Sunteți pe pagina 1din 989

REZITESTS

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE ,,CAROL DAVILA BUCURESTI FACULTATEA DE MEDICINA

13

CARDIOLOGIE

STAREA DE RAU

1. [STR10002] n care din urmatoarele situaii de pierdere a starii de cunostina nu este necesara spitalizarea (pg. 28) A: scurta pierdere a cunostin B: sincopa vasovagala tipica fara anomalie ECG C: scurta pierdere a cunostin D: sincopa vasovagala repetitiva E: sincopa de etiologie necunoscuta

2. [STR10003] Elementul definitoriu al pierderii de cunostina din sincopa este (pg. 27) A: prezena prodromului B: revenirea lent progresiva C: debutul brusc D: caracterul complet E: pierderea de urina

3. [STR10004] Cauze cardiace de lipotimie i sincop sunt urmtoarele, cu excepia (pg. 27) A: stenoz aortica strns B: cardiomiopatia hipertrofic obstructiv C: mixom atrial stng D: tromboza de protez valvular mecanic E: hipotensiunea arterial

4. [STR10005] Cauze vasculare de lipotimie i sincop sunt urmtoarele, cu excepia: (pg. 27) A: furtul de arter subclavie B: hipersensibilitatea sinocarotidian C: hipertensiunea arterial pulmonar sever D: disautonomia neurovegetativ E: hipotensiunea arterial

5. [STR10006] Bilanul biologic la pacientul cu sincop urmrete depistarea urmtoarelor modificri, cu excepia: (pg. 28) A: hipercalcemie B: supradozaj digitalic C: diskaliemie D: necroza miocardic E: creterea D-Dimerilor

6. [STR10024] Nu face parte dintre cauzele cardiace de lipotimii una din urmtoarele afeciuni () A: Tulburrile de conducere i bradicardiile B: Hipotensiunea arterial C: Tahicardia ventricular

D: Embolia pulmonar masiv E: Sindrom WPW

7. [STR10025] Care din urmtoarele forme de pierdere a cunotiinei nu necesit spitalizare () A: Sincopa vasovagal tipic, invalidant B: Scurta pierdere a cunotiinei asociat unor anomalii neurologice C: Scurta pierdere a cunotiinei de etiologie necunoscut D: Cauze aritmice sau de conducere dovedite sau suspectate pe anomalii indirecte ale ECG E: Hipotensiunea ortostatic

8. [STR10026] Care dintre urmtoarele investigaii nu sunt utile n explorarea pierderii de contien () A: RMN cerebral B: Holter/24 ore C: Explorare electrofiziologic D: Ecografie cardiac E: Tilt test

9. [STR10033] Obstacol in ejectia sau umplerea inimii stangi ce poate duce la sincopa / lipotimie este: () A: Hipertensiunea pulmonara B: Stenoza pulmonara C: Tamponada D: Mixomul E: Tahicardia ventriculara

10. [STR10035] Durata pierderii cunostintei : () A: Are valoare diagnostica B: E subestimata C: Orienteaza catre o sincopa neurologica D: Nu are valoare giagnostica E: Orienteaza catre o sincopa vasovagala 11. [STR10036] Orienteaza diagnosticul catre o sincopa metabolica: ((pg. 28)) A: Pierderea de urina B: Muscarea limbii C: Revenirea lenta D: Revenirea rapida E: Durata lunga a sincopei

12. [STR10038] Sincopa se refera la ()

A: O criza comitiala B: O pierdere lunga a cunostintei C: O pierdere completa a cunostintei D: O pierdere incompleta a cunostintei E: Coma

13. [STR10039] Cauze cardiace de lipotimii si/sau sincope sunt cu exceptia (pag 27) A: flutter atrial B: embolie pulmonara masiva C: fibrilatia atriala cu conducere f rapida D: BAV grad 2 E: disautonomie neurovegetativa

14. [STR10041] Despre explorarile diagnostice ale pierderilor de constienta de scurta durata se poate spune: (pag 29) A: ct-ul cerebral e putin folositor in diagnostic B: tilt testul e o explorare de prima intentie C: inregistrarea Holter e o explorare de a doua intentie f eficienta D: durata pierderii constientei ne orienteaza catre cauza E: ECG-ul e o explorare de a doua intentie

15. [STR10044] Starea de rau: (pag 27) A: are o definitie medicala exacta B: se refera la o scurta pierdere a cunostintei C: se refera si la coma D: se refera la crizele comitiale E: se refera la drop-attack

16. [STR10046] Sincopa reflexa poate aparea in timpul eforturilor urmatoare, cu exceptia: (27) A: tuse B: defecatie C: stranut D: mictiune E: deglutitie

17. [STR10055] In care din urmatoarele situatii de pierdere a stari de constinta nu e necesara spitalizarea () A: scurta pierdere a cunostintei nu este necesara spitalizarea B: sincopa vasovagala tipica fara anomalie ECG C: scurta pierdere a cunostitinteu de cauza aritmica suspectata D: sincopa vasovagala repetitiva E: sinopa de etiologie necunoscuta

18. [STR10056] Una din cauzele vasculare de lipotimie si sincopa este reprezentata de: () A: Obstacol de ejectie sau umplera a inimii drepte B: Tulburari de ritm C: Tulburari de conducere si bradicardie D: Disautonomie neurovegetativa E: Obstacole de ejectie sau umplere a inimii stangi

19. [STR10007] Lipotimiile i sincopele pot avea urmtoarele cauze cardiace: (pg. 27) A: disautonomia neurovegetativa B: fibrilaia ventricular C: stenoza aortic strns D: embolia pulmonar masiv E: disfuncia sinusal

20. [STR10008] Cauze vasculare de lipotimie sau sincop sunt: (pg. 27) A: hipersensibilitatea sinocarotidian B: hipertensiunea arterial pulmonar sever C: disautonomia neurovegetativ D: furtul de artera subclavie E: embolia pulmonar masiv 21. [STR10009] Sincopa vasovagala tipic (pg. 27-29) A: nu necesit spitalizare dac nu sunt anomalii ECG B: nu necesit nicio explorare C: necesit evaluare prin ecografie cardiac D: este de cauz vascular E: necesit nregistrare Holter de 24 ore

22. [STR10010] Lipotimiile i sincopele pot fi de cauz (pg. 27) A: cardiac B: metabolic C: neurologic D: reflex E: vascular

23. [STR10011] Explorrile de a doua intenie utile la pacienii cu sincop au urmtoarele caracteristici: (pg. 29) A: nregistrarea Holter de 24 ore are valoare predictiv negativ mare B: ecografia cardiac depisteaz cardiopatia ischemic, dilatativ sau hipertrofic C: coronarografia poate fi indicat la anumii pacieni D: testul mesei nclinate permite diagnosticarea sincopelor vasovagale E: electrocardiograma poate identifica mecanismul sincopei

24. [STR10012] etiologia sincopei si a lipotimiei este de cauza: () A: cardiaca B: vasculara C: reflexe D: non-cardiaca E: etilismului acut

25. [STR10013] cauza cardiaca in cadrul unei sincope poate fi data de: () A: Tulburari de conducere B: Fibrilatie ventriculara C: Stenozei Aortice sau Pulmonare D: tulburari de ritm E: Hipotensiune arteriala

26. [STR10014] Cauza sincopei de etiologie vasculara: () A: Fibrilatie vetriculara B: disautonomie neurovegetativa C: hipotensiune arteriala D: Hipersensibilitate sinocarotidiana E: tamponada

27. [STR10015] Sincopa reflexa este produsa in timpul: () A: mictiune B: plimbare C: defecatie D: disautonomiei neurovegetativa E: deglutitie

28. [STR10016] Nu este cauza de lipotimie: () A: epilepsia B: Embolie pulmonara C: Mixoml D: furt de artera subclavie E: Tulburari de echilibru

29. [STR10017] Semnele functionala sau prodroamele asociate unei sincope pot fi: () A: rare in cursul unei sicope vasovagale B: prelungite in cursul unei sincope aritmice C: insotite de angina si dispnee D: steriotipe in cursul unei sicope vasovagale E: scurte in cursul unei sincope aritmice

30. [STR10018] Aparitia progresiva a unei sincope poate fi din cauza: (pg. 28) A: hipotensiunii arteriale ortostatice B: infarctului miocardic C: cardiaca D: extra-cardiaca E: efortului in cadrul unei acces de tuse 31. [STR10019] Prezenta unei faze postcritice prelungite in cadrul unei sincope este specifica etiologiei: (pg. 27-28) A: cardiace B: cauza metabolica C: extra-cardiace D: cauza neurologica E: isteriei

32. [STR10020] medicamentele ce pot duce la aparitia lipotemiei sunt: () A: aspirina B: antiinflamatoarele steroidiene C: bradicardizantele D: hipotensoarele E: antiaritmice

33. [STR10021] EKG in cadrul unei lipotimii poate identifica: () A: Mecanismul direct si indirect al pierderii cunostintei B: Util in cadrul unei faze critice prelugite C: identifica afectiunile aritmice specifice D: identifica semnele de cardiopatie ischemia E: identifica sincopa vasovagala

34. [STR10022] EKG in cadrul unei sincope poate evidentia: () A: in mod direct mecanismul de disfunctie sinusala B: in mod indirect mecanismul de BAV grad III C: Cardiomiopatie Hipertrofica cu indicele Sokolow sub 35 D: in mod direct mecanismul de BAV de grad I E: sindromul Brugada

35. [STR10023] Explorarile de trapata a doua in cadrul unei sincope sunt: () A: tilt test B: coronarografia C: EKG D: ecocardiografie E: Implantare de holter subcutanat

36. [STR10027] Nu sunt cauze vasculare de lipotomii sau sincope () A: Sindromul WPW B: Disautonomia neuro-vegetativ C: Embolia pulmonar masiv D: Furtul de arter subclavicular E: Fibrilaia atrial

37. [STR10028] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la pierderea cunotiinei sunt adevrate () A: Caracterul complet (sincop) este un argument n orientarea diagnosticului B: ECG-ul poate releva salve de TV C: ECG-ul poate arta bloc trifascicular D: Durata pierderii cunotiinei are valoare n orientare E: Prezena unei faze postcritice prelungite indic o cauz neurologic

38. [STR10029] Care din urmtoarele explorri nu are valoare n explorarea sincopelor () A: nregistrarea Holter/24 ore B: RMN cardiac C: Tilt test D: Ventriculografia E: Coronarografia

39. [STR10030] Care din urmtoarele disfuncii nu reprezint cauza cardiac de sincop () A: Stenoza pulmonar B: Sincopa vasovagal C: Tromboza de protez valvular D: Blocul sinoatrial E: Hipotensiunea ortostatic

40. [STR10031] Explorari de prima intentie in starea de rau, pierderea de cunostinta si criza comitiala: () A: Ecografia cardiaca B: ECG C: Enzime cardiace (Troponina I si T) D: Digitalemia, alcoolemia si HbCO E: Potasiu seric si calcemia 41. [STR10040] Cauze vasculare de pierdere a constientei sunt: () A: stenoza pulmonara B: disautonomia neurovegetativa C: embolia pulmonara masiva D: hipotensiune arteriala

E: stenoza aortica stransa

42. [STR10042] Se identifica in mod direct la ECG urmatoarele: (pag 28) A: bloc alternant B: bloc de ramura stanga C: bav de gradul 2 D: extrasistole ventriculare E: bav de gradul 3

43. [STR10043] Diagnosticul diferential al sincopelor se face cu: (pag 27) A: catalepsia B: narcolepsia C: drop attack D: fibrilatia ventriculara E: hipotensiunea arteriala

44. [STR10045] Tulburari de conducere care se regasesc in etiologia pierderii starii de constienta sunt: (pag 27) A: blocuri sinoatriale B: disfunctie sinusala C: bloc trifascicular D: bloc de ramura stanga E: bav de gradul 3

45. [STR10048] Origine neurologica de pierdere a cunostintei de scurta durata au: (pg. 27) A: vertijul B: tulburarile de echilibru C: disautonomia vegetativa D: narcoleopsie E: epilepsie

46. [STR10049] Explorarile de a doua intentie cuprind: (29) A: identificarea unei cardiopatii subiacente B: explorari ritmologice C: explorari neurologice D: rmn cerebral in caz de anomalii neurologice precritice E: cautarea unei vulnerabilitati ventriculare in cursul unei stimulari ventriculare

47. [STR10050] Explorarea electrofiziologica cauta : (29) A: o tulburare de ritm hissiana B: o tulburare de ritm nodala C: o anomalie de conducere sinusala

D: vulnerabilitate ventriculara E: o tulburare de ritm nedocumentata pe ecg

48. [STR10051] n ceea ce privete explorrile de a doua intenie, sunt false urmtoarele afirmaii: (Pag. 29) A: ecografia cardiac permite depistarea unei disfuncii ventriculare stngi (FE < 45%) B: tilt test-ul este indicat n diagnosticul sincopelor de orogine vasovagal dac diagnosticul nu este evident clinic C: nregistrarea Holter de 24 de ore este printre cele mai eficiente explorri D: CT cerebral, ecografia Doppler a vaselor gtului i EEG trebuie prescrise sistematic n caz de sincop tipic E: n cadrul explorrilor electrofiziologice se caut o anomalie de conducere nodal, hisian sau infrahisian

49. [STR10052] Pot determina lipotimie urmatoarele medicamente (pg 28) A: bradicardizante B: hipertensoare C: antiemetice D: antihipertensive E: antibioticele

50. [STR10053] Ce intra la diagnosticul diferential a sincopelor/lipotimiilor? () A: Flutter atrial B: Hipoglicemie C: Vertij D: Tromboza de proteza valvulara mecanica E: Tamponada 51. [STR10054] Care sunt explorarile ritmologice de a doua intentie in diagnosticare sincopelpr/lipotimiilor? () A: Ecografie cardiaca B: Tilt test C: Inregistrare Holter de 24 ore D: EEG E: Testul mesei inclinate

52. [STR10057] Care din urmatoarele afirmatii despre explorarile neurologice sunt adevarate: (1) A: se vor rezerva cazurilor de anomalii neurologice pre- sau postcritice B: explorarea neurologica este de prima intentie C: RMN cerebral are eficacitatea cea mai mare D: este indicata in prezenta unei scurte pierderi a cunostintei atipice(faza critica prelungita) E: se foloseste la toate cazurile de sincopa de etiologie necunoscute

53. [STR10058] n cazul unei lipotimii/sincope bilanul biologic poate depista: () A: distiroidie B: hipocalcemie C: intoxicaie alcoolic D: necroz miocardic E: diskaliemie

54. [STR10059] In explorarea etiologiei unei pierderi de cunostinta, ECG poate identifica in mod indirect urmatoarele mecanisme: (pag. 28) A: BAV de gradul 1 B: BAV de gradul 2 C: Bloc de ramura dreapta D: Bloc de ramura stanga E: Salve de tahicardie ventriculara

55. [STR10060] Nu sunt elemente care sa justifice explorarea electrofiziologica in diagnosticul sincopei (29) A: ESV B: Cardiopatia C: Faza critica prelungita D: Anomalii de kinetica E: Anomalii evidente de conducere

BOALA CARDIACA ISCHEMICA

1. [BCI10002] Etiologia anginei pectorale stabile are n 95% din cazuri drept cauz ateroscleroza coronarian i n 5% din cazuri urmtoarele, exceptnd una ((pag. 64-65)) A: coronarit B: anemie C: pericardit D: tahicardie E: colaps

2. [BCI10003] Supradenivelarea persistent de segment ST prezent n derivaiile V1,V2,V3,DII,DIII,aVF, corespunde unui infarct miocardic acut (pg. 69) A: anteroseptal B: inferior i anterior C: inferior i anteroseptal D: septal profund E: inferior i posterior

3. [BCI10004] La 2 ore de la debutul durerii, pentru diagnosticul pozitiv al unui sindrom coronarian acut, dintre markerii de necroz miocardic se poate utiliza ((pag. 69)) A: Troponina I B: Troponina T C: Mioglobina D: CK-MB E: ASAT

4. [BCI10005] Stadiul II al Clasificrii Killip se caracterizeaz prin (pg. 71) A: Infarct miocardic complicat cu tulburri de ritm ventricular B: Infarct miocardic complicat cu raluri crepitante care nu depaesc jumtate din ariile pulmonare C: Infarct miocardic complicat cu edem pulmonar acut D: Infarct miocardic cu oc cardiogen E: Infarct miocardic cu hipotensiune i fr raluri de staz pulmonar

5. [BCI10006] n evoluia unui infarct miocardic acut apariia unui suflu holosistolic n spie de roat este sugestiv pentru (pg. 71) A: Insuficien mitral ischemic B: Infarct de ventricul drept asociat unui infarct inferior C: Ruptura peretelui liber ventricular D: Ruptura septului interventricular E: Embolie pulmonar cu regurgitare tricuspidian sever

6. [BCI10015] Urmtoarele reprezint contraindicaii ale testelor de ischemie, cu excepia (pag.65) A: IM care dateaz de mai puin de 5 zile

B: Insuficien cardiac sever C: Hipertrofie ventricular stng D: Stenoza aortic strns simptomatic E: Cardiomiopatia obstructiv simptomatic

7. [BCI10024] Care din urmtoarele reprezint o CI absolut a tromboliticelor (pag.128) A: Endocardita infecioas B: AIT de mai puin de 6 luni C: AVC ischemic < 6 luni D: Puncie a vaselor mari necompresibile E: Tratament cu AVK

8. [BCI10025] Care din urmtoarele reprezint o CI relativ a tromboliticelor (pag.128) A: Sngerare GI care dateaz de mai puin de 1 lun B: Coagulopatie cunoscut, patologie a hemostazei C: Disecie aortic D: Puncie a vaselor mari necompresibile E: Malformaie vascular sau tumor cerebral

9. [BCI10029] Inducerea catabolismului hepatic al AVK se produce datorit urmtoarelor medicamente (pag.134) A: AINS B: Griseofulvin C: Cimetidin D: Laxative E: Amiodaron

10. [BCI10033] Nu este una dintre caracteristicile durerii () A: Apsare sau constricie B: Sfietoare C: Junghi D: Foarte rapid (angor) E: Arsur (digestiv) 11. [BCI10035] Nu caracterizeaz modificrile ECG din pericardita acut () A: Subdenivelare difuz B: Supradenivelare concav n sus C: Subdenivelare convex n sus D: Subdenivelare de PQ E: Fr evoluie spre unda Q

12. [BCI10036] Durerea toracic asociat cu asimetrie tensional i ischemia membrelor se regsete n ()

A: Pneumotorax B: Infarct miocardic C: Pericardit D: Disecie de aort E: Embolie pulmonar

13. [BCI10041] n etiologia angorului stabil nu este inclus () A: Takayasu B: Spasm coronar C: Aterocleroza D: Sifilis E: Lupus

14. [BCI10042] ntre testele de ischemie nu este inclus (pg. 65) A: ECG de efort B: Scintigrafie de efort cu dobutamin C: Ecografie cu dobutamin D: Ecografie de efort E: RMN cu dipiridamol

15. [BCI10043] Care dintre urmtoarele teste nu are specificitate excelent () A: Ecografia cu dobutamin B: Ecografie de efort C: Scintigrafie de efort D: ECG de efort E: Scintigrafie cu dipiridamol

16. [BCI10056] Reprezint contraindicaie absolut de tromboliz () A: Vrsta>70 ani B: HTA necontrolat C: Endocardita infecioas D: AIT < 6 luni E: Disecie de aort

17. [BCI10057] Reprezint CI absolut de tromboliz () A: Ulcer < 1lun B: Sngerare gastrointestinal < 1lun[ C: Masaj cardiac recent D: Ciroz E: Tratament cu AVK

18. [BCI10058] Reprezint efecte secundare ale tromboliticelor ()

A: Trombocitopenia B: Purpura C: Hemoragia D: Anemia E: Nici una

19. [BCI10064] Infarctul miocardic acut apical se vede pe ECG in derivatiile: (pg 69) A: V1V2 B: V3V4 C: V5V6 D: V1V2V3 E: V1V2V3V4

20. [BCI10065] In durerea toracica alterarea starii generale sugereaza urmatoarele CU EXCEPTIA: (pg59) A: Tumora rahidiana B: Tumora timica C: Tumora pleurala D: Tumora bronho-pulmonara E: Tumora ORL 21. [BCI10066] In diagnosticul durerii toracice febra NU sugereaza: (pg 59) A: Pericardita B: Infarct C: Pneumopatie D: Flebita E: Pleurezie

22. [BCI10067] Urmatoarea afirmatie este adevarata despre caracteristicile durerii toracicie: (pg 59) A: Durerea sfasaietoare sugereaza pericardita B: Durata foarte rapida sugereaza angor instabil C: Iradierea in falci sugereaza reflux D: Activarea la palpare sugereaza angor E: Calmarea foarte rapida la trinitrina sugereaza spasm esofagian

23. [BCI10068] In durerea toracica urmatoarele semne ECG sunt caracteristice infarctului pe cale de constituire CU EXCEPTIA: (pg60) A: Semn in oglinda B: Supradenivelare focalizata la un teritoriu vascular C: Supradenivelare concava in sus D: Evolutie spre unda Q E: Supradenivelare a ST rezistenta la trinitrina

24. [BCI10069] In durerea toracica detresa respiratorie sugereaza urmatoarele cauze CU EXCEPTIA: (pg60) A: Embolie pulmonara B: Pneumotorax compresiv C: Pericardita cu tamponada D: Pneumopatie hipoxemianta E: EPA din infarct

25. [BCI10073] Clasic, NU este indicatie de coronarografie: (PG66) A: Angor atipic B: Angor jenant C: Angor refractar la tratament medical D: Disfunctie ventriculara stanga E: Diagnostic indoielnic in ciuda testului de ischemie

26. [BCI10074] Este FALS despre heparine: (pg128) A: Cele nefractionate au greutate moleculara mare B: LMWH sunt obtinute prin selectia lanturilor scurte a polimerilor fragmentati de heparina nefractionata C: Pierderea lanturilor lungi de catre LMWH provoaca o pierdere partiala a efectului antiXa D: Pentazaharidul este responsabil de activitatea anti-Xa E: Proportia anti IIa/Xa este de 1 pentru heparinele nefractionate

27. [BCI10075] Sunt contraindicatii relative pentru adminsitrarea de heparine cu EXCEPTIA: (PG 130) A: Chirurgie recenta B: Asocierea cu AINS C: Injectii intramusculare D: Pericardita E: Disectia aortica

28. [BCI10076] NU este factor de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice: (PG133) A: Inlocuire valvulara in pozitie aortica B: Antecedente de AVC C: Contrast spontan intens in atriul stang D: SM asociata E: FEVS < 35%

29. [BCI10081] In tratamentul infarctului miocardic fara supradenivelare de ST avem, cu EXCEPTIA: (73)

A: analgezice B: aspirina C: clopidogrel D: repaus E: betablocante

30. [BCI10086] Teritoriile EKG pentru diagnosticul unui infarct INFERIOR sunt: (pag. 69) A: DI, aVL B: DI, DII, aVL C: DII, DIII, aVF D: DII, DIII, AVL E: DI, DII, DIII 31. [BCI10124] Pulsul paradoxal se intalneste in urmatoarele patologii (pag 59) () A: Infarct de ventricul stang B: Edem pulmonar acut C: Tamponada cardiaca D: Infarct septal E: ACOMI

32. [BCI10126] Care dintre urmatoarele teste de ischemie are o sensibilitate medie? () A: Scintigrafie de efort B: Scintigrafie Dipiridamol/persantina C: Ecografie de efort D: Ecografie dobutamina E: ECG de efort

33. [BCI10127] Infarctul teritoriului septal profund determina modificari electrocardiografice (ECG) in derivatiile : () A: VI V2 V3 B: V1 V2 V3 V4 C: V1 V2 V3 DII DIII aVF D: V5 V6 DII DIII aVF E: DII DIII aVF

34. [BCI10128] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tratamentul sindromului coronarian acut cu supradenivelare de segment ST, EXCEPTAND : () A: Se practica reperfuzie coronariana in urgenta pentru orice sindrom coronarian acut cu supradenivelare de segment ST (SCA ST) examinat in primele 12 ore de la debut B: Se desfasoara in unitatea de terapie intensiva cardiologica C: Majoritatea cazurilor de infarct examinate in faza acuta fac obiectul unei coronarografii D: Fibrinoliza este indicata intotdeauna, indiferent de timpul de deplasare inspre sala de coronarografie E: Betablocantele sunt contraindicate in cazul socului cardiogenic

35. [BCI10007] Diagnosticul de anevrism ventricular stng la un pacient cu infarct miocardic acut se bazeaz pe urmtoarele (pg. 72) A: Persistena supradenivelrii segmentului ST peste 3 sptmni B: Fenomene de insuficien ventricular stng C: Apariia Sindromului Dressler D: Tulburri de ritm ventricular recurente E: Suflu sistolic de insuficien mitral ischemic nou aprut

36. [BCI10008] Complicaii mecanice precoce ale unui infarct miocardic acut de ventricul stng sunt (pg. 71) A: Ruptura peretelui liber ventricular B: Sindromul Dressler C: Insuficiena mitral ischemic D: Tromboembolismul pulmonar E: Blocurile atrio-ventriculare

37. [BCI10010] Sindromul coronarian acut fr supradenivelare de segment ST se caracterizeaz prin urmtoarele (pg. 72) A: Apare n special la pacienii tineri fr circulaie colaterala eficient B: Apare deseori la pacieni cu leziuni trivasculare severe i complexe C: Evolueaz frecvent spre insuficien cardiac ischemic D: Asociaza frecvent complicaii mecanice gen ruptur de perete liber ventricular E: Apare consecutiv rupturii plcii de aterom pe fondul unei circulaii colaterale deficitare

38. [BCI10011] Aspectul electrocardiografic sugestiv pentru sindromului Prinzmetal este sugerat de urmtoarele (pg. 60) A: Supradenivelare de segment ST difuz tranzitorie B: Supradenivelare de segment ST concav n sus C: Supradenivelare de segment ST gigant convex n sus, unde T gigante D: Supradenivelare de segment ST corectat de nitroglicerin E: Subdenivelare de segment ST focalizat la un teritoriu vascular

39. [BCI10012] Care din urmtoarele elemente sugereaz o pericardit acut (pag.60) A: Supradenivelare concav n sus B: Subdenivelare convex n sus C: Supradenivelare ST rezistent la trinitrin D: Subdenivelare ST rezistent la trinitrin E: Subdenivelare a PQ, microvoltaj

40. [BCI10013] Spasmul coronarian Prinzmetal este sugerat de (pag.60) A: Supradenivelare ST rezistent la trinitrin

B: Supradenivelare ST corectat cu trinitrin C: Supradenivelare focalizat la un teritoriu vascular D: Supradenivelare moderat, fix, neevolutiv E: Supradenivelare gigant, convex n sus, unde T gigante 41. [BCI10014] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de markerii de necroz miocardic sunt adevrate (pag.69) A: Troponina I are vrful la 12 ore B: LDH are pozitivare la 48 ore C: Mioglobina se normalizeaz la 3 zile D: CPK-MB se normalizeaz la 2 zile E: TGO-ASAT se normalizeaz la 5 zile

42. [BCI10016] Despre Troponina I se pot spune urmtoarele (pag.69) A: Se normalizeaz n Z3 B: Se pozitiveaz n H4 C: Are vrful n H12 D: Se normalizeaz n Z7 E: Are vrful n H24

43. [BCI10017] Despre mioglobin sunt adevrate urmtoarele, cu excepia (pag.69) A: Se pozitiveaz la 2-4 ore B: Are vrful la 16 ore C: Se normalizeaz la 3 zile D: Se normalizeaz la 24-36 ore E: Se pozitiveaz la 24 ore

44. [BCI10018] Care dintre urmtorii markeri de necroz se monitorizeaz la fiecare 24 ore n SCA cu supradenivelare permanent de ST (pag.70) A: Mioglobina B: TGO-ASAT C: Troponina D: LDH E: CK

45. [BCI10019] Reprezint indicaii ale cardiostimulrii (pag.71) A: BAV indiferent de grad B: asocierea bloc drept i hemibloc anterior stng sau posterior stng C: BAV ale infarctului anterior D: alternana bloc stng/bloc drept E: BAV ale infarctului inferior

46. [BCI10020] Despre infarctul de ventricul drept sunt adevrate urmtoarele (pag.71)

A: Tratamentul cuprinde diuretice i derivai nitrai B: Se complic frecvent cu stare de oc i tulburri de conducere C: Pe ECG apare supradenivelare a segmentului ST n V3R i V4R D: Prognosticul este pozitiv E: Se evit efectuarea coronarografiei

47. [BCI10021] Despre clasificarea internationala Killip se pot spune urmtoarele (pag. 71) A: Mortalitatea n stadiul III este 44% B: n stadiul II ralurile crepitante depesc 1/2 din cmpurile pulmonare C: EPA este prezent n stadiile II-III D: n stadiul I ralurile crepitante nu depesc 1/2 din cmpurile pulmonare E: n stadiul II mortalitate este 30%

48. [BCI10022] Contraindicaii relative ale tromboliticelor sunt urmtoarele, cu excepia (pag.128) A: Masaj cardiac recent B: Coagulopatie cunoscut, patologie a hemostazei C: AIT care dateaz de mai puin de 6 luni D: Traumatism cranian<1 lun E: HTA necontrolat peste 180 mmHG

49. [BCI10023] Reprezint contraindicaii absolute ale tromboliticelor urmtoarele, cu excepia (pag.128) A: Traumatism sau chirurgie major ce dateaz de mai puin de 21 de zile B: Tratament cu AVK C: Sngerare GI care dateaz c mai puin de 1 lun D: Disecie aortic E: Puncie a vaselor mari necompresibile

50. [BCI10026] Potenializarea AVK se produce prin (pag.134) A: Creterea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni B: Reducerea nivelului de vit.K C: Inducerea catabolismului hepatic al AVK D: Diminuarea fixrii proteice E: Creterea nivelului de vit.K 51. [BCI10027] Inhibarea AVK se produce prin (pag.134) A: Diminuarea fixrii proteice B: Reducerea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni C: Creterea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni D: Diminuarea absorbiei digestive E: Inducerea catabolismului hepatic al AVK

52. [BCI10028] Prin interaciunea AINS cu AVK se produc urmtoarele, cu excepia (pag.134) A: Diminuarea fixrii proteice B: Creterea absorbiei digestive a AVK C: Reducerea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni D: Inhibarea catabolismului hepatic al AVK E: Reducerea nivelului de vit.K

53. [BCI10030] Inhibarea catabolismului hepatic al AVK se produce datorit (pag.134) A: Fenitoin B: Allopurinol C: Cloramfenicol D: Chinine E: Ketoconazol

54. [BCI10031] Creterea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni apare datorit (pag.134) A: AINS B: Amiodaron C: Estrogeni D: Antibiotice E: Corticoizi

55. [BCI10032] Care dintre urmtoarele produc diminuarea fixrii proteice a AVK (pag.134) A: AINS B: Hipertiroidismul C: Alcool D: Miconazol E: Fibrai

56. [BCI10034] Febra asociat durerii toracice este cauzat de (pg. 59) A: Disecia de aort B: Infarctul miocardic C: Pneumotorax D: Ulcerul gastroduodenal E: Embolia pulmonar

57. [BCI10037] ECG-ul n durerea toracic este neinterpretabil n urmtoarele situaii () A: QT lung B: HVS C: BRS D: Digital E: Stimulator cardiac

58. [BCI10038] Tulburrile de repolarizare secundare apar n urmtoarele, cu excepia () A: Bloc de ramur B: WPW C: Infarct miocardic D: Repolarizare precoce E: Sindrom Brugada

59. [BCI10039] Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre D-dimeri () A: Cresc n caz de flebit B: Cresc n caz de embolie pulmonar C: Sunt foarte specifici D: Sunt foarte sensibili E: Au fost foarte puine rezultate fals pozitive

60. [BCI10040] Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre embolia pulmonar () A: Se confirm prin Eco Doppler pulmonar B: Indicaie de fibrinoliz n caz de embolie pulmonar complicat cu infarct pulmonar C: Anticoagulare numai dup ce dg. este confirmat D: Dg este evocat clinic E: Diagnosticul este sprijinit pe ECG, d-dimeri 61. [BCI10044] Tratamentul angorului de efort curprinde () A: Diuretic B: Betablocante C: Statina D: Revasculare prin angioplastie E: Clopidogrel

62. [BCI10045] Infarctul miocardic acut cu supradenivelare de ST n teritoriu antero-septoapical prezint supradenivelare de ST n () A: DI B: V6 C: V2 D: V4 E: aVF

63. [BCI10046] Infarctul miocardic acut cu supradenivelare ST n teritoriul infero-latero-bazal prezint supradenivelare de ST n () A: V1 B: V2 C: DI D: aVF E: V9

64. [BCI10047] Infarctul miocardic acut cu supradenivelare ST n teritoriu apical prezint supradenivelare de ST n () A: DI B: V3 C: V4 D: V6 E: aVL

65. [BCI10048] Tratamentul infarcului miocardic acut cu supradenivelare ST cuprinde () A: IEC din primele ore B: Reperfuzie coronarian pentru orice infarct C: Clopidogrel D: Morfin E: Aspirin

66. [BCI10049] Clasificarea internaional Killip () A: Stadiu I cuprinde ocul cardiogen B: Stadiul III are o mortalitate n faza acut de 80-100% C: Stadiul II are o mortalitate n faza acut de 30% D: Stadiul I cuprinde EPA E: Stadiul IV presupune oc cardiogen

67. [BCI10050] Tulburrile de ritm post infarct cuprind () A: TV B: RIVA C: BAV D: Fibrilaie atrial E: Extrasistole ventriculare

68. [BCI10051] Sindromul Dressler se caracterizeaz prin (pg. 72) A: Pericardit cu artralgii B: Nu necesit tratament C: Sindrom inflamator D: Apare n sptmna 4 E: Se trateaz cu antiinflamatoare

69. [BCI10052] ECG n SCA ST- () A: Supradenivelare de ST B: Subdenivelare de ST (n formele uoare) C: Inversia undelor T D: Frecvent normal n afara acceselor dureroase

E: Posibil evoluie spre unda Q

70. [BCI10053] Tratamentul postinfarct cu epleron este indicat n caz de () A: La toi pacienii postinfarct B: Dup implantare de stent C: FEVS<40% D: Semne clinice de IVS E: n asociere cu atorvastatin 71. [BCI10059] CI absolute de administrare a heparinei sunt () A: Alergia B: Anomalia hemostazei C: Injeciile IM D: HTA sever E: Pericardita

72. [BCI10060] Factorii de coagulare dependeni de vitamina K sunt () A: Protrombina B: Proconvertina C: Proteina C i S D: Factor VIII E: Factor Stuart

73. [BCI10061] CI ale AVK reprezint () A: HTA malign B: AVC ischemic recent C: Sarcin n al doilea trimestru D: Pericardit E: Alergia

74. [BCI10062] Inhib activitatea AVK () A: Cimetidina B: Cloramfenicolul C: Fibraii D: Griseofulvin E: Corticoizii

75. [BCI10063] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la Clopidogrel () A: Inhib calea ciclooxigenazei B: Se administreaz obligatoriu o lun n caz de stent acoperit C: Blocheaz agregarea mediat de adenozin difosfat D: Trebuie continuat timp de 1 an dup infarct miocardic stentat cu stent activ E: Se administreaz n caz de alergie la aspirin

76. [BCI10070] Sunt afirmatii FALSE despre semnele cardio-vasculare in durerea toracica: (pg 59) A: Pulsul paradoxal sugereaza tamponada B: Socul cardiogen sugereaza Infact al VS C: Insuficienta cardiaca dreapta singura sugereaza tamponada D: Asimetria tensionala sugereaza coarctatie de aorta E: Suflul de insuficienta mitrala sugereaza infarct

77. [BCI10071] NU caracterizeaza aspectul ECG al anevrismului ventricular stang: (pg60) A: Supradenivelare moderata B: Supradenivelare evolutiva C: Supradenivelare asociata undei Q D: Cel mai frecvent in V2 V3 V4 E: Supradenivelare corectata cu trinitrina

78. [BCI10072] Urmatoarele afirmatii despre atitudinea fata de pacientii cu durere toracica sunt adevarate: () A: Orice durere anginoasa tipica va fi spitalizata cu exceptia coronarianului stabil cu ECG si enzime normale B: Orice durere anginoasa chiar si atipica se va spitaliza daca exista anomalii minime ale ECG C: Nu se vor spitaliza pacientii care se prezinta cu simptomatologie de efort si modificari ECG minime D: Orice durere anginoasa tipica trebuie spitalizata E: Daca exista semne evocatoare disectia aortica trebuie investigata in cel mai scurt timp

79. [BCI10077] In caz de tulburari conductive secundare infarctului miocaridc, indicatiile cardiostimularii sunt urmatoarele: (pg. 71) A: BAV ale infarctului inferior, de gradele 2 si 3 prost tolerate, care nu raspund la atropina sau isoprenalina B: BAV ale infarctului inferior, chiar daca sunt bine tolerate C: BAV ale infarctului anterior D: Alternanta bloc stang/ bloc drept E: Bloc stang si hemibloc drept

80. [BCI10078] Managementul infarctului de ventricul drept cuprinde: (pg. 71) A: Derivati nitrati B: Umplere vasculara(coloizi) C: Diuretice D: Dobutamina E: Coronarografie in urgenta, in vederea unei angioplastii

81. [BCI10079] Implantarea unei sonde de cardiostimulare se face in: () A: BAV grad 2 sau 3 prost tolerat B: BAV al infarctului miocardic inferior C: Alternanta bloc stang/ bloc drept D: Bloc de ramura dreapta E: Hemibloc stang

82. [BCI10080] Complicatiile SCA non ST sunt: (73) A: Moartea subita B: Anevrism ventricular C: Recidive anginoase D: SCA ST+ E: Insuficienta cardiaca

83. [BCI10082] Managementul postinfarct cuprinde in mod obisnuit: (74) A: bilant glucidic anual B: examene izotopice punctual C: tratament cu clopidogrel si aspirina cel putin 1 luna in cazul stentului activ D: ramipril 5-10 mg/zi E: radiografie toracica

84. [BCI10083] In cadrul durerii toracice, o insuficienta cardiaca dreapta izolata ne indica: (59) A: embolie pulmonara B: tamponada C: pericardita D: infarct al ventriculului drept E: miocardita

85. [BCI10084] Betablocantele se administreaza in tratamentul angorului stabil ,cu exceptia: (pag.66) A: insuficienta cardiaca B: tahicardie C: bradicardie D: astm E: anemie

86. [BCI10085] Sunt cauze de dureri toracice: (60) A: zona zoster B: patologie vezicala C: tumora cervicala D: patologie pancreatica E: patologie renala

87. [BCI10087] ECG-ul este dificil interpretabil sau neinterpretabil in urmatoarele situatii: (pag.60) A: stimulator cardiac B: bloc de ramura dreapta C: bloc de ramura stanga D: hipertrofie ventriculara stanga majora E: tulburari metabolice sau administrare de digitalice

88. [BCI10088] Care din urmatoarele reprezinta contraindicatii ale testelor de ischemie: (pag.65) A: insuficienta cardiaca severa B: tulburari de ritm ventricular C: stenoza aortica stransa simptomatica D: tahicardie E: stare de soc

89. [BCI10089] Factorii de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice sunt reprezentati de" (pag.133) A: inlocuire valvulara mecanica in pozitie mitrala tricuspida sau pulmonara B: pericardita C: fibrilatie atriala D: tahicardie ventriculara E: contrast spontan intens in atriul stang

90. [BCI10090] Dupa initierea terapiei cu AVK, monitorizarea ulterioara a INR-ului se realizeaza: (135) A: la 24 ore de la debutul tratamentului B: cel mult lunar C: saptamanal pana la stabilizarea la 2 recoltari succesive D: la fiecare 48 ore a INR in zona terapeutica E: in cursul hemoragii sau tl\ulburarilor digestive susceptibile de a modifica eficienta 91. [BCI10091] Urmatoarele afirmatii despre farmacocinetica heparinelor sunt adevarate: () A: administrare doar intravenos sau subcutanat B: LMWH are biodisponibilitate mai buna decat heparina nefractionata C: LMWH are fixare proteica mai puternica decat heparina nefractionata D: timpul de injumatatire este 60 minute in administrarea iv si 2-4 ore in sc, pentru heparina nefractionata E: timpul de injumatatire este 4 ore in iv si 12-20 de ore in sc pentru LMWH

92. [BCI10092] Produsele disponibile ale heparinelor sunt: () A: heparinat de sodiu 1 ml = 5000 UI: heparina nefractionata intravenoasa

B: heparinat de calciu 1 ml = 25 000 UI, 1 mg = 100 - 200 UI: heparina nefractionata subcutanata C: Enoxaparina, 100 mg = 10 000 UI anti-Xa: LMWH D: Nadroparina, 1 ml = 10 250 UI anti-Xa: heparina nefractionata E: Tinzaparina, 1 ml = 20 000 UI anti-Xa: LMWH

93. [BCI10093] Indicatiile heparinei nefractionate sunt: () A: preventia bolii tromboembolice venoase: Calciparina 5 000 UI sc, 2 ore inainte, apoi/8 ore, in caz de risc moderat B: tratament curativ al bolii tromboembolice venoase: heparina sc C: SCA cu supradeniverale si fara supradenivelare de ST, INR 2.5-3.5 D: AVC ischemic de origine cardiaca embolica E: fibrilatie atriala, proteza valvulara mecanica, embolie pulmonara, embolie arteriala: 500 UI/kg/zi in 3 injectii

94. [BCI10094] Indicatiile LMWH sunt: () A: preventia bolii tromboembolice venoase: prima injectie sc 4 ore inainte, apoi 1 injectie sc/zi, in caz de risc moderat B: tratamentul curativ al TVP C: tratamentul curativ al emboliei pulmonare necomplicate D: tratamentul curativ al SCA fara supradenivelare de ST E: tratamentul curativ al SCA cu supradenivelare de ST

95. [BCI10095] Indicatiile Fondaparinux sunt: () A: preventia bolii tromboembolice venoase: 1 injectie 2,5 mg/zi sc B: curativ pentru TVP: 1 injectie 2,5 mg/zi sc C: curativ pentru embolia pulmonara necomplicata: 1 injectie 7,5 mg/zi sc D: SCA fara supradenivelare permanenta de ST: 1 insectie 2,5 mg/zi sc E: SCA cu supradenivelare permanenta de ST: 1 insectie 2,5 mg/zi sc

96. [BCI10096] Contraindicatiile absolute ale heparinelor sunt: () A: alergie la heparina B: hemoragii in curs sau recente, in special cerebromeningeale (< 2 saptamani) sau viscerale (10 zile) C: chirurgie neurooftalmologica sau traumatism cranian grav (<1 luna) D: hemofilie, trombopenie E: injectii intramusculare sau intraarticulare

97. [BCI10097] Contraindicatii relative ale heparinelor sunt: () A: alergie la heparina B: chirurgie recenta C: hemoragie in curs sau recenta D: HTA severa, ulcer gastroduodenal evolutiv, asocierea cu AINS, aspirina, clopidogrel

E: endocardita infectioasa ( fara exceptii), pericardita, disectie de aorta

98. [BCI10098] Efectele secundare ale heparinelor sunt, cu exceptia: () A: hemoragice B: trombopenii C: osteoporoza, hiperkaliemia, eruptii cutanate, cresterea transaminazelor D: gastralgii, greturi, urticarie, alopecie E: aplazii nazale, calcificari epifizale, retard psihomotor

99. [BCI10099] Testele de anticoagulare cu heparina sunt: () A: TCA 2-3 ori martorul (60 - 90 secunde) pentru heparina nefractionata B: heparinemie 0,4 - 0,6 UI/ml pentru LMWH C: anti-Xa 0,5 - 1 UI/ml pentru LMWH D: pentru fondaparinux si LMWH in scop preventiv nu sunt necesare, daca nu exista insuficienta hepatica sau renala sau semne hemoragice E: nu sunt necesare teste de coagulare

100. [BCI10100] Adaptarea dozelor de heparina se face astfel: () A: TCA <2: crestere cu 100 UI/h B: heparinemie <0,4: scaderea cu 100UI/h C: TCA >3 sau heparinemie >0,6: diminuare cu 100UI/h D: TCA >4: oprire 1 ora, apoi reluare diminuand cu 100UI/h E: doza de anti-Xa se adapteaza cu 10-20 UI/kg/zi 101. [BCI10101] Frecventa testelor de anticoagulare cu heparina este: () A: heparina nefractionata: 4 ore dupa debutul perfuziei sau 4 ore dupa a doua injectie B: heparina hefractionata: 4 ore dupa modificarea dozei C: heparina nefractionata: zilnic, daca nu se fac modificari D: LMWH: 4 ore dupa a doua injectie E: LMWH: 4 ore dupa debutul perfuziei

102. [BCI10102] Urmatoarele informatii despre tranzitia AVK-heparina sunt adevarate: () A: INR adaptat sau prea crescut: oprirea heparinei (indiferent de TCA) B: INR adaptat sau prea crescut: la nevoie, diminuarea dozei de AVK C: TCA normal: heparina idem, crestere AVK D: TCA prea crescut: diminuarea heparinei, diminuarea AVK E: TCA prea scazut: cresterea heparinei, cresterea AVK

103. [BCI10103] Urmatoarele afirmatii despre heparine sunt adevarate: () A: heparinele nefractionate au efect anti-IIa, anti-IXa, Xa, XIa B: LMWH se obtin prin selectia lanturilor scurte ale heparinelor nefractionate C: efectul anti-IIa este dat de lanturile lungi D: proportia anti-IIa/Xa pentru LMWH este 3

E: proportia anti-IIa/Xa pentru heparinele nefractionate este 3

104. [BCI10104] Tratamentul trombolitic in infarctul miocardic se poate realiza astfel: () A: alteplaza: 15 mg IVD, apoi 0.75 mg/kg/30 min, apoi 0.5 mg/kg/60 min (total <100 mg) B: tenecteplaza: 10 U (2 bolus la interval de 30 de minute) C: streptokinaza: 1,5 M U/45 min D: alteplaza: < 3 ore E: alteplaza: bolus iv de 10 mg in 1-2 min urmat de o perfuzie de 90 mg in 2 ore

105. [BCI10105] Urmatoarele afirmatii despre mecanismul de actiune al tromboliticelor sunt adevarate: () A: activarea plasminogenului in plasmina se face mai rapid de catre TBL decat tPA B: heparina intravenoasa continua trebuie asociata TBL spre a evita reocluzia vaselor repermeabilizate C: administrarea heparinei nefractionate se incepe imediat cu tenecteplaza D: administrarea heparinei se incepe la distanta in cazul alteplazei (cand fibrinogenul >1g/l) E: hemisuccinatul de hidrocortizon se asociaza sistemetic streptokinazei: 100 mg bolus iv, apoi perfuzie continua 50 mg/6 ore

106. [BCI10106] Indicatiile tromboliticelor sunt urmatoarele: () A: infarctul miocardic diagnosticat in primele 12 ore B: EP cu soc hemodinamic C: tromboza ocluziva valvulara, pentru subiectii cu risc operator scazut D: AVC ischemic in faza acuta: in primele 6 ore dupa aparitia simptomelor, si dupa ce s-a eliminat diagnosticul de hemoragie intracraniana E: ocluzia unui cateter central cu camera (in situ)

107. [BCI10107] Contraindicatiile relative ale fibrinoliticelor sunt: () A: endocardita infectioasa, insuficienta hepatocelulara severa (ciroza), punctia vaselor mari necompresibile B: varsta peste 65 de ani C: disectie aortica D: sangerare gastro-intestinala < 1 luna E: puseu ulceros < 1 luna

108. [BCI10108] Urmatoarele sunt contraindicatii absolute ale TBL: () A: AVC ischemic < 6 luni B: AIT < 6 luni C: traumatism cranian <1 luna D: traumatism sau chirurgie majora < 21 zile E: coagulopatie cunoscuta, patologie a hemostazei, tratament cu AVK

109. [BCI10109] Efectele secundare ale TBL sunt, cu exceptia: () A: hemoragii B: reactii alergice C: trombopenii D: osteoporoza E: hiperkaliemia

110. [BCI10110] Durata tratamentului cu AVK este: () A: TVP distala izolata: 6 saptamani B: TVP proximala cu factor de risc tranzitoriu reversibil ( chirurgie, traumatism, tratamente hormonale): 3 luni C: TVP sau EP idiopatica: cel putin 6 luni ( tratament anticoagulant pe termen lung cu atat mai mult cu cat riscul hemoragic este mai scazut) D: TVP sau EP si cancer: pe viata intotdeauna E: TVP sau EP recidivanta: pe viata 111. [BCI10111] Caracteristicile farmacodinamice ale AVK sunt: () A: puternica absorbtie digestiva B: puternica fixare proteica C: metabolism hepatic D: metabolism renal E: fixare proteica de ordinul 75%

112. [BCI10112] Urmatoarele afirmatii despre AVK sunt adevarate: () A: Warfarin: timp de actiune 36-72 ore, durata de actiune 3-5 zile B: Acenocumarol: timp de actiune 36-72 de ore, durata de actiune 2-3 zile C: Fluindione: timp de actiune 24-48 ore, durata de actiune 2-3 zile D: Acenocumarol se administreaza de 2 ori pe zi E: Warfarin si Fluindione se administreaza 1 data pe zi

113. [BCI10113] Indicatiile AVK in caz de fibrilatie atriala sunt: () A: FiA + SM sau bioproteza: AVK pe termen lung, INR tinta 2-3 B: FiA + proteza mecanica: AVK pe termen lung INR tinta 2.5-3.5 C: scor CHADS2 >=2: AVK pe termen lung INR intre 2.5-3.5 D: scor CHADS2 = 1 AVK pe termen scurt INR intre 2 si 3 sau aspirina 75 -325 mg/zi E: scor CHADS2 = 0 aspirina 75-325 mg/zi

114. [BCI10114] Indicatiile tratamentului cu AVK sunt: () A: bioproteza (si plastie) in ritm sinusal: AVK 12 luni, INR intre 2 si 3 B: anevrism ventricular stang postinfarct cu prezenta de tromb C: arteriopatia membrelor inferioare D: prezenta trombozelor venoase pe cateter E: camere implantabile

115. [BCI10115] Contraindicatiile AVK sunt: () A: alaptare, sarcina in primul si al treilea semestru B: alergie la produs C: hemoragie patenta, ulcer gastrodueodenal recent D: HTA maligna, pericardita, anevrism de aorta E: neurochirurgie sau chirurgie oftalmologica recenta, AVC ischemic recent

116. [BCI10116] Diminuarea fixarii proteice a AVK este realizata de: () A: AINS, aspirina in doze mari B: sulfamide hipoglicemiante sau antibiotice C: fibrati D: miconazol E: fenitoina

117. [BCI10117] Urmatoarele medicamente induc catabolismul hepatic ai AVK: () A: barbiturice, carbamazepina, fenitoina B: meprobamat C: rifampicina D: griseofulvina E: allopurinol

118. [BCI10118] Efectele proprii cumarinicelor sunt urmatoarele: () A: gastralgii B: greturi C: urticarie, alopecie, ulceratii bucale D: aplazii nazale E: retard psihomotor

119. [BCI10119] Modalitatile de prescriere ale AVK sunt: () A: se va incepe cu 1 comprimat pe zi B: se va incepe cu 3/4 comprimat pe zi la subiectul varstnic, greutate scazuta, insuficienta
hepatica sau renala moderata) C: se modifica posologia cu 1/4 comprimat D: monitorizare ulterioara a INR la 48-96 ore dupa orice modificare a posologiei, la fiecare 24 de ore in zona terapeutica E: se va interzice in mod formal orice injectie intramusculara sau extractie dentara sub AVK, precum si practicarea sporturilor violente

120. [BCI10120] Alte molecule anticoagulate: () A: danaparoida B: heparinoide (lepirudina) C: bivalirudina

D: dabigatran E: derivati ai hirudinei (danaparoida) 121. [BCI10121] Indicatiile anti-GPIIb/IIIa sunt: () A: SCA ST- cu risc crescut B: SCA ST+ in sala de cateterism in caz de tromb masiv C: angioplastie coronara complexa D: AVC E: ACOMI

122. [BCI10123] Sunt semne ale disectiei aortice (pag 60) () A: Asimetrie tensionala B: Prezenta pulsului periferic C: Suflu de insuficienta mitrala D: Ischemie a membrelor E: Puls paradoxal

123. [BCI10125] Durerea in patologia cardiaca se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia (pag 59): () A: Durerea in infarct dureaza cateva minute B: Angorul are sediu medio- si retrosternal C: Angorul apare postprandial D: Durerea din infarct se calmeaza la trinitrina E: Durerea constrictiva caracterizeaza pericardita

124. [BCI10129] Care din urmatoarele sunt cai posibile de agregare a plachetelor pentru formarea unui tromb fibrinoplachetar? (pg 136) () A: Sinteza prostaglandinelor prin intermediul ciclooxigenazei B: Adeziunea plachetelor la colagen subendotelial C: Secretia de PDGF D: Sinteza de adenozin difosfat E: Activarea receptorilor GPIIb/IIIa prin fibrinogen

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA ESENTIALA

1. [HAS10015] Hipertensiunea arterial de gradul II se definete prin urmtoarele valori tensionale (pg. 52) A: TA sistolic 140-159 mm Hg B: TA diastolic 90-99 mm Hg C: TA sistolic 160-179 mm Hg D: TA diastolic > 110 mm Hg E: TA sistolic > 180 mm Hg

2. [HAS10016] HTA este un factor de risc cardiovascular independent deoarece determin (pg. 52) A: risc de AVC crescut de 4 ori B: mortalitate cardiovascular global crescut de 2 ori C: risc de apariie a insuficienei cardiace crescut de 7 ori D: risc de arteriopatie a membrelor inferioare i a aortei crescut de 3 ori E: risc de aparitie a unei coronaropatii crescut de 2 ori

3. [HAS10017] Sunt considerati ca factori de risc cardiovascular (pg. 53) A: Antecedentele familiale de accident cardiovascular precoce B: Tabagismul oprit de peste 3 ani C: Vrsta < 50 ani la barbat i < 60 ani la femeie D: Consumul redus de alcool E: HDL-colesterol > 0,40 g/l (1 mmol/l), indiferent de sex

4. [HAS10018] Unul din semnele paraclinice de afectare a organelor int (de rsunet ale HTA) este (pg. 53) A: Grosimea intim-medie < 0,9 mm B: Hipertrofia ventricular stng C: Velocitatea undei de puls carotido-femurale (PWV) < 12 m/s D: Albuminuria < 30 mg/zi E: Clearance creatinina > 60 ml/min

5. [HAS10019] Unul din semnele clinice de rsunet ale HTA este (pg. 53) A: Sindromul metabolic B: Boala hepatic C: Boala pulmonar D: Boala cardiac E: Insuficiena venoas cronic

6. [HAS10025] NU face parte din examinarile recomandate in diagnosticul HTA: (PG 54) A: Bandeleta urinara B: Index glezna/brat C: Fund de ochi D: Cuantificarea proteinuriei

E: Eco-Doppler al arterelor carotide

7. [HAS10026] Subiectului varstinic cu HTA va fi tratat cu: (PG55) A: Diuretice tiazidice B: Antialdosteronice C: Betcblocante D: Anticalcice E: IEC

8. [HAS10027] Urmatoarele pot fi cauze de HTA rezistenta CU EXCEPTIA: () A: HTA secundara elucidata B: Nerespectarea tratamentului C: Nerespectarea regulilor igieno-dietetice D: Suprasarcina volemica E: Apnee in somn

9. [HAS10028] HTA secundara NU va fi suspectata in urmatorul caz: () A: HTA la subiectul tanar B: HTA la subiectul varstnic C: HTA rezistenta D: HTA cu aparitie rapida E: HTA cu agravare rapida

10. [HAS10029] NU este element al mecanismului HTA renovasculare: () A: Stenoza stransa de artera renala unilaterala B: Stenoza stransa de artera renala bilaterala C: Activarea secretiei de renina D: Activarea secretiei de angiotensina E: Scaderea nivelului aldosteronului 11. [HAS10030] Este adevarat despre HTA renovasculara CU EXCEPTIA: () A: Hiperkaliemia datorata aldosteronului este semn evocator B: . EPA flash repetitiv este semn evocator C: Tratamentul de electie este angioplastia D: Confirmarea responsabilitatii stenozei pentru HTA se face scintigrafic E: Fibrodisplazia este cauza in general la femei tinere

12. [HAS10031] Este FALS despre hipercorticism: () A: Cortizolul crescut stimuleaza secretia de renina B: Boala Cushing este o cauza C: Cushing paraneoplazic nu este cauza D: Obezitatea este semn evocator E: Miastenia este semn evocator

13. [HAS10044] Referitor la HTA, care dintre urmtoarele este adevrat () A: Mortalitatea cardiovascular global este crescut de 6 ori B: Risc de AVC de 7 ori C: Insuficiena cardiac de 5 ori D: Risc de arteriopatie de 4 ori E: Risc de coronaropatie de 6 ori

14. [HAS10045] Definirea HTA la MAPA n somn presupune () A: 120/65 B: 125/70 C: 125/65 D: 120/70 E: 125/75

15. [HAS10046] Definirea HTA la MAPA la trezire presupune () A: 135/85 B: 135/80 C: 130/80 D: 135/80 E: 130/85

16. [HAS10047] HTA de halat alb presupune MAPA normal cu valoare n cabinet > de () A: 135/85 B: 140/90 C: 145/90 D: 140/95 E: 140/85

17. [HAS10048] Sunt considerai factori de risc n HTA urmtorii, cu excepia () A: Vrsta B: Diabetul C: Antcecendentele familiale de accident cardiovascular precoce D: Fumatul E: HDL>0,4 g/L

18. [HAS10068] tratamentul HTA necomplicate cuprinde? (10068) A: Diuretice tiazidice B: IEC C: ARA II D: Anticalcice E: Aldosteronice

19. [HAS10069] Tratamentul HTA cu DID? (10069) A: IEC B: ARA II C: Anticalcice D: IEC (ARA II daca exista intoleranta la IEC) E: ARA II (IEC daca exista intoleranta la ARA II)

20. [HAS10070] Tratamentul HTA asocite cu DNID? (10070) A: ARA II B: IEC C: ARA II si Diuretic D: Anticalcice, ARA II, IEC E: ARA II, IEC 21. [HAS10071] Tratamentul HTA cu HVS? (10071) A: ARA II B: Tiazidice C: ARA II, IEC, Tiazidice D: IEC, betablocante E: ARA II, Tiazidice

22. [HAS10072] Tratamentul HTA cu Insuficienta cardiaca? (10072) A: IEC, ARA II, Diuretice tiazidice, Anticalcice, Betablocante B: IEC sau ARA II, Tiazidice, Betablocante, Antialdosteronice, Anticalcice C: ARA II, IEC D: IEC sau ARA II, Tiazidice, Betablocante ale IC, Antialdosteronice E: Doar diuretice.

