Verificarea se va face prin deschiderea numrului de robinete de consum corespunztor simultaneitii i debitului de calcul. ncercarea de etaneitate i rezisten la conductele de ap cald, inclusiv la cele de circulaie, se va face prin punerea n funciune a instalaiei de ap cald la presiunea de regim stabilit prin proiect i la o temperatur de 55^-60C. Presiunea i temperatura de regim se vor pstra n instalaie timpul necesar verificrii etaneitii mbinrilor i a tuturor punctelor de susinere i fixare a conductelor supuse dilatrilor, dar nu mai puin de 6 ore. Dup rcirea complet se va repeta ncercarea de etaneitate la presiune la rece. Pentru verificarea funcionrii conductelor de circulaie, se va msura temperatura apei n conducta de ap cald, la ieirea din aparatul de preparare, i din conducta de circulaie, nainte de racordarea la aparat. ncercarea de funcionare se va efectua avnd echipamentele n

funciune, conform prevederilor din proiect (staii de ridicare a presiunii, aparate de preparare a apei calde, pompe etc.).

BREVIAR DE CALCUL

1.Instalatii interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer 1.1.Dotarea tehnica cu obiecte sanitare Pentru apartamentele din cladire, se prevad urmatoarele obiecte sanitare: in grupurile sanitare se vor prevedea: - 11 vase de closet cu rezervorul de spalare montat la semiinaltime - 6 lavoare - 6 cadite de dus - 6 sifoane de pardoseala in spalatorie se vor prevedea: - 3 masini de spalat rufe 1.2.Necesarurile specifice de apa rece si calda pentru consum menajer functie de destinatia cladirii. Necesarurile specifice de apa rece si calda pentru consum menajer, (exprimate in l/om,zi) pentru gradinite, sunt normate in STAS 1478-90 tabelul 4. Total apa 280 l , din care apa calda la 60 C 110 l. 1.3.Debite specifice, presiuni normale de utilizare, echivalenti de debit. Debitul specific de calcul al unei armaturi (punct de consum) este un debit conventional exprimat in l/s si considerat normal pentru o anumita intrebuintare a apei. Presiunea normala de utilizare este presiunea disponibila la armatura (punct de consum) care asigura iesirea apei cu o viteza corespunzatoare debitului specific. Echivalentul de debit al unei armaturi pentru un obiect sanitar se defineste ca raportul intre debitul specific al armaturii respective si un debit specific unitate qSU = 0,2 (l / s)

e=

qS q SU

In tabelul 1 sunt date: debitele specifice de apa rece si calda, echivalentii de debit si presiunile normale de utilizare pentru robinetele si bateriile de amestec de apa cu apa calda pentru consum menajer.

Denumirea punctului de consum 1

Debit specific [l/s] 2

Echivalent de debit 3

Presiune de utilizare mH2O 4

a) baterii pentru: - lavoar DN 15 0,07 0,35 2 - cada de dus DN 15 0,20 1 3 b) robinet pentru - rezervor de closet DN 15 0,15 0,75 2 - masina de spalat rufe DN 15 0,17 0,85 4 Tab 1.Debitele specifice de apa rece si calda in scopuri menajere si igienice, diametrele conductelor de legatura, echivalentii de debit si presiunile normale de utilizare la punctele de consum (STAS 1478-90) Presiunile normale de utilizare exprimate in scara manometrica in mH2O reprezinta presiunile apei in sectiunile de iesire ale armaturilor respective, pentru realizarea debitelor specifice. 1.4.Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor Debitele de calcul pentru conductele de distributie a apei reci si calde pentru scopuri menajere se determina cu relatiile din tabelul 2, in care: - qc -debitul de calcul in l/s; - E - suma echivalentilor punctelor de consum alimentate de conducta respectiva; - a -coeficient determinat in functie de regimul de furnizare a apei in reteaua de distributie, ale carui valori sunt date in tabelul 4; - b -coeficient determinat in functie de felul apei (rece sau calda) ale carui valori sunt date in tabelul 5; - c -coeficient determinat in functie de destinatia cladirii ale carui valori sunt date in tabelul 3; Componenta termenului E si valoarea coeficientului b sunt cele din tabelul 5, in care: - E1 -suma echivalentilor bateriilor amestecatoare de apa rece cu apa calda; - E2 -suma echivalentilor robinetelor de apa rece stabilite cu relatiiile:
E1 = nbi ei E 2 = n R e R

