Sunteți pe pagina 1din 52

1.

Nivelurile de actiune a preventiei oro-dentare a)Preventia primara -prin care se incearca descoperirea cauzelor generatoare de boala, urmand ca, prin aplicarea corecta a unor proceduri si substante, sa se previna aparitia bolilor, stopandu-le inainte de ajungerea lor in stadii ireversibile, cand tratamentul curativ devine inevitabil -ex: in MD, o parte a acestor masuri sunt cuprinse in termenul de igiena orala b)Preventia sec -presupune surprinderea bolilor in fazele de debut, cand, prin aplicarea tratamentelor curative indicate, le stopam evolutia, realizand si refacerea morfo-functionala a tesuturilor afectate, spre o stare cat mai apropiata de normalul initial -ex: in MD- obturarea proc carioase in faza de cavitate superficiala c)Preventia tertiara -cuprinde totalitatea masurilor luate pt inlocuirea tesuturilor distruse prin boala si restabilirea morfo-functionala a pacientului, spre un punct cat mai apropiat de normal; altfel spus, de corectare si compensare a sechelelor -ex: in MD- realizarea puntilor sau a protezelor mobile/ mobilizabile, prin care refacem integritatea pierduta a arcadelor dentare

2.Definiti termenii de prevalenta, incidenta si intensitate (dezvoltati indicele de carie CAO) a)Prevalenta -reprezinta nr de indivizi dintr-un grup sau dintr-o populatie, care prezinta o anumita boala la momentul studiului -indicii de prevalenta se calculeaza procentual (%) b)Incidenta -semnifica nr de cazuri noi de imbolnavire, pt o anumita boala, care apar intr-o colectivitate, intr-o anumita perioada de timp -indicii de incidenta se raporteaza la 100.000 de locuitori (0/0000) c)Intensitatea -este un indice specific pt carie sau pt edentatie, ce se pot manifesta la un acelasi individ, prin procese multiple -indicele de intensitate pt o anumita populatie reprezinta nr mediu de carii sau de edentatii pt un individ si se exprima prin nr cu 2 zecimale d)indicele CAO -CAO pt dintii permanenti/ cao pt dintii temporari -repr nr de dinti cariati (C), absenti (A) si obturati (O) constatati la un individ, dar se poate raporta si la un grup populational

3.Depozitele dentare moi- pelicula dobandita: definitie, mecanism de formare

Reprezinta un depozit moale, subtire, constituit din glicoproteine de origine salivara (glicoproteinele sunt formate dintr-o molecula proteica la care se ataseaza un carbohidrat) ce se absorb selectiv si din cristale de hidroxiapatita, de la suprafata dintilor In mod natural, coroana dentara se acopera instantaneu cu acest strat glicoproteic salivar, imediat dupa ce dintii au fost periati si curatati Pelicula dobandita nu se indeparteaza prin simpla clatire a gurii, ci numai dupa efectuarea procedurilor profilaxiei primare- si se reface instantaneu dupa realizarea lor Absorbtia glicoproteinelor salivare se datoreaza interactiunilor ionice stabilite intre ionii de calciu si fosfat ai hidroxiapatitei cu gruparile de energie opusa ale acestor macromolecule salivare Glicoproteinele salivare sunt absorbite selectiv de cristalele de hidroxiapatita, absorbtia lor fiind mult mai puternica la nivelul cristalele de fluorapatita si fluorhidroxiapatita

4.Mecanismele de fixare a microorganismelor la nivelul peliculei dobandite Rapid dupa formare, la nivelul peliculei dobandite apar primele microorganisme care o colonizeaza, transformand-o in placa bacteriana Fixarea preferentiala a anumitor microorganisme la nivelul asa-ziselor 'puncte de legare" (binding sites) ce exista la nivelul suprafetei peliculei dobandite Natural, la nivelul peliculei dobandite, microorganismele se ataseaza specific, fixandu-se numai acelea care prezinta receptori de membrana pt punctele de legare prezente si care, in plus, se gasesc intr-un nr suficient in saliva Dintre microorganismele care prezinta specificitate pt punctele de legare se remarca S.Mutans si S.Sanguis, care colonizeaza preferential placa supragingivala, si S.Salivarius care colonizeaza intr-o proportie ridicata suprafata limbii si saliva Pe de alta parte, unii carbohidrati componenti ai glicoproteinelor salivare pot servi si ei drept receptori de legare pt microorganismele care prezinta adezine (adhesins=receptori de legare), prin care respectivele bacterii se fixeaza la nivelul dintilor Exista adezine numite lectine care recunosc selectiv unii carbohidrati prin intermediul carora S.Mutans si S.Sanguis se leaga de dinte Deoarece la nivelul locurilor de legare exista o adevarata competitie, aici se pot fixa, pe langa bacterii, proteine ale sistemului complement, anticorpi sau enzime precum lizozimul Fixarea celorlalti competitori este inhibata odata ce locul de legare al peliculei a fost ocupat In competitia fixarii microorganismelor, exista streptococi care elibereaza anumite substante numite bacteriocine, care inhiba fixarea ulterioara a altor specii precum Actinomyces sau Actinobacillus In schimb, daca primul fixat este Actinomyces cromogenus, pacientul va prezenta un nr redus de streptococi si mai putine carii dentare si colorari exogene negre specifice

Un alt mecanism de atasare a noilor specii microbiene la nivelul peliculei dobandite il reprezinta interactiunea multigenica, cat si rezistenta aratata de unele microorganisme fata de fortele care incearca sa le indeparteze Pe de alta parte, la nivelul salivei exista substante care impiedica fixarea microorganismelor la nivelul suprafetelor dentare, actiune ce se produce prin blocarea punctelor de fixare specifice sau exista polimeri salivari ce realizeaza aglutinarea specifica a microorganismelor Procesul de aglutinare a bacteriilor este favorizat de prezenta la nivelul salivei in principal a IgAs, a mucinei etc La toate acestea se adauga faptul ca toate celulele vii, incluzand bacteriile, prezinta o incarcatura electrica negativa, ce le permite atractia la suprafetele incarcate pozitiv, cum este dintele

5.Placa dentara microbiana: definitie, compozitie chimica Placa dentara se defineste ca: depozitul dentar moale, neuniform si aderent la structurile cavitatii orale. Ea reprezinta o aglomerare microbiana cu caracter de ecosistem. Placa este rezultatul prezentei microorganismelor si al produsilor lor de metabolism. Dpdv chimic, placa dentara se compune din 80% apa si 20% subst uscata 70-80% din subst uscata a placii este reprezentata de microorganisme, cu un plus pt cea subgingivala Pt a se ingrosa si maturiza, placa supragingivala necesita coeziune intermicrobiana, care este asigurata de prezenta matricei intermicrobiene

6.Placa dentara microbiana: succesiunea fixarii microbiene si coagregarea microbiana Primele bacterii care colonizeaza pelicula dobandita, transformand-o in placa bacteriana, sunt cocii si ocazional forme microbiene filamentoase gram poz Imediat dupa fixarea primilor colonisti la nivelul peliculei dobandite ("specii pionere"), microorganismele isi incep multiplicarea si activitatea metabolica prin care placa supravietuieste si se ingroasa, maturizandu-se Pe aceasta cale, in cca 2 zile de la initierea formarii ei, placa isi dubleaza grosimea Ingrosarea placii dentare este rezultatul interactiunii si al multiplicarii continue a microorganismelor, la care se adauga bacteriile fixate secundar Coagregarea microbiana O serie de microorganisme ajung la nivelul placii legandu-se specific de alte specii microbiene, formand la nivelul placii dentare coagregari microbiene complexe

Astfel consemnam: 1.Coagregari realizate intre microorganisme care prezinta intre ele atractie reciproca -acestui tip de coagregare microbiana ii corespunde aspectul de "stiulete de porumb" (corn cob) -legatura dintre microorganisme se realizeaza prin intermediul fimbriilor existente la suprafata membranei lor celulare -aspectul de "stiulete de porumb" apare datorita dispunerii specifice a microorganismelor -astfel, bacteriile filamentoase ,dispuse central si perpendicular pe suprafetele coronare dentare, sunt inconjurate de coci, obisnuit de S.Sanguis -microorganismele dispuse perpendicular pot fi reprezentate de forme facultativ anaerobe gram poz precum speciile Actinomyces si Corynebacterium matruchotii sau de microorganisme anaerobe gram neg precum Fusobacterium nucleatum 2.Coagulari cu aspect de "periuta" -aceasta dispunere se datoreaza atasarii perpendiculare, la nivelul unei bacterii filamentoase, a bacililor gram neg, adica a spirochetelor, care se constituie in perii periutei 3.Coagulari cu aspect de "pod" -aspectul acesta se realizeaza intre bacterii ce leaga alte 2 specii microbiene, intre care, in mod obisnuit, nu exista nici o legatura -spre ex S.Sanguis leaga intre ele speciile Actinomyces viscous de Prevotella loeschei Succesiunea fixarii microbiene Pe masura maturizarii placii, componenta microbiana se modifica Astfel, la o placa tanara (de 4h) constatam o proportie importanta de coci, in special streptococi (S.Mutans si S.Sanguis), care reprezinta cca 47-85% dintre microorganismele colonizatoare; alaturi de streptococi intalnim si speciile Neisseria, Corynebacterium si Rothia La nivelul fisurilor si al fosetelor coronare, cat si in spatiile interdentare, placa tanara contine, pe langa streptococi, si bacili gram poz, de regula actinomicete Cocii aerobi sunt primii care colonizeaza pelicula dobandita, deoarece ei prezinta o forma rotunda, ce necesita o energie de fixare mica, au o marime redusa si, in plus, prezinta o enzima de suprafata care le faciliteaza fixarea In timp ce microorganismele imobile, incluzand aici streptococii si actinomicetele, ajung intamplator in contact cu dintele, cele mobile precum spirochetele sunt atrase chemotactic in prezenta factorilor nutritivi Receptorii microbieni de suprafata vor asigura in plus mijlocul de atasare al colonizatorilor secundari, care se fixeaza la stratul bacterian primar prin interactiune sau adeziune microbiana Pe masura ce placa se maturizeaza, cantitatea de oxigen scade; oxigenul nu penetreaza placa dentara mai mult de 0,1mm Din aceasta cauza, compozitia florei microbiene se modifica

Astfel, in profunzimea placii, constatam prezenta speciilor microbiene gram neg anaerobe, precum Treponema denticola, Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Bacteroides forsythus si Fusobacterium nucleatum se constata si cresterea proportiei de bacili gram neg precum fusobacteriile si a cocilor gram neg precum Veillonella Prin cresterea nr de microorganisme anaerobe creste si patogenitatea placilor mature In cazul in care, pt o perioada de timp, nu se realizeaza voluntar igiena dentara, prin ingrosarea placii si maturarea placii, densitatea bacteriana creste, iar componenta microbiana se modifica in mod constant: -din Z1 spre Z2:- se intalnesc in principal coci gram poz mai ales S.Mutans si S.Sanguis -din Z2 spre Z4:- cocii sunt inca dominanti, dar se constata cresterea nr formelor filamentoase si a bacililor gram poz, pe a caror suprafata se fixeaza coloniile de coci (aspectul de stiulete de porumb) -din Z4 spre Z7:- creste proportia bacteriilor filamentoase, iar componenta microbiana este dominata de bacili, de forme filamentoase si de fusobacterii - in plus, la nivelul placilor groase dezvoltate in apropierea marginii gingivale, apar spirochete gram neg si vibrioni, in timp ce, in straturile superficiale ale placii nou-formate, domina cocii - intre Z4 si Z5 au loc, la interfata dinteplaca, modificarile cele mai dramatice, loc unde supravietuiesc doar microorganismele facultativ sau obligatoriu anaerobe -din Z7 spre Z14:- pe langa spirochete si vibrioni, apare si un nr de celule sangvine albe - datorita maturarii si ingrosarii placii, in profunzime vom inregistra un nr mare de microorganisme gram neg, anaerobe -din Z14 spre Z21:- la nivelul placilor dentare mature predomina spirochetele si vibrionii, alaturi de care, in straturile superficiale, constatam coci si forme filamentoase

7.Placa dentara microbiana: matricea intermicrobiana Matricea intermicrobiana a placii se compune, in cea mai mare parte, din produse ale metabolismului microbian, in principal polizaharide extracelulare (glucani si fructani) la care se adauga subst de origine salivara si exudat gingival O parte din polizaharidele extracelulare sunt lipicioase, caracteristica prin care se favorizeaza stabilizarea si fixarea ferma a biofilmului microbian la suprafata dintelui Dar, la nivelul matricei intermicrobiene gasim si alte subst precum: -proteine si glicoproteine salivare, care favorizeaza fixarea specifica a anumitor microorganisme -lipide in cant reduse si sub forma de lipopolizaharide (endotoxine, componenete ale membranei celulare a bacteriilor gram neg) -subst anorganice reprezentate in primul rand de ioni de calciu si fosfat, dar si magneziu si fluor

*fluorul se gaseste in cant sup comparativ cu cel din fluidul oral *aceasta este dovada capacitatii biofilmului microbian de a concentra elementele anorganice, mecanism prin care se produce neutralizarea pH-ului, remineralizarea tesuturilor dure dentare etc *cea mai importanta conc a ionilor de calciu si fosfat o constatam mai ales la nivelul suprafetelor linguale a frontalilor mandibulari, mecanism prin care se favorizeaza mineralizarea placii La nivelul placilor dentare tinere, componenta anorganica este cantitativ redusa, insa ea creste in cazul placilor mature, mecanism prin care placa se transforma in tartru; pana in momentul in care matricea intercelulara a placii nu se mineralizeaza, ea se poate indeparta mecanic prin periaj dentar

8.Placa dentara microbiana: forme clinice Initial, pe suprafata structurilor dentare se depune placa dentara supragingivala, care, neindepartata zilnic si prin maturizare, determina inflamatie gingivala (cu tumefactie si desprinderea marginii gingivale de dinte) Inflamatia favorizeaza insinuarea placii subgingival si astfel apare placa dentara subgingivala (total diferita de cea supragingivala) a.Placa dentara supragingivala Placa dentara supragingivala isi incepe formarea in treimea cervicala a coroanelor dentare, in vecinatatea marginii gingivale libere si mai ales in zonele retentive aproximale La polul opus, cantitatea cea mai redusa de placa se inregistreaza la nivelul suprafetelor palatinale ale dintilor maxilari, datorita inclinarii dintilor maxilari spre vestibular si mobilitatii limbii Depunerile de placa sunt favorizate de existenta anumitor factori locali, reprezentati de incongruenta dento-alveolara cu inghesuire, de retentivitatile artificiale generate de restaurarile stomatologice corecte sau supraextinse, de suprafetele dentare rugoase sau nefinisate etc In cazul unui control corect al placii, inclusiv in cazul pacientilor care prezinta incongruenta dento-alveolara cu inghesuire, este posibil ca indicii de placa sa fie mentinuti la valori reduse si comparabile cu rezultatele constatate la indivizii care prezinta o dantura naturala perfect aliniata Identificarea clinica a placii dentare se face prin inspectie, prin palpare cu sonda sau prin colorarea dintilor cu revelatori de placa. De multe ori, cand placa este abundenta, matura si, in plus, variat colorata, ea se identifica usor prin inspectie, insa de obicei se recomanda colorarea ei La nivelul placii dentare se intalnesc, in mod obisnuit, intre 200-450 de specii microbiene, insa nr lor variaza de la un moment la altul, de la un spatiu la altul, de la un individ la altul si de la o rasa la alta; dpdv al componentei microbiene, constatam in plus la un acelasi individ, ca exista mari deosebiri intre componenta placilor supra- si subgingivale De asemenea, exista un nr de microorganisme care se regasesc constant la toti indivizii, numind aici S.mutans, S.sanguis, S.sobrinus si

actinomicetele; spre exemplu, la toti copiii, fara exceptie, intalnim speciile Streptococcus, Staphylococcus, Neisseria si Veillonella b.Placa dentara subgingivala Formarea placii subgingivale este influentata de prezenta, in apropierea festonului gingival, a placii supragingivale mature In fazele initiale, componenta microbiana a placilor subgingivale este influentata partial de componenta microbiana a celor supragingivale; pe masura ce placa subgingivala se maturizeaza, flora microbiana se modifica si va fi reprezentata in special de bacterii anaerobe, gram neg, mobile Placa supragingivala matura din vecinatatea gingiei produce inflamarea ei, motiv pt care gingia devine mai putin atasata de dinte, iar placa dentara se poate extinde spre apex. edemul inflamator generat de inflamatie cauzeaza tumefactie gingivala si, implicit, modificarea relatiilor anatomice dintre suprafata dintelui si lizereul gingival. Spatiul gingival nou creat, mai adanc, favorizeaza dezvoltarea unei flore microbiene specifice si protejate fata de curatarea mecanica efectuata de individ In mod natural, spatiul denumit sant gingival este curatat prin intermediul lichidului cervicular (sulcular/gingival) secretat, in timp ce influenta salivei la acest nivel este extrem de redusa. In mod normal, cantitatea de lichid cervicular secretat creste cu cat procesul inflamator parodontal este mai avansat. La acest nivel, flora microbiana selectionata se hraneste cu componentele fluidului lichidului cervicular. Fluidul cervicular reprezinta ser extravazat si aici apar, in anumite circumstante clinice, si celule sangvine, ca urmare a sangerarilor gingivale produse. Elementele nutritive din fluidul cervicular asigura conditii excelente pt supravietuirea si inmultirea anumitor microorganisme, care s-au adaptat conditiilor de viata subgingivala Compozitia microbiana a placii subgingivale este diferita de cea a placii supragingivale datorita: -accesului limitat oferit de santul gingival spre cav orala, ce permite stabilirea la acest nivel numai a anumitor bacterii anaerobe, in timp ce microorganismele prezente obisnuit in fluidul oral pot patrunde, dar supravietuiesc cu greutate -faptului ca zona este ferita de efectele perierii mecanice efectuate zilnic de pacient. Este motivul pt care nevoia de fixare si de producere a matricei intermicrobiene nu mai este atat de importanta pt mentinerea si supravietuirea microorganismelor, aici fiind prezente bacterii mobile si neatasate -faptului ca este favorizata prezenta microorganismelor care se hranesc in principal cu proteine, comparativ cu cele supragingivale, care necesita pt supravietuire carbohidrati Spre exemplu: -hemoglobina prezenta la acest nivel favorizeaza supravietuirea speciilor Porphyromonas gingivalis si Prevotella intermedia -in plus, ac lactic produs la nivelul santului gingival poate fi transformat microbian in hidrogen gazos, necesar supravietuirii altor bacterii precum Campylobacter