23. [HAS10073] Antecedentele de AVC asociate cu HTA se trateaza cu? (10073) A: tiazidice B: IEC C: ARA II, IEC D: IEC si tiazidice E: ARA

24. [HAS10082] Semnele evocatoare de hipercorticism sunt, cu exceptia: () A: facies cushingoid B: obezitate C: vergeturi D: miastenie E: tremuraturi

25. [HAS10102] Factori de risc cardiovascular in cadrul evaluarii pacientului cu HTA includ, CU EXCEPTIA: (pag. 53 IV.) A: Diabet tratat B: Tabagism oprit de 2 ani C: HDL <= 0,40 g/l indiferent de sex D: Varsta >50 ani la femeie E: Varsta >50 ani la barbat

26. [HAS10104] Criteriile afectarii organelor tinta (semne paraclinice de rasunet ale HTA) cuprind urmatoarele, cu EXCEPTIA : () A: Hipertrofia ventriculara stanga B: Grosimea intima-medie sub 0,9 mm C: Velocitatea undei de puIs carotidofemurale PWV peste 12 m/s D: Placa carotidiana E: Microalbuminurie semnificativa (30-300mg/zi)

27. [HAS10105] Examinare sistematic n HTA este: (pag 54) A: Creatininemia i estimarea debitului de filtrare urinar B: Glicemie postrandial C: Kaliemie cu garou D: Microalbuminuria (esenial la diabetici) E: ECG de efort

28. [HAS10106] NU reprezint examinare sistematic n HTA: (pag 54) A: glicemie a jeun B: colesterol total, HDL, LDL i trigliceride C: Creatininemia i estimarea debitului de filtrare glomerural D: hemoglobin hematocrit E: viteza undei de puls

29. [HAS10108] HTA rezistent reprezint: (pag 55) A: Eec al scderii TA sub masuri igenodietetice asociate unei triterapii antihipertensive dintre care un diuretic tiazidic B: Eec al scderii TA sub masuri igenodietetice asociate unei biterapii antihipertensive dintre care un diuretic tiazidic C: Eec al scderii TA sub masuri igenodietetice asociate unei triterapii antihipertensive dintre care un anticalcic bradicardizant D: Eec al scderii TA dup tratament cu Beta blocante E: Eec al scderii TA dup monoteapie cu diuretice tiazidice

30. [HAS10002] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la dg. afectrii organelor int n HTA sunt false (pag.53) ()

A: grosimea intim-medie >0.9 B: clearence-ul cretininei >60mL/min C: PWV<12m/sec D: microalbuminurie 30-300 mg/zi E: HVS 31. [HAS10003] Identificai care dintre urmtoarele reprezint examinri sistematice n HTA (pag.54) () A: microalbuminuria B: glicemia plasmatic postprandial C: acid uric seric D: fund de ochi E: glicemia plasmatic a jeun

32. [HAS10004] Care din urmtoarele sunt examinri recomandate n HTA (pag.54) () A: bandeleta urinar B: cuantificarea proteinuriei daca BU este pozitiv C: ECG de repaus D: ETT E: FO

33. [HAS10005] Clase terapeutice de a doua intenie folosite n tratamentul HTA (pag.54) () A: antihipertensoare centrale B: ARA II C: Betablocante D: Alfablocante E: inhibitori calcici

34. [HAS10006] Care dintre urmtoarele clase terapeutice se folosesc n tratamentul HTA la un pacient cu insuficien cardiac (pag.55) () A: diuretice tiazidice B: inhibitori calcici C: ARA II D: anticalcice bradicardizante E: antialdosteronice

35. [HAS10007] Identificai clasele terapeutice folosite n tratamentul HTA la o gravid (pag.55) () A: IEC B: diuretice tiazidice C: Betablocante D: inhibitori calcici E: ARA II

36. [HAS10008] Urmtoarele clase terapeutice sunt utilizate n tratamentul HTA la un bolnav coronarian cronic (pag.55) () A: anti-aldosteronice B: anti-calcice bradicardizante C: diuretice tiazidice D: IEC E: Betablocante

37. [HAS10009] Semne evocatoare n HTA renovascular (pag.56) () A: durere n zona lombar B: suflu lombar C: hiperK D: poliarteriopatie E: asimetrie de mrime a rinichilor

38. [HAS10010] Sunt false urmtoarele afirmaii n legtur cu HTA renovascular (pag.56) () A: mecanismul prin care apare este stenoza strns de a.renal unilateral B: cea mai frecvent cauz este fibrodisplazia C: funcia renal se agraveaz dup administrarea de IEC n cazul stenozei bilaterale D: confirmarea strenozei de a.renal este obinut ideal prin angio-RMN E: dozarea reninei n VCI poate fi sensibilizat prin administrara de Verapamil

39. [HAS10012] Sunt adevrate urmtoarele afirmaii legate de feocromocitom din HTA secundar cu excepia (pag.56) () A: tumor malign n 90% din cazuri B: apare triada cefalee-transpiraii-palpitaii C: dozarea metanefrinelor se face ideal n afara puseului de tensiune D: tratamentul chirurgical se face sub administrarea de alfa i betablocante E: ca explorri morfologice se practic scaner sau RMN suprarenal, scintigrafie cu MIBG

40. [HAS10013] n legtura cu mecanismele din hiperaldosteronismele primare sunt false urmtoarele afirmaii cu excepia ( pag.56) A: creterea produciei de aldosternon cu creterea reabsorbiei de Na la nivelul tubului distal B: natremia rmne normal C: eliminare masiv de K-hipoK D: inhibiia secreiei de renin E: stimularea secreiei de renin 41. [HAS10014] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate n legtur cu hiperaldosternismele primare (pag.56) () A: poate fi cauzat de o hiperplazie unilateral a suprarenalelor

B: alcaloza metabolic este un semn evocator C: renina este crescut, aldosteronul este sczut D: apare hipoK sever E: dozarea activitii renin-aldosteron se face la distan de tratamentul interferent cu antialdosteronice

42. [HAS10020] Examinarile sistematice efectuate pentru a depista o etiologie curabil (HTA secundaa), a detecta ali factori de risc cardiovascular i a depista afectarea organelor int sunt (pg. 54) A: Ecocardiografia transtoracic B: Acidul uric seric C: Glicemia plasmatic D: Microalbuminuria E: Kaliemia fr garou

43. [HAS10021] Tratamentul nemedicamentos al HTA se refer la (pg. 54) A: Activitate fizic regulat B: Reducerea consumului de lipide saturate C: Depistarea i tratamentul celorlali factori de risc D: Favorizarea consumului de alcool E: Limitarea aportului de sare (5-6 g/zi)

44. [HAS10022] Tratamentul medicamentos al HTA (pg. 54) A: Debuteaz cu monoterapie sau biterapie cu doze mici pentru fiecare medicament B: Favorizeaz medicamentele administrate ntr-o singur priz, cu eficien timp de 24 ore C: Clasele terapeutice de utilizat n prima intenie sunt aliskirenul, alfablocantele i antihipertensivele centrale D: Cel mai important principiu este scderea n mod eficient a TA, oricare ar fi medicamentul utilizat E: Medicamentele de utilizat n a doua intentie sunt: diureticele, betablocantele, inhibitorii enzimei de conversie, inhibitorii calcici i antagonistii receptorilor angiotensinei II

45. [HAS10023] Medicamentele antihipertensive recomandate n contextul insuficienei cardiace sunt (pg. 55) A: Anticalcice B: IEC sau ARA II C: Betablocante D: Diuretice tiazidice E: Antialdosteronice

46. [HAS10024] Medicamentele antihipertensive recomandate post infarct miocardic sunt (pg. 55)

A: Diuretice tiazidice B: Betablocante C: Antialdosteronice D: IEC sau ARA II dac exist intoleran la IEC E: Anticalcice

47. [HAS10033] Sunt parametri de luat in considerare in managementul pacientului hipertensiv: () A: Existenta unui sindrom metabolic B: Existenta angorului in ultimele 2 luni C: Sedentaritatea D: Existenta dispneei de efort E: Consumul excesiv de alcool

48. [HAS10034] Este adevarat despre tratamentul HTA: () A: Debuteaza in caz de persistenta a TA crescuta la 3-6 luni de respectare riguroasa a regulilor igieno dietetice B: Debuteaza din start in caz de risc cardio-vascular crescut C: Poate debuta cu monoterape sau biterapie D: Este important sa nu se recurga la linia a doua de terapie in primul an chiar daca TA nu este scazuta foarte eficient E: Sunt privilegiate medicamentele in doua prize, dimineata si seara, pentru a creste complianta terapeutica

49. [HAS10035] In HTA cu DNID NU se recomanda: () A: ARA II B: IEC C: Diuretice tiazidice D: Antialdosteronice E: Betablocante

50. [HAS10036] In HTA cu Insuficienta cardiaca se recomanda: () A: IEC B: Diuretice tiazidice C: Betablocante ale IC D: Antialdosteronice E: Inhibitori calcici 51. [HAS10037] In HTA cu ACOMI NU se recomanda: () A: IEC B: ARA II C: Anticalcice D: Metildopa E: Diuretice Tiazidice

52. [HAS10038] In HTA din sarcina se recomanda: () A: Inhibitori calcici B: Betablocante C: IEC D: Diuretice tiazidice E: Metildopa

53. [HAS10039] HTA iatrogena se poate datora: () A: Simpatoliticelor B: AINS C: Corticoizi D: Estroprogestative E: Cefalosporine

54. [HAS10040] HTA de cauza toxica se poate datora: () A: Alcoolului B: Marijuanei C: Cocainei D: Amfetaminelor E: Heroinei

55. [HAS10041] Sunt catalogate ca urgente hipertensive urmatoarele () A: Eclampsia B: IRA prin nefroangioscleroza maligna C: Distructie renala unilaterala prin hidronefroza D: Microangiopatie trombotica cu anemie hemolitica E: Retinopatie severa

56. [HAS10042] Este adevarat despre tratamentul puseului hipertensiv: () A: Spitalizare in caz de HTA maligna B: In absenta criteriilor de malignitate se va diminua rapid TA C: De prima intentie sunt inhibitorii calcici intravenosi pe seringa electrica D: De a doua intentie sunt derivatii nitrati si alfablocante E: Diureticele sunt recomandate cu exceptia EPA deoarece pacientii pot dezvolta hipovolemie

57. [HAS10043] Este adevarat despre mecanismul hiperaldosteronismului primar: () A: Creste productia de aldosteron B: Creste absorbtia de glicirzina C: Creste reabsorbtia de sodiu la nivelul TCP D: Eliminare masiva de potasiu

E: Natremia ramane normala

58. [HAS10049] Diagnosticul afectrii de organ int presupune () A: Test de efort B: Coronarografie C: HVS D: Clearence creatinin < 60 mL/min E: Microalbuminuria semnificativ

59. [HAS10050] Semnele clinice de rsunet ale HTA sunt () A: Proteinurie (>500 mg/24 ore) B: AVC ischemic C: Boala vascular periferic D: Disecia de aort E: Stenoza aortic

60. [HAS10051] Semne clinice de rsunet ale HTA sunt urmtoarele () A: Insuficien cardiac congestiv B: Accident ischemic tranzitoriu C: Edem papilar D: Insuficien renal E: Sindrom nefrotic 61. [HAS10052] Examinrile sistematce n HTA sunt () A: Creatinemie B: Bandelet urinar C: Natremie D: Acid uric E: Trigliceride

62. [HAS10053] Examinrile recomandate n HTA sunt () A: Fund de ochi B: Viteza undei de puls C: Proteinurie D: Ecografie transtoracic E: Eco Doppler al aortei

63. [HAS10054] n insuficiena cardiac medicaia recomandat pentru tratamentul HTA este reprezentat de (pg. 55) A: Anticalcice B: Beta blocante C: IEC D: Antialdosteronice

E: Metildopa

64. [HAS10055] n sarcin medicaia recomandat pentru tratamentul HTA este reprezentat de () A: Diuretice tiazidice B: IEC C: Antialdosteronice D: Metildopa E: Labetolol

65. [HAS10056] La subiecii de ras neagr medicamentele recomandate cuprind () A: Tiazidice B: Inhibitori calcici C: IEC D: ARA II E: Beta blocante

66. [HAS10057] Cauze iatrogene de HTA secundar cuprind () A: Antidepresivele triciclice B: Acetazolamid C: Ciclosporin D: AINS E: Corticoizi

67. [HAS10058] Nefropatiile cauzatoare de HTA secundar sunt () A: Glomerulonefrite acute B: Nefropatia diabetic C: Distrucie renal unilateral D: Stenoz de arter renal E: Nefropatii toxice

68. [HAS10059] Referitor la coarctaia de aort sunt adevrate urmtoarele () A: HTA doar la membrele inferioare B: HTA doar la membrele superioare C: Suflu de stenoz aortic D: Stenoza aortei la nivelul istmului E: Insuficien cardiac

69. [HAS10060] Referitor la feocromocitom sunt adevrate urmtoarele () A: Tumor cu celule cromafine B: Malign n 90% din cazuri C: Forme familiale care se integreaz n neoplazii endocrine multiple

D: Tratament chirurgical sub alfa i beta blocante E: Localizare corticosuprarenal

70. [HAS10061] Sunt cauze de HTA secundar () A: Hipertiroidismul B: Tumorile carcinoide C: Acromegalia D: Sindrom Cusching E: Lupusul 71. [HAS10062] Sunt antihipertensive de a doua intenie () A: Diureticele B: Betablocantele C: Aliskirenul D: Alfa blocantele E: Inhibitori calcici

72. [HAS10063] Cauze toxice de HTA secundar () A: Ciuperci B: Alcool C: Vopseluri D: Cocaina E: Amfetamine

73. [HAS10064] NU fac parte din examinarile Recomandate in identificarea etiologiei si factorilor de risc in HTA: (pag 54) A: viteza undei de puls B: EKG de efort C: fund de ochi D: acid uric seric E: acid uric urinar

74. [HAS10065] HTA secundara de etiologie iatrogena NU include urmatoarele medicamente: (pag 56) A: AINS B: Allopurinol C: Ciclosporina D: Lepirudina E: Fenitoina

75. [HAS10066] Medicatia recomandata in HTA la un pacient cu Sindrom Metabolic include: (pag. 55) A: Betablocante

B: Diuretice tiazidice C: IEC D: Anticalcice E: ARA II

76. [HAS10067] Tratamentul HTA dupa un infarct miocardic NU INCLUDE: (pag. 55) A: Betablocante B: Inhibitori calcici C: IEC D: Diuretice tiazidice E: Anti-aldosteronice

77. [HAS10074] Care din urmtoarele rspunsuri privind acetazolamida sunt adevarate? () A: este inhibitor de anhidraz carbonic B: diminueaz secreia de LCR i umoare apoas C: determin o hiperkaliemie D: acioneaz la nivelul tubului contort proximal E: are un efect natriuretic i diuretic puternic

78. [HAS10075] Se recomanda diuretice tiazidice in: (p 55) A: insuficienta cardiaca B: coronarieni cronici C: dupa infarct miocardic D: antecedente de AVC sau AIT E: sindrom metabolic

79. [HAS10076] Se recomanda inhibitori calcici in: (p 55) A: sarcina B: subiect tanar C: arteriopatia cronica obliteranta a membrelor inferioare D: insuficienta renala E: sindrom metabolic

80. [HAS10077] Tratamentul recomandat in hipertensiunea arteriala asociata cu diabet zaharat insulinodependent include: () A: Diuretice tiazidice B: Inhibitori de enzima de conversie C: ARA2 D: Betablocante E: Inhibitori ai canalelor de calciu 81. [HAS10078] Confirmarea stenozei arterei renale in HTA se face astfel: () A: ideal prin angio-IRM

B: ideal prin scintigrafie C: ideal prin arteriografie D: in lipsa de angio-IRM se face angioscaner E: arteriografie in preoperator sau preangioplastie

82. [HAS10079] Confirmarea responsabilitatii stenozei arterei renale in HTA se face astfel: () A: scintigrafie renala B: dozari etajate ale reninei in vena cava inferioara C: raport >1,5 in favoarea partii normale D: sensibilizare cu captopril E: sensibilizare cu verapamil

83. [HAS10080] Semnele evocatoare de hiperaldosteronism primar sunt: () A: hipokaliemie severa B: alcaloza metabolica C: kaliureza importanta D: natriureza importanta E: hiponatriemie

84. [HAS10081] Tratamente care interfereaza cu dozarea activitatii renina-aldosteron sunt: () A: IEC B: diuretice C: ARA II D: glicirizina E: betablocante

85. [HAS10083] Semne evocatoare de coarctatie de aorta sunt: () A: suflu sistolic interscapulovertebral stang B: suflu continuu la nivelul vaselor gatului C: insuficienta cardiaca D: scaderea pulsului brahial E: scaderea pulsului femural

86. [HAS10084] Bilantul sanguin initial in caz de puseu hipertensiv este format din: () A: ionograma sanguina si urinara B: hemoleucograma C: schizocite, haptoglobina, LDH, bilirubina totala si libera D: enzime cardiace si pancreatice E: bilant hepatic complet

87. [HAS10085] Tratamentul puseului hipertensiv include: () A: nicardipina 5-10 mg/h IVSE, de prima intentie

B: derivati nitrati, alfablocante, de a doua intentie C: diuretice in caz de EPA D: evitarea diureticelor E: labetalol de prima intentie

88. [HAS10086] Urgentele hipertensive sunt TAs >=180 mmHg si/sau TAd >=110 mmHg si urmatoarele: () A: AVC, encefalopatie, eclampsie B: EPA, infarct miocardic, disectie aortica C: nefroangioscleroza benigna D: microangiopatie trombotica cu trombocitoza, anemie E: retinopatie hipertensiva severa (cefalee, varsaturi, confuzie sau coma)

89. [HAS10087] Medicamentele recomandate in caz de HTA si HVS sunt: () A: ARA II B: diuretice tiazidice C: IECA D: betablocante E: anticalcice

90. [HAS10088] La subiectul tanar cu HTA sunt recomandate: () A: betablocante B: anticalcice C: diuretice D: IEC E: antialdosteronice 91. [HAS10089] Semne clinice de rasunet ale HTA sunt: () A: nefropatie diabetica, insuficienta renala, proteinurie 30-300 mg/24 ore B: retinopatie avansata C: infarct miocardic, angor, revascularizare coronara, insuficienta cardica congestiva D: boala vasculara periferica E: AVC ischemic sau hemoragic, accident ischemic tranzitoriu

92. [HAS10090] Examinarile recomndate in HTA sunt: () A: ECK de repaus B: ETT C: glicemie plasmatica postprandiala (daca glicemia a jeun >=6,1 mmol/l sau 110 mg/dl) D: acid uric E: microalbuminurie

93. [HAS10091] Medicamentele recomandate la pacientii de rasa neagra sunt: () A: diuretice tiazidice B: inhibitori calcici C: IEC

D: ARA II E: betablocante

94. [HAS10092] Medicamentele recomandate in HTA la coronarienii cronici sunt: () A: betablocante B: verapamil C: dialtiazem D: IEC E: ARA II

95. [HAS10093] Urmatoarele sunt nefropatii cauzatoare de HTA: () A: hipoplazie renala unilaterala B: pielonefrita cronica C: pielonefrita acuta D: tuberculoza E: hidronefroza, polichistoza

96. [HAS10094] Urmatoarele sunt diagnostice posibile in caz de HTA rezistenta: () A: falsa HTA: manseta mare pe brat gros, "HTA de halat alb" B: HTA secundara neelucidata C: medicamente care cresc TA D: suprasarcina volemica E: apnee a somnului

97. [HAS10095] Diureticele tiazidice sunt recomandata in tratamentul HTA la: () A: cazurile cu HTA esentiala necomplicata B: subiectii de rasa neagra C: pacientii cu antecedente de AVC sau AIT D: pacientii cu insuficienta cardiaca E: HVD

98. [HAS10096] In tratamentul HTA, betablocantele sunt recomandate in caz de: () A: insuficienta cardiaca B: coronarieni cronici C: post infarct miocardic D: sarcina E: subiect varstnic

99. [HAS10097] Examinarile recomandate in HTA sunt: () A: Eco-Doppler a arterelor carotide B: fund de ochi C: viteza undei de puls D: cuantificarea proteinuriei E: bandeleta urinara

100. [HAS10098] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre masurarea TA: () A: TA automasurata=135/85 mmHg B: MAPA trezire=130/80 mmHg

C: MAPA somn=120/70 mmHg D: MAPA 24 ore=130/80 mmHG E: HTA de halat alb: HTA la cabinet >=140/90 vs MAPA <125/80, automasurata <135/85 101. [HAS10099] Diagnosticul de HTA se pune astfel: () A: cel putin doua masuratori la 1 minut una de cealalta B: la cele 2 brate C: subiect in repaus, linistit, de cel putin 5 minute D: fara sa fi baut cafea sau alcool timp de o ora inainte E: fara sa fi fumat in ultimele 24 de ore

102. [HAS10100] HTA creste riscul cardiovascular astfel: () A: risc de AVC de 7 ori B: risc de insuficienta cardiaca de 3 ori C: risc de coronaropatie de 4 ori D: risc de mortalitate cardiovasculara globala de 2 ori E: risc de arteriopatie a memebrelor inferioare si aortei de 2 ori

103. [HAS10101] Factorii de risc cardiovasculari la pacientul hipertensiv sunt: () A: existenta unui sindrom metabolic B: sedentaritate: mai putin de 30 de minute, de 3 ori pe saptaman C: consum excesiv de alcool: mai mult de 3 pahare de vin pe zi la barbat si 2 pahare pe zi la femeie D: HDL-colesterol >0,40 g/l (1 mmol/l) E: LDL-colesterol > 1,60 g/l (4,1 mmol/l)

104. [HAS10103] Identificarea semnelor clinice de rasunet ale HTA se refera la: () A: Grosimea intima-medie de peste 0,9mm B: Boala vasculara periferica C: Microalbuminuria semnificativa D: Boala cerebrovasculara E: Retinopatia avansata 105. [HAS10107] Reprezint examinri recomandate n HTA urmtoarele: (pag 54) A: glecemie postprandial, dac glicemia a jeun mai mare sau egal cu 6,1 mmoli/l B: glecemie postprandial, dac glicemia a jeun mai mare sau egal cu 110mg/dl C: index glezn bra D: creatininemia i estimarea debitului de filtrare glomerural E: microalbuminuria (esenial la diabetici)

INSUFICIENTA CARDIACA

1. [ICA10005] Din etiologia insuficienei ventriculare stngi prin alterarea funciei musculare fac parte urmtoarele afeciuni cu excepia (pag.85) (pg. 85) A: diabet B: tirotoxicoz C: hipertiroidismul D: acromegalia E: feocromocitom

2. [ICA10007] Care este cu aproximatie valoarea indexului cardiotoracic (ICT) pe Rx toracica intr-o cardiomegalie (pag.87) () A: <0.3 B: >0.5 C: <0.5 D: totdeauna peste 1 E: in jurul valorii de 0.2

3. [ICA10011] Urmtoarele mecanisme compensatorii produc vasoconstricie la nivel periferic cu excepia (pag.84) A: activarea adrenergic B: activarea sintezei de endotelin C: activarea factorului natriuretic atrial D: activarea sistemului RAA E: activarea secreiei de arginin-vasopresin

4. [ICA10012] Carena de tiamin (vitamina B1) poate produce (pag.85) A: insuficiena ventricular dreapt B: insuficiena cardiac cu debit crescut C: insuficiena ventricular stng prin alterarea funciei musculare D: insuficiena ventricular prin tulburri ale funciei pomp E: cardiopatii aritmice

5. [ICA10013] n cazul edemului pulmonar, la auscultaie va apare (pag.86) A: matitate bazal B: sibilante bilaterale C: diminuarea murmurului vezicular D: raluri crepitante E: diminuarea vibraiilor vocale

6. [ICA10023] n tratamentul edemului pulmonar acut cu TAs<100 mmHg se folosesc urmtoarele, cu excepia (pag.92) A: diuretice cu aciune rapid iv B: oxigenoterapie nazal C: derivai nitrai

D: dobutamin E: repaus la pat

7. [ICA10025] Examinarea Holter ECG este indicat n monitorizarea IC n urmtoarea situaie (pag.92) A: n cazul unui tratament susceptibil s modifice funcia cardiac B: o dat la 12 luni C: n cazul unor semne sugestive D: n caz de semn de apel la anamnez sau la examenul clinic E: o dat la 3 ani

8. [ICA10026] Urmtoarele afirmaii legate de Furosemid sunt adevrate cu excepia (pag.138) A: crete natriureza prin blocarea reabsorbiei de Na n ramura ascendent a ansei Henle B: n doze puternice are efect calciuric C: hipoK se datoreaz efectului diuretic D: se evit asocierile cu produii de contrast iodai E: leucopenia este un efect secundar

9. [ICA10035] Examenul cheie pentru diagnosticul insuficienei cardiace diastolice este (pg. 91) A: Determinarea BNP (peptidul natriuretic tip B) sau NT-proBNP (captul amino-terminal al BNP) B: Radiografia toracic C: Ecografia cardiac transtoracic D: Anamneza i examenul clinic E: Electrocardiograma

10. [ICA10036] Urmtoarea afirmaie despre tratamentul cu digitalice n insuficiena cardiac este greit (pg. 90) A: reduce frecvena spitalizrilor B: reduce mortalitatea C: digitalicele sunt utile pentru controlul frecvenei ventriculare la pacienii cu fibrilaie atrial D: sunt utile la pacienii cu insuficien cardiaca refractara n ciuda unui tratament maximal E: n general sunt utilizate la pacienii cu clas III-IV NYHA 11. [ICA10037] Medicaia uzual a insuficienei cardiace clas I-II NYHA nu include (pg. 90) A: Betablocante B: Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei C: Blocante ale canalelor de calciu D: Antialdosteronice E: Blocante ale receptorilor angiotensinei

12. [ICA10038] Regimul igieno-dietetic n insuficiena cardiac include urmatoarele, cu excepia (pg. 89) A: corecia factorilor de risc cardiovascular B: regim srac n sare (< 4 g/zi) n forma puin evoluat C: restricie hidric (< 500 - 750 ml/zi) la pacienii cu edeme D: activitate fizic moderat, regulat E: vaccinare antigripal, antipneumococic

13. [ICA10039] Urmtoarea afirmaie despre tratamentul cu betablocante n insuficiena cardiac este fals (pg. 89-90) A: reduce mortalitatea cardiovascular B: tratamentul se introduce progresiv, la distan de o decompensare C: se poate folosi oricare dintre betablocante, cu condiia s fie selectiv D: reduce numrul de spitalizri E: reduce riscul de moarte subit

14. [ICA10041] Urmatoarele mecanisme compensatorii intervin in IC, cu exceptia: (p. 84) A: Dilatarea ventriculului stg B: Activare adrenergica C: Activarea de prostaglandine D: Hipertofie de ventricul stg E: Activarea factorului natriuretic atrial, vasoconstrictor si antidiuretic

15. [ICA10042] In caz de edem pulmonar examenul clinic releva: (p.86) A: Dimiuarea murmurului vezicular, vibratiilor vocale si matitate bazala B: Raluri crepitante la sfarsitul inspirului, predominant bazal C: Opacitati vagi, slab delimitate, perihilare pe radiografia toracica D: Raluri sibilante bazale E: Opacitati de tonalitate hidrica, confluente, cu bronhograma aeriana radiografic

16. [ICA10043] In IC sunt prezente urmatoarele semne clinice, cu exceptia: (p.86) A: Astenie in formele severe B: Bradicardie C: Zgomotul 2 accentuat in focarul pulmonar, dovada a unei HTAP asociate D: Dureri abdominale, greturi, varsaturi, in formele severe E: galop(protodiastolic-Z3, telediastolic-Z4)

17. [ICA10047] Despre monitorizarea unui pacient cu IC sunt adevarate: (p.92) A: Natremie, kaliemie si creatininemie se determina la 3 luni B: Un pacient echilibrat se monitorizeaza clinic la 6 luni, ECG cel putin o data la 12 luni, ETT cel putin o data la 3 ani C: Clinic se urmaresc doar FC si TA

D: In caz de IC instabila consultatiile se fac 1/luna E: Toate afirmatiile sunt adevarate

18. [ICA10048] Sunt factori de prognostic negativ in insuficienta cardiaca sistolica urmatorii, cu EXCEPTIA: (89) A: hipokaliemia B: rezistente pulmonare crescute C: hiperbilirubinemia D: pierdere in greutate involuntara E: antecedente de spitalizare din cauza insuficientei cardiace

19. [ICA10052] Reducerea consumului de alcool este indicata in special in: (1272) A: hipercolesterolemie B: insuficienta respiratorie cronica C: sindrom nefrotic D: obezitate E: insuficienta renala

20. [ICA10053] Combaterea subnutritiei trebuia avuta in vedere la pacientii cu: () A: obezitate B: sindrom nefrotic C: hipercolesterolemie D: hipertrigliceridemie E: HTA 21. [ICA10056] Pentru bilantul edemelor din insuficienta hepatocelulara e nevoie de urmatoarele investigatii, cu EXCEPTIA: (1346) A: ecografie hepatica B: prealbuminemie C: albuminemie D: ASAT E: ALAT

22. [ICA10057] In bilantul hepatic, in cazul edemelor din cauza unei insuficiente hepatocelulare, nu intra: (1346) A: indicele de protrombina B: gamaGT C: fosfataza alcalina D: bilirubina E: ASAT

23. [ICA10059] Care din urmatoarele afirmatii este adevarata in legatura cu proprietatile diureticelor de ansa: (pag.138)

A: cresterea natriurezei prin blocarea reabsorbtiei de sodiu in ramura ascendenta a ansei Henle B: blocarea reabsorbtiei de sodiu si clor la nivelul segmentului cortical de dilutie si inhibarea actiunii ADH asupra tubului colector C: efect anti-ADH utilizat in diabetul insipid nefrogen D: efect antiandrogenic si inductoare enzimatice E: blocheaza actiunea aldosteronului asupra pompei Na+/K+ din tubul distal de unde rezulta o crestere a secretiei urinare sodate in tubul colector cu efect diuretic si natriuretic modest si diminuarea secretiei de ioni H+ si K+

24. [ICA10060] Scaderea densitatii calorice nu este indicata in () A: HTA B: Obezitate C: Diabet de tip 2 D: Hipertrigliceridemie E: Hipercolesterolemie

25. [ICA10064] Care din urmatorii reprezinta factori clinici de prognostic negativ in insuficienta cardiaca: (pag.89) A: insuficienta renala B: anemie C: TA scazuta "pensata" in mod persistent D: tulburari ventriculare de ritm E: nivelul BNP crescut

26. [ICA10087] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la diureticele de ans () A: Creterea natriurezei n tubul contort proximal B: Efect calciuric n doze puternice C: Efect intravenos n 3 ore D: Relaie doz-efect logaritmic E: Doza maxim de furosemid=500mg/zi

27. [ICA10088] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la diureticele thiazide? () A: Efect calciuric B: Reprezentate de fiirosemid i bumetanid C: Se administreaz n insuficiena renal D: Relaia doz-efect liniar E: Efect antiADH utilizat n diabetul insipid nefrogen

28. [ICA10089] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la diureticele care economisesc potasiu? ()

A: Se administreaz n hiponatremie B: Se asociaz cu IEC C: Se administreaz n hiporaldosteronismul primar D: Se poate administra mpreun cu litiu E: Are efect inhibitor enzimatic

29. [ICA10093] Echilibrul alimentar presupune () A: Ritmul prizelor alimentare fixe B: Recomandri dietetice standard C: Evitarea perioadelor lungi a jeun D: Consum zilnic din cele 4 categorii principale E: Nici una de mai sus

30. [ICA10095] In insuficienta cardiaca, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei : () A: Au efect vasodilatator strict arterial B: Sunt indicati doar in clasele III-IV NYHA C: Reduc morbimortalitatea D: Necesita monitorizarea functiei hepatice E: Se administreaza doar in caz de inteleranta la inhibitorii receptorilor angiotensinei II 31. [ICA10096] Cu privire la ascultatia cordului in insuficienta cardiaca, care dintre urmatoarele afirmatii este FALSA: () A: Semnul Carvalho: suflu sistolic tricuspidian intensificat la expir B: Galop C: Suflu holosistolic endoapexian de insuficienta mitrala functionala D: Zgomotul 2 accentuat in focarul pulmonar, dovada a unei hipertensiuni arteriale pulmonare (HTAP) asociate E: Tahicardie

32. [ICA10002] Care dintre urmtoarele afeciuni pot produce insuficien cardiac cu debit crescut (pag.85) () A: feocromocitom B: carena de tiamin (vit.B1) C: boala Paget D: boala Steinert E: hipertiroidismul

33. [ICA10003] n insuficiena ventricular prin tulburri ale funciei pomp suprasarcina de presiune apare datorit (pag.85) () A: insuficieniei mitrale acute B: stenozei aortice C: hipertensiunii arteriale D: cardiomiopatiei hipertrofic obstructiv E: comunicrii interventriculare

34. [ICA10004] Care dintre urmtoarele afeciuni fac parte din etiologia insuficienei ventriculare stngi prin alterarea funciei musculare (pg. 85) A: distrofia Duchenne de Boulogne B: boala de suprasarcin C: hipertiroidismul D: anemia cronic E: boala Chagas

35. [ICA10006] Reprezint semne periferice de debit sczut n insuficiena cardiac (pag.86) () A: lipotimii, sincope B: astenie C: edeme ale membrelor inferioare D: oligurie E: sindrom confuzional

36. [ICA10008] Care dintre urmatoarele valori indreapta dg. catre dispnee de origine cardiaca (pag.87) () A: BNP 100-400 pg/ml B: NT-proBNP > 2000 pg/ml C: NT-proBNP 400-2000 pg/ml D: BNP < 100 pg/ml E: BNP > 400 pg/ml

37. [ICA10009] Care dintre urmatoarele valori indreapta dg. catre dispnee de origine pulmonara (pag.87) () A: NT-proBNP 400-2000 pg/ml B: NT-proBNP < 400 pg/ml C: BNP > 400 pg/ml D: BNP < 100 pg/ml E: BNP 100-400 pg/ml

38. [ICA10010] Urmtoarele afirmaii legate de activarea sistemului RAA sunt adevrate (pag 84) () A: este activat prin reducerea concentraiei de Na la niv maculei densa B: este activat prin creterea perfuzrii glomerulare C: se produce retenie hidrosodat prin intermediul aldosteronului D: se produce vasoconstricie prin intermediul angiotensinei II E: este activat prin creterea concentraiei de Na la niv maculei densa

39. [ICA10014] n legtur cu bilanul paraclinic n insuficiena cardiac sunt adevrate

urmtoarele afirmaii cu excepia (pag.88) A: o valoare a VO2 <14ml/kg/min este un semn de gravitate B: FEVS <60% --> IC cardiac sistolic C: diagnosticarea ischemiei pe scintigrafia miocardic se face cu technetiu 99m D: fracia de ejecie izotopic se msoar cu technetiu 99m E: catererismul drept se realizeaz dect n cadrul bilanului pretransplant sau n caz de dg.ndoielnic

40. [ICA10015] Sunt adevrate urmtoarele afirmaii n legtur cu tratamentul cu IEC n insuficiena cardiac (pag.89) A: previn remodelarea ventricular, produc vasodilatare arterial i venoas ducnd astfel la reducerea morbimortalitii B: se administreaz doar n cazurile de IC clasele II-III C: se introduce n doze mici care apoi se cresc progresiv D: n caz de intoleran sunt indicai inhibitorii receptorilor angiotensinei II E: inhibitorii receptorilor angiotensinei II se pot asocia cu betablocante 41. [ICA10016] n legtur cu tratamentul farmacologic al IC sunt adevrate (pag.89-90) A: singurele antiaritmice utilizabile sunt cele de clasa I B: derivaii nitrai reduc presarcina C: tratamentul cu betablocante se instituie numai mpreun cu IEC i diuretice D: inhibitorii de calciu se utilizeaz ca antihipertensive dac HTA persist n ciuda tratamentului cu diuretice, betablocante i IEC E: digitalicele reduc frecvena spitalizrilor

42. [ICA10017] Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu tratamentul nefarmacologic al IC sunt adevrate (pag.90-91) A: resincronizarea ventricular prin implantarea unui pacemaker tricameral este indicat n clasele I-II NYHA B: defibrilatorul implantabil este indicat n TV sau FV din faza acut a unui SCA C: insuficiena renal este o complicaie a transplantului cardiac D: resincronizarea ventricular prin implantarea unui pacemaker tricameral este indicat n clasele III-IV NYHA E: defibrilatorul implantabil este indicat n sincopa de cauz necunoscut cu TV susinut sau FV declanabil

43. [ICA10018] Reprezint complicaii ale transplantului cardiac urmtoarele cu excepia (pag.91) A: insuficien cardiac refractar B: HTAP precapilar fixat C: insuficien renal D: infecie activ HIV, VHC E: infecii oportuniste

44. [ICA10019] Tratamentul nefarmacologic al IC prin transplant cardiac (pag.91) A: limfoamele reprezint o complicaie B: supravieuirea la 5 ani este de 30% C: insuficiena renal reprezint att o complicaie ct i o contraindicaie D: supravieuirea la 1 an este de 70% E: este indicat n cazul unei insuficiene cardiace refractare sub tratament maximal

45. [ICA10020] Care din urmtoarele reprezint att complicaii ct i contraindicaii n transplantul cardiac (pag.91) A: infeciile oportuniste B: neoplaziile C: insuficiena hepatic D: infecia cu VHC sau HIV E: insuficiena renal

46. [ICA10021] Care din urmtoarele sunt metode de asisten circulatorie n IC (pag.91) A: defibrilatorul implantabil B: contrapulsaia aortic C: angioplastia percutanat D: revascularizarea prin angioplastie E: inima artificial total

47. [ICA10022] Despre insuficiena cardiac diastolic se poate afirma (pag.91) A: exist semne clinice specifice fa de insuficiena cardiac sistolic B: funcia sistolic a ventriculului stng este conservat C: Rx toracic prezint cardiomegalie D: tratamentul insist asupra reducerii ponderale, controlului HTA i restaurrii ritmului sinusal E: ECG prezint hipertrofii atriale i ventriculare stngi

48. [ICA10024] n cadrul monitorizrii din IC ETT este indicat n urmtoarele situaii (pag.92) A: n caz de tratament susceptibil s modifice funcia cardiac B: n caz de semn de apel la anamnez sau la examenul clinic C: cel puin o data la 3 ani pentru pacienii care rmn stabili D: n caz de schimbare clinic E: n caz de semne sugestive

49. [ICA10027] Care dintre urmtoarele diuretice sunt indicate n edemul cerebral (pag.141) A: Triamteren B: Spironolactona C: Acetazolamida D: Cicletanin E: Glicerol

50. [ICA10028] n care dintre urmtoarele patologii este recomandat diminuarea consumului de ap (pag.1272) A: HTA B: insuficiena renal C: hepatopatia alcoolic D: insuficiena cardiac E: sindromul nefrotic 51. [ICA10029] Diminuarea consumului de proteine este indicat n urmtoarele patologii, cu excepia (pag.1272) A: hipertrigliceridemie B: insuficiena renal C: DZ de tip II D: sindrom nefrotic E: obezitate

52. [ICA10030] n tratamentul edemelor de retenie hidrosodat se folosesc urmtoarele diuretice (pag.1346) A: diuretice care economisesc K B: diuretice de ans C: diuretice osmotice D: inhibitori ai anhidrazei carbonice E: diuretice tiazidice

53. [ICA10031] Edemele de retenie hidrosodat pot fi cauzate de (pg. 1346) A: Insuficien cardiac B: Tromboflebit C: Insuficien hepatocelular D: Sindromul nefrotic E: Erizipel

54. [ICA10032] Etiologia insuficienei cardiace diastolice cuprinde (pg. 91) A: Pericardita constrictiv B: Cardiomiopatia hipertrofic obstructiv C: Stenoz mitral D: Cardiopatia ischemic E: Stenoza aortic

55. [ICA10033] La un pacient cu insuficien cardiac antivitaminele K sunt indicate n urmtoarele cazuri (pg. 90, 94) A: dac este n clasa NYHA IV B: n caz de fibrilaie atrial permanent

C: dac are protez valvular mecanic D: n caz de tromb intracavitar E: daca insuficiena cardiac este refractar la medicaia maximal

56. [ICA10034] Indicatori de prognostic negativ n insuficiena cardiac sunt (pg. 89) A: Hiponatremia B: Sexul masculin C: Complex QRS larg D: Anemia E: Obezitatea

57. [ICA10040] Contraindicaii ale diureticelor antialdosteronice sunt (pg. 140) A: Miastenia B: Hiponatremia < 125 mmol/l C: Insuficiena hepatic sever D: Hiperkaliemia E: Disfuncia sistolic ventricular stng sever

58. [ICA10044] Factorii de prognostic negativ ai IC sunt: (p. 89) A: Insuficienta renala B: Tulburari ventriculare de ritm C: Nivelul BNP scazut D: FEVS prabusita E: VO2 max < 14 ml/kgc/min

59. [ICA10045] Decompensarea IC este favorizata de: (p.88) A: Tratament inotrop pozitiv B: Puseul de hipertensiune C: Insuficienta renala cu aparitie sau intensificare recenta D: Tirotxicoza E: Scaderea debitului cardiac

60. [ICA10046] Tratamentul IC sistolice cuprinde: (pg. 89-90) A: Furosemid si derivati nitrati in caz de EPA B: IEC, ca si tratament de referinta chiar si pentru clasa I C: Betablocante in caz de decompensare D: Inhibitori de calciu, daca HTA persista in ciuda diureticelor, IEC, BB E: Antiaritmice de calsa I 61. [ICA10050] Prognosticul negativ in insuficienta cardiaca se cuantifica: (89) A: clinic, avand in vedere VO2max B: biologic, prin evidentierea unei anemii C: clinic, prin evidentierea unei hipertensiuni pulmonare crescute

D: ecografic, prin evidentierea unei FEVS prabusite E: cu ajutorul ECG

62. [ICA10051] La un pacient cu hipertrigliceridemie se indica mai ales: (1272) A: scaderea aporturilor lipidice B: scaderea aportului de Na C: scaderea aportului de proteine D: scaderea numarului de calorii E: scaderea consumului de alcool

63. [ICA10054] Edemele de retentie hidrosodata: (1346) A: sunt albe B: lasa godeu C: apar in insuficienta hepatocelulara D: pot fi dureroase E: apar in sindromul nefrotic

64. [ICA10055] Despre edemele din denutritia proteica severa se pot spune urmatoarele: (1346) A: sunt edeme de retentie hidrosodata B: e nevoie de evaluarea nivelului de transferina C: se evalueaza indicele de protrombina D: bandeleta urinara e utila in cautarea unei proteinurii E: valoarea prealbuminemiei este necesara

65. [ICA10058] Dintre factorii clinici de prognostic negativ ai insuficientei cardiace fac parte: (pag.89) A: varsta inaintata B: disfunctia ventriculului drept C: stadiul III/IV NYHA D: hiponatremie E: cardiopatie ischemica

66. [ICA10061] Scaderea aportului de sare se recomanda in () A: Insuficienta respiratorie cronica B: HTA C: Sindrom nefrotic D: Insuficienta renala E: Hepatopatie alcoolica

67. [ICA10062] Dintre factorii clinici de prognostic negativ ai insuficientei cardiace se enumara: (pag.89)

A: varsta inaintata B: FEVS prabusita C: cardiopatie ischemica D: tulburari ventriculare de ritm E: stadiul III/IV NYHA

68. [ICA10063] Dintre factorii ecografici de prognostic negativ ai insuficientei cardiace se enumara: (pag.89 ) A: QRS larg B: FEVS prabusita C: hiponatremie D: disfunctia VD E: rezistente pulmonare crescute

69. [ICA10065] Proprietatile Furosemidului/Bumetamidei sunt: () A: cresterea natriurezei prin blocarea reabsorbtiei de sodiu in ramura ascendenta a ansei Henle B: cresterea natriurezei in tubul contort distal C: efect diuretic si natriuretic puternic D: hiperaldosteronism primar, renina scazuta E: efect calciuric in doze puternice

70. [ICA10066] Urmatoarele sunt adevarate despre farmacocinetica furosemidului: () A: efect rapid in administrarea intravenoasa: 15 minute B: efect scurt in administrarea per os C: eficient in 30 minute in administrarea orala D: relatie doza-efect lineara chiar in caz de insuficienta renala severa E: efect diuretic nul in insuficienta renala severa 71. [ICA10067] Indicatiile furosemidului sunt: () A: HTA B: edeme renale, cardiace, hepatice C: insuficienta cardiaca D: edeme ale membrelor inferioare, anasarca, edem pulmonar E: hipocalcemie

72. [ICA10069] Efectele secundare ale furosemidului datorate efectului diuretic sunt: () A: deshidratare extracelulara B: alcaloza metabolica C: insuficienta renala functionala D: hipokaliemie E: hipocloremie

73. [ICA10070] Efectele secundare ale furosemidului sunt: () A: posibilitate de encefalopatie hepatica in caz de ciroza severa B: crestere moderata a uricemiei, si a glicemiei C: reactii alergice cutanate D: leucocitoza, trombocitoza E: ototoxicitate in doze puternice

74. [ICA10071] Modalitatile de prescriere ale furosemidului sunt: () A: depsitarea prealabila a tulburarilor hidroelectrolitice B: posologie initiala (semi-doza la varstnic): 60-80 mg per os in 1-2 prize/zi C: 40-120 mg iv direct in edemul pulmonar acut (maxim 1 g/24h) D: de repetat in functie de raspunsul diuretic dorit E: monitorizarea TA, greutatii, semne de deshidratare, ionograma sanguina, creatinina

75. [ICA10072] Urmatoarele informatii despre diureticele tiazidice sunt FALSE: () A: hidroclorotiazida are actiune lunga (8-12 ore) B: blocheaza reabsorbtia de sodiu si clor la nivelului tubului distal C: stimuleaza actiunea ADH asupra tubului colector D: efect diuretic si natriuretic mai puternic decat diureticele ansei E: efect anticalciuric, efect anti-ADH

76. [ICA10073] Urmatoarele afirmatii despre farmacocinetica diureticelor tiazidice sunt adevarate: () A: eficient intr-o ora in administrare orala B: actiune intre 8 si 72 ore C: relatie doza-efect lineara D: eficient in caz de insuficienta renala E: ineficient daca clearance creatinina <40 ml/min

77. [ICA10074] Indicatiile diureticelor tiazidice sunt: () A: HTA renala, hepatica sau cardiaca B: hipercalciurie idiopatica simptomatica C: diabet insipid nefrogen D: insuficienta cardiaca E: hipercalcemie

78. [ICA10075] Urmatoarele fac parte din contraindicatiile diureticelor tiazidice: () A: alergie la sulfamide B: obstacol pe caile urinare C: creatinina >100 micromol/l D: hipernatremie, hiperkaliemie E: encefalopatie hepatica sau ciroza hepatica severa, asocierile cu un regim strict fara sare, vasodilatatoarele, hipotensoarele, hipokaliemiantele, tratamentele care prelungesc QT,

aminozide, litiu, AINS, produsi de contrast iodati

79. [ICA10076] Alegeti afirmatiile corecte despre diureticele care economisesc potasiu: () A: spironolactona, amilorid, triamteren B: blocheaza actiunea aldosteronului asupra pompei Na+/K+ din tubul distal C: efect diuretic si natriuretic puternic D: diminuarea secretiei de ioni H+ si K+ E: efecte antiandrogenice si inductoare enzimatice

80. [ICA10077] Afirmatii adevarate despre farmacocinetica diureticelor care economisesc potasiu: () A: per os: intrare in actiune intarziata (24 de ore) B: durata de actiune: 12-24 de ore C: saludactone iv: eficient in 2 ore, timp de 4 ore D: avantajele asocierilor cu diureticele hipokaliemiante: efect diuretic superior E: avantajele asocierilor cu diureticele hipokaliemiante: nu este necesar sa se adauge potasiu 81. [ICA10078] Indicatiile diureticelor care economisesc potasiu: () A: HTA B: edeme de origine renala, hepatica sau cardiaca C: insuficienta cardiaca: FEVS < 60% D: hiperaldosteronism primar: diagnostic si tratament E: miastenie

82. [ICA10079] Contraindicatiile diureticelor ce economisesc potasiu sunt: () A: formale: insuficienta renala, hiperkaliemie B: hiponatremie <125 mmol/l C: insuficienta hepatica severa, hipersensibilitate D: carenta de acid folic (numai amilorid) E: asocierile cu potasiu

83. [ICA10080] Efectele secundare ale diureticelor care economisesc potasiu, datorate efectelor diuretice si antialdosteronice sunt: () A: hiperkaliemie, acidoza metabolica hipercloremica B: deshidratare extracelulara, hipovolemie, hipotensiune ortostatica C: hipernatremie D: insuficienta renala organica E: anomalii ale ciclului menstrual

84. [ICA10081] Efectele secundare ale diureticelor care economisesc potasiu, datorate efectelor antiandrogenice sunt: () A: ginecomastie

B: impotenta C: scaderea libidoului D: anomalii ale ciclului menstrual E: tulburari digestive, somnolenta , cefalee

85. [ICA10082] Efectele secundare ale diureticelor ce economisesc potasiu sunt: () A: anemie megaloblastica prin carenta de folati (numai triamterenul) B: inductie enzimatica (numai antialdosteron) C: reactii alergice cutanate D: litiaza urinara (frecvent) E: tulburari digestive

86. [ICA10083] Indicatiile inhibitorilor anhidrazei carbonice sunt: () A: glaucom acut, edeme cerebrale posttraumatice B: pusee de cord pulmonar cronic C: glaucom cronic D: cord pulmonar cu hipercapnie simptomatica E: rau de munte ( injectabil)

87. [ICA10084] Efectele inhibitorilor ai anhidrazei carbonice sunt: () A: natriuretic si diuretic minim, rar utilizabil clinic B: acidoza hipercloremica cu hipokaliemie si hipocapnie C: diminuare a secretiei de LCR D: stimularea secretiei de umoare apoasa E: pierderea de sodiu sub forma de bicarbonati de sodiu, care provoaca hiperaldosteronism secundar

88. [ICA10085] Contraindicatiile inhibitorilor anhidrazei carbonice sunt: () A: alergie la sulfamide B: insuficienta hepatica sau renala, acidoza metabolica C: hipokaliemie D: glaucom acut E: rau de munte

89. [ICA10086] Diuretice osmotice, afirmati adevarate: () A: manitol pers os B: glicerol per os C: indicatii limitate D: indicatii: hipertensiune intracraniana, edeme cerebrale E: contraindicatii: hipertonie oculara acuta

90. [ICA10090] Indicaiile diureticelor tiazidice: ()

A: HTA B: Encefalopatia hepatic C: Insuficien renal D: Diabetul insipid nefrogen E: Alergia la sulfamide 91. [ICA10091] Contraindicaie a diureticelor de ans () A: Ciroz hepatic B: Hipercalcemie C: Anasarc D: Obstacol pe cile urinare E: Alptare

92. [ICA10092] Care dintre urmtoarele sunt adevrate despre inhibitorii anhidrazei carbonice? () A: Efect diuretic important B: Hipercapnie C: Se indic in glaucomul acut D: Provoac hiperaldosteronism secundar E: Produc alcaloz metabolic

93. [ICA10094] Scderea aportului de proteine se recomand n () A: Hipertrigliceridemie B: Hipercolesterolemie C: HTA D: Sindrom nefrotic E: Insuficien renal

TULBURARI DE RITM SI DE CONDUCERE

1. [TRC10002] Care dintre urmatoarele afirmaii despre flutterul atrial este neadevarat (pg. 30) A: Tahicardie regulat B: Macroreintrare la nivelul atriului drept C: Activitatea atrial are o frecven de peste 350 bti pe minut D: Transmiterea la ventriculi poate fi de 2:1, 3:1, 4:1 E: Undele de activitate atrial se identific cel mai bine n DII,DIII,aVF

2. [TRC10003] Principala cauza etiologic a fibrilaiei atriale este reprezentat de (pg. 38) A: valvulopatiile mitrale B: valvulopatiile aortice C: hipertiroidismul D: hipertensiunea arterial E: cardiopatia ischemic

3. [TRC10004] Complicaiile posibile ale fibrilaiei atriale permanente cuprind toate aceste complicaii cu excepia (pg. 39) A: Complicaiile tromboembolice B: Sngerarile consecutive tratamentului anticoagulant C: Cardiomiopatia tahiaritmic D: Anevrismul ventricular E: Insuficiena cardiac

4. [TRC10005] Blocul atrioventricular de gradul I nu este caracterizat de una din urmatoarele afirma () A: Prezint ntrzierea conducerii la nivel nodal, hisian sau infrahisian B: Ocazional o unda p este blocat apoi ciclul se reia C: Alungirea intervalului PR peste 200 msecunde D: Este foarte rar simptomatic n absena altor complicaii E: Poate traduce o ncetinire nodal benign dar i un bloc distal care poate evolua spre BAV complet

5. [TRC10024] Nu caracterizeaz fibrilaia atrial () A: Tahicardia neregulat B: QRS nguste C: Macroreintrarea n AD D: Fr activitate atrial organizat E: Multiple microreintrri

6. [TRC10025] Care dintre urmtoarele afirmaii nu sunt caracteristice extrasistolelor ventriculare maligne () A: Extrasistole care se agraveaz la efort B: Fenomenul R/T

C: Fr lipotimie sau sincop D: Extrasistole polimorfe E: QT lung

7. [TRC10026] Care dintre urmtoarele afirmaii caracterizeaz sindromul Brugada () A: Mutaia canalului de potasiu B: Zone diskinetice vizibile ecografic C: Cauz necunoscut D: QT lung E: Cord morfologic sntos

8. [TRC10027] Care dintre urmtoarele caracterizeaz tahicardia joncional pe un fascicul Kent () A: Atriograme invizibile retrograde B: Aspect de dini de fierstru C: QRS nguste D: QRS larg E: Tahicardia neregulat

9. [TRC10028] Nu reprezint cauz de tahicardii ventriculare () A: Feocromocitomul B: Cardiopatia ischemic C: Tratamentul cu digitalice D: Cardiopatii congenitale E: Postoperator chirurgie cardiac

10. [TRC10033] QT corectat se calculeaz astfel () A: QT msurat/interval RR B: Qt msurat/rdcin cubic interval RR C: Interval RR/QT msurat D: QT msurat/rdcin ptrat interval RR E: QT msurat/interval RR la ptrat 11. [TRC10034] Caracterizeaz aspectul normal al complexului QRS () A: Indice Sokolov>35 mm B: Axa normal 0-120 grade C: Durata sub 80 milisecunde D: Durata peste 120 milisecunde E: Prezena undei R n V1

12. [TRC10035] Caracterizeaz unda P () A: Pozitiv n aVR B: Negativ n derivaiile inferioare

C: Durat peste 120 milisecunde D: Negativ n aVR E: Bifazic i negativ n V1 n hipertrofia atrial dreapt

13. [TRC10040] Nu face parte din etiologia fibrilaiei atriale () A: HTA B: Valvulopatiile C: Preexcitaia D: Chirurgia cardiac E: Embolia pulmonar

14. [TRC10041] Bilanul etiologic n fibrilaia atrial nu cuprinde () A: TSH B: Holter ECG C: Ecografie Doppler cardiac transtoracic D: Ecografie abdomino-pelvin E: Radiografie pulmonar

15. [TRC10047] Nu este adevrat legat de anomaliile funciei sinusale () A: Tratamentul implic implantarea unui stimulator cardiac pentru pauze sinusale > 2 secunde B: Incompetnena cronotrop semnific insuficienta accelerare la efort C: Poate fi reprezentat de blocul sinoatrial D: La ECG nu exist diferen ntre disfuncie sinusal i bloc sinoatrial E: Tratamentul implic oprirea medicaiei cronotrop negative

16. [TRC10048] Conducererea atrioventricular nu cuprinde unul din urmtoarele etaje () A: Suprahisian B: Nodal C: Hisian D: Intramiocardic E: Distal

17. [TRC10049] Nu face parte din etiologiile blocurilor atrioventriculare () A: Boala Chagas B: Lupusul C: Amiloidoza D: Boala Lyme E: Hipokaliemia

18. [TRC10007] Care dintre urmatoarele afirmaii despre extrasistolele ventriculare maligne sunt adevrate (pg. 34)

A: Se pot manifesta cu lipotimie, sincop sau moarte cardiac subit B: Se agraveaz la efort C: Funcia ventriculului stng poate fi normal D: Electrocardiograma poate fi normal n afara episodului aritmic E: Potenialele tardive sunt de regul prezente

19. [TRC10009] Care dintre afirmaiile urmtoare despre tahicardia joncional prin reintrare sunt adevrate (pg. 31) A: circuitul de reintrare se afl la nivelul nodului atrioventricular B: fascicolul His este obligatoriu implicat n formarea cii descendente C: calea ascendent este o cale accesorie atrioventricular D: poate fi susinu sau nesusinut E: fenomenul de nclzire este deseori prezent

20. [TRC10011] Displazia aritmogen de ventricul drept se caracterizeaz prin (pg. 32) A: tulburri de ritm ventriculare maligne B: bloc complet de ramur dreapt pe ECG C: extrasistole ventriculare cu aspect de bloc de ramur dreapt D: und epsilon prezent E: ventriculul drept este akinetic cu aspect trabeculat la examenul ecocardiografic, scintigrafic sau RMN 21. [TRC10012] Explorarile complementare de prima intentie in cazul palpitatiilor sunt: () A: Ecografia cardiaca B: Angiografia ventriculara, Scintigrafia si RMN-ul C: Holter ECG este frecvent prescris desi are o contribuitie mic la diagnostic D: Explorari electrofiziologice cu stimulare ventriculara asociata E: Doar ECG-ul

22. [TRC10013] Conduita diagnostica in cazul palpitatiilor nedocumentate, rare, foarte bine tolerate, fara argumente pentru cardiopatie de fond sau aritmie ventriculara maligna, cuprinde: () A: Inregistrari Holter (contributie redusa la diagnostic cu exceptia perioadelor de palpitatii) B: Coronarografie C: Ecografie cardiaca (certifica absenta cardiopatiei de fond ca substrat al tulburarilor de ritm) D: ECG de efort E: Hormoni tiroidieni

23. [TRC10014] Conduita diagnostica in cazul palpitatiilor nedocumentate cuprinde urmatoarele examene complementare: () A: Ecografia cardiaca si ECG de efort B: Coronarografie in cadrul bilantului secundar al unei cardiopatii depistate la ecocardiografie

C: Angiografie de ventricul drept, scintigrafie de ventricul drept si RMN D: Explorare electrofiziologica asociata unei stimulari ventriculare E: ECG

24. [TRC10015] Conduita in cazul unei tahicardii ventricula sau unei aritmii ventriculare maligne este: () A: Stimulator cardiac implantabil B: Administrarea de antiaritmice (betablocante si amiodarona) C: Ablatie cu radiofrecventa D: Implantarea unui defibrilator E: Depistarea familiala in cazul aritmiilor ventriculare congenitale

25. [TRC10016] Indicatiile implantarii unui stimulator cardiac sunt: () A: Bradicardie asimptomatica, Insuficienta cronotropa simptomatica si Pauze sinusale de mai mult de 3 secunde B: Bradicardie simptomatica, Insuficienta cronotropa simptomatica si Pauze sinusale de mai mult de 3 secunde C: BRS asociat cu BAV de gradul I deoarece predispune la BAV complet D: BAV care produce sincopa, BAV cu sediu hisian sau infrahisian E: Bloc alternant si Bloc trifascicular

26. [TRC10017] Urmatoarele conditii predispun la BAV complet: () A: BAV de gradul II tip Mobitz si BAV de gradul III paroxistic B: BAV cu sediu hisian sau infrahisian C: BAV asociat unei tulburari de conducere intraventriculare de tip bloc stang sau bloc bifascicular D: Cardiopatie subiacenta E: HBAS (hemibloc antero-superior stang)

27. [TRC10018] In caz de anomalii ale functiei sinusale, pe ECG sunt prezente urmatoarele elemente: () A: Anomalii asociate: flutter, fibrilatie ventriculara B: Ritm tahicardic C: Fecventa undelor P este mai mica decat frecventa undelor R, invers decat se intampla in cazul BAV de gradul III unde frecventa undelor P este mai mare decat frecventa undelor R D: Aspectul ECG al disfunctiei sinusale este diferit de aspectul ECG al blocului sino-atrial E: Unde P retrograde, negative in aVF, DII si DIII, la fel ca in cazul TC jonctionale si flutterului atrial

28. [TRC10019] Simptomatologia in prezenta blocurilor atrio-ventriculare este: () A: In cazul BAV de gradul III, simptomatologia depinde de existenta unei cardiopatii subiacente si de calitatea ritmului de baza B: BAV de gradul III poate fi simptomatic cand este congenital pe cord sanatos

C: Simptomatologia este rara cand BAV de gradu II este izolat, dar este prezenta cand BAV de gradul II se asociaza cu BAV de gradul III D: BAV de graul III se poate manifesta cu sincopa de tip Adams-Stock sau chiar stop cardiac E: Simptomatologia este rara in cazul BAV de gradul I cu exceptia alungirii majore a PR

29. [TRC10021] Printre cauzele rare de bloc atrio-ventricular se numara: () A: Hiperkalemia B: Miopatia Steinert C: Boli de sistem: reumatismul articular acut, lupusul eritematos sistemic, spondilita anchilozanta, sclerodermia, sarcoidoza D: Hemocromatoza, amiloidoza E: Boala Chagas, boala Lyme, endocardita aortica cu abces septal, miocarditele virale

30. [TRC10022] Cauzele iatrogene de bloc atrio-ventricular sunt: () A: Tumorile cardiace B: Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei C: Antidepresivele imipraminice D: Radioterapia si Ablatia cu radiofrecventa E: Fibroza cicatriciala postoperatorie si Traumatismele din cursul cateterismului cardiac drept 31. [TRC10023] Printre etiologiile blocurilor de ramura dreapta se numara: () A: Absenta oricarei cauze (BRD idiopatic) B: Fibroza cicatriciala postoperatorie C: Cardiopatie stanga in stadiu evoluat D: Endocardita infectioasa E: Cardiopatie dreapta: embolie pulmonara, cord pulmonar cronic dat de o insuficienta respiratorie, valvulopatii mitrale, tricuspidiene, pulmonare, defect septal atrial

32. [TRC10029] Care dintre urmtoarele afirmaii caracterizeaz displazia aritmogen de VD () A: Displazie grsoas a VD B: Supradenivelare de segment ST n V1-V2-V3 C: Moarte subit cardiac D: Mutaie pe canalul de sodiu E: QT lung

33. [TRC10030] Nu caracterizeaz tahicardia ventricular () A: Tahicardii cu complexe QRS nguste B: Frecvena ntre 100-250/minut C: Tahicardie neregulat D: Susinut (peste 5 secunde) E: Prezena unei disociaii atrio-ventricular

34. [TRC10031] Nu caracterizeaz sindromul de QT lung () A: BRD B: Mutaie pe canalul de potasiu C: Sindrom Romano-Ward D: Tahicardie ventricular susinut E: QT corectat peste 450 milisecunde

35. [TRC10032] Caracterizeaz flutter-ul atrial () A: Tahicardie regulat B: Multiple reintrri n cele 2 atrii C: Atriogram prematur n raport cu ciclurile PP precedente i urmtoare D: Conducere fix la ventriculi E: Aspect negativ al undelor n DII, DIII, aVF

36. [TRC10036] Caracterizeaz axa dreapt (>120 grade) (pg. 42) A: Infarct inferior B: Hemibloc anterior stng C: Cord verticalizat D: Infarct lateral E: BRD

37. [TRC10037] Reprezint etiologia unei subdenivelri de segment ST () A: Sindrom Prinzmetal B: Sindrom coronarian acut C: WPW D: HVS E: Digitala

38. [TRC10038] Care dintre urmtoarele sunt cauze de modificri difuze de repolarizare () A: Sindrom Brugada B: Hipertrofia ventricular C: Diselectrolitemiile D: Preexcitaia E: Pericardita

39. [TRC10043] ECG-ul n fibrilaia atrial nu cuprinde () A: Tahicardie neregulat B: Ritm ventricular regulat C: Unde atriale D: QRS nguste cu excepia blocului de ramur E: Ritm ventricular neregulat

40. [TRC10044] Care din urmtoarele elemente nu sunt incluse n scorul CHADS 2? () A: Vrsta < 65 ani B: Boala vascular periferic C: AVC-ul D: Diabetul zaharat E: Infarctul miocardic 41. [TRC10045] Nu reprezint metod de cardioversie () A: Tratament cu betablocante B: Amiodaron C: Digitala D: Metoda combinat E: Chinidina

42. [TRC10046] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate () A: Este necesar o terapie cu AVK timp de 1 lun anterior conversiei B: FiA prost tolerat se convertete imediat C: FiA necomplicat cu o durat de peste 48 ore se convertete D: FiA necomplicat de mai puin de 48 ore se convertete E: Eficiena antiaritmicelor n prevenia recidivelor este foarte ridicat

43. [TRC10050] Caracterizeaz hemiblocul anterosuperior stng () A: Asimptomatic cnd este izolat B: Rotaie axial dreapt C: Expune la risc de BAV grad II D: Frecvent la vrtsnic E: QRS ngust

44. [TRC10051] Caracterizeaz blocul atrioventricular de gradul II () A: Tipul I presupune blocarea unei unde P dup alungirea progresiv a intervalului PR B: Tipul II presupune blocarea unei unde P dup alungirea progresiv a intervalului PR C: Sediul blocului este distal n tipul Wenckebach D: Sediul blocului este distal n tipul Mobitz E: Este frecvent simptomatic

45. [TRC10052] Caracterizeaz blocul de ramur dreapt () A: QRS ngust B: Asimptomatic dac este izolat C: Apare n embolia pulmonar D: Aspect de RSR n DI E: Poate fi idiopatic

46. [TRC10053] Dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate urmtoarele () A: Sediul blocului n BAV grad III este frecvent proximal B: Boala Lenegre este o boala congenital C: Spondilita anchilozant este o cauz de BAV D: n BAV grad I intervalul PR este > 200 milisecunde E: n BAV grad I intervalul PR este > 210 milisecunde

47. [TRC10054] Care din urmtoarele afirmaii sunt false () A: Endocardita aortic cu abces septal este cauz de BAV B: n BRS aspectul RR este n V1 C: Prezena BRS face imposibil diagnosticul de infarct anterior D: n BRS se va avea n vedere implantarea de stimulator E: Blocul trifascicular include asocierea BRD+HBAS+BAV grad III

48. [TRC10056] Etiologiile tahicardiilor sinusale pot fi: () A: hormoni tiroidieni B: insuficienta respiratorie C: vasoconstrictoare D: sindrom carcinoid E: febra

49. [TRC10057] Despre tulburarile de conducere intraventriculare, este adevarat ca: () A: In cazul BRD: explorarile complementare nu sunt necesare la pacientul asimptomatic B: In cazul BRS: risc de BAV3 in prezenta unui BAV1 C: HBAS: rotatie >120 D: Bloc de ramura alternant: alternanta de ORS de tip BRD cu altele de tip BRS E: Bloc trifascicular: abstinenta terapeutica

50. [TRC10058] Indicatie de implantare de stimulator cardiac: () A: BAV produce sincopa B: BAV este suprahisian C: BRD este infrahisian D: BAV este hisian E: BRS 51. [TRC10059] Indicatie de implantare a stimulatorului cardiac sunt urmatoarele: () A: Lipotimie B: BAV distal C: Bloc trifascicular D: Sincopa E: Alternanta BRS cu bloc de tip BRD

52. [TRC10060] Cu ajutorul scorului CHADS2 se evalueaz urmtorii paramentrii: (pag 39) A: AVC valoreaz 2 puncte B: Vrsta>= 75 valoreaz 1,5 puncte C: Prezena cardiopatiei valoreaz 1 punct D: Vrsta>= 75 valoreaz 1 punct E: Prezena DZ valoreaza 3 puncte

53. [TRC10061] n cazul n care scorul CHADS2 >=2 : (pag 39-40) A: Antiagregante plachetare (aspirina 250 mg) B: Anticoagulate pe viaa de la primul acces de FIA (CHADS >= 2) C: Se administreaz AVK D: Defibilare de urgen E: INR trebuie meninut ntre valorile 2 i 3

54. [TRC10062] Modificri focalizate de repolarizare sunt urmtoarele, cu EXCEPIA: (pag 37) A: pericardit B: diselectrolitemiei (calciu, potasiu) C: medicamentoase(antiaritmice, psihotrope) D: ischemie (angor instabil, sechele de necroz) E: preexcitaie

55. [TRC10063] Alungirea segmentului QT apare n urmtoarele: (pag 37) A: ischemie B: hipokaliemie C: iatrogenie (antiaritmice, macrolide antihistaminice) D: congenital sdr: Romano-Ward i Jerwell-Lange-Nielsen E: hipertiroidism

56. [TRC10064] Supradenivelare de segment ST apare n urmtoarele patologii: (pag 36-37) A: Sindromul Romano-Ward B: Sindrom coronarian acut C: Pericardit acut D: Angin Prinzmetal E: Sindrom de repolarizare precoce

57. [TRC10065] Blocul de ramur dreapt se caracterizeaz prin: (pag 42) A: ntrziere n apariia deflexiunii intrisecoide (> 50) n V1 B: Unda S larg i profund n derivaiile DI, AVL, V1,V2 C: Anomalii de repolarizare n V2, V2, V3 D: Unda S larg i profund n derivaiile DI, AVL, V5,V6 E: Aspect RSR' in V1

58. [TRC10066] Tahisistolia prezinta: (30) A: Focar de automatism intra-ventricular B: Focar de automatism intra-atrial C: Tahicardie cel mai adesea regulata D: Tahicardie cel mai adesea neregullata E: QRS inguste exceptie blocul de ramura functional sau organic

59. [TRC10067] ESV afirmatii false: (31) A: ventriculograma precoce,larga B: neprecedata de unda P C: precedata de unda P D: izolate repetate(dublete,triplete,salve) E: tahicardie cu QRS largi

60. [TRC10068] Natura ritmului: (35) A: sinusal B: atrial C: nejonctional D: ventricular E: electroantrenat 61. [TRC10069] Unda P afiramati adevarate: (35) A: Pozitiva in derivatiile inferioare B: Pozitiva in derivatiile posterioare C: Negativa in AVR D: Hipertrofie atriala dr:P<=120ms in D2 E: Hipertrofie atriala stg:P <=2,5mV in D2

62. [TRC10070] Axa stnga(-30): (36) A: hipertrofie ventriculara dr B: hipertrofie ventriculara stg C: infarct inferior D: infarc lateral E: cord brevilin

VALVULOPATII MITRALE SI AORTICE

1. [VMA10002] Pentru un debit cardiac normal,o stenoza aortica stransa antreneaza un gradient mediu ventricul stang/aorta de:(pag116 ECN) () A: 40-50 mmHg B: 400-500 mmHg C: 4-5 mmHg D: 4000-5000 mmHg E: 4,5-5,4 mmHg

2. [VMA10005] Stenoza aortica afecteaza pacientii de peste:(pag 116 ECN) () A: 20 de ani B: 30 de ani C: 51 de ani D: 50 de ani E: 75 de ani

3. [VMA10006] Stenoza aortica se caracterizeaza prin:(pag 116 ECN) () A: Implantarea joasa B: obstacol fata de ejectia din atriul drept C: obstacol fata de ejectia din atriul stang D: obstacol fata de ejectia din venticulul drept E: obstacol fata de ejectia din venticulul stang

4. [VMA10008] La auscultatie:(pag 117 ECN) () A: Z3 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa B: Z2 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa C: Z1 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa D: Z6 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa E: Z10 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa

5. [VMA10010] Insuficiena aortic cronic de etiologie reumatismal prezint una din urmtoarele caracteristici (pg. 108) A: afectarea distrofic a valvei aortice i/sau a inelului aortic i/sau a aortei ascendente B: este etiologia cea mai frecvent n rile industrializate C: valvele sunt ngroate, apoi calcificate, comisurile fuzioneaz, se retract, iar mobilitatea lor este diminuat D: se asociaz cu bicuspidia aortic E: apare frecvent n sindromul Marfan

6. [VMA10011] Insuficiena aortic acut poate avea una din urmtoarele etiologii (pg. 108) A: bicuspidia aortic B: traumatismul toracic C: sindromul Laubry i Pezzi D: lupusul eritematos diseminat