in care:

ei -echivalentul unei baterii; eR -echivalentul unui robinet;

nbi -numarul bateriilor de acelasi fel; nR -numarul robinetelor de acelasi fel; Tab 2. Relatii pentru debitele de calcul de apa rece si calda pt consum menajer (STAS 1478) Nr crt 2 Destinatia cladirii Camine pentru copii, crese Relatia de calcul q q = abc E Coeficientul c 1,2 Domeniu aplicare E 1,4

Tab 3. Valorile coeficientului a din formulele redate in tabelul 2 (STAS 1478-90)

Tab 4. Valorile coeficientului b si sumei de echivalenti E (STAS 1478-90)

Pentru determinarea debitului de calcul pentru un tronson de conducta se efectueaza urmatoarele operatii: - se stabilesc toate puctele de consum alimentate cu apa din tronsonul respectiv; - se determina echivalentii de debit ai fiecarui punct de consum al apei folosind tab 1; - se calculeaza suma echivalentilor E ai punctelor de consum, in functie de tipul conductelor (conform tabel 4); - se determina debitul de calcul cu relatia corespunzatoare din tabelul 2. 1.5. Viteze economice (optime) necesare pentru dimensionarea conductelor La instalatiile de alimentare cu apa rece si calda de consum proiectate, sarcina hidrodinamica necesara (presiunea necesara) rezulta ca urmare a dimensionarii conductelor si au in vedere vitezele economice ale apei in conducte. Vitezele economice pentru dimensionarea conductelor de alimentare cu apa pentru consum menajer, in functie de diametrele conductelor si de inaltimile geodezice Hq, in m, ale punctelor de consum ale apei, sunt redate in tabelul 5 (conform STAS 1478-90). Tab 6. Valorile vitezelor economice de circulatie a apei prin conducte de diferite diametre in functie de regimul de inaltime Hg al cladirilor(STAS 1478-90)

Vitezele maxime admise ale apei in conducte (conform STAS 147-90) in instalatiile de alimentare cu apa pentru cladiri de locuit sunt de 1.5 m/s; 1.6.Calculul hidraulic al conductelor de distributie a apei reci si calde pentru consum menajer. 1.6.1.Relatii generale pentru calculul hidraulic al conductelor de distributie a apei reci si calde de consum. La calculul hidraulic al conductelor de distributie a apei reci si calde pentru consum menajer se aplica relatii generale ale miscarii permanente sub presiune a fluidelor incompresibile. Pentru dimensionarea conductelor de apa rece si calda s-au folosit tabele de dimensionare de la producator, anexate in proiect, de unde s-au luat valorile pentru viteza v, diametrul exterior d, si i. Relatiile de calcul folosite sunt: - relatii pentru calculul pierderilor de sarcina linare: hd = i l , unde i pierderea de sarcina liniara specifica, l lungimea tronsonului - relatii pentru calculul pierderilor de sarcina locale:
hi = v2 , unde coeficient de rezistenta locala, v viteza apei, g 2g

acceleratia gravitationala - relatii pentru calculul pierderilor totale


h = hd + hi

1.6.2.Stabilirea sarcinii hidrodinamice necesare pentru alimentarea cu apa a instalatiilor Considerand ca planul de referinta unic admis trece prin axa conductei de racord a instalatiei interioare la reteaua exterioara si scriind relatia energiilor intre punctul (1) de alimentare cu apa a instalatiei si punctul de consum (2) cel mai dezavantajat din punct de

vedere hidraulic din intreaga instalatie, rezulta sarcina hidrodinamica necesara pentru alimentarea cu apa a instalatiei din interiorul cladirii, sub forma:
H nec =H g +H u + h

unde Hnec - sarcina hidrodinamica necesara Hg - inaltimea geodezica a punctului de consum (2) Hu - presiunea nomala de utilizare a apei la punctul de consum (2) h - suma pierderilor totale de sarcina pe traseul cuprins intre punctele (1) si (2)