Si in cazul rezidentilor microbieni ai spatiului subgingival se stabilesc normal anumite inter-relatii, prin care se favorizeaza supravietuirea lor; astfel: -Treponema denticola, dar si alte spirochete, are nevoie, pt supravietuire, ca si pt realizarea metabolismului proteolitic propriu, de prezenta ptomainelor (aminoacizi decarboxilati), care sunt produse de alte specii microbiene rezidente aici, precum Fusobacterium -Prevotella oralis si Veillonella alcalescens, care produc in mod natural vit K, convietuiesc obligatoriu alaturi de Prevotella intermedia si Porphyromonas gingivalis, acestea avand nevoie pt supravietuire de menachinona -prin productia de bacteriocine, Actinobacillus actinomycetemcomitans contribuie la reducerea prezentei subgingivale a S.sanguis Dpdv al compozitiei microbiene, placile subgingivele se pot imparti in 2 componente: -placa subgingivala asociata dintelui -placa subgingivala asociata tesutului moale al santului gingival Placa subgingivala asociata dintelui Felul in care este structurata aceatsa placa face ca ea sa semene mult cu cea supragingivala. Si in cazul ei, flora microbiana este mentinuta pe loc de prezenta matricei intermicrobiene. In contact cu dintele, flora microbiana este densa si constituita in principal din bacterii filamentoase gram poz, alaturi de care traiesc coci si bacili gram poz si gram neg. In straturile localizate mai apical, compozitia microbiana se modifica, locul formelor filamentoase fiind luat de bacilii gram neg prezenti pe suprafata cementului radicular, care nu arata o orientare anume Bacteriile patogene parodontale invadeaza canaliculele dentinare expuse, mecanism prin care se realizeaza recolonizarea pungilor parodontale la anumite perioade de timp de la interventia terapeutica (cca 40 de zile) si prin care infectia parodontala recidiveaza Placa subgingivala asociata tesutului moale al santului gingival Contine, in principal, bacterii mobile si spirochete care nu prezinta o orientare anume. La acest nivel nu se observa prezenta matricei intermicrobiene propriu-zise, retentia microorganismelor datorandu-se probabil calitatilor tesutului gingival moale Pe langa microorganisme, la acest nivel se observa si un nr mare de celule ale sist imun, in special limfocite Reactiile inflamatorii constatate la nivelul componentelor structurale ale parodontiului marginal si, in special, la nivelul insertiei epiteliale, se datoreaza prezentei la nivelul santului gingival a anumitor microorganisme specifice care sunt responsabile de producerea bolilor parodontale. Studiile arata ca, prin neglijarea voluntara a masurilor de control a placii, se produce inflamatie, initial gingivita, dupa numai 2-3 sapt de la initierea experimentului. Semnele de gingivita si de inflamatie parodontala dispar rapid dupa reluarea masurilor de control a placii dentare

9.Placa dentara microbiana- metabolism

Metabolismul placii dentare supragingivale Pe durata vietii, microorganismele placii metabolizeaza elementele nutritive prezente, generand asa zisul "metabolism al palcii". Produsii finali ai acestului metabolism contribuie la formarea, ingrosarea si maturizarea P.D. Metabolismul placii este influentat de o serie de factori externi precum: regimul alimentar, pH-ul fluidului oral, conc ionilor anorganici din saliva, competitia microbiana, raspunsul inflamator imun etc Frecventa aportului de glucide, in special a zaharalui, ca element nutritiv preferential pt microorganismele placii supragingivale, favorizeaza ingrosarea ei, grosimea fiind una din proprietatile care ii confera agresivitate. Microorganismele placii, in special S.mutans, S.sanguins, S.mitis sau S.salivarius prezinta capacitatea de a produce rapid polizaharide extracelulare prin metabolizarea sucrozei ingerate. In plus, prin metabolizarea microbiana rapida a carbohidratilor se produc masiv acizi, ce favorizeaza virarea pH-ului de la interfata placastructura dentara spre cel critic, de demineralizare (5-5,5 pt smalt si 6-6,7 pt cement) Sub actiunea glucoziltransferazei, sucroza este descompusa intr-o molecula de glucoza si una de fructoza. In urma metabolizarii microbiene a elementelor nutritive, in special a zaharului, se produc: a) acizi- degradarea enzimatica a carbohidratilor da nastere, in afara acizilor piruvic si lactic (produsi ai glicolizei microbiene anaerobe) si altor acizi precum ac. acetic, formic, propionic, eticilic si a CO2 etc, ceea ce dovedeste ca microorganismele cariogene pot utiliza multiple cai de metabolizare a monozaharidelor. Mai mult, proportia ac organici produsi variaza de la o specie microbiana la alta si chiar in cadrul aceleiasi specii. b) polizaharide extracelulare- sunt reprezentate de glucani (proveniti din glucoza) si fructani (proveniti din fructoza). Glucanii, in special prin dextrani, asigura stabilitatea si aderenta placii, cat si fixarea anumitor microorganisme. Fructanii, prin levani, se constituie in sursa energetica pt oricare din microorganismele care dispun de echipament enzimatic specific metabolizarii fructozei. Cantitativ, glucanii constituie cca 20% din greutatea uscata a placii, levanii 10%, iar bacteriile componente 70-80%

10.Microorganismele placii subgingivale specific intalnite in cazul unei gingii sanatoase si a parodontopatiei marginale a adultului Microorganismele subgingivale asociate gingiei sanatoase Microflora descoperita la nivelul santului gingival (normal, prezinta o adancime de maximum 2-3mm) este similara cu cea constatata in stadiile initiale de formare a placilor supragingivale Se intalnesc in special specii microbiene gram poz, facultativ anaerobe, 2/3 fiind reprezentate de coci Se intalnesc frecvent streptococii care, prin capacitatea lor de a realiza rapid polizaharidele extracelulare prin metabolizarea sucrozei, favorizeaza anumite acumulari microbiene, ce permit fixarea in timp si a bacililor facultativ anaerobi cat si a formelor filamentoase precum Actinomyces Microorganismele subgingivale asociate parodontopatiei adultului

In etiologia parodontopatiei adultului sunt implicate cateva specii microbiene, predominant gram neg Cel mai important patogen parodontal este Porphyromonas gingivalis. Acest statut se datoreaza prezentei lui intr un nr insemnat la nivelul PD subgingivale, cat si virulentei sale Pe langa acest microorganism, flora microbiana specifica parodontopatiei adultului mai cuprinde: -bacili gram neg imobili: Prevotella intermedia, Bacteroides forsythus, Fusobacterium nucleatum, Actinobacillus actinomycetemcomitans, Capnocytophaga ochraceus, Eikenella corondens -bacili gram neg mobili: Campylobacterrecta, Selenomonas -spirochete: Treponema denticola Pe de alta parte, studiile longitudinale efectuate demonstreaza ca progresia leziunilor, in cazul imbolnavirilor parodontale este cauzata de prezenta in principal a 3 microorganisme: Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Actinobacillus actinomycetemcomitans

11.Depozitele dentare moi: materia alba Materia alba reprezinta depozitul dentar moale care acopera in mod obisnuit placa dentara neindepartata o lunga perioada de timp Spre deosebire de pelicula dobandita si de placa dentara, materia alba se poate indeparta si prin clatire viguroasa, prin proiectarea jetului de apa al spray-ului de apa/aer al unitului dentar sau al irigatoarelor orale Clinic, materia alba se observa ca un depozit dentar moale, gros, de culoare alba sau alb-gri, asemanator branzei de vaci. El se identifica usor prin inspectie si fara a necesita colorare Obisnuit, depozitul se descopera pe fata vestibulara a frontalilor maxilari, mai ales la pacientul cu respiratie orala Dpdv structural, materia alba repr o acumulare de bacterii vii si moarte, de celule epiteliale descuamate, de leucocite dezintegrate, de proteine salivare si de resturi alimentare Cand materia alba este prezenta, descoperim, in mod constant, la zona de contact, inflamatie gingivala si demineralizari accentuate, la contactul acestor depozite moi cu lizereul gingival si cu suprafetele dentare dure

12.Depozitele dentare moi: resturile alimetare Resturile alimentare sunt observate cel mai edsea in treimea cervicala a dintilor si mai ales la nivelul spatiilor interdentare Acumularea alimentelor se poate realiza prin presare verticala, favorizata de: -prezenta spatierilor interdentare, in special cand nu exista un contact dentar strans -mobilitatea dentara -dezechilibrele ocluzale Alimentele mai pot patrunde interdentar si orizontal, dinspre vestibular sau dinspre oral, cand papilele interdentare apar decapitate Stagnarea resturilor alimentare interdentar, pe langa mirosurile generate, favorizeaza producerea cariilor dentare si a complicatiilor parodontale

Resturile alimentare se pot indeparta prin autocuratire naturala, dar si artificial, prin curatire mecanica, inclusiv prin clatirea energica a gurii Dpdv al retentiilor alimentare, este de retinut ca, in cazul pacientilor cu aparate protetice fixe sau mobile, cu aparate ortodontice in special fixe, cu implanturi dentare etc este necesar un plan de igienizare mecanica special si individual conceput, prin care sa se diminue consecintele generate de asemenea acumulari

13.Tartrul dentar- mecanism de formare, factori favorizanti TD se formeaza prin mineralizarea PD mature. Procesul de mineralizare incepe la 24-72h de la formarea placii microbiene. Primii centrii de mineralizare apar obisnuit la interfata dinte/PD. Acest prim stadiu este greu de sesizat clinic Formarea TD incepe pe durata momentelor de alcalinitate orala si este favorizata de prezenta bacteriilor filamentoase la nivelul placilor dentare mature. Centrele de mineralizare apar de obicei la nivelul matricei intermicrobiene a pd, dar si la nivelul componentei fosfolipidice a mb cel a anumitor microorganisme care necesita pt multiplicare si supravietuire un pH neutru sau usor acid. Pt formarea TD sunt esentiale: -momentele de suprasaturare a PD in ioni de calciu si fosfat, de origine salivara -prezenta anumitor bacterii filamentoase ce participa direct sau indirect la formarea lui; acestea intervin inclusiv prin intermediul enzimelor secretate, care transforma fosfatul organic de origine salivara in fosfat anorganic Astfel, la nivelul centrelor de mineralizare, se constata aparitia cristalelor de hidroxiapatita si de fosfat octocalcic Sursa ionilor minerali este saliva pt tartrul supragingival si lichidul cervicular, alaturi de exudatul inflamator, pt cel subgingival Dpdv al formarii tartrului, mineralizarea este influentata in principal de prezenta fosfatului si mai putin de cea a calciului Viteza de formare a tartrului reprezinta o caracteristica individuala. Mineralizarea unui strat de tartru se realizeaza in medie in cca 12 zile (10-20 de zile) Viteza de formare a tartrului este favorizata de prezenta asperitatilor de la nivelul suprafetelor dentare si in principal de corectitudinea cu care individul isi efectueaza controlul placii La viteza de formare a tartrului contribuie o serie de factori favorizanti: a)retentivitatile anatomice, cum ar fi: -santul de la nivelul jonctiunii smalt-cement radicular -asperitatile cementului radicular dezgolit -cariile aproximale/cerviacle/radiculare -incongruenta dento-alveolara prin inghesuire b)cantitatea si calitatea salivei secretate respitatia orala iritatiile mecanice/chimice/termice repetate traumele ocluzale parafunctiile musculare si ocupationale obiceiurile vicioase

c)anumite boli precum astmul bronsic sau fibroza chistica, pac cu probelem psihice speciale sau cei hraniti perioade indelungate prin intermediul sondelor gastrice d)fumatul e)compozitia salivei unor indivizi, bogata in ioni anorganici, in principal calciu si fosfat

14.Tartrul dentar- forme si caracteristici clinice a)Tartrul supragingival Poate fi descoperit in mod obisnuit in treimea gingivala coronara, predominant in dreptul orificiilor de deschidere a ductelor glandelor salivare majore Cautam si descoperim TD in mod obisnuit pe fetele linguale ale fronatlilor inf sau pe cele V ale molarilor sup El prezinta o culoare initiala alb-galbuie care, pe masura maturarii, tinde spre brun-negru Exista situatii clinice cand TD acopera intreaga suprafata coronara, uneori chiar si suprafata ocluzala; acest aspect se constata atunci cand in zona respectiva nu se mai efectueaza de mult timp masticatia, ca urmare a durerilor provocate de carii profunde netratate, de lipsa antagonistilor etc Cand tartrul este depus in zone vizibile, el se constituie intr-o adevarata problema estetica b)Tartrul subgingival Poate fi descoperit pe suprafetele dentare care participa la constituirea santurilor gingivale si a pungilor parodontale El este mai dur decat cel supragingival, prezinta o culoare gri spre negru, este subtire si foarte aderent; culoarea inchisa se datoreaza sangerarilor produse de prezenta lui si degradarii ulterioare a Hb, dar si prezentei anumitor bacterii Daca tartrul supragingival prezinta o mineralizare de cca 30%, mineralizarea celui subgingival este de cca 60%; mineealizarea sup se datoreaza cant sup de subst anorganice de la nivelul lichidului crevicular Tartrul subgingival se indeparteaza mai greu si este nociv pt sanatatea componentelor parodontiului moale Caracteristici clinice Tartrul supragingival se identifica prin inspectie, palpare cu sonda si, cel mai simplu, prin colorare cu subst revelatoare Identificarea se face prin vizualizare idrecta sau indirecta (prin intermediul oglinzii dentare), de multe ori numai dupa uscarea supr dentare Tartrul subgingival se poate evidentia prin palpare cu sonda exploratoare sau el poate transpare prin grosimea marginii gingivale, aspect facilitat de culoarea sa inchisa Tartrul poate fi descoperit la nivelul tuturor supraftelor solide existente in cav orala, inclusiv la nivelul constructiilor stomatologice mobile

TD se intalneste in cant variate la orice varsta; se poate observa atat la dentitia permanenta, cat si la cea temporara; odata cu inaintarea in varsta, cant de tartru creste

15.Revelatorii de placa- indicatii, substante folosite Revelatorii de placa se utilizeaza in mai multe scopuri: -pt individualizarea metodelor de periere si de curatare mecanica a placii -pt educarea si motivarea pacientilor -pt evaluarea pe termen lung a eficientei metodelor de control al placii, ce vor fi modoficate atunci cand scorurile obtinute la calcularea indicilor de placa sunt nesatisfacatoare -pt realizarea graficelor de evolutie a igienei orale sau a studiilor epidemiologice, prin efectuarea repetata a indicilor de placa De-a lungul timpului s-a utilizat o gama larga de agenti de colorare, unii trecand proba timpului, in timp ce altii au fost scosi din uz. S-a renuntat de ex la: -sol Skinner pe baza de iod datorita alergiilor produse -fucsina bazica 0,2-0,3% dat continutului in anilina si implicit a potentialului cancerigen dovedit In scopul colorarii placii dentare se pot folosi o serie de subst: -sol albastru de metilen 2% -sol violet de gentiana 1% -sol albastru de toluidina 1% -sol hematoxilina 0,1%, urmata de aplicarea de sol eozina 1% -sol tinctura de iod 2% -sol Chayes Beta-Rose -sol Bulter in 2 nuante -sol de fluoresceina DC galbena nr 8 ce devine vizibila doar prin iluminarea supr dentare cu lumina ultravioleta (astfel vizualizam produsul Plack Lite) -indicatorul de placa al firmei GC (Plaque Indicator Kit) indica varsta placii dentare; aceasta se coloreaza in roz-rosu cand este tanara si in albastru cand este matura (mai veche de 48h) -sol Dis-Plaque care coloreaza placa proaspata (de 2-3 zile) in rosu si pe cea matura (de 9-18 zile) in albastru -eritrozina: cel mai utilizat; este comercializat sub forma de tablete si solutii sub variate denumiri comerciale precum Placolor, Ceplac, Revelan, Mentadent, Red-Cote -preparate extemporanee: eritrozina, sol Skinner

16.Revelatorii de placa- modalitati de aplicare, sfaturi practice Pt a avea imaginea exacta a sanatatii si integritatii lizereului gingival veci suprafetelor dentare periate, aplicarea revelatorilor de placa se efectueaza doar dupa ce pacientul si-a efectuat periajul dentar iar medicul a realizat anamneza si examenul clinic a)Aplicarea directa prin badijonare