E: spondilartrita anchilozant

7. [VMA10012] Unul din semnele stetacustice care apare n insuficiena aortic este (pg. 109) A: Click mezosistolic urmat de un suflu telesistolic B: Z2 diminuat sau abolit C: Suflu holosistolic, maximal n focarul mitral, piolant, care iradiaz n axil D: Suflu mezosistolic ejectional, aspru, maximal n focarul aortic, iradiat la nivelul vaselor gtului E: Suflu protodiastolic fin, dulce, cu caracter aspirativ, cu maxim n focarul aortic

8. [VMA10013] Semnul Durozier prezent n insuficiena aortic nseamn (pg. 109) A: Dublu suflu intermitent crural B: Mrirea presiunii arteriale difereniale C: Balansarea capului la fiecare btaie cardiac D: Hippus pupilar E: Puls capilar

9. [VMA10014] Etiologia distrofic a insuficienei mitrale cronice prezint una din urmtoarele caracteristici (pg. 112) A: Valve i cordaje ngrosate, calcificate, retractate, comisuri fuzionate B: Degenerescenta mixoida a valvelor, care se ngroa, devin redundante C: Dilatarea inelului mitral D: Insuficiena este frecvent asociat unei stenoze E: Este asociat unui mixom al atriului stng

10. [VMA10020] n legtur cu riscul hemoragic al heparinei sunt adevrate urmtoarelele cu excepia (pag.124) A: riscul este crescut n insuficiena renal B: riscul crete cu durata tratamentului C: riscul crete odat cu adm. de antiagregante D: riscul este mai mare la heparina nefracionat E: depinde de calitatea respectrii tratamentului 11. [VMA10023] Semne de insuficien cardiac la copilul mare (pag.1123) A: transpiraii B: cianoz C: sincope D: edeme periferice E: polipnee

12. [VMA10025] Sindromul Laubry i Pezzi reprezint () A: insuficien aortic pe endocardit acut

B: insuficien aortic n sifilis C: insuficien aortic n lupus eritematos D: insuficien aortic i comunicare interventricular E: insuficien aortic reumatismal

13. [VMA10026] Semnele Musset reprezint () A: Dublu suflu intermitent crural B: Hipus pupilar C: Balansarea capului la fiecare btaie cardiac D: Suflu diastolic n focarul mitral E: Puls capilar

14. [VMA10027] Sunt cauze de insuficien aortic acut, cu excepia () A: Endocardit acut B: Disecia de aort C: Boala Marfan D: Aortit sifilitic E: Traumatism toracic

15. [VMA10028] Valvele cu bile sunt () A: Bjork-Shiley B: Saint Jude Medical C: Starr-Edwards D: Biotronik E: Nici una

16. [VMA10029] Intervenia Ross este () A: Transpoziia de valv pulmonar n poziie aortic B: Protezare valvular aortic C: Protezare valvular mitral D: Protezare valvular i mitral E: Nici una

17. [VMA10030] Homogrefele sunt () A: Prelevate de la pacientul n cauz B: Prelevate de la cadavre C: Realizate din pericard porcin D: Toate cele de mai sus E: Nici una

18. [VMA10031] Endocardita tardiv este cel mai frecvent pe valva () A: Aortic

B: Mitral C: Pulmonar D: Tricuspidian E: Sunt egale

19. [VMA10035] Reprezint etiologia distrofic a insuficienei mitrale () A: Dilatarea inelului mitral B: Boala Barlow C: Reumatismal D: Mixom al atriului stng E: Lupusul

20. [VMA10036] Click-ul mezosistolic urmat de un suflu telesistolic apare n insuficiena mitral de cauz () A: Degenerativ B: Sindrom Marfan C: Sclerodermie D: Cardiomipatie hipertrofic E: Boala Barlow 21. [VMA10037] Tipul 3 n clasificarea Carpentier este un mecanism de insuficien mitral prin () A: Restricie B: Funcional C: Dilatativ D: Prolaps E: Nici unul

22. [VMA10047] Ecografia cu dobutamina in doze mici (pag 117) A: este un examen fundamental care confirma diagnosticul de valvulopatie B: este un examen rezervat evaluarii stenozei aortice asimptomatice la pacientii cu disfunctie ventriculara stanga C: este un examen rezervat evaluarii stenozei aortice simptomatice la pacientii cu disfunctie ventriculara stanga D: este indicata daca se constata slaba ecogenitate E: este un examen rezervat evaluarii stenozei aortice simptomatice la pacientii cu disfunctie ventriculara dreapta

23. [VMA10051] Boala Monckeberg reprezint () A: Stenoza supravalvular congenital B: Stenoza degenerativ C: Bicuspidie D: Stenoza subvalvular E: Nici una de mai sus

24. [VMA10052] Pentru un debit cardiac normal o stenoz strns realizeaz un gradient mediu de () A: 50-60 mmHg B: 45-55 mmHg C: 40-50 mmHg D: 45-50 mmHg E: 40-45 mmHg

25. [VMA10053] Suprafaa normal a orificiului aortic este de () A: 3cm 2 B: 2.5cm 2 C: 2cm2 D: 2.5-3cm2 E: Nici una

26. [VMA10059] n cazul unei alergii la streptokinaz conduita teraupeutic va fi () A: Antihistaminic B: Oprirea administrrii de streptokinaz C: Corticoterapie D: Heparin E: Nici una de mai sus

27. [VMA10060] n cazul unei hemoragii majore necontrolate datorate tromboliticelor se va administra () A: Acid epacrinic B: Acid docosapentaenoic C: Acid acetic D: Acid tranexamic E: Nici una

28. [VMA10064] Caracterizeaz suflurile funcionale () A: Sunt rar benigne B: Sunt de obicei diastolice C: Sunt variabile cu poziia D: Frecvent iradiaz E: Apar n caz de endocardit

29. [VMA10065] Nu caracterizeaz suflurile funcionale () A: Sunt benigne B: Apar n context de anemie C: Z1 i Z2 sunt normale

D: Timp auscultatoriu diastolic E: Nici una

30. [VMA10066] Comunicarea interatrial se caracterizeaz prin () A: Dedublarea Z1 B: Suflu interscapular C: Suflu holosistolic D: Suflu n spit de roat E: Suflu n focarul pulmonarei 31. [VMA10075] Cea mai frecventa cauza de insuficienta mitrala cronica este: () A: reumatismala B: functionala C: congenitala D: degenerativa E: distrofica

32. [VMA10078] Riscul hemoragic in cazul administrarii AVK este crescut/creste in urmatoarele situatii cu exceptia: () A: aplicare neadecvata a tratamentului prin interactiuni dietetice ce cresc eficacitatea AVK B: insuficienta renala C: anevrism D: cu varsta E: la pacientii la care se vizeaza un INR intre 3 si 4,5

33. [VMA10079] In cazul hemoragiilor minore in tratamentul cu antivitamina K se impun urmatoarele masuri: () A: nu se intrerupe tratamentul B: vitamina K per os daca INR>4 C: vitamina K iv D: aviz cardiologic E: vitamina K per os daca INR<6

34. [VMA10081] Etiologia insuficientei aortice congenitale cuprinde urmatorul sindrom: (pag.108) A: sindrom Fissinger-Leroy-Reiter B: sindrom Laubry si Pezzi C: sindromu Guillain-Barre D: sindrom Romano-Ward E: sindrom Jarwell-Lange-Nielsen

35. [VMA10090] Hemoragiile majore in timpul tratamentului trombolitic: () A: in 3-4%

B: in 20% C: in 10% D: in 80% E: niciodata

36. [VMA10003] Examinari complementare ale stenozei aortice:(pag117 ECN) () A: EKG B: Radiografie toracica C: Ecografie cardiaca transtoracica D: Tranzit baritat E: Colposcopie

37. [VMA10004] Tipuri de tratament in stenoza aortica:(pag 119 ECN) () A: medical B: sentimental C: chirurgical D: sportiv E: muzical

38. [VMA10007] Etiologia stenoze aortice(pag 116 ECN) () A: Stenoza aortica degenerativa B: Bicuspidia aortica C: Reumatism articular acut D: Stenoza supra- sau subvalvulara congentitala E: Alcoolismul cronic

39. [VMA10009] Ecografia cardiaca transesofagiana este indicata in cadrul examinarilor complementare ale stenozei aortice daca se constata:(pag 117 ECN) (pag:117) A: slaba ecogenitate B: ecogenitatea clara C: polivalvulopatie D: suspiciune de endocardita E: bilant preoperator

40. [VMA10015] Semnele fizice care pot fi prezente n insuficiena mitral sunt (pg. 113) A: La palpare soc n dom, descris de Bard, deplasat n jos i la stnga B: Suflu holosistolic, maximal n focarul mitral, n jet de vapori, de intensitate uniform, care iradiaz n axil C: Semne de insuficien cardiac dreapt D: Z3 supraadugat E: Suflul diastolic Flint n focarul mitral

41. [VMA10016] Ecografia Doppler cardiac transtoracic efectuat la pacienii cu insuficien mitral poate evidenia (pg. 114) A: Dilatarea aortei ascendente B: Dilatarea atriului stng C: Dilatarea ventriculului stng D: Direcia jetului regurgitant n venele pulmonare E: Dimensiunea cavitilor drepte

42. [VMA10017] Complicaiile insuficienei mitrale sunt reprezentate de (pg. 114) A: Endocardita bacterian B: Insuficiena cardiac C: Tulburrile de conducere de grad nalt D: Fibrilaia atrial i accidentele embolice E: Tulburrile de ritm ventriculare i moartea subit

43. [VMA10018] Stenoza aortic degenerativ are urmtoarele trsturi (pg. 116) A: Este cauza cea mai frecvent la subiectii de vrsta medie (50-60 ani) B: Exista calcificri al valvelor i ale inelului aortic care se pot ntinde pe sept C: Comisurile sunt fuzionate D: Este n scdere ca frecven in ultimii douzeci de ani E: Valvele sunt ngroate, rigide, cu o mobilitate limitat

44. [VMA10019] Semnele clinice prezente n stenoza aortic sunt (pg. 117) A: Angorul B: Dispneea C: Sincopa D: Hemoptiziile E: Palpitaiile

45. [VMA10021] n legtur cu accidentele provocate de AVK sunt adevrate urmtoarele (pag.126) A: n hemoragiile minore se oprete adm. de AVK B: n hemoragiile majore se adm. vitamina K numai IV C: insuficiena hepatic asociat crete riscul hemoragic D: n hemoragiile majore este vizat un INR<1,5 E: riscul hemoragic este mai important la pacienii la care se vizeaz un un INR ntre 2 i 3

46. [VMA10022] Semne de insuficien cardiac la copilul mic (pag.1123) A: sincope B: tahicardie C: hepatomegalie D: transpiraii E: dispnee

47. [VMA10024] Care din urmtoarele sunt semne de insuficien cardiac la copilul mare (pag.1123) A: cianoz B: edeme periferice C: palpitaii D: dispnee de efort E: stri de ru

48. [VMA10032] Principalii ageni patogeni implicai n endocardita precoce de protez sunt () A: Stafilococul B: Streptococul C: Streptococul de grup D D: Pneumococul E: Bacili Gram negativi

49. [VMA10033] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre tromboza protezelor () A: Complicaie frecvent B: Cu precdere pe protezele n poziie aortic C: Pot fi obstructive i neobstructive D: nlocuirea de urgen a protezei este obligatorie E: Frecvent apare pe INR corect teraupeutic

50. [VMA10034] Degenerescena protezei () A: Mai frecvent la btrni B: Mai rapid n insuficiena renal C: Formele brutale necesit chirurgie cardiac D: Mai frecvent la proteza n poziie tricuspid E: Se constat frecvent apariia unei regurgitri 51. [VMA10038] Indicaiile chirurgiei cardiace n insuficiena mitral sunt () A: Simptome de insuficien cardiac B: FE<60% C: Tahicardia ventricular D: FiA E: Endcocardita bacterian

52. [VMA10039] Insuficiena mitral prin ruptur de cordaj se caracterizeaz prin () A: Moarte subit B: Poate apare n context de febr C: Lovitur de bici

D: Edem pulmonar acut E: Edeme ale membrelor inferioare

53. [VMA10040] ECG n insuficiena mitral () A: Fibrilaie ventricular B: Unda P bifazic n V1 C: Hipertrofie atrial stng diastolic D: S n V5+R n V1>35 mm E: Fibrilaie atrial

54. [VMA10041] Bilanul preoperator n insuficiena mitral include (pg. 114) A: Holter ECG B: Coronarografie C: Probe funcionale respiratorii D: Consult anestezic E: Cateterism cardiac

55. [VMA10042] Semnele funcionale n insuficiena mitral includ () A: Dispnee B: Durere toracic C: Hemoptizii frecvente D: Hepatalgii E: Artralgii

56. [VMA10043] Insuficienta mitrala acuta poate avea urmatoarele etiologii: (pag 112) A: Boala Barlow B: Endocardita infectioasa acuta C: Infarct miocardic inferior D: Cardiomiopatie hipertrofica E: Dilatare a inelului

57. [VMA10044] ECG in insuficienta mitrala poate prezenta (pag 113) A: p<0,12 secunde bifida in DII B: Hipertrofie ventriculara stanga (diastolica apoi sistolica) C: p>0,12 secunde bifida in V1 D: p>0,12 sec bifazica in V1 E: Fibrilatie sau flutter atrial

58. [VMA10045] Boala Monckeberg este: (pag 116) A: cauza cea mai frecventa de stenoza aortica degenerativa B: vizeaza pacientii de peste 75 ani C: asociata frecvent unei dilatari a aortei ascendente

D: realizeaza in stadiul terminal un bloc calcar E: cauza cea mai frecventa de stenoza aortica la subiectii de varsta medie (50-60 de ani)

59. [VMA10046] ECG in stenoza aortica (pag 117) A: tulburari de conducere: bloc de ramura dreapta, bloc atrioventricular B: Hipertrofie ventriculara stanga sistolica C: tulburari de ritm supraventricular D: tulburari de ritm ventricular E: bloc de ramura stanga incomplet

60. [VMA10048] Tratamentul insuficientei aortice consta in (PAG 111) A: betablocante in cazul bolii Marfan B: protezare in caz de FEVS<50% C: interventia Bentall daca exista o dilatare semnificativa a aortei ascendente D: chirurgie in caz de DTDVS>60 mm E: vasoldilatatorii arteriale 61. [VMA10049] In insuficienta mitrala (PAG 113) A: in aval, ventriculul stang se dilata fata hipertrofie compensatoare B: intr-un stadiu tardiv va aprea o insuficienta cardiaca stanga C: in amonte, ventriculul stang se dilata pentru a face fata supraincarcarii diastolice D: in insuficienta mitrala acuta nu exista mecanism compensator, de unde cresterea brutala a presiunii capilare pulmonare si edem pulmonar E: intr-un stadiu tardiv va aparea o insuficienta cardiaca dreapta

62. [VMA10050] Radiografia toracica in insuficienta mitrala (113) A: dilatare a atriului stang: arc mediu stang convex si dedublare a conturului arcului inferior drept B: dilatare a ventriculului stang: cardiomegalie si largire a arcului inferior stang cu varful subdiafragmatic C: nu se vor cauta calcificari valvulare D: sindrom interstitial apialveolar, revarsat pleural unilateral E: dilatare a aortei ascendente (arc superior drept)

63. [VMA10054] Semnele funcionale n stenoza aortic sunt () A: Angor B: Sincop C: Dispnee D: Suflu mezosistolic E: Palpitaii

64. [VMA10055] Complicaii ale stenozei aortice sunt () A: Moarte subit

B: Insuficien cardiac C: Endocardit bacterian D: Embolii calcare E: Embolie pulmonar

65. [VMA10056] Modificrile ECG de efort care sugereaz nlocuire valvular aortic sunt () A: Cderea TA la efort B: Imposibilitatea de a atinge 80% din FMT C: Aritmie supraventricular D: Supradenivelare ST E: Aritmie ventricular

66. [VMA10057] Diagnosticul diferenial al stenozei aortice include () A: Coarctaia de aort B: Insuficiena tricuspidian C: Comunicarea interventricular D: Cardiomiopatia obstructiv E: Insuficien mitral

67. [VMA10058] Bilanul preoperator n stenoza aortic include () A: Eco Doppler aort abdominal B: Coronarografie C: Cutarea focarelor infecioase abdominale D: Probe funcionale respiratorii E: Consult pneumologic

68. [VMA10061] n caz de hemoragie major datorat antivitaminei K se va proceda la () A: Obinerea unui INR n limite terapeutice B: Tratamentul sngerrii printr-un gest hemostatic C: Vitamina K D: Spitalizare E: Oprire AVK

69. [VMA10062] n caz de TIH tip 2 se va proceda la () A: Continuarea terapiei deoarece nu este o form sever B: Continuare cu AVK C: Oprirea heparinei D: Iniiere imediat cu heparinoid de sintez E: Administrare de protamin

70. [VMA10063] Care patologii cresc riscul hemoragic la administrare de AVK () A: Insuficien renal

B: Insuficiena hepatic C: Insuficiena cardiac D: Trombocitopenia E: Cancerele 71. [VMA10067] ECG-ul n suflurile cardiace este util pentru determinarea () A: Cardiomegaliei B: Tulburrilor de ritm C: Semnelor de suprancrcare atrial D: Frecvenei cardiace E: Tulburrilor de repolarizare

72. [VMA10068] Caracterizeaz tetralogia Fallot () A: Suflu mezosistolic n focarul pulmonar B: Comunicare interatrial C: Dextrocardie D: Stenoz pulmonar E: Uneori stare de ru anoxic

73. [VMA10069] Examenul Doppler la ecografia cardiac deceleaz () A: Anantomia cardiac B: Direcia i velocitatea unturilor C: Msurarea fraciei de scurtare D: Msurarea presiunii pulmonare E: Msurarea fraiei de ejecie

74. [VMA10070] Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la semnul Durozier () A: semn fizic in stenoza aortica B: dublu suflu permanent crural C: puls capilar D: semn fizic in insuficienta aortica E: semn de gravitate al stenozei aortice

75. [VMA10071] La auscultataie in insuficienta aortica se percepe: () A: suflu protodiastolic fin B: galop protodiastolic C: clacment mezodiastolic D: clacment mezosistolic in regiunea subclaviculara stanga E: suflu sistolic in focarul mitralei

76. [VMA10072] In insuficienta aortica ecografia transesofagiana este indicata: () A: in caz de suspiciune de endocardita B: in caz de dilatare a aortei ascendente

C: intotdeauna D: doar la pacienti tineri E: in caz de slaba ecogenitate

77. [VMA10073] Bilantul preoperator in insuficienta aortica cuprinde: () A: bilant biologic preoperator obisnuit B: cautarea focarelor infectioase ORL si stomatologice C: ecografie Doppler arteriala a trunchiurilor supraaortice D: probe functionale respiratorii E: test de efort

78. [VMA10074] Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la insuficienta mitrala cronica degenerativa: (pg. 112) () A: degenerescenta mixoida a valvelor, care se ingroasa, redundante B: defect de coaptare a valvelor prin tractiunea cordajelor C: cea ma frecventa, afecteaza subiectii in varsta D: valvele sunt fine, pelucide, cordajele sunt alungite E: insuficienta este frecvent asociata unei stenoze

79. [VMA10076] Urmatoarele afectiun fac parte din cadrul etiologiei insuficinetei mitrale cronice: () A: boala Barlow B: sindrom Marfan C: endocardita subacuta D: cardiomiopatie dilatativa E: spondilartrita anchilozanta

80. [VMA10077] Etiologia insuficientei mitrare acute cuprinde: () A: mixom al atriului stang B: infarct miocardic inferior prin ruptura unui varf al pilierului posterolateral C: infarct miocardic inferior prin disfunctie ischemica a pilierului posterolateral D: ischemie cronica prin lipsa de coaptare a valvelor , legata de disfunctiile cineticii segmentare E: traumatism toracic 81. [VMA10080] n ceea ce privete accidentele survenite n timpul anticoagulrii cu heparin, sunt adevrate urmtoarele afirmaii: (Pag. 124) A: riscul hemoragiei nu este un efect dependent de doz B: hemoragiile minore necesita tratament simptomatic C: oprirea heparinei n caz de hemoragie major D: n caz de supradozaj efectele se vor antagoniza cu sulfat de protamina E: riscul hemoragic este crescut n insuficiena renal i hepatic

82. [VMA10082] Caracteristicile TIH de tip 1 sunt urmatoarele: () A: agregare plachetara B: trombocite <100 000/ml C: scadere trombocite cu <30% din cifra de plecare D: tromboze arteriovenoase multiple E: conduita de urmat: continuarea heparinei

83. [VMA10083] Conduita de urmat in TIH tip 2 este urmatoarea: () A: oprirea imediata a heparinei B: oprirea temporara heparinei C: continuarea cu AVK cu timp scurt de actiune D: antitrombina E: heparinoid

84. [VMA10084] Urmatoarele simptomatologii fac parte din TIH de tip 2: () A: embolii B: tromboze multifocale C: foarte des accidente hemoragice D: foarte rar relevata de accidente hemoragice E: tromboze arteriale si venoase, ale trunchiurilor mari si medii, in ciuda unui tratament anticoagulant

85. [VMA10085] Trombocitopeniile induse de heparina apar in cazul urmatoarelor tipuri: () A: toate heparinele B: forma grava survine mai frecvent cu heparina nefractionata C: forma imunoalergica survine mai frecvent cu heparina cu greutate moleculara mica D: heparina fractionata nu induce trombocitopenie E: TIH de tip 1 este de tip imunoalergic

86. [VMA10086] Conduita de urmat in prezenta unei trombocitopenii sub heparina include: () A: confirmarea in urgenta a trombocitopeniei pe tub cu EDTA B: nu este necesara confirmarea caracterului imunoalergic C: cautarea anticorpilor prin dozarea RT-PCR D: diagnosticarea complicatiilor trombembolice E: diagnosticarea complicatiilor hemoragice

87. [VMA10087] Daca o TIH de tip 2 este confirmata se va proceda astfel: () A: se va opri heparina B: se va incepe imediat un tratament cu heparinoid de sinteza (danaparoida) C: continuarea imediata cu AVK D: continuarea cu AVK numai atunci cand reascensiunea plachetara este confirmata E: continuarea cu AVK numai atunci cand nivelul de trombocite este peste 100 000/mm3

88. [VMA10088] Urmatoarele afirmatii despre preventia TIH sunt adevarate: () A: se prefera heparinele cu greutate moleculara mica B: heparinele cu greutate moleculara mica si fondaparinux sunt mai putin alergizante decat heparina nefractionata C: contraindicatii pe viata pentru toate heparinele la orice pacient cu TIH D: continuare precoce cu AVK eficient inainte de ziua 7, ziua 1-ziua2 E: depistare prin dozare a trombocitelor din 3 in 3 zile pe toata durata tratamentului

89. [VMA10089] Urmatoarele afirmatii in legatura cu hemoragiile sub tratament cu heparina sunt adevarate: () A: oprirea heparinei in toate cazurile de hemoragii minore si majore B: in caz de supradozare importanta se va antagoniza cu sulfat de protamina C: filtru-cava in caz de anticoagulare indispensabila D: oprirea heparinei este rar necesara in cazul hemoragiilor minore E: riscul hemoragic este identic pentru heparinele cu greutate moleculara mica si heparina nefractionata

90. [VMA10091] Hemoragiile majore cerebromeningeale in timpul tratamentului trombolitic: () A: in 1% B: mai frecvente cu varsta C: oprirea trombolizei D: oprirea altor anticoagulante E: continuarea trombolizei cu o doza mai mica 91. [VMA10092] Hemoragiile minore in timpul tratamentului trombolitic sunt reprezentate de: () A: epistaxis B: hemoragii digestive C: hemoptizie D: hematoame E: puncte la locul punctiei

92. [VMA10093] Conduita de urmat in caz de hemoragii majore sub trombolitice este urmatoarea: () A: oprirea trombolizei B: acid tranexamic daca hemoragia nu este controlata C: umplere vasculara, transfuzie, oxigenoterapie D: tratamentul leziunii hemoragice E: continuarea trombolizei in doze mici

93. [VMA10094] Localizari hemoragice care ameninta prognosticul vital sau functional in timpul tratamentului cu AVK sunt urmatoarele: ()

A: hemoragie intracraniana si intraspinala B: intraoculara si retro-orbitara C: hemotorax, hemoperitoneu, retroperitoneu D: hemoragie digetiva cronica E: hematom muscular profund, hemartroza

94. [VMA10095] Diagnosticul diferential al stenozei aortice se face cu: () A: insuficienta mitrala B: cardiomiopatia obstructiva C: comunicarea interventriculara D: insuficienta aortica E: stenoza mitrala

95. [VMA10096] Diagnosticul diferential stenoza aortica-cardiomiopatia obstructiva se face pe baza urmatoarelor asrgumente: () A: adult tanar B: antecedente de cardiopatie, moarte subita C: pseudo-unda Q de necroza in derivatii anterioare D: miscare sistolica anterioara a valvei mitrale posterioare E: gradient intraventricular stang

96. [VMA10097] Cateterismul cardiac in cadrul stenozei aortice permite () A: masurarea gradientului presiunii sistolice ventricul stang-aorta initiala B: masurarea suprafetei aortice C: evaluarea functiei ventriculare stangi D: evaluarea cineticii segmentare E: dilatarea aortei descendente

97. [VMA10098] Tratamentul medical al stenozei aortice, afirmatii adevarate: () A: ineficient asupra progresiei bolii B: se recomanda intensificarea efortului fizic C: tratamentul simptomatic al insuficienti cardiace D: controlul strict al tensiunii arteriale E: mentinerea in ritm sinusal

98. [VMA10099] In caz de stenoza aortica asimptomatica si ECG de efort normal se procedeaza astfel: () A: monitorizare regulata clinica B: ECG de efort in fiecare luna C: monitorizare regulata clinica, ETT, si ECG de efort la fiecare 6-12 luni D: inlocuire valvulare aortica E: chirurgie

99. [VMA10100] Urmatoarele examinari complementare se efectueaza in stenoza aortica: () A: coronarografie B: ecografie cu dobutamina in doze mici C: ecografie cardiaca transesofagiana D: ecografie cardiaca transtoracica E: RMN cardiac

100. [VMA10101] In cadrul stenozei aortice, coronarografia se realizeaza in urmatoarele situatii, cu exceptia: () A: bilant preoperator in caz de angor B: pacientul ce prezinta cel putin un factor de risc cardiovascular C: pacientul ce prezinta cel putin trei factori de risc cardiovascular D: disfunctie ventriculara stanga sistolica E: nu este necesara 101. [VMA10102] ECG in cadrul stenozei aortice prezinta: () A: hipertrofie ventriculara stanga sistolica B: indicele Sokolow >35 mm C: bloc de ramura stanga complet D: BAV E: fibrilatie atriala

102. [VMA10103] Radiografia toracica in cadrul stenozei aortice arata: () A: dilatarea aortei initiale B: cardiomegalie C: inima de volum normal D: calcificari ale inelului aortic E: stenoza a aortei initiale

103. [VMA10104] Urmatoarele afirmatii legate de stenoza aortica sunt adevarate: () A: valvulopatia cea mai frecventa in tarile industrializate B: boala rara ce afecteaza mai ales pacientii de peste 75 ani C: cel mai frecvent intre 50-60 ani D: egografia asigura un diagnostic precis E: nici chiar chirurgia nu amelioreaza prognosticul

104. [VMA10105] Suflul de stenoza aortica are urmatoarele caractere: () A: mezosistolic B: ejectional C: fin D: iradiaza spre apendicele xifoid E: iradiaza in axila

105. [VMA10106] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre bicuspidia aortica: () A: afecteaza 10% din pupulatie B: cauza cea mai frecventa de stenoza aortica la subiectii de varta medie (50-60 de ani) C: asociata frecvent unei dilatari a aortei ascendente D: malformatia congenitala cea mai frecventa a valvei aortice E: afecteaza 1% din populatie

106. [VMA10107] Angorul din stenoza aortica se explica prin urmatoarele mecanisme: () A: debit insuficient la efort B: nevoie crescuta de oxigen datorita hipertrofiei ventriculare C: ateroscleroza coronara asociata D: hipertensiune E: edemului pulmonar

107. [VMA10108] Circumstantele de descoperire ale stenozei aortice sunt urmatoarele: () A: intamplatoare B: intotdeauna intamplatoare C: angor D: sincopa E: dispnee, palpitatii

108. [VMA10109] Complicatiile stenozei aortice sunt urmatoarele: () A: embolii grasoase B: tulburari de ritm supraventriculare C: tulburari de ritm ventriculare D: moarte subita E: insuficienta renala

109. [VMA10110] Tratamentul chirurgical al stenozei aortice are urmtoarele indicaii (pag. 119) A: stenoz aortic strns simptomatic B: stenoz aortic strns asimptomatic cu FE<50% C: stenoz aortic strns asimptomatic cu calcificri aortice moderate-severe i cretere a Vmax >0,3 m/s/an D: stenoz aortic strns asimptomatic cu subdenivelare marcat >2mm la ECG de efort E: stenoz aortic strns asimptomatic cu cretere >30 mmHg a TAs la ECG de efort

110. [VMA10111] Urmtoarele afirmaii legate de endocardita tardiv la purttorii de valve i proteze vasculare sunt adevrate: (pag. 94) A: frecvena endocarditei este mult mai mare n prezena valvelor mecanice B: germenii predominani sunt streptococii, stafilococii, streptococii D precum i bacilii

gram negativi C: localizarea aortic este mai frecvent D: diagnosticul diferenial este cel al trombozei de valv E: tratamentul antibiotic este suficient pentru a steriliza definitiv proteza 111. [VMA10112] Tromboza protezelor (pag. 94) A: este o complicaie frecvent B: se ntlnete cu precdere n poziie mitral C: afecteaz mai frecvent protezele biologice D: se poate manifesta printr-un accident embolic E: nu modific zgomotele cardiace

112. [VMA10113] Despre radiografia toracica in insuficienta aortica sunt adevarate urmatoarele: () A: dilatare a aortei ascendente (arc superior drept) B: dilatare a aortei ascendente (arc inferior drept) C: index cardiotoracic >0.5 D: index cardiotoracic <0.5 E: aspect de varf supradiafragmatic

113. [VMA10114] Sunt indicatii de tratament chirurgical in insuficienta aortica, cu exceptia: () A: DTSVS >50mm B: DTDVS >50mm C: DTSVS >25mm/sec D: aorta descendenta dilatata >55 mm E: aorta ascendenta dilatata >50mm in caz bicuspidie

ENDOCARDITA INFECTIOASA

1. [END10002] Care din urmtoarele complicaii cardiace nu sunt caracteristice endocarditei infecioase: (pg. 100) A: insuficien cardiac B: infarct miocardic prin embolie coronar C: abces septal D: distrucie valvular E: hipertensiune pulmonar

2. [END10003] Tratamentul endocarditei infecioase pe protez, cu hemoculturi negative se iniiaz cu (pg. 102) A: asociere de vancomicin cu rifampicin i gentamicin B: amoxicilin 200 mg/kg/zi sau aminozide: gentamicin 3 mg/kg/zi C: penicilin G sau amoxicilin 200 mh/kg/zi sau aminozide gentamicin 3 mg/kg/zi D: doxiciclin 100 mg de 2 ori / zi n asociere cu ofloxacin 400 mg/zi E: vancomicin 30 mg/kg/zi n asociere cu rimfampicina

3. [END10004] Tratamentul chirurgical al endocarditei infecioase nu este indicat n urmtoarele situaii (pg. 102) A: infecie ntins sau necontrolat B: pentru prevenia riscului embolic C: n situaiile cu risc hemodinamic D: n soc, EPA, insuficien cardiac E: dac sub un tratament antibiotic corect condus, dimensiunile vegetaiilor nu se reduc i hemoculturile rmn pozitive dup 3 zile de antibioterapie

4. [END10005] Urmtoarea afirmaie legat de antibioprofilaxia endocarditei infecioase nu este corect (pg. 103) A: toi pacienii valvulari trebuie s primeasc un carnet de profilaxie a endocarditei pe care trebuie s-l prezinte medicului sau stomatologului la fiecare consultaie B: prevenia ncepe prin msuri stricte de igien C: antibioprofilaxia este cea mai important pentru prevenia endocarditei infecioase D: n prezent ultimele recomandari inernaionale menin antibioprofilaxia sistematice indiferent de grupa de risc din care face parte pacientul E: antibioprofilaxia trebuie s fie de acum nainte rezervat doar pacienilor din grupa A supui

5. [END10006] Care din urmatoarele afirmaii legate de endocardit infecioas este corect (pg. 99) A: nu exist examen specific pentru diagnosticarea endocarditei infecioase, pentru acest motiv au fost stabilite criterii diagnostice precise (criterii Duke). B: mortalitatea spitaliceasc n endocardita infecioas este de 50% C: criteriile Duke constau din 3 criterii majore i 5 criterii minore D: endocardita infecioas nu poate surveni pe un cord fr o afectare prexistent E: toate cardiopatiile prezint acelai risc de endocardit

6. [END10012] Boala Osler apare cel mai adesea datorit (pag.97) A: Streptococi D B: Bacili gram negatici C: Germeni din grupul HACER D: Streptococi viridans E: Stafilococi

7. [END10016] Germenii de mai jos fac parte din grupul HACEK cu excepia (pag.98) A: Haemofilus B: Actinobacillus C: Chlamidia D: Eikenella E: Kingella

8. [END10026] Tratamentul EI pe valva nativa cu Coxiella burnetti se face prin: (pag.101) A: Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 spt ; Aminozide- Gentamicina 3mg/kg/zi timp de 5 zile B: Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 4 spt; Aminozide- Gentamicina 3mg/kg/zi 15 zile C: Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 8 spt; Aminozide- Gentamicina 3mg/kg/zi 5 zile D: Doxiciclina 100mgx2/zi timp de 18 luni ; Ofloxacina 400 mg/zi timp de 18 luni E: Doxiciclina 100mgx2/zi timp de 6 luni ; Ofloxacina 400 mg/zi timp de 6 luni

9. [END10034] Dintre cardiopatiile cu risc crescut de endocardit fac parte: () A: Bicuspidia aortic B: Insuficiena aortica C: Prolapsul de valv mitral D: Antecedentele de endocardit infecioas E: Cardiomiopatia obstructiv

10. [END10035] Din grupul HACEK nu face parte () A: Haemophilus B: Actinobacillus C: Chlamidia D: Eiknella E: Kingella 11. [END10036] Dintre germenii atipici i/sau intracelulari nu fac parte () A: Bartonella B: Mycoplasma C: Brucella D: Coxiella burnetii E: Cardiobacterium

12. [END10037] Criteriile minore Duck sunt n numr de: () A: dou B: cinci C: patru D: trei E: ase

13. [END10045] Prezenta unei singure hemoculturi pozitive este considerata a fi criteriu major de diagnostic al endocarditei infectioase in cazul infectiei cu: () A: Streptococcus bovis B: Bacteriile din grupul HACEK C: Coxiella burnetii D: Stafilococcus aureus E: Enterococi

14. [END10007] Din grupa A, a cardiopatiilor cu risc crescut de a dezvolta endocardit infecioas fac parte (pg. 97) A: proteze valvulare B: cardiopatii congenitale cianogene neoperate C: cardiomiopatie obstructiv D: bicuspidie aortic E: PVM cu IM

15. [END10008] Semnele periferice de endocardit infecioas sunt (pg. 98) A: splenomegalia B: purpura peteial, cutaneomucoas, descris clasic la nivelul feei C: noduli Roth localizai la nivel abdominal D: plci eritematoase palmoplantare Janeway E: fals panariiu Osler.

16. [END10009] n endocardita infecioas se recomand: (pg. 98) A: recoltarea de hemoculturi naintea oricrei antibioterapii B: recoltarea bilanului inflamator: hemoleucograma, VSH, CRP, electroforeza proteinelor plasmatice C: proteinurie pe 24 de ore D: recoltarea obligatorie de markeri imunologici indiferent de formele de endocardit acute sau subacute E: dac nici un germen nu este izolat se fac recoltri pe medii speciale (Bartonella, Coxiella ), serologii Chlamidiae i germeni atipici

17. [END10010] Care din urmtoarele afirmaii nu este corect (pg. 99) A: endocardit posibil: 1 criteriu major plus unul minor sau 3 criterii minore

B: endocardit sigur: 5 criterii minore C: endocardit sigur: 1 criteriu major plus 2 criterii minore D: endocardit sigur: 2 criterii majore E: diagnosticul de endocardit sigur nu se poate pune doar pe examenul anatomopatologic, sau pe cultura de valve pozitiv

18. [END10011] Criteriile Duke minore sunt (pg. 99) A: febr peste 38 de grade B: fenomene vasculare: embolie, anevrism micotic, purpur Janeway, etc. C: fenomene imunologice: noduli Osler, pete Roth, factor reumatoid, etc. D: hemoculturi pozitive pentru endocardit infecioas E: predispoziie: valvulopatie sau alta condiie cardiac favorizant sau toxicomanie iv.

19. [END10013] Care din urmtoarele cardiopatii fac parte din grupa B de risc pentru endocardit (pag.97) A: Valvulopatiile B: Protezele valvulare C: PVM D: Bicuspidia aortic E: Antecendente ale endocarditei infecioase

20. [END10014] Care din urmtorii germeni fac parte din categoria germenilor atipici i/sau intracelulari (pag.98) A: Cardiobacterium B: Bartonella C: Haemofilus D: Coxiella burnetii E: Brucella 21. [END10015] Dintre germenii de mai jos, fac parte din grupul HACEK urmtorii (pag.98) A: Haemofilus B: Actinobacilus C: Chlamidia D: Coxiella burnetii E: Kingella

22. [END10017] Este adevrat despre bilanul paraclinic n endocardita infecioas (pag.9899) A: riscul embolic este crescut dac dimenisiunea vegetaiilor > 10mm B: ECG este indispensabil C: ECG i Eco transtoracic, transesofagian reprezint examene specifice n endocardita infecioas D: se pot administra AB empiric naintea hemoculturilor E: n caz de dureri rahidiene asociate se face scintigrafie osoas sau RMN pentru

cutarea spondilodiscitei

23. [END10018] n tratamentul EI pe valv nativ cu Enterococ se administreaz (pag.101) A: Penicilin G B: Vancomicin C: Gentamicin D: Amoxicilin E: Ofloxacin

24. [END10019] n tratamentul EI pe valv nativ cu Enterococ se administreaz urmtoarele cu excepia () A: Penicilin G B: Vancomicin C: Gentamicin D: Amoxicilin E: Ofloxacin

25. [END10020] Urmtoarele AB se pot administra profilactic naintea unui gest dentar (pag.103) A: Penicilin B: Clindamicin C: Gentamicin D: Ceftriaxon E: Amoxicilin

26. [END10021] Tratamentul ntr-o EI pe protez cu Stafilococ meti-S se poate face cu (pag.102) A: Gentamicin B: Penicilin G sau Amoxicilin C: Oxacilin D: Vancomicin E: Rifampicin

27. [END10022] Vancomicina este folosit n tratamentul EI cu urmtorii germeni, cu excepia (pag.101-102) A: Stafilococ meti-R pe protez B: Stafilococ meti-S pe valv nativ C: Stafilococ meti-R pe valv nativ D: Stafilococ meti-S pe protez E: Streptococ

28. [END10023] Tratamentul chirurgical pe termen scurt (48-72 de ore de la internare) n EI

se face dac se constat (pag.102) A: Dezinserie sau tromboz obstructiv de protez B: EI infeioas mitral sau aortic cu risc embolic crescut la un pacient care a prezentat un eveniment embolic sub tratament antibiotic adaptat, mai ales n caz de Streptococ cu localizare mitral C: Endocardit fungic D: Abcese de inel sau abcese septale E: IM secundar endocarditei

29. [END10024] Caracteristicile EI cu Streptococi alfa hemolitici (viridans) sunt: (pag.97) A: dau forme emboligene B: dau forme acute, de prognostic negativ si mari distructii tisulare C: responsabili de boala Osler D: frecvent in endocarditele tricuspide la toxicomani E: poarta de intrare ORL

30. [END10025] Endocardita cu Stafilococi este caracterizata prin: (pag.97) A: poarta de intrare digestiva sau urinara B: poarta de intrare cutanata sau post-operatorie C: dau forme acute, emboligene D: dau forme acute, de prognostic negativ si mari distructii tisulare E: frecvent prezenti in endocardite tricuspide la toxicomani 31. [END10027] Care afirmatii in legatura cu Cardiopatiile tip B sunt adevarate? (10027) A: Valvulopatii: IAo, IM, SM, ITri, SAo. B: PVM cu IM si/sau ingrosare valvulara C: Valvulopatii: IAo, Im, SAo. D: Bicuspidie Ao, CMO E: CMD, Defect de sept intreratrial, DSV, Cardiopatii congenitale cianogene.

32. [END10028] BGN se caracterizeaza prin? (pg. 97) A: Forme Ac, Prognostic negativ, Distructii tisulare mici. B: Forme subacute, prognostic pozitiv, distructii tisulare mari C: Poarta: digestiva, urinara sau nosocomiala (cateter) D: Resistenti la AB E: Mari distructii tisulare

33. [END10029] Care sunt indicatiile in tratamentul chirurgical? (10029) A: Hemodinamica B: Inflamatorie C: Infectioasa D: Preventie a riscului embolic E: Insuficienta renala

34. [END10030] Cauzele de febra persistenta dupa 7 zile de antibioterapie in endocardiata infectioasa sunt: () A: anevrism micotic B: glomerulonefrita C: flebita D: febra la antibiotice E: limfangita la nivelul portii de intrare

35. [END10031] Factori ecocardiografici de prognostic negativ in endocardita infectioasa sunt: () A: vegetatii lagi >15 mm, abces sau prezenta de leziuni supra-aortice B: disfunctie severa de proteza C: HTAP D: FEVS scazuta E: scurgere aortica sau mitrala voluminoasa

36. [END10032] Factori de prognostic negativ in endocardita infectioasa sunt: () A: caracteristicile pacientului: varsta peste 60 ani, endocardita pe valve native, DNID, comorbiditati importante, teren debilitat B: existenta complicatiilor endocarditei: diagnosticare cu intarziere, insuficienta cardiaca, soc septic, ances al inelului, insuficienta renala, AVC C: endocardita cu Stafilococcus aureusm, BGN, fungi D: factori ecocardiografici: scurgere aortica sau mitrala severa, vegetatii >10 mm E: HTAP

37. [PER10036] Indicatiile de profilaxie a endocarditei infectioase sunt: () A: amoxicilina 2 g per os, o doza in ora care urmeaza gestului dentar B: in caz de alergie: cefalosporine de generatia III C: clindamicina 600 mg per os in ora care precede gestul D: amoxicilina 2 g per os in ora care preceda gestul E: antibioprofilaxie inaintea oricarui gest dentar cu risc crescut, procedurile cu manipularea regiunii gingivale sau a regiunii periapicale a dintelui

38. [PER10037] Tratamentul chirurgical al endocarditei infectioase pe termen mediu presupune: () A: absenta indicatiei hemodinamice B: IA sau IM severa fara semne clinice de insuficienta cardiaca C: se face in 8-15 zile D: endocardita infectioasa mitrala sau aortica cu risc embolic crescut E: pacientii cu vegetatii voluminoase >10 mm

39. [PER10038] Durata tratamentului antibiotic in endocardita infectioasa este: ()

A: 6 saptamani cu vancomicina in caz de proteza B: 6 saptamani cu rifampicina in caz de proteza C: 6 saptamani cu gentamicina in caz de proteza D: 2 saptamani cu aminozide in caz de valva nativa cu hemoculturi negative E: 18 luni cu ofloxacina in caz de Coxiella burneti pe valve native

40. [PER10039] Tratamentul endocarditei infectioase este urmatorul: () A: Streptococi: Penicilina G 12-24 MU/zi sau Amoxicilina sau Ceftriaxona (4 saptamani in caz de valva nativa) B: Stafilococi meti-S: Penicilina G sau Amoxicilina 200 mg/kg/zi (6 saptamani in caz de proteza) C: Stafilococi meti-R: Vancomycina 30 mg/kg/zi (6-8 saptamani pe valva nativa) D: enterococi: Penicilina G sau Amoxicilina 200 mg/kg/zi (6 saptamani in caz de valva nativa) E: hemoculturi negative pe proteza: Vancomycine + rifampicina + gentamicina (6 saptamani + 6 saptamani + 15 zile) 41. [PER10040] Complicatiile endocarditei infectioase sunt: () A: hemoragie cerebromeningeala prin embolie vasculara cerebrala B: abces renal C: nefrotoxicitatea vancomicinei, aminozidelor D: embolii septice: renale, splenice, pulmonare, osteoarticulare E: anevrisme micotice: creier, sinus Valsava, aorta

42. [PER10041] Monitorizarea tratamentului endocarditei infectioase presupune: () A: monitorizarea eficacitatii: disparitia febrei, a sindromului inflamator, a vegetatiilor B: monitorizarea tolerantei: eruptie cutanta, insuficienta renala C: monitorizarea complicatiilor: clinice, electrocardiografice, ecografice D: monitorizare regulata E: nu este necesara

43. [PER10042] Examenele morfologice pentru a identifica poarta de intrare in endocardita infectioasa sunt: () A: examen panoramic dentar B: radiografie a sinusurilor C: ecografie sau CT-abdominopelvin D: "body scaner" E: scintigrafie osoasa/RMN sistematic

44. [PER10043] Riscul embolic crescut al vegetatiilor in endocardita infectioasa presupune: () A: dimensiunea >5 mm B: forma pediculata C: mobilitate importanta

D: sediul aortic E: sediul mitral

45. [END10033] Endocarditele cu hemoculturi negative apar in caz de: () A: tratament antibiotic B: stafilococi deficienti C: germeni atipici sau intracelulari D: germeni din grupul HACEK E: fungi (frecvent)

46. [END10038] Intre criterii minore Duck nu este inclus: () A: Febr > 38 grade Celsius B: Purpura Janeway C: Vrsta > 60 ani D: Hemoculturi pozitive pentru HACEK E: Anevrism micotic

47. [END10039] Tratamentul endocarditei cu stafilococi meticilinorezisteni pe valv nativ include: () A: Oxacilin 6 sptmni B: Aminozide 5 zile C: Amoxicilin 6 sptmni D: Vancomicin 6 sptmni E: Penicilin G 6 sptmni

48. [END10040] Complicaiile renale ale endocarditei infecioase includ: () A: Pielonefrita acut B: Infarct renal C: Glomerulonefrit acut D: Insuficien renal acut E: Abces renal

49. [END10041] Tratamentul endocarditei pe protez cu hemoculturi negative include () A: Gentamicin 15 zile B: Ceftriaxon 6 sptmni C: Vancomicin 6 sptmni D: Oxacilin 6 sptmni E: Rifampicin 6 sptmni

50. [END10042] Tratamentul chirurgical al endocarditei se realizeaz n caz de () A: oc B: De rutin

C: n maxim urgen la toi pacienii D: Infecie necontrolat E: Prevenia riscului de embolie 51. [END10043] Cardiopatiile cu risc mai putin ridicat de endocardita infectiosa sunt: () A: Prolaps de valva mitrala cu insuficienta mitrala B: Protezele valvulare C: Bicubispidia aortica D: Cardiopatiile congenitale cianogene neoperate E: Cardiomiopatia obstructiva

52. [END10044] Criterii majore Duke modificate pentru diagnosticarea endocarditei infectioase sunt: () A: Febra peste 38gr B: Fenomenele imunologice:noduli Osler,pete Roth,factor reumatoid C: Afectarea endocardului D: Fenomene vasculare:embolie,hemoragie intraceaniana,anevrism micotic,purpura Janeway E: Hemoculturi + pt endocardita infectioasa cu microorganisme tipice pt doua hemoculturi dinstincte

53. [END10046] Reprezinta semne periferice in endocardita infectioasa: () A: fals panaritiu Osler B: placile Janeway C: hepatosplenomegalia D: purpura petesiala supraclaviculara E: nodulii Roth la fundul de ochi

54. [END10047] Sunt consecinte infectioase in cadrul fiziopatologiei endocarditei infectioase: () A: proliferarea bacteriana B: reactia inflamatorie C: scaderea debitului sistemic D: abcese pericardice E: distrugerea endocardului

PERICARDITA ACUTA

1. [PER10002] n pericadita acuta electrocardiograma (pg. 104) A: este normal n majoritatea cazurilor B: evolueaz n funcie de patru stadii C: prezint caracteristic supradenivelarea segmentului ST cu semn n oglind D: prezinta alternan frecventa a complexului QRS ce nu se coreleaz cu mrimea revrsatului pleural E: supradenivelarea segmentului ST este concav n jos (criterii discriminante fa de supradenivelarea segmentului ST de cauz ischemic)

2. [PER10003] Care din urmtoarele afirmaii sunt false: (pg. 104) A: pericardita acut reprezinta o inflamaie a pericardului complicat sau nu, cu un revrsat pericardic B: un revrsat pericardic este ntotdeauna datorat unei pericardite C: tamponada este o urgen terapeutic i dianostic D: un revarsat pericardic abundent cu apariie rapid poate conduce la o tamponad E: pericardita uscat reprezint inflamarea pericardului nensoit de revrsat pericardic

3. [PER10004] Frectura pericardic se caracterizeaz prin: (pg. 104) A: se aude mai bine n decubit B: zgomot profund, strict n diastol C: la fel ca si frecatura pleural nu persist n apnee D: este constant n timp E: zgomot superficial sistolodiastolic

4. [PER10005] Care din urmtoarele elemente nu fac parte din tratamentul simptomatic al pericarditei acute (pg. 106) A: repaus, concediu medical B: tratamentul antiinflamator nesteroidian C: continuarea obligatorie a tratamentului anticoagulant D: aspirin n doze descrescatoare timp de trei sptmni E: nu este nevoie de spitalizare n formele benigne

5. [PER10006] Diagnosticul diferenial al tamponadei cardiace se face cu (pg. 107) A: embolia pulmonara masiv B: infarctul de ventricul stng C: pleurezia D: stenoza aortic sever E: endocardita infecioas

6. [PER10012] Nu este ntlnit la examenul clinic n pericardita acut () A: Durere precordial B: Febr C: Puls paradoxal

D: Frectura pericardic E: Sincop

7. [PER10013] ECG n pericardita acut nu arat () A: Microvoltaj B: Alternan electric C: Tahicardie sinusal D: BAV E: Supradenivelare difuz de ST

8. [PER10019] Caracterizeaza miopericardita: () A: Se prezinta ca o pericardita maligna cu soc cardiogen B: Apar unde Q de necroza C: Nu apar tulburari de cinetica D: Ecografia este examenul de electie pentru diagnostic E: Tratamentul consta in grefa in urgenta

9. [PER10020] NU este adevarat despre tratamentul tamponadei: () A: Se va respecta pozitia semisezanda B: Se va opri orice tratament anticoagulant C: Drenaj chirurgical in urgenta D: Punctie pericardica supraxifoidiana in asteptarea drenajului E: Se va evita culcarea pacientului

10. [PER10007] n pericardita acut durerea are urmtoarele caracteristici (pg. 104) A: prezint strict localizare retrosternal B: acentuat de efort i sensibil la trinitrin C: are caracter de arsur, constricie D: este intensificat de respiraia profunda i n timpul efortului de tuse E: se calmeaz n decubit 11. [PER10008] n primul stadiu de evoluie a pericarditei acute ntlnim urmtoarele modificri pe electrocardiogram: (pg. 104) A: supradenivelarea segmentului ST, fr imagine n oglind B: unde T negative C: segment ST supradenivelat, difuz, cu concavitatea n sus D: subdenivelarea difuz a segmentului ST E: segment ST de aspect normal i unde T aplatizate

12. [PER10009] Drenajul chirurgical este indicat n pericardita acut n urmtoarele situaii: (pg. 106) A: tamponad cardiac B: revrsat voluminos, necompresiv persistent sub tratament

C: revrsat voluminos, necompresiv recidivant D: trebuie efectuat obligatoriu n orice form de pericardit E: revrsat compresiv

13. [PER10010] Urmtoarele afirmaii legate de pericardita acuta nu sunt adevarate (pg. 105, 106) A: etiologia viral este cea mai fecvent B: pericadita de etiologie neoplazica are o evoluie rapida, zgomotoas, fiind adeseori diagnosticat n faza precoce C: reumatismul articular acut este o cauz frecven de pericardit acut D: pericadita acut de etiologie TBC este rar i complic o tuberculoz pulmonar E: pericardita acut idiopatic corespunde cel mai adesea unei cauze virale nediagnosticate

14. [PER10011] Semnele clinice de tamponad cardiac sunt: (pg. 107) A: ocul cardiogen B: semne de edem pulmonar C: puls paradoxal D: semne drepte majore E: creterea presiunii arteriale n inspir cu peste 10 mmHg

15. [PER10014] n etiologia pericarditelor acute se ncadreaz () A: Sindrom Sjogren B: Lupusul C: radioterapia aferent tratrii Hodgkin D: Mixedemul E: Pancreatita acut

16. [PER10015] Etiologia pericarditelor acute poate fi () A: Idiopatic B: Tuberculoas C: Neoplazic D: Viral E: Limfom MALT

17. [PER10016] Semnele clinice de tampond sunt () A: oc cardiogen B: Edem pulmonar C: Puls Kussmaul D: Creterea presiunii arteriale n inspir E: Semne drepte majore

18. [PER10017] Drenajul chirurgical al pericarditei se realizeaz n caz de () A: Tamponad B: Revrsat voluminos persisten sub tratament C: n toate cazurile de lichid n pericard D: Explorator n scop diagnostic E: n caz de recidive

19. [PER10018] Care dintre urmtoarele afirmaii despre pericardita cronic constrictiv sunt adevrate () A: Constricia cavitilor cardiace drepte B: Aspect tip "dip-plateau" al presiunilor intraventriculare stngi C: Revrsat pericardic n cantitate mare D: ngroare pericardic E: Tablou de anasarc

20. [PER10021] Pericardita de etiologie virala este caracterizata prin: (pag.105) A: este cea mai frecventa B: sindrom Dressder C: evolutie nefavorabila sub anti-inflamatoare D: sindrom febril, gripal E: diagnosticata adeseori in stadiul de tamponada 21. [PER10022] Printre cauzele rare de pericardita de regasesc: (pag.106) A: dupa o interventie chirurgicala cardiac B: hipertiroidism C: guta D: insuficienta renala E: radioterapie

22. [PER10023] Tratamentul pericarditei acute include: (pag.106) A: spitalizare obligatorie in toate formele de pericardita B: oprirea tratamentului cu anticoagulante C: anti-inflamatoare nesteroidiene D: concediu medical 30 de zile E: control clinic, explorari biologice si ecografie la sfarsitul tratamentului

23. [PER10024] Pericardita constrictiva cronica este caracterizata prin: (pag.106) A: diagnostic de electie RMN cardiac B: diagnostic confirmat prin catetetism cardiac stang C: diagnostic confirmat prin cateterism cardiac drept D: diagnostic evocat de catre ecografia cardiaca E: anasarca

24. [PER10025] Frecatura pericardica se caracterizeaza prin: (10025) A: Zgomot superficial, sistolodiastolic, inconstant (variabil in timp) B: Zgomot superficial holosistolic constant in timp C: Auzit mai bine in pozitie sezanda D: Dispare in apnee idem frecatura pleurala E: Persista in apnee

25. [PER10026] Ce cuprinde examenul clinic n pericardita acut? (10026) A: Durere pericardica, retrosternala, prelungita insensibila la trinitrina, calmata in decubit B: Sdr infectios: astenie, artralgi, mialgii. astenie, C: Frecatura pericardica si pleurala D: Semne de tamponada: ICD, soc, puls paradoxal E: Respiratie Kusmaul, tahicardie sinusala

26. [PER10027] Caracteristici EKG: (10027) A: Evolueaza in 4 stadii B: Anormala in toate cazurile C: Supradenivelare difuza de ST, concava in sus, in cursul evolutiei EKG-ului unde T aplatizate, D: Microvoltaj inconstant, supradenivelare PQ, tahicardie sinusala E: Alternanata electrica

27. [PER10028] Cauze rare de pericardita acuta sunt urmatoarele: () A: mixedematoase B: RAA C: pancreatita acuta D: radioterapie (boala Hodgkin, cancer al sanului) E: dupa interventie chirurgicala, boli de sistem: spondilita anchilozanta

28. [PER10029] Urmatoarele afirmatii despre pericardita neoplazica sunt adevarate: () A: extensie locala a tumorilor pleurale, pericardice, mediastinale, subdiafragmatice, hemopatii maligne B: constituire rapida C: constituire zgomotoasa D: diagnosticata adeseori in stadiul de tamponada E: este interzis drenajul

29. [PER10030] Urmatoarele afirmatii despre pericardita tuberculoasa sunt adevarate: () A: cauza frecventa B: elemente evocatoare: alterarea starii generale, imunodepresie, pacient transplantat, calcificari pleurale sau pericardice C: tratament antituberculos timp de 6 luni D: corticoizii diminua riscul de evolutie spre pericardita cronica constrictiva

E: corticoizii sunt contraindicati

30. [PER10031] Urmatoarele afirmatii despre recidivele pericardiei sunt adevarate: () A: frecvente in caz de diminuare prea rapida a tratamentului antiinflamator B: in caz de nerespectare a periadei de repaus C: de verificat caracterul benign in caz de recidive prea frecvente D: diagnosticarea unei afectiuni autoimune, biopsie pericardica in prima instanta E: tratament cu colchicina pentru recidivele prea frecvente 31. [PER10032] Alegeti afirmatiile adevarate despre miocardopericadita: () A: pericardita benigna asociata unui tablou de insuficienta cardiaca pe poate ajunge pana la soc cardiogen B: creste enzimatica C: aparitia de unde Q de necroza D: tulburari ale cineticii segmentare sau difuze, chiar disfunctie sistolica severa E: ecocardiografia cardiaca este examenul de electie

32. [PER10033] Cele mai frecvente cauze de pericardita cronica constrictiva sunt: () A: tuberculoasa B: postradioterapeutica C: postoperatorie D: virala E: mixedematoasa

33. [PER10034] Ecplorarile biologice in pericardita acuta sunt: () A: hemograma, PCR: sindrom inflamator B: troponinei/CPK C: IDR si serologie HIV in functie de caz D: diagnosticarea unei afectiuni autoimune E: markeri tumorali, bilant tiroidian, enzime pancreatice, diagnosticarea tuberculozei: sistematice

34. [PER10035] Pericardita postinfarct, afirmatii adevarate: () A: este precoce sau tardiva B: cea precoce este grava C: cea precoce este limitata la o durere pericardica D: "sindromul Dressler" survine spre a treia saptamana E: regresie spontana a pericarditei tardive

35. [PER10044] Etioligia pericarditei acute poate fi detreminata de : (105) A: Bacreriana cei mai frecvent B: Post-infarct C: Neoplazica

D: Boli de sistem E: Virala

36. [PER10045] Compliicatiile pericarditei: (105) A: Miocadopericardita B: Pericardocardita C: Recidive D: Tamponada E: Infarct

37. [PER10046] Ecografia transtoracica in pericardita : (105) A: Spatiu lipsit de ecouri in jurul cavitatilor cardiace B: Jena la umplerea cavidati drepte C: Variatii respiratorii D: A C E adevarat E: Jena la umplerea cavitatii stangi

Patologia aortei, arterelor periferice i patologia venoas a membrelor inferioare: arteriopatia obliterant a aortei i a membrelor inferioare, ischemia acut, insuficiena venoas cronic, varice

1. [AOR10007] Tratamentul de urgen n ischemia acut a membrelor inferioare: (pg. 82, 83) A: este numai medicamentos (antialgice, heparin, vasodilatatore) B: embolectomia cu sonda Fogarty se face numai pe leziuni ateromatose ce realizeaz stenoze lungi, distale C: revascularizarea prin by pass este tratamentul ischemiei acute pe artere patologice D: tromboliza in situ i tromboaspiraia nu sunt indicate E: aponevrotomia de descrcare se face de la nceput

2. [AOR10008] Arteriopatia obliterant a membrelor inferioare: (pg. 77, 78) A: la o valoare mai mic de 10 mmHg a presiunii transcutanate de oxigen prognosticul de viabilitate tisular este nca bun B: n stadiul III Leriche durerea este n decubit, se calmeaza n poziie decliva i se se nsoete de tulburri trofice distale C: valoarea indexul glezna-bra ntre 0,9 1,3 indic o form compensat de arteriopatie D: o presiune transcutanat ntre 10-30 mmHg indic o bun compensare metabolic a arteriopatiei E: este cauzat de ateroscleroz la pacientul vrstnic cu factori de risc cardiovascular

3. [AOR10009] Pacientul cu ischemie acut a membrelor prin tromboz pe un vas cu leziune ateromatoas (pg. 82) A: nu are factori de risc cardiovascular prezeni B: debutul simptomelor este subacut cu ischemie mai puin sever C: apariia hipoesteziei i a deficitului motor nu este un indicator de gravitate D: are o cardiopatie emboligen E: arteriografia evideniaz oprire neta cu aspect de cupol a substanei de contrast

4. [AOR10010] Insuficiena venoas cronic: (pg. 121) A: este ntotdeaun secundar trombozei venoase profunde B: varicele pot apare prin compresie pelvin tumoral sau prin agenezia venelor profunde C: incontinena valvular poate fi apreciat clinic prin proba Trendelenburg (transmiterea vibraiei prin percuie de-a lungul venei) D: fenomenele hemodinamice nu se nsoesc de activare leucocitar cu inflamaie local E: ulcerul maleolar indic insuficien venoas minor

5. [AOR10011] Tratamentul n insuficiena venoas cronic: (pg. 123) A: venotonicele trateaz jena funcional B: strippingul venei safene interne cu ligatura crosei, a venelor perforante, scleroza venelor mici previn complicaiile cutanate C: drenejul postural i contena elastic sunt singurele eficiente D: terapia chirurgical prin stripping mpiedic recidiva E: nu se indic contenia elastic cu ciorap sau benzi elastice

6. [AOR10015] Sindromul de fisurare din cadrul AAA se manifest prin (pag.76) A: dureri abdominale spontane B: dureri abdominale violente C: hemoragie digestiv nalt D: contractur abdominal E: colaps rapid mortal

7. [AOR10020] Despre stadiul II al clasificrii Leriche-Fontaine se poate spune (pag.77) A: apar disestezii B: apar eritroz i edem decliv C: durerile sunt permanente D: apare claudicaie intermitent la efort E: piciorul devine palid

8. [AOR10025] Riscurile tehnicii de arteriografie Seldinger sunt, cu excepia (pag.78) A: fals anevrism B: hematom C: insuficien cardiac D: insuficien renal E: embolie distal

9. [AOR10026] Despre bilanul bolii ateromatoase din cadrul ACOMI putem afirma urmtoarele, cu excepia (pag.79) A: ECG i ETT sunt efectuate sistematic B: Eco Doppler trunchiuri supraaortice C: n cazul unui test de ischemie negativ se face o coronarografie D: Eco Doppler membre inferioare pentru dg unei arteriopatii E: daca la ECG sau ETT apare o anomalie se face un test de ischemie

10. [AOR10033] Tratamentul chirurgical al emboliilor pe artere sntoase se face prin (pag.83) A: Amputaie B: Tromboliza n situ C: Embolectomia cu sond Fogarty D: Aponevrotomie de descrcare E: Revascularuzare prin pontaj 11. [AOR10034] n tratamentul chirurgical al ischemiei acute a membrelor inferioare, la un pacient cu o form sever examinat tardiv este recomandat (pag.83) A: Embolectomia cu sond Fogarty B: Amputaia C: Tromboliza n situ D: Aponevrotomia de descrcare E: Revascularizarea prin pontaj

12. [AOR10035] ntre etiologiile rare de anevrism de aort abdominal nu este inclucs () A: Behcet B: Elher-Danlos C: Takayasu D: Ateroscleroza E: Posttraumatic

13. [AOR10036] Complicaiile anevrismului de aort abdominal nu includ () A: Tromboza B: Ruptura C: Grefa bacterian D: Embolia E: Compresiile

14. [AOR10037] Despre trombangeita Buerger se poate afirma () A: Afecteaz brbaii sub 50 de ani B: Frecvent la pacienii cu muli factori de risc C: Fr rsunet clinic important D: Este colagenoz E: Afecteaz frecvent membrele superioare

15. [AOR10043] ntre mecanismele embolice de ishemie acut se numr () A: Ateromul B: Behcet C: Horton D: Sindrom de hipervscozitate E: Cardiomiopatia dilatativ

16. [AOR10044] ntre mecanismele embolice de ischemie acut nu se regsesc () A: Mixomul B: Anevrismul de VS C: Disecia de aort D: Fibrilaia atrial E: Stenoza mitral

17. [AOR10045] Nu este unul din semnele clinice ale ischemiei acute () A: Membru rece, palid B: Puls abolit C: Durere brutal i permanent D: Vene plate E: Alungirea timpului de recolorare cutanat

18. [AOR10046] Absena pulsului la nivelul gleznei semnific ocluzie la nivelul () A: Aortei B: Arterei femurale comun C: Arterei femurale superficial D: Arterei poplitee E: Arterelor gambei

19. [AOR10051] Printre factorii favorizani ai insuficienei venoase nu se numr () A: Vrsta B: Obezitatea C: Fumatul D: Sarcina E: Ereditatea

20. [AOR10052] Returul venos nu este asigurat prin () A: Continea valvulelor B: Pompa muscular cardiac C: Presiunea rezidual a reelei arteriale D: Apsarea boltei plantare E: Presiunea negativ generat de respiraie 21. [AOR10053] Din tratamentul medical al insuficienei venoase nu fac parte () A: Embolizarea B: Medicamente venotonice C: Scleroza varicelor D: Curele termale E: Benzile de contenie