1.6.3.Metodologia si rezultatele calculului hidraulic al conductelor de distributie a apei reci si calde pentru consum menajer. Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor de distributie a apei reci si calde pentru consum menajer si de determinare a pierderilor totale de sarcina se efectueaza in urmatoarea succesiune: - se intocmeste schema izometrica de calcul hidraulic a retelei, pe baza reprezentarilor din planurile de arhitectura si din schemele de montaj ale instalatiei respective; - se identifica punctul de consum al apei cel mai dezavantajat hidraulic din intreaga instalatie; - se numeroteaza tronsoanele de conducte montate in serie care alcatuiesc traseul de alimentare cu apa al punctului de consum cel mai dezavantajat hidraulic din intreaga instalatie, numit traseu principal, si in mod analog se numeroteaza tronsoanele traseelor secundare(care pornesc din nodurile traseului principal), numerotarea tronsoanelor facandu-se de la punctul de consum spre punctul de alimentare cu apa al instalatiei. - se determina debitul de calcul al fiecarui tronson, rezultatele calculului hidraulic fiind redate in tabelul anexat proiectului - se calculeaza pierderile de sarcina liniare, locale si totale pe fiecare tronson si prin insumare pe intregul traseu principal. Calculul sumei coeficientilor de pierderi de sarcina locale se trece intr-un tabel (anexat si acesta proiectului) - se calculeaza presiunea necesara si presiunile disponibile in diverse puncte unde presiunea disponibila ar putea fi mai mare ca si cea necesara, caz in care se vor monta vane de echilibrare hidraulica.

3. Instalatia interioara de canalizare a apelor uzate menajere. 3.1. Debite specifice, echivalenti de debit si debite de calcul pentru dimensionarea conductelor de canalizare a apelor uzate menajere. Debitele specifice de ape uzate menajere, respectiv cantitatile de ape evacuate de la anumite puncte de utilizare in unitatea de timp variaza in functie de tipul obiectului sanitar si sunt date in tabelul 7. Tab 7. Debitele specifice de scurgere pentru ape uzate menajere de la diferite obiecte sanitare sau puncte de consum, qS, echivalentul lor de debit ES, diametrele nominale si pantele de montaj ale conductelor de legatura de la obiectele sanitare la coloane (STAS 1795-86) Nr crt Denumirea punctului de consum Debit specific de scurgere Echivalent de debit Diametrul Panta de montaj a nominal conductei de conducta de legatura legatura normala minima [mm] 30 0,035 0,025 100 0,02 0,012 40 30 0,035 0,035 0,025 0,025

1 2 3 4

Lavoar 0,17 Closet cu rezervor la 2 semiinaltime Cada dus 0,33 Masina spalat rufe 0,5

0,5 6 1 1,5

Echivalentul de debit pentru scurgere, Es se defineste ca raportul intre debitul specific de scurgere qs si un debit specific qsu=0,33 l/s ales conventional ca unitate de masura. Debitul de calcul pentru conductele de legatura ale obiectelor sanitare sau punctelor de consum la coloane este egal cu debitul specific indicat in tabelul 7. Pentru celelalte conducte de canalizare a apelor uzate menajere, debitul de calcul qc se calculeaza cu relatia generala:
q c = q s + q s max

unde

qs -debitul corespunzator valorii sumei echivalentilor Es ai obiectelor sanitare si ai puctelor de consum, debit ce se scurge in reteaua de canalizare considerata, l/s; qs max -debitul specific de scurgere cu valoarea cea mai mare care se scurge in reteaua de canalizare considerata, l/s; Pentru cladiri de locuinte:
q S = ac E S + 0,001E S

in care: a -coeficientul determinat infunctie de regimul de furnizare a apei in reteaua de distributie ale carui valori sunt date in tabelul 8; c -coeficientul determinat in functie de destinatia cladirii ale carui valori sunt conform tabelului 9 in care sunt redate si relatiile de calcul pentru debitul qs;