-colorantul (de preferinta hidrosolubil, pt a se preveni colorarea tesuturilor moi) se aplica la nivelul dintelui cu ajutorul unei bulete de vata sterile, ce este doar inmuiata in sol revelatoare -aplicarea revelatorului prin badijonarea suprafetelor dentare se face numai dupa ce am realizat izolarea si uscarea dintilor de colorat -sunt suficiente 30-60s de contact, dupa care cerem pacientului sa-si clateasca gura pana cand apa apare limpede, necolorata -observam ca suprafetele dentare acoperite de placa raman colorate o perioada mai indelungata, suficienta pt identificarea si cuantificarea ei -pt indepartarea colorarii se recomanda pacientului efectuarea unui nou periaj personal sau se poate efectua unul profesional b)Clatirea gurii cu revelatorul de placa -este indicata clatirea gurii cu o sol preparata de pacient sin 2-3 picaturi de revelator concentrat, care sunt picurate intr-un pahar cu apa, concentratia obtinuta fiind in conformitate cu indicatiile fabricantului c)Tabletele cu revelator de placa -se recomanda mestecarea unei jumatati de tableta timp de 30-60s, dupa care pacientul isi clateste energic gura cu apa, pt a indeparta excesul de colorant Oricare ar fi metoda agreata, in final pacientul constata in oglinda suprafetele dentare acoperite cu placa, procedura prin care se observa zonele care scapa curatirii mecanice si unde trebuie sa se insiste, iar profesionistul poate sa cuantifice calitatea igienizarii Pe langa revelarea placii, se mai coloreaza insa si o serie de constructii stomatologice precum coroanele de acrilat, obturatiile fizionomice incorect finisate, buzele sau restul mucoaselor atinse; mai ales in cazul buzelor, pt a evita colorarea lor, se recomanda ca acestea sa fie vaselinizate in prealabil Sfaturi practice -se evita colorarea restaurarilor dentare fizionomice, pt a nu risca producerea discolorarii lor permanente -nu se efectueaza colorarea dintilor in sedinta in care se realizeaza sigilarea santurilor si a fosetelor coronare -colorantii de placa, mai ales aceia cu componenta alcoolica, trebuie achizitionati in cantitati limitate pt a evita evaporarea si modificarea concentratiei lor; ei vor fi pastrati in recipiente ermetic inchise -colorantul poate fi folosit direct direct din flacoane prevazute cu picurator, ce permite picurarea fara a fi necesara introducerea bulatelor de vata -buletele de vata cu care facem colorarea suprafetelor dentare sunt de dimensiuni reduse si vor fi doar usor umezite pt a evita colorarile inutile

17.Halitoza orala- definitie, cauzele orale si non-orale Halitoza defineste mirosul neplacut, perceput de anturaj, emanat odata cu eliminarea aerului resoirat

a)Cauzele orale(90%) -infectiile parodontale- in primaul rand; ele pot genera mirosuri ce provin de a nivelul PD subgingivale necuratate -limba incarcata (saburala)- fata dorsala a limbii poate adaposti in retentiile suprafetei anumite microorganisme care in circumstante speciale pot genera subst rau mirositoare -xerostomia -restaurarile dentare deteriorate sau supraextinse care pot acumula resturi alimentare fermentabile si bacterii -protezele dentare incorect igienizate -leziunile orale patologice- ex: cancerele orale (carcinoamele) -infectiile faringo-amigdaliene -despicaturile de palat b)Cauzele sistemice/non-orale(10%) -afectiuni ale tractului respirator: -infectii prezente la nivelul pasajului nazal- in principal -sinuzitele, amigdalitele, faringitele, pneumoniile, tuberculoza, emfizemul pulmonar, tumori etc -afectiuni ale tractului digestiv: reflux esofagian, hernie hiatala, cancer gastric, sindrom de malabsorbtie -ciroza hepatica -insuficientele hepatice si renale -cancerele (carcinoamele) din zona fata-nas si gastrice -diabetul -adm anumitor medicamente: antihipertensive, antidepresive, med utilizate pt tratarea virozelor resp etc -fumatul Cand halena fetida este perceputa pe durata respiratiei, pacientul expirand cu gura deschisa, cauza este orala Cand se respira cu gura inchisa si percepem miros neplacut, cauza poate sa fie nazala La copilul mic, hialitoza este cauzata cel mai frecvent de infectiile faringo-amigdaliene, de vegetatiile adenoide si de prezenta corpilor straini in fosele nazale La pacientul in varsata, cauza cea mai frecventa este o proteza mobila incorect igienizata

18.Halitoza orala- clasificare si tratament Dupa Miyazaki si colab., hialitoza poate fi reala (genuina), dar putem inregistra si pseudo-hialitoze sau chiar halitofobie cand pac se plange de mirosuri fara ca ele sa poata fi percepute obiectiv 1.Hialitoza reala A)fiziologica TN-1: -halena evidenta ca intensitate si peste nivelul social acceptat -halena fetida a cavitatii orale -nu se depisteaza nici o afectiune sau stare patologica ce ar putea determina mirosul

- origine in regiunea posterioara a dorsumului limbii (este exclusa halena temporara generata de o anumita dieta) B)patologica a)orala TN-1 si TN-2: -halena este cauzata de afectiuni, stari patologice sau malfunctii localizate la nivelul tesuturilor orale -halena este rezultatul unor modificari patologice de la nivelul limbii, via afectiuni parodontale, xerostomie etc b)extraorala TN-2 si TN-3: *halena de orgine nazala/paranazala/laringiana * halena isi are originea la nivelul tractului respirator * halena isi are originea la nivelul tractului digestiv sup *halena isi are originea in alte afectiuni sistemice (DZ, ciroza, uremie, hemoragii interne etc) 2.Pseudo-halitoza TN-1 si TN-4: -halena nu este perceputa de persoanele din jur, dar pacientii se plang de existenta ei -se obtin rezultate poz dupa explicarea concluziilor si se fac recomandari simple, precum perierea limbii 3.Halitofobia: -pacientul continua sa creada ca sufera de halitoza si dupa ce tratamentul instituit a dat rezultate -apare la pacientii cu modificari psiho-somatice Tratament Tratamentul halitozei isi propune obtinerea unei sanatati orale optime, in principal dentar si parodontal In plus, halitoza devine un alt motiv pt care este obligatoriu controlul corect si zilnic al PD, mai ales in cazul pacientilor cu protezari dentare complexe, cu implanturi etc, in general cu retentii artificiale multiple In acest context si nu numai, perierea zilnica a fetei dorsale a limbii devine obligatorie; pacientii vor fi instruiti sa insiste mai ales in jumatatea posterioara a limbii si fara folosirea pastelor de dinti care sunt iritante si pot declansa reflexul de voma Periajul limbii va fi efectuat inaintea perierii dintilor Studiile arata ca printr-un plan de tratament profesional de dezonfectie parodontala, incluzand aici detartrajul si planarea radiculara, nivelul halitozei se reduce cu cca 90% Se indica utilizarea: -pastelor de dinti cu triclosan si bicarbonat de sodiu, care reduc productia de VSC (compusi sulfatici volatili) -gumelor de mestecat care mascheaza halitoza pe termen scurt, prin modificarile de pH realizate -se incearca stimularea secretiei salivare prin miscari masticatorii ample -clatiri cu ape de gura (obisnuit cu clorhexidina 0,2%, listerina), evitandu-se pe cat posibil cele cu alcool, glicerina sau oxidanti puternici dat efectelor sec, in special acela de uscare a tegumentelor si mucoaselor Cand cauzele sunt sistemice, indrumama pacientul spre consult de specialitate, inclusiv la psiholog, in caz de halitofobie

19.Periutele de dinti manuale: caracteristicile filamentelor capului activ Suprafata capatului activ este alcatuita din manunchiuri de filamente dispuse pe mai multe randuri, atat pe lungime, cat si pe latime Obisnuit, constatam cate 10-12 manunchiuri pe lungime si 3-4 randuri pe latime Recomandabil este ca intre manunchiuri sa existe spatii foarte reduse prin care se obtine o suprafata neteda de curatare, iar faptul ca filamentele se sprijina unele pe altele confera periutelor o uzura lenta Inaltimea filamentelor este de 10-12mm Suprafata de periere poate sa fie: -plana -crenelata pe lungime sau pe latime -convexa (pt periere sub intermediarii puntilor dentare) -concava (pt periajul pac cu aparate ortodontice fixe) -evazata pe latime Studiile consemneaza superioritatea curatirii obtinute prin folosirea periutelor cu suprafata activa crenelata comparativ cu cele plate, mai ales la nivelul zonelor interproximale Duritatea periutei este data de diametrul se de lungimea filamentelor; periutele de dinti manuale se prezinta in mai multe consistente: dure, medii, moi si extra-moi (pt copii); duritatea periutelor de dinti nu este standardizata ISO

Filamentele folosite la fabricarea periutelor de dinti pot fi din par natural sau artificiale a)Filamentele din par natural Istoric. De regula, la fabricarea periutelor de dinti s-au folosit fire de par de porc sau porc mistret, dar au mai fost folosite si fire din par de cal si de camila. Din cauza dezavantajelor constatate, periutele fabricate cu fire din par natural (numite nesanatoase) nu mai sunt recomandabile: -periutele nu pot fi standardizate ca duritate, deoarece diamentrul firelor de par natural variaza intre 0,087 si 0,475mm -ele se uzeaza rapid si neuniform -nu au aceeasi rezistenta de la un animal la altul si sunt diferite ca proprietati in functie de zona geografica din care provin, varsta animalului sau anotimp -firele nu prezinta acelasi diametru si in plus prezinta un microcanal in mijloc ce permite acumularea apei si a microorganismelor- in special de la nivelul PD -firele devin rapid deosebit de moi, pe masura umezirii si a uzarii lor -nu pot fi taiate intr-o suprafata uniforma, plana- cel mai negativ aspect b)Filamentele artificiale Sunt fabricate din materiale sintetice, in primul rand din nailon.

Au aparut si filamente cu microtextura, fabricate dintr-un amestec de caolin si poliester, prin care suprafata (fiind neregulata) creste de cca 3ori, iar puterea lor de curatare cu 10,9% Periutele mai pot prezenta filamente din cauciuc moale, prin care se curata tesutul gingival si cupe din cauciuc moale care mentin pasta si astfel creste capacitatea periutei de a curata petele colorate de pe suprafata dintilor Diametrul filamentelor variaza intre 0,15-0,3mm; filamentele utilizate la confectionarea periutelor interdentare prezinta un diametru si mai mic, de aprox 0,075mm Periutele cu filamente din nailon au ca avantaj principal capul activ rotunjit, forma care genereaza cele mai reduse distructii gingivale si cea mai mica uzura dentara (abraziune) Avantajele utilizarii filamentelor artificiale sunt: -se curata si se usuca rapid (24h) daca sunt tinute in poz verticala si intr0o atmosfera deschisa -mult mai rezistente si de 10 ori mai elastice comparativ cu perii naturali -capul rotunjit respinge (nu acumuleaza) apa si resturile organice -mult mai rezistente la cumularea de bacterii, fungi etc comaprativ cu firele de par natural -filamentele sintetice produc o abraziune mai redusa datorita flexibilitatii superioare -se fabrica usor si la preturi de cost reduse -se pot standardiza, filamentele constututive prezentand acelasi diametru Avantajele folosirii periutei dentare cu filamente de nailon moi si cu capete rotunjite: -eficienta in curatarea zonei cervicale a coroanelor dentare, atat aproximal cat si la nivelul lizerului gingival -traumatizarea minima a tesutului gingival periat -curatarea santului gingival, inclusiv interproximal, fara a genera discomfort -utilizabile in jurul aplicatiilor ortodontice fixe sau sau al aparatelor de imobilizare in fracturile de maxilar -previn sau minimalizeaza abraziunea dentaracat si escoriatiile gingivale in cazul unei perieri viguroase -de indicat in cazul gingiilor afectate de gingivite ulcero-necrotice sau de gingivite cronice severe, pe durata etapelor de vindecare postdetartraj si a planarii radiculare sau in post-chirurgia parodontala -este periuta ideala pt copilul mic, indicata atunci cand se incepe periajul danturii temporare In cazul periutelor de dinti manuale speciale pt copii, ele se confectioneaza din filamente: -de consistenta moale (extra-soft) -la o lungime de 8,7mm -cu diametrul de 0,12mm

20.Avantajele utlizarii periutelor dentare cu filamente artificiale Avantajele utilizarii filamentelor artificiale sunt: -se curata si se usuca rapid (24h)

daca sunt tinute in poz verticala si intr0o atmosfera deschisa -mult mai rezistente si de 10 ori mai elastice comparativ cu perii naturali -capul rotunjit respinge (nu acumuleaza) apa si resturile organice -mult mai rezistente la cumularea de bacterii, fungi etc comaprativ cu firele de par natural -filamentele sintetice produc o abraziune mai redusa datorita flexibilitatii superioare -se fabrica usor si la preturi de cost reduse -se pot standardiza, filamentele constututive prezentand acelasi diametru Avantajele folosirii periutei dentare cu filamente de nailon moi si cu capete rotunjite: -eficienta in curatarea zonei cervicale a coroanelor dentare, atat aproximal cat si la nivelul lizerului gingival -traumatizarea minima a tesutului gingival periat -curatarea santului gingival, inclusiv interproximal, fara a genera discomfort -utilizabile in jurul aplicatiilor ortodontice fixe sau sau al aparatelor de imobilizare in fracturile de maxilar -previn sau minimalizeaza abraziunea dentaracat si escoriatiile gingivale in cazul unei perieri viguroase -de indicat in cazul gingiilor afectate de gingivite ulcero-necrotice sau de gingivite cronice severe, pe durata etapelor de vindecare postdetartraj si a planarii radiculare sau in post-chirurgia parodontala -este periuta ideala pt copilul mic, indicata atunci cand se incepe periajul danturii temporare

21.Duarata de utilizare a unei periute dentare Durata de viata a unei periute dentare este dependenta de corectitudinea cu care se efectueaza periajul, adica de corectitudinea cu care se aplica tehnica de periaj, de forta folosita si mai putin de durata periajului Obisnuit durata optima de utilizare a unei periute este de 3-4 luni sau mai corect ea se inlocuieste cand filamentele raman indoite sau se rup sau cand anumite filamente colorate se decoloreaza Cand deteriorarea periutei se produce mai rapid de 3 luni, specialistul trebuie sa constate greselile de tehnica ce conduc la aceasta stuatie si sa le corecteze Se recomanda ca fiecare individ sa foloseasca zilnic 2-3 periute, care sunt utilizate prin rotatie, cea mai noua fiind rezervata periajului de seara, care se constituie in periaj principal (studiile arata ca o periuta noua este cu 30% mai eficienta comparativ cu una uzata)

22.Periajul dentar manual- obiective, reguli generale, frecventa Obiectivele periajului dentar sunt: -indepartarea si intreruperea ciclului de formare si maturizare a PD -curatarea suprafetelor dentare de resturi alimentare si de coloratii extrinseci -stimularea troficitatii si keratinizarea tesuturilor gingivale

-prin folosirea pastelor de dinti profilactice (terapeutice) se obtine stoparea sau chiar vindecarea unor afectiuni reversibile aparute la nivelul structurilor dento-parodontale Reguli generale: -oricare ar fi metoda de periaj folosita, ea trebuie sa realizeze curatirea tuturor suprafetelor dentare libere si prezemte in cav orala -perierea incepe obisnuit dintr-o zona distala a unei arcade dentare, urmareste intreaga fata vestibulara a acelei arcade, pana in regiunea distala opusa, dupa care ne intoarcem de unde am plecat, dar pe fetele orale ale dintilor; la fel se procedeaza si in cazul arcadei antagoniste -la urmatoarea periere, pacientul trebuie sa inceapa perierea dintr-o alta zona distala in asa fel incat fiecare zona sa beneficieze de curatire corecta sau altfel spus ca o aceeasi zona sa nu fie curatata intotdeauna ultima atunci cand nu mai avem rabdare, ne grabim sau am obosit -dupa ce am periat primul grup dentare, trecem la urmatorul, avand grija ca ultima suprafata dentara periata anterior sa fie cuprinsa din nou de suprafata activa a periutei; prin aceasta metoda avem garantia unei curatiri eficiente a fiecarei suprafete dentare in parte -prin colorarea placii descoperim suprafetele dentare insuficient periate unde trebuie sa actionam constient; spre exemplu vom insista la dreptaci asupra suprafetelor hemiarcadelor dentare drepte, si la stangaci invers Frecventa periajului La pacientul care prezinta probleme dento-parodontale obisnuite se recomanda 2 periaje pe zi, unul dimineata si altul seara, acesta din urma constituindu-se in periajul principal In functie de problemele clinice prezentate de pacient, periajului dentar i se pot adauga si alte mijloace auxiliare de curatire mecanica sau subst chimice anti-placa In cazul pacientilor parodontopati, al acelora cu constructii protetice complexe, cu implanturi dentare sau cu aparate ortodontice fixe se recomanda mai multe periaje pe zi, chiar dupa fiecare masa Vechile recomandari, de periere a dintilor dupa fiecare masa pt toti pacientii, cu periute de dinti dure, sub presiune si timp indelungat au fost abandonate, ele generand in timp o serie de efecte negative la nivelul dintilor si al gingiilor Se recomanda ca periajul principal sa fie cel de seara; argumentele sunt ca individul nu mai are motive de graba, el avand timpul necesar pt efectuarea unei perieri dupa o tehnica corecta. In acest fel se indeparteaza cat mai mult din PD existenta, se inseparteaza resturile alimentare acumulate, reducandu-se si nr microorganismelor prezente Microorganismele restante au, pe durata somnului, cele mai bune conditii de supravietuire, cav orala oferind umiditate, caldura, intuneric, in timp ce cantitatea de saliva secretata atinge nivelul cel mai scazut cmf ciclului circadian; cea mai redusa cant de saliva se secreta, nestimulat in jurul orei 4 dimineata, iar cea mai mare in jurul orei 12, la pranz Al doilea periaj ca importanta este cel efectuat dimineata, prin care realizam in principal masajul gingiilor si in plus obtinem stimularea circulatiei locale, a troficitatii tesuturilor moi si se favorizeaza keratinizarea normala a mucoasei gingivale; el poate fi efectuat inaintea micului dejun, procedura prin care indepartam si toxinele secretate pe durata somnului, subst fermentate etc