22. [AOR10058] Urmatoarele afirmatii privin insuficienta venoasa cronica sunt false, CU EXCEPTIA: () A: IVC determina varice B: varicele esentiale sunt mai frecvente la femei C: la palpare se face proba Homans D: in flebita superficiala se dau AINS po sau iv E: hipodermita cronica este o tulburare trofica

23. [AOR10059] Clasificarea Leriche si Fontaine este folosita pentru: (pag.77) A: Anevrism de aorta abdominala (AAA) B: Arteriopatie cronica obliteranta a membrelor inferioare (ACOMI) C: Ischemia acuta a membrelor D: Insuficienta venoasa cronica E: Varice

24. [AOR10060] Bilantul cu scop diagnostic al ACOMI cuprinde urmatoarele caracteristici cu EXCEPTIA: (pag.78) A: Eco-Doppler arteriar B: test de FiO2 C: masurarea cutanata a presiunii in oxigen D: angio-CT si angio-RMN E: test de mers pe covorul rulant

25. [AOR10065] Ischemia acuta a membrelor prin mecanism Embolic cuprinde urmatoare, cu EXCEPTIA: (pag.81) A: Fribilatia atriala B: Mixom C: Cardiomiopatie dilatativa D: Trombocitopenie dupa tratament cu heparina E: Anevrism al ventricolului stang

26. [AOR10069] La un pacient cunoscut cu insuficien venoas cronic, durerea, roeaa i cldura aprute n faa cordonului venos indurat ridic suspiciunea de: (pag 122) A: Ruptur de varice i hemoragie B: Ulcer varicos C: Telangiectazii sau varicoziti D: Flebit superficial sau paraflebit E: Dermit ocr

27. [AOR10071] Tratamentul chirurgical al ischemiei acute a membrelor prin embolectomie nu prezint : (pg.83) A: Abordare sub anestezie local a triunghiului Scarpa B: Tratamentul emboliilor pe artere sntoase C: Se utilizeaz mai ales n caz de obstrucie nalt (aorto-iliac sau femural superficial) D: Embolectomie cu sonda Foley E: Puin recomandat n prezena leziunilor ateromatoase

28. [AOR10002] Ischemia permanent cronic a membrelor inferioare denumit i ischemia critic: (pg. 78) A: se definete prin durere de decubit sau tulburri trofice ale piciorului B: se nsoete de un index al presiunii sistolice glezn/bra de 0,9-1,3 C: asociaz o presiune sistolic la haluce sub 30 mmHg D: asociaz o presiune sistolic la glezn ntre 50-70 mmHg E: asociaz o presiune sistolic la haluce peste 30 mmHg

29. [AOR10003] Sindromul Leriche se caracterizeaz prin (pg. 77) A: durere lombar, hematurie, insuficien renal rapid progresiv B: durere fesier C: claudicaie a celor dou membre inferioare D: impoten E: apare prin afectarea aterosclerotic aortoiliac

30. [AOR10004] Urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul n arteriopatia cronic obliterant a membrelor inferiore sunt adevrate (pg. 79, 80) A: controlul factorilor de risc cardiovascular este obligatoriu n toate stadiile bolii B: tratamentul cu prostaglandine nu este indicat n nici un stadiu al bolii C: angioplastia i endarteriectomia sunt utile n stadiile 3,4 pentru stenoze strnse, proximale, scurte, puin calcificate D: pontajul (by-passul) nu este indicat n stenoze complexe, ntinse cu dilatare anevrismal E: simpatectomia se folosete la pacienii cu dureri de decubit 31. [AOR10005] Printre cauzele de ischemie acut a membrelor sunt: (pg. 81) A: embolia cu surs din cavitile cardiace stngi B: embolia provenit dintr-un anevrism arterial sau leziune ateromatoas ulcerat situat n amonte C: tromboz in situ pe o leziune atrosclerotic preexistent D: trombocitopenia dup tratament cu heparin E: hipertensiunea arterial

32. [AOR10006] n ischemia acut a membrelor (pg. 81, 82) A: leziunile devin ireversibile dup 12 ore B: membrul afectat este palid, rece, cu puls abolit la unul sau mai multe niveluri C: apare alungirea timpului de recolorare cutanat la membrul afectat D: aparia hipoesteziei i scderea forei musculare nu sunt semne de gravitate E: abolirea pulsului popliteu indic obstrucia arterei femurale superficiale sau a arterei poplitee

33. [AOR10013] Returul venos este asigurat prin (pag 120) A: incontinenta valvulelor B: pompa musculara surala C: apasarea boltei plantare D: pompa musculara femurala E: presiunea reziuduala retelei arteriale

34. [AOR10014] Clasificarea severitatii functionale a insuficientei venoase cronice (121) A: Clasa 0: insuficienta venoasa cronica minora B: Clasa 1: subiect fara jena functionala venoasa (cu sau fara varice)

C: Clasa 3: insuficienta venoasa cronica severa si tulburari trofice majore cu ulcere D: Clasa 0: subiecti fara jena functionala venoasa (cu sau fara varice) E: Clasa 2: insuficienta venoasa cronica moderata fara tulburari trofice

35. [AOR10016] Sindromul de fisurare din cadrul AAA are urmtoarele caracteristici (pag.76) A: colaps n general moderat B: mas batant i dureroas la palpare C: hemoragie digestiv D: dureri abdominale spontane E: contractur abdominal

36. [AOR10017] Ruptura acut din AAA se manifest prin (pag.76) A: colaps rapid mortal B: colaps moderat C: dureri abdominale spontane, violente D: contractur abdominal E: hemoragie digestiv nalt

37. [AOR10018] Tromboangeita Buerger se caracterizeaz prin (pag.77) A: n 90% din cazuri afecteaz brbaii peste 50 de ani B: cel mai frecvent sunt afectate membrele superioare C: cel mai frecvent sunt afectate membrele inferioare D: are o evoluie zgomotoas E: afecteaz brbatul tnr <40 de ani, mare fumtor

38. [AOR10019] Sindromul Leriche are urmtoarele caracteristici (pag.77) A: paloare cutanat B: impoten C: semnul osetei D: claudicaie a celor dou membre inferioare E: durere fesier

39. [AOR10021] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la clasificarea Leriche-Fontaine sunt false (pag.77) A: n stadiul II crampa dureroas cedeaz la oprirea efortului B: n stadiul IV apar eritroz i edem decliv pentru c pacientul doarme cu piciorul cobort la marginea patului C: tulburrile trofice distale sunt frecvent asociate durerilor permanente D: n sindromul Leriche se produce rceala picioarelor E: n stadiul I are loc abolirea unuia sau mai multor pulsuri

40. [AOR10022] Diagnosticul diferenial al ACOMI n prezena claudicaiei intermitente se

face cu (pag.78) A: ulcere varicoase B: neuropatie diabetic C: anevrism arterial D: coarctaie de aort E: neuropatie diabetic 41. [AOR10023] Diagnosticul diferenial al ACOMI n prezena durerilor de decubit se face cu (pag.78) A: coarctaia de aort B: canal lombar strmt cu o claudicaie medular C: polinevrit alcoolic D: ulcere varicoase E: neuropatie diabetic

42. [AOR10024] Despre TCPO2 se poate spune (pag.78) A: este indicat n toate stadiile Leriche-Fontaine B: o valoare > 35mmHg este indicele unei bune compensri C: o valoare cuprins ntre 10 i 30mmHg traduce prezena unei hipoxii continue D: este indicat numai n stadiul IV Leriche Fontaine E: o valoare sub 10mmHg este dovada unei hipoxii critice

43. [AOR10027] Tratamenul medical al ACOMI const n urmtoarele (pag.79) A: medicamente vasoactive B: aspirin sau clopidogrel C: IEC i ARA II D: statine, sistematic n prevenia secundar E: AVK

44. [AOR10028] n tratamentul chirurgical al ACOMI endarteriectomia are urmtoarele indicaii (pag.80) A: stenoze segmentare B: stenoze puin calcificate C: stenoze unice D: stenoze ulcerate E: stenoze calcificate

45. [AOR10029] Angioplastia din ACOMI are urmtoarele indicaii (pag.80) A: stenoze calcificate pe bifurcaii B: stenoze strnse C: stenoze complexe, ntinse i dilatare anevrismal D: stenoze unice, concentrice E: stenoze proximale

46. [AOR10030] Despre tratamentul chirurgical al ACOMI se pot face urmtoarele afirmaii (pag.80) A: Simpatectomia este cea mai utilizat metod B: Endarteriectomia se practic mai ales la etajul femoro-iliac C: Pontajul se practic n stenozele segmentare, calcificate D: Angioplastia se practic n stenozele concentrice E: n cazul unei ischemii fr gest posibil de revascularizare se practic amputaia

47. [AOR10031] Este adevrat n legtura cu embolia pe artere sntoase (pag.82) A: debutul este subacut B: absena factorilor de risc CV C: debutul este brutal D: ischemie sever franc E: factori de risc CV prezeni

48. [AOR10032] Despre tromboza ateromatoas putem afirma umtoarele (pag.82) A: toate celelalte pulsuri sunt perceptibile B: debutul este brutal C: toate celelalte pulsuri sunt abolite D: factori de risc CV prezeni E: debut subacut

49. [AOR10038] Clasificarea Leriche-Fontaine (pg. 77) A: Stadiu II: fr simptome B: Stadiu IV: dureri permanente C: Stadiu II: claudicaie intermitent de efort D: Stadiu III: tulburri trofice distale E: Stadiu I: fr simptome

50. [AOR10039] Valorile IPS reprezint () A: 0.9-1.3 normal B: <0.4 ACOMI sever C: >1.3 normal D: 0.75-0.9 ACOMI sever E: 0.4-0.75 ACOMI sever 51. [AOR10040] Diagnosticul diferenial al ACOMI n prezena claudicaiei intermitente () A: Disecia de aort B: Coarctaia de aort C: Neuropatia diabetic D: Polinevrita alcoolic E: Canal lombar strmt

52. [AOR10041] Tratamentul ACOMI cuprinde () A: Repaus la pat B: IEC C: Statina D: Clopidogrel E: Renunarea la fumat

53. [AOR10042] Recomandrile igieno-dietetice al ACOMI cuprind () A: Oprirea fumatului B: Corecia obezitii C: Scderea TA D: Repaus la pat E: Statine

54. [AOR10048] Bilanul preoperator clasic n ischemia acut include () A: Radiografie toracic B: Grupa sanguin i Rh C: Hemogram D: Ionogram E: ECG

55. [AOR10050] Amputaia de realizeaz n caz de () A: Gangren B: Eec al tehnicilor de revascularizare C: Per primam n toate ischemiile acute D: Ischemie depit E: Obstruciile bifurcaiei aortei

56. [AOR10054] Semnele funcionale n insuficiena venoas includ () A: Jen legat de varicele inestetice B: Oboseal n ortostatism C: Sindromul picioarelor nelinitite D: Claudicaia venoas E: Cramp n molet

57. [AOR10055] Tulburrile trofice cutanate cuprind () A: Hipodermite cronice B: Ulcer varicos C: Eczem D: Teleangiectazii E: Atrofie alb Killian

58. [AOR10056] Care dintre urmtoarele reprezint msuri generale de tratament n insuficiena venoas () A: Scderea ponderal B: Evitarea ortostatismului prelungit C: Repaus la pat D: Contenie elastic E: Vaccinare antitetanic

59. [AOR10057] Cauze rare de arteriopatie cronica obliteranta a membrelor inferioare sunt: () A: boala Behcet B: boala Takayasu C: trombangeita Buerger D: boala Horton E: colagenoze

60. [AOR10061] Tratamentul medical in arteriopatia cronica obliteranta a membrelor inferioare(ACOMI) cuprinde: (pag.79) A: antiagregante plachetare: aspitina, clopidogrel B: statine C: IEC sau ARA II D: beta-blocante E: inhibitori calcici 61. [AOR10062] Tratamentul chirurgical prin Endarteriectomie are urmatoarele indicatii: (pag.80) A: stenoze stranse, proximale, unice, concentrice, putin calcificate B: la etajul femuro-iliac C: stenoze segmentare, ulcerate, calcificate, pe bifurcatii D: la bifurcatia femurala E: dureri de decubitus

62. [AOR10063] Indicatiile in stadiul II al clasificarii Leriche sunt: (pag.80) A: tratament antiagregant plachetar B: prostaglandine i.v. C: analgezicele de clasa II si III D: proceduri de reeducare a mersului E: revascularizare mai precoce in caz de leziune proximala invalidanta sau amenintatoare

63. [AOR10064] Ischemia acuta a membrelor prin Tromboza cuprinde urmatoarele: (pag.81) A: Arterita (Behcet, peri-arterita nodoasa, Horton) B: Disectie post-cateterism C: Sindrom de hipervascozitate

D: Cardiomiopatie hipertrofica E: Scaderea debitului cardiac

64. [AOR10066] Semnele clinice din ischemia acuta a membrelor cuprinde: (pag.81) A: membrul apare rece, palid, apoi se cianozeaza B: teleangiectazii C: presiune dureroasa a maselor musculare D: dermatita ocra E: alungirea timpului de recolorare cutanata

65. [AOR10067] Ischemia acuta a membrelor poate aduce urmatoarele modificari metabolice: (pag 82) A: alcaloza metabolica B: hipocalcemie C: hipopotasemie D: hiperuricemie E: mioglobinurie

66. [AOR10068] Ulcerul varicos este caracterizat prin: (pag 122) A: Mici dimensiuni B: Margini netede C: Fond curat D: Durere intens E: Sediu maleolar intern

67. [AOR10070] n cadrul ACOMI, examenul clinic presupune: (AOR10070) A: palparea traseelor arteriale B: auscultaia traseelor arteriale C: msurarea indexului presiunii diastolice D: msurarea indicelui de mas corporal E: bilanul factorilor de risc cardio-vascular

68. [AOR10072] Factorii favorizanti ai insuficientei venoase cornice sunt: () A: Obezitatea B: Telangiectaziile C: Sexul masculin D: Ereditatea E: VARSTA

69. [AOR10073] Factori favorizanti pt varice sunt, cu excepia: (120) A: Obezitatea B: Sarcina fara simptome in primul trimestru

C: Estroprogestativele controversat D: Ereditatea nu influenteza E: Varsta

70. [AOR10074] Hipodermitele cornice complicatii ale insuficientei venoase: (122) A: sunt de mari dimensiuni B: cu debut retomaleolar este indolora si nu lasa godeu C: consecinta unei inflamatii acute a grasimii subcutanate D: pielea treimii inferioare a gambei este fibrosa si indurata E: aspect cutanat normal al radacini mambrului 71. [AOR10075] ACOMI evolutie: (79) A: principalul risc este tromboza arteriala B: in mod acut:sind de ischemie acuta C: in mod subacut:turburari trofice distale D: in mod cronic:tulburari trofice distale E: in mod subacut:ischemie acuta

72. [AOR10076] Bilantul bolii ateromatoase si comorbiditatiilor: (79) A: cardio-vascular:bilant lipidic,glicemie a jeun B: ecografie Doppler a trunchiurilor subaortice C: ECG D: ETT E: ecogafie Doppler a membrelor superioare

73. [AOR10077] Cauze cardiacE de embolie: (81) A: ANEVRISM ARTERIAL B: FIBRILATIE atriala C: ENDOCARDITA D: SCADEREA DEBITULUI CARDIAC E: ANEVRISM AL VENTRICULULUI STANG

PNEUMOLOGIE

DISPNEEA ACUTA SI CRONICA

1. [BPO10002] Urmtoarele cauze pot determina dispneea laringian: (pag. 143) A: Edemul pulmonar acut B: Edemul Quincke C: Pleurezia masiv D: Pneumotoraxul spontan E: Pneumopatia acut infecioas

2. [BPO10003] Urmtoarele cauze nu determin apariia dispneei cronice: (pag. 143) A: Insuficiena cardiac stng B: Pericardita cronic constrictiv C: Epiglotita infecioas D: Anemia cronic E: Bolile neuromusculare

3. [BPO10004] Mai multe afeciuni pot determina dispnee acut fr zgomote anormale, cu excepia: (pag. 143) A: Embolia pulmonar B: Edemul glotei C: Anemia acut D: Acidoza metabolic E: Tamponada cardiac

4. [BPO10006] Care dintre urmtoarele explorri nu fac parte din diagnosticul BPOC: (pag. 162) A: Radiografia toracic B: Probe funcionale respiratorii C: Electrocardiogram D: Gazometria E: Ecografia Doppler vascular

5. [BPO10013] Bronita cronic obstrctiv se caracterizeaz prin (pag.161) A: este asociat unei hipoxemii de repaus B: este asociat unei reversibiliti pariale C: apare dispnee de repaus D: VEMS < 35% E: expectoraie zilnic timp de de cel puin 3 luni n cursul a cel puin 2 ani consecutivi

6. [BPO10020] n legtur cu emfizemul panlobular este adevrat urmtoarea afirmaie (pag.162) A: Dispneea apare tardiv B: Hemoglobina este crescut C: IVD este frecvent D: Tusea cu expectoraie este rar i tardiv E: PaCO2 este crescut

7. [BPO10021] Hipoxia+hipercapnia se ntlnesc n () A: Decompensarea BPOC B: Embolia pulmonar C: Criza de astm D: EPA E: Insuficiena renal

8. [BPO10022] ntre semnele de insuficien respiratorie acut nu se numr () A: Cianoza B: Polipneea C: Transpiraiile D: Tiraj intercostal E: Agitaia

9. [BPO10023] Dispneea cu asimetrie auscultatorie apare n () A: Embolia pulmonar B: Pneumotorace spontan C: Astmul paroxistic D: Dispneea psihogen E: EPA

10. [BPO10027] Nu caracterizeaz bronita cronic obstructiv () A: Dispnee cu VEMS>80% B: Obstrucie persistent a cilor aeriene mici C: Se poate asocia cu reversibilitate parial D: Se poate asocia unui emfizem pulmonar E: Se poate asocia unei hipersecreii bronice 11. [BPO10028] Nu caracterizeaz bronita cronic obstructiv cu insuficien respiratorie cronic (pg. 161) A: Se asociaz cu hipoxemii de repaus B: Dispnee de repaus C: PaO2>60 mmHg D: VEMS<35% E: PaO2<8kPa

12. [BPO10029] Care dintre urmtoarele afirmaii este fals n legtur cu BPOC () A: Pentru diagnostic pozitiv se efectueaz explorri funcionale respiratorii cu test de reversibilitate bronic B: Se agraveaz lent progresiv C: Cuprinde bronite cronice cu obstruie bronic D: Cuprinde emfizeme paracicatriciale

E: Se caracterizeaz prin limitare cronic cu debite aeriene

13. [BPO10030] Sunt adevrate urmtoarele privind emfizemul panlobular () A: Poliglobulie B: Cardiomegalie C: Cianoz D: Obezitate E: Brbat tnr

14. [BPO10031] Sunt adevrate urmtoarele privind emfizemul centrolobular () A: Artera pulmonar normal B: CPT foarte crescut C: DLCO sczut D: Presiunea O2 sczut E: Presiunea O2 normal

15. [BPO10037] Care dintre urmtoarele afirmaii privind spirometria este adevrat? () A: Nu este obligatorie pentru diagnosticul pozitiv B: Poate releva disfuncie ventilatorie obstructiv C: DVO reprezint raportul CPT/VEMS<0.7 D: DVO este definit prin valoarea VEMS E: DVO reprezint CV/VEMS<70%

16. [BPO10049] Ortopneea apare in, cu EXCEPTIA: () A: insuficienta cardiaca stanga B: decompensare BPOC C: sindrom hepatopulmonar D: paralizia diafragmatica bilaterala E: tamponada cardiaca

17. [BPO10057] Caracterizeaza dispneea cu exceptia? (10057) A: perceptia constienta a unei jene sau a unei dificultati respiratorii B: o senzatie de lipsa sau de sete de aer C: o senzatie de efort sau opresiune legata de respiratie D: semn obiectiv E: semn subiectiv,diferentiat de polipnee, de hiperventilatie si de cianoza

18. [BPO10059] Prima etapa in identificarea situatiilor urgente nu cuprinde: (10059) A: identificarea semnelor de gravitate B: patologii neurologice C: consecinte hemodinamice D: semne neuropsihice

E: semne de insuficienta respiratorie acuta

19. [BPO10060] Semnele de insuficienta respiratorie acuta nu cuprind: (10060) A: cianoza B: transpiratii, polipnee C: respiratie abdo-minala paradoxaia; D: agitatie E: tiraj intercostal

20. [BPO10061] Dintre consecintele hemodinamice si semne neuropsihice nu face parte: (10061) A: lipotimi sau sincope B: coma C: agitatie, asterixis D: semne de soc, colaps E: tahicardie > 110 /min

21. [BPO10062] Dintre gesturile de urgenta ce nu face parte: (10062) A: ventilatie cu masca B: oxigenoterapie C: transfer intr-o sectie de hemato D: transfer in reanimare E: dezobstructia cailor aeriene, abordarea unei cai venoase de calibru bun

22. [BPO10064] A treia etapa privind orientarea diagnostica cuprinde urmatoarele cu o exceptie: (10064) A: masurarea fluxului expirator de varf, cateterism cardiac drept B: foramen oval C: CT toracic in mod elicoidal sau spiralat D: scintigrafia pulmonara de ventilaie/perfuzie E: fibroscopie bronsica, ecografia cardiaca

23. [BPO10065] Dispneea inspiratorie zgomotoasa are urmatoarele caracteristici cu o exceptie: (10065) A: cornaj =zgomotul este acut B: dispnee laringiana: bradipnee inspiratorie zgomotoasa + tiraj intercostal C: Cauze: edemul glotei (edemul Quincke), epiglotita infectioasa (Haemofilus), D: mai frecventa la copil , Risc mortal de asfixie E: stridor daca zgomotul este acut

24. [BPO10066] Dispneea expiratorie cu wheezing si/sau raluri bronsice nu cuprinde: (10066) A: raluri sibilante sau ronfiante B: decompensare acuta a BPOC

C: astm paroxistic D: EPA la varstnic sau tanar E: EPA mai ales daca subiectul este varstnic fara trecut astmatic

25. [BPO10067] Dispneea cu raluri crepitante nu este determinata de una din afectiunile de mai jos: (10067) A: EPA, pneumopatie acuta infectioasa B: alve-olita alergica extrinseca, C: sindrom interstitial difuz D: pneumotorace spontan, febra dupa contact cu dejectii de pasari sau fan mucegait E: pneumopatia de hipersensibilitate

26. [BPO10069] Dispnea cronica nu este datorata de: (10069) A: patologia cardiaca B: boli care afecteaza functia ventilatorie C: boli vasculare pulmonare D: anemie cronica E: acidoza metabolica

27. [BPO10070] Bolile care afecteaza functia ventilatorie nu cuprind una din urmatoarele: (10070) A: BPOC B: fibroza interstitiala difuza primitiva C: boli infiltrative ale plamanului D: cord pulmonar cronic postembolic E: boli neuromusculare

28. [BPO10071] boli vasculare pulmonare nu cuprind: (1oo70) A: cord pulmonar cronic postembolic B: dilatarea cavitatilor cardiace drepte C: hipertensiune arteriala pulmonara primitiva D: cord pulmonar cronic postembolic cu HTAP E: anemie cronica

29. [BPO10007] Care dintre urmtoarele explorri trebuie realizate de prim intenie n caz de dispnee: (pag. 142) A: Radiografia toracic fa B: Radiografia toracic profil C: Gazometria arterial D: EKG E: Fibroscopia bronic

30. [BPO10008] Precizai care sunt semnele de gravitate ntr-o dispnee acut: (pag. 142)

A: Respiraia abdominal B: Semne neuropsihice C: Bradicardia D: Hipertensiunea arterial E: Bradipnee 31. [BPO10009] Precizai care sunt explorrile ce se efectueaz pentru orientarea diagnosticului n cazul unei dispnei acute: (pag. 143) A: PFR B: Ecografie cardiac C: Ecografie abdominal D: CT torace E: Cateterism cardiac drept

32. [BPO10010] Emfizemul centrolobular se caracterizeaz prin: (pag. 162) A: VEMS/CV sczut B: CPT subnormal C: PaO2 sczut D: PaCO2 sczut E: DLCO crescut

33. [BPO10011] BPOC foarte sever se caracterizeaz prin: (pag. 163) A: VEMS/CV sub 0,70 B: VEMS sub 30% din cel teoretic C: VEMS sub 50% din valoarea prezis n absena insuficienei respiratorii D: 30% < VEMS > 50% dect cel teoretic E: VEMS sub 50% din valorile prezise cu PaO2 sub 60 mmHg sau a semnelor clinice de ICD

34. [BPO10012] Urmtoarele sunt caracteristice dispneei expiratorii cu wheezing i raluri bronice (pag.143) A: raluri sibilante B: raluri crepitante C: raluri ronflante D: decompensare acut a BPOC E: alveolit alergic extrinsec

35. [BPO10014] Bronita cronic simpl are urmtoarele caracteristici (pag.161) A: Tuse i expectoraie cronic fr dispnee B: VEMS>80% C: obstrucie persistent a cilor aeriene mici D: hipersecreie bronic E: dispnee de efort

36. [BPO10015] Emfizemul centrolobular (blue bloater) se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia (pag.162) A: VEMS/CV sczut B: Hb normal C: dispnee tardiv D: cardiomegalie E: artera pulmonar de dimensiune normal

37. [BPO10016] Despre emfizemul panlobular pink puffer se pot afirma urmtoarele (pag.162) A: DLCO sczut B: hiperclaritate la vrfuri C: tuse/expectoraie rar i tardiv D: inim n pictur E: CPT subnormal

38. [BPO10017] Despre emfizemul panlobular (pink puffer) i emfizemul centrolobular (blue bloaters) se pot spune urmtoarele (pag.162) A: Distensia din emfizemul panlobular este mai mare dect cea din emizemul centrolobular B: n emfizemul centrolobular PaCO2 i PaO2 sunt normale C: CPT este foarte crescut n emfizemul centrolobular D: n emfizemul panlobular artera pulmonar este de dimensiune crescut E: Emfizemul panlobular apare de obicei la brbatul tnr

39. [BPO10018] n legtur cu emfizemul centrolobular sunt false urmtoarele afirmaii (pag.162) A: CPT subnormal B: apare la brbatul n jurul vrstei de 50 de ani C: PaCO2 este normal D: CPT este foarte crescut E: IVD este frecvent i precoce

40. [BPO10019] Care din urmtoarele afirmaii nu sunt adevrate (pag.162) A: IVD apare frecvent i precoce n emfizemul centrolobular B: Hemoglobina este sczut n emfizemul centrolobular C: DLCO este normal n emfizemul panlobular D: La Rx toracic apare hiperclaritate difuz n cazul unui emfizem centrolobular E: CPT este subnormal n emfizemul panlobular 41. [BPO10024] Sunt cauze de dispnee cronic () A: EPA B: Embolia pulmonar C: Acidoza metabolic D: BPOC

E: Pericardita cronic

42. [BPO10025] Dispneea acut fr zgomote anormale se ntlnete n () A: Boli neuromusculare B: Tamponada cardiac C: Pleurezie masiv D: Atelectazie E: EPA

43. [BPO10026] Hipoxia+hipocapnia se ntlnesc n () A: Hipoventilaia alveolar B: Embolia pulmonar C: EPA D: Pneumopatie acut E: Decompensare BPOC

44. [BPO10032] Sunt adevrate urmtoarele cu privire la emfizemul panlobular () A: Afecteaz toate structurile lobilor B: Se datoreaz toxicelor exogene C: Dispnee intens D: Fr cianoz E: CPT subnormal

45. [BPO10033] Sunt adevrate urmtoarele cu privire la emfizemul centrolobular (pg. 162) A: IVD frecvent B: Se datoreaz fumatului C: Arter pulmonar mrit D: Presiunea CO2 normal E: DLCO sczut

46. [BPO10034] Care dintre urmtorii sunt factori de risc pentru BPOC () A: Praf de piatr B: Deficit de alfa 1 antitripsin C: SO2 D: Polen E: Bumbac

47. [BPO10035] Examenul clinic la pacientul cu BPOC poate releva () A: Semnul Hoover B: Hipocratism digital C: Leuconichie D: Scdere n greutate

E: Calviie

48. [BPO10036] Care dintre urmtoarele investigaii vor completa examenul clinic n BPOC? () A: Radiografie de craniu B: Gazometrie C: Spirometrie D: Ecografie cardiac E: Hemogram

49. [BPO10038] Reprezint indicaie de efectuare a gazometriei () A: SaO2<92% B: VEMS<45% C: VEMS<50% D: Comorbiditate cardiovascular E: Discordana clinico-funcional

50. [BPO10039] Reprezint criterii de gravitate n BPOC () A: PaCO2>45 mmHg B: SaO2<80% C: pH<7.2 D: Frecvena respiratorie>25/min E: PaO2>60% 51. [BPO10040] Urmtoarele sunt criterii de gravitate n BPOC () A: Febr>38.5 grade B: Scderea vigilenei C: Semne de oc D: PaCO2>70 mmHg E: Alcoolism

52. [BPO10041] Care dintre urmtoarele semne de alarm necesit ventilaie mecanic? () A: PaCO2<60 mmHg B: pH<7.3 C: Com D: PaCO2>70mmHg E: Respiraie abdominal paradoxal

53. [BPO10042] Care dintre urmtoarele semne de alarm necesit ventilaie mecanic () A: Confuzie B: Semne de oc C: Tulburri recente ale funciilor superioare D: PaO2<45mmHg

E: PaCO2>45mmHg

54. [BPO10043] Care dintre urmtoarele afirmaii privind tratamentul antibiotic n BPOC este adevrat? () A: Dispnee de repaus: fr antibiotic B: Dispnee de repaus: cefotaxin C: Dispnee de efort: obligatoriu antibiotic D: Dispnee de efort cu expectoraie purulent: amoxicilin E: Fr dispnee: levofloxacin

55. [BPO10044] Care dintre urmtoarele afirmaii privind tratamentul n BPOC sunt adevrate () A: Se va opri fumatul B: Vaccinare antigripal C: Reantrenare la efort D: Kinoterapie respiratorie E: Obligatoriu corticoterapie oral

56. [BPO10045] Care dintre urmtoarele afirmaii privind monitorizarea pacientului cu oxigenoterapie la domiciliu sunt adevrate () A: Radiografie toracic 1 dat/an B: Spirometrie 1 dat la 2 ani C: Gazometrie arterial/3-6 luni D: Gazometrie arterial 1 dat/an E: SaO2 la intervale

57. [BPO10046] Despre platipnee sunt adevarate: (p. 143-144) A: Dispneea apare doar in pozitie ortostatica B: Dispneea apare in decubit dorsal C: Se vede in caz de sunt dreapta-stanga D: Apare in IC stanga, tamponada, decompensare BPOC E: Se va realiza un test de FiO2 100%, apoi o ecografie cardiaca cu proba de contrast

58. [BPO10048] Cauze cardiace de dispnee cronica sunt, cu EXCEPTIA: (143) A: pericardita constrictiva cronica B: insuficienta cardiaca stanga C: hipertensiune arteriala pulmonara primitiva D: EPA E: cord pulmonar cronic postembolic

59. [BPO10050] Semnele de gravitate n dispneea acut sunt: () A: cianoza B: tahicardie peste 110/min

C: transpiraii D: HTAP E: asterixis

60. [BPO10051] Nu se face oxigenoterapia de lunga durata in BPOC daca : () A: PaO2 diurna masurata in repaus, in aer <60 mmHg B: PaO2 <50mmHg si HTAP C: PaO2 < 60mmHg si insuficienta ventriculara stanga D: La distanta de un episod acut E: Hipoventilatie alveolara nocturana (SaO2 < 95%)

61. [BPO10052] Caracteristicile enfizemului centrolobular (blue bloaters) sunt: (pag.162) A: corpolenta obeza B: corpolenta slaba C: ronchusuri, cu sibilante D: inima in picatura E: cianoza

62. [BPO10053] PRF in enfizemul centrolobular indica: (pag.162) A: CPT foarte crescut B: CPT subnormal C: PaO2 normala D: PaCO2 normala E: DLCO normal sau putin scazut

63. [BPO10054] Criteriile clinice de graviditate in BPOC sunt: (pag.164) A: temperatura >38,5 grade B: cianoza care se agraveaza C: edeme ale membrelor superioare si inferioare D: agitatie psihomotorie E: utilizarea muschilor respiratorii accesorii

64. [BPO10055] Despre oxigenoterapie prin Concentrator sunt adevarate: (pag.167) A: contenanta nelimitata B: Nivel sonor 0 C: Nivel sonor aprox. 50db D: Debit maxim 4-5 litri pe min E: Debit maxim 10-15 litri pe minut

65. [BPO10056] Indicatiile pentru chirurgie in BPOC sunt: (pag 168) A: pansarea teritoriilor hipoperfuzate, pentru reducerea volumului B: HTPA

C: rezectia bulelor voluminoase, compresive in enfizemul centrolobular D: tabagism persistent E: corticoterapie superioara >15mg/zi

66. [BPO10068] Dispneea cu asimetrie sau liniste auscultatorie apare in urmatoarele situatii: (10068) A: pneumotorace spontan B: embolia pulmonara C: pleurezie masiva D: anemie cronica E: atelectazie complete

67. [BPO10072] Indicatiile gazometriei in BPOC sunt: () A: dispnee B: discordanta clinico-functionala C: comorbiditate cardio-vasculara D: SaO2 <90% E: VEMS <50% din cel teoretic, sistematic

68. [BPO10073] Examinarile complementare in BPOC sunt: () A: PFR B: radiografie toracica, fibroscopie bronsica C: hemoleucograma: anemie D: ECG E: polisomnografie, gazometrie

69. [BPO10074] Urmatoarele sunt anomalii ale ventilatiei spontane in BPOC, cu exceptia: () A: ventilatie cu buzele tuguiate B: punerea in miscare a muschilor respiratori accesori (pectorali) C: semnul Hoover D: hipocratism digital E: pierdere in greutate

70. [BPO10075] Alegeti afirmatiile adevarate despre simptomele BPOC: () A: nespecifice B: tuse C: expectoratie D: dispnee E: paloare

71. [BPO10076] Diagnosticul de BPOC se realizeaza prin: () A: explorari functionale respiratorii (PFR) cu test de reversibilitate bronsica B: masurarea volumelor si debitelor pulmonare: prin pletismografie si dilutie (obligatoriu)

C: documentarea disfunctiei ventilatorii obstructive D: evaluarea severitatii bolii in functie de raportul VEMS/CV E: doar examen clinic

72. [BPO10077] Bronsita cronica obstructiva este o bronsita cronica cu obstructie persistenta a cailor aeriene mici, asociata sau nu cu: () A: reversibilitate partiala (sub betamimetice, anticolinergice, corticoizi) B: hipersecretie bronsica C: emfizem pulmonar D: hipoxemie de repaus E: dispnee de repaus

73. [BPO10078] Semnele de gravitate in BPOC sunt: () A: oxigenoterapie de lunga durata, cardiopatie stanga asociata, alcoolism, afectare neurologica B: temperatura >39, utilizarea muschilor accesori, scaderea vigilentei, tulburari recente ale functiilor superioare C: flux expirator de varf < 100 l/min D: PaO2 <60 mmHg, SaO2 < 90%, PaCO2 >=45 mmHg (in caz de gazometrie normala anterior) E: absenta ameliorarii in ciuda oxigenoterapiei

74. [BPO10079] Urmatoarele indica o exacerbare putin severa a BPOC: () A: absenta gravitatii B: absenta comorbiditatilor C: pacient anturat D: factor declansator neindetificat E: acces usor la ingrijiri

75. [BPO10080] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul prelungit cu corticoizi inhalatori sunt adevarate: () A: nu modifica diminuarea progresiva a VEMS de-a lungul anilor B: se rezerva pacientilor pentru care raspunsul spirometric a fost documentat C: se rezerva tuturor pacientilor care prezinta simptome semnificative in ciuda unui tratament bronhodilatator continuu D: se indica pentru VEMS de baza < 40% cu exacerbari repetate E: un tratament de lunga durata cu corticoizi inhalatori nu este recomandat in BPOC

76. [BPO10081] Kinetoterapia respiratorie in BPOC presupune: () A: dezobstructie bronsica B: exersarea tusei C: ventilatie dirijata D: realizarea intr-un ritm si cu o frecventa care depind de starea clinica a pacientului si de evolutia lui E: nu este necesara

77. [BPO10082] Alegeti afirmatiile adevarate despre oxigenoterapia in BPOC: () A: de lunga durata (cel putin 10 ore pe zi) B: la distanta de un episod acut C: PaO2 diurna, in repaus <=55 mmHg D: PCO2 crescuta E: 2 gazometrii la interval de 3 saptamani: PaO2 <60 mmHg + HTAP

78. [BPO10083] Alegeti afirmatiile adevarate in legatura cu ventilatia la pacientii cu BPOC: () A: VNI se instituie doar in afara unei exacerbari B: VNI la domiciliu daca exista semne clinice de hipoventilatie alveolara nocturna, PCO2>65 mmHg, instabilitate clinica (cazuri frecvente de spitalizare) C: ventilatie invaziva in caz de imposibilitate de sevraj dupa spitalizare sau esec al VNI D: ventilatia invaziva nu este indicata E: VNI se instituie in caz de esec al oxigenoterapiei de lunga durata

79. [BPO10084] Chirurgia BPOC este contraindicata in caz de: () A: PCO2 >60 mmHg B: HTAP C: tabagism persistent D: corticoterapie superioara la 10 mg/zi continua E: CPT >125%, PaO2 in jur de 60 mmHg, VEMS aproximativ 25%

80. [BPO10085] Tratamentul pacientilor cu BPOC include: () A: tratamentul comorbiditatilor si complicatiilor B: antibiotice, mucolitice, antitusive C: hipnotice, sedative, analgezice pe baza de codeina D: tratamentul apneei de somn E: tratamentul depresiei severe, anxietatii majore legate de insuficienta respiratorie grava

81. [BPO10086] Examinarile de prima intentie care trebuie realizate in prezenta oricarei dispnei sunt: () A: radiografie toracica B: ecocardiografie C: fibroscopie bronsica D: gazometrie arteriala E: electrocardiograma

82. [BPO10087] In caz de dispnee cu semne de toleranta dificila se recurge la: () A: oxigenoterapie B: ventilatie cu masca in toate cazurile C: dezobstructia cailor aeriene

D: reanimare E: cai venoase de calibru bun

83. [BPO10088] Urmatoarele afirmatii despre pneumopatia de hipersensibilitate sunt adevarate: () A: dispnee cu raluri crepitante B: alveolita alergica extrinseca C: context de debut subacut, febril D: dupa contact cu dejectii de pasari sau fan mucegait E: debut brutal

84. [BPO10089] Ortopneea apare in: () A: ortostatism B: insuficienta cardiaca stanga C: tamponada D: paralizie diafragmatica unilaterala E: astm acut grav, decompensare BPOC

85. [BPO10090] Care din urmatorii sunt factori de risc in aparitia BPOC? () A: infectiile respiratorii acute B: tabagismul C: existenta comorbiditatilor D: deficit de alfa- 1 antitripsina E: aerocontaminanti profesionali

86. [BPO10091] Tratamentul in BPOC moderat este urmatorul: () A: Bronhodilatatoare cu scurta durata de actiune la cerere B: Bronhodilatatoare in mod continuu C: Corticoizi inhalatori in prezenta unui raspuns la PRF D: Corticoizi inhalatori in prezenta unor exacerbari frecvente E: Oxigenoterapie de lunga durata

87. [BPO10092] In emfizemul centrolobular la radiografia toracica se observa : () A: hiperclaritate a varfurilor B: hiperclaritate difuza C: cardiomegalie D: inima in picatura E: dimensiunea arterelor pulmonare crescuta

TUSEA SI HEMOPTIZIA LA ADULT

1. [THA10002] Principalele cauze ale tusei acute, cu o excepie, sunt: (pag. 145) A: Infeciile cilor aeriene superioare B: Embolia pulmonar C: Astmul bronic D: Emfizemul pulmonar E: Edemul pulmonar

2. [THA10003] Precizai care dintre urmtoarele explorri nu se efectueaz de prima inteni e ntr-o hemoptizie: (pag. 181) A: Hemograma complet B: Examenul de sput C: Radiografia toracic D: Fibroscopia bronic E: CT toracic

3. [THA10004] Care dintre urmtoarele afirmaii nu sunt adevrate n cazul unei hemoptizii: (pag. 181) A: Orice hemoptizie necesit supraveghere spitaliceasc B: Reprezint eliminarea de snge din cile aeriene subglotice C: Hemoptizia masiv nu este precedat de hemoptizii santinele D: Apare n timpul unui efort de tuse E: Sngele eliminat este rou i aerat

4. [THA10006] n hemoptiziile de mare abunden nu se efectueaz: (pag. 182) A: Administrarea de perfuzii macromoleculare B: Administrarea de terlipresin C: Embolizare D: Oxigenoterapie nazal n flux puternic E: Administrarea de hipotensoare

5. [THA10012] n cazul unei tuse cronice cu Rx toracic anormal o imagine chistic difuz ar putea exprima (pag.145) A: dilatare localizat a broniilor B: pneumocistoz C: cancer bronhopulmonar D: dilatare difuz a broniilor E: fibroz pulmonar

6. [THA10013] La un pacient cu tuse cronic, cu Rx toracic anormal se iau urmtoarele msuri (pag.146) A: Se face o endoscopie bronic B: Se face un test de provocare bronic C: Se face pH-metrie sau tranzit esogastric

D: Se face examenul expectoraiei i/sau endoscopiei bronice E: Se face o Rx de sinusuri

7. [THA10020] Hemoptizia catamenial apare datorit (pag.181) A: Tumor benign a bronhiilor B: Churg-Strauss C: Necroz aseptic a maselor silicotice pseudotumorale D: Sechestraie pulmonar E: Endometrioz bronic

8. [THA10022] Care dintre urmtoarele reprezint cauz de tuse cronic cu radiografie toracic anormal () A: Embolia pulmonar B: Infecia cilor aeriene superioare C: Corpi strini D: IEC E: Sarcoidoza

9. [THA10024] Nu reprezint complicaii ale tusei cronice () A: Traumatism laringian B: Sincop C: Fractur de coast D: Ruptur de muchi drepi abdominali E: Hernie inghinal

10. [THA10025] Care dintre urmtoarele afirmaii despre medicamentele antitusive este fals () A: Sunt indicate la pacientul cu insuficien respiratorie cronic B: Sunt contraindicate n caz de hipersecreie bronic C: Exist antittusive cu efect central D: Au ca efect secundar constipaia E: Codeina este antitusiv cu aciune central 11. [THA10032] Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu hemoptizia este fals () A: Reprezint eliminarea de snge rou, aerat, pe gur B: Necesit supraveghere n spital 24-48 h C: Provine din cile aeriene subglotice D: Se are n vedere rsunetul hemodinamic E: Niciuna din cele de mai sus

12. [THA10033] Referitor la necesitatea de a cuantifica hemoptizia este fals urmtoarea () A: Hemoptizie masiv: mai mult de 300-500 mL/zi B: Hemoptizie fudroaiant: deces n minute

C: Hemoptizie n cantitate mic: sput sanguinolent 50 mL/24h D: Hemoptizie masiv: mai mult de 250 mL 1 dat E: Hemoptizie n cantitate medie: 50-200 mL/24h

13. [THA10037] Una dintre cele cinci cauze clasice de hemoptizie la un fost pacient tuberculos este: (pag.182) A: fisura intr-o bronhie B: bronholitiaza C: hemosideroza pulmonara D: sechstratie pulmonara E: endometrioza bronsica

14. [THA10038] Agenti care cresc pragul sau latenta de reactivitate a centrilor nervosi sunt, cu exceptia: (147) A: codetilina B: codeina C: caramifen D: lidocaina E: levomepropazina

15. [THA10040] NU poate fi cauza cardiovasculara pt hemoptizii urmatoarea: (181) A: fisura intr-o bronhie B: stenoza mitrala C: edem pulmonar acut cardiogenic D: stenoza aortica E: anevrismul aortei toracice

16. [THA10052] Cauza de hemoptizie la un subiect traheotomizat: (pag. 182) A: Grefa aspergilara B: Anevrism artero-venos C: Cancer bronhopulmoner pe cicatrice D: Eroziune a trunchiului arterial brahiocefalic prin canula E: Dilatare postcicatriciala

17. [THA10053] In tusea adultului putem intalni urmatoarea complicatie respiratory: () A: Fractura costala B: Sincopa C: Pneumotorace D: Perforatie esofagiana E: Cefalee

18. [THA10056] Reprezinta un agent antitusiv care creste pragul de reactivitate al cailor eferente:

(pag. 147) A: Bromura de potasiu B: Dexbromfeniramina C: Bromura de ipratropium D: Dextrometorfan E: Difenhidramina

19. [THA10063] Managementul hemoptiziei medii include, cu excepia () A: Poziia Trendelenburg B: Fibroscopia poate fi fcut a doua zi C: Tratarea cauzei D: Oxigenoterapie n funcie de gazometrie E: Spitalizare sistematic

20. [THA10064] Hemoptizia unui pacient silicotic nu este cauzat de () A: Necroza aseptic a maselor pseudotumorale B: Dilatare a bronhiilor C: Bronholitiaz D: Gref aspergilar E: Micobacterioz atipic 21. [THA10065] Hemoptizia are urmtoarele cauze de origine cardiovascular, cu excepia () A: Anevrismul aortei toracice B: Embolie pulmonar C: EPA cardiogenic D: Tulburri de hemostaz E: Fisur bronic

22. [THA10066] Hemoragia alveolar poate fi cauzat de, cu excepia () A: Sindrom Goodpasture B: Sarcoidoz C: Lupus D: Hemosideroz pulmonar E: Sindrom Churg-Strauss

23. [THA10067] Hemoptizia se abordeaz prin urmtoarele examinri, cu excepia () A: LBA B: CT toracic C: Hemoleucogram D: Fibroscopie bronic E: Radiografie toracic

24. [THA10007] Care dintre urmtoarele afirmaii definesc o hemoptizie masiv: (pag. 181)

A: Deces n cteva minute B: Intubaie n extrem urgen C: > 300-500 ml/24h D: Sputa sanghinolent cu 100 ml/24h E: > 200 ml odat

25. [THA10008] Tusea cronic productiv cu radiografie toracic normal apare n urmtoarele afeciuni: (pag. 145) A: Mucoviscidoz B: Astmul hipersecretant C: Pneumocistoza D: Pneumopatia infiltrant difuz E: Tuberculoza bronic

26. [THA10009] Tusea cronic cu radiografie toracic anormal nu apare n urmtoarele circumstane: (pag. 145) A: Fibroza pulmonar B: Mucoviscidoz C: Tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie D: Dilatare bronic difuz E: Reflux gastroesofagian

27. [THA10010] Printre complicaiile tusei cronice se regsesc: (pag. 146) A: Tulburrile de ritm B: Cefaleea C: Fracturile costale D: Tulburrile de tranzit intestinal E: Incontinena urinar

28. [THA10011] Hemoragia alveolar se ntlne te n urmtoarele afeciuni: (pag. 181) A: Poliangeita microscopic B: Sindromul Goodpasture C: LES D: Tuberculoza pulmonar E: Anevrism arterio-venos al bolii Rendu-Osler

29. [THA10014] La un pacient cu tuse cronic, cu Rx toracic normal, fr o cauz evident la examenul clinic se iau urmtoarele msuri (pag.145) A: Examenul expectoraiei B: Rx sinusuri

C: Endoscopie bronic D: Test de provocare bronic E: pH-metrie sau endoscopie

30. [THA10015] Efecte secundare ale codeinei (pag.147) A: Transpiraii B: Agitaie C: Somnolen D: Constipaie E: Depresie respiratorie 31. [THA10016] Urmtorii reprezint ageni care cresc pragul sau latena de reactivitare a centrilor nervoi, cu excepia (pag.147) A: Viminol B: Iodopropiliden glicerol C: Difenhidramin D: Dexbromfeniramin+pseudoefedrin E: Caramifen

32. [THA10017] Bromura de ipratropium face parte din urmtoarele categorii (pag.147) A: Ageni care reduc contracia muchilor scheletici implicai n tuse B: Ageni care cresc pragul sau latena de reactivitate a cilor eferente C: Ageni care cresc pragul sau latena de reactvitate a centrilor nervoi D: Ageni care reduc stimulrile receptorilor tusei E: Ageni care cresc pragul sau latena de reactivitate a cilor aferente

33. [THA10018] Care din urmtorii sunt ageni care cresc pragul sau latena de reactivitate a centrilor nervoi (pag.147) A: Levomepropazin B: Guaimesal C: Lidocain D: Narcotice morfinice E: Viminol

34. [THA10019] Urmtorii ageni reduc stimulrile receptorilor tusei (pag.147) A: Difenhidramin B: Curare C: Dexbromfeniramin+pseudoefedrin D: Bromur de ipratropium E: Caramifen

35. [THA10021] Care din urmtoarele reprezint cauze de hemoptizie la un fost pacient tuberculos

(pag.182) A: recidiva BK B: necroza aseptic a maselor pseudotumorale C: bronholitiaz D: aspergilom E: cancer bronhopulmonar pe cicatrice

36. [THA10026] Care sunt principalele cauze de tuse acut () A: Mucoviscidoza B: Intoxicaiile cu vapori iritani C: Corpi strini D: Edemul pulmonar E: Anomalie a conductului auditiv extern

37. [THA10027] Reprezint cauze de tuse seac () A: Refluxul gastroesofagian B: Pneumopatie infiltrant difuz infraradiologic C: Cancerul bronic D: Tratament cu IEC E: Broniectazia

38. [THA10029] Care sunt efectele secundare ale codeinei () A: Constipaie B: Risc de dependen C: Diaree D: Depresie respiratorie E: Somnolen

39. [THA10030] Reprezint cauze de tuse cronic cu Rx toracic anormal () A: Imagini chistice difuze B: Fibroza pulmonar C: Cancerul bronhopulmonar D: Tumor mediastinal E: Sinuzit cronic

40. [THA10031] Despre tratamentul simtomatic al tusei sunt adevrate urmtoarele () A: Trebuie administrat cu mare precauie la vrstnic sau la copilul mic B: Va ine seama de sevrajul tabagic C: Se poate asocia cu tratament anxiolitic D: Este contraindicat n caz de hipersecreie bronic E: Va ine seama de nlturarea medicamentelor responsabile de tuse

41. [THA10034] Reprezint cauz cardiovascular de hemoptizie () A: Stenoza mitral B: Tulburri de hemostaz C: Embolia pulmonar D: Anevrism arterovenos al bolii Rendu-Osler E: Endometrioz bronic

42. [THA10035] Reprezint cauz alveolar de hemoptizie () A: Cancerul bronhopulmonar B: Tuberculoza pulmonar comun C: Sindromul Goodpasture D: Lupusul E: Sindromul Churg-Strauss

43. [THA10036] Reprezint principii de management pentru hemoptizia masiv () A: Prevenirea asfixiei B: Perfuzarea cu soluii macromoleculare C: Arteriografie bronic +/- embolizare D: Nu se administreaz oxigenoterapie E: Chirurgia hemostazei

44. [THA10039] Despre hemoptizii este adevarat: (181) A: toate hemoptiziile necesita spitalizare B: hemoptizia fudroaianta duce la deces in mai putin de un minut C: se investigheaza de prima intentie cu o fibroscopie bronsica D: semnele de anemie acuta sunt rare E: hemoptizia ucide prin spoliere sangvina

45. [THA10041] Despre hemoptizii: (181) A: apar rar in cancerul bronhopulmonar B: nu sunt grave in bronsiectazii C: pot fi cauzate de pneumopatii cu Aspergillus D: in sindromul Goodpasture au origine alveolara E: pot fi cauzata de tumori carcinoide

46. [THA10042] Hemoragia alveolara poate avea ca etiologie: (181) A: tratament medicamentos B: toxice C: PAN D: lupus E: tulburari de hemostaza

47. [THA10043] Complicaiile tusei la adult sunt: () A: pneumotorax B: incontinen urinar C: tulburri de conducere D: embolie gazoas cerebral E: dezlipire de retin

48. [THA10044] Moleculele antitusive trebuie administrate cu precauie: () A: hipersecreie bronic B: vrstnici C: copil mic D: IC congestiv E: insuficien respiratorie cronic

49. [THA10045] Cauzele de tuse cronica cu Rx toracica normala sunt: (pag.145) A: Sarcoidoza B: Bronsita cronica C: Bronsiectazie D: Fibroza pulmonara E: astm

50. [THA10046] Care dintre urmatoarele medicamente cresc pragul sau latenta de reactivitate a centrilor nervosi: (pag.147) A: Viminol B: Erdosteina C: Tiloxapolul D: Ambroxolul E: Caramifen

51. [THA10047] Principiile de tratament in hemoptizia medie sunt: (pag.182) A: nu se spitalizeaza B: oxigenoterapie in functie de rezultatele gazometriei C: se va trata cauza D: intreruperea sangerarii cu terlipresina E: scintigrafie pulmonara

52. [THA10048] Examinari de prima intentie, sistematice la pacientul cu hemoptizie sunt: () A: hemoleucograma, grupa sanguina, Rh, aglutinine neregulate, hemostaza completa B: gazometrie C: radiografie toracica D: fibroscopie bronsica E: CT toracic, RMN

53. [THA10049] Urmatoarele sunt cauze de hemoragie alveolara: () A: sindrom Goodpasture B: poliangeita microscopica C: hemosideroza pulmonara D: lupus, Wegener, poliartrita reumatoida, PAN, Churg-Strauss, medicamente, toxice E: pneumopatie cu Stafilococ

54. [THA10050] Urmatoarele sunt cauze de hemoptizie: () A: endometrioza bronsica B: necroza aseptica a maselor silicotice pseudotumorale C: sechestratie pulmonara D: tumora benigna a bronhiilor E: stenoza aortica

55. [THA10051] Urmatoarele sunt cauze de hemoptizie la un pacient silicotic: () A: cancer bronhopulmonar pe cicatrice B: necroza aseptica a maselor pseudotumorale C: dilatare a bronhiilor D: BK/micobacterioza atipica E: grefa aspergilara

56. [THA10054] Nu fac parte din complicatiile neurologice ale tusei urmatoarele: (147) A: embolie grasoasa cerebrala B: sincopa C: coma D: ictus laringian E: insomnie

57. [THA10055] Afirmatiile false despre tratamentul simptomatic al tusei sunt: (147) A: tratamentul simptomatic se prescrie intodeauna B: antitusivele sunt indicate in hipersecretie bronsica C: o tuse productiva asigura un drenaj eficient D: antitusivele se administreaza cu precautie la pacinentii ci insuficienta respiratorie cronica E: antitusivele nu se administreaza la pacientii cu insuficienta respiratorie cronica

58. [THA10057] Despre moleculele antitusive sunt adevrate urmtoarele, cu exceptia: (pag. 147) A: Codeina poate da ca efect secundar insomnii B: Guaimesalul este indicat in rinofaringite C: Curarele se utilizeaz la pacienii ventilai D: Lidocaina actioneaza pe caile eferente E: Folcodina prezinta risc de depresie respiratorie

59. [THA10058] Managementul hemoptiziei de mare abunden se realizeaz prin () A: Chirurgia hemostazei B: Oxigenoterapie n funcie de rezultatele gazometriei C: Arteriorgrafie bronic selectiv cu embolizare D: Terlipresina 1 mg E: Perfuzarea de soluii macromoleculare

60. [THA10059] Hemoptizie unui pacient silicotic poate fi cauzat de () A: BK B: Gref aspergilar C: Cancer pulmonar D: Bronholitiaz E: Micobacterioz atipic 61. [THA10060] Hemoptizia la un pacient ce a avut TBC este, de regul, cauzat de () A: Bronholitiaz B: Necroz aseptic pe cicatrice C: Micobacterioz atipic D: Asperligiom E: Recidiv BK 62. [THA10061] Hemoragie alveolar poate fi cauzat de () A: Lupus B: Sindrom Churg-Strauss C: Sindrom Rendu-Osler D: Boala Wegener E: Sindrom Goodpasture 63. [THA10062] n hemoptizie primele examinri sistematice sunt () A: Biopsia bronic B: Fibroscopie bronsic C: Rh D: Grupa sanguin E: Gazometrie

64. [THA10068] Stimularea receptorilor tusei se poate reduce cu () A: Iodopropiliden glicerol B: Dexbromfeniramin C: Levomepropazin D: Difenihidramin E: Bromur de ipratropium 65. [THA10069] Pragul sau latena de reactivitate a centrilor nervoi se poate realiza cu () A: Dexbromfeniramin B: Viminol

C: Caramifen D: Dextrometorfan E: Bromur de ipratropium 66. [THA10070] Contracia muschilor scheletici implicai n tuse poate fi redus cu ajutorul urmtoarelor, cu excepia () A: Bromur de ipratropium B: Lidocain C: Guaimesal D: Caramifen E: Curare 67. [THA10071] Depresia respiratorie poate fi cauzat de urmtoarele antitusive () A: Curare B: Pseudoefedrin C: Folcodin D: Codetilin E: Codein 68. [THA10072] Demersul diagnostic in faa unei tuse cronice cu radiografie toracica normala dar care prezinta rinoree posterioara este: (146) A: radiografie a sinusurilor B: examenul expectoratiei C: endoscopie bronsica D: bilant alergologic E: test de provocare bronsica

69. [THA10073] Printre alte complicatii ale tusei se numara: (146) A: ruptura de vene sub-conjunctivale B: dezlipirea suturii chirurgicale C: insomnii, astenie D: purpura, petechii E: incontinenta urinara

70. [THA10074] La un pacient fumator in varsta de peste 40 de ani, cu suspiciune de cancer bronhopulmonar realizam fibroscopia bronsica in uramtoarele situatii: (145) A: fibroscopie bronsica sistematica B: fibroscopie bronsica sisematica daca tusea persista cateva saptamani C: chiar si atunci cand radiografia toracica este normala D: numai atunci cand radiografia toracica este anormala E: chiar si atunci cand radiografia toracica este normala cum este cazul in leziunile endobronsice limitate

ALERGIILE RESPIRATORII LA ADULT

1. [ALE10002] Care dintre urmtoarele afirmaii privind dozarea Ig E serice specifice nu este adevrat: (pag. 149) A: Reprezint explorarea de prim intenie n testarea unei alergii B: Este limitat la 5 pneumoalergeni C: Este util cnd testele cutanate nu se pot efectua D: Este inutil dac testele cutanate sunt negative E: Este inutil dac examenul clinic este puin evocator 2. [ALE10005] Obinerea unui control optim al pacientului astmatic nu presupune: (pag. 155) A: Simptome diurne < 4 zile/spt. B: Beta 2 mimetice cu aciune rapid > 4 doze/spt. C: VEMS sau PEF > 85% din cea mai bun valoare personal D: Simptome nocturne < 1 noapte/spt. E: Variaie nictemeral a PEF < 15% 3. [ALE10006] Spitalizarea unei crize astmatice este indicat atunci cnd (pg. 149) A: PEF este < 50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial B: PEF este < 40% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial C: PEF cuprins ntre 40-60% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial D: PEF cuprins ntre 30-50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial E: PEF este > 50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial

4. [ALE10015] Sunt surse de alergeni domestici majori: () A: Blattella germanica B: Ficus benjamina C: mucegaiurile D: Dermatophagoides pteronyssinus E: Botritis 5. [ALE10016] Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat despre rinita alergic () A: Apare n general la 10-15 ani B: Rinita alergic sezonier este datorat polenului C: Rinita alergic peranual este datorat alergenilor domestici D: Nu exist o ordine cronologic ntre rinit i astm E: Dup tipul de sensibilizare, exist 3 tipuri de rinite 6. [ALE10017] Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat n diagnosticul alergiei la adult () A: Anamneza precizeaz condiiile de mediu i modul de via obinuit al pacientului B: Precizarea anchetei asupra mediului nconjurtor domestic C: Teste cutanate (prick-test) D: Nu se dozeaz IgE serice specifice E: Test de provocare specifice 7. [ALE10018] Care dintre urmtorii nu reprezint pneumalergeni () A: Cini B: Pisici C: Gndaci de buctrie D: Pianjeni

E: Acarieni 8. [ALE10019] Care dintre urmtoarele atitudini terapeutice nu este corect () A: n rinitele intermitente de prim intenie sunt antihistaminicele B: n rinitele persistente moderate spre severe se administreaz de prim intenie corticoterapie inhalatorie i oral C: Eficacitatea tratamentului este evaluat la 1 lun D: Desensibilizarea trebuie considerat n rinita intermitent moderat spre sever E: Desensibilizarea este eficient la pacienii cu form sever de "febr a fnului" 9. [ALE10026] Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat? () A: Astmul este o afeciune inflamatorie cronic a cilor aeriene B: Se caracterizeaz prin episoade recidivante de wheezing C: La inflamaie particip mastocitele, eozinofilele i limfocitele T D: Simptomele sunt asociate cu sindrom restrictiv E: Inflamaia este asociat cu hiperreactivitate bronic 10. [ALE10027] Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat despre simptomatologia astmului? () A: Wheezing B: Dispnee C: O presiune toracic D: Tuse E: Apare la amiaz 11. [ALE10028] Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat n legtur cu agravarea simptomelor astmului () A: Prezena de alergeni B: Efort fizic C: Factori iritani D: Simptomatologie nocturn E: Parazii 12. [ALE10029] Care dintre urmtoarele afirmaii legat de examenul fizic nu este adevrat la pacientul cu astm () A: Raluri sibilante B: Expir prelungit C: ngroarea mucoasei nazale D: Sinuzit E: Raluri subcrepitante 13. [ALE10040] Nu reprezint o examinare de prim intenie n diagnosticul alergiei respiratorii la adult: () A: hemogram B: dozarea Ig E serice totale C: teste cutanate D: dozarea Ig E serice specifice E: teste multi- alergenice de depistaj

14. [ALE10046] Despre tratamentul in astmul persistent usor , sunt adevarate urmatoarele : () A: tratamentul de fond se face cu corticoizi inhalatori in doze mici-moderate B: nu se da tratament de fond C: tratamentul de fond include bronhodilatatori cu actiune prelungita D: se dau asocieri de corticoizi cu bronhodilatatori intr-un singur dispozitiv E: tratamentul de fond cuprinde corticoterapie orala 15. [ALE10084] Reprezint alergen major printre acarieni () A: Can f 1 B: Fel f 1 C: Fel d 1 D: Der p 1 E: Der f 1

16. [ALE10085] Prick-test nu () A: Sunt nedureroase B: Determin edem i disestezii la 6 ore C: Sunt specifice D: Sunt sensibile E: Se pot realiza pe faa anterioar a braului 17. [ALE10086] Sunt adevrate referitor la IgE, cu excepia () A: Poate fi crescut n parazitoze B: Testul Fadiatop are doar un rezultat calitativ C: Poate fi crescut n tabagism D: Nivelul de IgE total este normal la max. 40% dintre pacienii cu alergie documentat E: Se consider pozitiv dac > 150 UI/ml 18. [ALE10003] Testele de provocare specifice cuprind urmtoarele aspecte: (pag. 149) A: Declanarea unei reacii alergice la nivelul mucoasei nazale, bronice sau conjunctivale la alergenul suspectat B: Se realizeaz n timpul terapiei antialergice C: Sunt utile n caz de suspiciune de alergii profesionale D: Se efectueaz n timpul episoadelor infecioase E: Nu necesit supraveghere medical ulterioar 19. [ALE10004] Rinita persistent se caracterizeaz prin: (pag. 148) A: simptome < 4 zile/spt. B: simptome > 4 spt. C: simptome > 4zile/spt. D: simptome < 4 spt. E: simptome > 4 zile/spt. sau < 4 spt. 20. [ALE10007] Astmul persistent moderat se caracterizeaz prin (pg. 155) A: Simptome cotidiene B: VEMS < 40% din valorile prezise C: Alterarea somnului D: Utilizarea zilnic de beta 2 agoni

E: Simptome de astm nocturn < 1/spt

21. [ALE10008] Diagnosticul astmului presupune (pg. 151) A: Episoade recidivante de wheezing, dispnee, tuse B: VEMS/CV diminuat C: VEMS mai mare cu cel puin 200 ml fa de VEMS iniial dup administrarea bronhodilatatorului D: Absena unor alergeni sau factori iritani E: Absena istoricului de atopie personal/familial 22. [ALE10009] Tratamentul astmului acut grav cuprinde urmatoarele msuri (pg. 153) A: Oxigen nazal 3-4 l/min B: Corticoizi sistemici C: Nebulizare cu doze crescute de beta 2 agoni D: Digitalizare E: Flebotomie 23. [ALE10010] Astmul instabil se caracterizeaz prin (pg. 153) A: Scderea frecvenei crizelor diurne B: Agravare nocturn C: Sensibilitate mai mic a crizelor la bronhodilatatoarele obinuite D: Scderea PEF E: Creterea consumului de beta 2 agoniti 24. [ALE10011] Care dintre urmtoarele criterii reprezint semne de gravitate ale unui astm (pg. 152) A: PEF < 30% dect cel teoretic B: FR < 30/min. C: Cianoza D: Silenium respirator E: Hipocapnia

25. [ALE10012] Semne, care impun o ventilatie spontana in cazul astmului, sunt: (p.152) A: FC> 120/min B: Tulburari de constiinta, coma C: Pauze sau stop respirator D: Respiratia paradoxala E: Hipercapnie> 50 mmHG

26. [ALE10013] Despre rinita alergica intermitenta: (148) A: simptome > 4 saptamani B: simptome > 4 zile/saptamana C: simptome < 4 zile/saptamana D: este mai putin severa decat cea persistenta E: denumirea e data de numarul de zile simptomatice

27. [ALE10014] Riscul alergic, pt. rinita alergica: (148) A: este de 20-40% daca unul din parinti e alergic

