Capitolul III Îngrijirea bolnavului cu infarct miocardic
3.1. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR
CU AFECŢIUNI CARDIOVASCULARE
Asistentul medical deţine o poziţie foarte importantă în îngrijirea acestor
categorii de bolnavi. Justificarea rolului său rezidă în caracterul unor boli cardiovasculare (insuficienţa cardiacă, hipertensiunea arterială, infarct miocardic, etc.), care reclamă o spitalizare îndelungată, deci o supraveghere continuă. Pe aceeaş linie se situează şi frecvenţă accidentelor din bolile cardiovasculare (sincope, colaps vascular, stop cardiac), ca şi a complicaţiilor. În sfârşit , dacă reţinem faptul că multe boli cardiovasculare reprezintă urgenţe medicale (tulburări de ritm, cardiopatii inschemice, puseuri de hipertensiune, edem pulmonar), se poate înţelege mai bine rolul său. Dar pentru a-şi îndeplini menirea , nu trebuie să se mulţumească să cunoască şi să aplice, chiar perfect, diferitele tehnici de îngrijire a bolnavului, ci trebuie să cunoască noţiuni teoretice, care să-i permită depăşirea unui semn precoce, interpretarea acestuia şi dacă este nevoi, chiar intervenţia în situaţiile în care viaţa bolnavului depinde de cunoştinţele sale. Asistentul medical este obligat să noteze toate datele referitoare la puls, T.A. ,urină, edeme, dietă, medicamente. El trebuie să asigure repausul fizic şi psihic al bolnavului, care, aproape în toate aceste categorii de afecţiuni, este indispensabil. Nu trebuie însă să uite dezavantajele repausului îndelungat la pat, fapt pentru care este necesar să se recomande alegerea poziţiei şezânde sau semişezânde. Adeseori , aceşti bolnavi sunt incapabili să se ocupe singuri de dânşii. Iată de ce asistentul medical este dator să le asigure şi să urmărească poziţia corectă în pat, schimbarea lenjeriei, transpoertul, efectuarea zilnică a masajului gambelor şi picioarelor, pentru prevenirea trombozelor. Toaleta zilnică a bolnavilor îi revine, de asemenea, lui. Nu trebuie să uite că unui bolnav cu insuficienţă cardiacă avansată îi este interzis efortul de toaletă zilnică. La fel de important este şi repausul psihic. Vizitatorii numeroşi, discuţiile cu voce tare, chemările la telefon, ca şi neînţelegerile familiale sau profesionale 43 sunt tot atâtea cauze care pot frâna evoluţia favorabilă. În bolile cardiovasculare dieta reprezintă adesea un factor esenţial. Regimul fără lichide, hiposedat, uneori hipoazotat poate fi adeseori mai util într-o hipertensiune arterială sao o insuficienţă cardiacă decât multe medicamente. Asigurarea tranzitului intestinal este capitală pentru aceşti bolnavi, asistentul medical trebuie să ştie că eforturile mari de defecaţie pot fi fatale într-un infarct miocardic. Asistentul medical ttrebuie să cunoască indicaţiile şi contraindicaşiile unor medicamente(digitalice, chinidina, etc.). În concluzie trebuie să cunoască primele îngrijiri care urmează să fie acordate în unele urgenţe cardiovasculare. Să cunoască semnele şocului compensat şi măsurile de profilaxie, pentru a împiedica intrarea în stadiul decompensat. Să cunoască primele îngrijiri care trebuie acordate într-o lipotimie sau sincopă, măsurile de reanimare necesare .