Daca la una din mesele zilnice pacientul consuma dulciuri, mai ales la sfarsitul mesei, se recomanda un al treilea periaj, iar daca el nu este posibil, se recomanda folosirea unei gume de mestecat fara zahar sau chiar simpla clatire cu apa La controlul optim al placii contribuie, pe langa tehnica de periaj corecta, si durata acestuia. Timpul minim alocat igienizarii cav bucale trebuie sa fie de 3-4 min sau, altfel spus, vom aplica minim 6 miscari de curatire pt suprafetele unui grup dentar periat

23.Tehnica de periere manuala sulculara Bass Este o tehnica larg acceptata, datorita eficientei cu care se curata PD din jurul si direct din santul gingival Autorul recomanda folosirea periutelor dentare moi, iar la sfarsitul perierii, continuarea curatirii spatiilor interdentare cu ajutorul dental floss-ului Tehnica a fost conceputa pornind de la ideea ca infectia gingivala debuteaza de obicei la nivelul marginii gingivale si in principal la nivelul papilei interdentare Metoda se indica: -pacientilor cu probleme parodontale ce prezinta spatii interdentare libere -pacientilor cu suprafete radiculare expuse -post-chirurgie parodontala -celor cu terapie protetica fixa care prezinta coroane de acoperire realizate cu limita subgingivala -purtatorilor de anumite aparate ortodontice Metoda presupune plasarea filamentelor direct in santul gingival, deci in sus pt maxilar si in jos pt mandibula Periuta se plaseaza in unghi de 45 de grade fata de axul lung al dintelui si spre apical, cuprinzand cu partea activa atat suprafetele dentare cervicale, cat si marginea gingivala vecina Urmeaza sa efectuam o presiune usoara asupra gingiei, dar fara a produce indoirea filamentelor, prin care fortam patrunderea acestora in santul gingival si interdentar Miscarea de curatire este una de vibrare scurta, in fata si in spate, fara deplasarea perilor, insumand pt fiecare grup dentar curatat cate 10 asemenea miscari Se trece la urmatorul grup de 2-3 dinti, repetand miscarea descrisa anterior Miscarea este repetata de-a lungul arcadelor, curatind astfel atat fetele vestibulare, cat si pe cele orale ale tuturor dintilor Frontal, atat palatinal, cat si lingual, periuta este introdusa in lungul ei, cu plasarea filamentelor in santurile gingivale de curatat Urmeaza o miscare de curatire spre exterior, prin care filamentele indeparteaza placa, prin elasticitatea miscarii lor Probleme: -sunt pacienti care nu au o buna manualitate si au dificultati cu asezarea periutei in unghiul de 45 de grade cerut si in santul gingival -in cazul celor exagerat de zelosi, vibratiile aplicate pot conduce la traumatizari cronice a marginii gingivale

In cazul metodei de periaj Bass modificata, ce presupune ca, la sfarsitul miscarilor de vibrare efectuate, sa se execute si o miscare de rulare spre ocluzalul dintilor periati, pt a indeparta placa si la nivelul restului coroanelor dentare, apar o serie de dezavantaje: -prin asezarea repetata a periutei la nivelul marginii gingivale fixe, dupa efectuarea miscarii de rulare, se poate traumatiza gingia libera -reasezarea periutei in santul gingival, dupa miscarile de rulare efectuate, consuma timp inutil -pacientul este tentat sa efectueze prematur miscarea de rulare, astfel ca igienizarea zonei sulculare este deficitara

24.Tehnica de periere manuala prin rulare (rolling stroke method) Este o tehnica recomandata pacientului cu parodontiul marginal sanatos Cu ajutorul ei se curata suprafetele dentare libere, marginea gingivala, mai pitin zona santului gingival Metoda de periere prinrulare se efectueaza cu periute de duritate medie Indicatii: -copiii si tinerii cu tesutul gingival normal conturat si relativ sanatos -in alternanata cu tehnicile vibratorii (Bass, Charters, Stillman) -ca etapa pregatitoare in implementarea unei noi metode de periere precum Stillman, la care pozitia initiala a periutei este identica Suprafata activa a periutei se plaseaza direct in treimea cervicala a dintilor de curatat si pe gingia din vecinatate Suprafata laterala a periutei este introdusa paralel cu arcadele dentare si spre apical, in timp ce portiunea de plastic opusa suprafetei active se va gasi la nivelul supr ocluzale sau a marginii incizale a dintilor de periat Cu partea laterala a filamentelor presam cu blandete gingia, care se poate albi usor, urmand sa efectuam, din incheietura mainii, rotirea periutei, miscare prin care filamentele realizeaza maturarea supr dentare de curatat filamentele raman usor indoite, in miscarea periutei spre supr ocluzala a dintilor periati, maturand, prin elasticitatea lor, suprafetele dentare Miscarea se repeta de cel putin 6 ori pe fiecare grup dentar, ata pe suprafetele lor vestibulare, cat si pe cele orale Suprafetele orale ale frontalilor sunt periate cu periuta introdusa in lungul ei Si in acest caz, vom plasa suprafata activa pe gingie, urmand sa realizam o miscare de maturare prin intermediul filamentelor care, usor indoite, curata dintele prin elasticitatea lor si nu prin forta celui care perie Vor fi o presare si o rulare spre sus la mand sau spre jos la max Fiecare zona este periata repetand miscarea de cel putin 5 ori Probleme: -prin plasarea filamentelor prea sus pe gingie in fazele initiale, de invatare a acestei tehnici, se pot produce escoriatii la nivelul mucoasei gingivale -prin tendinta de periere rapida, miscarea de rulare nu va permite o curatire satisfacatoare in zona cervicala a dintilor si nici interdentar -repunerea varfului filamentelor direct pe gingie poate produce leziuni punctiforme ale gingiei

25.Tehnica de periere manuala vibratorie Stillman La origine, Stillman a propus un periaj care sa realizeze masajul si stimularea troficitatii mucoasei gingivale, cat si curatirea ariei cervicale a coroanelor dentare Se recomanda ca suprafata activa a periutei de dinti sa se plaseze partial pe gingie si partial pe dinte, in directie apicala Metoda Stillman modificata Prin aceasta se recomanda ca, la sfarsitul miscarii de vibrare-rotire recomandata de metoda Stillman, sa urmeze o rotire totala a periutei spre ocluzal Astfel se reduce posibilitatea de traumatizarea a gingiei si creste eficienta indepartarii placii Este o metoda recomandata in principal curatirii PD de sub zonele subecuatoriale si a supr aproximale expuse, obtinandu-se curatirea suprafeteleor dentare libere, cat si masarea gingiei Suprafata activa a periutei este plasata spre apical, deci in sus la max si in jos la mand Periuta este in pozitia corecta cand partea de plastic a capului periutei este la nivelul suprafetei ocluzale sau a marginii incizale a dintilor de periat Cu supr lat a filamentelor presam cu blandete gingia pana cand aceasta se albeste usor Urmeaza rotirea periutei spre un unghi de 45 de grade cu axul lung al dintelui, dupa care realizam rotatii scurte de vibrare-curatare, in timp ce usoara presiune se mentine Fiecare grup dentar curatat va suporta asemenea miscari de vibrare, obtinute prin rotirea manerului din incheietura mainii, cat numaram pana la 10/efectuand 6 rotatii pt fiecare grup dentar Pacientului i se atrage atentia sa se asigure ca filamentele au patruns si interdentar Pt curatirea fetelor orale ale frontalilor se repeta perierea descrisa la tehnica prin rulare, cu periuta pozitionala in lungul ei [Suprafetele orale ale frontalilor sunt periate cu periuta introdusa in lungul ei Si in acest caz, vom plasa suprafata activa pe gingie, urmand sa realizam o miscare de maturare prin intermediul filamentelor care, usor indoite, curata dintele prin elasticitatea lor si nu prin forta celui care perie Vor fi o presare si o rulare spre sus la mand sau spre jos la max Fiecare zona este periata repetand miscarea de cel putin 5 ori] Fara o plasare atenta a filamentelor se pot produce leziuni traumatice ale tesuturilor gingivale, mai ales ca este indicata o usoara presiune

26.Tehnica de periere manuala vibratorie Charters Charters a propus o metoda de periere interproximala, avand ca obiective curatirea suprafetelor dentare aproximale si masajul gingiei, prin care se obtine si stimularea mecanica a circulatiei sangvine locale Charters recomanda fie plasarea suprafetei active a periutei perpendicular pe supr dentare de curatat, mai ales cand exista numeroase

papile interdentare decapitate si spatii interdentare libere, fie intr-un unghi de 45 de grade cu axul lung al dintelui si spre ocluzal Indiferent de pozitia de pornire, pacientul forteaza patrunderea filamentelor in spatiile interproximale Cu filamentele patrunse interdentar se realizeaza o miscare usoara de rotire-vibrare Pe de alta parte, prin contactul marginii gingivale libere cu suprafata lat a filamentelor se realizeaza si un masaj al tesuturilor moi Indicatii: -pac cu spatii interdentare libere, spre exemplu pac care au suportat interventii chirurgicale parodontale si care ofera suprafete radiculare expuse -la indepartarea placii bacteriene de sub intermediarii lucrarilor protetice fixe (punti) -pt curatirea la nivelul componentelor ap ortodontice fixe Metoda obliga la introducerea periutei cu suprafata activa direct spre ocluzal sau spre marginea incizala Varfurile filamentelor vor fi plasate in jos pt aplicatiile maxilare si in sus pt aplicatiile mandibulare Periuta va fi in contact cu mucoasa gingivala prin supr lat a filamentelor, iar supr lor activa se va plasa la limita margine gingivala libera-supr dentara Urmeaza o usoara presiune, in incercarea de a forta patrunderea interdentara a varfurilor filamentelor, in timp ce suprafata lor laterala va presa marginea gingivala Se continua cu o miscare de vibrare-rotare blanda, dar ferma; vibrarea este realizata prin rotirea manerului si se face pt fiecare grup dentar numarand pana la 10; asa se va proceda pe toata lungimea arcaddelor dentare Deoarece metoda Charters este dificil de efectuat pe suprafetele orale ale dintilor, se recomanda ca acestea sa fie periate prin tehnica Stillman modificata Cand metoda Charters este, totusi, preferata se recomanda ca: -in reg post sa se patrunda cu periuta cu suprafata ei activa indreptata spre ocluzal, manaerul situandu-se in dreptul caninilor hemiarcadei opuse celei de pariat; se incepe perierea prin curatirea celei mai distale suprafete dentare si se continua cu perierea fiecarui spatiu interdentar in parte; miscarea de curatire este una de vibrare-presare -la pac cu incongruenta dento-alveolara cu inghesuire in zona frontala maxilara, vestibulat, periuta se introduce in gura cu manerul paralel cu axul lung al dintilor si cu varful filamentelor introdus interdentar, unde se vor efectua miscari de vibrare-presare Cand periem sub fata mucozala a intermediarilor puntilor dentare, varful filamentelor va fi introdus direct sub marginea intermediarilor Neajunsurile metodei constau in faptul ca filamentele nu patrund deloc subgingival, iar pt anumite zone patrunderea interdentara este imposibila sau limitata si, nu in ultimul rand, cere o manualitate deosebita

27.Tehnica de periere manuala circulara Fones Daca pt adult este o tehnica distructiva, mai ales cand se executa cu forta, ea poate fi recomandata copiilor mici, fiind o metoda usor de invatat si de efectuat

Metoda Fones necesita o periuta de dinti moale, cu diametrul filamentelor cuprins intre 0,15-0,20mm Metoda presupune introducerea periutei intre obraz si suprafetele dentare de curatat, pacientul tinand dintii in ocluzie Suprafata activa a periutei intra in contact lejer cu gingia ultimilor molari maxilari Miscarea imprimata periutei este una larg circulara, de maturare, efectuata cu usoara presiune, dinspre gingia maxilara spre cea mandibulara Cand se perie dintii regiunii frontale, ei vor fi pozitionati cap la cap, in timp ce miscarea ramane aceeasi descris anterior Suprafetele orale ale frontalilor sunt periate prin miscari de du-te-vino anter-post Inclusiv Fones avertizeaza asupra leziunilor gingivale posibile, dar avantajul invatarii rapide poate fi un argument suficeint pt recomandarea ei

28.Tehnica de periere manuala verticala Leonard Leonard a descris si a recomandat miscarile verticale, in care dintii maxilari si mandibulari sunt periati separat Cu dintii cap la cap in zona frontala, plasam suprafata activa a periutei in unghi drept cu axul lung al dintilor Perierea verticala, in sus si in jos, se face fara presiune exagerata, iar la final se indica o usoara rotatie, cand se ajunge in contact cu gingia Presiunea folosita este indeajuns de mare pt a forta patrunderea filamentelor interdentar si indeajuns de blanda pt a nu conduce la distrugerea rapida a periutei Retinem ca dintii maxilari si mandibulari nu sunt curatati prin aceleasi serii de miscari, ci separat Chiar in cazul in care curatirea obtinuta este acceptabila, realizandu-se si un bun masaj gingival, ea este mai putin recomandata, datorita leziunilor gingivale produse

29.Tehnica de periere manuala orizontala Este recunoscuta drept cea mai nociva metoda de periere Distrugerile se inregistreaza mai ales la nivelul dintilor proeminenti, dar si la cel al marginii gingivale vecine, la nivelul carora vom inregistra in timp abraziuni dentare si retractii gingivale, mai ales in cazul in care folosim o periuta de dinti dura, o pasta de dinti abraziva, forta etc Miscarea este una orizontala antero-post, filamentele fiind plasate perpendicular pe suprafetele dentare de curatat Prin aceasta miscare supr interdentare nu sunt curatate, ba mai mult, depozitele moi indepartate de pe supr dentare libere vor fi fortate interdentar, actiune prin care se favorizeaza producerea cariei si a parodontopatiei Metoda poate fi indicata la dentitia de lapte, curatirea fiind favorizata de forma de clopot a dintilor temporari, insa ea este total contraindicata la dentitia permanenta

30.Perierea suprafetelor dentare ocluzale Este indicata pt indepartarea placii si a microorganismelor acumulate la nivelul fisurilor si al fosetelor ocluzale Perierea supr ocluzale se indica si in scopul igienizarii supr care nu participa la masticatie din variate motive, a marginii restaurarilor stomatologice si, obligatoriu, inainatea realizarii sigilarilor In acest scop, supr activa a periutei se aseaza cu filamentele perpendicular pe cea ocluzala Manerul periutei se plaseaza paralel cu supr ocluzala a dintilor lat Se pot efectua 2 tipuri de miscari: -una de vibrare, prin care periutei i se imprima o miscare usor circulara, care dureaza, pt fiecare grup dentar periat, cca 10s -filamentele sunt fortate (presate) sa patrunda in santuri si fosete, dar fara ca acestea sa se indoaie; se repeta miscarea de 10 ori pt fiecare grup dentar periat Cel mai adesea, este recomandabil sa combinam cele 2 tipuri de miscari Miscarile orizontale de frecare trebuie evitate, deoarece prin acestea nu curatam decat varfurile proeminente ale cuspizilor, fara a curata si la nivelul santurilor si al fosetelor retentive In ciuda eforturilor, supr ocluzale corect curatate raman vulnerabile la carie, cca 66% dintre carii avandu-si originea la acest nivel Este motivul pt care se indica protejarea zonei printr-un procedeu al preventiei primare numit sigilarea santurilor si a fosetelor coronare

31.Perierea fetei dorsale a limbii Perierea suprafetei dorsale a limbii, a mucoasei palatinale sau a crestelor alveolare edentate se recomanda inca din antichitate Cel mai mare nr de microorganisme (70%) se gasesc cantonate la nivelul: a)supr dorsale a limbii, dat: -suprafetei anfractuoase create de prezenta papilelor filiforme, mai lungi, si a celor fungiforme, mai scurte -prezentei fisurilor linguale, care uneori pot masura cativa mm adancime b)santului si mai ales, pungilor parodontale c)PD supragingivale Flora microbiana descoperita la nivelul suprafetei dorsale a limbii este una extrem de mobila, constatandu-se ca prin curatirea ei periodica: -se reduce cant de placa supragingivala depusa, cat si nr microorganismelor prezente la nivelul fluidului oral -se reduce halena fetida -se realizeaza o stimulare a troficitatii tesuturilor moi periate -se favorizeaza perceptia gustativa De asemenea, curatirea fetei dorsale a limbii se constituie ca parte a tratamentelor efectuate in caz de: -anumite afectiuni (ex: limba neagra paroasa) -indepartare a unor coloratii aparute (ex: dupa utilizarea clorhexidinei) -combatere a halitozei Operatia de curatare a limbii este de mare ajutor in cazul pac cu xerostomie, cu limba incarcata, fisurata sau in cazul fumatorilor