B: este de 40-60% daca ambii parinti sunt alergici dar au simptomatolgie diferita la alergie C: este de 50-80% daca ambii parinti sunt alergici si au aceleasi simptome la alergie D: este mai mare la grupa de varsta 10-15 ani E: nu depinde de conditiile de mediu 28. [ALE10020] Diagnosticul alergiei la adult implic urmtoarele etape () A: Anamnez amnunit B: Hemoleucogram C: Pletismografie D: Teste multialergice de depistaj E: Teste cutanate 29. [ALE10021] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre rinita moderat-sever () A: Activiti sociale perturbate B: Activiti colare/profesionale perturbate C: Somn normal D: Simptome puin jenante E: Simptome jenante 30. [ALE10022] Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat () A: Noua clasificare ia n considerare mai mult simptomele B: n funcie de numrul de zile simptomatice exist 2 tipuri de rinite C: Rinita intermitent se definete ca simptome de mai puin de 4 ori/sptmna D: Rinita persistent se definete ca durata simptomatologiei > 4 sptmni E: Rinita intermitent se definete ca durata simptomatologiei > 4 sptmni 31. [ALE10024] Care dintre urmtoarele sunt pneumalergeni domestici () A: Ficus benjamina (planta verde) B: Acarienii C: Mucegaiurile D: Gndacii de buctrie E: Polenul 32. [ALE10025] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre tratamentul alergiei l a adult? () A: Eficacitatea tratamentului trebuie evaluat la 3 luni B: n caz de ineficacitate se pot asocia 2 tratamente (antihistaminic i corticoizi inhalator) C: Un rol important n conduita terapeutic l are educaia pacienilor D: n rinita intermitent tratamentul de elecie este antihistaminic sau corticoid inhalator E: n rinita intermitent tratamentul de elecie este antihistaminic sau corticoid oral 33. [ALE10030] Diagnosticul diferenial al astmului pe Rx toracic include () A: Corpi strini endobronici B: Cancer bronic C: Insuficien cardiac D: Compresia bronic extrinsec E: Revrsat pleural

34. [ALE10031] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate privind exacerbarea astmului () A: Reflect un defect n managentul astmului B: Expunere la factori declanatori C: Pot amenina pe termen scurt viaa D: Funcional, PEF < 40 % E: Gazometric, criz sever cu normocapnie 35. [ALE10032] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate n legtur cu semnele de gravitate ale unui astm () A: PaCO2>40mmHg B: Frecvena cardiac > 120/min C: Anxietate D: Cianoz E: Frecvena respiratorie < 30/min 36. [ALE10033] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate n legtur cu semnele de gravitate n astm () A: PaCO2<40 mmHg B: Transpiraii C: Com D: Linite auscultatorie E: Respiraie paradoxal 37. [ALE10034] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate n legtur cu semnele care impun o ventilaie spontan () A: Hipercapnie > 50 mmHg B: Cianoz C: Tulburri de contiin D: Respiraie paradoxal E: Agitaie 38. [ALE10035] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre astmul supraacut () A: Evoluie spre asfixie B: Factorul declanator este reprezentat de conflict sau expunere alergenic masiv C: Suprainfecia este des incriminat D: Afecteaz brbaii < 30 ani E: Exitus n ore 39. [ALE10036] Care dintre urmtoarele criterii de astm instabil sunt adevrate () A: Agravare n zori B: Variaii ale PEF <-30% C: Crize pluricotidiene D: Agravare noaptea E: Creterea consumului de B2 agoniti 40. [ALE10037] Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat despre tratamentul exacerbrilor severe ()

A: Tratamentul de fond al astmului se menine B: Tratamentul de fond nu trebuie intensificat C: Este necesar corticoterapie oral n doz scurt D: Se va administra Prednison 1-1.5 mg/kgc/zi E: Kinoterapia de drenaj este indicat n caz de obstrucie bronic major 41. [ALE10038] Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat n legtur cu astmul acut grav () A: Tratament imediat cu B2 agoniti inhalator B: Necesit spitalizare C: Nu trebuie monitorizat D: Se administreaz oxigen nazal E: Nu necesit hidratare 42. [ALE10039] Care dintre urmtoarele afirmaii caracterizeaz astmul persistent sever? () A: Simptome cotidiene B: Exacerbri care pot influena activitatea i somnul C: Frecvent simptome de astm nocturn D: Utilizarea zilnic de B2 agoniti inhalator cu durat scurt de aciune E: PEF sau VEMS < 60% din valorile prezise, cu variabilitate >-30% 43. [ALE10041] Msurarea acarienilor n praf se realizeaz prin: () A: teste multialergenice de depistaj B: dozarea semicantitativ a guaninei C: prick test D: metoda ELISA cu anticorpi monoclonali E: spirometrie

44. [ALE10042] Rinita moderata spre severa prezinta urmatoarele manifestari : () A: somn perturbat B: activitati sociale si de recreere normale C: simptome jenante D: simptome putin jenante E: activitati scolare si de recreere perturbate

45. [ALE10043] Rinita alergica intermitenta se caracterizeaza prin : () A: simptome >4 zile /sapt B: simptome > 5 sapt C: simptome <4 zile/sapt D: simptome < 4 sapt E: simptome > 4 sapt

46. [ALE10044] Rinita alergica : () A: se dezvolta in general inspre 10-15 ani B: nu exista ordine cronologica intre rinita si astm C: astmul si rinita pot sa apara simultan D: exista ordine cronologica intre rinita si astm E: uneori astmul precede rinita

47. [ALE10045] Despre rinita alergica sunt adevarate urmatoarele : () A: rinita sezoniera este datorata mai ales polenului B: rinita peranuala este datorata alergenilor domestici C: rinitele alergice sezoniere afecteaza 5-6% din copii D: exista ordine cronologica intre rinita si astm E: rinitele alergice sunt clasificate in persistente si intermitente

48. [ALE10047] Diagnosticul de astm se pune prin : () A: prin anamneza : episoade recidivante de wheezing, tuse ,dispnee si opresiune toracica B: istoric de atopie personala sau familiala ( rinita sau dermatita atopica) C: absenta simptomelor in momentul examenului exclude diagnosticul de astm D: agravarea simptomelor in prezenta unor alergeni E: agravarea simptomelor in prezenta unor factori iritanti sau cu ocazia unor eforturi

49. [ALE10048] Testele multialergenice de depistaj, afirmatii adevarate: () A: dozarea IgE serice indreptate impotriva diferitilor alergeni fixati pe acelasi suport B: raspuns global, calitativ C: raspuns calitativ pozitiv sau negativ D: permit confirmarea etiologiei alergice E: permit confirmarea alergenului

50. [ALE10049] Alegeti afirmatiile adevarate despre testele cutanate de depistare a alergiilor la adult: () A: tehnica cea mai utilizata este prick-testul B: tehnica cea mai utilizata este Fadiatop C: sunt sensibile si specifice D: test pozitiv daca diametrul papulei este mai mare de 3 mm si mai mare cu 50% decat martorul pozitiv, citit la 15 minute E: 20-30% din pacientii cu teste pozitive nu au simptome clinice

51. [ALE10050] Urmatoarele afirmatii despre dozarea IgE serice specifice in alergiile respiratorii la adult sunt adevarate: () A: nu este utila decat atunci cand exista discordante intre examenul clinic si testele cutanate B: nu este utila cand testele cutanate sunt irealizabile C: este utila cand se indica o desensibilizare specifica D: este inutila daca testele cutanate sunt negative E: este inutila daca examenul clinic este putin evocator

52. [ALE10051] Alegeti afirmatiile adevarate despre pneumalergeni: () A: cei mai frecventi in tarile occidentale sunt Dermatophagoides pteronyssinus sau farina B: sensibilitatea la Fel d 1 in populatia generala este 25 % C: sensibilitatea la Can f 1 la copiii astmatici este 40% D: sensibilitatea la Fel d 1 in populatia generala este 3-14% E: mucegaiuri: Alternaria alternata, Aspergillus fumigatus, Cladosporium, Botridis, Penicillium

53. [ALE10052] Examenul fizic in cadrul astmului la adult arata: () A: semne ORL: cresterea secretiilor nazale, ingrosarea mucoasei nazale, sinuzita, rinita, polipi

nazali B: semne cutanate: dermatite atopice, eczeme, alergii C: distensie toracica D: raluri ronflante in timpul expiratiei fortate E: raluri sibilante in timpul respiratiei normale sau prelungite

54. [ALE10053] Semnele respiratorii de gravitate in cadrul astmului la adult sunt: () A: dificultatea de avorbi sau de a tusi B: transpiratii C: contractura muschilor intercostali D: PaCO2 >=40 mmHg E: respiratie paradoxala, pauze sau stop respirator

55. [ALE10054] Examinarile complementare de realizat intr-o situatie de urgenta in cadrul astmului la adult sunt: () A: gazometrie arteriala (nu este necesara daca PEF >200 l/min sau PEF >40% decat cel teoretic) B: ECG: anomaliile trebuie sa fi survenit recent si sa persiste pe trasee succesive C: radiografie toracica: imediat D: radiografie toracica: nu aduce informatii pertinente decat in 1-2% din crizele de astm E: hemograma, hemoculturi in mod sistematic

56. [ALE10055] Radiografia toracica este necesara in criza de astm la adult cand: () A: tabloul clinic este grav B: se suspecteaza o complicatie C: nu apare raspuns clar la tratament D: exista febra asociata E: exista istoric indelungat de astm

57. [ALE10056] Astmul acut grav presupune: () A: clinic: detresa respiratorie, rezistenta la bronhodilatatoarele obisnuite B: gazometric: criza severa cu normocapnie C: gazometric: criza severa cu hipocapnie D: functional: PEF < 40% din valoarea teoretica E: obstructie majora a cailor aeriene

58. [ALE10057] Cele doua etiologii predominante ale astmului la adult sunt: () A: faina B: acarienii C: izocianatii D: Dermatophagoides farinae E: praful de saltea

59. [ALE10058] Diagnosticul diferential al astmului la adult: () A: orice respiratie suieratoare este astm B: corp strain endobronsic C: insuficienta cardiaca D: cancer bronsic E: stenoza bronsiilor, compresia bronsica extrinseca

60. [ALE10059] Diagnosticul de astm se stabileste cel mai adesea prin: () A: examen clinic B: PFR C: radiografie toracica D: gazometrie E: ecografie cardiaca

61. [ALE10060] Urmatoarele afirmatii despre astmul supraacut sunt adevarate: () A: forma particulara a astmului acut grav marcat de o evolutie exploziva spre asfixie B: afecteaza cu precadere femeile <30 ani C: functie respiratorie de baza profund alterata D: suprainfectia bronsica este frecvent incriminata E: hipercapnie franca, acidoza extrema, tulburari majore de vigilenta (frecvent coma), anomalii cardiorespiratorii amenintatoare (cord pulmonar acut, uneori soc franc, tulburari de ritm cardiac): ventilatia mecanica se impune fara intarziere

62. [ALE10061] Tratamentul exacerbarii severe a astmului la adult presupune: () A: tratamentul simptomelor, eventualilor factori declansatori B: corticoterapie orala 8-10 zile, 0.5-1 mg/kg/zi echivalent de prednispn, in majoritatea cazurilor, in ambulator C: reducerea progresiva a corticoizilor orali pe cateva zile in caz de ameliorare lenta D: kinetoterapie respiratori de drenaj in caz de obstructie bronsica majora E: tratamentul de font se opreste pentru o perioada

63. [ALE10062] Urmatoarele afirmatii despre beta2-agonistii folositi in astmul acut grav sunt adevarate: () A: nebulizari in doze puternice B: timp de actiune foarte rapid (<5 minute): Salmeterol, Terbutalina 5 mg/2 ml C: de nebulizat 15 min D: de reinnoit la 20-30 min E: Salbutamol

64. [ALE10063] Tratamentul astmului acut grav include: () A: doze puternice de beta2-agonisti inhalator B: oxigen nazal 5-6 l/min C: corticoizi sistemici D: anticolinergice iv E: antibioterapie, hidratare abundenta (3 l/24h), aporturi potasice

65. [ALE10064] Urmatoarele afirmatii despre antibioterapia in cadrul astmului acut grav sunt adevarate: () A: se face sistematic B: daca se suspecteaza pneumopatie C: daca se suspecteaza sinuzita D: poate provoca reactii alergice E: nu este necesara sistematic

66. [ALE10065] In caz de astm acut grav evaluarea raspunsului terapeutic se face astfel: () A: inca de la prima nebulizare de bronhodilatatori B: la 120 min de la inceprea tratamenutlui C: la 4 ore D: la o ora de la inceprea tratamentului E: nu este necesara de la prima nebulizare

67. [ALE10066] In caz de esec al tratamentului de prima intentie in astmul acut grav la adult, se procedeaza astfel: () A: beta2-mimetice intravenos B: Salbutamol 0,1-0,2 mg/kg/min IVSE C: se dubleaza la fiecare 30 minute in absenta ameliorarii pana la atingerea 2 mg/kg/min D: monitorizare permanenta a TA si FC E: in caz de esec: adrenalina IVSE, ventilatie mecanica ca ultim recurs

68. [ALE10067] Dupa o spitalizare sau o consultatie de urgenta in cazul astmului la adult, atitudinea va fi urmatoarea: () A: corticoterapie orala de scurta durata: 0,5-1 mg/kg/zi prednison, 5-10 zile B: corticoterapie inhalatorie in doze inalte pentru o perioada minima de 1-3 luni C: corticoterapie inhalatorie in doze inalte chiar si pentru criza usoara D: criza usoara (PEF >80% din valoare optima), care nu urmeaza dupa o perioada de astm instabil, nici a unui consum important de beta2-agonisti, nu necesita corticoterapie inhalaorie E: consultatie specializata la 3 luni

69. [ALE10068] Aprecierea rasunetului functional al astmului prin intermediul PFR se face astfel: () A: masurare VEMS, capacitatii vitale lente, capacitatii vitale fortate B: sunt realizare la fiecare 3-6 luni C: sunt masurate in lunile 1-3 in caz de modificare terapeutica D: la 1 saptamana si la 2 luni de la oprirea corticcoterapiei orale de scurta durata E: indicate in caz de agravare, in decursul unei spitalizari, inainde si dupa un program de recuperare

70. [ALE10069] Tratamentul de fond al astmului persistent sever include: () A: corticoizi inhalatori in doze inalte B: bronhodilatatori cu actiune prelungita C: antileucotriene D: conticoterapie orala pe termen scurt E: omalizumab

71. [ALE10070] Tratamentul de fond al astmului persistent moderat include: () A: corticosteroizi inhalatori in doze moderate-forte: 800-2000 micrograme/24h Beclometazona sau Budesonide B: bronhodilatatori cu actiune prelungita: 50-100 micrograme/24h salmeterol C: 100-400 micrograme/24h Fluticazona D: 24-48 micrograme/24h Formoterol E: corticoterapie orala

72. [ALE10071] Tratamentul astmului intermitent include: ()

A: tratament de fond: corticoizi inhalatori in doze mici B: bete2-agonisti inhalator cu durata scurta de actiune: inaintea unui efort sau expuneri C: cromone D: cromoglicat de sodiu E: nedocromil sodic

73. [ALE10072] Tratamentul de fond al astmului persistent usor include: () A: 2 prize zilnic de corticoizi inhalatori in doze mici-moderate B: tratament alternativ cu antileucotriene C: cromone inhalatorii D: Budesonida 200-800 micrograme/24h E: fluticazona 400-800 micrograme/24h

74. [ALE10073] Astmul persistent moderat la adult se caracterizeaza prin: () A: simptome permanente B: exacerbari care pot influenta activitatea si somnul C: simptome de astm nocturn >1 data pe saptamana D: utilizare zilnica de beta2 agonisti cu durata scurta de actiune E: PEF sau VEMS <60%, cu variabilitate > 30%

75. [ALE10074] Astmul intermitent la adult se caracterizeeaza prin: () A: simptome intermitente <1 data pe saptamana B: simptome de astm nocturn >2 ori pe luna C: intre crize fara simptome su functie respiratorie normala D: PEF sau VEMS >=80%, variabilitate <20% E: exacerbari ce pot influenta activitatea si somnul

76. [ALE10075] Exacerbarea usoara in astmul adultului se caracterizeaza astfel: () A: gestionata de catre pacient B: necesita doar o crestere tranzitorie a consumului de beta2 agonisti cu actiune rapida C: necesita doar o crestere de cateva ore a consumului de beta2 agonsiti cu actiune rapida D: exacerbare gestionata de medicul de familie E: exacerbare ce nu necesita masuri suplimentare

77. [ALE10076] Toate afirmatii sunt gresite, inafara de unul? () A: Fluticazona este un corticosteroid inhalator B: In astmul persistent moderat este indicat corticoterapia orala impreuna cu omalizumab C: Salmeterolul, si formoterolul sunt corticosteroizi orali folositi in astmul persistent moderat D: Coricoterapia inhalatorie in doze mici-moderate este indicat in astmul persistent usor E: Beclometazonul este un beta-2-agonist selectiv

78. [ALE10078] Care dintre urmatorii parametric defines astmul controlat dupa GINA2006: () A: Simptome diurne mai mult de 2pe sapt B: Prezenta linitarii activitatilor C: Prezenta simptomelor nocturne D: Utilizarea beta2-agonistilor de 2 ori maxim p sapt E: Lipsa exacerbarilor

79. [ALE10079] Tratamentul Rinitelor alergice este caracterizat prin () A: Se administreaz anticolinergice cu aciune local, dac primul tratamentul nu este eficient B: Imunoterapia este rezervat polisensibilizailor C: Evaluare la o lun dup nceperea tratamentului D: Antihistaminice i corticoizi inhalatori la rinite persistente severe E: Antihistaminice de prim intenie la rinite intermitente 80. [ALE10080] Urmtoarele tipuri de mucegaiuri sunt alergeni, cu excepia () A: Dermatophagoides farinae B: Blatella germanica C: Botritis D: Ficus benjamina E: Alternaria alternata 81. [ALE10081] Despre prick-test urmtoarele sunt adevrate () A: Este pozitiv dac la 10 minute, diametrul papulei este de minim 2 mm B: 10-20% dintre subiecii cu test cutanat pozitiv nu au simptome clinice C: Determina eritem, edem si disestezii la 6 ore D: Sunt teste specifice E: Sunt teste sensibile 82. [ALE10082] Rinita alergic este sugerat de () A: Hiperneutrofilie sanguin B: IgE 159 UI/ml C: Hiperbazofilie sanguin D: IgE 160 UI/ml E: Hipereozinofilie sanguin

83. [ALE10083] n anamneza n rinitele alergice () A: Trebuie precizezat existena alcoolismului B: Trebuie precizezat existena tabagismului C: Trebuie precizat tipul lenjeriei de pat D: Riscul alergic este de 40-60%, dac cei 2 prini sunt alergici E: Riscul alergic este de 10-20%, dac unul din parini este alergic

TUBERCULOZA

1. [TBC10002] Medicament contraindicat n sarcin: (159) A: Rifabutina B: Rifampicina C: Pirazinamida D: Isoniazida E: Etambutol

2. [TBC10003] Care este medicamentul rezervat cazurilor bogate n bacili sau suspecte cu bacili rezisteni la copil? (159) A: Etambutol B: Rifabutina C: Isoniazida D: Pirazinamida E: Rifampicina

3. [TBC10007] La pacientul aflat sub tratament antituberculos, bilanul hepatic (monitorizarea transaminazelor) se face: (pag. 160) A: La o sptmn dup iniierea tratamentului B: La 15 zile dup iniierea tratamentului i apoi o dat pe lun pn la sfritul tratamentului C: Trimestrial D: O dat la 6 luni E: Nu este necesar un bilan hepatic

4. [TBC10008] Confirmarea prezenei bacilului Koch se realizeaz prin efectuarea de culturi pe mediul: (pag. 157) A: Geloza simpl B: Chapman C: Sabouraud D: Lwenstein-Jensen E: Leifson

5. [TBC10009] naintea instituirii tratamentului antituberculos cu Etambutol se efectueaz: (pag. 159) A: Examen oftalmologic cu vizualizarea culorilor B: Examen de urin C: Audiogram D: Identificarea unei eventuale sarcini E: Examen neurologic

6. [TBC10010] Tratamentul antituberculos se va administra: (pag. 159) A: n trei prize, n timpul meselor B: Dimineaa, jeun, la mare distan de mese C: Dimineaa i seara, naintea meselor D: Numai seara, nainte de culcare

E: La prnz, imediat dupa mas

7. [TBC10016] Care dintre urmtoarele afirmaii privind tuberculoza este fals () A: Agentul patogen este bacilul Koch B: Calea de transmitere este aerian C: Forma pulmonar este rar D: Tratamentul const n asociere de antibiotice timp de mai mult de 6 luni E: Este o boala contagioas

8. [TBC10017] Care dintre urmtoarele afirmaii privind tuberculoza pulmonar este fals () A: Transpiraii nocturne B: Hemoptizii C: Radiografia toracic evideniaz infiltrate, noduli, caverne ale lobilor superiori D: Explorarea bacteriologic - examenul direct al BAAR E: Confirmare prin cultur n mediul solid (Bactec)

9. [TBC10018] Nu reprezint localizare extrapulmonar a tuberculozei () A: Ganglioni B: Rinichi C: Urogenital D: Os E: Miocard

10. [TBC10024] Prezena bacililor acido-alcoolo-rezisteni la examenul direct se evideniaza prin: () A: Coloraia Mallory B: Coloraia hematoxilina-eozina C: Coloraia Ziehl-Nielsen D: Coloraia Verhoeff E: Coloraia nitrat de argint

11. [TBC10029] Doza de etambutol in quatriterapia antituberculoasa este de: () A: 5 mg/kg/zi B: 25 mg/kg/zi C: 20 mg/kg/zi D: 1 mg/kg/zi E: 12 mg/kg/zi

12. [TBC10031] Conduita terapeutica pentru tuberculoza la copil cuprinde: (pag.159) A: tratament zilnic timp de 9 luni B: cuprinde trei faze C: Etambutolul este rezervat cazurilor bogate in bacili sau suspecte cu bacili rezistenti D: prima faza: asociere a 3 antibiotice - isoniazida, pirazidamida, etambutol

E: a doua faza: asocierea de pirazidamida cu etambutol

13. [TBC10038] Multirezistenata la tratamentul antituberculos inseamna rezistenta cel putin la: () A: izoniazida B: rifampicina C: pirazinamida D: etambutol E: A si B

14. [TBC10042] Referitor la tuberculoza miliar, este fals una din urmtoarele afirmaii () A: Reprezint diseminare hematogen a BK B: Radiografia toracic pune diagnosticul pozitiv C: Pe radiografia toracic: sindrom interstiial micronodular difuz i intens D: Clinic: febr, alterarea rapid a strii generale, dispnee E: Se impune necesitatea unui bilan de extensie

15. [TBC10050] La creterea de 6 ori peste normal a transaminazelor n TBC, se poate proceda la urmatoarele cu exceptia (pag:160) A: Reintroducerea pirazinamidei n doz mai mic, dup normalizare B: Reintroducerea izoniazidei n doz mai mic, dup normalizare C: Cutarea altor cauze de hepatit D: Oprirea tratamentului pn la normalizare E: Oprirea isoniazidei i a pirazinamidei pn la normalizare

16. [TBC10051] Reprezint criterii de vindecare a TBC, cu excepia () A: Absena complicaiilor B: Regresia semnelor radiologice reversibile C: Dispariia semnelor clinice D: Tratament corect de 6 luni E: BK sensibil

17. [TBC10052] Tratamentul TBC la pacienii cu HIV nu include () A: Pirazinamid B: Rifabutin C: Etambutol D: Rifampicin E: Isoniazid

18. [TBC10053] Tratamentul TBC se ncepe dup urmtoarele investigaii, cu excepia () A: Bilirubin B: LDH C: HVB i HVC

D: HIV E: Gamma GT

19. [TBC10054] IDR este caracterizat, cu excepia () A: Citire 1 de 6mm i citire 2 de 10 mm nu nseamn viraj B: Citire 1 de 4mm i citire 2 de 10 mm nseamn viraj C: Citire 1 de 7mm i citire 2 de 11 mm nseamn viraj D: Pozitiv dac diametrul este peste 5mm E: Se injecteaza pe faa anterioar a braului

20. [TBC10055] TBC extrapulmonare pot fi, cu excepia () A: Hepatosplenic B: Renal C: Osoas D: Intestinal E: Ganglionar 21. [TBC10056] TBC miliar se manifest, cu excepia () A: Tuse prelungit B: Stare grav C: Dispnee D: Alterare rapid a strii generale E: Febr

22. [TBC10004] Tuberculoza pulmonar comun se manifest prin: (157) A: febr B: subfebrilitate C: transpiraii nocturne D: hemoptizie E: tuse prelungite

23. [TBC10005] Tuberculoza miliar se manifest prin: (157) A: alterarea rapid a strii generale B: alterarea strii generale C: febr D: subfebrilitate E: dispnee pentru forma evoluat

24. [TBC10011] n tratamentul antituberculos administrat adultului se regasesc urmtoarele preparate: (pag. 159) A: Etambutolul B: Pirazinamida

C: Acidul clavulanic D: Metronidazolul E: Rifampicina

25. [TBC10012] Tuberculoza pulmonar comun prezint urmtoarele caracteristici: (pag. 157) A: Debut brusc, cu febr nalt, dispnee, tahicardie, dureri toracice B: Subfebriliti, transpiraii nocturne, tuse persistent C: Episoade de wheezing, opresiune toracic i tuse D: Infiltrate, noduli, caverne la radiografia toracic E: Opacitate parenchimatoas unic, sistematizat, cu bronhogram aeric la radiografia toracic

26. [TBC10013] n privina tratamentului antituberculos al unei femei nsarcinate, urmtoarele afirmaii sunt adevarate: (pag. 159) A: Pirazinamida este contraindicat B: Se instituie triterapie IHN + Rifampicin + Pirazinamid timp de 9 luni C: Etambutolul este contraindicat D: Se instituie triterapie IHN + Rifampicin + Etambutol 3 luni, urmat de 6 luni cu IHN + Rifampicin, fr Etambutol E: Durata total a tratamentului este de 9 luni

27. [TBC10014] Urmrirea pacientului aflat sub tratament antituberculos are ca obiective: (pag. 159) A: Vindecarea pacientului B: Evitarea rspndirii bolii de ctre un pacient tratat neadecvat C: Dezvoltarea rezistenei la medicamentele antituberculoase D: Supravegherea pacientului pn la finalul bolii E: Documentarea sfritului tratamentului

28. [TBC10015] Tuberculoza miliar prezint urmatoarele caracteristici: (pag. 157) A: Alterarea rapid a strii generale B: Dispnee posibil pentru forma evoluat C: Sindrom interstiial micronodular difuz i intens la radiografia toracic D: BK adesea prezent la examenul direct microscopic E: Histologic: granulom epitelioid i giganto-celular cu necroz cazeoas

29. [TBC10019] Bilanul biologic naintea instituirii tratamentului tuberculostatic cuprinde () A: Serologie VHB, VHC B: Serologie HIV C: Hemoleucogram D: Transaminaze, fosfataz alcalin, gama GT E: Anticorpi antifosfolipidici

30. [TBC10020] Cvadriterapia antituberculoas cuprinde urmtoarele, cu excepia ()

A: Procainamida B: Izoniazida C: Pirazinamida D: Esmolol E: Rifampicin 31. [TBC10021] Urmtoarele afirmaii sunt false, cu excepia () A: Faza de contagiozitate maxim persist 1-3 sptmni dup administrarea tratamentului B: Izolarea pacientului este obligatorie n caz de afectare pulmonar C: Pirazinamida are efecte teratogene D: La copil, tratamentul cu etambutol este obligatoriu E: La pacientul cu HIV n tratament se nlocuiete rifampicina cu rifabutina

32. [TBC10022] Monitorizarea terapiei tuberculostatice implic () A: Bilan hepatic la 15 zile dup iniierea tratamentului B: Rx toracic n a 2 a lun de tratament C: Examen bacteriologic ntre a 10 a i a 15 a zi de tratament D: Bilan hepatic o dat la 2 luni E: n caz de citoliz > 5 ori normalul se va opri izoniazida

33. [TBC10023] Localizarea tuberculozei extrapulmonare cuprinde (pag.157-158) A: Pericardit B: Meningit C: Afectare hepatic D: Afectare splenic E: Boala Von Hippel-Lindau

34. [TBC10026] Educaia terapeutic a pacientului cu boal tuberculoas vizeaz: () A: natura i durata tratamentului B: necesitatea supravegherii subiecilor contaci C: modaliti de administrare al tratamentului D: necesitatea respectrii tratamentului E: documentarea sfritului tratamentului

35. [TBC10027] Monitorizarea bacteriologica la bolnavul cu tuberculoza se realizeaza: () A: la 18 luni de la debutul tratamentului B: la 10-15 zile de la initierea tratamentului, la bolnavii cu examen microscopic negativ C: la finalul tratamentului D: la 2 luni de la debutul tratamentului E: la 6 luni de la debutul tratamentului

36. [TBC10028] in cazul tratamentului cu etambutol in tuberculoza este necesar control oftalmologic:

() A: in a doua luna de tratament B: doar la femeile insarcinate C: din doua in doua luni in cazul prelungirii tratamentului D: inainte de instituirea tratamentului E: doar la copil

37. [TBC10030] Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: (pag:157-160) A: un viraj tuberculinic este definit ca o crestere a diametrului IDR la tuberculina intre doua teste realizate la interval de 6 luni B: IDr la tuberculina este pozitiv la 24 de ore daca diametrul transversal al induratiei este > 5mm C: in caz de crestere a transaminzelor >6N se va opri tratamentul antituberculos pana la normalizarea transaminazelor D: radiografia toracica la bolnavul tuberculos este indicata doar la debutul si finalul tratamentului E: in tuberculoza miliara se impune necesitatea unui bilant de extensie

38. [TBC10032] Este adevarat despre quadritarapie antituberculoasa prescrisa adultului: (pag.159) A: Izoniazida se administreaza in doze de 25mg/kg/zi B: Pirazidamida in doza de 25mg/kg/zi fara a se depasi 2000mg/zi C: Pirazidamida in doza de 50mg/kg/zi fara a se depasi 4000mg/zi D: Etambutol in doza de 20mg/kg/zi E: Rifampicina in doza de 35mg/kg/zi fara a se depasi 2000mg/zi

39. [TBC10033] Bilantul biologic inainte de instituirea tratamentului pentru tuberculoza include: () A: hemograma B: transaminaze, bilirubinam fosfataze alcaline, gama GT C: creatininemie, natremie, uricemie, D: serologie HIV, hepatite B si C: propuse sistematic E: nu este necesar la copil

40. [TBC10034] Monitorizarea bacteriologica a pacientului cu tuberculoza se face astfel: () A: intre a 10-a si a 15-a zi de tratament, la pacientul cu examen microscopic pozitiv B: la 2 luni C: la 6 luni D: in fiecare luna E: doar la inceput

41. [TBC10035] Radiografia toracica la pacientul tuberculos se va face astfel: () A: in a doua luna de tratament B: la 4 luni C: la 6 luni D: la finalul tratamentului E: la 18 luni de la debutul tratamentului

42. [TBC10036] Monitorizarea clinica a pacientului tuberculos: () A: la 10-15 zile dupa initierea tratamentului B: la 1, 2 , 4 luni C: la 6, 9, 12 luni D: la 18 luni E: in fiecare luna

43. [TBC10037] Bilantul hepatic in cadrul monitorizarii pacientului tuberculos se face astfel: () A: la 15 zile de la initierea tratamentului B: o data pe luna pana la sfarsitul tratamentului C: se va creste frecventa in caz de citoliza >6N D: la 18 luni E: doar la debutul si sfarsitul tratamentului

44. [TBC10039] Forma bacilifera de tuberculoza pulmonara presupune prezenta la examenul direct a bacililor acid-alcool rezistenti din: () A: expectorat in 3 zile succesive B: tubaj gastric matinal C: aspirat prin fibrobronhoscopie D: drenajul pleural E: biopsie transbronsica

45. [TBC10040] Confirmarea tuberculozei prin cultura se face pe urmatoarele medii: () A: mediu solid Lowenstein-Jensen B: mediu lichid Bactec C: pe mediu solid in 9-16 zile D: pe mediu lichid in 3-4 saptamani E: Agar-Agar

46. [TBC10041] Urmatoarele sunt forme de tuberculoza pulmonara: () A: comuna: cea mai frecventa B: miliara C: pneumonia tuberculoasa D: SDRA: exceptional E: pleurezie

47. [TBC10043] n tratamentul TBC, monitorizarea bacteriologic este caracterizat de () A: Se indic dac examenul microscopic este negativ B: Se realizeaz la ase luni C: Se realizeaz la dou luni D: Se realizeaz n a doua sptmn de tratament

E: Nu este necesar

48. [TBC10044] Femeia nsrcinat diagnosticat cu TBC se trateaz cu () A: Pirazinamid B: Etambutol C: Rifabutin D: Rifampicin E: Isoniazid

49. [TBC10045] Izolare respiratorie din TBC este necesar n cazul afectrii () A: Meningeal B: Laringian C: Bronic D: Pulmonar E: Pleuretic

50. [TBC10046] Instituirea tratamentului TBC se realizeaz dup msurarea () A: Kaliemiei B: Natriemiei C: LDH D: Gamma GT E: Bilirubinei

51. [TBC10047] IDRul este caracterizat de () A: Injecie intradermic pe faa anterioar a bratului B: 10 mm este pragul de pozitivitate C: volum 5 unitati de tuberculuina D: viraj nseamn: msuratoare 1 este de 9 mm i msurtoare 2 este de 11 mm E: viraj nseamn: msuratoare 1 este de 3 mm i msurtoare 2 este 11 mm 52. [TBC10048] Radiografia toracic n tuberculoza miliar este caracterizat de () A: Revrsat pleural B: Caverne C: Sindrom interstiial micronodular difuz i intens D: Nodul sub 3 mm E: Infiltrate 53. [TBC10049] TBC se manifest prin infiltrate, noduli i caverne n urmtoarele zone () A: Segm. apicale ale lobilor superiori B: Segm. bazale ale lobilor inferiori C: Segm. apicale ale lobilor inferiori D: Lobii medii E: Lobii superiori

INFECTIILE BRONHOPULMONARE

1. [IBA10004] Durata tratamentului antibiotic ntr-o pneumonie necomplicat este: (pag. 171) A: 3 zile B: 3-5 zile C: 7-14 zile D: 21 zile E: 90 zile 2. [IBA10005] Proba funcional respiratorie (PFR) ntr-o pneumopatie interstiial difuz arat: (pag. 190) A: Creterea capacitii pulmonare totale (CPT) B: Creterea raportului DLCO/VA C: Scderea raportului Tiffeneau (VEMS/CV) D: Disfuncie ventilatorie restrictiv E: Disfuncie ventilatorie obstructiv 3. [IBA10006] ntr-o pneumopatie alveolar tratat la domiciliu, antibioticul de prim intenie este: (pag. 171) A: Amoxicilina B: Ciprofloxacina C: Rifampicina D: Ceftriaxona E: Levofloxacina 4. [IBA10007] ntr-o pneumopatie franc lobar acut cu pneumococ se constat c: (pag. 172) A: Debutul este insidios B: Exista subfebr C: Apare hipersonoritate la percuie D: La auscultaie: raluri crepitante sau suflu tubar E: Radiologic: opaciti alveolare vagi, confluente, nesistematizate, uneori bilaterale 5. [IBA10008] ntr-o fibroz pulmonar primitiv: (pag. 191) A: Debutul este brusc, cu tuse i expectoraie mucopurulent B: Apar frecvent semne extrarespiratorii C: Vrsta medie de apariie este de 20 de ani D: Evoluia este favorabil, spre vindecare E: Lavajul bronhoalveolar (LBA): alveolit cu PNN frecvent cu eozinofile 6. [IBA10014] Legat de pneumonia la adult, urmtoarele afirmaii sunt adevrate, cu excepia () A: Nu prezint risc vital B: Prezint sindrom de condensare C: AV>100/min D: Raluri crepitante E: Febr>37.8 7. [IBA10015] n pneumonie, Rx toracic poate releva urmtoarele, cu excepia () A: Opaciti n focare multiple B: Opaciti interstiiale difuze C: Opacitate parechimatoas cu bronhogram aeric D: Imagine cavitar

E: Opacitate parenchimatoas unic 8. [IBA10016] Nu reprezint criterii de spitalizare n pneumonie () A: Afectarea mai multor lobi B: Revrsat pleural C: Presiunea arterial CO2<50mmHg D: Trombocitopenie E: Insuficien renal 9. [IBA10017] Scorul CRB65 cuprinde urmtoarele, cu excepia () A: TA sistolic < 90 mmHg B: Frecvena respiratorie > 30/min C: TA diastolic < 50 mmHg D: Confuzie E: Vrsta > 65 ani 10. [IBA10029] n pneumopatia interstiial difuz Rx toracic relev: () A: Imagini chistice care predomin n lobii superiori B: Opaciti lineare care deseneaz o reea cu ochiuri mici C: La debut, aspect de sticl mat D: Distribuie peribronic predominant E: Nici una

11. [IBA10030] Alveolita cu neutrofile apare n () A: Lupus B: Sdr.Sjogren C: Sclerodermie D: Histiocitoz X E: Nici una 12. [IBA10031] Imaginea specific de histiocitoz X la CT toracic este de () A: Opaciti lineare B: Imagini chistice care predomin n lobii superiori C: Imagini reticulonodulare D: Distribuie peribronic E: Nici una

13. [IBA10047] Radiografia toracica prezinta urmatoare indicatii in cazul unui pacient febril cu brosita cronica si BOC: (175) A: Nu prezinta indicatii B: pentru exluderea unui cancer C: chiar de la prima concultatie in caz de febra asociata unei dureri toracie sau unor raluri crepitante D: mereu in cadrul reevaluarii E: daca prezinta antecedente de pneumonie bacteriana severa

14. [IBA10091] Complicatiile pneumoniei lobare acute cu pneumococ sunt cu exceptia? (172) A: meningite,

B: otite C: artrite D: sinuzite E: pericardite

15. [IBA10093] In caz de pneumopatie alveolo-interstitiala cu evolutie cronica mai mult de o luna, febril si afectare pleurala poate fi vorba despre: (173) A: tumora BK B: R.equi C: Nocardia D: Kaposi E: MAI 16. [IBA10116] Pneumopatia nosocomial cu BGN este caracterizat de () A: Grea B: Tuse seac C: Opacitate alveolar sistematizat D: Opaciti interstiiale bilaterale E: Debut brutal 17. [IBA10117] Pneumopatia nosocomial cu stafilococ este caracterizat de, cu excepia () A: Terapie cu vancomicin i fosfomicin B: Terapie cu exacilin + fluorochinolon C: Evolutie posibil cu piopneumotorace D: Sput ruginoas E: Debut subacut 18. [IBA10118] Penumopatia cu anaerobi este cel mai adesea caracterizat de () A: Tratament cu macrolide B: Diagnostic prin imunofluorescenta direct din expectoraii C: Anemie hemolitic D: Halen fetid E: Opaciti alveolare confluente pe Rx 19. [IBA10119] Pneumopatia cu Mycoplasma pneumoniae este marcat de, cu excepia () A: Tratament cu penicilina G B: Test Coombs direct pozitiv C: Opaciti interstiiale bilaterale (radiografie) D: Rinofaringit E: Debut progresiv 20. [IBA10120] Pneumopatia franc lobar acut cu pneumococ este caracterizat de () A: Tratament cu macrolide B: Semne extrarespiratorii digestive i neurologice C: Opacitate alveolar sistematizat D: Tuse seac E: Debut rapid progresiv

21. [IBA10121] Infeciilor bronhopulmonare la spital sunt cauzate frecvente de, cu excepia () A: Moraxella catarrhalis B: Chlamidia pneumoniae C: Haemofilus influenzae D: M. pneumoniae E: S. pneumoniae 22. [IBA10122] Infeciile bronhopulmonare cu pneumococ sunt indicate de, cu excepia () A: Febra crescut B: Afectare bilateral C: Hiperleucocitoz cu polinucleare neutrofile D: Junghi toracic E: Debut brutal 23. [IBA10123] Internarea la ATI se face dac () A: Leucopenie < 4000 GB/ml B: Hb < 9 g/dl C: PaO2/FiO2 < 250 mmHg D: PaCO2 > 50 mmHg E: PaO2 < 60 mmHg 24. [IBA10124] n infectiile bronhopulmonare este necesar internarea dac, cu excepia () A: Stare de confuzie B: TA > 140/90 C: Cianoz D: T < 35 grade E: Frecven cardiac > 125/min 25. [IBA10125] n infeciile bronhopulmonare, reprezint factor de risc de mortalitate, cu excepia () A: Afectare renal B: Drepanocitoza homozigot C: BPOC D: Vrsta > 65 ani E: Diabet zaharat 26. [IBA10126] La radiografia toracic urmtoarele tipuri de opacitate indic pneumopatie, cu excepia () A: interstiiale difuze B: interstiiale C: n focare multiple D: parenchimatoas difuz E: parenchimatoas unic

27. [IBA10002] Criteriile clinice ale triadei Anthonisen sunt: (pag.175) A: cresterea volumului expectoratiei B: accentuarea desenului bronhoalveolar C: cresterea purulentei expectoratiei D: accentuarea polipneei

E: accentuarea dispneei

28. [IBA10003] Printre principalele cauze ale pneumopatiilor interstitiale difuze se numara: (pag.191) A: edemul pulmonar acut B: sarcoidoza C: fibroza pulmonara primitiva D: colagenoze E: fibroza chistica 29. [IBA10009] Spitalizarea unui pacient cu pneumopatie este recomandat n prezena unor semne de gravitate imediat: (pag. 170) A: Confuzie B: Frecvena cardiac > 125/min. C: Roea la nivelul pomeilor D: Temperatura de 37-38 C E: Presiune arterial < 90/60 mmHg

30. [IBA10010] Printre criteriile biologice i radiologice de spitalizare a unui pacient cu pneumopatie se numar: (pag. 170) A: Leucopenia (< 4000 GB/ml) B: Anemia (hemoglobina < 9 g/dl) C: Insuficiena renal (uree > 7 mmol/l sau 0,5 g/l, creatinina > 12 mg/l) D: PaO2 > 90 mmHg sau PaCO2 < 45 mmHg E: Cavitate pe radiografia toracic 31. [IBA10011] Legioneloza pulmonar prezint urmatorul tablou tipic: (pag. 172) A: Debut lent, insidios, cu subfebr B: Tuse cu expectoraie mucopurulent C: Apar semne neurologice (confuzie, agitaie, cefalee) D: Oligurie E: Radiografie: opaciti interstiiale neconfluente, unilaterale

32. [IBA10012] Tabloul tipic ntr-o pneumopatie cu Mycoplasma pneumoniae cuprinde: (pag. 172) A: Debut brusc, cu febr ridicat, cu frisoane repetate B: Tuse seac, tenace C: Anemie hemolitic cu aglutinine la rece (test Coombs direct pozitiv) D: Radiografie: opaciti interstiiale bilaterale E: Tratament: cefalosporine de a treia generaie, 5-7 zile 33. [IBA10013] Histiocitoza langerhansian (histiocitoza X) prezint urmatoarele caracteristici: (pag. 192) A: Afecteaz subiecii ntre 20-40 de ani care consum cantiti importante de tutun B: Prezint tuse, dispnee de efort, febr, pierdere n greutate C: Aspect CT toracic: mici caviti chistice care conflueaz i realizeaz un aspect de fagure de miere

D: Biopsiile transbronice sunt eficiente n confirmarea diagnosticului E: Tratament: oprirea fumatului, eventual corticoterapie oral 34. [IBA10018] Care dintre urmtoarele elemente recomand spitalizarea () A: Frecvena cardiac>100/min B: Temperatura<35 C: Temperatura>40 D: Cianoz E: TA>90/60 mmHg 35. [IBA10019] Reprezint indicaie de spitalizare n secia de ATI () A: TA sistolic < 90 mmHg B: Alte afectri organice severe C: Debit urinar > 20 mL/or D: Acidoz sever E: TA diastolic < 50 mmHg 36. [IBA10020] Care dintre urmtoarele elemente sunt n favoarea pneumoniei cu pneumococ () A: Contextul "situaiei de risc" B: Junghi toracic C: Prezena unor semne extratoracice D: Leucocitoz cu neutrofilie E: Opacitate alveolar sistematizat 37. [IBA10021] Care dintre urmtoarele elemente sunt n favoarea pneumoniei cu Legionella () A: Debut progresiv B: Debut brutal C: Comorbiditi frecvente D: Manifestri neurologice E: Manifestri digestive 38. [IBA10022] Care sunt agenii patogeni cel mai frecvent ntlnii n pneumonia () A: Moraxella catarrhalis B: Klebsiela pneumoniae C: Haemophylus influenzae D: Stafilococul auriu E: Mycoplasma pneumoniae 39. [IBA10023] Care dintre urmtoarele afirmaii privind tratamentul antibiotic sunt adevrate? () A: 21 zile pentru pneumonia cu L.Pneumophyla B: 10-14 zile pentru stafilococcus aureus C: 21 zile pentru pneumonia sever D: n caz de abces pulmonar: amoxicilin 1 g la 8 h + acid clavulanic E: Evaluarea rspunsului terapeutic dup 24-48 h 40. [IBA10024] Care dintre urmtoarele sunt caracteristice pneumoniei cu pneumococ () A: Tratament cu amoxicilin

B: Tuse seac C: Sindrom de condensare D: Hiponatremie moderat E: Sindrom inflamator (CRP>200mg/L) 41. [IBA10025] Care dintre urmtoarele sunt caracterisitce pneumoniei cu anaerobi () A: Tratament cu macrolide timp de 10-14 zile B: Hiponatremie C: Eradicarea focarelor infecioase D: Hemoculturi frecvent negative E: Excavaie cu nivel hidroaeric 42. [IBA10026] Care dintre urmtoarele elemente sunt adevrate despre pneumoniile nozocomiale? () A: Mortalitate 20-50% B: Sunt favorizate de vrsta naintat C: Semnele apar dup 72 h de spitalizare D: Sepsisul este factor favorizant E: Imobilizarea este factor favorizant 43. [IBA10027] Care dintre urmtoarele informaii privind bronita cronic acut sunt adevrate? () A: Este frecvent rar B: Este favorizat de poluarea domestic C: Se efectueaz obligatoriu examen citobacteriologic al sputei D: Tusea poate persista chiar luni E: Rx toracic este "gold standard" 44. [IBA10028] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de tratamentul bronitei cronice acute sunt adevrate? () A: Oprirea fumatului B: Sedative ale tusei C: Macrolide D: Diet hiposodat E: Penincilina G 45. [IBA10032] Printre medicamentle cauzatoare de pneumopatie interstiial difuz sunt () A: Srurile de aur B: Amiodarona C: Beta blocante D: Ciprofloxacin E: Acid nalidixic 46. [IBA10033] Infeciile acute comunitare cauzatoare de pneumopatie interstiial difuz sunt () A: Rujeola B: Micoplasma pneumoniae C: Stafilococ auriu D: Streptococ pneumoniae

E: Chlamidiae 47. [IBA10034] Fibroza pulmonar primitiv se caracterizeaz prin (pg. 190) A: LBA: alveolit cu eozinofile B: Aspect de fagure de miere la CT torace C: Corticoterapie D: Vrsta medie de debut 60 ani E: Hipocratism digital

48. [IBA10035] Alveolita cu eozinofile apare n () A: Sarcoidoza B: Histiocitoza X C: Sclerodermie D: Pneumopatie medicamentoas E: Poliartrita reumatoid 49. [IBA10036] Histiocitoza X se caracterizeaz prin (pg. 191) A: Afecteaz tinerii 20-40 ani, mari fumtori B: LBA: celule care exprim CD 1a C: Aspect de fagure de miere la CT torace D: Asociat cu consumul de anumite medicamente E: LBA: alveolit cu eozinofile 50. [IBA10037] Despre faza productiv a bronitei acute se poate afirma: () A: dureaz aproximativ 4-5 zile B: la auscultaie sunt prezente raluri sibilante C: la auscultaie sunt prezente raluri ronflante i umede D: este mai scurt la fumatori E: tuse cu sput mucopurulent

51. [IBA10038] Factori de risc de mortalitate in infectii bronhopulmonare sunt: (pag.169) A: BPOC B: varsta <40 ani C: drepanocitoza homozigota D: viata institutionalizata E: diabet zaharat echilibrat

52. [IBA10039] Tabloul pneumoniei cu pneumococ cuprinde: (pag.172) A: herpes nazo-labial B: debut insidios C: tuse seaca D: roseata la nivelul pometilor E: Rx: opacitati interstitiale

53. [IBA10040] Legioneloza pulmonara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA: (pag.172) A: tuse seaca B: diagnostic: imunofluorescenta directa din expectoratii

C: testul Coombs direct pozitiv D: frecventa hiperreactivitatii bronsice reziduale E: serologie=Dg retrospectiv cel mai frecvent

54. [IBA10041] Pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae se caracterizeaza prin: (pag.172) A: frisoane frecvente B: debut brutal cu febra crescuta C: tratament = macrolide timp de 10-14 zile D: Rx: opacitati interstitiale bilaterale E: Rx: excavatie cu nivel hidroaeric

55. [IBA10042] Pneumopatia nosocomiala cu BGN se caracterizeaza prin: (pag. 174) A: Rx: aspect de plaman alb bilateral B: febra, sputa purulenta uneori hemoptoica C: debut uneori brutal, cu semne de septicemie D: tratament: peniclina G i.v. sau amoxicilina + acid clavulanic timp de 4-6 spt. E: tratament: bi-antibioterapie i.v. adaptata antibiogramei

56. [IBA10043] PFR (probele funtionale respiratorii) in pneumoniile interstitiale difuze se caracterizeaza astfel: (pag 190) A: cresterea CPT B: raport VEMS/CV mult scazut C: diminuarea raportului DLCO/VA (tulburare de difuzare) D: disfunctie ventilatorie obstructiva E: disfunctie ventilatorie restrictiva

57. [IBA10044] Alveolita cu neutrofile se regaseste in urmatoarele entitati patologice: (pag. 191) A: Sclerodermie B: Histiocitoza X C: Sarcoidoza D: Azbestoza E: Poliartrita reumatorida

58. [IBA10045] Pneumopatiile medicamentoase sunt cauzate de urmatoarele medicamente: (pag.192) A: saruri de cupru B: amiodarona C: pirazidamida D: nitrofurantoina E: bleomicina

59. [IBA10046] Fibroza pulmonara primitiva se caracterizeaza prin: (pag.191) A: debut brutal, cu febra mare si frisoane frecvente B: LBA: alveolita cu PMN frecvent cu eozinofile C: hipocratism digital D: Rx: calcefieri pleurale frecvente E: exista rar semne extrarespiratorii

60. [IBA10048] Germeni rar intalniti in pneumopatiile la domiciliu sunt: () A: Staphilococcus aureus B: Legionella Pneumofila C: Moraxella catarrhalis D: bacili gram negativi E: Haemophilus influenzae

61. [IBA10049] Factorii de risc de mortalitate la pacientii cu infectii bronhopulmonare sunt: () A: AVC sau AIT B: insuficienta renala cronica sau cresterea creatininemiei C: ciroza hepatic sau alta hepatopatie cronica D: corticoterapie pe cale generala sau tratament imunosupresor in ultimele 6 luni E: chimioterapie in ultimul an, SIDA, casexie

62. [IBA10050] Semnele de gravitate imediata in pneumopatia adultului sunt: () A: confuzie B: frecventa cardiaca >=125/min, temperatura <35 sau >=40, frecventa respiratori >=30/min C: cianoza D: presiune arteriala <90/60 mmHg E: tulburari ale functiilor superioare

63. [IBA10051] Criterii biologice si radiologice de spitalizare a adultului cu pneumopatie sunt: () A: creatinina >12 mg/l B: uree >0,5 g/l C: PaO2 <60 mmHg, PCO2 >50 mmHg in aer ambiant D: scaderea timpului de trombina, cresterea timpului de protrombina E: afectarea mai multor lobi, revarsat pleural, cavitate

64. [IBA10052] Elemente in favoarea pneumopatiei cu bacterii atipice la adult sunt: () A: context epidemic B: debut progresiv in 2-3 zile C: debut brutal D: febra inalta E: stare de rau general

65. [IBA10053] Tabloul clinic evocator pentru pneumonia cu Legionella la adult include: () A: alura severa, adesea afectare bilaterala B: debut progresiv C: debut brutal D: fara semne ORL E: puls disociat

66. [IBA10054] Legioneloza la adult include urmatoarele semne extratoracice: () A: dureri abdominale, varsaturi, diaree B: tulburari de constienta C: cefalee D: mialgii E: semne ORL

67. [IBA10055] Tratamentul pneumopatiei alveolare la adultul tanar, fara semne de gravitate si fara factori de risc, este: () A: macrolide, de prima intentie B: amoxicilina 3g/zi in 3 prize, de prima intentie C: amoxicilina, de a doua intentie D: antiobiotic cu spectru larg, de a doua intentie E: nu necestia antibioterapie

68. [IBA10056] La pacientii internati in sectia de terapie intensiva, germenii cei mai frecventi implicati in pneumoniile severe sunt: () A: S. pneumoniae B: S. aureus C: L. pneumophila D: BGN E: anaerobi

69. [IBA10057] Tratamentul pneumoniilor de spital la adult include: () A: amoxicilina + inhibitor de betalactamaze B: cefotaxim 1g/8h C: ceftriaxona 1 g/24h D: fluorochinolone: ofloxacina, ciprofloxacina sau macrolide (eritrimicina iv 1g/6h) E: +/- rifabutina iv 600 mg/12 ore

70. [IBA10058] Tratamentul pneumoniei lobare acute cu pneumococ se face cu: () A: amoxicilina B: macrolide C: fluorochinolone D: penicilina G E: pristinamicina

71. [IBA10059] Caracteristicile radiologice ale Legionelozei pulmonare sunt: () A: opacitate alveolara sistematizata B: opacitati alveolare vagi C: opacitati alveolare confluente, putin limitate, nesistematizate, uneori bilaterale D: opacitati interstitiale E: excavatie cu nivel hidroaeric

72. [IBA10060] Tratamentul pneumoniei cu Mycoplasma pneumoniae la adult este: () A: macrolide, 10-14 zile B: pristinamicina C: fluorochinolone D: cicline E: amoxicilina

73. [IBA10061] Diagnosticul pneumopatiei cu anaerobi la adult, afirmatii adevarate: () A: este uneori dificil B: recoltare prin fibroscopie

C: recoltare prin punctie pleurala D: serologie E: este intotdeauna usor

74. [IBA10062] Etiologia de evocat in cazul pneumopatiei la pacientul cu HIV este: () A: pneumococul B: tuberculoza C: bacilii gram negativi D: toxoplasmoza pulmonara, frecventa E: pneumopatia cu Rhodococcus equi, criptococoza pulmonara si pneumopatia cu CMV, sunt rare

75. [IBA10063] In caz de pneumonie alveolara infiltrativa sau micronodulara, cu debut progresiv si cu febra, poate fi vorba de: () A: R. equi B: nocardia C: MAI D: BK E: Kaposi

76. [IBA10064] In caz de opacitati sistematizate pe radiografie la adultul cu HIV, si debut brutal febril, exista posibilitatea de: () A: penumopatie bacteriana B: R. equi C: BK D: Kaposi E: in continuare se fac hemoculturi, brosaj bronsic

77. [IBA10065] In caz de suspiciune de pneumocistoza la adultul cu HIV se fac urmatoarele examene complementare: () A: LBA B: sputa indusa C: expectoratie indusa D: PL E: hemoculturi

78. [IBA10066] Fundul de ochi, CT cranian, coprocultura, hemocultura, PL se fac la adultul cu HIV in caz de suspiciune de: () A: toxoplasmoza B: criptococoza C: CMV D: MAI E: kaposi

79. [IBA10067] In caz de pneumopatie nosocomiala la adult, semnele apar obligatoriu dupa: () A: 48 de ore de spitalizare B: 72 de ore pentru unii pacientii C: 24 de ore de spitalizare D: 1 ora de spitalizare

E: 48 de ore post externare

80. [IBA10068] Factorii favorizanti ai pneumopatiilor nosocomiale la adult sunt: () A: tratament anti-H2 B: alimentatie prin sonda nazogastrica C: chirurgie abdominala si pelvina D: anestezie E: insuficienta renala

81. [IBA10069] Tratamentul pneumopatiei nosocomiale cu stafilococ rezistent la meticilina include: () A: vancomicina sau teicoplanina B: fosfomicina sau aminozid sau acid fusidic C: oxacilina D: aminozida sau fluorochinolona E: fosfomicina sau fluorochinolona

82. [IBA10070] Pneumopatia nosocomiala cu BGN la adult este cauzata de: () A: P. aeruginosa B: Klebsiella pneumoniae C: Serratia D: Acinetobacter E: enterobacterii, anaerobi

83. [IBA10071] Examinarile complementare in bronsita acuta la adult sunt: () A: foarte utile B: examen citobacteriologic al sputei C: radiografia toracica: in caz de dubiu, teren fragilizat D: radiografia sinusurilor E: ortopantograma maxilarelor

84. [IBA10072] Antibioterapia la pacientul cu bronsita acuta este necesara in urmatoarele situatii: () A: numai daca expectoratia este purulenta mai mult de 7 zile: penicilina A, macrolide B: daca subiectul este fumator C: daca pacientul este deja purtator al uneo bronsite cronice D: intotdeauna E: niciodata

85. [IBA10073] Radiografia toracica in caz de exacerbare a bronsitei cronice la un pacient cu BPOC, este recomandata in urmatoarele situatii: () A: chiar de la prima consultatie, in caz de febra asociata uneo dureri toracice sau raluri crepitante B: in timpul unei reevaluari, in caz de persistenta anormala a febrei (> 38 dincolo de a treia zi) asociata unei dureri toracice sau ralurilor crepitante C: in toate formele febrile D: la toti pacientii, sistematic E: de la prima consultatie, sistematic

86. [IBA10074] Tratamentul bronsitei acute la un astmatic include: () A: corticoterapie orala de scurta durata: 1 mg/kg/zi, 7-10 zile B: intensificarea tratamentului de fond C: antibioterapie D: corticoterapie orala de scurta durata E: intreruperea tratamentului de fond

87. [IBA10075] Managementul SDRA include: () A: reanimare B: ventilatie mecanica sub sedative C: uneori, ventilatie in decubit ventral D: monoxid de azot: vasoconstrictor arterial pulmonar selectiv E: almitrina: vasodilatatia zonelor neventilate

88. [IBA10076] Urmatoarele medicamente trebuie evitate in SDRA: () A: beta-blocanti B: derivati nitrati C: nicardipina D: nitroprusiat E: datorita faptului induc vasoconstrictie si majoreaza hipoxia

89. [IBA10077] Diureticele pot agrava o stare ventilatorie precara la pacientul cu insuficienta respiratorie cronica prin urmatoarele mecanisme: () A: alcaloza hipokaliemica B: alcaloza hipocloremica C: exces de compensatie in bicarbonati D: cresc hipercapnia E: acidoza metabolica

90. [IBA10078] Caracteristicile fibrozei pulmonare primitive la CT toracic sunt: () A: plaje de sticla mata B: linii de atenuare septale si nonseptale C: imagini in retea D: bronhectazii prin tractiune, distorsiuni scrizurale, reducerea volumelor pulmonare E: adenopati mediastinale, placa pleurala

91. [IBA10079] Tratamentul fibrozei pulmonare primitive include: () A: oxigenoterapie B: oxigen concentrat C: corticoterapie orala D: corticoizi inhalator E: beta2 mimetice

92. [IBA10080] Urmatoarele afirmatii despre fibroza pulmonara primitiva sunt adevarate: () A: 15% din cazurile de penumopatie interstitiala difuza B: varta medie de apritie 60 de ani C: intervalul intre primele simptome si diagnostic este in medie 2 ani D: hipocratism digital in 40-50% din cazuri

E: supravietuire medie la 5 ani de 50%, evolutie spre insuficienta respiratorie, hipertensiune arteriala pulmonara severa, deces

93. [IBA10081] Urmatoarele pneumopatii interstitiale difuze sunt cu crestere a limfocitelor () A: sarcoidoza: crestere moderata 20-40%, predominant CD4 B: pneumopatie de hipersensibilitate: crestere semnificativa 50-80%, predominant CD8 C: limfom: limfocite policlonale D: Gsaugerot-Sjogren, poliartrita reumatoida E: lupus, pneumopatie medicamentoasa, sclerodermie

94. [IBA10082] Urmatoarele pneumopatii interstitiale difuze sunt cu crestere a neutrofilelor: () A: fibroza pulmonara primitiva B: sclerodermie C: histiocitoza X D: poliartrita reumatoida E: lupus

95. [IBA10083] Urmatoarele afirmatii despre biopsia pulmonara in pneumopatiile interstitiale difuze sunt adevarate: () A: ultima etapa B: cand diagnosticul nu a putut fi stabilit altfel C: transbronsice: fara riscuri D: toracoscopie chirurgicala E: chirurgicala cu torace deschis

96. [IBA10084] LBA normal contine: () A: 150 000-250 000 elemente nuclee/ml B: 90% limfocite C: 5-10% macrofage D: mai putin de 2% PNN E: 3% neutrofile

97. [IBA10085] Urmatoarele afectiuni prezinta imagini chistice pe CT, cu exceptia: () A: sarcoidoza B: pneumonia de hipersensibilitate C: histiocitoza X D: fibroza pulmonara primitiva E: silicoza

98. [IBA10086] Urmatoarele afectiuni prezinta aspectul de sticla mata la CT: () A: silicoza B: sarcoidoza, azbestoza C: pneumopatia de hipersensibilitate D: histiocitoza X E: fibroza pulmonara primitiva

99. [IBA10087] Urmatoarele afectiuni prezinta condensare alveolara pe CT: () A: sarcoidoza

B: pneumopatie de hipersensibilitate C: histiocitoza X D: fibroza pulmonara primitiva E: azbestoza, silicoza

100. [IBA10088] Urmatoarele afectiuni prezinta micronoduli pe CT: () A: sarcoidoza B: pneumopatia de hipersensibilitate C: azbestoza D: silicoza E: fibroza pulmonara primitiva

101. [IBA10089] Urmatoarele afectiuni prezinta noduli si aspect de sticla mata la CT: () A: sarcoidoza B: pneumopatia de hipersensibilitate C: histiocitoza X D: fibroza pulmonara primitiva E: azbestoza, silicoza

102. [IBA10092] Complicatiile pneumoniei lobare acute cu pneumococ sunt: (172) A: pleurezie masiva B: soc septic C: CIVD D: pleurezie purulenta E: SDRA

103. [IBA10094] Care dintre urmatoarele etiologii ale pneumopatiei adultului pot fi cauze de excavatie? () A: L. pneumophila B: K. pneumoniae C: S. pneumoniae D: S. aureus E: Anaerobi 104. [IBA10095] Tratamentul Bronitei acute la astmatici este caracterizat de () A: Reducerea corticosteroizilor inhalatori B: Intensificarea tratamentului de fond C: Antibioterapie timp de 10-14 zile D: Antibioterapie timp de 7-10 zile E: Corticoterapie orala timp de 7-10 zile

105. [IBA10096] Triada lui Anthonisen include () A: Accentuarea dispneei B: Creterea purulenei expectoraiei C: Persistena febrei D: Creterea intensitii tusei E: Creterea volumului expectoraiei

106. [IBA10097] Bronita acut la adult este caracterizat de () A: Faza I se prezint cu febra 38-39 B: Faza II dureaz 4-5 zile C: Raluri sibilante umede n faza II D: Raluri sibilante n faza I E: Tuse neproductiva n faza I 107. [IBA10098] La pacienii cu HIV, se recomand biopsie n caz de () A: MAI B: Pneumocistoz C: Kaposi D: CMV E: Nocardia 108. [IBA10099] Tabloul tipic de pnumopatie cu anaerobi include, CU EXCEPIA () A: Tratament cu penicilina G i.v B: Favorizat de alcoolism C: Semne extrarespiratorii digestive D: Opacitate alveolar sistematizat E: Halen fetid 109. [IBA10100] Pneumopatia cu M. Pneumoniae este marcat cel mai adesea de () A: Expectoraie ruginoas B: Opaciti alveolare bilaterale pe Rx C: Tratament cu macrolide timp de 10-14 zile D: Testul Coombs indirect pozitiv E: Absena frisoanelor 110. [IBA10101] Legioneloza pulmonar se manifest prin, cu excepia () A: Opaciti alveolare vagi, confluente (radiografie) B: Dureri abdominale C: Rinofaringit D: Halen fetid E: Debut rapid progresiv 111. [IBA10102] Pneumopatia franc lobar acut cu pneumococ este marcat de regul prin () A: Herpes nazolabial B: Debut progresiv C: Tuse seac D: Semne extrarespiratorii digestive E: Opacitate alveolar sistematizat (radiografie) 112. [IBA10103] Tratamentul antibiotic n infeciile bronhopulmonare la adult este caracterizat de urmtoarele durate () A: S. aureus - 3 sptmni B: C. pneumoniae - 10-14 zile C: Legionella pneuomofila - 10-14 zile D: M. pneumoniae - 1-2 sptmni E: Pneumonii necomplicate - 1-2 sptmni