Tab 8. Valorile coeficientului, a, determinat in functie de regimul de furnizare a apei in reteaua de distributie (STAS 1795-86)

Tab 9. Valorile coeficientului, c, si relatiile de calcul q, pentru cladiri cu diferite destinatii (STAS 1795-86) Nr crt 2 Destinatia cladirii Camine pentru copii, crese Relatia de calcul q q = a x 0,55 x ES Domeniu aplicare ES 0,5

3.2.Calculul hidraulic al conductelor de canalizare a apelor uzate menajere Conductele de legatura de la obiectele sanitare la conducta. Diametrele conductelor de legatura a obiectelor sanitare la coloane rezulta din conditii functionale si constructive si se dau in tabelul 7. Coloane. Diametrele coloanelor se determina din conditii constructive si hidraulice. Conditia constructiva permite alegerea preliminara a diametrului coloanei care trebuie sa fie cel putin egal cu cel mai mare dintre diametrele conductelor de legatura la obiectele sanitare sau grupuri de obiecte sanitare. Conditia hidraulica este ca debitul de calcul al coloanei sa fie mai mic, cel mult egal cu debitul maxim indicat in tabelul 10. Daca aceasta conditie nu este indeplinita, diametrul preliminar al coloanei se alege cu o dimensiune mai mare astfel incat conditia hidraulica sa fie indeplinita. Tab 10. Debitele maxime de ape uzate menajere si tehnologice cu suspensii care pot fi evacuate prin coloane (STAS 1795-86)

Conducte orizontale colectoare. Diametrele conductelor orizontale colectoare de canalizare se dimensioneaza din conditii constructive si hidraulice. Conditiile constructive permit alegerea preliminara a diametrelor conductelor orizontale colectoare si anume aceste diametre sa fie cel putin egale cu cel mai mare dintre diametrele conductelor de legatura la obiectele sanitare (tabelul 7) si cu diametrul coloanei care se leaga in conducta orizontala respectiva de canalizare. Conditia hidraulica consta in verificarea vitezei reale vr in m/s de scurgere a apei cu nivel liber prin conducta orizontala de diametru preliminar ales care trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu viteza minima vmin de autocuratire a conductei si mai mica sau ce putin egala cu viteza maxima vmax admisa. Viteza minima admisa a apei in conducte orizontale de canalizare este de 0,7 m/s pentru conducte inchise. Viteza maxima a apei este de 4,0m/s. Calculul hidraulic de verificare a vitezei reale vr se efectueaza cunoscand debitul de calcul qc, gradul de umplere u si panta de montaj a conductei. Gradul de umplere u reprezinta raportul dintre inaltimea stratului de apa h din conducta si diametrul d al sectiunii acesteia (figura 1): Figura 1. Gradul de umplere a conductelor circulare de canalizare

Pantele de montaj ale conductelor sunt necesare pentru asigurarea regimului de scurgere cu nivel liber. Pentru realizarea vitezelor minime de autocuratire este necesara montarea conductelor de canalizare cu o panta minima, iar din motive de siguranta in functionare se recomanda prevederea, ori de cate ori este posibil, a unor pante mai mari decat pantele minime, numite pante normale la care se realizeaza viteze de curgere mai mari decat vitezele minime de autocuratire si mai mici decat vitezele maxime admise. Pantele normale si minime de montaj in functie de natura apei uzate si de diametrul conductei sunt indicate in tabelul 11. Tab 11. Pantele normale si minime de montaj functie de natura apei uzate si diametrul conductei (STAS 1795-86)

Dimensionarea unei conducte orizontale de canalizare este corect facuta atunci cand prevazand o panta de montaj indicata in tabelul 11 se asigura un grad de umplere mai mic decat gradul de umplere maxim admis (tabelul 10) si se realizeaza o viteza reala de curgere in limitele admise. Pentru cazul curgerii cu sectiune partial umpluta s-au introdus rapoartele: q x= c q SP v z= r v SP in care qc si vr reprezinta debitul, respectiv viteza medie de calcul a apei la curgerea cu sectiune partial umpluta, iar qsp si vsp debitul si respectiv viteza medie a apei la curgerea cu sectiune plina a conductei ca in tabelul 12 Conductele de ventilare vor avea dimensiunea de 50. Tab 12.