Curatirea fetei dorsale a limbii se efectueaza cu mijloace special fabricate, precum razusa de curatat limba sau cu ajutorul periutei de dinti, cu sau fara pasta de dinti Razusa de curatat limba poate fi constituita din plastic sau din otel, prezinta unul sau 2 manere si se foloseste incurbata, in asa fel incat, pe durata miscarilor de curatire a limbii, sa nu se intre in contact cu suprafetele dentare vecine Cand suprafata limbii este periata, se recomanda protectia ei, curatirea facandu-se prin razuire/periere dinspre post spre ant Se vor face cateva asemenea miscari, cu o presiune redusa, pana cand limba nu va mai prezenta depozite de curatat sau se efectueaza minim 6-8 asemenea miscari Cand perierea o efectuam cu periuta de dinti (moale), ea se va folosi pe latime, deci transversal pe marginea limbii La sfarsitul operatiei, suprafata curatata este spalata prin clatirea gurii, sau limba este spalata sub jet de apa

32.Periutele de dinti mecanice- tipuri constructive dupa: sursa de energie, forma capului activ, filamente Dupa sursa de energie, periutele mecanice pot fi: a)cu alimentare directa de la reteaua de curent electric b)cu baterii care pot fi schimbate sau nu; ele prezinta o serie de dezavantaje date de: -costul inlocuirii bateriilor (cand este cazul) -scaderea in timp a puterii bateriei conduce la reducerea frecventei miscarilor de curatire -coroziunea aparuta la nivelul bateriilor in cazul penetrarii apei c)cu acumulator reincarcabil Dupa forma capului activ, exista periute: a)pt adulti, la care capul activ poate fi: -mic, iar suprafata activa prezinta forma rotunda sau conica -asemanator celor manuale; in asemenea cazuri, suprafata activa a filamentelor poate fi plata/pe 2 niveluri/crenelata/angulata b)pt copii: capul activ este, in mod obisnuit, mai mic si cu filamente mai scurte c)periute interdentare, la care capul activ este asemanator celor manuale, el montandu se la manerul periutei mecanice Filamentele sunt fabricate din nailon moale, cu capul activ rotunjit; dupa diametru exista periute: a)extra-soft: 0,075mm b)soft: 0,15mm c)pt copii extra-softness

33.Periutele de dinti mecanice- indicatii, avantaje, tehnica de periere Periajul mecanic este recomandat numai pacientilor: -cu aparate ortodontice fixe -cu tratamente protetice complexe

-cu implanturi dentare -cu anumite dizabilitati, fizice sau psihice, ele trebuind sa fie manevrate de parinte sau de ingrijitr -care practica un periaj agresiv (pacientul foloseste o presiune mai redusa atunci cand utilizeaza o periuta electrica; in plus cele mai recente produse prezinta si senzori de presiune) -incapabili sa-si efectueze corect periajul manual (incluzand aici si copilul mic) Avantaje: -realizeaza o curatire mai eficienta la nivelul suprafetelor interdentare -efectele negative produse la nivelul partilor moi sunt minime, precum si abraziunea dentara generata -timpul destinat periajului mecanic este mai redus, comparativ cu acelasi randament obtinut prin periaj manual Tehnica periajului mecanic In cazul unui periaj manual corect, individul trebuie sa invete sa-si aplice periuta intr-o anumita pozitie, sa efectueze o anumita miscare si sa o repete de cateva ori pe fiecare suprafata dentara, cu o presiune redusa, fara sa inmoaie filamentele In cazul periutelor mecanice, pe langa aceste aspecte, apare si miscarea facuta de periuta Individualizarea periutei si a periajului inseamna o adaptare a lor la caracteristicile arcadelor dentare ale pacientului etc Aspecte generale: -vom alege periute cu filamente de nailon si cap activ rotunjit -vom selectiona pastele de dinti cele mai putin abrazive -vom utiliza o cant redusa de pasta, care se intinde pe suprafetele dentare de curatat inainte de a pune in functiune periuta mecanica, actiune prin care evitam imprastierea ei pe suprafetele inconjuratoare -oricare din tehnicile de periaj manual poate fi utilizata si in cazul perierii dintilor cu periute electrice periajul incepe dintr-o zona distala spre ant, insistandu-se asupra curatirii structurilor santului gingival, accentuandu-se curatirea suprafetelor aproximale dar si a restaurarilor stomatologice -miscarile se fac cu viteza si presiune redusa, fara a produce indoirea filamentelor -se evita curatirea cu prea mare presiune la nivelul restaurarilor acrilice sau la nivelul cementului radicular expus Ghid de utilizare a periutelor de dinti mecanice: -periuta se pozitioneaza pe suprafata coronara sub un unghi de 45-90 de grade fata de axul lung al dintilor, in timp ce gura este aproape inchisa -periuta se misca incet peste si pe intreaga suprafata a fiecarui dinte periat, timp de 3-5s -suprafata activa a capului periutei, pozitionata in permanenta pe dintele periat, poate fi miscata spre mezial si distal, pt periere si interdentar -dupa 5s periuta este mutata pe dintele urmator si este repozitionata; in acest mod dintii vor fi curatati atat pe supr vestibulare, cat si pe cele orale -forta aplicata la curatarea dintelui sau a gingiei este una blanda, urmand ca fiecare dinte de pe arcada sa fie curatat sistematic

-este nevoie de timp pt un control eficient al placii si pt insusirea tehnicii de periere indicate

34.Efectele neg ale periajului- leziuni la nivelul tesuturilor gingivale moi Lezarile tesutului moale se produc mai frecvent la nivelul marginii gingivale vestibulare, in special in dreptul dintilor proeminenti (vestibularizati) sau inclinati, mai ales in dreptul caninilor sau al premolarilor Clinic, constatam la nivelul tesuturilor moi, ca efecte negative ale periajului dentar, leziuni acute si cronice Leziunile acute Apar: frecvent pe durata insusirii unei tehnici noi de periaj, datorita zelului cu care pacientul executa periajul sau a lipsei de indemanare datorita utilizarii unor periute de dinti dure, a unora cu filamente deteriorate etc In cazul in care recomanda pacientului o tehnica noua de periaj, practicianul este obigat sa-l cheme la control dupa 7 zile pt a examina eventualele leziuni si corectitudinea efectuarii tehnicii de periaj; apoi se realizeaza colorarea placii, care perite constatarea rezultateor periajului si eventualelor locuri de retentie Leziunile acute apar ca dilacerari si ulceratii produse prin exfolierea epiteliului, de multe ori cu denudarea tesutului conjunctiv subiacent La nivelul marginii gingivale libere se observa leziuni punctiforme sau un eritem difuz- la pacientul caruia i s-a recomandat o noua metoda de periaj, cand tehnica folosita nu este corect insusita Ee apar mai frecvent atunci cand se executa periaje confor tehnicilor de periaj orizontale sau verticale, efectuate cu periute de dinti deteriorate sau dure si cand pacientu foloseste o presiune excesiva si o pasta de dinti abraziva Leziunile cronice sunt reprezentate de: a)Modificarile de contur ale marginii gingivale In asemenea situatii clinice, marginea gingivala ibera apare boselata, ferma si festonata, realizand asa-zisul feston gingival McCall Aceste aspect clinic reprezinta o consecinta neinflamatorie fibrotica a unui periaj efectuat gresit, cand marginea gingivala libera reactioneaza, ingrosandu-se b)Retractii gingivale Sunt favorizate, in mod obisnuit, de prezenta unui os alveolar subtire, de regula in regiunea vestibulara Apar datorita unui periaj efectuat viguros, folosirii unor periute de dinti dure sau uzate, folosirii unor dentifrice abrazive etc In acelasi context poate aparea un aspect clinic particular de retractie gingivala sub forma unor crestaturi fine numite fisurile Stillman, observate in dreptul caninilor sau al altor dinti vestibularizati 35.Efectele neg ale periajului- leziuni la nivelul tesuturilor dure dentare

Abraziunea dentara sau leziunile cervicale necarioase Termenul de leziune cervicala necarioasa cuneiforma este mai indicat deoarece in producerea lor se incrimineaza un mecanism multifactorial, putand fi implicate eroziunea dentara, trauma ocluzala si abfractia (model tehnic ipotetic) si abraziunea Abraziunea dentara reprezinta o pierdere de subst dentara dura, produsa prin uzura mecanica, alta decat cea produsa prin masticatie; abraziunea se poate defini ca o uzura patologica a suprafetelor dentare, rezultat al unor procese mecanice anormale, aspect clinic diferit de eroziunea dentara, in care este implicat un proces chimic distructiv si un pH<5,5 In acest context, pt a preveni pierderile de subst, se recomanda ca periajul dentar sa fie efectuat la cel putin o ora dupa consumul alimentelor si al bauturilor acide, pt a permite salivei sa declanseze remineralizarea structurilor dentare afectate Abraziunea dentara, ca efect negativ al periajului dentar, se observa in mod obisnuit pe fetele vestibulare ale dintilor vestibularizati Cinic, aspectul este obiectivat ca o pierdere de subst dura dentara localizata in zona cervicala a coroanelor dentare- in principal la nivelul cementului radicular expus Suprafata pierderii de subst dura dentara apare neteda, lucioasa si de duritate normala De regula, abraziunea debuteaza la nivelul cementului radicular denudat, pierderea de substanta continuandu-se si la nivelul smaltului din treimea cervicala coronara Ea apare ca o excavatie in forma de pana, care se poate extinde pe fata vestibulara a mai multor dinti Obisnuit, abraziunea produsa ca efect negativ al periajului se intalneste doar pe fetele vestibulare, mai ales la nivelul caninilor si al premolarilor maxilari, uneori si la nivelul molarului1, dar ea se poate observa la oricare dinte vestibularizat, inclusiv a nivelul dintilor mandibulari La constatarea acestor pierderi de subst dentara, specialistu trebuie sa determine cauza producerii lor; controleaza periuta de dinti folosita, indicand in continuare doar folosirea periuteor de dinti moi (eventual folosirea periuteor mecanice), schimba tehnica de periaj cu una vibratorie, in timp ce pastele de dinti utilizate vor fi cele mai putin abrazive

36.Mijloacele mecanice auxiliare periajului dentar: ata dentara (dental floss) Initial au fost folosite firul de matase cerat sau din materiale sintetice, apoi dental floss-ul realizat prin impletirea a 35 de filamente de nailon, mult mai rezistent la uzura comparativ cu firul de matase Ultimele aparute sunt fabricate din politetrafluoroetilen (teflon), mult mai rezistente la rupere si la scamosare Dental floss-ul nu curata suprafetle dentare concave, precum fetele radiculare meziale ale primilor premolari maxilari sau ale molarilor mandibulari In functie de situatia clinica, de punctele de contact si de indicatii, au fost create variate tipuri de dental floss, avand diferite grosimi,

latimi, cu forma rotunda sau de panglica, cerate sau necerate (cele cerate trec mai facil de punctul de contact si se rup mai greu), abe sau colorate, impregnate sau nu cu diverse subst active (bicarbonat de sdiu, fluoruri, axtracte de plante, agenti antimicrobieni, subst abrazive pt albit dintii) In cazul curatirii placilor dentare tinere, nu este nevoie de o forta deosebita; pt indepartarea celor mature sunt necesare mai multe miscari Dental floss-ul este indicat in principal curatarii mecanice a spatiilor interdentare care prezinta papile integre si fara expunerea cementului radicular Obiective: -sa indeparteze placa si resturile alimentare din spatiile interdentare, atat la nivelul dintilor naturali, cat si de la nivelul acelora acoperiti protetic sau de sub intermediarii protetici, de la nivelul implanturilor dentare sau din jurul componentelor aparatelor ortodontice fixe -prin urmarirea de catre pacient a scamosarii produse, se evidentiaza prezenta cariior dentare incipiente, a depozitelor de tartru sau a celor restante dupa detartraj, ori a restaurarilor dentare supraextinse -pe durata curatirii suprafetelor se obtine si lustruirea lor, ele devenind astfel improprii depunerilor ulterioare -se poate reduce sangerarea gingivala prin limitarea acumularii pacii si atartrului -se poate realiza si un masaj bland al papilei interdentare, fapt ce duce la stimularea circulatiei locale -permite aplicarea unor agenti chimio-terapeutici la nivelul suprafetelor dentare curatite sau a celor subgingivale Pt cei mai multi dintre pacienti, curatarea cu dental foss este recomandata inaintea periajului dentar; argumentele sunt: -prin curatarea PD se usureaza patrunderea si actiunea fluorurilor continute in pastele de dinti si indicate in preventia cariei dentare -odata ce a realizat periajul dentar, pacientul isi simte gura curata si nu va mai avea motivatia folosirii atei dentare Mod de folosire: a) metoda prin infasurare -metoda recomandata adolescentilor si adultilor cu o buna manualitate -la pacientul cu arcadele dentare integre se indica folosirea unui segment de 45 cm, fiecare spatiu interdentar urmand sa fie curatat cu o alta portiune -denatl floss-ul se infasoara la nivelul degetelor mijocii ale ambelor maini, lejer -segmentul utilizat este prins intre police si index-ul ambelor maini si masoara cca 1,5-2,5 cm -miscarile de introducere a dental floss-ului sub punctul de contact sunt de frecare vestibulo-orala, fara forta si controlat, pt a nu traumatiza tesuturile moi subiacente -atunci cand dental floss-ul se introduce a maxilar, acesta este sustinut de policele ambelor maini sau de un police si un index, in timp ce la mandibula este sustinut de varfurile ambelor indexuri -dupa ce punctul de contact a fost trecut, dental floss-ul este usor curbat catre suprafata aproximala de curatat, urmand a se efectua 5-6 miscari verticale de stergere in sens ocluzo-gingival si invers; la fel se procedeaza si pe cealalta suprafata aproximala a spatiului interdentar curatat

-apoi, pacientul scoate floss-ul si il examineaza; pacientul este educat sa constate cantitatea de placa curatata sau daca floss-ul s-a scamosat (carie incipienta/concretiuni tartrice/obturatie supraextinsa) si sa isi informeze medicul curant -medicul corecteaza tehnicile incorecte dupa evaluarea leziunilor si ii da indicatii pacientului b) metoda buclei (circulara) -metoda recomandata copiilor sau celor fara o manualitate deosebita -firul se leaga la capete, iar degetele celor 2 maini se introduc in interiorul buclei, urmand ca, pt fiecare spatiu interdentar de curatat, sa prindem cu indexul si policele fiecarei maini segmente de 1,5-2,5cm c) situatii clinice speciale -cand pacientul prezinta puncte de contact interdentare ferme, care nu pot fi trecute de dental floss, se recomanda folosirea unor dispozitive speciale asemanatoare acului de cusut (floss threader), cu care se reuseste introducerea firului in locurile de curatat, direct sub punctul de contact, sub punti dentare etc (cand avem de curatat fata mucozala a puntilor dentare, coletul implanturilor dentare sau componentele aparatelor ortodontice fixe) -in cazul pacientilor neindemanatici, al celor cu incapacitati fizice, cu maini si degete groase, cu deschidere redusa a gurii sau cu reflex de voma etc se indica utilizarea discpozitivelor speciale de fixare a dental floss-ului (floss holders), asemanatoare unei furci, cu un maner din care pornesc 2 brate, care cuprind intre ele un spatiu de cca 2,5 cm 37.Tipuri speciale de dental floss: superfloss-ul, panglica dentara, benzile de tifon Superfloss-ul Reprezinta un tip special de dental floss, care prezinta un capat rigid, urmat de o zona mai groasa realizata dintr-o retea de filamente de nailon folosit pt curatare si un al doilea capat, mai lung decat primul, avand acelasi diametru Este indicat pt curatirea: -spatiilor interdentare cu papila usor retrasa -fetei mucozale a intermediarilor puntilor dentare -componentelor aparatelor ortodontice fixe -implanturilor -furcatiilor expuse Se introduce usor cu ajutorul capatului rigid Miscarea de curatire este una verticala sau orizontala in functie de zona de curatat Panglica dentara (knitting yarn) Reprezinta o suprafata textila lata si plata, care utilizeaza vaselinata Este indicata pt curatirea: -spatiilor interdentare largi -spatiilor interdentare fara punct de contact ferm -la nivelul eementelor de agregare -sub intermediarii puntilor dentare -suprafetelor aproximale a dintilor care marginesc diasteme si treme -suprafetelor distale a ultimului dinte de pe arcada Se recomanda ca panglica dentara sa fie colorata pt ca pacientul sa remarce prezenta depozitelor moi curatate si sa se motiveze

Pot fi impregnate cu fluoruri; curatirea se poate efectua si cu ajutorul pastelor de dinti Benzile de tifon (gauze strip) Sunt recomandate pt curatirea: -suprafetelor dentare aproxiamle care marginesc bresele edentate neprotezate -spatiilor interdentare largi -suprafetelor distale ale ultimilor molari de pe arcada -constructiilor protetice fixe sprijinite pe implanturi De regula se folosesc benzi de tifon impaturite la latimi de cca 1,5cm Miscarea imprimata este una de stergere a suprafetelor in sens vestibulooral Daca marginea benzii de tifon cine in contact cu gingia libera, se pot produce leziuni la niveul tesuturilor moi