113. [IBA10104] Pneumopatiile frecvent ntlnite la domiciliu sunt cauzate de () A: S. aureus B: Moraxella catarrhalis C: M pneumoniae D: S. pneumoniae E: Legionela pneumofila 114. [IBA10105] n infeciile bronhopulmonare, este foarte probabil s fie vorba de legioneloz, n caz de () A: Eec al betalactaminelor B: Afectarea unilaterala C: Semne ORL asociate D: Dureri abdominale, vrsturi, diaree E: Comorbiditi frecvente 115. [IBA10106] n infeciile bronhopulmonare, prezena pneumococului este marcat prin () A: Debut insidios B: Stare general de ru C: Hiperleucocitoza cu polinucleare neutrofile D: Opacitate alveolar sistematizat E: Junghi toracic 116. [IBA10108] Pneumopatiile cu urmtoarele valori se spitalizeaz la ATI (pg. 170) A: Coagulare intravascular diseminat B: PaO2/FiO2 sub 250 mmg C: PaCO2 sub 50 mmHg D: PaO2 peste 60 mmHg E: Polipnee peste 30/min

117. [IBA10109] Scorul CRB65 include () A: Presiunea arterial diastolic < 60 mmHg B: Presiunea arterial sistolic < 90 mmHg C: Frecventa respiratorie > 30/min D: Frecventa cardiac > 100/min E: Confuzie 118. [IBA10110] Pacienii cu infeciile bronhopulmonare se spitalizeaz dac () A: Cresterea timpului de protrombina B: Leucocite peste 20000/ml C: PaO2 < 60mmHg D: Leucocite sub 4000/ml E: Hb < 10g/dl 119. [IBA10111] Nu se pot ngriji la domiciliu pacienii cu pneumopatie, dac exist () A: Risc de nerespectare a tratamentului B: Temperatur > 38 C: Tulburri ale funciilor superioare

D: Vrsturi E: Grea 120. [IBA10112] Urmtorele reprezint criterii de spitalizare n cazul infeciilor bronhopulmonare la adult () A: Vrsta peste 65 ani i doi factori de risc B: Vrsta peste 65 ani i un factor de risc C: Vrsta sub 65 ani i doi factori de risc D: Vrsta sub 65 ani i un factor de risc E: Vrsta peste 65 ani 121. [IBA10113] n infeciile bronhopulmonare la adult, mortalitatea este favorizat de () A: Diabetul zaharat echilibrat B: Drepanocitoza homozigot C: Splenectomia D: BPOC E: Vrsta > 60 de ani 122. [IBA10114] Urmtorii factori sugereaz pneumopatie () A: Infecie recent a cilor respiratorii superioare B: Opaciti interstiiale C: Opacitate parenchimatoas unic, cu bronhogram aeric D: Temperatur > 37,5 E: Tuse 123. [IBA10115] Examenul clinic n bronita acut la adult este caracterizat de () A: Tuse nedureroas n a doua faz B: Tuse productiv n prim faz C: Raluri umede n a doua faz D: Raluri ronflante n prima faz E: Febr 38-39

AFECTIUNI ALE PLEUREI

1. [PNE10002] Transsudatul pleural apare n una din urmtoarele condiii: (pag. 187) A: Mezoteliom malign B: Sindrom nefrotic C: Poliartrit reumatoid D: Febr mediteranean E: Pancreatit

2. [PNE10003] Examenul clinic al unui sindrom de revrsat pleural relev: (pag. 186) A: Accentuarea murmurului vezicular B: Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale C: Suflu tubar D: Bradipnee, bradicardie, ca semne de intoleran E: Matitate decliv

3. [PNE10004] ntre semnele de gravitate dintr-un pneumotorace nu intr: (pag. 184) A: Dispnee major B: Cianoz C: Bradipnee D: Puls paradoxal E: Desaturare

4. [PNE10005] Una dintre afirmaiile urmtoare, referitoare la examenul clinic al unui pneumotorace, nu este adevarat: (pag. 183) A: Timpanism la percuie B: Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale C: Diminuarea murmurului vezicular la auscultaie D: Dac apare matitate bazal: suspiciune de hemopneumotorace E: Uneori, examenul clinic poate fi normal

5. [PNE10006] Aspectul radiologic al unui pneumotorace poate releva: (pag. 183) A: Opacitate omogen ntre peretele toracic i parenchimul pulmonar B: Opaciti interstiiale neconfluente reticulo-nodulare sau miliare C: Hiperclaritate omogen i avascular ntre peretele toracic i parenchimul pulmonar D: Excavaie cu nivel hidroaeric unic sau multiplu E: Opacitate alveolar sistematizat

6. [PNE10012] Nu reprezint semne funcionale ale pneumotorecelui () A: Dispnee de intensitate variabil B: Durere n bar C: Durere brutal D: Durere de repaus E: Quinte dureroase de tuse

7. [PNE10013] Nu reprezint semne evideniabile la examenul clinic n pneumotorax () A: Uneori examenul clinic poate fi normal B: Timpanism la percuie C: Diminuarea vibraiilor vocale D: La auscultaie murmur vezicular prezent E: Uneori, suflu tubar

8. [PNE10018] Legat de radiografia toracic n revrsatul pleural este fals urmtoarea () A: Linia Damoiseau B: "Plmn alb" C: Deplasarea mediastinului controlateral D: Se efectueaz n picioare E: Se efectueaz doar n incidena de fa

9. [PNE10022] Printre bolile sistemice, care pot determina pleurezii exudative, parte face: (pag.188) A: sindrom Churg-Strauss B: sindrom Fissinger-Leroy-Reiter C: sindrom Laubry si Pezzi D: sindrom Romano-Ward E: sindrom Jarwell-Lange-Nielsen

10. [PNE10033] Pneumotoracele spontan secundar apare intr-una din urmatoarele situatii: () A: Traumatism toracic B: BPOC C: Postpunctie pleurala D: Dupa ventilatie mecanica E: Ruptura unei cavitati aerice situate in contact cu pleura apicala

11. [PNE10036] Sunt semne clinice de compresiune in cadrul unu pneumotorace cu exceptia: (184) A: puls paradoxal B: turgescenta jugulara C: puls filant D: distensie toracica E: emfizem subcutanat

12. [PNE10046] Revrsatului pleural NU este cauzat de urmtoarele patologii gastrointestinale () A: Scleroza de varice B: Chirurgia abdominal C: Ruptura esofagian D: Pancreatit E: Hepatit

13. [PNE10047] Revrsatului pleural poate fi cauzat de urmtoarele boli sistemice, cu excepia () A: Sarcoidoz B: Sindromul Elher-Danlos C: Sindromul Sjogren D: Sindromul Churg-Strauss E: Boala Wegener

14. [PNE10048] Transsudatul nu este cauzat de () A: Urinotorace B: Embolie pulmonar C: Mixedem D: Ciroza E: TBC

15. [PNE10049] Un lichid pleural se consider exsudat dac () A: Raportul LDH n snge / LDH n lichid > 0,6 B: LDH n lichid > 2/3 din limita superioar normal a LDH din snge C: Raportul proteine din snge / proteine din lichid > 0,5 D: LDH n lichid > o treime din limita superioar normal a LDH n snge E: Raportul LDH lichid / LDH n snge > 0,5

16. [PNE10050] Aspectul de revrsat pleural NU se coreleaz cu () A: n caz de atelectazie complet mediastinul se deplaseaz de partea opcitii B: Linia Damoiseau care reprezint limita superioar este convex n sus C: Plmn alb n caz de revrsat abundent D: Opacitate omogen E: Opacitate dens

17. [PNE10051] Examenul clinic n revrsatul pleural include, cu excepia () A: Percuie dureroas n revrsatele purulente B: Matitate decliv cu excepia revrsatelor localizate sau nchistate C: Creterea transmiterii vibraiilor vocale D: Suflu pleuretic E: Abolirea murmurului vezicular

18. [PNE10052] Pleurezia purulent NU este caracterizat prin () A: Tratament cu fibrinolitice intrapleurale B: pH sub 7,20 C: Durata tratamentului de 2-4 sptmni D: Antibioterapie i.v. cu amoxicilin + acid clavulanic E: Drenaj pleural n urgen

19. [PNE10057] Managementul pneumotoracelui NU include urmtoarea variant () A: Examen serologic HIV n cazul tinerilor B: Rezecia chirurgical a zonelor buloase (recidiv) C: Scufundarile submarine interzise timp de o lun D: Evitarea suflatului n trompet E: Cltoria cu avionul nepermis timp de o lun

20. [PNE10058] Pneumotoracele are urmtoarele complicaii, cu excepia () A: Complicaii de decubit B: Hemotorace C: Edem pulmonar a vacuo D: Atelectazie E: Pleurezie purulent 21. [PNE10059] n pneumotorace, urmtoarele reprezint semne radiologice de gravitate, cu excepia () A: Pneumotorace compresiv B: Brid pleural C: Pneumotorace unilateral D: Anomalie subiacent a parenchimului E: Nivel hidroaeric

22. [PNE10060] Deglobulinizarea n pneumotorace NU este marcat de urmtoarele semne () A: Cianoz B: Puls filant C: Hipotensiune arterial D: Tahicardie E: Sete

23. [PNE10061] Pneumotoracele este marcat clinic prin () A: Posibil hemopneumotorace dac apare matitate bazal franca B: Murmur vezicular diminuat C: Frecatura pleural cauzat de epansamentului gazos al pleurei D: Diminuarea transmisiei vibraiilor vocale E: Timpanism la percuie

24. [PNE10007] Semnele radiologice de gravitate ntr-un pneumotorace sunt: (pag. 184) A: Mediastin deplasat pe partea contralateral B: Cupol diafragmatic convex C: Brid pleural D: Nivel hidroaeric E: Pneumotorace bilateral

25. [PNE10008] Un lichid pleural este un exsudat n urmatoarele condiii: (pag. 187) A: Raport proteine n lichid/proteine n snge > 0,5 B: Raport LDH n lichid/LDH n snge > 0,6 C: Raport proteine n lichid/proteine n snge < 0,5 D: Raport LDH n lichid/LDH n snge < 0,6 E: LDH n lichid > dou treimi din limita superioar normal a LDH n snge

26. [PNE10009] Condiiile n care apare pneumotoracele spontan primitiv sunt: (pag. 183) A: aduli tineri, longilini B: consecutiv unei fracturi costale C: fumatul este un factor favorizant D: ruptura unei caviti aerice aflate n contact cu pleura apical (bula sau blebsuri) E: dup un infarct pulmonar

27. [PNE10010] Aspectele corecte ale radiografiei toracice ntr-un revarsat pleural sunt: (pag. 187) A: Hiperclaritate omogen, dens B: Opacitate omogen, dens, cu convexitatea n sus C: Opacitate omogen, dens, cu concavitatea n sus D: Deplasarea mediastinului de partea opus opacitii E: Retracia mediastinului de partea opacitii

28. [PNE10011] Condiiile patologice n care apare un transsudat pleural sunt: (pag. 187) A: Insuficiena cardiac B: Ciroza C: Dializa peritoneal D: Pancreatita E: Cancer bronhopulmonar

29. [PNE10014] Despre pneumotoracele spontan primitiv este adevrat c () A: Afecteaz predominant brbaii B: Fumatul e factor favorizant C: 50% dintre pacieni recidiveaz la 2 ani D: Afecteaz adulii tineri E: Afecteaz aduli brevelini

30. [PNE10015] Reprezint cauze de pneumotorace spontan secundar () A: PAN B: BPOC C: Nodul reumatoid D: Tuberculoz

E: Astm 31. [PNE10016] Reprezint semne radiologice de gravitate () A: Mediastin deplasat contralateral B: Nivel hidroaeric C: Deglobulinizare D: Anomalii ale parenchimului pulmonar E: Pneumotorace bilateral

32. [PNE10017] Examenul clinic n caz de sidrom de revrsat pleural lichidian nu poare releva () A: Matitare electiv B: Diminuarea vibraiilor vocale C: Aboliea murmurului vezicular D: Suflu pleuretic E: Semne de intoleran

33. [PNE10019] Reprezint cauze de transudat () A: Urinotorace B: Mixedemul C: Sindrom nefrotic D: Pancreatita acut E: Chilotoraxul

34. [PNE10020] Sunt adevrate referitor la revrsatul pleural () A: Orice revrsat pleural de natur necunoscut trebuie puncionat B: Pentru revrsatul nchistat e necesar ecografie anterior punciei C: Aspectul macroscopic al lichidului nu conteaz D: Se vor recolta cel puin 2 tuburi pentru analize E: Exudat=raport LDH lichid/LDH snge > 0,6

35. [PNE10021] Cauze de pneumotorace spontan secundar sunt: (pag.183) A: mucoviscidoza B: mixedem C: trombocitopenia D: pneumopatii cu stafilococ sau cu klebsiela E: BPOC

36. [PNE10023] Atitudinea terapeutica a pneumotoraxului in caz de recidiva, la al doilea episod, este: () A: homolateral: la fel ca la primul episod B: controlateral: la fel ca la primul episod C: homolateral: simfiza pleurala cu talcaj

D: controlateral: pleurectomie, abraziune pleurala, rezectia zonelor buloase distrofice E: controlateral: simfiza pleurala cu talcaj

37. [PNE10024] In caz de pneumotorace la subiectul tanar, se propune: () A: realizarea unei serologii HIV B: dozarea de alfa-1-antitripsina C: determinarea fenotipului Pi D: realizarea unui CT pentru vizualizarea de bule si blebsuri, inainte de tratament specific E: CT toracic daca s-a realizat simfiza pleurala cu ocazia managementului initial

38. [PNE10025] Pneumotoracele spontan secundar apare in: () A: nodul reumatoid B: cancer C: infarct pulmonar D: pneumopatii cu BGN E: pneumopatii cronice infiltrante difuze

39. [PNE10026] Pneumotoracele traumatic apare in: () A: pneumotorax iatrogen B: postpunctie pleurala C: biopsie transbronsica D: implant de cateter subclavicular E: anestezie prin bloc intercostal, acupunctura, ruptura unui blebs

40. [PNE10027] Semnele de gravitate in pneumotorace sunt: () A: clinice B: radiologice C: gazometrice D: imediate E: la distanta

41. [PNE10028] Monitorizarea pacientului cu pneumotorax include: () A: puls, TA B: FR C: temperatura D: permeabilitatea drenului E: la inceput, cel putin odata pe zi

42. [PNE10029] Complicatiile pneumotoraxului sunt: () A: complicatii hemoragice/mecanice iatrogene in caz de implantare de tub de dren B: pleurezie purulenta C: atelectazie

D: edem pulmonar lezional frecvent E: persistenta bresei pleurale: fistula deschisa mai mult de 24 de ore

43. [PNE10030] Metastazele urmatoarelor cancere primitive pot cauza revarsate pleurale: () A: san B: prostata C: ovar D: tiroida, mezoteliom E: limfoame, hemopatii maligne

44. [PNE10031] Urmatoarele boli sistemice pot cauza revarsat pleural: () A: poliartrita reumatoida: glicopleurie normala, prezenta ragocitelor B: lupus, Wegener, Churg-Strauss C: Sjogren D: febra mediteraneana E: sarcoidoza (frecvent)

45. [PNE10032] Urmatoarele medicamente pot cauza revarsate pleurale: () A: amiodarona B: bromocriptina C: dandrolena D: izoniazida E: betablocante, metotrexat, metisergida, nitrofurantoina

46. [PNE10034] Pneumotoracele spontan primitiv: (183) A: are o neta predominanta masculina B: fumatul este un factor favorizant C: la 25% dintre pacienti recidiveaza la 2 ani D: este prezenta bula a carei limita interna este situata in interiorul pleurei pulmonare E: blebsuri-o cavitate superficiala mica situata in interiorul parenchimului

47. [PNE10035] Care sunt semne clinice de insuficienta respiratorie acuta in cadrul unui pneumotorace: (184) A: dispnee majora B: tahipnee C: polipnee D: cianoza E: desaturare(puls oximetrie)

48. [PNE10037] Bolile sistemice care pot da exudat pleural sunt: (pag 188) A: Boala Wegener B: Sindromul Sjogren

C: Poliarterita nodoasa D: Sindromul Churg-Strauss E: Mixedem

49. [PNE10038] Patologiile gastrointestinale care reprezint factori etiologici pentru exudatul pleural sunt: (pag 188) A: Hepatita viral B: Pancreatita acuta C: Boala Chron D: Colita ulcerativa E: Ruptura esofagian

50. [PNE10039] O acumulare patologic de lichid pleura este exudat dac: (pag. 187) A: Raportul proteine n lichid/ proteine n snge > 0,4 B: Raportul LDH n lichid/ LDH n sange > 0,6 C: Raportul LDH n lichid/ LDH n sange > 6 D: Raportu proteine n lichid/ proteine n snge > 0,5 E: LDH n lichid > 2/3 din limita superiar a LAD din snge 51. [PNE10040] Revrsatului pleural poate fi cauzat de sindromul () A: Wegener B: Elher-Danlos C: Sjogren D: Churg-Strauss E: Marfan

52. [PNE10041] Patologia tumoral care poate determina pleurezie include () A: Paragangliomul pulmonar B: Adenomul alveolar C: Mezoteliomul malign D: Metastaze de la un cancer de ovar E: Cancerul bronhopulmonar stadiul III

53. [PNE10042] Se recomand recoltarea exsudatului revrsatului pleural n caz de (pg. 187) A: Raport proteine n lichid / proteine n snge > 0,5 B: Raport LDH n lichid / LDH n snge > 0,6 C: LDH in lichid > 2/3 din limita superioar normal a LDH din snge D: Raportul LDH n snge / LDH n lichid > 0,5 E: Raportul proteine n snge / proteine n lichid > 0,6

54. [PNE10043] Boala plmnului alb poate fi cauzat de () A: Pneumectomie

B: Atelectazie complet prin obstrucia unei bronhii su C: Pneumotorax unilateral cu supap D: Tumora gigantic E: Pleurezie de mare abunden

55. [PNE10044] Sindromul de revarsat lichidian pleural este marcat de () A: Matitate decliv cu excepia revrsatelor localizate sau nchistate B: Cianoz C: Absena transmiterii vibraiilor vocale D: Dispnee E: Suflu pleuretic

56. [PNE10045] Revrsatul pleural este marcat de urmtoarele semne funcionale () A: nsprirea murmurului B: Creterea vibraiilor vocale C: Dispnee variabil D: Tuse expectorant E: Durere bazitoracic accentuat n inspir profund

57. [PNE10053] Managementul pneumotoracelui NU include () A: Indicaie de chirurgie a bulelor la prima recidiv homolateral B: Indicaie de simfiz pleural la prima recidiv contralateral C: Interzicerea scufundrilor timp de o lun D: Interzicerea eforturilor cu glota nchis E: Interzicerea cltoriei cu avionul pe termen lung

58. [PNE10054] Pneumotoracele are urmtoarele semne de gravitate () A: Anomalie a parenchimului pulmonar subiacent B: Pneumotorace bilateral C: Nivel hidroaeric D: Brid pleural E: Pneumotorace cu supap

59. [PNE10055] n pneumotorace, insuficiena respiratorie acut este marcat de () A: Desaturare B: Paloare C: Cianoz D: Hipotensiune arterial E: Dispnee major

60. [PNE10056] n pneumotorace, examenul clinic este caracterizat de urmtoarele () A: Sibilante pe partea afectat

B: Expectoraie spumoas C: Diminuarea murmurului vezicular D: Diminuarea transmisiei vibraiilor vocale E: Timpanism la percuie

61. [PNE10062] Mezoteliomul malign este: (188) A: cancer primitiv al esofagului B: cancer primitiv al pleurei C: expunere la azbest D: revarsat de obicei dureros E: lichid bogat in acid hialuronic

62. [PNE10063] Pleureziile bacteriene care dau exsudat prezinta: (188) A: frecvent rectionale si parapneumonice B: lichid steril C: limfocitare D: glicopleurie normala E: ph<7,20

63. [PNE10064] Pleureziile tuberculoase care dau exsudat caracteristici: (188) A: limfocitare B: procent ridicat adenozin-desaminaza C: foliculi tuberculoizi,gigantocelulari cu necroza cazeosa D: lichid steril E: drenaj+lavaj-fibrinolitice

64. [PNE10065] Patologii infectioase care dau exudate: (188) A: pleurezii bacteriene B: abcese exstra-abdominale C: abcese intra-abdominale D: hepatita E: pleurezii fungice

65. [PNE10066] Semne de intoleranta in rezarsatul pleural: (186) A: polipnee B: tahipnee C: laterodeviatia zgomotelor inimii D: hipotensiune arteriala E: cianoza

66. [PNE10067] Semne functionale in rezarsatul pleural: (186) A: durere bazitoracica accentuata in inspir profund B: durere bazitoracica accentuata in exspir profund C: durere laterotoracica accentuata in exspir profund D: tuse seaca uneori durerosa E: dispnee nevariabila

TUMORI ALE PLAMANULUI

1. [TPP10005] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul bronhopulmonar fr celule mici este adevarat: (pag. 198) A: Este mai frecvent ntlnit la femei B: Apare mai frecvent la nefumatori C: Este mai frecvent ntlnit la brbai D: Expunerea la factori profesionali nu este implicat n etiologie E: Alcoolismul favorizeaz apariia acestuia

2. [TPP10006] Una dintre urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul cancerului bronhopulmonar fr celule mici este fals (pag. 199) A: n stadiul IA tratamentul este exclusiv chirurgical B: n stadiul I sau II inoperabil tratamentul include i chimioterapie C: n stadiul IV tratamentul include chimioterapie sau terapie intit D: n stadiul II se poate efectua tratament chirurgical, radioterapie sau chimioterapie E: n stadiul IIIB tratamentul include doar chimioterapia

3. [TPP10008] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul bronhopulmonar cu celule mici este fals: (pag. 199) A: Are o prezentare central B: Are o frecven crescut a semnelor generale C: Are o evoluie lent, secundar unui timp de dedublare de peste o lun D: Prezint totdeauna afectare mediastinal E: Prezint o frecven crescut a sindroamelor paraneoplazice tip Schwartz-Bart

4. [TPP10009] Tumorile pulmonare secundare se prezint sub mai multe aspecte, cu excepia: (pag. 200) A: Nodulilor pulmonari B: Limfangitei carcinomatoase C: Adenopatiilor cervicale D: Metastazelor endobronice E: Adenopatiilor mediastinale

5. [TPP10011] Care afirmaie referitoare la tumorile pulmonare secundare este fals: (pag. 200) A: Plamnul este al doilea sit ca frecven pentru metastazare B: Difuzarea metastatic se poate face pe cale hematogen; C: Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la ganglionii abdominali D: Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la ganglionii mediastinali E: Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la pleura visceral invadat

6. [TPP10013] Sindromul Schwartz-Barter () A: Cecitate unilateral B: Voce bitonal C: Paralizie de membru superior unilateral

D: Secreie inadecvat de hormon antidiuretic E: Tromboz de ven cav inferioar

7. [TPP10014] Extensia locoregional a cancerului bronhopulmonar se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia: () A: Hipocratism digital B: Sindrom de cav superioar C: Durere toracic D: Wheezing E: Disfagie

8. [TPP10015] Factorii profesionali implicai n cancerele fr celule mici includ, cu exceptia: (pg. 198) A: Mangan B: Crom C: Fier D: Nichel E: Azbest

9. [TPP10021] Sunt factori profesionali implicati in aparitia cancerului pulmonar, cu exceptia: (pag 198) A: arsenic anorganic B: nichel C: fier D: radon E: tutun

10. [TPP10024] Tumorile pulmonare secundare sunt sub forme de, cu exceptia: (200) A: nodului pulmonari B: limfangita carcinomatoasa C: adenopatii mediastinale D: metastaze endobronsice E: afectarea a venoasa pulmonara

11. [TPP10027] Tratamentul nechirurgical al metastazelor pulmonare este aplicat de prima intentie in urmatoarele tipuri de cancere, cu exceptia: (201) A: testicular B: ovarian C: neuroblastoame D: limfoame E: colorectale

12. [TPP10028] Tratamentul chirurgical al tumorilor pulmonare secundare se vaaplpica mai ales pentru urmatoarele tipuri de cancere, cu exceptia: (201) A: tumori trofoblastice B: cancerele sanului C: colorectale D: tiroidiene E: melanom

13. [TPP10035] Adenopatiile mediastinale sunt frecvente in urmatoarele tipuri de cancer: () A: testicular B: ovarian C: ORL D: stomac E: prostata

14. [TPP10039] Radiografia toracica si CT toracic in cazul nodulilor pulmonari metastatici arata: () A: nodului slab delimitati B: de la 10 noduli se poate vorbi de aspectul "lansarii de baloane" C: cu precadere periferici D: predominanti in lobii superiori E: prezenta calcificarilor exclude natura tumorala

15. [TPP10043] Tratamentul KBP cu celule mici, afirmatii false: (200) A: Forme limitate: chimioterapie (platina si VP 16) + radioterapie (concomitenta sau in alternanta) B: baza tratamentului este radioterapia C: Forme diseminate: numai chimioterapie, cu posibilitate de radioterapie in functie de caz D: Forme diseminate: radioterapie antalgica pe o metaosoasa bine delimitata E: forme metastatice: radioterapie cerebrala si metastaza clinic simptomatica

16. [TPP10044] Stadiul IV ai KBP fara celule mici cuprinde urmatoarele: () A: toate T,N,M1 B: T4,N2 C: toate T,N3 D: T4,N0-1 E: T1-3,N2

17. [TPP10055] Despre cancerul fr celule mici se poate afirma: (pag 198) A: Reprezint 20% dintre tumorile maligne primitive ale plamnului B: diagnosticat n stadiile I si II are ans de supravieuire la 5 ani de 52,6 % C: ca bilan iniial se recomand efectuarea biopsiei medulare D: markeri tumrali trebuie obiectivai n cadrul bilanului iniial E: diagnosticat n stadiul III are ans de supravieuire la 5 ani de 50%

18. [TPP10056] Miliara metastatic apare mai frecvent consecutiv metastazelor din : (pag200) A: carcinomul bazocelular B: carcinomul colorectal C: adenocarcinomul vezical D: carcinomul medular al tiroidei E: carcinomul uterin

19. [TPP10057] Principalul diagnostic diferenial al limfangitei carcinomatoase este: (pag200) A: EPA B: Pneumopatie interstiial gripal C: Insuficiena cardiac congestiv D: Infarct miocardic acut E: Limfom Hodgkin

20. [TPP10058] Durata optim de tratament a cancerului pulmonar fr celule mici, stadiul IV este de: (pag 199) A: 2 cicluri complete de chimioterapie B: 3 cicluri complete de chimioterapie C: 4-6 luni cu cisplatin i o molecul de a 3 generaie D: 4-6 cicluri de chimioterapie E: niciun raspuns de mai sus 21. [TPP10059] n cancerul pulmonar cu celule mici baza tratamentul este reprezentat de : (pag 199) A: Chirurgie B: Radioterapie de prim intenie C: Chirurgie + radioterapie D: Chimioterapie E: Niciun raspuns de mai sus

22. [TPP10060] Timpul de dublare al unui cancer pulmonar cu celule mici este de: (pag 199) A: 4 luni B: 6 luni C: 40 de zile D: 2 luni E: 1 lun

23. [TPP10069] Tumorile pulmonare secundare se abordate chirurgical, cu excepia () A: Rezecabilitatea posibil a tuturor metastazelor B: Risc anestezic acceptabil C: Funcie pulmonar compatibil D: Prezena a cel mult 3 alte localizari metastatice E: Cancerul primitiv identificat i controlat

24. [TPP10070] Care dintre urmtoarele forme de cancer nu reprezint o cauz pentru limfangitei carcinomatoase () A: De prostat B: Uterin C: Intestinal D: De stomac E: De sn

25. [TPP10075] Chirurgia tumorilor pulmonare secundare este indicat, cu excepia () A: Rezecabilitatea posibil a tuturor metastazelor B: Risc anestezic acceptabil C: Funcie pulmonar compatibil D: Prezena a cel mult trei alte localizri metastatice E: Cancerul primitiv identificat i controlat

26. [TPP10076] Cauzele frecvente ale limfangitei carcinomatoase sunt urmtoarele tipuri de cancer, cu excepia () A: de prostat B: uterin C: intestinal D: de stomac E: de sn

27. [TPP10077] Urmtoarele forme de cancer NU determin cel mai frecvent miliar metastazic () A: Carcinom medular al tiroidei B: Melanom malign C: Cancer ovarian D: Cancer renal E: Cancer gastric

28. [TPP10078] Tratamentul sindromului de cav superioar NU include () A: Chimioterapie B: Oxigenoterapie C: Radioterapie D: Corticoizi E: Anticoagulante

29. [TPP10079] NU sunt factori profesionali de risc pentru cancerul bronhopulmonar fr celule mici () A: Plumb B: Azbest

C: Nichel D: Fier E: Crom

30. [TPP10080] Este inclus n bilanul iniial al cancerului bronhopulmonar cu celule mici, dar neinclus n cel al formei fr celule mici () A: PFR B: Biopsie medular C: Fibroscopie bronic D: CT cerebral E: Ecografia abdominal 31. [TPP10002] n cancerul broho-pulmonar fr celule mici, bilanul iniial include: (pag. 198) A: Fibroscopia bronic B: Probele funcionale respiratorii C: Markerii tumorali D: Biopsia medular E: CT toracic

32. [TPP10003] Care dintre urmtoarele investigaii aparin evalurii iniiale al cancerului brohopulmonar cu celule mici: (pag. 198) A: Fibroscopia bronic B: Probe funcionale respiratorii C: Markeri tumorali D: Biopsie medular E: Scintigrafie osoas

33. [TPP10004] Cancerul brohopulmonar fr celule mici regrupeaz urmtoarele tipuri histologice: (pag. 198) A: Epidermoid B: Cu celule mici C: Cu celule mari D: Adenocarcinoamele E: Slab difereniat

34. [TPP10007] Cancerele bronhopulmonare cu celule mici au urmtoarele caracteristici: (pag. 199) A: Reprezint 80% din tumorile primitive ale plmnului B: Asociaz frecvent prezena metastazelor C: Rar, asociaz prezena metastazelor D: Baza tratamentului este chimioterapia E: Tratamentul de baz este cel chirurgical

35. [TPP10010] Miliara metastatic din cadrul tumorilor pulmonare secundare este mai frecvent ntlnit n caz de: (pag. 200) A: Melanom malign B: Cancer renal C: Cancer hepatic D: Cancer testicular E: Cancer ovarian

36. [TPP10012] Cancerele fr celule mici sunt (pg. 198) A: Epidermoid B: Mezoteliom C: Adenocarcinom D: Cu celule mari E: Nici una

37. [TPP10016] Cauzele sindromului de cav superioar includ () A: Limfom B: Timom C: Gu endotoracic D: Carcinom cu celule mici E: Carcinom cu celule mari

38. [TPP10017] Limfangita carcinomatoas nu apare n cancerele de () A: Plmn B: Sn C: Prostat D: Rinichi E: Esofag

39. [TPP10018] Care dintre urmtoarele sunt adevrate () A: Cancerul de colon evolueaz cu limfanfita carcinomatoas B: Cancerul de rinichi poate da metastaz de plmn la mai muli ani C: Cancerul de stomac d frecvent noduli pulmonari D: Miliara metastazic este mai frecvent ntlnit n carcinomul medular al tiroidei E: Adenopatiile mediastinale sunt frecvente n cazul cancerului testicular

40. [TPP10019] n prezena unei mutaii a genei EGFR tratamentul de prim linie are la baz () A: inhibitor al tirozin kinazei B: Gefitinib C: Chimioterapie de a treia generaie n monoterapie D: Cisplatin E: Sruri de platin

41. [TPP10020] Sunt factori profesioniali implicati in aparitia cancerului de plaman fara celule mici urmatorii: (pag 198) A: bis cloro metil eter B: radiatii ionizante C: clorura de vinil D: fier E: molibden

42. [TPP10022] Diagnosticul diferential al nodulilor multipli necancerosi se face cu: () A: nocardioza B: malformatie arteriovenoasa C: noduli reumatoizi D: criptococoza E: azbestoza

43. [TPP10023] Tratamentul sindromului de VCS cuprinde urmatoarele, cu exceptia (199) A: Antiagregante B: Corticoizi C: Oxigenoterapie D: Decompresie chirurgicala E: Radioterapie

44. [TPP10025] Conduita de urmat in caz de suspiciune de cancer bronhopulmonar secundar si cancer primitiv necunoscut este: (pg. 202) A: examen clinic B: Radiografie toracica C: examinari complementare orientate de catre anomaliile examenului clinic D: PET scan sistematic E: CT cervicotoracoabdominopelvin sistematic

45. [TPP10026] Tratamentul nechirurgical al tumorilor pulmonare secundare este reprezentat de urmatoarele: (201) A: Chimioterapie B: Metastazectomie C: imunoterapie D: hormonoterapie E: radioterapie

46. [TPP10029] In tratamentul tumorilor pulmonare scundare se va aplica metastazectomia in urmatoarele conditii: (201) A: chiar daca primitivul nu este identificat si controlat B: absenta altei localizari metastatice C: functie pulmonara compatibila

D: risc anestezic acceptabil E: indiferent daca e posibila sau nu rezecabilitatea completa a tuturor metastazelor

47. [TPP10030] Indicatii de dezobstructie cu laser in tratamentul tumorilor pulmonare secundare sunt urmatoarele: (201) A: localizari traheale B: pneumonii repetate C: atelectazii D: rasunet functional chiar putin important E: timp de dedublare <20 zile

48. [TPP10031] In cazul cancerului primitiv necunoscut, diagnosticul diferential al nodulilor multipli necancerosi din cadrul tumorilor secundare pulmonare se face cu: (201) A: cauza infectioasa: piogeni, tuberculoza, histoplasmoza, chist hidatic, nocardioza, aspergiloza, criptococoza B: embolie pulmonara C: granulomatoza Wegener D: sarcoidoza E: tumora maligna

49. [TPP10032] In cazul tumorilor pulmonare secundare si cancer primitiv cunoscut atitudinea este urmatoarea: (200) A: radiografie toracica pentru orice bolnav afectat de cancer B: CT toracic in caz de simptomatologie respiratorie sau anomalie pe Rx toracic C: fibroscopie bronsica sistematic D: obtinerea cu orice pret a unei probe histologice nu are sens decat daca aceasta modifica tratamentul si prognosticul bolii E: probe histologice in orice caz

50. [TPP10033] Urmatoarele sunt cancere care pot da metastaze la mai multi ani de la un tratament initial considerat drept satisfacator din punct de vedere carcinologic: (200) A: tiroida B: san C: rinichi D: melanom E: colorectal

51. [TPP10034] Urmatoarele cancere pot da metastaze endobronsice: () A: cancer in sfera ORL B: cancer de esofag C: cancer bronhopulmonar D: cancer tiroidian E: cancer de stomac

52. [TPP10036] Limfangita carcinomatoasa se observa cu precadere in: () A: melanom B: cancer renal C: stomac D: san E: prostata

53. [TPP10037] Miliaria metastatica este mai frecvent intalnita in caz de: () A: cancer renal B: melanom malign C: Cancer stomac D: cancer ovarian E: carcinom medular tiroidian

54. [TPP10038] Tabloul clinic al tumorilor pulmonare secundare sub forma de noduli este reprezentat de: () A: simptomatici in majoritatea cazurilor B: dureri toracice C: revarsat lichidian pleural D: revarsat pleural aeric E: asimptomatici in majoritatea cazurilor

55. [TPP10040] Despre KBP cu celule mici se pot spune urmatoarele, cu exceptia: () A: reprezinta 80% din tumorile maligne primitive ale plamanului B: in aproximativ 2/3 din cazuri se remarca prezenta metastazelor C: baza tratamentului este chirurgia D: prezentare de obicei periferica E: timp de dedublare = 1 luna

56. [TPP10041] Urmatoarele afirmatii despre KBP cu celule mici sunt adevarate: () A: apare intotdeauna afectare mediastinala si frecvent masiva B: apare sindrom de vena cava superior C: frecventa crescuta a sindroamelor paraneoplazice de tip Schwartz-Bartter D: semne generale absente E: reprezinta 20% din tumorile maligne primitive ale plamanului

57. [TPP10042] Clasificarea KBP cu celule mici, afirmatii adevarate: () A: "forme limitate" la hemitoracele ipsilateral si la ariile sale de drenaj ganglionar B: "forme extinse" C: boala diseminata, cand exista metastaze la distanta D: "formele limitate" se trateaza cu un camp unic de radioterapie

E: se foloseste mai mult TNM

58. [TPP10045] In cadrul KBP fara celule mici, tratamentul de referinta este chirurgia pentru urmatoarele stadii: () A: IA B: IB C: II D: T3N1 E: T1-3,N2

59. [TPP10046] KBP neoperabil se intalneste in urmatoarele situatii: () A: IIIA nonrezecabil: T4N0-1 B: IIIB C: refuzul pacientilor D: contraindicatie pentru chirurgie E: T1,3N2

60. [TPP10047] Radiochimioterapie concomitenta in tratamentul KBP fara celule mici se aplica in urmatoarele situatii: () A: III neoperabil B: IIIB C: T4N0,1 D: toate T, N3 E: T3N1

61. [TPP10048] Tratamentul KBP fara celule mici, stadiul IV, se realizeaza astfel: () A: la cei cu absenta mutatiei genei EGFR: biterapie cisplatina + (gemcitabina sau taxan sau docetaxel sau paclitaxel sau vinorelbina sau pemetrexed B: durata optima a tratamentului este intre 4 si 6 cicluri C: la cei cu prezenta unei mutatii a genei EGFR: de prima linie gefitinib in monoterapie D: la cei cu prezenta unei mutatii a genei EGFR: biterapie chimioterapie de a treia generatie + cispalatina E: radioterapie

62. [TPP10049] Factori de risc profesionali in KBP fara celule mici sunt urmatorii: () A: clorura de vinil B: hidrocarburi policiclice aromatice C: radon D: bis-cloro-metil-eter E: tutun

63. [TPP10050] Principiile de tratament ale KBP fara celule mici sunt: ()

A: pentru toate stadiile supravietuirea la 5 ani este aproximativ 14% B: pentru cancerele diagnosticate intr-un stadiu localizat supravietuirea la 5 ani poate atinge 50% C: tratamentul depinde de clasificarea TNM D: chirurgie ca modalitate de referinta in stadiul I si II E: chirurgie ca modalitate de referinta in stadiul IIIB

64. [TPP10051] Tratamentul KBP fara celule mici cu radioterapie ca modalitate de referinta se realizeaza in urmatoarele situatii: () A: stadiul I sau II neoperabil B: IIIB C: T4N0-1 D: Stadiul IV E: T3N1

65. [TPP10052] Tratamentul sindromului de cava superioara in KBP cu celule mici se face cu: () A: chimioterapie B: corticoizi C: anticoagulante D: oxigenoterapie E: radioterapie

66. [TPP10053] Circumstantele obisnuite de descoperire a unui KBP sunt: () A: subiect tabagic <40 ani B: aparitia sau agravarea unei tuse C: episod infectios care treneaza sau recidiveaza in acelasi teritoriu D: hemoptizie E: disfonie, wheezing, sindrom de cava superior, disfagie, durere toracica

67. [TPP10054] Bilantul initial ce trebuie realizat in fata unui KBP cuprinde: () A: fara celule mici: fibroscopie bronsica, CT toracic+suprarenal, CT cerebral, ecografie abdominala, scintigrafie osoasa, bipsie medulara, markeri tumorali, PFR B: cu celule mici: markeri tumorali, PFR C: PET-CT cu 18-FDG D: preterapeutic: functie renala si hepatica, ECG+/-ecografie cardiaca, Examen ORL, examen stomatologic E: de discutat in KBP fara celule mici: mediastinoscopie, scintigrafie pulmonara ventilatie/perfuzie

68. [TPP10061] Tratamentul cu laser al localizarilor endobronsice al tumorilor pulmonare secundare se va realiza n caz de () A: Pneumotorax B: Revrsat pleural bilateral C: Atelectazii D: Pneumopatii repetate

E: Dispnee

69. [TPP10062] Metastazele endobronsice apar frecvent n cazurile de cancer () A: Bronhopulmonar B: Esofagian C: Gastric D: Testicular E: n sfera ORL

70. [TPP10063] Limfangita carcinomatoas sunt cauzate adesea de () A: Melanomul malign B: Cancerul renal C: Cancerul de colon D: Cancerul de stomac E: Cancerul de sn 71. [TPP10064] Nodulii pulmonari sunt cauzai adesea de () A: Cancerul ovarian B: Cancerul de pancreas C: Cancerul de prostat D: Cancerul gastric E: Melanomul malign

72. [TPP10065] Sindromul de cav superioar poate fi cauzat de () A: Corp strin B: Gu exotoracic C: CBP secundar D: Limfom E: Timom malign

73. [TPP10066] n terapiile CBP de stadiul IV in absenta mutatiei EGFR (pag:199) A: Metotrexat B: Paclitaxel C: Gefitinib D: Gemcitabin E: Cisplatin

74. [TPP10067] Cancerul bronhopulmonar fr celule mic este favorizat de () A: Nichel B: Cupru C: Crom D: Plumb

E: Azbest

75. [TPP10068] n diagnosticul unui CBP fr celule mici, bilanul iniial include () A: Markeri tumorali B: Biopsie medular C: CT cerebral D: CT toracic i suprarenal E: Fibroscopie bronic

76. [TPP10071] Circumstante de descoperire a KBP sunt, cu exceptia: () A: Radiografia toracica sistematica in 6%, cu supravietuire de 12% B: Metastaza simptomatica in 32%, cu supravieturie de 0% C: Metastaza simptomatica in 34%, cu supravieturie de 0% D: Semne generale in 32%, cu supravietuire de 6% E: Simptome locale in 27%, cu supravietuire de 12%

77. [TPP10072] Factori de risc profesionali pentru cancerul bronhopulmonar fr celule mici sunt () A: Nichel B: Cupru C: Crom D: Plumb E: Azbest

78. [TPP10073] Bilanul iniial ce trebuie realizat n diagnosticul unui CBP fr celule mici incl ude () A: Markeri tumorali B: Biopsie medular C: CT cerebral D: CT toracic i suprarenal E: Fibroscopie bronsic

79. [TPP10074] Sindromul paraneoplazic al tumorii primitive a plmnului include () A: Pierdere n greutate B: Ginecomastie C: Sindrom de cav superioar D: Hipocratism digital E: Disfonie

INSUFICIENTA RESPIRATORIE CRONICA

1. [IRC10003] Insuficiena respiratorie restrictiv de cauz mecanic apare n urmtoarele situaii patologice, cu excepia: (pag. 203) A: Cifoscolioz B: Spondilartrita anchilozant C: Malnutriie D: Pleurezie E: Toracoplastie

2. [IRC10005] Insuficiena respiratorie restrictiv apare n urmtoarele afeciuni caracterizate prin afectare pulmonar parenchimatoas, cu excepia: (pag. 203) A: Fibroz pulmonar idiopatic B: Sarcoidoz C: Astm D: Silicoz E: Pneumopatii postradice

3. [IRC10007] Ameliorarea oxigenrii la pacienii cu insuficien respiratorie cronic include urmtoarele mijloace terapeutice, cu excepia: (pag. 204) A: Kinetoterapie respiratorie B: Oxigenoterapie de lung durat C: Tratament diuretic D: Ventilaie asistat E: Prevenirea episoadelor infecioase

4. [IRC10009] n caz de afectare a schimbului pulmonar la pacienii cu insuficien respiratorie markerul biologic cel mai precoce este: (pag. 204) A: Hipercapnia arterial cronic B: Hipoxemia arterial cronic C: Hipokaliemia D: Hiponatremia E: Hipovolemia

5. [IRC10010] Singura cauz de insuficien respiratorie cronic restrictiv al crui tratament se bazeaz n principal pe oxigenoterapie pe termen lung este: (pag. 204) A: Astmul B: BPOC C: Fibrozele interstiiale D: Sindromul Guillan-Barre E: Miastenia gravis

6. [IRC10012] Urmtoarele afeciuni reprezint cauze neurologice sau musculare de insuficien respiratorie cronic restrictiv, cu excepia () A: Poliomielit anterioar acut

B: Scleroz lateral amniotrofic C: Sindromul Guillan-Barre D: Spondiloartrit anchilozant E: Hipofosforemie

7. [IRC10013] Urmtoarele afeciuni nu reprezint cauze mecanice de insuficien respiratorie cronic restrictiv, cu excepia () A: Obezitatea B: Botulismul C: Miopatiile D: Miozitele E: Hipofosforemie

8. [IRC10014] Urmtoarele afirmaii nu reprezint cauze musculare i neurologice de insuficien respiratorie cronic restrictiv, cu excepia () A: Afectare parietal B: Cifoscolioz C: Deformare toracic important D: Hipokalemia E: Spodiloartrita anchilozant

9. [IRC10015] Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictiv are la baz urmtoarele, cu excepia () A: Creterea CPT B: Diminuarea CPT C: Uneori diminuarea complianei pulmonare D: Diminuarea raportului DLCO/VA doar n caz de patologie interstiial E: Uneori diminuarea complianei parietale

10. [IRC10016] Urmtoarele afirmaii reprezint msuri igieno-dietetice n atitudinea terapeutic din insuficiena respiratorie cronic, cu excepia () A: Oprirea fumatului B: Alimentaie hiperprotidic C: Prevenirea infeciilor respiratorii D: Vaccinare antipneumococic din 5 n 5 ani E: Ventilaie asistat 11. [IRC10023] Urmtoarele afirmaii nu reprezint cauze musculare i neurologice de IRC restrictiv, mai puin pg.203: (IRC10023) A: Cifoscolioza B: Hipokalemia C: spondilita anchilozanta D: deformarea toracica importanta E: afectarea parietala

12. [IRC10030] Reprezint tratamente etiologice al IRC restrictive, cu excepia () A: Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic n afeciuni neurologice B: Pierdere n greutate semnificativ n caz de obezitate C: Decorticarea pleural D: Metastazectomia n caz de tumor secundar voluminoas E: Chirurgia corectoare a unei scolioze

13. [IRC10031] PFR n diagnosticul IRC restrictive este caracterizat, cu excepia () A: Cretere a VR/CPT n obezitate B: VEMS/CV sczut C: Diminuarea DLCO/VA n caz de patologie interstiial D: Diminuarea compliantei pulmonare i/sau parietale E: Diminuarea CPT

14. [IRC10032] Reprezint etiologii mecanice de IRC restrictiv cu afectare parenchimatoas, cu excepia () A: Pectus excavatum B: Exereza pulmonar C: Contruzie pulmonar D: Traumatism toracic E: Sarcoidoz

15. [IRC10002] Urmtoarele afirmaii privind insuficiena respiratorie sunt adevrate: (pag. 203) A: Insuficiena respiratorie cronic reprezint imposibilitatea aparatului circulator de a menine gazometria B: Insuficiena respiratorie obstructiv se caracterizeaz prin diminuarea capacitii pulmonare totale C: Insuficiena respiratorie obstructiv se caracterizeaz prin afectarea schimbului respirator D: Insuficiena respiratorie restrictiv se caracterizeaz prin diminuarea capacitii pulmonare totale E: Insuficiena respiratorie restrictiv se caracterizeaz prin afectarea pompei ventilatorii

16. [IRC10004] Insuficiena respiratorie restrictiv datorat unei afectri neurologice sau muscular e apare n urmatoarele circumstane patologice: (pag. 203) A: Poliomielit anterioar acut B: Poliradiculonevrit C: Miastenie D: Zona Zoster E: Dermatopolimiozit

17. [IRC10006] Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictiv are la baz urmtoarele elemente: (pag. 203)

A: Diminuarea CPT B: Scderea raportului VEMS/CV C: Diminuarea complianei pulmonare D: Creterea raportului DLCO/VA E: Creterea CPT

18. [IRC10008] Tratamentul etiologic instituit pacienilor cu insuficien respiratorie restrictiv include: (pag. 204) A: Chirurgie corectoare a unei scolioze B: Decorticare pleural C: Scderea ponderal n caz de obezitate D: Pneumectomie E: Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic

19. [IRC10011] Mecanismele de aciune a asistenei ventilatorii mecanice includ: (pag. 204) A: Creterea ventilaiei alveolare B: Punerea n repaus a muchilor respiratori C: Creterea complianei pulmonare D: Creterea clearance-ului mucociliar E: Diminuarea hiperinflaei pulmonare

20. [IRC10017] Urmtoarele afirmaii reprezint msuri igieno-dietetice n atitudinea terapeutic din insuficiena respiratorie cronic cu excepia () A: Kinoterapie respiratorie B: Oprirea fumatului C: Alimentaie hiperlipidic D: Vaccinare antigripal anual E: Vaccinare antipneumococic din 5 n 5 ani 21. [IRC10018] Urmtoarele afirmaii reprezint msuri de ameliorare a oxigenrii n insuficiena respiratorie cronic () A: Kinoterapie respiratorie B: Oprirea fumatului C: Prevenirea infeciilor respiratorii D: Oxigenoterapie de lung durat E: Ventilaie asistat

22. [IRC10019] Urmtoarele reprezint msuri de ameliorare a oxigenrii n insuficiena respiratorie cronic () A: Kinoterapie respiratorie B: Oxigenoterapie de scurt durat C: Ventilaie spontan cu presiune pozitiv inspiratorie D: Ventilaie asistat

E: Ventilaie spontan cu presiune pozitiv expiratorie

23. [IRC10020] Urmtoarele reprezint mecanisme de aciune ale asistenei ventilatorii mecanice () A: Creterea ventilaiei alveolare B: Punerea n repaus a muchilor respiratori C: Scderea ventilaiei pulmonare D: Normalizarea comenzii respiratorii secundare coreciei alterrilor nocturne ale schimburilor gazoase E: Creterea complianei pulmonare i toracice secundare utilizrii de volume curente importante n timpul nopii

24. [IRC10021] Urmtoarele reprezint metode de ventilaie la domiciliu () A: Ventilaie cu presiune pozitiv intermitent B: Ventilaie cu presiune pozitiv continu C: Ventilaie cu presiune negativ continu D: Ventilaie prin traheotomie E: Ventilaie cu presiune negativ pe masca nazal n timpul nopii

25. [IRC10022] Urmtoarele atitudini terapeutice, reprezint metode de tratament etiologic () A: Chirurgie corectoare a unei scolioze B: Decorticare pleural C: Corticare pleural D: Pierderea n greutate este necesar la toti pacienii E: Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic n cursul unor afeciuni neurologice

26. [IRC10024] Deformari toracice fara rasunet respirator: (203) () A: Obezitate B: Pectus excavatum (Torace in palnie) C: Absenta primei coaste D: Coasta cervicala accesorie E: Defect de osificare a claviculelor

27. [IRC10025] Tratament etiologic al IRC restrictive este caracterizat de () A: Chirurgia diafragmei n afeciuni neurologice B: Pierdere n greutate semnificativa n caz de obezitate C: Decorticarea pleural D: Toracotomia E: Chirurgia corectoare a unei scolioze

28. [IRC10026] Asistena ventilatorie mecanice n tratamentul IRC restrictive se bazeaz pe () A: Stimularea diafragmei B: Scderea complianei pulmonare

C: Creterea comenzii respiratorii D: Punerea n repaus a muchilor respiratori E: Creterea ventilatiei alveolare

29. [IRC10027] Ameliorarea oxigenrii n IRC restrictive se poate realiza prin () A: Tratament etiologic B: Ventilaie asistat C: Ventilaie spontan cu presiune negativ expiratorie D: Oxigenoterapia de lung durat E: Kinetoterapia respiratorie

30. [IRC10028] n diagnosticul IRC restrictive, corespund PFR () A: Creterea raportului VR/CPT n spondilartrita anchilozant B: Creterea raportului DLCO/VA C: Uneori diminuarea compliantei pulmonare i parietale D: VEMS/CV crescut E: Diminuarea CPT 31. [IRC10029] IRC restrictive de origine mecanic prin afectare parietal sunt cauzate de () A: Exerez pulmonar B: Contuzia pulmonar C: Traumatismul toracic D: Pleurezia E: Spondilartrit anchilozant

DETRESA RESPIRATORIE ACUTA LA ADULT

1. [DRA10004] Sindromul de detres respiratorie acut apare secundar urmtoarelor cauze, cu excepia: (pag. 177) A: Infecii respiratorii B: Traumatisme C: Infarct miocardic acut D: Agresiune pulmonar toxic E: Infecii extrarespiratorii 2. [DRA10005] Sindromul de detres respiratorie acut secundar agresiunii pulmonare toxice apare n urmatoarele situaii, cu excepia: (pag. 177) A: Starile cu oc non-cardiogen B: Starile cu oc cardiogenic C: Hemopatii D: Vasculite E: Strile cu oc hemoragic 3. [DRA10006] Sindromul de detres respiratorie acut poate apare n urmtoarele situaii patologice, cu excepia: (pag. 177) A: nec B: Sindrom Mendelson C: Septicemie D: Politraumatism E: Pleurit 4. [DRA10009] Sindromul de detres respiratorie acut apare n urmtoarele circumstane accidentale: (pag. 177) A: Expunere la fumuri toxice B: Expunere la temperaturi scazute C: Expunere la temperaturi ridicate D: Expunere la pulberi minerale neiritante E: Expunere la gaze lipsite de toxicitate 5. [DRA10011] Care dintre urmtoarele afirmaii este fals: (pag. 178) A: n SDRA perturbarea principal este hipoxemia B: n SDRA capacitatea rezidual funcional este diminuat C: n SDRA volumul de nchidere al alveolelor este crescut D: n SDRA nu exist afectarea proprietilor elastice ale plamnului E: n SDRA este posibil apariia hipertensiunii pulmonare

6. [DRA10013] Principiile de diagnostic etiologic al SDRA includ urmatoarele, cu exceptia : (p. 177) A: Se evoca intotdeauna o toxicitate medicamentoasa B: CT toracic intotdeauna necesar, dearece este caracteristic C: Indicatie larga a fibroscopiei bronsice pentru lavaj bronhoalveolar D: Necesita un bilant infectios extrarespirator complet E: Importanta contextului 7. [DRA10015] Reprezint cauze de SDRA prin traumatism extratoracic () A: Arsuri ntinse

B: Sindrom Mendelson C: Septicemie D: Hemopatii E: Colagenoze 8. [DRA10016] Care dintre urmtoarele afirmaii privind managementul SDRA este fals () A: Necesit ventilaie mecanic sub sedative B: Uneori ventilaie n decubit ventral C: Administrare de NO2 D: Antibioterapie E: Evitarea anumitor interaciuni medicamentoase

9. [DRA10022] Absenta opacitatii radiologice pulmonare si gazometrie normala indica: (pag 176) A: acutizarea insuficientelor respiratorii cronice obstructive B: astm acut grav C: embolie pulmonara D: pneumocistoza E: dispnee laringiana

10. [DRA10023] Intra in clasa: Absenta opacitatilor pulmonare si hipoxemie, urmatoarele cazuri de detresa respiratorie acuta: (pag 176) A: acutizarea insuficientelor respiratorii cronice restrictive B: embolia pulmonara C: edemul pulmonar D: pneumopatii hipoxemiante E: dispnee laringiana

11. [DRA10024] Sunt cauze de hipercapnie cu absenta opacitatilor pulmonare: (pag 176) A: acutizarea insuficientelor respiratorii cronice obstructive B: epa C: embolia pulmonara D: astmul acut E: pneumotorace compresiv

12. [DRA10026] Despre SDRA se poate spune: (pag 176) A: apar imagini alveolare bilaterale sau unilaterale B: PAPO se masoara prin cateterism Swan-Ganz C: Pcap> 18 mmHg D: mortalitate > 40% E: ventilatia asistata nu este impusa mereu 13. [DRA10043] Despre SDRA urmtoarea este adevrat () A: Volumul de nchidere al alveolelor este redus B: Capacitatea rezidual funcional este crescut C: n faza precoce de vasoconstrictie HTP nu are nici un rol D: Hipercapnia apare cand cavitile sunt ventilate, dar slab perfuzate E: Perturbarea principal n SDRA este hipercapnia

14. [DRA10044] Diagnosticul etiologic al SDRA include, cu excepia () A: LBA i recoltare distal protejat B: Un bilan infecios extrarespirator complet C: Eliminarea pneumotoracelui prin CT D: Eliminarea peritonitei prin radiografie abdominal pe gol E: Eliminarea pancreatitei prin ecografie abdominal 15. [DRA10045] SDRA poate fi cauzat de urmtorul traumatism toracic () A: Zdrobire de membre B: Fracturi ale oaselor lungi C: Arsuri ntinse D: Politraumatism E: Contuzia pulmonar 16. [DRA10046] Reprezint cauze de SDRA prin agresiune pulmonara toxic, cu excepia () A: Embolia amniotic B: Embolia grsoas C: Bleomicina D: Transfuzii masive E: Sindromul Mendelson 17. [DRA10047] n depresia respiratorie acut, hipoxemia i prezena opacitii radiologice indic () A: Pneumotorace bilateral sau compresiv B: Astm acut grav C: Embolie pulmonar D: SDRA E: Dispnee laringian 18. [DRA10002] Sindromul de detres respiratorie acut reprezint: (pag. 176) A: Insuficiena respiratorie acut ce necesit ventilaie asistat B: Insuficiena respiratorie acut cu un raport PaO2/FiO2 sub 200 C: Insuficiena respiratorie acut cu un raport PaO2/FiO2 peste 200 D: Insuficiena respiratorie acut cu o presiune de ocluzie pulmonar sub 18 mmHg E: Insuficiena respiratorie acut cu o presiune de ocluzie pulmonar peste 18 mmHg 19. [DRA10003] Sindromul de detres respiratorie acut are urmtoarele caracteristici: (pag. 176) A: Asociaz un edem pulmonar lezional B: Asociaz un edem pulmonar cardiogenic C: Prezint creteri ale presiunii hidrostatice microvasculare D: Prezint creterea permeabilitii alveolocapilare E: Are prognostic foarte sever 20. [DRA10007] Sindromul de detres respiratorie acut poate apare n urmtoarele stri patologice: (pag. 177) A: Acidoz diabetic B: Pancreatit acut necrotic

C: Sindrom nefrotic D: Pneumopatie bacterian E: Gripa malign

21. [DRA10008] Cauzele traumatice ale detresei respiratorii acute sunt: (pag. 177) A: Contuzia pulmonar B: Traumatismul cranian C: Fracturi ale oaselor mici D: Zdrobirea membrelor E: Monotraumatismul 22. [DRA10010] Sindromul de detres respiratorie acut apare n urmtoarele forme de oc: (pag. 177) A: oc septic B: oc cardiogen C: oc hemoragic D: oc anafilactic E: Orice alt form de oc non-cardiogen

23. [DRA10012] Opacitati radiologice pulomnare si hipoxemia se intalnesc in: (p. 176) A: Embolie pulmonara B: Edem pulmonar acut C: SDRA D: Pneumopatii hipoxemiante E: Astmul acut grav

24. [DRA10014] SDRA trebuie diferentiat de: (p. 178) A: HIV B: Embolia amniotica C: Contuzie pulmonara D: Pneumopatia grava cu P. carinii E: Hemragia alveolara 25. [DRA10017] Reprezint principii de diagnostic etiologic al SDRA () A: Bronhoscopie pentru LBA B: Nu necesit bilan infecios extrarespirator C: Toxicitate medicamentoas D: CT toracic per primam E: Diagnostic diferenial cu pancreatite, peritonite

26. [DRA10025] Prezenta opacitatilor pulmonare si hipoxemie, intalnim in: (pag 176) A: EPA B: pneumotorace compresiv C: pneumoaptii hipoxemiante D: embolia pulmonara E: dispnee laringiana

27. [DRA10027] Examinarile complementare in SDRA sunt: ()

A: fibroscopie bronsica B: bilant infectios extrarespirator complet C: ecografie abdominala, radiografie pe gol D: CT, foarte caracteristic E: gazometrie, radiografie toracica

28. [DRA10028] Urmatoarele afirmatii legate de prognosticul SDRA sunt adevarate: () A: foarte sever B: mortalitate aproximativ 50% din cazuri C: bun D: mortalitate 30% E: mortalitate 10%

29. [DRA10029] Efectul de spatiu mort in SDRA inseamna: () A: cavitati aerice ventilate B: cavitati aerice slab perfuzate C: hipercapnie D: cavitati aerice slab ventilate E: cavitati aerice neperfuzate

30. [DRA10030] Hipoxemia in SDRA se datoreaza: () A: teritoriilor slab perfuzate dar ventilate B: teritoriilor neventilate, slab perfuzate C: teritoriilor cu edem , alterari ale surfactantului D: efectului de spatiu mort E: dezechilibrului ventilatie/perfuzie

31. [DRA10031] In plan mecanic SDRA se caracterizeaza prin: () A: capacitatea reziduala functionala este diminuata B: volumul de inchidere al unor alveole este scazut C: volumul de inchidere al unor alveole este uneori chiar superior capacitatii reziduale functionale D: proprietatile elastice ale plamanului sunt afectate E: nu sunt afectate proprietatile elastice ale plamanului

32. [DRA10032] Administrarea NO in SDRA produce: () A: vasodilatatie arteriala pulmonara selectiva B: vasodilatare in zonele ventilate C: reducerea HTAP D: reducerea shuntului intrapulmonar E: vasoconstrictia zonelor neventilate 33. [DRA10033] Atitudinea terapeutic n SDRA cuprinde: (pag178) A: ntotdeauna spitalizare n secia de reanimare B: Almitrin pentru vasoconstricia zonelor neperfuzate C: No pentru vasodilatatea zonelor ventilate D: Almitrin pentru vasoconstricia zonelor neventilate E: Nu se recomanda antibioterapia

34. [DRA10034] n legtur cu utilizarea de diuretice la pacientul cu SDRA se pot afirma urmtoarele: (pag 179) A: Este recomandat ntotdeauna B: Se administreaz mai ales la pacienii cu insuficien respiratorie cronic C: La pacienii cu insuficien respiratorie cronic pot agrava o sta de ventilaie deja precar D: Determin apariia alcalozei hipokalemic, hipocloremic E: Pot agrava hipercpnia

35. [DRA10035] Sunt cauze de intoxicatii medicamentoase in detresa respiratorie acuta (pag 177): () A: Heroina B: Bleomicina C: Paraquat D: Amfetamine E: Benzodiazepine 36. [DRA10036] Nu reprezint detres respiratorie acut fr opaciti radiologice pulmonare i cu hipoxemie urtoarele: (pag 176) A: Embolie pulmonar B: Dispnee laringian C: Astum acut grav D: Pneumotorace bilateral sau compresiv E: Edemul pulmonar acut 37. [DRA10037] Nu reprezint sindrom de detres respiratorie cu opaciti radiologice pulmonare i hipoxemie urmtoarele: (pag 167) A: Edemul pulmonar acut B: Pneumopatii hipoxemiante C: SDRA D: Acutizarea insuficienelor respiratorii cronice obstrucutive E: Acutizarea insuficienelor respiratorii cronice restrictive 38. [DRA10038] Managementul SDRA implic () A: Se evit vasodilatatorii B: Almitrina determin vasodilatatia zonelor neventilate C: Nu determin vasoconstricia zonelor ventilate D: Ventilaia n decubitul ventral determin redistribuirea perfuziei spre zonele cele mai bine ventilate E: Pacientul trebuie ventilat mecanic cu presiune expiratorie pozitiv 39. [DRA10039] Sunt adevrate despre SDRA, cu excepia () A: Sunt afectate proprietile elastice ale plmnului B: Capacitatea rezidual funcionala este crescut C: Hipercapnia apare din cauza cavitilor bine perfuzate, dar slab ventilate D: Hipoxemia este secundar unui dezechilibru ventilaie/perfuzie E: Tulburarea principal este hipoxemia 40. [DRA10040] Reprezint cauze infecioase respiratorii ale SDRA ()

A: Embolia amniotic B: Embolia grasoas C: oc septic D: Pneumopatie viral E: Penumopatie bacterian 41. [DRA10041] SDRA prin agresiune pulmonara toxica general poate avea drept cauz () A: Pancreatit acut necrotic B: Sindromul Mendelson C: Bleomicin D: Embolia grasoas E: Embolia amniotic 42. [DRA10042] SDRA este caracterizat de () A: Mortalitate de 50% B: Exist o cretere a permeabilitii alveolocapilare C: Exist o cretere a presiunii hidrostatice microvasculare D: PAPO > 18 mmHg E: PaO2/FiO2 < 200 mmHg

URGENTE

TRAUMATISM TORACIC

1. [TRT10004] Un pacient stabil din punct de vedere hemodinamic si respirator, ce a suferit un traumatism toracic, va putea beneficia imediat de urmtoarele investigaii, cu excepia: (pag. 206) A: radiografie toracic B: ecografie cardiac transtoracic C: tomografie toracic cu substan de contrast D: bronhoscopie E: urografie 2. [TRT10005] Care dintre afirmaiile urmtoare este fals: (pag. 207) A: Fracturile costale pot produce un pneumotorax B: Fractura coastelor inferioare la stnga pot ridica suspiciuneai leziuni splenice une C: Pneumotoraxul apare doar n urma unui traumatism toracic D: Hemotoraxul poate fi izolat sau asociat unui pneumotorax E: Pneumotoraxul sufocant necesit drenaj toracic imediat 3. [TRT10006] Ruptura de istm aortic se produce prin urmtoarele mecanisme: (pag. 208) A: Cdere de la nalime n picioare B: Decelerare brutal i violent C: Fractura primei coaste D: Plag tiat la nivelul hipogastrului E: Traumatism sever pelvin 4. [TRT10007] Afirmaiile urmtoare sunt adevarate, cu excepia (pag. 207) A: Voletul costal corespunde unor fracturi costale bifocale B: Este frecvent asociat unui hemotorax prin lezarea pediculului intercostals C: Pacientul cu volet costal va beneficia de corset gipsat D: Decelerarea brutal i violent produce ruptura de istm aortic E: Pacientul care a suferit un traumatism toracic i care este stabil hemodinamic poate beneficia de radiografie toracic 5. [TRT10008] Care dintre afirmaiile urmtoare este fals : (pag. 207, 208) A: Ruptura unei bronhii poate s apar printr-un traumatism toracic B: ntr-un traumatism toracic detresa circulatorie poate s se datoreze unei tamponade cardiace C: Ruptura diafragmatic este mai frecvent pe stnga D: Prezena unui nivel hidroaeric intratoracic precizeaz diagnosticul de ruptur diafragmatic E: Radiografia toracic este metoda de elecie n diagnosticul unei rupturi diafragmatice 6. [TRT10014] Particularitile plgilor penetrante toracice este reprezentat de () A: Numai de necesitatea de a determina tipul de arm utilizat B: Numai de a reconstitui traseul plgii C: Necesitatea de a determina tipul de arm utilizat i de a reconstitui traseul acesteia D: Necesitatea interveniei chirurgicale ntotdeauna E: Toate afirmaiile de mai sus sunt false 7. [TRT10015] Despre ruptura cupolei diafragmatice, sunt adevrate urmtoarele situaii, cu excepia ()