Metodologia de dimensionare a conductelor orizontale de canalizare a apelor uzate menajere este urmatoarea: - se intocmeste schema de calcul a retelei de canalizare redata in schema izometrica a canalizarii meajere. Pe schema de calcul s-au notat tipurile obiectelor sanitare si s-au

numerotat coloanele si tronsoanele de conducta care se dimensioneaza incepand de la punctele de colectare spre punctul de evacuare a apelor uzate din retea; - se alege preliminar, din conditia constructiva diametrul primului tronson al conductei orizontale de canalizare; - din tabelul 11 se alege panta de montaj in functie de diametrul preliminar ales si tinand seama de conditiile constructive ale cladirii; - se determina debitele de calcul pentru fiecare tronson de conducta orizontala care se dimensionaza; - in functie de natura materialului conductei, de diametrul preliminar si de panta aleasa se determina debitul qsp si viteza vsp la curgerea cu sectiune plina; - se calculeaza raportul x si se determina gradul de umplere efectiv u si se compara cu gradul de umplere maxim admis de 0,65; Daca gradul de umplere u efectiv este mai mare decat gradul de umplere maxim admis, se alege un diametru preliminar mai mare cu o dimensiune decat cel ales initial din conditia constructiva, se recalculeaza x si se verifica din nou conditia ca gradul de umplere u sa fie mai mic decat 0,65 - in functie de raportul x rezulta valoarea raportului z si se calculeaza viteza reala de evacuare a apei prin conducta orizontala de canalizare: vr =z vsp, conform tabelului 13 - se verifica conditia vminvrvmax; daca aceasta conditie nu este indeplinita se alege un nou diametru preliminar cu o dimensiune mai mare decat cel ales initial si calculul se repeta ca mai sus pana la indeplinirea conditiei de mai sus.

Tab 10.

Rezultatele calculului hidraulic al conductelor instalatiei interioare de canalizare a apelor uzate menajere dupa metodologia de mai sus sunt redate in tabelul anexat proiectului.

4. Instalatia de canalizare interioara a apelor pluviale

Dimensionarea instalatiei de canalizare a apelor pluviale se realizeaza la fel ca a celei menajere cu diferenta ca gradul de umplere maxim este 1 in acest caz. Relatii de calcul folosite: q c = 0,0001 S I , unde qc debitul de calcul al apei meteorice S suprafata de calcul a acoperisului terasa I intensitatea ploii de calcul coeficientul de curgere a apei meteorice de pe suprafata respectiva
t c = t CS + l , unde v

tc durata de calcul a ploii tCS timpul de concentrare specifica avand o valoare de 2 minute l lungimea conductei parcurse de debitul de apa v viteza de curgere a apei prin conducte cu o valoare de 40 sau 60 m/s Se va determina frecventa ploii de calcul in functie de categoria de importanta a cladirii, care pentru cazul nostru e 1/1. Intensitatea ploii de calcul se determina grafic in functie de durata ploii de calcul si frecventa ploii de calcul, sau prin interpolare din tabel:

4.1.Calculul hidraulic al conductelor de canalizare a apelor meteorice

Coloane. Diametrele coloanelor la care se racordeaza un singur receptor se alege in functie de inaltimea coloanei astfel incat debitul de calcul sa nu depaseasca debitul din tabelul urmator:

Coeficientul de scurgere al apei meteorice in functie de felul invelitorii are urmatoarele valori:

Debitele specifice ale receptoarelor de ape meteorice qR in functie de inaltimea h a stratului de apa, de felul racordarii receptorului la tubul de canalizare si de diametrul receptorului se determina conform STAS 1795 din tabelul urmator:

Conductele orizontale colectoare se vor calcula in ipoteza regimului de curgere cu nivel liber verificandu-se conditia vmin vr vmax, iar gradul de umplere u < 1. Rezultatele calculului hidraulic al conductelor instalatiei interioare de canalizare a apelor meteorice dupa metodologia de mai sus sunt redate in tabelul anexat proiectului.