38.Mijoace mecanice auxiliare periajului dentar: periutele interdentare si cele unitufa Periutele interdentare Exista: -periute interdentare care se monteaza la un maner special fabricat din plastic; partea activa are 12-15 mm lungime; filamentele au 3-5 mm lungime -periute care au maner propriu; partea activa are 35-45 mm lungime; filamentele au 5-8 mm lungime Au forma cilindrica sau tronconica Filamentele sunt din plastic, cu capatul activ rotunjit, sunt moi si sunt prinse la mijloc intr-un maner din sarma impletita Sarma poate fi simpla sau, recomandabil, acoperita cu material plastic, evitandu-se abrazarile dentare sau zgarierea implantelor de titan; se va acorda o atentie speciala curatarii implanturilor din titan pt a evita zgarierea suprafetelor acestora si lezarea tesuturilor moi periimplantare Se indica la: -curatirea spatiilor interdentare libere -curatirea furcatiilor expuse -pacientii cu aparate ortodontice fixe -pacientii cu lucrari protetice complexe sprijinite si pe implanturi dentare -in zona imobilizarilor dentare -aplicarea unor subst active precum fluoruri (sub forma de paste de dinti sau de geluri fluorizante), subst antimicrobiene (clorhexidina) sau agenti desensibilizanti Sunt preferate dental floss-ului pt curatirea spatiilor interdentare deschise, inainte de utilizare fiind nevoie sa umezim respectivul dispozitiv Diametrul periutei trebuie sa fie putin mai mare decat a spatiului interdentar iar miscarile de curatire sunt de du-te-vino vestibulo-oral si invers Periutele unitufa

Partea activa este formata dintr-o singura tufa sau dintr-un nr redus de tufe, dispuse circular Au diametrul de 3-6 mm Suprafata activa de curatat este plana sau conica Sunt indicate pt: -curatirea fetelor aproximale ale dintilor care marginesc spatiile edentate neprotezate -curatirea furcatiilor expuse -curatirea implanturilor -curatirea fetelor distale ale utimilor molari -curatirea spatiilor interdentare cu papila decapitata; miscarea folosita este una circulara si cu o usoara presiune intermitenta, aplicata vestibulo-oral -aplicarea unor subst chimic active Manerul de plastic poate fi indoit dupa necesitati, prin introducerea lui in apa fierbinte

39.Mijoace mecanice auxiliare periajului dentar: scobitorile si stimulatoarele gingivale Scobitorile (tooth pick) Sunt cele mai vechi dispozitive de curatare mecanica a dintilor; initial au fost fabricate din aur sau fildes Pt ca se manipuleaza mai usor decat dental floss-ul, sunt folosite mai mult decat celelalte mijloace auxiliare periajului dentar Folosite intempestiv si agresiv, pot produce multiple efecte negative, in principal retractii si sangerari gingivale Sunt indicate pt: -curatirea mecanica a spatiilor interdentare cu papila partial retrasa -curatirea mecanica a suprafetelor radiculare aproximale concave (supr meziala a Pm1 max, supr meziala a molarilor mandibulari) -curatirea mecanica a marginii gingivale libere -curatirea mecanica a santului si pungilor parodontale prezente -curatirea mecanica a furcatiilor expuse -curatirea mecanica a componentelor aparatelor ortodontice fixe -curatirea mecanica a lucrarilor protetice complexe etc -aplicarea de subst chimice active in zonele cu hipersensibilitate dentinara Pot avea forma rotund-conica sau piramida-triunghiulara Scobitorile rotunde Sunt fabricate din lemn moale de basa si de mesteacan Sunt folosite prin fixare la capatul unui maner de plastic special fabricat Scobitorile montate sunt indicate pt curatirea, in principal, a spatiilor interdentare ale dintilor laterali dinspre oral, manerul avand avantajul de a se putea indoi dupa nevoi, prin introducerea lui in apa fierbinte Miscarea de curatire este una circulara Scobitorile triunghiulare Sunt fabricate din lemn de tei, mesteacan sau din plastic Cele din lemn sunt sup celor din plastic deoarece ofera o duritate convenabila dupa inmuierea lor in saliva

Cele din plastic au avantajul folosirii repetate, fiind obligatorie spalarea lor dupa fiecare utilizare Cele din lemn pot fi utilizate doar pana in momentul in care varful se scamoseaza, in timp ce acelea din plastic se pot refolosi dupa curatire Sunt manevrate prin prinderea lor cu degetele unei maini Miscarea de curatire este una de du-te-vino vestibulo-oral si invers Studiile demonstreaza superioritatea folosirii scobitorilor de forma triunghiulara, chiar comparativ cu utilizarea regulata a clorhexidinei, constatandu-se reduceri ale sangerarii gingivale; acest aspect este legat de masajul efectuat sau de curatirea superioara realizata prin depresia papilei interdentare cu cca 2-3mm Folosirea scobitorilor ( de regula, a celor rotund-conice) montate in dispozitive speciale (toothpick holders) este indicata in urmatoarele situatii: -la indepartarea placii de-a lungul marginii gingivale si din interiorul santului sau a pungilor parodontale -la curatirea suprafetelor radiculare concave -la curatirea suprafetelor accesibile de la nivelul furcatiilor -la curatirea componentelor aparatelor ortodontice si a celor protetice -la aplicarea de substante active (fluoruri in zonele cu hipersensibilitate sau clorhexidina la nivelul pungilor parodontale) Stimulatoarele interdentare gingivale sau conurile interdentare Sunt recomandate, in primul rand, pt masajul tesutului gingival, prin care se inbunatateste si keratinizarea mucoasei si, in al doilea rand, a indepartarea PD si a resturilor alimentare acumulate in spatiile interdentare cu paila decapitata, la nivelul furcatiilor expuse si a marginilor gingivale libere Stimulatoarele de cauciuc pot fi recomandate si dupa chirurgia parodontala, cand se urmareste o reconturare tisulara, dar si atunci cand, pt cateva zile, [acientului nu i se permite sa realizeze periajul zonei operate Studiile arata ca nu exista diferente intre scorul indicilor de placa si al celor gingivali efectuati dupa curatire interdentara cu dental flossul, cu periutele interdentare sau cu stimuatoarele gingivale Pot fi de forma conica sau piramidala (mai rar); pot fi fabricate din cauciuc sau din plastic Cele din cauciuc pot fi fixate la manerul periutelor de dinti, in capatul opus ceui activ sau pot fi atasate la manere speciale din plastic Cele mai recomandate sunt cele din cauciuc- care sunt moi, flexibile, usor de adaptat spatiilor interdentare de curatat; ele sunt mai putin traumatizante si mai usor de intretinut Conurile din cauciuc se introduc in spatiile interdentare libere, dinspre vestibular si dinspre oral, perpendicular pe axul lung al dintilor Miscarile recomandate sunt cele circulare, cu o usoara presiune, prin care curatam suprafetele dentare si gingivale; la nivelul fiecarui spatiu gingival se fac 10 asemenea miscari de curatare si de masaj gingival Se recomanda folosirea lor 1 dara sau, exceptional, de 2 ori pe zi Stimulatoarele confectionate din plastic sunt sub forma de piramida triunghiulara Fiind rigide, ele sunt mai putin recomandate

Prezinta insa avantajul unei rezistete indelungate Miscarile recomandate sunt cele de du-te-vino dinspre vestibular spre oral sau invers Dupa fiecare utilizare, indiferent de materialul din care sunt confectionate, stimulatoarele vor fi spalate si curatate

40.Substantele chimice antiplaca- digluconatul de clorhexidina: indicatii -ca solutie dezinfectanta, la decontaminarea suprafetelor, la dezinfectia instrumentarului sau a mucoaselor, inaintea punctiei anestezce -ca apa de gura sau ca gel, la tratamnetul gingivitelor ulceronecrotice/aftelor/candidozelor/amigdalitelor/faringitelor etc -la clatirea gurii (sol cu clorhexidina); sub aceasta forma este parte a protocoalelor pre- si postchirurgicale -inaintea procedurilor stomatologice care produc cantitati mari de aerosoli (slefuiri, detartraje ultrasonice etc), reducandu-se riscul de infectare si efectele bacteremiilor -in clatiri antiseptice, inaintea procedurilor stomatologice, la pacientii cu boli grave precum: discrazii sangvine, diabet, endocardite, cancere (tratament cu chimioterapice), SIDA, purtatori cronici ai virusului hepatitei B sau C- modalitate prin care minimizam riscul transmiterii infectiilor -la pacientul care a suportat iradieri in zona cap-gat; la pacientii care prezinta variate grade de xerostomie -la pacientii cu implanturi dentare -la tratarea parodontopatiilor si a complicatiilor acestora -la pacientii cu aparate ortodontice fixe sau mobile, cu imobilizari maxilare, cu variate incapacitati fizice sau psihice -pt a reduce hialitoza -pt dezinfectia protezelor mobile -pt igienizarea zonelor operate timp de cateva zile, atunci cand periajul dentar este contraindicat in zonele respective

41.Substantele chimice antiplaca- digluconatul de clorhexidina: efecte secundare si modalitati de rezolvare -colorarea bruna a suprafetelor dentare incorect curatate, a obturatiilor (in special a acelora incorect finisate), a mucoasei orale (in special a fetei dorsale a limbii), a dintilor artificiali -perceperea unui gust amar (este motivul pt care au fost introduse diferite arome) -pierderea temporara a senzatie gustative (impune utilizarea ei dupa masa) -senzatia de arsura si de uscaciune a gurii (impune stoparea administrarii) -cresterea ritmului depunerilor de tartru dentar, datorita accelerarii descuamarilor epiteliale si a plusului de bacterii moarte produse -hipersensibilitate dentinara -tumefactii parotidiene dupa folosirea indelunagata -inhiba formarea cheagului sangvin, motiv pt care, in cazul plagilor osoase, se contraindica utilizarea ei pt 2-3 zile

Pt a evita aparitia efectelor sec, se adm doar pt perioade scurte de timp de max 21 de zile

42.Substantele chimice antiplaca- digluconatul de clorhexidina: forme de prezentare a)ape de gura cu clorhexidina 0,12% (SUA)/0,2% (Europa si Canada)/0,1%; se recomanda clatirea gurii de 2 ori pe zi, timp de 30s cu 10 ml sol; cand sol de clorhexidina se foloseste in irigari orale, conc recomandata este 0,06% -LACALUT AKTIV -LACALUT SENSITIVE (fara alcool, destinata tratarii hipersensibilitatii dentinare si prevenirii cariei radiculare) -PLAK-OUT, CLORHEXIMED, HIBIDENT, PERIDEX, CORSODYL -ONDROXEHIDIN (conc 0,10%, fara alcool) -ELUDRIL (conc 0,10%, cu propr analgezice, nu afecteaza sinteza colagenului de catre fibroblaste) b)gelurile cu clorhexidina 0,2%: sunt eficiente in tratamentul stomatitelor/candidozelor/aftelor/se pot aplica direct in pungile parodontale -CORSODYL, PLAK-OUT, ELUGEL c)spray-urile cu clorhexidina 2%: se pot folosi ca antiseptic cutanat dupa efectuarea interventiilor chirurgicale d)conurile PERIOCHIP cu eliberare lenta de clorhexidina (2,5mg): se introduc periodic in punga parodontala e)gumele de mestecat cu clorhexidina (20mg/lama) utilzate de 2 ori pe zi; pot produce aceleasi efecte ca si clatirea cu apele de gura cu clorhexidina 0,2% f)pastele de dinti cu clorhexidina 1% par a avea o eficienta sup celor cu fluor -LACALUT AKTIV, LACALUT SENSITIVE, ELGYDIUM g)lacuri cu clorhexidina 40%: se aplica pe dinti 1 data pe luna timp de 15 min la pac cu cario-activitate intensa h)lacuri cu clorhexidina 1% si timol: se aplica 1 data pe saptamana timp de 8 sapt-3 luni

43.Substantele chimice antiplaca- compusii fenolici (Listerina) Listerina este o apa de gura hidro-alcoolica care contine timol, mentol, eucaliptol si metil-salicilat Este folosita de peste 100 de ani la combaterea placii, a gingivitelor si poate fi indicata si in tratarea candidozelor Se recomanda ca pacientul sa-si clateasca gura de 2 ori pe zi cu 20ml sol timp de 30s Listerina actioneaza ca bactericid prin alterarea membranei microbiene; Actinobacillus actinomycetemcomitans, Actinomyces viscous, S.mutans, S,sanguis, speciile Bacteroides si Candida albicans sunt distruse dupa 30s de contact Efectul antiplaca este insa evaluat la 35% din cel realizat ptin folosirea corecta a apelor de gura cu clorhexidina; de aceea administrarea ei se face pe perioade lungi de timp, de ordinul lunilor, pt un efect antiplaca notabil

Prin clatirea gurii cu Listerina inaintea sedintelor de lucru se constata o reducere cu 93,6% a incarcaturii microbiene a aerosolilor produsi Poate produce efecte secundare precum: senzatii de arsura, gust amar sau colorarea dintilor Marele defect il reprezinta continutul mare de alcool (21,6-26,9%) la un pH de 4,3, ceea ce o favce mai putin recomandabila dat efectului cancerigen

44.Substantele chimice antiplaca- compusii fenolici (Triclosanul) Triclosanul (2,4,4'triclor-2'hidroxildifenileterul) este un agent antimicrobian cu spectru larg, actionanad bactericid impotriva bacteriilor gram neg si gram poz, dar cu actiune bacteriostatica mai redusa comparativ cu clorhexidina Detrmina distructii la nivelul membranei celulare si bacterioliza Efectul antiplaca este de numai 65%, comparativ cu cel al clorhexidinei Este insolubil in apa, motiv pt care se asociaza cu o baza, un alcool sau un glicol In conc>0,5% provoaca modificari ale perceptiei gustative Se foloseste la fabricarea apelor de gura (PLAX) sau a pastelor de dinti Pt un efect prelungit, Triclosanul se asociaza cu un copolimer (polivinilmetoxietilen si acid maleic PVM/MA), rezultand produsul Tricloguard (Triclosan 0,3% + copoimer 0,2%)

45.Substantele chimice antiplaca- alcaloizii vegetali Sanguinaria Este principalul reprezentant al grupei Extractul de sanguinaria se obtine din radacina plantei Sanguinaria Cadensis si contine benzofenantidina Este un agent cationic de suprafata, solubil in apa, care prezinta capacitate de legare la lipoproteinele membranei microbiene, generand efect bactericid In plus, inhiba metabolismul glucidic, mentinand pH-ul bucal in limite fiziologice Reduce aderenta microbiana si depunerile de placa si, implicit, inflamatia gingivala Prezinta o actiune antiplaca speciala, actionand mai ales asupra placii subgingivale, putand fi comaprabila, ca efect cu cel al clorhexixinei asupra celei supragingivale Reduce depunerile de placa cu 20-60% la scurt timp de la aplicarea ei Actiunea antiplaca si antimicrobiana se produc la o conc a subst active de 16g/ml Este activa si in reducerea halenei fetide prin anihilarea formarii sulfurilor volatile Principalul efect secundar este o usoara senzatie de arsura Se comercializeaza ca apa de gura la o conc de 0,03% (VIADENT), recomandabila in irigari subgingivale sau ca pasta de dinti (VEADENT) Lemnul dulce-MESWAK (siwak)- din arborele Salvadora Persica Ramurile respectivului arbore se transforma in adevarate periute de dinti prin mestecarea lor la unul din capete

Pe langa efectul mecanic de periere, el actioneaza si chimic, prin intermediul acizilor grasi, al compusilor fenolici, al fitosterolilor si al flavonelor continute Ramurile sunt comercializate in tuburi de sticla vidate, in timp ce extractele chimice obtinute (enoxolona- ingredientul activ antiinflamator) pot fi componente ale unor paste de dinti si ape de gura Extractele naturale din plante, prin propr lor antiseptice, antiinflamatorii, analgezice si regeneratoare pot fi incorporate in ape de gura, gume de mestecat sau paste de dinti -musetelul sau romanita: prezinta propr antiinflamatorii, analgetice, antiseptice si cicatrizante -cimbrul de gradina: prezinta efecte antiseptice si calmante dat timolului -anasonul: cu propr antiinflamatorii si antiseptice dat mentolului -menta creata: ofera propr antiinflamatorii si antiseptice dat mentolului -uleiul de cuisoare: contine 70-90% eugenol liber cu efect bactericid datorat fenolului -eucaliptolul: contine uleiuri volatile cu efecte astringente si antiseptice -rubarba: efect calmant si decongestionant

46.Substantele chimice antiplaca- compusii cuaternari de amoniu Sunt agenti cationici de suprafata, puternic atrasi de supraetele dentare si de componentele chimice ale pacii In plus, reduc tensiunea superficiala a coroanelor dentare Desi prezinta o atractie puternica initiala la tesuturile orale, ei nu prezinta aceeasi eficienta antiplaca precum clorhexidina, acesta mentinandu-se un timp redus Actioneaza antimicrobian, prin distrugerea membranei celulare si produc alterari la nivel citoplasmatic Din aceasta grupa fac parte CLORURA DE CETYLPIRIDINIUM, CLORURA DEBENZALKONIUM si HEXETIDINA Ele intra in componenta unor ape de gura la conc de 0,05%, cu care pac isi clateste gura de 2-4 ori/zi Efectele secundare sunt coloratiile dentare si cresterea vitezei de depunere a tartrului dentar Folosirea indelungata si comp alcoolica pot provoca leziuni descuamative, senzatii de arsura la nivelul limbii si coloratii minore si reversibile ale dintilor Actiunea lor este anihilata de prezenta comp anionice din compozitia pastelor de dinti, de aceea ele vor fi folosite doar dupa clatirea atenta a gurii Denumiri comerciale: CEPADONT, CEPACOL, ALODONT, AQUAFRESH, SCOPE