A: Este frecvent bilateral B: Este mai frecvent pe partea stng C: Diagnosticul se pune pe tomografia computerizat toracic D: Prezena unui nivel hidroaeric intratoracic, poate preciza diagnosticul E: Ruptura diafragmatic expune la compresia parenchimului pulmonar 8. [TRT10016] Referitor la pneumomediastin, este adevrat c () A: Se definete ca prezena aerului n mediastin B: Pune totdeauna viaa n pericol C: Numai tomografia computerizat toracic poate pune diagnosticul D: Uneori amenin prognosticu vital E: Fibroscopia nu este obligatorie 9. [TRT10031] Urmtorul NU este leziuni cardiace rezultate n urma unui traumatism toracic () A: Hemopericardul B: Contuzia miocardic C: Leziunile valvulare traumatice D: Disecia coronar E: Ruptura de istm aortic 10. [TRT10032] Referitor la hemotorace urmtoarea afirmaie este fals () A: Hemopneumotoraxul apare cand leziunea intereseaz i plmnul B: CT este indispensabil la pacienii stabili C: Pe radiografia toracic are un aspect cenuiu difuz D: Este secundar unei leziuni pleurale parietale E: Se poate asocia unui pneumotorace

11. [TRT10033] NU este examen orientativ pentru pacientul stabil dupa un traumatism toracic () A: Bronhoscopie B: CT cu contrast C: ETT D: ECG E: Radiografia toracic 12. [TRT10034] Detresa circulatorie in traumatismele toracice NU este cauzat de () A: Luxaie extrapericardic a cordului B: Pneumomediastin C: Tamponad gazoas D: Tamponad hemoragic E: oc cardiogenic legat de o disecie coronar

13. [TRT10002] Dintre leziunile parietale fac parte : (pag.207) A: fracturile costale B: voletul costal C: pneumotoracele D: ruptura cupolei diafragmatice E: hemotorace

14. [TRT10003] Printre leziunile mediastinale se numara: (pag.208) A: pneumomediastinul B: contuzii pulmonare C: ruptura de istm aortic D: dezinsertia trunchiurilor supraaortice E: plagi pulmonare 15. [TRT10009] Complicaiile precoce dup un traumatism toracic sunt: (pag. 207, 208) A: Pneumotoracele i hemotoracele B: Pneumoperitoneul C: Pneumomediastinul D: Retroperitoneul E: Contuzia pulmonar 16. [TRT10010] Contuzia miocardic produs prin traumatism toracic se traduce prin:. (pag. 208) A: Emfizem subcutanat B: Tulburri de repolarizare C: Durere n hipocondrul drept D: Creterea troponinei E: Tulburri de ritm 17. [TRT10011] n cazul unui traumatism toracic, leziunile axului traheobronic sunt: (pag. 208) A: Ruptura bronic B: Ruptura membranei traheale C: Ruptura de istm aortic D: Dezinseria laringo-traheal E: Contuzia miocardic 18. [TRT10012] oferul unui vehicul implicat ntr-un accident rutier frontal, fr s fi avut centura fixat, se lovete cu toracele de volan; ce leziuni cardiace pot s apar n acest caz? (pag. 208) A: Contuzie miocardic B: Hemopericard C: Pneumomediastin D: Dezinseria cuspidelor E: Ruptura de pilier 19. [TRT10013] ntr-un traumatism toracic, detresa circulatorie poate fi datorat: (pag. 206) A: Unui oc hemoragic B: Unui oc cardiogenic legat de o contuzie miocardic sau o disecie coronar C: Unei tamponade (hemoragic sau gazoas n caz de pneumotorace compresiv) D: Unei contuzii pulmonare E: Unei luxaii extrapericardice 20. [TRT10017] Referitor la detresa respiratorie aprut n cazul unui traumatism toracic sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()

A: Este legat de o alterare a mecanicii ventilatorii B: Este legat de o contuzie pulmonar C: Mecanica ventilatorie poate fi alterat de fracturi costale sau volete costale D: Este determinat de un oc cardiogenic legat de o contuzie miocardic sau o disecie coronar E: Este determinat de apariia unei tamponade hemoragice sau gazoase n caz de pneumotorace compresiv

21. [TRT10018] Detresa circulatorie, se poate datora () A: Unui oc hemoragic B: Unei contuzii toracice simple C: Unui oc cardiogenic legat de o contuzie miocardic sau o disecie coronar D: Unei suprainfecii a unei plgi mai vechi penetrante E: Unei luxaii extrapericardice a cordului 22. [TRT10019] Sunt considerate leziuni parietale rezultate dup un traumatism toracic () A: Fracturi costale B: Hemotoracele C: Voletul costal D: Ruptura cupolei diafragmatice E: Pneumotorace 23. [TRT10020] Despre fracturile costale sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Pot sta la originea unui hemopneumotorace numai prin neparea plmnului B: Fractura primei coaste este dovada unui traumatism de intensitate puternic C: Pot sta la originea unui hemopneumotorace numai datorit unei leziuni a pediculului intercostal D: Pot sta la originea unui hemopneumotorace prin neparea plmnului sau sngerare datorat unei leziuni a pediculului intercostal E: Fractura coastelor inferioare la stnga, trebuie s duc la suspicionarea unei leziuni splenice 24. [TRT10021] Despre ruptura cupolei diafragmatice, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este mai frecvent pe partea dreapt B: Este mai frecvent pe partea stng C: Se produce prin compresia toracelui cu contuzie abdominal D: Diagnosticul se bazeaz pe radiografie toracic E: Prezena unui nivel hidroaeric intratoracic poate preciza diagnosticul 25. [TRT10022] Referitor la hemotorace, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Nu se asociaz niciodat cu pneumotoracele avnd modaliti complet diferite de formare B: Este secundar unei leziuni vasculare i/sau pulmonare C: Radiografia toracic cu pacientul n ortostatism i uor rotit spre dreapta pune diagnostoicul D: Radiografia toracic cu pacientul n decubit dorsal pune diagnosticul E: Tomografia computerizat este rareori necesar

26. [TRT10023] Sunt considerate leziuni cardiace, n cazul unui pacient cu traumatism toracic () A: Hemopericardul

B: Disecia de aort C: Leziuni valvulare traumatice D: Contuzia miocardic E: Disecia coronar 27. [TRT10024] Despre hemopericardul aprut n cazul traumatismelor toracice, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Ecografia cardiac este indispensabil B: CT cord este obligatoriu C: Se asociaz frecvent cu hemoptizie D: n cazul unei efracii pericardice, se poate produce un hemotorace masiv E: Aceast leziune determin apariia tulburrilor de rim 28. [TRT10025] Hemopericardul poate avea urmtoarele cauze () A: Disecia coronar B: Dezinseria venelor pulmonare C: Dezinseria trunchiurilor supra-aortice D: Plaga atriului drept E: Ruptur de istm aortic 29. [TRT10026] Despre hemotorace urmtoarele sunt adevrate () A: Impune realizarea unei bronhoscopii B: CT este indispensabil chiar i la pacienii instabili C: Pe radiografia toracic are un aspect radiotransparent localizat D: Poate fi secundar unei leziuni pulmonare E: Poate fi izolat 30. [TRT10027] Ruptura cupolei diafragmatice este caracterizat de () A: Nu se poate asocia cu hemotorax B: Poate determina strangularea structurilor digestive C: Radiografia toracic nu este ntotdeauna concludent D: Mecanismul const n compresie toracic + contuzie abdominal E: Este mai frecvent la dreapta 31. [TRT10028] Urmtoarele grupuri costale pot suferi volet () A: arcul posterior B: arcul costal mediu C: arcul costal inferior D: coastele superioare + articulaiile sternale E: arcurile anterioare + dubl fractur sternal

32. [TRT10029] Pacientul instabil cu traumatism toracic se poate investiga () A: RMN B: Fibroscopie bronic C: Tomografie toracic cu contrast D: Ecografie transtoracic E: Radiografie toracic

33. [TRT10030] n cazul ocului hemodinamic din traumatismele toracice, detresa circulatorie poate fi cauzat de () A: Hemopneumotorace cauzat de leziunea pediculului intercostal B: O tamponad dat de un pneumotorace compresiv C: O luxaie extrapericardice a cordului D: O contuzie miocardice E: Un oc hemoragic

STOPUL CARDIO-RESPIRATOR SI STAREA DE SOC

1. [SOC10002] n cadrul manevrelor de baz n reanimarea cardio pulmonar, rata de compresiuni toracice / insuflri va fi de : (pag. 217) A: 30 compresiuni toracice la 2 insuflri B: 20 compresiuni toracice la 3 insuflri C: 20 insuflri la 3 compresiuni D: 30 insuflri la 2 compresiuni E: 3 compresiuni la 1 insuflare 2. [SOC10003] n cazul stopului cardiac, dup administrarea unui oc electric extern se recomand: (pag. 218) A: Reluarea manevrelor de reanimare cardio - pulmonar de baz timp de 3 minute B: Reluarea manevrelor de reanimare cardio - pulmonar de baz ( masaj cardiac i ventilaie) timp de 2 min C: Administrarea 1 mg Adrenalin iv D: Administrarea de 300 mg Amiodaron iv E: Verificarea imediat a dispariiei FV / TV pe traseul EKG 3. [SOC10004] Definitia clinic a strii de oc este: (pag. 220) A: hTA cu TAS < 90 mmHg + semne de hipoperfuzie a organelor B: hTA cu TAS < 100 mmHg + semne de hipoperfuzie a organelor C: hTA cu TAS < 90 mmHg in absena semnelor de hipoperfuzie a organelor D: hTA cu TAS < 90 mmHg indiferent de prezena sau absena semnelor de hipoperfuzie a organelor E: hTA cu TAS < 100 mmHg indiferent de prezena sau absena semnelor de hipoperfuzie a organelor 4. [SOC10005] Mecanismul patologic n starea de oc hipovolemic se poate rezuma n: (pag. 220) A: scderea volumului sangvin circulant ->scderea debitului cardiac -> scderea aportului de O2 la celule B: scderea volumului sangvin circulant -> creterea debitului cardiac -> scderea aportului de O2 la celule C: scderea volumului sangvin circulant -> scderea debitului cardiac -> creterea aportului de O2 la celule D: creterea volumului sangvin circulant -> scderea debitului cardiac -> creterea aportului de O2 la celule E: scderea volumului sangvin circulant -> creterea debitului cardiac -> scderea aportului de O2 la celule 5. [SOC10006] Mecanismul patologic n starea de oc cardiogen se poate rezuma n (pg. 220) A: scdereafunciei de pompare cardiac ->scdereadebitului cardiac i scderea prencrcrii cardiace-> scderea aportului de O2 la celule B: scdereafunciei de pompare cardiac ->scdereadebitului cardiac i creterea prencrcrii cardiace-> scderea aportului de O2 la celule C: scdereavolumului sangvin circulant ->scdereaprencrcrii cardiace -> scderea funciei de pompare cardiac D: vasodilataie masiv ->scade volumul sangvin circulant ->scderea funciei de pompare cardiac -> aportul de O2 la celule E: vasodilataie masiv ->scderea perfuziei organelor -> scderea funciei de pompare cardiac -> creterea debitului cardiac -> scderea aportului de O2 la celule

6. [SOC10012] Principala cauza a stopului cardiac este: (pag.217) A: tahicardia ventriculara B: infarctul miocardic C: infarctul in teritoriul pulmonar D: stenoza aortica E: ischemia miocardica 7. [SOC10013] Principala cauz a stopului cardiac este () A: Accidentul vascular cerebral B: Edemul pulmonar acut C: Fibrilaia atrial D: Infarctul miocardic acut E: Trombembolismul pulmonar 8. [SOC10014] Disocierea electro-mecanic este definit ca () A: Persistena activitii electrice a inimii sau eficacitate hemodinamic B: Persistena activitii eletrice fr eficacitate hemodinamic C: Lipsa activitii electrice D: TV E: Asistola 9. [SOC10015] Cea mai frecvent form de stop cardio-respirator este () A: FV B: Asistola C: Disociaie electro-mecanic D: TV E: FiA 10. [SOC10016] Care este doza de adrenalin de iniiere a resuscitrii stopului cardiac () A: 3 mg B: 4 mg C: 1 mg D: 1 g E: 10 mg 11. [SOC10017] Care este intervalul de timp la care se poate administra noua doz de adrenalin n cadrul resuscitrii cardiace () A: 1 min B: 2 min C: 3 min D: 40 min E: 4 min 12. [SOC10019] Manevrele de baz de resuscitare cuprind urmtoarele manevre, cu excepia () A: Eliberarea cilor respiratorii B: Intubaia i ventilaia mecanic nu sunt neaprat necesare C: Alternana a 30 de compresii toracice la 2 insuflri D: Realizarea masajului cardiac este cea mai important manevr

E: Ritmul masajului cardiac este 100 compresii/min 13. [SOC10020] Manevrele de baz de resuscitare cuprind urmtoarele manevre, cu excepia urmtoarelor () A: Masajul cardiac extern ntr-un ritm de 120 bpm B: Ventilaie gur la gur C: Ventilaie cu un insufltor manual D: Intubarea i ventilaia mecanic trebuie realizate ct mai repede posibil E: Alternana a 30 de compresii toracice la 2 insuflri 14. [SOC10022] Alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat poate fi efectuat n urmtoarele cazuri, cu excepia () A: n orice caz de resuscitare cardio-respiratorie B: Hiperpotasemie confirmat C: Hiperpotasemie suspectat D: n caz de stop cardiac ntr-o intoxicaie cu stabilizanii de membran E: n caz de stop cardiac ntr-o intoxicaie cu antidepresive triciclice 15. [SOC10023] Referitor la hipotermizarea terapeutic din resuscitarea cardiac sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia () A: Este indicat mai ales dup recuperarea pacientului post stop cardiac n FV B: Vizeaz protejarea coronarian C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 de grade D: Rcirea se face timp de 12-24 ore E: Vizeaz protejarea creierului de reperfuzarea creierului 16. [SOC10024] Doza de adrenalin administrat intratraheal n cadrul resuscitrii cardiace prin asistolie este de () A: 4 mg diluate n 10 mL soluie salin B: 5-10 mg diluate n 20 ml soluie salin C: 5-10 mg diluate n 10 ml soluie salin D: 5-10 mg diluate n 10 mL bicarbonat de Na E: 5-10 mg diluate n 10 mL glucoz 17. [SOC10025] Primul SEE administrat n cadrul resuscitrii stopului cardiac prin FV are urmtoarea putere () A: 100 J monofazic B: 50 J C: 300 J D: 150-200 J bifazic E: 150-250 J bifazic 18. [SOC10026] Doza de amiodaron administrat n resuscitarea n caz de stop cardiac prin FV este () A: 150 mg B: 1 fiol C: 300 mg D: 600 mg E: 1200 mg

19. [SOC10043] Privind ocul hipovolemic este adevrat urmtoarea afirmaie () A: Crete volumul circulat B: Crete debitul cardiac C: Crete aportul de oxigen la celule D: Scade volumul sanguin circulant E: Crete presarcina cardiac 20. [SOC10044] Care este afirmaia fals referitoare la ocul cardiogen () A: Scade funcia de pomp cardiac B: Crete debitul cardiac C: Crete prencrcarea cardiac D: Scade aportul de oxigen la esuturi E: Scade debitul cardiac 21. [SOC10045] Care este valoare de presiune arterial minim la care intete n repleia volemic n cadrul ocului () A: <65 mmHg B: >=85 mmHg C: >=100 mmHg D: >=65 mmHg E: <=55 mmHg 22. [SOC10080] n ocul anafilactic se va administra () A: Antihistaminic B: Corticoizii C: Adrenalin D: Dobutamin E: Dopamin 23. [SOC10081] Terapia adjuvant a ocului septic include () A: Adrenalina B: Dobutamina C: Antibioterapia D: Proteina C activat E: Noradrenalina 24. [SOC10082] Tratamentul inotrop pozitiv al strii de oc include () A: Dopamin B: Dobutamin C: Coloide D: Cristaloide E: Noradrenalin 25. [SOC10083] Tratamentul non-specific al strii de oc este caracterizat, cu excepia () A: Cristaloide i.v. B: Oxigenoterapie n caz de desaturaie simpl C: Montarea unei sonde urinare

D: Dou ci venoase periferice E: Spitalizare n secia de reanimare 26. [SOC10084] n stare de oc, urmtorul NU este semn biologic () A: Hipoxie n caz de SDRA B: Citoliz i colestaz hematic C: Acidoz metabolic cu gol anionic crescut D: Hiperlactatemie venoas E: CID 27. [SOC10085] NU este semn clinic de oc () A: Polipnee B: Pierderea capacitii de termoreglare C: Confuzie mental i tulburri de atenie D: Marmorare E: Tahicardie 28. [SOC10091] Decizia de oprire a manevrelor de resuscitare NU este influenat de () A: Leziunile suferite n caz de stop n urma unui accident B: Prezena sau absena factorilor de protecie cerebral C: Durata stopului cardiac nainte de reanimare D: Caracterul mai mult sau mai puin reversibil al stopului cardiac E: Condiiile subiacente 29. [SOC10092] Hipotermia terapeutic este caracterizat de urmtoarea () A: Este indicat n recuperarea pacientului dup asistolie B: Hipotermia durez 6-12 ore C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 28-30 de grade D: Vizeaz protejarea creierului de reperfuzarea cerebral E: Este indicat n timpul manevrelor de reanimare ale pacientului n FV 30. [SOC10093] NU caracterizeaz manevrele de baz de reanimare cardio-pulmonar () A: Prima serie de 30 de compresii se face fr cele dou insuflri B: Ventilaie gur-la-gur cu 2 insuflri la fiecare 30 de compresii C: Masaj cardiac extern la un ritm de 100 de compresii pe minut D: Verificarea sistematic a absenei intrabucale a corpurilor strine E: Notarea orei debutului reanimrii 31. [SOC10007] n cadrul manevrelor de reanimare cardio pulmonar sunt adevrate urmtoarele (pg. 217, 219) A: masajul cardiac extern se face cu un ritm de 100 compresiuni / min B: realizarea ventilaiei e mai important dect realizarea masajului cardiac C: intubarea i ventilaia mecanic trebuie realizate ct mai repede posibil D: adrenalina se administreaz n doz de 10 mg iv E: n stopul cardiac prin FV / TV fr puls , ocurile externe bifazice sunt de 150-200 J 32. [SOC10008] Dintre medicamentele ntlnite n reanimarea cardio pulmonar ( n stopul cardiac ) fac parte (pg. 218, 219)

A: Noradrenalina B: Adrenalina C: Amiodarona D: Digogxin E: Lidocaina 33. [SOC10009] n cadrul tratamentului ocului anafilactic sunt adevrate urmtoarele (pg. 222) A: administrarea n bolus iv de Adrenalina 0,1 mg pentru a restabili tensiunea arterial B: administrarea de antibiotice este esenial C: n absenta cii intravenoase adrenalin poate fi administrat subcutanat D: administrarea de adrenalin se face n bolus iv de 0,5 mg E: n absena cii intravenoase, adrenalina poate fi administrat intramuscular 0,5 mg 34. [SOC10010] n cadrul tratamentului strilor de oc, sunt adevrate urmtoarele (pg. 221, 222) A: expansiunea volemic este indicat n toate strile de oc cu excepia edemelor pulmonare evidente B: Dac s-a concretizat o diminuare a contractilitii cardiace se indic un inotrop pozitiv C: Noradrenalina (10 mg/h iv cu seringa automat) pentru obinerea unei TA medie >= 65 mmHg D: n caz de oc cardiogen cu IM acut, se evit revascularizarea E: Recurgerea rapid la intubare i ventilaie mecanic n caz de detres respiratorie grav 35. [SOC10011] n stopul cardiac, alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat este indicat n caz de (pg. 218) A: Hipopotasemie confirmat sau suspectat B: Hiperpotasemie confirmat sau suspectat C: Hipercalcemie D: Hipocalcemie suspectat E: Stop cardiac n cadrul unei intoxicaii cu antidepresive triciclice 36. [SOC10027] Exemple de situaii n care poate aprea disocierea electromecanic pot fi () A: Embolia pulmonar masiv B: Anevrism de aort ntrerupt C: Disecie de aort D: Ischemie de membre inferioare E: Edem pulmonar acut 37. [SOC10028] Din cadrul manevrelor de resuscitare de baz fac parte () A: Masajul cardiac intern B: Alternana a 30 de compresii toracice cu 6 insuflri C: Masaj cardiac extern cu 100 de compresii pe minut D: Masaj cardiac intern cu 100 compresii pe minut E: Alternana a 30 de compresii toracice cu 2 insuflri 38. [SOC10029] Din cadrul manevrelor de resuscitare de baz fac parte urmtoarele () A: Intubaia oro-traheal ct mai rapid B: Eliberarea cilor aeriene

C: Masaj cardiac intern cu 100 compresii toracice pe minut D: Notarea orei nceperii manevrelor de resuscitare E: Intubaia oro-traheal nu reprezint manevr imediat necesar 39. [SOC10030] Urmtoarele reprezint manevre de resuscitare de baz () A: Respiraie gur la gur, gur la nas sau cu insufltor manual B: Intubaie oro-traheal i ventilaie mecanic ct mai precoce C: Masaj cardiac extern 60 compresii pe minut D: Alternarea 30 compresii: 5 insuflri E: Masaj cardiac extern 100 compresii pe minut 40. [SOC10031] Referitor la TV sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Nu declaneaz niciodat stopul cardiac B: Circumstanele n care poate declana stopul cardiac poate fi frecvena cardiac rapid C: Exist cazuri de tahicardie ventricular cu ritm lent la o inim sntoas care prezint puine simptome D: Poate declana stop cardiac E: Circumstanele n care poate declana stopul cardiac poate fi o funcie cardiac subadiacent alterat 41. [SOC10032] Alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat poate fi efectuat n urmtoarele situaii () A: n orice caz de resuscitare cardiorespiratorie B: HiperK confirmat C: HiperK suspectat D: n caz de stop cardiac ntr-o intoxicaie cu stabilizani de membran E: n caz de stop cardiac ntr-o intoxicaie cu antidepresive triciclice 42. [SOC10033] Referitor la hipotermizarea terapeutic din resuscitarea cardiac sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este indicat mai ales dup recuperarea pacientului post stop cardiac n FV B: Vizeaz protejarea coronarian C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 de grade D: Rcirea se face timp de 12-24 ore E: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 26-30 grade 43. [SOC10034] Referitor la hipotermizarea terapeutic din resusucitarea cardiac sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este indicat mai ales dup recuperarea pacientului post stop cardiac n asistol B: Vizeaz protejarea coronarian C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 de grade D: Rcirea se face timp de 12-24 ore E: Vizeaz protejarea creierului 44. [SOC10035] Referitor la hipotermizarea terapeutic din resuscitarea cardiac sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este indicat mai ales dup recuperarea pacientului post stop cardiac n FV B: Se realizeaz protejarea creierului C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 grade

D: Rcirea se face timp de 12-24 ore E: Rcirea se face timp de 48 ore 45. [SOC10036] Referitor la resuscitarea stopului cardio circulator sunt adevrate afirmaiile () A: Dac se presupune c FV a aprut de mai mult de 4 minute se administreaz un SEE de 150 J monofazic B: Dup administrarea de SEE nu este necesar reluarea manevrelor de resuscitare cu masaj cardiac extern C: Adrenalina este singura catecolamin administrat n caz de asistolie D: La administrarea de adrenalin n caz de asistolie se poate administra i amiodaron E: n caz de stop cardio-respirator prin FV care nu rspunde la SEE se poate administra un bolus de adrenalin pentru a restabili tonusul arterial 46. [SOC10037] Referitor la resuscitarea stopului cardio-circulator sunt false afirmaiile () A: Lidocaina esre recomandat ca tratament antiaritmic B: Scopul administrrii de adrenalin n FV neresponsiv la SEE este de a restabili tonusul arterial C: Administrarea de adrenalin este nsoit de administrarea de atropine n asistolie D: Amiodarona se administreaz n asistolie E: Singura catecolamin administrat este adrenalina 47. [SOC10038] Referitor la adrenalina administrat n asistolie sunt adevrate afirmaiile urmtoare () A: Este singura catecolamin indicat B: Are aciune batmotrop negativ C: Are aciune batmotrop pozitiv D: Este vasodilatatoare E: Este vasopresiv 48. [SOC10039] Referitor la adrenalina administrat n asistolie sunt adevrate urmtoarele () A: Are aciune batmotrop pozitiv B: Are aciune vasopresiv susceptibil de a reinstala presiunea diastolic C: Poate fi administrat n asociere cu 3 mg de atropin D: Asistolia este singura indicaie de administrare a adrenalinei E: Doza iniial este 1 mg iv 49. [SOC10040] Referitor la resuscitarea stopului cardio circulator sunt false afirmaiile () A: Ritmul cardiac recuperat dup injectarea de adrenalin este aproape ntotdeanua FV B: Reanimarea stopului cardiac se ntrerupe dac este neresponsiv la 15 minute de la iniierea manevrelor de resuscitare C: Masajul cardiac se face intermitent n cazul n care pacientul este ventilat mecanic D: Masajul cardiac se realizeaz continuu indiferent de ritmul de ventilare mecanic E: Ritmul cardiac recuperat dup administarea de adrenalin este cel mai frecvent un ritm sinusal 50. [SOC10041] n caz de asistolie adrenalina se administreat astfel () A: Dac nu exist abord venos se administreaz intratraheal B: Doza iniial administrat iv este de 4mg C: Doza de administrare intratraheal este 5-10 mg diluat n 10 ml soluie salin

D: Odat administrat adrenalina via intratraheal nu necesit insuflri multiple E: Repetarea de 1 mg de adrenalin la 4 minute 51. [SOC10042] Amiodarona administrat n resuscitarea prin FV are urmtoarele caracteristici () A: Doza iniial este de 150 mg B: Doza iniial este de 300 g C: Bolusul este urmat de administrarea cu sering automat D: Se poate administra intratraheal E: Doza iniial este 300 mg 52. [SOC10046] Privind ocul hipovolemic sunt false urmtoarele afirmaii () A: Debitul cardiac crete B: Scade presiunea cardiac C: Scade postsarcina cardiac D: Crete aportul de oxigen tisular E: Scade volumul sanguin circulant 53. [SOC10047] Privind ocul hipovolemic sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Scade funcia de pomp cardiac B: Crete presarcina cardiac C: Scade aportul de oxigen tisular D: Scade presarcina E: Scade debitul cardiac 54. [SOC10048] Mecanisme adaptative n ocul hipovolemic sunt urmtoarele () A: Stimularea parasimpaticului B: Stimularea simpaticului C: Inhibarea simpaticului D: Vasoconstricie E: Tahicardie 55. [SOC10049] Mecanisme adaptative n ocul hipovolemic sunt () A: Stimularea simpaticului B: Bradicardie cu creterea extraciei de oxigen la nivel tisular C: Tahicardie D: Inhibarea simpaticului E: Stimularea parasimpaticului 56. [SOC10050] Urmtoarele reprezint mecanisme adaptative n ocul hipovolemic () A: Stimularea parasimpaticului B: Vasoconstricie C: Vasodilataie D: Tahicardie E: Stimularea simpaticului 57. [SOC10052] Dintre mecanismele patologice ale strii septice sunt false urmtoarele () A: Crete prencrcarea cardiac

B: Atingerea cardiac este inconstant C: Vasoconstricie periferic D: Scade extracia de O2 prin esuturile periferice E: Vasodilataie masiv 58. [SOC10053] Privind ocul anafilactic sunt false urmtoarele afirmaii () A: Mecanismul patologic este vasconstricia masiv B: Mecanismul patologic este vasodilataia masiv C: Mecanismul adaptativ - stimulare parasimpatic D: Eficiena stimulrii simpatice este crescut E: Eficiena stimulrii simpatice este sczut 59. [SOC10054] Urmtoarele afirmaii privind ocul anafilactic sunt false () A: Scade funcia de pomp cardiac B: Mecanism patologic - vasoconstricie masiv C: Mecanism adaptativ - inhibarea simpaticului D: Mecanism adaptativ - stimularea simpaticului E: Mecanism adaptativ - stimularea parasimpaticului 60. [SOC10055] Enumerai semnele clinice ale ocului () A: Tahicardie B: Marmorare C: Scderea timpului de recolorare cutanat (mai ales la copii) D: Poliurie E: Oligurie 61. [SOC10056] Polipneea care apare n cadrul sepsisului poate avea urmtoarele cauze () A: Acidoz metabolic B: Stimulare parasimpatic C: Afectare pulmonar D: Stimularea simpaticului E: Inhibarea simpaticului 62. [SOC10057] Semne biologice care pot aprea n starea de oc pot fi () A: Hiperlactacidemie (>12 mmol/L) B: Hipoxie n caz de detres respiratorie C: Colestaz hepatic i citoliz apar ntotdeauna D: Coagulare intravascular diseminat E: Acidoz metabolic 63. [SOC10058] Acidoza metabolic cu gaur anionic din cadrul strii de oc apare n () A: Insuficiena respiratorie B: Hiperlactacidemie C: Insuficiena renal D: Traumatism E: Hipolactacidemie 64. [SOC10059] Enumerai semne biologice care pot aprea n starea de oc ()

A: Hipoxia nu poate aprea B: Citoliz hepatic C: Coagularea intravascular diseminat D: Insuficiena renal funcional E: Colestaza hepatic - n mod constant 65. [SOC10060] n cadrul coagulrii intravasculare diseminate din oc sunt modificate valorile urmtorilor parametri () A: Leucocitelor B: Trombocitelor C: D-dimeri D: Fibrinogen E: Monocite 66. [SOC10061] Din cadrul tratamentului non-specific n cadrul ocului sunt adevrate () A: Spitalizarea n secia de reanimare nu este necesar B: Montarea de sond nazo-gastric este obligatorie C: Oxigenoterapie D: Intubaie oro-traheal n caz de detres respiratorie E: Ventilaie mecanic n unele cazuri 67. [SOC10062] Din cadrul tratamentului non-specific n cadrul ocului sunt false () A: Necesitatea a dou ci venoase central este obligatorie B: Sond urinar C: Oxigeno-terapia nu este necesar D: n unele cazuri ventilaie mecanic E: Intubaie oro-traheal n caz de detres respiratorie 68. [SOC10063] Repleia volemic din cadrul ocului se poate face cu () A: Cristaloizi (glucoz) B: Coloizi (hidroxietilamidon) C: Administrarea ct mai rapid a 500 ml ser fiziologic D: Albumina n caz de hipoalbuminemie din ciroza hepatic E: Concentrat trombocitar n caz de anemie 69. [SOC10064] Repleia volemic din oc se poate face cu () A: Albumina - n anumite cazuri B: Cristaloizi (ser fiziologic) C: Coloizi (glucoza) D: Concentrate eritrocitare n caz de anemie n cadrul ocului hemoragic E: Cristaloizi (hidroxietilamidon) 70. [SOC10065] Tratamentul vasopresor n cadrul ocului se poate face cu () A: Noradrenalin B: Dopamine C: Ser fiziologic D: Coloizi E: Adrenalin

71. [SOC10066] Tratamentul vasopresor se poate administra n caz de () A: Hipotensiune neresponsiv la umplere volemic B: Nu se poate administra dect dup repleia volemic C: La nceputul tratamentului mpreun cu repleia volemic n caz de tensiune diasistolic <=40 mmHg D: La nceputul tratamentului mpreun cu repleia volemic n caz de tensiune diasistolic <=60 mmHg E: Nu se administreaz niciodat 72. [SOC10067] Referitor la administrarea de corticoizi n cadrul ocului sunt adevrate urmtoarele () A: Se administreaz n doze mari B: Sunt indicate n caz de oc septic rezistent la vasopresoare C: Sunt indicate n prima or D: Necesit tratament specializat E: Se administreaz pentru a compensa insuficiena renal funcional

73. [SOC10068] Tratamentul inotrop pozitiv in starea de soc consta in: () A: dobutamina de prima intentie B: dopamina de prima intentie C: adrenalina de prima intentie D: adrenalina: echivalent noradrenalina si dobutamina E: adrenalina: echivalent noradrenalina si dopamina

74. [SOC10069] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul etiologic al socului sunt adevarate: () A: revascularizarea miocardica de urgenta in caz de infarct miocardic B: plasarea unei contrapulsatii intraaortice C: antibioterapie ideal in intervalul primelor 24 de ore D: antibioterapie ideal in intervalul primei ore E: in caz de soc septic antibioterapia e inutila

75. [SOC10070] Tratamentul socului anafilactic include: () A: eliminarea alergenului B: adrenalina in bolus intravenos de 0,1 mg, pentru o presiune arteriala >=65 mmHg C: repetatarea bolusului la fiecare minut daca hipotensiunea reapare D: perfuzie intravenoasa continua cu adrenalina daca hipotensiunea persista dupa bolusuri repetate E: 1 mg adrenalina intramuscular, in absenta caii venoase

76. [SOC10071] Urmatoarele afirmatii despre tahicardia ventriculara sunt adevarate: () A: nu declanseaza stopul cardiac decat in anumite circumstante B: declanseaza intotdeauna stopul cardiac C: exista cazuri de TV care prezinta putine simptome D: TV cu ritm lent declanseaza stopul cardiac E: TV si functie cardiaca subiacenta alterata declanseaza stopul cardiac

77. [SOC10072] Urmatoarele afirmatii despre stopul cardiac sunt adevarate: () A: doar 21% prezinta FV sau TV in momentul stopului cardiac B: asistolia este cel mai sumbru prognostic C: stopul cardiac survine in prezenta unui martor in mai mult de 70% din cazuri D: in 13% din cazuri martorul nu poate realiza manevre de reanimare cardiopulmonara E: disociatia electromecanica este cel mai sumbru prognostic 78. [SOC10073] Adrenalina se administreaz n caz de () A: inlocuire a perechii noradrenalin + dobutamin n unele cazuri B: oc anafilactic C: SDRA D: oc septic E: Stop cardiac 79. [SOC10074] Tratamentul adjuvant cu corticoizi n starea de oc () A: Este indicat n ocul hipovolemic B: Nu este indicat n prima or C: Este indicat n ocul anafilactic D: Este indicat n caz de oc septic rezistent la vasopresoare E: Este indicat n doze mici 80. [SOC10075] Tratamentul inotrop pozitiv al ocului include () A: Digoxin B: Dopamin C: Dobutamin D: Noradrenalin E: Adrenalin 81. [SOC10076] Tratamentul nonspecific al strii de oc include () A: Albumin n caz de hipoalbuminemie B: Coloide i.v. C: Cristaloide i.v. D: Dou ci venoase periferice E: Spitalizarea n secia de reanimare 82. [SOC10077] Reprezint semne biologice n starea de oc () A: Hiopoxie n SDRA B: Citoliz i colestaz hematic C: Insuficien renal funcional D: Acidoza metabolic cu gol anionic sczut E: Hiperlactatemie venoas 83. [SOC10078] Semne clinice n starea de oc sunt () A: Tahicardie B: Hipoxie n SDRA C: Oligurie cu excepia acidocetozei diabetice i administrrii de diuretice D: Scderea debitului cardiac E: Creterea timpului de recolorare cutanat

84. [SOC10079] Mecanismele patologice ale ocului hipovolemic includ () A: Scderea extragerii oxigenului prin esuturile periferice B: Creterea prencrcrii cardiace C: Scderea debitului cardiac D: Scderea prencrcrii cardiace E: Scderea volumului sanguin circulant 85. [SOC10086] n stopul prin asistolie se administreaz adrenalin () A: 5-10 mg n 50 ml soluie salin intra-traheal B: 5-10 mg n 10 ml soluie salin intra-traheal C: 1 mg i.v. direct cu 1 mg la fiecare 4 minute D: 100 micrograme direct i.v. cu 10 micrograme la fiecare 4 minute E: 50-100 micrograme diluat n 10 ml soluie salin intra-traheal 86. [SOC10087] Decizia de oprire a manevrelor de resuscitare se ia n funcie de () A: Durata stopului cardiac nainte de reanimare B: Ritmul inregistrat la nceperea manevrelor C: Prezena sau absena factorilor de protectie cerebral D: Gravitatea leziunilor n caz de stop post traumatism E: Condiiile subiacente 87. [SOC10088] Hipotermia terapeutic este caracterizat de () A: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 grade timp de 12-24 ore B: Vizeaz protejarea creierului de reperfuzarea cerebral C: Este indicat dup recuperarea din disociatie electro-mecanic D: Este indicat dup recuperarea din asistolie E: Este indicat dup recuperarea din FV 88. [SOC10089] Alcalinizarea prin administrare de bicarbonat se recomand n, cu excepia () A: Stop cardiac din intoxicatia cu antidepresive triciclice B: Stop cardiac din intoxicatia cu digitale C: Hiperkaliurie D: Hipernatriemie E: Hiperkaliemie 89. [SOC10090] Despre stopul cardio-circulato, urmtoarele sunt adevrate () A: Disocierea electromecanic se ntlnete n embolia pulmonar masiv B: Doar 21% din pacieni prezint asistolie C: TV declaneaz ntodeauna stop cardiac D: FV declaneaz ntotdeauna stop cardiac E: Principala cauz este infarctul miocardic

TROMBOZA VENOASA PROFUNDA

1. [TEP10004] Manifestrile clinice ntlnite contant n embolia pulmonar sunt, cu excepia (pg. 211) A: Polipneea B: Hemoptizia C: Bradicardia D: Durerea toracic E: Sincopa 2. [TEP10008] Dup un prin accident tromboembolic tratamentul anticoagulant dureaz toat viaa, n caz de (pg. 213) A: Recidiva accidentului tromboembolic B: Neoplazie evolutiv C: Deficit de antitrombin D: n absena unui factor favorabil E: n prezena unui factor favorabil reversibil 3. [TEP10010] Diagnosticul diferenial al emboliei pulmonare masive se face mai ales cu (pg. 213) A: Insuficiena cardiac stng cronic B: Angina pectoral stabil C: Tamponada pericardic D: ocul toxico-septic controlat terapeutic E: Cordul pulmonar cronic compensat 4. [TEP10011] Ecocardiografia transtoracic permite evidenierea urmtoarelor aspecte n embolia pulmonar (pg. 213) A: Tablou cardiac stng acut B: Dilatare major a cavitii drepte C: Vizualizarea trombusului n cavitile cardiace drepte n toate cazurile D: Identificarea trombusului n arterele pulmonare n toate situaiile E: Hipertrofia marcat a septului interventricular 5. [TEP10012] Tromboliza intravenoas este indicat n urmtoarele situaii (pg. 214) A: Emboliile pulmonare demonstrate la examenul CT, fr hipotensiune arterial B: Emboliile pulmonare nsoite de creterea lactatemiei arteriale C: Emboliile pulmonare confirmate cu stare de oc D: Emboliile pulmonare indiferent de form, dar nensoite de stare de oc E: Emboliile pulmonare diagnosticate clinic, dar neconfirmate prin angioscanner sau ecocardiografic

6. [TEP10013] "Pulsul catarator al lui Mahler"apare intr-una din urmatoarele afectiuni: (pag.210) A: arteriopatia cronica obliteranta a membrelor inferioare B: embolia pulmonara C: tromboza venoasa profunda D: ischemia acuta a membrelor E: insuficienta cardiaca 7. [TEP10014] Semne locale ale trombozei venoase profunde sunt urmtoarele, cu o excepie ()

A: Edemul gambei B: Cordon venos dur C: Pierderea capacitii de balans al piciorului D: Tegumente reci E: Edem inflamator 8. [TEP10015] Nu face parte din semnele funcionale ale trombozei venoase profunde () A: Durere spontan la nivelul gambei B: Semnul Homans C: Durere de-a lungul traiectului venos D: Durere provocat la nivelul gambei E: Subfebrilitate 9. [TEP10016] Alturi de semnele locale n tromboflebita profund venoas apar semne generale, cu excepia () A: Bradicardie B: Tahicardie C: Pulsul crtor al lui Mahler D: Tahicardie clasic progresiv E: Subfebrilitate 10. [TEP10018] Tratamentul trombozei venoase profunde necesit spitalizare n urmtoarele condiii, cu excepia (pg. 210) A: Localizare ilio-cav B: Sindrom obstructiv venos sever C: n caz de insuficien renal sever D: Dac nu este posibil ngrijirea optim la domiciliu E: n caz de localizare poplitee 11. [TEP10019] Indicaiile profilaxiei antitrombotice sunt urmtoarele, cu excepia () A: Vrsta pacientului > 75 ani B: Pacienii cu vrst mai mic de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile pentru o decompensare cardiac C: Pacienii cu vrst mai mare de 40 ani imobilizai mai mult de 3 zile cu antecendente tromboembolice D: Pacienii cu vrst mai mare de 40 ani imobilizai mai mult de 3 zile pentru o infecie sever E: Pacienii cu vrst mai mare de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile cu sindrom mieloproliferativ 12. [TEP10020] Indicaiile proflaxiei antitrombotice pot fi, cu excepia () A: Pacieni operai n sfera digestiv B: Pacieni operai n sfera urologic non-endoscopic C: Pacieni ortopedici operai pe coloana vertebrala i membrele inferioare D: Toi pacienii ortopedici internai n spital E: Pacienii operai n chirurgia oncologic 13. [TEP10021] Semnele clinice de embolie pulmonar pot fi, cu excepia (pg. 211) A: Dispnee

B: Bradipnee C: Tuse D: Hemoptizie E: ntrirea zgomotului 2 14. [TEP10022] Semne clinice de trombembolism pulmonar pot fi, cu excepia () A: Tahicardie B: Anxietate C: Transpiraii D: Sincop E: Com - apare ntotdeauna 15. [TEP10023] Modificrile ECG care nu pot aprea n cadrul unei embolii pulmonare sunt () A: Aspect de S1Q1 B: Tahicardie sinusal C: Aspect de S1Q3 D: Bloc de ramur dreapt E: Devierea la dreapta a complexului QRS 16. [TEP10024] Rx pulmonar n embolia pulmonar poate prezenta urmtoarele modificri, cu excepia () A: Hipertransparen B: Opacitate triunghiular pe fond pleural C: Semnul Westermarck D: Supraelevaia domului pleural E: Pahipleurit 17. [TEP10025] Dintre factorii predispozani pentru embolia pulmonar cuprini n scorul Wells nu fac parte () A: Antecedente de tromboz venoas profund B: Antecedente de embolie pulmonar C: Frecvena cardiac < 100 bpm D: Hemoptizie E: Frecvena cardiac > 100 bpm 18. [TEP10026] Referitor la mijloacele de diagnostic ele emboliei pulmoare sunt adevrate, cu excepia () A: O valoare a D-dimerilor < 500 micrograme/dl este sigur predictiv negativ B: Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare are sensibilitate mare pentru emboliile localizate n amonte de arterele sub-segmentare C: Scintigrafia pulmonar de ventilaie-perfuzie evideniaz un defect de perfuzare corelat cu un defect de ventilaie D: Ecografia venoas a membrelor inferioare este utilizat mai puin frecvent n algoritmul de diagnostic al emboliei pulmonare E: Angiografia pulmonar evideniaz un defect de perfuzare ale arterelor pulmonare 19. [TEP10028] Anticoagularea n tromboza venoas profund se face cu () A: Heparin nefracionat - bolus iv 80 UI/kgc, apoi 2500 UI/kg/zi iv B: Heparin nefracionat - bolus iv 80 UI/kgc, apoi 500 UI/kg/zi iv

C: Heparina nefracionat - bolus iv 50 UI/kgc, apoi 800 UI/kg/zi iv D: Heparin nefracionat - bolus iv 50 UI/kgc, apoi 2500 UI/kg/zi iv E: Heparin nefracionat - bolus iv 50 UI/kgc, apoi 500 UI/kg/zi iv 20. [TEP10066] Investigaia de prim intenie n caz de probabilitate crescut de embolie pulmonar este: () A: Eco Doppler al membrelor inferioare B: Angio CT spiral al arterelor pulmonare C: scintigrafie pulmonar ventilaie/perfuzie D: angiografie pulmonar E: D-dimerii 21. [TEP10077] n suspiciunea de tromboz venoas profund, dac D-Dimerii sunt negativi atunci se procedeaz la () A: Scintigrafie ventilatie-perfuzie B: Diagnosticul este exclus C: Angiografie pulmonara D: Angio-CT E: Eco-doppler venos al MI

22. [TEP10078] Scorul Wells include (pg. 215) A: Diagnostic alternativ puin probabil 1,5p B: Antecedente de embolie pulmonar 3p C: Frecven cardiac > 100bpm 1p D: Hemoptizie 1,5p E: Chirurgie recent sau imobilizare 1,5p

23. [TEP10079] Diagnosticul emboliei pulmonare masive NU include () A: Se vor caut hiperlactemie i insuficiena renal funcional pentru bilanul strii de oc B: Nu se vor doza D-Dimerii C: ETT va pune n eviden un tablou cardiac drept acut D: Diagnosticul se confirm prin angioscanner E: Aspect S1Q3 nu apare niciodat pe ECG din cauza agravrii rapide 24. [TEP10080] Cutarea unei trombofilii se realizeaz prin, cu excepia () A: Cutarea sindromului antifosfolipidic B: Dozaj de homocisteinemie C: Dozaj de factor VII D: Cutarea factorului V Leiden E: Dozaj antitrombin, proteina C, proteina S 25. [TEP10081] Tratamentul anticoagulant dup un prim accident tromboembolic dureaz, cu excepia: () A: Pe via la cei cu anticoagulant lupic B: 3-6 luni n absena factorilor favorabili C: Pn la dispariia neoplaziei n caz de neoplazie evolutiv D: Pe via n caz de recidiv E: 6 luni n absena riscului de sngerare

26. [TEP10082] Investigaiile utile n diagnosticul emboliei pulmonare NU includ () A: Ecografie transesofagian B: Ecografie venoas a membrelor inferioare C: Scintigrafie pulmonar de ventilaie-perfuzie D: Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare E: Dozajul D-dimerilor 27. [TEP10083] Semnul lui Westermarck nseamn () A: Pleurezia B: Atelectazia n band C: Supraelevaia domului pleural D: Opacitatea triunghiular pe fond pleural E: Hipertransparena unui cmp pulmonar 28. [TEP10084] Beneficiaz de tratament antitrombotic preventiv pacienii ce sufer urmtoarele intervenii chirurgicale, cu excepia () A: toracic B: ortopedic a membrelor superioare C: urologic non-celioscopic D: digestiv non-endoscopic E: oncologic

29. [TEP10085] Tratamentul curativ al trombozei venoase profunde NU este caracterizat prin () A: Prima doz de anticoagulante orale se va administra din prima zi B: n caz de probabilitate mare, debutul anticoagularii se face naintea diagnosticului de certitudine C: Fondaparinux 5 mg/zi la pacienii ntre 50-100kg D: LMWH enoxaparin 100 UI/kg/12 ore E: Heparina nefractoinat in bolus i.v. de 80 U/kg apoi 500 U/kg/zi n perfuzie continu 30. [TEP10086] Nu a fost gsit etiologia imediat dup episod n accidentele tromboembolice n: () A: 20% cazuri B: 30% cazuri C: 70% cazuri D: 50 % cazuri E: 10% cazuri

31. [TEP10002] Evaluarea riscului se realizeaza in prezenta sau absenta a trei criterii ,care sunt : (pag.212) A: hipotensiunea arteriala B: hipertensiunea arteriala C: disfunctia cardiaca dreapta vizibila la ecografie sau prin cresterea nivelului BNP D: absenta compresabilitatii unei vene profunde a membrelor inferioare E: afectarea miocardica demonstrata de o crestere a concentratiei plasmatice a troponinei cardiace I sau C 32. [TEP10003] Urmtoarele semne clinice pot releva o tromboz venoas profund (pg. 210)

A: Febra ridicat (39 40 grade), n platou B: Tahicardia cu aspect progresiv C: Durerea de-a lungul traiectului venos D: Pastrarea capacitii de balans a gambei E: Existena unui cordon venos dur 33. [TEP10005] n embolia pulmonar examenul radiologic toracic poate relev (pg. 211) A: O atelectazie n band B: Existena unei pleurezii C: Opacifierea unui cmp pulmonar D: Supraelevaia domului pleural E: O opacitate triunghiular pe fond pleural 34. [TEP10006] Confirmarea diagnosticului, dar nu a gravitii emboliei pulmonare este asigurat de (pg. 212) A: Dozajul D-dimerilor B: Scintigrafia pulmonar de ventilaie - perfuzie C: Troponina I sau C cardiac D: Peptidul natriuretic de tip B (BNP) E: Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare 35. [TEP10007] n faza iniial a emboliei pulmonare o anticoagulare eficient poate fi realizat cu (pg. 212) A: Acid acetilsalicilic B: Heparina nefracionat C: Heparin cu mas molecular mic D: Oxigenoterapie E: Clopidogrel 36. [TEP10009] n identificarea unei trombofilii se recomand urmtoarele investigaii: (pg. 213) A: Hemogram complet B: Dozarea antitrombinei C: Determinarea indicelui de protrombin D: Dozarea factorului VIII E: Dozarea hemocisteinemiei 37. [TEP10029] Semnele clinice funcionale ale trombozei venoase profunde sunt () A: Durere spontan la nivelul gambei B: Semnul Homans C: Durere de-a lungul traiectului venos D: Cordon venos dur E: Edem inflamator

38. [TEP10030] Semnele locale ale trombozei venoase profunde sunt () A: Edem gambier pufos, alb B: Cordon venoas dur C: Pierderea capacitii de balans al piciorului D: Tegumente reci

E: Edem inflamator 39. [TEP10031] Alturi de semnele locale n tromboflebita profund venoas apar semne generale ca () A: Bradicardie B: Tahicardie C: Pulsul crtor al lui Mahler D: Nu apare niciodat febr E: Subfebrilitate

40. [TEP10032] Diagnosticul trombozei venoase profunde presupune () A: n caz de probabilitate crescut se dozeaz D-dimeri B: Ecografia Doppler negativ nu exclude diagnosticul C: n caz de probabilitate sczut se dozeaz D-dimeri D: Un rezultat negativ al dozrii de D-dimeri exclude diagnosticul E: Ecografia Doppler este obligatorie n cazul unui test pozitiv de D-dimeri 41. [TEP10033] n tratamentul trombozei venoase profunde este necesar internarea n spital n urmtoarele cazuri () A: Localizare ilio-cav B: Sindrom obstructiv sever C: n caz de insuficien renal uoar D: Dac nu este posibil ngrijirea optim la domiciliu E: n caz de localizare poplitee 42. [TEP10034] n urmtoarele cazuri este necesar spitalizarea pentru tratamentul trombozei venoase profunde () A: Localizare ilio-cav B: Sindrom obsructiv venos sever C: Nu necesit spitalizare niciodat D: Dac nu este posibil ngrijirea la domiciliu E: n caz de risc hemoragic 43. [TEP10035] Anticoagularea eficient n tromboza venoas profund se poate realiza astfel () A: Se ncepe din momentul punerii diagnosticului de certitudine B: Cu heparin nefracionat - doz iniial de 50 UI/kg C: Doza de heparin nefracionat n perfuzie continu iv este de 1000 UI/kgc/h D: Doza de heparin nefracionat adminstrat n perfuzie continu este de 500 UI/kgc/h E: Administrarea de heparin nefracionat necesit dozarea de aPTT 44. [TEP10036] Anticoagularea eficient n tromboza venoas profund se face cu () A: Administrarea de heparin nefracionat se face iniial cu un bolus de 80 UI/kg B: Necesit meninerea de APTT de 1.5-3.5 n cazul administrrii de heparin nefracionat C: Administrarea de heparin fracionat cu greutate molecular mic dac cleareace-ul creatininei este < 30ml/min D: Administrarea de enoxaparin E: Administrarea de tinzaparin

45. [TEP10037] O anticoagulare eficient n tromboza venoas profund se poate face cu () A: Heparin nefracionat B: Heparin cu greutate molecular mic C: Inhibitor selectiv al factorului IXa D: Inhibitor selectiv al factorului X E: Inhibitor selectiv al factorului Xa

46. [TEP10038] Doza de fondaxaparin este () A: La o greutate de 50-100 kg 7,5 mg/24 ore sc B: La o greutate de <50 kg 7,5 mg/24 ore sc C: Doza nu depinde de clearence-ul creatininei D: La o greutate de 50-100 kg 7.5 mg/24 ore iv E: La o greutate > 100 kg - 10 mg/24 ore sc 47. [TEP10039] Despre tratamentul curativ al trombozei venoase profunde sunt adevrate urmtoarele () A: Durata total este de 1 lun B: Durata total este de 3 sptmni C: Tratamentul cu anticoagulante orale poate incepe din prima zi D: Tratamentul cu heparin sau cu inhibitor de factor Xa va fi oprit la asocierea cu anticoagulante orale cnd se atinge un INR optim la dou determinri E: Tratamentul cu anticoagulante orale este de cel puin 3 luni

48. [TEP10040] Tratamentul preventiv al trombozei venoase profunde se poate face cu () A: Exclusiv medicamentos B: Exclusiv prin metode mecanice C: Mobilizare precoce postoperatorie D: Heparine cu greutate molecular mic E: Fondaparinux

49. [TEP10041] Tratamentul preventiv al trombozei venoase profunde se poate face prin urmtoarele metode () A: Exlcusiv medicamentos B: Cu heparin nefracionat n caz de clearence al creatininei > 30ml/min C: Cu heparin cu greutate molecular mic n caz de clearence al creatininei < 30ml/min D: Fondaparinux (arixtra 2,5 mg/24 ore) sc E: Heparin calcic 50. [TEP10043] Urmtoarele reprezint indicaii ale profiaxiei antitrombotice sunt () A: Vrsta pacientului>75 ani B: Pacienii cu vrst mai mic de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile pentru o decompensare cardiac C: Pacienii cu vrst mai mare de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile cu antecendente tromboembolice D: Pacienii cu vrst mai mare de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile pentru o infecie sever E: Pacienii cu vrst mai mare de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile cu sindrom mieloproliferativ

51. [TEP10044] Indicaiile profilaxiei antitrombotice pot fi () A: Pacieni operai n sfera digestiv B: Pacieni operai n sfera urologic non endoscopic C: Chirurgie ortopedica a membrelor inferoiare si coloanei vertebrale D: Toi pacienii internai n spital E: Pacieni operai n chirurgia ambulatorie 52. [TEP10045] Urmtoarele sunt semne clinice de embolie pulmonar () A: Dispnee B: Bradipnee C: Tuse D: Hemoptizie E: ntrirea zgomotului 1

53. [TEP10046] Pot fi semne clinice de tromboembolism () A: Tahicardie B: Anxietate C: Transpiraii D: Sincopa nu poate aprea niciodat E: Coma - apare ntotdeauna 54. [TEP10047] Care din urmtoarele pot fi semne clinice de trombembolism () A: Asocierea ntotdeauna a semnelor de tromboz venoas profund B: ntrirea zgomotului 2 n focarul pulmonarei C: Febra D: Simptome congestive cardiace stngi E: Durere toracic 55. [TEP10048] Modificrile ECG care pot aprea n cadrul unei embolii pulmonare sunt () A: Aspect de S1Q1 B: Tahicardie sinusal C: BRS D: BRD E: Devierea la stnga a complexului QRS 56. [TEP10049] n caz de embolie pulmonar pot apare urmtoarele modificri ECG () A: BRD B: Devierea la dreapta a QRS C: Unde T negative n V1-V3 D: Aspect S1Q3 care este specific emboliei pulmonare E: Tahicardie sinusal 57. [TEP10050] Rx pulmonar n embolia pulmonar poate prezenta urmtoarele modificri () A: Nu poate fi niciodat normal B: Opacitate triunghiular pe fond pleural C: Semnul Westermarck D: Supraelevaia domului pleural E: Pahipleurita

58. [TEP10051] Rx pulmonar poate prezenta urmtoarele n caz de embolie pulmonar () A: Pleurezie B: Hipertransparena unui cmp pulmonar C: Atelectazia n band D: Nu pot exista imagini radiologice sugestive de embolie pulmonar E: Pahipleurita 59. [TEP10052] Enumerai factorii predispozani pentru embolia pulmonar cuprini n scorul Wells () A: Antecedente de tromboz venoas profund B: Antecedente de embolie pulmonar C: Frecven cardiac < 200 bpm D: Hemoptizie E: Frecven cardiac > 100 bpm 60. [TEP10053] Enumerai factorii predispozani pentru embolia pulmonar din scorul Wells () A: Antecedente de tromboz venoas profund B: Antecedentele de embolie pulmonar nu reprezint un factor de risc C: Semne clinice de tromboz venoas profund D: Tuse E: Frecvena cardiac > 60 bpm

61. [TEP10054] Metode de diagnostic al emboliei pulmonare pot fi () A: Ecocardiografia B: Dozare D-dimeri C: Angio-CT spiralat D: RMN E: Rx pulmonar este singura metod diagnostic 62. [TEP10055] Examene paraclinice care vizeaz gravitatea trombembolismului pulmonar sunt () A: Troponina I cardiac B: Troponina C cardiac C: PCR D: VSH E: BNP 63. [TEP10056] Enumerai cele 3 criterii de evaluare a riscului tromboembolismului pulmonar () A: Hipotensiunea arterial B: Bradicardia C: Afectarea miocardic susinut de o cretere a troponinei I sau C D: Disfuncie cardiac dreapt E: HTA 64. [TEP10057] Durata urmrii tratamentului anticoagulant dup un prim accident trombembolic este de () A: n absena unui factor favorabil 3-6 luni

B: n caz de neoplazie 1 an C: Tratament pe via n caz de deficit de proteina S D: n prezena unui factor favorabil reversibil 6 luni E: Tratament pe via n caz de deficit de proteina C 65. [TEP10058] Tratamentul anticoagulant pe via n caz de existena unui prim episod de embolie pulmonar se face n urmtoarele cazuri cu excepia () A: Prezena anticoagulantului lupic B: Deficit de protrombin C: Deficit de factor V D: Deficit de proteina S E: Deficit de proteina C

66. [TEP10059] Care sunt testele genetice care se pot face pentru elucidarea unei trombofilii () A: Factor XI B: Factor V Leiden C: Homocisteinemie D: Sindrom antifosfolipidic E: Factorul X 67. [TEP10060] Referitor la embolia pulmonar masiv sunt adevrate afirmaiile () A: Apare atunci cnd este obstrucionat mai mult de 30-50% din patul vascular B: Semnul clinic special este stare de oc cu o presiune arterial sistolic < 110 mmHG C: Diagnosticul diferenial se face cu tamponada cardiac D: Ecografia cardiac sugereaz dilataia major a cavitilor drepte E: Vizualizarea trombilor la nivelul cavitilor drepte apare ntotdeauna

68. [TEP10061] Tratamentul simptomatic al emboliei pulmonare masive cuprinde () A: Nu necesit spitalizare n reanimare B: 2 ci venoase periferice C: Oxigenoterapie cu debit mic D: Intubaie i ventilaie mecanic n caz de hipoxemie sever E: Expansiune volemic de prim intenie 69. [TEP10062] Enumerai substanele care se administreaz n caz de neresponsivitate la expansiunea volemic a hipotensiunii din cadrul emboliei pulmonare masive () A: Dobutamin 10 micrograme/kg/minut B: Noradrenalin C: Dobutamin 5 micrograme/kg/or D: Noradrenalin 0,5 mg/h E: Dobutamin 5 micrograme/kg/minut 70. [TEP10063] Referitor la tromboliza intravenoas din cadrul emboliei pulmonare masive sunt adevrate afirmaiile () A: Este indicat n emboliile pulmonare confirmate, cu stare de oc B: Se poate face cu alteplaz, urmat de o soluie de anticoagulare eficient C: Se face cu alteplaz, neurmat de un tratament anticoagulant ulterior D: Nu este indicat n formele fr hipotensiune arterial

E: Nu necesit confirmarea formal probabil a diagnosticului 71. [TEP10064] n tromboza venoas profund sunt adevrate urmtoarele informaii legate de trecerea la anticoagulantele orale: () A: prima doz se administreaz ncepnd cu prima zi B: INR-ul int este 2-3 C: LMWH sau inhibitorul factorului Xa se va opri dup cel puin 5 zile de tratament concomitent cu doi ageni anticoagulani D: aPTT este de 1,5-2,5 ori mai mare dect valoarea normal E: Cl creatininei peste 30ml/min 72. [TEP10065] Semnele funcionale n TVP sunt: () A: durere n gamb spontan sau provocat B: pulsul crtor al lui Mahler C: semnul Homans D: cordon venos dureros E: pierderea capacitii de balans al gambei

73. [TEP10067] Spitalizarea unui pacient cu tromboza venoasa profunda se face doar in caz de: () A: context psihosocial, geografic sau medical, cand nu este posibila ingrijirea optima la domiciliu B: localizare femurala C: sindrom obstructiv venos sever D: risc hemoragic E: insuficienta cardiaca severa 74. [TEP10068] Scorul lui Wells include urmtoarele variante () A: Diagnostic alternativ puin probabil 1,5p B: Cancer 3p C: Frecven cardiac > 100bpm 1p D: Hemoptizie 1p E: Chirurgie recent sau imobilizare 1,5p

75. [TEP10070] Diagnosticul unei trombofilii ce poate sta la originea emboliei pulmonare se realieaz prin () A: Dozaj de factor Ixa B: Dozaj de homocisteinemie C: Dozaj de factor VII D: Cutarea factorului V Leiden E: Dozaj antitrombin, protein C, protein S 76. [TEP10071] Tratamentului emboliei pulmonare dureaz () A: Pe via n caz de deficit de antitrombin B: Pe via n caz de neoplazie evolutiv C: Tratament prelungit n caz de recidiv D: 6 luni n prezena unui factor favorabil reversibil E: 3-6 luni n absena unui factor favorabil

77. [TEP10072] Riscului in embolie pulmonar se evalueaz utiliznd urmtoarele criterii () A: Tromboza recurent a membrelor inferioare B: Afectarea miocardic C: Dispneea sever de repaus D: Disfuncia cardiac dreapt E: Hipotensiunea arterial 78. [TEP10073] Evaluarea gravitii unei embolii pulmonarese realizeaz prin () A: BNP B: CPK C: Troponina C D: Troponina I E: D-Dimerii 79. [TEP10074] Examinarile complementare n embolia pulmonar sunt caracterizate prin () A: Pe radiografia toracic poate aprea o opacitate triunghiular pe fond pleural B: n formele mai severe apare un unt gazometric cu PaO2 + PCO2 > 120 mmHg C: Aspectul S1Q3 este patognomonic pentru embolia pulmonar D: Apar unde pozitive pe ECG n V1 V2 V3 E: n forme cu severitate redus gazometria arterial poate fi normal 80. [TEP10075] Tratamentul antitrombotic preventiv n tromboza venoas profund este caracterizat prin () A: Se indic n caz de chirurgie ortopedic a membrelor superioare B: Este indicat la pacieni peste 40 de ani cu decompensare respiratorie acut C: Este indicat la pacieni peste 40 de ani cu decompensare cardiaca acut D: Se face cu 80 U/kg de heparin nefracionat E: Este contraindicat ridicarea din pat precoce dup operaie 81. [TEP10076] n TEP, urmtoarele reprezint semne generale () A: Paloare B: Frison C: Subfebrilitate D: Semnul Homans E: Pulsul lui Mahler 82. [TEP10087] Semnele funcionale ale trombozei venoase profunde () A: Cordon venos dur B: Durere spontan sau provocata la nivelul gambei C: Semnul Homans D: Perderea capacitaii de balans a gambei E: Durere de-a lungul traiectului venos

PATOLOGIA VASCULARA CEREBRALA

1. [AVC10002] Procentajul de AVC ischemice din totalul de AVC este (pg. 250) A: 20% B: 40% C: 50% D: 80% E: 75% 2. [AVC10003] Embolia cerebral cu punct de plecare o endocardit infecioas trebuie cutata n caz de (pg. 252) A: AVC nsoit de febra, suflu de insuficien mitral sau aortic B: AVC cu cefalee i cervicalgie C: AVC si fibrilaie atrial D: AVC i cardiomiopatie dilatativ E: AVC i diabet zaharat decompensate 3. [AVC10004] Conform noii definitii in cazul unui AIT deficitul neurologic regreseaz n mai puin de: (pg. 253) A: 24 ore B: 30 minute C: 48 ore D: 1 or E: 72 ore 4. [AVC10005] Tratamentul neurochirurgical n infarctul cerebral se indic n (pg. 254) A: tromboz venoas cerebral B: infarctul transformat hemoragic C: infarctul lacunar multiplu D: infarct emisferic cu edem cerebral malign extensiv E: infarct n teritoriul arterei cerebrale anterioare

5. [AVC10006] n tratamentul antiplachetar al infarctului cerebral, cel mai bun raport eficacitate-cost l are (pg. 255) A: dipiridamolul B: clopidogrelul C: combinaia dipiridamol-aspirin D: combinaia clopidogrel-aspirin E: aspirina 6. [AVC10015] Orice deficit central focal instalat brutal trebuie s fie considerat pn la proba contrarie () A: Tumor cerebral B: Accident vascular cerebral C: Tromboflebit cerebral D: Encefalit E: Epilepsie 7. [AVC10016] Diagnosticul diferenial al accidentelor vasculare cerebrale se face cu () A: Hipoglicemia B: Infarctul miocardic