47.Pastele de dinti terapeutice: de control al cariei dentare (remineralizante) Singurele paste de dinti remineralizante raman cele pe baza de fluor; pastele de dinti cu potential profilactic sunt considerate numai cele cu un continut de 1.000-1.100 ppm F

Sunt recomandate: -tutror adultilor, ca parte a programului preventiv complet -tutror pacientilor, indiferent de riscul cariogen (exceptie: copiii<2ani), de 2 ori/zi -pacientilor cu cario-activitate medie sau crescuta, fiind recomandate mai mult de 2 periaje/zi -pt desensibilizare dentinara -indivizilor cu multiple suprafete radiculare expuse (pt prevenirea cariilor radiculare) -indivizilor cu xerostomie Pastele de dinti profilactice cu fluor se constituie intr-un element de baza al oricarui program preventiv instituit La folosirea lor de 2 ori/zi, se obtine o reducere a incidentei cariei cu cca 30% O pasta de dinti profilactica cu fluor trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: -fluorul, ca agent activ, trebuie sa se gaseasca liber atat in pasta de dinti proaspata, cat si in cea aflata la finalul termenului de valabilitate -capacitatea de incorporare a fluorului in smaltul demineralizat sau in cel sanatos trebuie sa fie demonstrata -produsul trebuie sa favorizeze sau sa accelereze remineralizarile smaltului -produsul trebuie sa reduca viteza demineralizarilor Prima pasta de dinti care a dovedit efecte profilactice anticarie are in compozitie monofluorofosfat de sodiu Fluorurile anorganice eficiente si sigure de utilizat in compozitia pastelor de dinti sunt: -fluorura de sodiu (NaF) 0,24% (1.100 ppm F) -monofluorofosfatul de sodiu (MFP) 0,76% (1.000 ppm F) sau monofluorofosfatul de sodiu concentrat (Na2PO3F) (1.500 ppm F) -fluorura de staniu 0,4% (SnF2) (1.000 ppm F) Problemele majore privind compozitia pastelor de dinti profilactice cu fluor au fost gasirea cantitatii optime de subst activa necesara si a sist abraziv compatibil Astazi, pastele de dinti profilactice cu fluor contin, in principal, NaF 0,24%, monofluorofosfatul de sodiu (Na2PO3F) 0,76% si amine fluorurate La aceeasi concentratie a fluorului, studiile au stabilit superioritatea profilactica a pastelor de dinti cu fluorura de sodiu comparativ cu cele care contin monofluorofosfat de sodiu Pastele de dinti cu aminofluoruri (fluoruri organice) actioneaza benefic datorita afinitatii aminofluorurilor pt smaltul dentar, cat si faptului ca grupele amino au si efect de detergent prin care se favorizeaza penetrarea ionilor de fluor in smaltul de suprafata Cele mai multe paste de dinti profilactice cu fluor utilizate astazi contin fluoruri anorganice, in principal fluorura de sodiu si monofluorofosfat de sodiu, in care concentratiile folosite au depasit valoarea optima de 1.000-1.100 ppm F Cercetarile constata insa ca prin cresterea cantitatii ionilor de fluor la peste 1.500 ppm F nu cresc si beneficiile anticarie Pt a preveni intoxicatiile acute, mortale, cantitatea de fluor a fost restrictionata la 1.100 ppm F sau la un total de maximum 120mg F la un tub de pasta de dinti

Pt pacientii care prezinta la un moment dat explozii de carii (carii rampante) s-au elaborat paste de dinti terapeutice cu F speciale cu un continut de 260mg F sau 5.000 ppm F, care se elibereaza doar pe baza de prescriptie medicala La pastele de dinti profilactice cu fluor, abrazivii folositi sunt pulberea de acrilat, bioxidul de siliciu sau glicerofosfatul de calciu, subst compatibile cu compusii de F folositi Indicatiile sunt ca pastele de dinti profilactice cu fluor sa fie recomandate in utilizari zilnice de-a lungul intregii vieti, modalitate prin care este posibil sa se refaca fluorhidroxiapatita de suprafata pierduta la fiecare periaj datorita abraziunii produse prin frecare Prin utilizarea regulata a pastelor de dinti profilactice cu fluor (cu NaF sau Na2PO3F) se obtine o reducere a frecventei cariei cu 20-30%, datorita mentinerii permanente a fluorului la suprafata dintilor, proces prin care se controleaza demineralizarea si se favorizeaza remineralizarea De asemenea, s-a demonstrat ca ionii de fluor prezinta afinitate si se pot acumula la nivelul petelor albe cretoase produse prin demineralizare Pt efect maxim, in cazul pacientului adult, se indica ca suprafata activa a periutei sa se incarce cu cca 1 cm ungime pasta de dinti; pe aceasta cale se preiau cca 1,5 mg F La copii, pastele de dinti cu fluor special fabricate se indica doar dupa varsta de 2 ani si se utilizeaza pana la varsta de 6-7-8 ani; acestea contin in principal NaF 0,11% (<550 ppm F) Se recomanda ca, la o spalare, sa se foloseasca o cantitate redusa de pasta de dinti, de marimea unui bob de mazare (dupa 4-5 ani) sau 1/2 de bob de mazare (intre 2-4 ani) Perierea se efectueaza cu atentie si se evita inghitirea Prin aceasta atitudine se evita aparitia petelor albe cretoase de fluoroza dentara la dentitia permanenta; de regula, sunt afectati de fluoroza dentara blanda incisivii centrali sup, cauza obisnuita fiind ingerarea in exces a F in primii 3 ani de viata Pastele de dinti, ca de altfel toate produsele cu F, trebuie sa fie tinute departe de raza de actiune a copilului mic, deoarece, prin ingerarea lor accidentala, se pot produce intoxicatii acute cu F, uneori mortale Pastele profilactice cu F, stabile chimic, reprezinta parte a oricarui plan profilactic de tratament, ele fiind folosite regulat, in conformitate cu recomandarile specialistului

48.Pastele de dinti terapeutice: antiplaca Sanatatea tesutului gingival si prevenirea infectiilor parodontale reprezinta primul obiectiv de atins pe durata periajului dentar Substantele chimice antiplaca folosite au ca scop inhibarea multiplicarii sau distrugerea microorganismelor Se utilizeaza in acest scop: a)saruri de staniu (in special fluorura de staniu): -ionul de staniu este cel care realizeaza efectele antiplaca, anticarie si antigingivita -inconvenientul este aparitia coloratiilor intrinseci, generate la nivelul tesuturilor dentare demineralizate de ionul de staniu b)pirofosfatu de staniu si citratul de zinc:

-produc reduceri evidente ale sangerarilor gingivale; prezinta efecte antitartru c)triclosanul: -este un agent antimicrobian cu spectru larg, ce realizeaza reducerea cantitatii de placa dentara supragingivala, a gingivitelor si, implicit, a tartrului dentar d)digluconatu de clorhexidina -datorita actiunii sale bactericide si bacteriostatice, mai ales asupra S.mutans si a actinomycetelor, pare a fi componentul de baza in compozitia acestor paste de dinti -cum clorhexidina este inactivata de o parte a comp traditionale ale pastelor de dinti, ea a fost folosita initial ca gel cu clorhexidina (Plack-out, Corsodyl), ce pot fi administrate si prin periaj -Elgydium antiplaca: contine clorhexidina 0,004% si carbonat de calciu 25%; pasta antiplaca si pt gingii sensibile, recomandata pac cu parodontopatie marginala cronica, cu acutizari ale bolii parodontale, celor ce prezinta implanturi, constructii protetice complexe sau aparate ortodontice fixe; prezinta actiune bactericida, antiplaca si hemostatica -Elgydium albire: contine clorhexidina 0,004% si bicarbonat micropulverizat 10% -Elgydium dinti sensibili: contine clorhexidina 0,004% -Parodium: contine clorhexidina 0,02%; efect bactericid, calmant si cicatrizant -Elugel: contine clorhexidina 0,2%; recomandata postoperator sau pac care nu-si pot efectua singuri periajul dentar -Lacalut Aktiv: contine clorhexidina (cu efect antimicrobian), lactat de aluminiu (cu efect astringent si desensibilizant) si fluorura de sodiu/aluminiu (cu efect remineralizant); reduce semnele de gingivita cu 70% dupa o sapt de utilizare; actioneaza favorabil asupra hialitozei orale -Lacalut Sensitive: creata special pt dinti sensibili; contine digluconat de clorhexidina, lactat de aluminiu, fluorura de sodiu, aminofluorura e)sanguinaria, citratul de cupru Asemenea subst active, eliberate de pastele de dinti pe durata periajului, nu realizeaza un efect special si la nivelul pungilor parodontale deoarece ele penetreaza cu greu in adancime, in mod obisnuit nu mai mult de 1mm si cu totul exceptional 2-3mm

49.Pastele de dinti terapeutice: antitartru Sunt considerate paste de dinti cosmetice, chiar daca si-au dovedit efectul de reducerii a cantitatii de tartru format Prima pasta de dinti antitartru contine ca sub0st active fosfatul tetrasodic si pirofosfatul disodic dihidrogenat Cele mai eficiente sisteme antitartru sunt cele pe baza de: -pirofosfati -clorura de zinc -citrat de zinc -triclosan cu copolimer Asemenea subst inhiba formarea cristalelor de tartru Pirofosfatii solubili s-au dovedit buni inhibitori ai cristalizarii si deci ai mineralizarii placii dentare, pirofosfatul de sodiu fiind un component de baza al salivelor parotidiene

Efect antitartru au aratat si alte subst ca monofluorofosfatul de sodiu si sulfatul de sodiu/potasiu, acestea actionand prin capacitatea lor de stimulare a secretiei salivare, prin care se favorizeaza o mai buna autocuratire, se scade cantitatea de placa formata si se reduc sangerarile gingivale Pe de alta parte, s-a dovedit ca nici citratul de zinc si nici pirofosfatul nu inhiba efectul anticarie al fluorului, astfel aparand paste de dinti cu dublu efect In Romania, ca paste de dinti antitartru se comercializeaza AIM si CLOSEUP, care contin ca subst active fluorura de sodiu si citratul de zinc trihidratat

50.Pastele de dinti terapeutice: desensibilizante Studiile arata ca cca 30-35% din indivizi prezinta la un moment dat sensibilitate dureroasa, mai ales in zona coletului dentar Durerile apar la actiunea agentilor fizici si mai ales mecanici, la atingerea zonei sau a suprafetelor radiculare expuse Terapia indicata produce fie: -obturarea canaliculelor dentinare -coagularea sau precipitarea lichidului tubular -stimularea producerii dentinei tertiare si secundare -blocarea raspunsului senzitiv pulpar etc Prin folosirea acestor substante active se incearca inchiderea canaliculelor dentinare expuse si limitarea fenomenelor de hipersensibilitate si hiperestezie dentinara Prezenta indelungata a biofilmului dentar produce o crestere a deschiderii canaliculelor dentinare de cca 3 ori, mecanism prin care durerea se accentueaza Este motivul pt care specialistul recomanda, in primul rand, un control optim al placii, prin care deschiderile canaliculelor dentinare se reduc cu cca 20% (in mod obisnuit, pacientul evita sa-si perie zonele dentomucozale dureroase, determinand inrautatirea situatiei); perierea zonelor dureroase se va efectua cu periute de dinti moi sau ultra-soft sau cu periute de dinti electrice si cu paste desensibilizante Pastele de dinti desensibilizante contin ca subst active: -nitrat de potasiu -clorura de strontiu hexahidratata -monofluorofosfat de sodiu si nitrat de potasiu -fluorinol 1.500 ppm F si nitrat de potasiu 5% -fluorinol 1.250 ppm F si clorhexidina 0,004% -citrat de sodiu -hidroxiapatita 17% -citrat de potasiu 5,53% si monofluorofosfat de sodiu -formaldehida Folosirea pastelor de dinti desensibilizante nu reprezinta intotdeauna solutia finala. In tratarea hipersensibilitatii se adauga gradat si alte proceduri, de la fluorizari locale, realizate personal sau profesional, pana la devitalizarea dintilor in cauza

51.Pastele de dinti pt albirea dintilor

Dpdv estetic, dintii albi par a fi astazi cerinta maxima, legata de ideea de frumusete si de tinerete; este motivul pt care tot mai multi oameni, in special femei, doresc imperios sa-si albeasca dintii Pastele de dinti imaginate actualmente in scop de albire, sunt controversate datorita efectelor secundare Culoarea dintilor poate fi afectata prin consum exagerat de ceai, cafea, vin rosu, fumat sau dat administrarii de subst cationice precum clorhexidina, dar si fier si cositor Pastele de albit se pot imparti in 2 categorii: cu si fara peroxizi Pastele de dinti fara peroxizi Sunt paste abrazive, dar, in comparatie cu alte paste de dinti, puterea lor abraziva este a un nivel mediu In mod obisnuit, toate pastele de dinti contin particue abrazive, pt curatirea si lustruirea suprafetelor dentare, prin care se incearca indepartarea coloratiilor exogene, produse de prezenta placii dentare, dar si crearea de conditii nefavorabile adeziunii ei Pasta de dinti Elgydium albire contine bicarbonat de sodiu micropulverizat 10% (la dimensiuni ale particulelor sub 125 microni, adica de 5 ori mai fine comparativ cu particula obisnuita) si clorhexidina 0,004% Pastele de dinti cu peroxizi Contin peroxid de hidrogen sau peroxid de carbamida (produce uree si peroxid de hidrogen) Ambele subst actioneaza in final prin eliberarea unei molecule de oxigen, ce se constituie in element de decolorare activa Contin, pe langa peroxizi, glicerina sau propilenglicol care, prin actiunea lor de ingrosare, prelungesc contactul subst active cu suprafata dentara Sunt recomandate a fi folosite de 2-3 ori pe saptamana, alternativ cu alte paste de dinti, modalitate prin care se reduc efectele sec: infectiile oportuniste (in special cu ciuperci), limba neagra paroasa Peroxizii mai pot determina: -alterari structurale la nivelul componentelor pulpare sau la nivelul tesuturilor orale moi (descuamari) -intarzieri in vindecarea plagilor -efecte mutagene Aceste paste de dinti trebuie sa prezinte avertismenete cu privire la efectele sec posibile Pastele de albit, dar si cele antitartru, pot genera hipersensibilitate dentinara

52.Apele de gura antiseptice: indicatii a)in cabinetul stomatologic -in cazul efectuarii radiografiilor dentare -obligatoriu, in cazul tuturor procedurilor care genereaza cant mari de aerosoli, bacteremii, pe durata sau la sfarsitul detartrajului -inaintea sedintei de lucru, obligatoriu pt pac cu boli sistemice grave, actiune prin care se reduc efectele bacteremiei sau incaracatura microbiana a aerosolilor

-reprezinta o actiune indispensabila igienizarii corecte: ajuta la indepartarea placii si a celorlalte depozite dentare moi, desprinse pe durata periajului de la nivelul dintilor si a gingiei periate; realizeaza indepartarea celulelor epiteliale descuamate, elimina particulele abrazive ale pudrelor si pastelor de dinti folosite pt periere si realizeaza inclusiv un masaj minim al gingiei b)la domiciliul pacientului -postchirurgical, cand, timp de cateva zile, nu este indicat periajul zonei operate; se recomanda utilizarea apelor de gura cu clorhexidina, cu care pacientul isi clteste gura de 2-3 ori/zi -inainte, pe durata, dar mai ales dupa detartraj si planare radiculara; postdetartraj se recomanda clatirea cu ape de gura cu fluor, obligatorie in cazul persoanelor care prezinta sensibilitate dentinara sau suprafete radiculare expuse -ca parte a terapiei aplicate in caz de gingivo-stomatita ulceronecrotica; se recomanda pe durata mentinerii simptomatologiei clatiri cu apa/sol saline hipertone/ clorhexidina 0,2% de 2 or/zi, cu 10ml sol, timp de 1 min -pt prevenirea cariei dentare se recomanda apele de gura fluorurate administrate: persoanelor tinere pe durata perioadelor de risc cariogen maxim, pacientilor care prezinta multiple zone de demineralizare, celor cu suprafete radiculare expuse, celor care prezinta reconstituiri protetice retentive sau aparate ortodontice fixe, celor cu xerostomie, gravidelor sau celor cu hipersensibilitate dentinara

53.Apele de gura cu fluor: tipuri, indicatii Tipuri: a)sol de fluorura de sodiu 0,05% -se recomanda 1 data/zi, seara la culcare dupa periaj -individul isi clateste gura cu 10 ml sol timp de 60s -dupa clatire si evacuarea gurii de continutul rezultat i se cere individului ca timp de 30min sa nu clateasca, sa nu bea si sa nu manance b)sol de fluorura de sodiu acidulata 0,044% -este recomandata pac care prezinta carii agresive -doza recomandata este de 10ml, de clati o data/zi c)sol de fluorura de sodiu 0,2% -se recomanda in clatiri 1 data/sapt cu 5 ml sol pt copiii de scoala primara sau 10 ml sol pt adolescenti, cu care individul isi clateste gura timp de 1 min -metoda este recomandata in colectivitati Indicatii -persoanele tinere pe durata perioadelor de risc cariogen maxim -pacientii care prezinta multiple zone de demineralizare -pacientii cu suprafete radiculare expuse -pacientii care prezinta reconstituiri protetice retentive sau aparate ortodontice fixe -pacientii cu xerostomie -gravidele -pacientii cu hipersensibilitate dentinara

54.Apele de gura preparate extemporaneu Cuprind sol saline Pot fi preparate usor de pacient si la un pret de cost minim Prin folosirea lor, pe langa efectele terapeutice se obtine si o curatire a gurii implicit si de resturile alimentare In principal ele actioneaza prin diferenta de presiune osmotica creata, care determina atragerea apei din interiorul celulelor, mecanism prin care se obtine reducerea edemului inflamator sau a aceluia post-traumatic Sol izotone sau cele hipertone cu clorura de sodiu stimuleaza in plus circulatia sangvina si secretia salivara, realizand deasemenea si curatirea tesuturilor Asemenea sol sunt insa contraindicate pacientilor carora, medical, li se recomanda regim alimentar hiposodat Folosite timp indelungat, pot provoca ulceratii sau retractii gingivale, candidoze sau hipertrofierea papilelor linguale In fct de conc, sol saline pot fi: a)sol cu clorura de sodiu izotona 0,9% (ser fiziologic): -repr o sol apoasa care se poate prepara prin dizolvarea a 1/2 lgt sare de bucatarie (capacitate totala 5g) in 200ml apa calduta -sol este recomandata pt clatirea gurii pe durata detartrajului b)sol cu clorura de sodiu hipertona -se prepara prin dizolvarea a 1/2 lgt sare de bucatarie in 100 ml apa calduta -sol se recomanda a sfarsitul detartrajului, dar si inaintea efectuarii lui, cu scopul de a conditiona tesuturile gingivale, adica de a le reduce tumefactia inflamatorie si sangerarea, inclusiv sangerarea de pe durata detartrajului c)sol de bicarbonat de sodiu -se prepara din 1/2 lgt bicarbonat de sodiu dizolvata in 200ml apa calduta -sol este recomandata ori de cate ori se doreste reducerea aciditatii orae, in cazul tratarii candidozelor etc

55.Comentarii cu privire la componenta alcoolica a apelor de gura De cele mai multe ori, apele de gura contin alcool etilic Prin utilizarea alcoolului se obtine cresterea solubilitatii uleiurilor esentiale, mecanism prin care se confera apeor de gura o actiune usor astringenta si reduceri ale tensiunii superficiale Acooli se gasesc in componenta celor mai multe ape de gura, in conc mari, de 15-30% Datorita continutului mare de alcool, in ultimul timp, asemenea ape de gura sunt mai putin recomandate, in special dat efectului cancerigen dovedit Continutul mare de alcool este periculos in special pt copiii de 2-3 ani; ontinutul maxim de alcool etilic trebuie sa fie de pana la 5%, sa se ambaleze in sticle prevazute cu dopuri speciale, greu de desurubat de copilul mic si pe eticheta produsului sa fie scrise avertismente Exista o legatura certa intre utilizarea regulata a acestui tip de apa de gura (cu continut de alcool>25%) si incidenta crescuta a acancerului din zona buco-faringiana; nu s-a putut stabili daca alcoolul singur este

vinovat, dar s-a stabilit ca prezenta lui favorizeaza dizolvarea si dispersia anumitor subst incriminate in aparitia cancerului In aceste situatii au fost introduse ape de gura fara alcool Apele de gura cu alcool nu se recomanda alcoolicilor si nici acelora carora li se administreaza anumite medicamnete ce reactioneaza advers cu alcoolul precum medronidazolul

56.Salivele artificiale Multi indivizi se plang de gura uscata (xerostomie) Cauzele hiposaliei sunt in principal: sindr Sjorgen, iradierile in zona cap-gat, administrarea tranchilizantelor (in special a antidepresivelor triciclice) si a antihipertensivelor, afectiunile glandelor salivare majore etc Lipsa salivei genereaza mucoase orale uscate, lipsite de confort, care determina probeme in fonatie, masticatie, deglutitie, ce favorizeaza in plus aparitia cariilor sau a altor afectiuni orale In asemenea situatii clinice se incearca stimularea secretiei salivare prin administrarea generala de pilocarpina sau local prin folosirea gumelor de mestecat "sugar-free" si a salivelor artificiale; de asemenea mucoasele pot fi umecatate prin utilizarea frecventa de apa Salivele artificiale se comercializeaza sub forma de spray si de gel, pac folosindu-le dupa nevoie Cand sunt sub forma de spray, ele se pulverizeaza direct pe mucoase; cand sunt sub forma de gel, produsul se picura in gura (1-2 picaturi), apoi se imprastie prin miscarea limbii Contin de regula ca subst de baza fie carboximetilceluloza, fie mucina; cele pe baza de mucina sunt de preferat deoarece proprietatile reologice si de protectie se apropie cel mai mult de cele ale salivei naturale Mai contin: -clorura de potasiu, de sodiu, de magneziu si de calciu -fluorura de sodiu (xerostomia se asociaza cu un nr exagerat de carii) -ortofosfat de potasiu hidrogenat sau dihidrogenat -sorbitol -p-metil hidroxibenzoat -benzoat de sodiu -acid ascorbic -esenta de lamaie etc Compozitia fizica si chimica se apropie mult de cea a salivelor naturale, insa ele sunt lipsite de componentele imunitare si de enzimele care se gasesc in mod normal in saliva umana Salivele artificiale se indica pt: -obtinerea confortumul in caz de gura uscata -realizarea unui film protector pt dinti si tesuturile orale -reducerea hialitozei orale, mai ales cea de pe timpul noptii -purtatorii de proteze totale In cazul pacientilor cu xerostomie se contraindica consumul de sucuri de fructe sau al acelora acidulate; in plus, acesta trebuie sa evite consumul produselor cu alcool sau cu glicerina, care provoaca uscarea mucoasei orale

La recomandarea salivelor artificiale, trebuie sa se tina cont de pH-ul produsului, cele acide putand accentua tendinta cariogena specifica pacientului cu xerostomie Salivele artificiale sunt contraindicate pacientilor carora medical li se recomanda regim alimentar hiposodat

57.Irigarile orale supragingivale Irigarea orala reprezinta o metoda terapeutica care, prin proiectarea unui lichid in jet continuu sau pulsatil, directionat pe anumite suprafete dentare, la presiuni reglabile, realizeaza o curatire superioara si, in functie de substanta activa folosita, chiar efecte terapeutice Irigatoarele orale supragingivale cu varf activ standard Pacientii care necesita ingrijiri speciale efectuate cu ajutorul irigatoarelor supragingivale sunt cei care prezintaL -punti dentare si lucrari protetice complexe -aplicatii ortodontice -boala parodontala -imobilizari intermaxilare si interdentare -implanturi dentare -DZ -imunosupresie Parte activa standard poate genera jeturi, fie sub forma de monojet, fie sub forma de dus, si care pot fi aplicate pulsatil (pt o curatire mai imp) sau continuu Exista variate tipuri constructive, de la instalatiile simple, de adaptat la robinet, pana la dispozitive complexe, care masoara si chiar incalzesc sol de aplicat Solutiile utilizate sunt proiectate prin intermediul unor piese interschimbabile, ce pot fi rotite cu 360 de grade si prin interediul carora jetul se aplica sub diferite unghiuri Solutia utilizata poate fi pastrata in rezervorul irigatorului, care permite incalzirea si masurarea cant de sol antimicrobiana folosite Cand jetul pulsatil este directionat perpendicular pe axul lung al dintelui, se creaza pe suprafata dentara de curatat 2 zone cu actiune hidrocinetica, una la locul de impact al jetului si alta reprezentata de zona de spalare aparuta prin scurgerea sol utilizate; jetul este tintit direct pe dinte si in spatiul interdentar, in unghi de 90 de grade cu axul lung al dintelui Presiunea este la inceput minima si creste gradat, valorile maxime fiind in concordanta cu starea de inflamare a lizereului gingival; nu s-au constatat modificari histologice la nivelul tesuturilor moi curatite, la o presiune aplicata de 60 psi (1atm=16 psi); cu cat gingia este mai inflamata, cu atat presiunea utilizata este mai mica, modalitate prin care se reduce valoarea bacteremiei Jetul este proiectat pana la 2 mm de marginea libera gingivala si este mentinut maxim 5-6s Cand igienizarea este indicata bimaxilar, se incepe irigarea cu arcada maxilara si se continua cu cea mandibulara

Pacientul isi poate efectua irigari orale la domiciliu (autoirigare), recomandarile fiind de curatire de 1-2 ori/zi, obligatoriu in asociere cu perierea si utilizarea dental floss-ului Studiile arata imbunatatirea certa a sanatatii parodontale la pac cu gingivita sau/si parodontopatie marginala Avantajele autoirigarilor -de autoirigare beneficiaza pacientii cu probleme speciale, precum cei cu retentivitati artificiale suplimentare: cu variate protezari, cu aparate ortodontice fixe, cu implanturi, cu imobilizari intermaxilare sau cu reabilitari orale extinse -pacientul, care devine co-terapeut, isi aduce direct contributia la obtinerea unor rezultate mai spectaculoase, in prevenirea sau tratarea bolilor parodontale -autoirigarea contribuie la indepartarea placii subgingivale neatasate din zonele cu acces dificil, cum sunt cele cu inghesuire dentara, cu furcatii expuse sau in cazul pac cu probleme post-chirurgicale -autoirigarea permite mentinerea unui anumit status de sanatate a zonelor cu probleme parodontale la pacientii care, din anumite motive, nu pot beneficia de chirurgie parodontala Cand irigarea este efectuata de pacient la domiciliu, trebuie mai intai sa ne asiguram ca acesta a inteles despre ce este vorba si ca prezinta manualitatea necesara pt a-si realiza respectiva procedura Se crede ca efectele benefice constatate se datoreaza unui nr de mecanisme reprezentate de actiunea de diluare sau de eliminare a toxinelor microbiene, de interventia in procesele de maturare a placii si de eliminare posibila a unei cantitati de placa subgingivala neatasata Se speculeaza chiar ca prin bacteremia produsa se stimuleaza raspunsul de imunitate locala, prin care acesta actioneaza amplificat asupra patogenilor parodontali Pe langa utilizarea apei, in cazul irigarilor orale supragingivale se mai recomanda utilizarea sol cu clorhexidina 0,02%, cant folosita la o irigare fiind de 400ml; cand pac prezinta forme acute de gingivita, se recomanda folosirea a 200ml sol de digluconat de clorhexidina 0,06%; recomandarile sunt ca irigarile supragingivale cu sol cu digluconat de clorhexidina sa se faca pe perioade limitate de timp, din cauza costurilor si efectelor sec Aparate comercializate: WaterPik, Broxodent, Braun, OxyJet MD18

58.Irigarile orale subgingivale (metoda profesionala) Irigarea subgingivala poate fi recomandata ca supliment la terapia parodontala nechirurgicala, in principal dupa efectuarea detartrajului si a planarii radiculare Irigarea subgingivala realizeaza, prin agentii terapeutici continuti, intreruperea multiplicarii anumitor microorganisme, constatandu-se ulterior ca revenirea la nr initial se face dupa cateva saptamani Ariile selectionate pot fi pungi parodonatale, furcatii sau implanturi dentare Irigarea subgingivala se realizeaza obligatoriu cu varfuri sterile sau de unica folosinta; varfurile active pot fi confectionate din: -cauciuc moale, ce permite introducerea lor 2mm sub marginea gingivala -plastic, care se plaseaza a nivelul marginii gingivale

-metal (chiar ac de seringa cu varf bont), ce pot fi introduse pana in fundul pungilor parodontale Solutia antimicrobiana se elibereaza fara presiune (0,1-5 psi), pana cand excesul de lichid incepe sa reflueze din punga irigata Irigarea pungilor parodontale se face in 3 puncte dinspre vestibular si in 2 puncte dinspre ora Irigarea profesionala se indica: -inaintea unor manopere stomatologice ce produc cantitati apreciabile de aerosoli -inaintea anesteziilor intraligamentare -pt mentinerea rezultatelor in zonele ce nu raspund favorabil terapiei parodontale -la pacientii cu gingivite suprapuse pe zone cu parodontopatie si in arii care nu permit un detartraj eficient, din cauza morfologiei radiculare, in zona furcatiilor sau a pungilor parodontale prea adanci Se efectueaza cu apa sau alte sol antimicrobiene Agentii antimicrobieni recomandati in irigarea subgingivala sunt: -solutiile saline -sol cu clorhexidina 0,06% -sol cu fluorura de staniu 0,4% -sol cu povidone iodine 0,05% -sol cu peroxid de hidrogen 3% -sol cu metronidazol 0,5% Efectul acestor subst antimicrobiene la nivelul microorganismelor fixate in profunzimea biofilmului microbian subgingival este minim; singura care a aratat eficienta este sol cu tetraciclina 50-100mg/ml; aceasta se recomanda la irigarea fiecarui dinte la sfarsitul detartrajului si a planarii radiculare, timp de 5 min In acest caz consemnam fixarea subst active la nivelul suprafetelor radiculare irigate, ea fiind detectata si dupa 4-7 zile de la efectuarea irigarii subgingivale

59.Irigarile orale: contraindicatii si avantaje Avantaje: -reducerea inflamatiei gingivale prin indepartarea partiala a placii dentare, rezultatele putand fi potentate prin utilizarea sol antimicrobiene -reducerea sangerarilor gingivale -reducerea sau modificarea componentei florei microbiene, durata rezultatelor fiind proportionala cu frecventa irigarilor, cu motivarea pacientului si cu problemele de rezolvat -potentarea efectelor subst utilizate Contraindicatiile irigarilor orale sunt egate de bacteremiile produse si de nevoia administrarii antibioterapiei profilactice Desi, prin efectuarea irigarilor orale, se pot produce bacteremii, nu s-a putut pune in evidenta nici o legatura intre bacteremiile produse si decansarea, spre ex, a endocarditelor Gravitatea bacteremiei este variabila si depinde si depinde de gradul de afectare parodontala, ea fiind de 6% in cazul gingivitei sau de 50% in cazul parodontopatiilor

Cand starea generala a pacientului o cere, se va lua legatura cu medicu specialist, pt lamurirea situatiei Metoda este contraindicata la: -pacientii cu risc de bacteriemie, amintindu-i aici pe cei cu endocardite, boli reumatismale in antecedente, boli congenitale de inima, transplant de organe, inclusiv de maduva osoasa, sau pe cei cu variate proteze valvulare, erticulare etc; in asemenea cazuri, se admite efectuarea irigarilor supragingivale, iar cele subgingivale se vor efectua sub protectie cu antibiotice -pacientul cu ANUG (acute necrotizing ulcerative gingivitis) sau cu abcese parodontale -pacientii neindemanatici (cand este vorba de autoirigare)

60.Gumele de mestecat: indicatii de utilizare, contraindicatii Indicatii Gumele de mestecat cu xilitol se constituie in parte a planului de tratament profilactic, in cazul pacientilor incadrati in grupul cu risc crescut de carie, in cazul pacientilor cu xerostomie, cat si in cazul gravidelor Prin utilizarea lor de 3 ori/zi se poate obtine o reducere a incidentei cariei dentare intre 30-60% In scopul neutralizarii pH-ului produs la incheierea unei mese si prin consum de alimente bogate in carbohidrati, specialistii recomanda ca, in cazul in care nu este posibila efectuarea unui periaj dentar, sa apelam la folosirea unei gume de mestecat "sugar free" sau, cand nici acest ucru nu e posibil, sa ne clatim gura simplu, cu apa In acest sens, sunt specialisti ce recomanda utilizarea gumelor de mestecat fara zahar zilnic. Specialistii indica mestecarea unei lame sau a 2 pastile de guma de mestecat fara zahar timp de cca 5-20 min la sfarsitul meselor si limitarea folosirii lor la maximum 3 prize/zi Din considerentele expuse mai sus, si gumele de mestecat se pot inscrie la categoria adjuvantelor periajului dentar Folosirea gumelor de mestecat se constituie intr-un mijloc adecvat de stimulare a secretiei salivare si dupa incheierea mesei, cand incetarea mestecarii alimentelor conduce la revenirea secretiei salivare la valorile de repaus Cu ajutorul gumelor de mestecat obtinem o buna curatire a suprafetelor dentare, inclusiv in santurile si fosetele ocluzale si, in plus, o respiratie proaspata, senzatie de confort sau un aspect estetic placut Contraindicatii Ele nu se recomanda pacientilor care prezinta afectiuni gastrice In plus, utilizarea lor indelungata poate genera probleme articulare, dar si musculare Datorita oboselii musculare cat si durerilor articulare produse, gumele de mestecat nu se vor indica nici pacientilor care sufera de variate afecatri la nivelul ATM Insa, in cazul pacientilor cu reflux gastro-esofagian, sunt studii care sustin ca utilizarea lor poate fi favorabila deoarece, prin stimularea secretiei salivare se obtine neutralizarea secretiilor acide si protejarea tesuturilor afectate de aciditate

Exista si studii care sustin ca, prin indicarea gumelor de mestecat postchirurgical, acestea pot avea efecte benefice in accelerarea reluarii tranzitului intestinal Se afirma de asemenea ca xilitolul din gumele mestecat poate fi favorabil in a preveni si chiar a vindeca o parte din infectiile otice, xilitolul actionand impotriva streptococilor pneumonici, responsabili cu producerea multora dintre aceste infectii Cu ajutorul gumelor de mestecat

58.Irigarile orale subgingivale