C: Hematomul retroperitoneal D: Arteriopatia obliterant periferic E: Scleroza lateral amniotrofic 8. [AVC10017] n practic, proporia dintre AVC ischemice i AVC hemoragice este urmtoarea () A: 80% hemoragice i 20% ischemice B: 80% ischemice i 20% hemoragice C: 50% ischemice i 50% hemoragice D: 99% ischemice i 1% hemoragice E: 99% hemoragice i 1% ischemice

9. [AVC10018] Sindromul locked-in este secundar unei leziuni localizate () A: n emisferul dominant B: n bulbul rahidian C: Pontin bilateral D: Pontin unilateral E: Talamic bilateral

10. [AVC10019] Sindromul Wallenberg este secundar ischemiei () A: Laterobulbare B: Pontine C: Pedunculare D: Talamice E: Emisferice 11. [AVC10020] Infarctul sylvian profund (capsular intern) se caracterizeaz prin () A: Agnozie vizual B: Ataxie C: Hemiplegie masiv proporional D: Hipoestezie de aceeai parte cu leziunea E: Hiperpatie 12. [AVC10022] n faa unui AVC acut, hipertensiunea arterial trebuie tratat dac depete valoarea de: () A: 140/90 mmHg B: 220/120 mmHg C: 160/90 mmHg D: 135/85 mmHg E: 165/95 mmHg 13. [AVC10023] Chirurgia carotidian (endarteriectomia) se recomand pentru profilaxia AVC n stenozele simptomatice care depesc () A: 50% B: 60% C: 70% D: 80% E: 90%

14. [AVC10024] Principala cauz de infarct cerebral la subiecii sub 45 de ani este reprezentat de () A: Diabetul zaharat B: Hipertensiunea arterial C: Fumatul D: Cardiopatiile emboligene E: Disecia unei artere cervicale 15. [AVC10045] Hemoragia meningian se definete prin () A: Prezena sngelui n spaiul subarahnoidian B: Prezena sngelui n spaiul subdural C: Prezena sngelui n spaiul peridural D: Prezena sngelui la nivel cerebral intraparenchimatos E: Prezena sngelui intramedular 16. [AVC10046] Incidena hemoragiei meningiene nontraumatice este de () A: 1/100.000 B: 2/100.000 C: 3/100.000 D: 4/100.000 E: 5/100.000 17. [AVC10047] Hemoragia meningian nontraumatic este determinat de o ruptur de anevrism n urmtoarea proporie () A: Un caz din dou B: Dou cazuri din trei C: Trei cazuri din patru D: Patru cazuri din cinci E: Trei cazuri din cinci 18. [AVC10048] Explorarea imagistic de prim intenie n caz de suspiciune de hemoragie meningian nontraumatice este () A: Ecografie Doppler transcranian B: IRM cerebral C: Ecografie Doppler carotidian D: CT cerebral E: PET-CT 19. [AVC10049] Orice cefalee cu debut brutal justific efectuarea de CT (sau chiar puncie lombar) de urgen deoarece este considerat a fi, pn la proba contrarie () A: Disecie arterial B: Hemoragie meningean prin ruptur de anevrism C: Tromboflebit cerebral D: Necroza pituitar E: Blocaj LCR

20. [AVC10056] In infarctul cerebral posterior superficial avem, cu exceptia: (pag 251) A: cecitate corticala daca infarctul e bilateral

B: alexie in afectarea emisferului minor C: confuzie D: agnozie vizuala E: hemianopsie laterala omonima

21. [AVC10057] In infarctul cerebral posterior profund putem avea: (pag 251) A: hemianopsie laterala omonina B: afectare a capsulei interne C: alexie D: agnozie vizuala E: hiperpatie

22. [AVC10063] La imagistica cerebrala din hematoamele intraparenchimatoase cerebrale gasim: (pag 257) A: hiposemnal la CT B: afectarea teritoriului profund in caz de amiloidoza C: hipersemnal FLAIR D: hipodensitate spontana la CT E: hipersemnal in T2* 23. [AVC10090] Trombozele venoase cerebrale au urmtoarele simptome sau semne, cu excepia () A: Deficite neurologice focale cu instalare subacut B: Deficite neurologice focale cu instalare acut C: Crize de epilepsie D: Cefalee E: Semn Claude-Bernard-Horner

24. [AVC10091] Trombozele venoase cerebrale NU sunt favorizate de () A: Boala Takayasu B: Boala Crohn C: Sindrom antifosfolipidic D: Post abortum E: Post partum 25. [AVC10092] AVC hemoragice din HTA cu localizare profunda NU afecteaz () A: Cerebelul B: Protuberanta C: Nucleii cenusii centrali D: Nucleii ventrali talamici E: Capsula intern 26. [AVC10093] Ischemiile de origine ateromatoas se pot preveni prin urmtoarele terapii, cu excepia () A: Tratament anticoagulant pe termen lung B: Activitate fizic regulat C: Anti-HTA D: Statine E: Antiplachetare

27. [AVC10094] Despre tratamentul trombolitic n AVC, sunt adevrate, cu excepia () A: Permite ameliorarea prognosticului funcional n timp B: Contraindicat n caz de tratament anticoagulant C: Contraindicat n caz de intervenie chirurgical recent D: Indicat n caz de infarct cerebral datnd de mai puin de 6 ore E: Trebuie instituit urgent 28. [AVC10095] Managementul infarctelor cerebrale i AIT este caracterizat de urmtoarele, cu excepia () A: Tratament antidepresiv: psihoterapie i/sau medicamentos B: Meninerea unei poziii strict la orizontal pn la efectuarea examenului eco-Doppler C: Antiepileptice dac crizele sunt precoce D: Ridicarea precoce din pat imediat ce este posibil E: Tratament antiHTA, dac HTA > 185/110 mmHg 29. [AVC10096] AIT nu este semnalizat prin () A: Hemianopsie lateral omonim B: Cecitate monocular tranzitorie C: Tulburri motorii i/sau senzitive unilaterale D: Tulburri de limbaj E: Tulburri sfincteriene 30. [AVC10097] Disecia unei artere cervicale este caracterizat de, cu excepia () A: Se trateaz cu antitrombotic sistematic B: Reprezint prima cauz de infarct cerebral la subiecii < 45 ani C: Declanat frecvent de traumatism craniocervical D: Poate determina cervicalgie E: Poate determina semn Claude-Bernard-Horner homolateral 31. [AVC10098] Emboliile de origine cardiac NU sunt cauzate de () A: Endocardit B: Cardiomiopatie dilatativ C: Valv biologic D: Valva mecanic cu anticoagulare ineficient E: Fibrilaie atrial 32. [AVC10099] Ateroscleroza are urmtorul factor de risc nemodificabil () A: Hipercolesterolemie B: Fumat C: Diabet D: Sexul masculin E: HTA 33. [AVC10100] Sindromul pseudobulbar este caracterizat, cu excepia () A: Tulburri de fonatie i deglutiie B: Tulburri sfincteriene C: Hipoestezie bilateral

D: Rs i plns spasmodic E: Mers cu pai mici 34. [AVC10101] Sindromul locked-in este caracterizat, cu excepia () A: Starea de constien afectat B: Pstreaz doar clipitul pleoapelor i micrile verticale ale globilor oculari C: Secundar unui infarct protuberenial bilateral D: Mutism E: Tetraplegie cu diplegie facial 35. [AVC10102] Sindromul Wallenberg NU este caracterizat de urmtoarea () A: Anestezie termoalgic a feei contralaterale B: Semnul Claude-Bernard-Horner C: Paralizia hemivalului D: Vertij i nistagmus rotator E: Anestezia hemifeei

36. [AVC10103] Infarctul sylvian profund este caracterizat de (pag.251) A: Hemiasomatognozie B: Hemiplegie masiv proporional C: Dispraxie D: Afazie E: Hemianopsie lateral omonim 37. [AVC10104] Infarctul sylvian complet este caracterizat de urmtoarea () A: Alexie B: Agnozie vizual C: Hipoestezie homolateral D: Hemianopsie lateral omonim E: Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial 38. [AVC10105] Managementul n urgen al AVC-urilor NU este caracterizat () A: Kinetoterapie precoce B: Combaterea HTA C: Corectarea glicemiei i oxigenoterapie dac saturaia < 92% D: Tratament anticoagulant E: Imagistica cerebral de urgen 39. [AVC10106] Sindromul de emisfer cerebral minor se defineste prin urmtoarele cu exceptia: (pag 251) A: hemineglijen B: hemiasomatognozie C: anosodiaforie D: anosognozie E: hipoestezie contralateral 40. [AVC10107] n infarctele cerebrale la subiecii<45 de ani, nu se gasete cauza n proporie de : (pag 252)

A: 10% B: 20% C: 15% D: 25% E: 5% 41. [AVC10110] n profilaxia secundar din infarctul cerebral, obiectivul administrarii de statine este: (pag 255) A: LDL < 1g/l B: LDL <2g/l C: LDL >1g/l D: LDL <= 1.5g/l E: Nivelul LDL nu este important 42. [AVC10112] Care afirmaie despre accidentele vasculare cerebrale (AVC) este FALS ? () A: 80% dintre AVC sunt ischemice B: CT cerebral arat uneori semne precoce de ischemie C: diseciile trunchiurilor arteriale cervicoencefalice pot fi cauza infarctului cerebral la tnr D: infarctul lacunar la nivelul capsulei interne se manifest cu hemianestezie izolat E: sindroamele alterne sunt semne de afectare a trunchiului cerebral 43. [AVC10007] n cazul suspiciunii de AVC se impune de urgen (pentru diagnostic de certitudine) (pg. 253) A: msurarea tensiunii arteriale B: corectarea glicemiei C: repausul la orizontal n pat D: CT craniu E: RMN craniu 44. [AVC10008] Infarctul sylvian superficial se manifest prin (pg. 251) A: deficit senzitivo-motor predominant brahio-facial B: sindrom frontal C: afazie dac este lezat emisfera cerebral major D: agnozie vizual E: hemianopsie lateral omonim

45. [AVC10009] Sindromul Wallenberg este (pg. 251) A: sindrom altern B: secundar infarctului protuberanial bilateral C: secundar ischemiei latero-bulbare D: secundar infarctului n teritoriul vertebro-bazilar E: secundar ischemiei capsulei interne

46. [AVC10010] Sindromul pseudobulbar consta n (pg. 252) A: rs i plns spasmodic B: sindrom cerebelos bilateral C: tulburari de fonaie i deglutiie D: crize epileptice E: demen

47. [AVC10011] Bolile arterelor mici sunt (pg. 252) A: la originea infarctelor lacunare B: responsabile de 50% din infarctele cerebrale C: produse prin lipohialinoza arterelor mici perforante D: generatoare de emboli cerebrale E: legate de HTA sau diabet zaharat dezechilibrat

48. [AVC10013] Mssurile de neuroprotectie in cadrul managementului unei hemoragii meningiene non-traumatice sunt: () A: Combaterea hipotensiunii B: Combaterea edemului C: Combaterea hiperglicemiei D: Combaterea hipertermiei E: Combaterea hipertensiunii

49. [AVC10014] Triada Hakim si Adams consta in urmatoarele semne: (pag.261) A: nistagmus rotator B: mers cu pasi mici C: hemiasomatognozie D: tulburari sfincteriene E: deteriorare cognitiva 50. [AVC10025] Infarctul sylvian total se caracterizeaz prin: (pag.251) A: Semne de aceeai parte cu leziunea B: Afazie dac este afectat emisferul minor (nondominant) C: Deficit senzitivo-motor masiv i proporional D: Hemianopsie lateral omonima E: Tulburare de cotien indiferent de mrimea infarctului 51. [AVC10026] Infarctul arterei cerebrale anterioare se caracterizeaz prin () A: Deficit motor crural B: Sindrom cerebelos C: Afazie/apraxie D: Deficitul este controlateral leziunii E: Sindrom frontal 52. [AVC10027] Sindroamele alterne, reprezint () A: Semne de afectare a trunchiului cerebral B: Afectare senzitiv sau motorie pe hemicorpul contralateral leziunii C: Afectarea senzitiv sau motorie pe hemicorpul de aceeai parte cu leziunea D: Afectarea nervilor cranieni de partea controlateral cu leziunea E: Afectarea nervilor cranieni de aceeai parte cu leziunea 53. [AVC10028] Sindromul pseudobulbar se caracterizeaz prin () A: Fonaie normal B: Mers cu pai mici C: Deglutiie normal

D: Rs i plns spasmodic E: Sindrom piramidal bilateral

54. [AVC10029] Mecanisme fiziopatologice ale infarctului cerebral sunt () A: Boli ale venelor mici B: Disecia aortei toracice C: Efortul fizic moderat D: Ateroscleroza E: Embolii cardiogene 55. [AVC10030] Factorii de risc pentru ateroscleroz sunt () A: Hipotensiunea arterial B: Fumatul C: Diabetul insipid D: Hipercolesterolemia E: Vrsta tnr 56. [AVC10031] Despre CT cerebral n infarctul cerebral, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Nu este indicat B: Iniial normal C: Uneori semne precoce de ischemie (lipsa de difereniere a substanei albe de cea cenuie) D: Vizualizarea trombului intravascular care apare hiperdens E: Hipersemnal pe secvenele FLAIR la cteva ore de la ischemie

57. [AVC10032] Semiologie evocatoare de AIT, poate fi () A: Cecitate monocular tranzitorie B: Tulburri de limbaj (afazie) C: Hemianopsie lateral omonim D: Ataxie cerebeloas E: Incontinena sfincterian 58. [AVC10033] Hematoamele intraparechimatoase legate de hipertensiunea arterial se localizeaz cu predilecie (pg. 257) A: Cortical B: Subcortical C: n nucleii centrali D: Capsula intern E: Centrul semioval 59. [AVC10034] Tromboza venoas cerebral se manifest clinic prin () A: Cefalee acut sau progresiv B: Crize de epilepsie pariale C: Deficite neurologice focale D: Sindrom parkinsonian E: Uneori hipertensiune intracranian 60. [AVC10035] Despre tratamentul trombolitic intravenos n infarctul cerebral, sunt adevrate

urmtoarele () A: Se poate face i n cazul unor intervenii chirurgicale recente B: Permite ameliorarea prognosticului funcional n timp C: Este indicat n infarctul cerebral datnd sub 4 ore i 30 de minute D: Poate fi amnat pn la 6 ore dup debut E: Se aplic chiar dac pacientul se afl sub anticoagulare eficace

61. [AVC10036] Tratamentul antiplachetar n infarctul cerebral se face cu () A: Aspirina B: Atorvastatina C: Clopidogrel D: Aspirin-dipiridamol E: Fenofibrat 62. [AVC10037] Infarctul de arter cerebral posterioar superficial se caracterizeaz prin () A: Hemianopsie omonim lateral controlateral B: Alexie i agnozie vizual (n emisferul dominant) C: Hemiplegie predominant facio-brahial D: Afazie E: Confuzie (n emisferul minor) 63. [AVC10038] Tratamentul chirurgical n infarctul cerebral intr n discuie n unele cazuri particulare rare () A: Infarct lacunar B: Infarct cerebelos cu efect de mas C: Infarct sylvian minor D: Infarct talamic E: Infarct emisferic cu edem cerebral malign extensiv 64. [AVC10039] Profilaxia secundar dup un infarct cerebral se face cu () A: Antiplachetare B: Statine C: Anti-HTA D: Sevraj de tutun total i definitv E: Repaus fizic total 65. [AVC10040] Despre hematoamele intraparenchimatoase aprute sub tratament anticoagulant, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Apar n cursul unei subdozri B: Apar n cursul unei supradozri C: Apar n cursul unui puseu de HTA D: Sulfatul de protamin are o eficien clar i dovedit n cazul hematoamelor aprute sub heparin E: Administrarea de heparin este total contraindicat 66. [AVC10041] Hematoamele intraparenchimatoase legate de angiopatia amiloid () A: Diagnostic suspectat la un individ tnr B: Diagnostic suspectat la un individ vrstnic C: Arterele cerebrale mici sunt fragilizate de depozite amiloide

D: Hematoame cu localizare mai ales profund (ganglioni bazali) E: Hematoame cu localizare mai ales lobar (cortico-subcortical)

67. [AVC10042] Terenuri favorizante pentru trombozele venoase cerebrale sunt () A: Trombofilie B: Cancere subiacente C: Contraceptive estroprogestative D: Post-partum E: Exces de proteine C, S 68. [AVC10043] Trombozele venoase cerebrale se manifest clinic () A: Cefalee acut B: Cefalee progresiv C: Crize de epilepsie cu debut parial D: Deficite neurologice focale E: Edem al membrelor inferioare 69. [AVC10044] Referitor la malformaiile arteriovenoase cerebrale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Determin hematoame cu localizare profund (ganglioni bazali, capsul intern) B: Determin hematoame cu localizare n special lobar (cortico-subcortical) C: Arteriografia cerebral de urgen este contraindicat mai ales la subiecii tineri D: Consultul neurochirurgical nu este necesar E: Sunt ntre o arter cu debit mare i vene de drenaj fr capilare interpuse 70. [AVC10050] Sunt examinri complementare n caz de suspiciune de hemoragie meningian nontraumatice () A: IRM lombar B: CT cerebral C: Arteriografie cerebral D: Puncie lombar E: PET-CT 71. [AVC10051] n caz de suspiciune de hemoragie meningian nontraumatic trebuie luate urmtoarele msuri () A: Prevenirea vasospasmului prin administrare de nimodipin B: Efort fizic moderat C: Tratament antiepileptic la nevoie D: Tratament antalgic cu salicilai E: Combaterea hiperglicemiei, hipertensiunii, hipertermiei 72. [AVC10052] Hemoragia meningian nontraumatic se manifest prin () A: Cefalee brutal B: Sindrom meningian inconstant (redoarea cefei, semn Kerning, semn Brudzinsk) C: Afazie D: Uneori tulburri de contien E: Uneori asociat cu criz convulsiv

73. [AVC10053] Complicaiile precoce ale hemoragiei meningiene () A: Moarte subit n timpul rupturii de anevrism B: Vasospasm arterial C: Hidrocefalie acut D: Sechele motorii E: Epilepsie secundar 74. [AVC10054] Supravegherea paraclinic n caz de hemoragie meningian presupune () A: PET-CT B: Ecografii Doppler transcraniene repetate pentru identificarea vasospasmului arterial C: Rx cranian clasic D: CT cerebral n caz de agravare (identificarea unei resngerri sau hidrocefalii) E: IRM funcional 75. [AVC10055] Triada Hakim i Adams care apare n hidrocefalia cu presiune normal const n () A: Hemibalism B: Apraxie C: Mers cu pai mici D: Tulburri sfincteriene E: Deteriorare cognitiv

76. [AVC10058] Alte examinari in functie de context si daca rezultatele primului bilant sunt negatice in cazul unui infarct cerebral sunt: (pag 253) A: radiografia toracica B: ac anti beta 2 GP1 C: eco doppler cervical D: tpha vdrl E: cpk

77. [AVC10059] Examinari paraclinice de realizat in urgenta in cazul unui infarct cerebral pot fi: (pag 253) A: holter ecg 24-36 ore B: Rx toracica C: examen biologic: glicemie D: hemoculturi in caz de suspiciune de endocardita E: masurarea tensiunii arteriale

78. [AVC10060] Examinari biologice de realizat in urgenta in cazul unui infarct cerebral sunt: (pag 253) A: ionograma sanguina B: hemostaza C: bilant hepatic D: troponina I E: hemoleucograma

79. [AVC10061] Explorari biologice in urgenta, de prima intentie, in caz de infarct cerebral sunt, cu exceptia: (pag 253) A: holter ecg 24-48 ore

B: bilant lipidic C: serologie hiv D: hemoleucograma E: hemostaza

80. [AVC10062] Imagistica cerebrala in cazul unui infarct cerebral arata: (pag 253) A: ct cerebral initial normal B: aspect de prea frumoasa sylviana C: hiposemnal in secventele de difuzie D: hipersemnal FLAIR in primele 30 de minute de la ischemie E: hemoragie vizualizabila pe secventele T2*

81. [AVC10064] Este adevarat despre infarctele lacunare: () A: sunt legate cel mai adesea de hipercolesterolemie B: sunt legate cel mai adesea de hipertensiune C: sunt situate in cerebel D: sunt situate in nuclei bazali E: sunt infarcte cerebrale recente multifocale

82. [AVC10065] Alte afectiuni, in afara de hemoragiile meningiene care se pot manifeste prin cefalee brutale () A: Glaucoamele acute B: Sinuzitele blocate C: Meningitele D: Necroze pituitare E: Glaucoamele cronice

83. [AVC10066] Profilaxia secundara in cazul ischemiilor de origine cardioembolica (AIT si infarcte constituite(255) () A: corticoide si imunsupresoare B: tratament antitrombotic C: risc embolic crescut: AVK D: risc embolic scazut sau contraindicatie la AVK:aspirin E: tratamentul cardiopatiei: antiaritmice, proteza valvulara

84. [AVC10067] Sindromul ''locked-in'' se caracterizeaza prin: (pag.251) A: secundara unui infarct protuberantial bilateral B: starea de constienta profund alterata C: hemianestezie izolata D: hemiplegie masiva proportionala E: tetraplegie cu diplegie faciala si mutism

85. [AVC10068] Hematoamele din hipertensiunea arteriala se caracterizeaza prin: (pag.257) A: hematoame cu localizare profunda: capsula interna, protuberanta. B: hematoame cu localizare lobara: teritoriu cortico-sub-cortical C: asociat cu leucopatie extinsa (''leucoaraioza'') D: la explorare RMN: apare ''semnul triunghiului vid'' E: la explorare RMN: hipersemnal in secventa FLAIR

86. [AVC10069] Tratamentul unei suspiciuni de tromboflebit cerebral este caracterizat de () A: Anticomitiale n caz de criz epileptic B: Antiagregante C: Tratament etiologic dac este posibil D: Anticoagulare de prim intenie E: AVK ca prim opiune de tratament anticoagulant 87. [AVC10070] Etiologia unei tromboze venoase cerebrale se stabilete prin (pag:258-259) A: Cutarea sindromului de anticorpi antifosfolipidici B: Cutarea sindromului Dressler C: Puncie lombar D: Cutarea unei trombofilii E: Examen ORL, stomatologic

88. [AVC10071] Hematoamele intraparenchimatoase cerebrale legate de abuzul de droguri sunt caracterizate prin () A: Frecvent localizate lobar B: Diagnosticul trebuie confirmat rapid prin teste toxicologice C: Cocain este incriminat D: Frecvent la subiecii tineri E: Favorizate de HTA 89. [AVC10072] Hematoamele intraparenchimatoase legate de angiopatia amiloid sunt caracterizate prin () A: Arterele mici sunt fragilizate de depozitele amiloide B: Apar deseori n timpul unei supradoze C: Apar deseori n timpul unui puseu de HTA D: Localizarea este frecvent n teritoriul cortico-sub-cortical E: Diagnosticul este suspectat la un pacient vrstnic, n general dement 90. [AVC10073] Hematoamele intraparenchimatoase cerebrale din hipertensiunea arterial sunt caracterizate prin () A: Nu necesit msuri de protecie cerebral ca la cele ischemice B: Tratamentul n acut const n scderea presiunii arteriale pe cale i.v. C: Sunt asociate cu leucoaraioz D: Sunt legate de ruperea marilor artere E: Sunt legate de ruperea micilor artere perforante 91. [AVC10074] Profilaxia secundar ischemiilor de origine cardioembolic include () A: Tratamentul cardiopatiei B: Statine C: Anti-HTA D: AVK dac riscul este crescut E: Apirina dac riscul este sczut 92. [AVC10075] Profilaxia secundar ischemiilor de origine ateromatoas include () A: Anti-HTA B: Anticoagulante orale

C: Screening-ul diabetului i tratamentul acestuia D: Tratamentul cardiopatiei E: Antiplachetare

93. [AVC10076] Tratamentul neurochirurgical n infarctul cerebral este indicat pentru infarct () A: emisferic cu edem cerebral malign B: in lobul temporal usor accesibil C: lacunar D: cerebral profund E: cerebelos cu efect de masa

94. [AVC10077] Tratamentul anticoagulant n infarctul cerebral este caracterizat de () A: Riscul de transformare hemoragic este mai mic dect beneficiul ateptat B: De instituit urgent C: Este indicat n infarct cerebral datnd de mai puin de 4:30 h D: Este indicat n AIT de origine cardioembolic cert E: Este indicat n infarctele venoase

95. [AVC10078] AIT poate fi evocat de () A: Hemiasomatognozie B: Agnozie vizual C: Anosodiaforie D: Hemianopsie lateral omonim E: Afazie 96. [AVC10079] n cazul unui infarct cerebral se vor realiza urmtoarele examinri n regim de urgen () A: WDRL B: Puncie lombar C: Troponina I, C D: ECG E: Radiografi toracic 97. [AVC10080] AVC embolice de origine cardiac pot fi determinate de () A: Miocardit B: Endocardit C: Akinezia segmentar D: Flutterul atrial E: Fibrilaia atrial

98. [AVC10081] Sindromul pseudobulbar este caracterizat de () A: Demen B: Sindrom piramidal unilateral C: Tulburri sfincteriene D: Mers ataxic E: Rs i plns spasmodic

99. [AVC10082] Infarctul lacunar este evocat de () A: Tetraplegie izolat n afectarea mezencefalului B: Hemipareza i ataxie n caz de afectare protuberential C: Dizartrie + mna nendemanatic n afectarea protuberenial D: Hemianestezie generalizat n afectarea hipotalamusului E: Hemiplegie pur n afectarea capsulei interne

100. [AVC10083] Sindromul locked-in este caracterizat de () A: Pstreaz micrile orizontale ale globilor oculari B: Este secundar unui infarct protuberential unilateral C: Stare de constien alterat D: Mutism E: Tetraplegie cu diplegie facial

101. [AVC10084] Sindromul Wallenberg este caracterizat de () A: Anestezie termoalgic a feei contralaterale B: Semn Claude-Bernard-Horner C: Tulburri de fonaie i deglutiie D: Vertij i nistagmus rotator E: Anestezia hemifetei

102. [AVC10085] Infarctul cerebral posterior superficial este caracterizat de () A: Agnozie vizual B: Alexie C: Anosodiaforie D: Hemiasomatognozie E: Hemianopsia lateral omonim

103. [AVC10086] Infarctul arterei cerebrale anterioare este caracterizat de () A: Afazie B: Hemianopsie lateral omonim C: Sindrom frontal D: Deficit senzitivomotor predominant crural E: Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial

104. [AVC10087] Infarctul sylvian superficial este caracterizat () A: Sindrom frontal B: Hemiplegie masiv proporional C: Hemiasomatognozie D: Afazie E: Hemianopsie lateral omonim

105. [AVC10088] Infarctul sylvian complet este caracterizat de () A: Hemianopsie lateral omonim B: Anosognozie C: Alexie D: Hemiasomatognozie E: Afazie

106. [AVC10089] AVCul se trateaz n regim de urgen prin () A: Psihoterapie i/sau medicamentos B: Prevenirea complicaiilor trombembolice C: Imagistic cerebral de urgen D: Ortofonie n caz de afazie E: Kinetoterapie precoce 107. [AVC10108] Examinrile paraclinice de urgen n infarct cerebral cu suspiciune de edocardit se completeaz cu: (pag 253) A: punctie lombar B: hemoculturi C: dozarea hemocisteinei D: electroforeza proteinelor serice E: alte recoltri biologice

108. [AVC10109] Depre AIT se poate afirma: (pag 253) A: deficit neurologic datorat unei ischemi focale cerebrale B: deficit neurologic datorat unei ischemi focale retiniene C: n general dureaz mai puin de o or D: la examinrile imagistice se poate dovedi un infarct acut E: se poate manifesta prin cecitate monocular tranzitorie

109. [AVC10111] Referitor la hidrocefalia cu presiune normala, aparuta ca si complicatie pe termen in cadrul hemoragiei meningiene este fals? (pag:261) A: Legata de diminuarea globala a resorbtiei LCR B: Mers cu pasi mici, tulburari sfincteriene apoi tulburari de fonatie si de deglutitie C: Diagnosticul este confirmat pe baza CT D: Daca diagnosticul este confirmat atunci se monteaza o derivatie lombo/ventruculoperitoneala E: Este o complicatie pe termen lung a hemoragiei meningiene alaturi de epilepsia secundara si sechelele motorii

TUMORI INTRACRANIENE

1. [TMI10002] Tumorile intracraniene intraparenchimatoase la copil sunt situate mai ales: (pag. 274) A: n lobul frontal B: n hipofiza C: n fosa cerebral posterioar D: n lobul temporal E: n ventriculul lateral

2. [TMI10003] Metastazele cerebrale hemoragice apar n: (pag. 274) A: cancerul mamar B: cancerul de tiroid C: melanomul malign D: cancerul de colon E: cancerul de prostat 3. [TMI10004] Hidrocefalia acut aparut ca urmare a unei tumori cerebrale intraparenchimatoase se trateaz prin: (pag. 274) A: echilibrarea aportului hidro-electrolitic B: corticoterapie C: deriva ie ventricular extern D: antiepileptice E: antialgice 4. [TMI10005] Schwanomul acustic este o tumor benign derivat din: (pag. 275) A: meninge B: ependim C: celulele tecii Schwan D: cortul cerebelului E: conductul auditiv intern 5. [TMI10006] Riscul tratamentului chirurgical al schwanomului acustic const n: (pag. 275) A: parez de plex brachial B: crize epileptice C: paralizie facial periferic postoperatorie D: sindrom de hipertensiune intracranian E: migren 6. [TMI10012] Sindromul de hipertensiune intracranian (HTIC) se caracterizeaz prin () A: Poate fi cauzat doar de tumorile cerebrale B: Cefalee vesperal C: Nu este infuenat de efort D: Great i vrsturi n jet E: Diplopie prin afectarea nervului VI cu valoarea localizatoare 7. [TMI10013] Diagnosticul final al tumorilor intracraniene se bazeaz pe () A: Examen CT cerebral B: Electroencefalografie C: Anatomopatologie (dup biopsie sau exerez) D: Examen clinic

E: Examen IRM cerebral 8. [TMI10014] n caz de hidrocefalie acut se recomand de elecie () A: Tratament cu diuretice B: Derivaie ventricular extern de urgen C: Tratament cu blocante de calciu (nimodipin) D: Administrarea de antiepileptice (profilactic) E: Antalgice

9. [TMI10015] Metastaze cerebrale hemoragice apar n caz de () A: Melanom B: Cancer pulmonar C: Cancer mamar D: Cancer de colon E: Cancer gastric 10. [TMI10016] Despre meningiom, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este o tumor benign a meningelui B: Este o tumor malign a meningelui C: Este localizat intracranian intraparenchimatos D: Este localizat extracranian E: Se trateaz medicamentos 11. [TMI10029] Referitor la schwannomul acustic sunt adevrate, cu excepia () A: Tratamentul const n excizia chirurgical B: n stadiul tardiv se determin nevralgie de trigemen C: n stadiul precoce exist doar semne auditive i/sau vestibulare D: Se dezvolt n principal pe nervul VII cranian E: Tumora benign a celulelor tecii Schwann 12. [TMI10030] Managementul tumorilor intracraniane sunt caracterizate, cu excepia () A: Radioterapie B: Chimioterapie C: Exereza total dac este posibil D: Tratament antiepileptic profilactic E: Combaterea edemului cerebral prin tratament hiperosmolar cu manitol i.v. 13. [TMI10031] n cazul tumorilor intracraniane CT identific, cu excepia () A: Tipul tumorii B: Riscul de angajare C: Dimensiunea D: Efectul de masa E: Tumora

14. [TMI10032] Tumorile intracraniene intraparenchimatoase NU sunt caracterizate de () A: Pot fi tumori secundare B: Pot fi tumori primitive C: Frecvent n emisferele cerebrale la aduli

D: Frecvent n fosa posterioar la copil E: n general benigne 15. [TMI10033] Schwannomul (fostul neurinom) acustic este caracterizat prin urmtoarele, cu EXCEPIA : () A: Este dezvoltat n principal pe al VIII-lea nerv cranian B: Are risc de compresie a structurilor vecine C: Are risc de crize de epilepsie D: In stadiul precoce exist numai semne auditive i/sau vestibulare E: Se indic tratamentul chirurgical 16. [TMI10007] Circumstanele descoperirii tumorilor intracraniene intraparenchimatoase sunt: (pag. 274) A: epilepsie B: cefalee C: sindrom de hipertensiune intracranian D: deficit neurologic central instalat progresiv E: parez de sciatic popliteu extern 17. [TMI10008] Sindromul de hipertensiune intracranian are n tabloul clinic urmtoarele semne i simptome: (pag. 274) A: cefalee predominant matinal B: sindrom parkinsonian C: vrsturi n jet D: edem papilar la examenul de fund de ochi E: vertij Meniere 18. [TMI10009] Glioamele se clasific n: (pag. 274) A: astrocitom B: meningiom C: ependimom D: oligodendrogliom E: glioblastom 19. [TMI10010] Imagistica prin CT n cazul tumorilor cerebrale are urmtoarele roluri: (pag. 274) A: identific tumora B: identific dimensiunea C: identific tipul anatomo-patologic al tumorii D: identific efectul de mas E: identific riscul de angajare 20. [TMI10011] Aspectul tipic RMN pentru meningiom const n: (pag. 275) A: tumor extranevraxial B: limite imprecise C: baza de implantare meningean extracerebral D: captare intens i omogen dupa injectarea substanei de contrast E: demielinizare extins n trunchiul cerebral

21. [TMI10017] Circumstanele descoperirii tumorilor intracraniene intraparenchimatoase sunt () A: Deficite neurologice periferice cu instalare progresiv B: Cefalee C: Epilepsie (n general cu debut parial) D: Sindrom de hipertensiune intracranian E: Deficit motor central cu instalare progresiv

22. [TMI10018] Tumorile intracraniene intraparenchimatoase sunt situate mai ales () A: n fosa posterioar la copil B: n fosa posterioar la adult C: n emisferele cerebrale la copil D: n emisferele cerebrale la adult E: n emisferele cerebrale indiferent de vrst 23. [TMI10019] n funcie de gradul de severitate i malignitate glioamele cerebrale se clasific n () A: Astrocitom (grad nalt cu prognostic nefavorabil) B: Glioblastom (grad sczut) C: Oligodendrogliom D: Glioblastom (grad nalt cu prognostic nefavorabil) E: Astrocitom (grad sczut) 24. [TMI10020] n caz de suspiciune de tumor cerebral examenul CT este util pentru evaluarea () A: Numrului tumorii B: Riscului de angajare C: Dimensiunii D: Efectului de mas E: Gradului de malignitate 25. [TMI10021] Combaterea edemului cerebral se realizeaz prin () A: Echilibrarea aporturilor hidroelectrolitice B: Poziie n ortostatism C: Corticoterapie intravenoas D: Tratament antiepileptic profilactic E: Tratament hiperosmolar (manitol) 26. [TMI10022] Leziuni intracerebrale suspicionate n caz de serologie HIV pozitiv () A: Scleroza multipl malign B: Sarcom Kaposi C: Limfom cerebral D: Tuberculom E: LEMP 27. [TMI10023] Despre schwannom (fostul neurinom) acustic, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este tumor benign a celulelor tecii Schwann B: Este tumor malign a celulelor tecii Schwann

C: Tratamentul este chirurgical D: Tratamentul este n special medicamentos E: Afecteaz n principal nervul VIII cranian 28. [TMI10024] Meningiomul se caracterizeaz prin () A: Se trateaz chirurgical B: La RMN apare ca tumor extranevraxial cu baza de implantare meningian extracerebral C: Prezint risc de compresie a structurilor nvecinate D: Prezint risc de crize de epilepsie E: Este tumor malign a meningelor

29. [TMI10025] Schwannomul este caracterizat de () A: n stadiul precoce, exist doar semne auditive sau vestibulare B: Se trateaz chirurgical C: Risc de epilepsie D: Este prezent adesea pe nervul VII cranian E: Este o tumor benign a celulelor tecii schwann 30. [TMI10026] Tratarea unei tumori intracraniene intraparenchimatoase maligne se realizeaz prin () A: Antiepileptic profilactic B: Susinere psihologic C: Corticoterapie i.v. n caz de edem important D: Excizia chirurgical pentru toate tipurile de tumor E: Derivaie ventricular n caz de hidrocefalie acut 31. [TMI10027] Metastaza cerebral hemoragic poate fi produs de un cancer primar () A: De rinichi B: Melanom C: De colon D: Mamar E: Pulmonar

32. [TMI10028] Tumorile intracraniene intraparenchimatoase sunt caracterizate prin () A: Glioblastomul are un grad crescut de malignitate B: Astrocitomul are un grad sczut de malignitate C: Situate n emisferele cerebrale la copii D: Situate n fosa posterioar la aduli E: Sunt n general maligne 33. [TMI10034] Despre tumorile intracraniene extraparenchimatoase se afirma c: () A: sunt in principal benigne B: schwannomul acustic este frecvent malign C: schwannomul se dezvolt n principal pe nervul VII D: meningiomul este tumor malign E: pacientul cu meningiom poate avea crize de epilepsie

INFECTIOASE

FEBRA ACUTA LA ADULT

1. [FAD10002] Termenul de febr acut recent se refer la febra ce dureaz de: (pag. 309) A: peste 20 de zile B: 5-20 de zile C: mai puin de 5 zile D: mai mult de 30 de zile E: mai puin de 20 de zile 2. [FAD10003] Funcia de termoreglare este asigurat de: (pag. 309) A: hipotalamus B: hipofiz C: epifiz D: suprarenale E: corticosuprarenale 3. [FAD10004] La toxicomanii pe cale intravenoas, etiologia febrei acute poate fi: (pag. 311) A: infecie urinar B: hepatit alcoolic acut C: pancreatit acut D: tuberculoz E: endocardit dreapt 4. [FAD10005] Pentru febra acut nensoit de semne de toleran dificil i a semnelor orientative se recomand: (pag. 311) A: antibioticoterapie B: antiinflamatoare nesteroidiene C: antiinflamatoare steroidieine D: tratament simptomatic E: antivirale

5. [FAD10011] Examene complementare mai specifice pentru o etiologie a febrei acute sunt: (pag. 311) A: transaminaze B: testele serologice virale i bacteriene C: hemoleucogram D: proteina C reactiv E: VSH 6. [FAD10012] Semnele de gravitate ale febrei acute sunt urmtoarele, cu excepia () A: Decompensarea unei afeciuni concomitente B: Sepsis grav C: Vrste extreme D: Subieci purttori de material strin E: Insuficien cardiac respiratorie cronic

7. [FAD10013] Dintre etiologiile parazitare care pot duce la apariia febrei acute la adult, enumerm () A: Oxiuroza B: Amibiaza C: Paludismul D: Ascaridioza E: Lambiaza 8. [FAD10014] Apariia febrei acute la toxicomani, se datoreaz urmtoarelor patologii, cu excepia () A: Pneumopatie prin inhalare B: Celulit C: Infecia cu HIV D: Endocardita dreapt E: Endocardita stng 9. [FAD10015] Pacientul alcoolic poate prezenta febr acut, n urmtoarele situaii, cu excepia () A: Pancreatita acut B: Infecie cu HIV C: Infecia lichidului de ascit D: Hepatita alcoolic acut E: Delirum tremens 10. [FAD10016] Contextul social precar, poate duce la apariia febrei acute n urmtoarele situaii cu excepia () A: TBC B: HVB C: HVC D: HIV E: Delirum tremens 11. [FAD10017] n faa unei febre acute, urgenele infecioase sunt urmtoarele, cu excepia () A: Meningoencefalita B: Infeciile lichidului de ascit C: Meningita bacterian D: Malaria cu Plasmodium falciparum E: Febra la un pacient imunodeprimat

12. [FAD10039] Termenul de febra acuta desemneaza o febra care evolueaza de mai putin de: (309) A: 5 zile B: 10 zile C: 20 zile D: 15 zile E: 3 zile

13. [FAD10040] Febra acuta recenta dateaza de mai putin de: (309) A: 24 ore

B: 48 ore C: 3 zile D: 20 zile E: 5 zile

14. [FAD10041] Febra acuta recenta de durata intermediara dateaza de: (309) A: 1-5 zile B: 1 saptamana C: 5-20 saptamani D: 72 ore E: 5-20 zile

15. [FAD10043] In fata unei febre acute la adult, urgentele infectioase sunt intotdeauna: (pag 311) A: encefalopatie B: subiect recent operat C: situatie sociala precara D: febra la un pacient imunodeprimat E: meningita virala

16. [FAD10045] In afara semnelor de toleranta dificila managementul febrei presupune: (pag 311) A: tratament simptomatic cu ains B: amoxicilina C: cefalosporine de generatia a 3-a D: o consultatie dupa 24-48 ore E: nu se prescriu ains 17. [FAD10053] Nu reprezint urgen infecioas n cazul febrei acute: (pag:311) A: Celulita extensiv B: Endocardita infecioas C: Malarie cu Plasmodium vivax D: Purpura fulminans E: Septicemie 18. [FAD10055] La pacientul febril se vor verifica urmtoarele, cu excepia () A: Este primul consult legat de aceast febr B: Curba termic C: Este purttor de material strain D: A avut contact cu animale E: Este de obicei febril in infecii 19. [FAD10056] Gravitatea unei febre acute este semnalat de, cu excepia () A: Subiect recent operat B: Durat peste 5 zile C: Situaie social precar D: Purpur E: Deshidratare acut

20. [FAD10057] Care din urmatorii paraziti pot duce la aparitia febrei acute la adult () A: Oxiuraza B: Amibiaza C: Paludismul D: Ascaridioza E: Lambiaza 21. [FAD10006] Dintre substanele pirogene fac parte: (pag. 309) A: interleuchinele B: lizozimul C: factorul de necroz tumoral D: interferonul E: lactoferina 22. [FAD10007] Din categoria teren cu risc pentru febra acut, fac parte : (pag. 309) A: varste extreme B: sarcina C: homosexualii D: subiecti purtatori de material strain E: subiecii recent operai 23. [FAD10008] Dintre patologiile neinfecioase, pot fi cauz de febr acut: (pag. 310) A: bolile metabolice B: intoxicaia cu fier la menopauz C: osteoporoza D: bolile inflamatorii sistemice E: tumorile hematologice 24. [FAD10009] Care sunt urgenele infecioase n faa unei febre acute: (pag. 311) A: meningoencefalita B: meningita bacterian C: faringoamigdalita viral D: septicemia E: endocardita infecioas

25. [FAD10010] Etiologia febrei acute la pacientul alcoolic poate fi: (pag. 311) A: infecia cu HIV B: pneumopatia prin inhalare C: infecie urinar D: hepatit alcoolic acut E: pancreatita acut 26. [FAD10018] Aspectele importante n febra acut la adult, sunt () A: Febra este sinonim cu infecia B: Toate infeciile provoac febr C: Febra trebuie investigat cu atenie n absena semnelor de gravitate D: Febra nu este sinonim cu infecia E: Unele infecii pot s provoace hipotermie

27. [FAD10019] Febra acut la adult, se poate defini astfel () A: Temperatura central mai mare de 38 dimineaa B: Temperatura central mai mare de 38,3 seara C: O febr care evolueaz de mai puin de 20 zile D: Temperatura poate fi msurat la nivelul timpanului E: Febra acut recent dateaz de mai puin de 15 zile 28. [FAD10021] Despre febra acut, din punct de vedere fiziopatologic, sunt adevrate urmtoarele () A: Se datoreaz unei disfuncii de termoreglare B: Funcia de termoreglare este asigurat de talamus C: Se datoreaz unor substane pirogene D: Substanele pirogene modific echilibrul mecanismelor de producere/pierdere de cldur la nivel periferic E: Substanele pirogene nu sunt produse de celulele organismului 29. [FAD10022] Referitor la substanele pirogene, sunt adevrate urmtoarele () A: Sunt produse de celulele organismului B: Sunt reprezentate de factorul de necroz tumoral C: Sunt reprezentate de interleukine D: Sunt reprezentate de interferon E: Nu intervin n mecanismul de producere/pierdere de cldur la nivel periferic 30. [FAD10023] Conduita de urmat n cazul febrei acute la adult, este urmtoarea () A: Febra nu reprezint o urgen imediat B: Orice febr trebuie asistat C: Se vor cuta semnele de gravitate ale unei stri septice D: Se va aprecia tolerana febrei E: Febra trebuie investigat de urgen

31. [FAD10024] Semnele de gravitate ale febrei acute sunt urmtoarele () A: Coma B: Situaie social precar C: Deshidratare acut D: Purpura E: Semnele de gravitate nu influeneaz evoluia ulterioar a febrei acute

32. [FAD10025] Terenul cu risc poate fi un semn de gravitate n cadrul febrei acute. Acesta se refer la () A: Subiect recent operat B: Sarcin C: Vrste extreme D: Deshidratare cronica E: Infecie respiratorie acut

33. [FAD10026] Anamneza n cazul febrei acute aduce date importante legate de ()

A: Consumul de substane toxice B: Vaccinrile pacientului sunt la zi C: Este purttor de material strin D: A fost consultat pentru aceast febr E: Mai important dect anamneza este examenul clinic al pacientului 34. [FAD10027] n cazul anamnezei de febr acut la adult, se iau n considerare urmtoarele aspecte () A: Pacientul urmeaz tratamente de obicei B: Caracteristicile febrei C: n ce msur au fost eficiente aceste tratamente D: Antecedentele pacientului E: Nu sunt importante circumstanele de apariie a febrei

35. [FAD10028] Etiologii ale febrei acute, pot fi () A: Bacteriene B: Virale C: Parazitare D: Neinfecioase E: Nu exist patologii specific febrei acute 36. [FAD10029] Patologiile neinfecioase incriminate n apariia febrei acute sunt () A: Tumori solide B: Boli metabolice C: Boala tromboembolic D: Alergie medicamentoas E: Prezena de corp strin 37. [FAD10030] n funcie de terenul de apariie al febrei acute ca i etiologie, putem s amintim () A: Subieci indiferent de vrst B: Apariie n mediul sanitar C: Toxicomani D: Pacient alcoolic E: Nu este implicat contextual social precar 38. [FAD10031] Apariia febrei acute n mediul sanitar, se datoreaz () A: Infeciilor de plag operatorie B: Infeciilor urinare la pacienii sondai C: Boli tromboembolice D: Infeciilor asociate materialelor strine E: Infeciilor pulmonare 39. [FAD10032] Apariia febrei acute la toxicomani, se datoreaz () A: Infeciilor cu HIV B: Infeciilor cu virusurile hepatice B i C C: Endocarditei stngi D: Celulitei E: TBC

40. [FAD10033] Apariia febrei acute la pacienii alcoolici, se datoreaz () A: Pancreatitei cronice B: Pneumopatiei prin inhalare C: Delirum tremens D: Hepatitei B sau C E: Infeciei lichidului de ascit 41. [FAD10034] Contextul social precar, poate duce la apariia febrei acute n urmtoarele situaii () A: TBC B: Infecii urinare deja existente la pacient C: Infecii cu HIV D: Celulit E: Infecii cu virusurile hepatice B i C 42. [FAD10035] n faa unei febre acute, urgenele infecioase sunt () A: Septicemia B: Purpura fulminans C: Endocardita infecioas D: Celulita extensiv E: Boala tromboembolic 43. [FAD10036] Examinrile complementare specifice pentru o anumit etiologie n cazul febrei acute, sunt () A: Serologii virale B: Serologii bacteriene C: Rx panoramic dentar D: Rx sinusuri E: HLG 44. [FAD10037] Examinrile paraclinice orientative pentru o febr acut sunt () A: VSH B: Proteina C reactiv C: Hemoculturi D: Bandeleta urinar +/- Examen citobacterilogic de urin E: Tomografii

45. [FAD10038] Probele pentru analizele microbiologice vor trebui realizate nainte de orice antibioterapie, cu excepia () A: Celulita extensiv B: oc septic C: Febra la un pacient imunodeprimat D: Purpura fulminans E: Endocardita infecioas 46. [FAD10042] Complicatiile neurologice ce reprezint semne de gravitate ale unei febre acute sunt: (309)

A: Purpura B: Lipotimie C: Coma D: Convulsii E: Encefalopatie

47. [FAD10044] in mediul sanitar, cel mai frecvent febra acuta la adult apare din cauza: (pag 311) A: infectii asociate materialelor straine B: boala tromboembolica C: pneumopatie de inhalare D: infectia lichidului de ascita E: tuberculoza

48. [FAD10046] Cauze neinfectioase de febra sunt: (pag 310) A: boala tromboembolica B: tumori solide C: tumori hematologice D: insuficienta renala E: boli metabolice

49. [FAD10047] Urmatatorii pacienti au un teren cu risc in cadrul febrei acute: () A: subiecti imunodeprimati B: varste extreme C: sarcina D: subiect recent operat, subiecti purtatori de material strain E: insuficienta respiratorie cronica 50. [FAD10048] n febra acut examenele paraclinice orientative sunt: (pag.311) A: Bandelet urinar B: Hemoculturi C: Radiografie toracica D: CT E: Ecografie 51. [FAD10049] n febra acut, urmtoarele reprezint urgene infecioase () A: Purpura fulminans B: Febr prelungit peste 20 de zile C: Celulit extensiv D: Meningit bacterian E: Malarie cu Plasmodium vivax 52. [FAD10050] Febra acut poate avea urmtoarele cauze neinfecioase () A: Boala tromboembolic B: Alergie medicamentoas C: Traumatisme D: Boli metabolice E: Paludism

53. [FAD10051] Febra acut poate avea urmtoarele semne de gravitate () A: Encefalopatie B: ntoarcerea dintr-o zon cu endemie malaric C: Purpur D: Situaie social precar E: Insuficien renal acut 54. [FAD10052] Urmtoarele reprezint substane pirogene () A: Substana P B: Prostaglandine C: TNF D: Interferon E: Interleukine 55. [FAD10054] NU reprezint cauz infecioas a febrei (pag.310) A: Traumatisme B: Alergie medicamentoasa C: Tumori solide sau hematologice D: Boli inflamatorii sistemice E: Boli metabolice

MENINGITELE INFECTIOASE SI MENINGOENCEFALITELE ADULTULUI

1. [MNG10002] Care dintre urmtoarele condiii nu apare n cursul evoluiei unei meningite cu LCR purulent? (pag. 291) A: oc septic B: com, epilepsie, hidrocefalie C: sindrom de hipertensiune intracranian D: coagulare intravascular diseminat (CIVD) E: dezvoltare de xantoame 2. [MNG10003] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul etiologic al meningitelor este fals? (pag. 289, 290, 292) A: n meningita pneumococic se administreaz Cefotaxim ( Vancomicin) timp de 15 zile B: n meningita meningococic se administreaz Cefotaxim timp de 7 zile C: n meningita cu Listeria monocytogenes se administreaz Amoxicilin + aminozide timp de 21 de zile D: n meningita tuberculoas se instituie cvadriterapie antibacilar E: n neuropaludism se administreaz Aciclovir, 30 mg/kgc/zi, i.v, timp de 21 de zile 3. [MNG10004] n cazul unui pacient diagnosticat cu meningit de etiologie probabil infecioas, care dintre situaiile urmtoare nu corespunde cu suspiciunea etiologic? (pag. 289292) A: copii mici, nevaccina i, cu focare supurative n sfera ORL se suspicioneaz implicarea Haemophilus influenzae B: tineri ce prezint un sindrom purpuric se suspicioneaz implicarea Neisseria meningitidis C: pacient cu elemente de meningoencefalit acut, recent ntors dintr-o cltorie n rile scandinave se suspicioneaz neuropaludismul D: LCR clar, cu predominen a limfocitelor i hipoglicorahie- se suspicioneaz neurotuberculoza E: LCR clar, normoglicorahic, cu proteinorahie <1g/l, pacient cu evolu ie spontan bun se suspicioneaz etiologia viral 4. [MNG10005] Care dintre urmtoarele aspecte imagistice (CT sau RMN) nu pledeaz pentru etiologia herpetic n cazul unui pacient internat cu diagnosticul de meningoencefalit acut? (pag. 291) A: leziuni intracraniene bilaterale B: leziuni intracraniene asimetrice C: leziuni intracraniene ce capteaz substana de contrast D: anomalii radiologice temporale interne E: anomalii radiologice periventriculare 5. [MNG10006] Care dintre urmtoarele aspecte ale LCR nu se coreleaz cu suspiciunea etiologic? (pag. 289-291) A: LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram negativi probabil meningococ B: LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram pozitivi probabil pneumococ C: LCR purulent cu eviden ierea de bacili Gram pozitivi posibil Listeria monocytogenes D: LCR clar, cu predominen limfocitar, asociind prezen de hematii, cu normoglicorahie i fr eviden ierea unui germen pe frotiu la examenul direct posibil malarie cerebral E: LCR clar, cu predominen a limfocitar i hipoglicorahie probabil tuberculoz

6. [MNG10015] n cazul unei meningite cu lichid purulent, dac examenul bacteriologic arat coci gram pozitivi, cel mai probabil este vorba, despre () A: Streptococcus pneumoniae B: Meningococi C: Haemophilus Influenzae D: Haemophilus pneunoniae E: Listeria monocytogenes 7. [MNG10016] Referitor la meningita cu lichid purulent, dac examenul bacteriologic direct arat coci gram pozitivi sunt adevrate urmtoarele cu excepia () A: Este determinat mai degrab de pneumococi B: Debutul este brutal C: n cazul n care pacientul are asplenie, atitudinea este de vaccinare i administrarea de Penincilin pe termen lung D: n cazul n care exist antecedente de traumatism cranian, atitudinea de urmat este identificarea i tratarea eventualei bree osteomeningiene E: Apare de obicei ca urmare a unei rinofaringite

8. [MNG10017] Referitor la meningita cu lichid purulent la care examenul bacteriologic direct arat coci gram negativi, sunt adevrate urmtoarele afirmaii cu excepia () A: Debutul este de obicei brutal B: Apare ca urmare a unei rinofaringite C: Tratament curativ 7 zile D: Este determinat mai degrab de meningococi E: n cazul n care exist n antecedente un traumatism cranian, atitudinea ce trebuie avut n vedere este aceea de identificare a eventualei bree osteomeningiene 9. [MNG10018] Referitor la meningita cu lichid purulent, dac examenul bacteriologic direct arat bacili gram pozitivi, sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia () A: Instalarea este brutal B: Instalarea este subacut C: Este vorba probabil de o Listerioz D: Pot fi afectai nervii cranieni E: Apare mai degrab n cursul sarcinii 10. [MNG10019] Referitor la meningita cu lichid purulent, dac examenul bacteriologic direct arat bacili gram pozitivi sunt false urmtoarele afirmaii, cu excepia () A: Instalarea este brusc B: Nu sunt afectai nervii cranieni n aceast patologie C: Apare frecvent la purttorii unei bree osteomeningiene D: Apare mai frecvent la cirotici E: Prevenia const n vaccinare

11. [MNG10039] Meningita purulenta cu bacili gram pozitivi are ca agent etiologic : () A: Listeria monocytogenes B: Hemophilus influenze C: streptococcus pneumonie D: meningococ

E: stafilococ

12. [MNG10041] Referitor la meningita cu meningococ: (pag 289) A: serotipul A e cel mai frecvent in Franta B: exista vaccin pentru serotipurile B si C C: se trateaza cu cefotafim 15 zile D: apare cel mai frecvent la copii E: rovamicina se utilizeaza in profilaxie la cei ce au intrat in contact cu bolnavul

13. [MNG10042] Referitor la meningita cu pneumococ: (pag 289) A: nu se poate preveni prin vaccin B: serotipul B e cel mai frecvent in Franta C: splenectomia faciliteaza o infectie cu pneumococ D: apare cel mai frecvent la adulti tineri E: apare ca urmare a unei rinofaringite 14. [MNG10059] Neuropaludismul NU este caracterizat de urmtoarea () A: CID B: Insuficien respiratorie C: Mortalitate n caz de netratare D: Tulburri de contien E: Debut insidios 15. [MNG10060] LCR n meningoencefalita herpetic HSV are () A: Hiperglicorahie B: Hiperproteinorahie C: Proteinorahie scazut D: Hipoglicorahie E: Glicorahie normal 16. [MNG10061] Meningitele purulente pot da urmtoarele complicaii, cu excepia () A: Tulburri psihice B: Epilepsie C: CID D: Surditate E: Hidrocefalie cu presiune normal 17. [MNG10062] Urmtorul tablou - LCR purulent cu bacili gram pozitivi - sugereaz meningit cu () A: Haemophilus influenzae B: Listeria monocytogenes C: Streptococus pneumoniae D: TBC E: Meningococ 18. [MNG10007] n care dintre urmtoarele situaii clinice trebuie ntotdeauna suspectat diagnosticul de meningit infecioas? (pag. 289) A: pacient ce prezint sindrom meningean

B: bolnav icteric C: n contextul unui sindrom infec ios (febr) D: pacient cu trismus, contracturi musculare i tulburri vegetative E: pacient cu paralizii flasce, predominent la radacina membrelor, asimetrice, cu evolu ie ascendent 19. [MNG10008] Care dintre elementele urmtoare se ntlnesc n meningita meningococic? (pag. 290) A: debut brutal al unui sindrom meningean B: de obicei ca urmare a unei rinofaringite C: sindrom meningean i decelarea unei purpure echimotice extinse D: sindrom meningean i depistarea de coci Gram pozitivi, n diplo, lanceola E: adulti tineri,deficit de compliment seric 20. [MNG10009] Care dintre elementele urmtoare pot fi ntlnite n meningita pneumococic? (pag. 289) A: sindrom meningean cu debutul brutal i tulburri de vigilen B: suferin neuromeningee aprut la persoanele vrstnice, alcoolici, pacieni plenectomizai sau cu traumatisme craniene n antecedente C: frotiu din LCR ce depisteaz coci Gram negativi n diplo D: frotiu din LCR ce depisteaz coci Gram pozitivi E: LCR purulent 21. [MNG10010] Care dintre urmtoarele meningite se declar serviciului epidemiologic? (pag. 290) A: meningita meningococic B: meningita pneumococic C: meningita tuberculoas D: meningita cu Listeria monocytogenes E: meningita cu Haemophilus influenzae 22. [MNG10011] Care dintre elementele urmtoare pot sugera diagnosticul de meningit cu haemophilus influenzae? (pag. 290) A: suferin meningean ce apare la copii nevaccina i, cu focare supurative n sfera ORL B: frotiu din LCR ce eviden iaz bacili Gram negativi C: LCR purulent D: LCR clar E: LCR hemoragic

23. [MNG10012] Diagnosticul diferential al meningitei infectioase este: () A: Meningita neinfectioasa B: Meningism: Meningita fara germene identificat la culturile din LCR C: Reactie meningiana fara infectie: sindrom meningian cu examen LCR normal D: Meningismul este satelit virozelor E: Reactia meningiana fara germene impune cautarea unei infectii parameningiene active

24. [MNG10013] Complicatiile meningitelor purulente sunt: (pag:291) A: Tulburarile de mers aparute la distanta sunt date de o hidrocefalie cu presiune normala.

B: Rendu-Osler C: Soc septic D: Coagulare intravasculara diseminata, Tulburari hidroelectrolitice E: Epilepsie, Coma, Hidrocefalie, Hipertensiune intracraniana 25. [MNG10020] Sindromul meningeal, se definete prin urmtoarele () A: Febr B: Frison C: Cefalee intens D: Redoare meningeal E: Fotofobie 26. [MNG10021] Despre examenul LCR, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Se realizeaz cu ajutorul punciei lombare B: Se realizeaz cu ajutorul punciei sternale C: Diagnosticul de meningit se pune dac exist mai mult de 5 elemente/mm3 D: Meningita sn purulent dac majoritatea elementelor sunt polinucleare E: Meningita sn purulent dac majoritatea elementelor sunt limfocite 27. [MNG10022] Despre examenul LCR se pot afirma urmtoarele () A: Se realizeaz cu ajutorul punciei lombare B: Diagnosticul de meningit se pune dac exist mai mult de 10 elemente/mm3 C: Meningita sn cu lichid clar dac majoritatea elementelor sunt polinucleare D: Meningita sn cu lichid clar dac majoritatea elementelor sunt limfocite E: Meningita sn purulent dac majoritatea elementelor sunt polinucleare

28. [MNG10023] Despre meningita cu lichid purulent, la care examenul bacteriologic direct arat coci gram pozitivi, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Debutul este n general insidios B: Debutul este n general brutal, cu tulburri de vigilen C: Apare n special la etilici splenectomizai D: Tratamentul curativ este de 15 zile E: n cazul existenei n antecendente a unui traumatism cranian, se are n vedere identificarea i eventual tratarea breei osteomeningiene 29. [MNG10024] Despre meningita cu lichid purulent la care examenul bacteriologic arat coci gram negativi sunt adevrate urmtoarele () A: Debutul este brutal B: De obicei apare ca urmare a unei rinofaringite C: Apare mai degrab la btrni D: Apare mai degrab la adulii tineri E: Ca metod de prevenie, subiecii diagnosticai, se declar obligatoriu 30. [MNG10025] Despre meningita cu lichid purulent la care examenul bacteriologic arat coci gram negativi se pot spune urmtoarele () A: Este vorba probabil de pneumococi B: Este vorba probabil de meningococi C: Vaccinarea este imposibil pentru serotipurile A i B D: De obicei debutul este insidios

E: De obicei debutul este brutal

31. [MNG10026] Referitor la meningita cu lichid purulent, la care examenul bacteriologic direct arat bacili gram pozitivi, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Apare ca urmare a unei rinofaringite B: Instalarea este brutal C: Instalarea este subacut D: Apare mai frecvent n sarcin, la nou nscui i la pacieni cirotici E: Tratamentul curativ dureaz 21 zile 32. [MNG10027] n meningita cu lichid purulent n care examenul bacteriologic direct arat bacili gram pozitivi sunt adevrate urmtoarele cu excepia () A: Instalarea este brutal B: Instalarea este subacut C: Apare ca urmare a unei rinofaringite D: Tratamentul curativ dureaz 7 zile E: Tratamentul curativ dureaz 21 zile

33. [MNG10028] Referitor la meningita cu lichid purulent, la care examenul bacteriologic direct arat bacili gram negativi sunt adevrate () A: Este vorba cel mai probabil de listeria monocytogenes B: Este vorba cel mai probabil despre Streptococus pneumoniae C: Este vorba cel mai probabil despre meningococi D: Este vorba cel mai probabil despre Haemophilus influenzae E: O cauz posibil este o infecie n sfera ORL la copiii nevaccinai 34. [MNG10029] Despre neuropaludism sunt adevrate urmtoarele () A: Debutul este insidios B: Debutul este rapid C: Pot apare convulsii D: Se soldeaz cu decesul n absena tratametului E: Valori mari ale glicemiei apar frecvent 35. [MNG10030] Despre afeciuni asociate cu neuropaludismul sunt adevrate urmtorele afirmaii (pg. 292) A: Apare hipoglicemia B: Apare hiperglicemia C: Apare insuficiena respiratorie D: Apare insuficiena renal E: Coagularea intravascular este rareori asociat 36. [MNG10031] Diagnosticul diferenial al unei meningite cu HSV se face cu () A: Neuropaludismul B: Listerioza C: Tuberculozele neuromeningiene D: Infecia cu HIV i complicaiile stadiului SIDA E: Astmul bronic

37. [MNG10032] Complicaiile meningoencefalitei cu HSV sunt urmtoarele () A: n faza acut - edem cerebral i chiar decesul B: n faza cronic - edem i chiar decesul C: Epilepsie refractar D: Tulburri de memorie E: Tulburri afazice 38. [MNG10033] Despre meningoencefalit cu HSV, sunt adevrate urmtoarele () A: Acest diagnostic se suspecteaz n cazul instalrii brutale sau rapide B: Apare sindromul meningeal (tulburri de memorie, tulburri de comportament) C: Apar semne encefalice (tulburri de memorie, tulburri de comportament) D: Apare sindromul meningeal (cefalee intens, redoarea cefei) E: Complicaiile sunt mai frecvente, cu ct tratamentul este nceput mai trziu 39. [MNG10034] Despre meningoencefalita cu HSV, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Tabloul clinic se instaleaz insidios B: Tabloul clinic se instaleaz brusc C: Examenul direct al LCR, nu identific un germene D: RMN-ul sau CT-ul arat n mod tipic leziuni bilaterale E: RMN-ul sau CT-ul arat n mod tipic leziuni unilaterale 40. [MNG10035] Despre meningoencefalita cu HSV este adevrat () A: Tabloul clinic se instaleaz insidios B: Tabloul clinic se instaleaz brusc C: Examenul direct al LCR, nu identific un germene D: RMN-ul sau CT-ul arat n mod leziuni bilaterale E: RMN-ul sau CT-ul arat n mod tipic leziuni unilaterale 41. [MNG10036] Urmtoarele reprezint complicaii ale meningitelor purulente () A: ocul septic B: Hidrocefalie cu presiune intracranian crescut C: Com D: Epilepsia E: Tulburri hidroelectrolitice 42. [MNG10037] Urmtoarele sunt complicaii ale meningitelor purulente () A: Hidrocefalia B: Coagulare intravascular diseminat C: Insuficiena renal D: Insuficiena hepatic E: Surditate

43. [MNG10038] Meningita cu pneumococ se caracterizeaza prin : () A: debut brutal B: tulburari de vigilenta C: debut subacut D: in caz de asplenie , nu se face prevenire E: apare de obicei la subiectii in varsta , la etilici ,splenectomizati si la purtatorii unei brese osteomeningiene

44. [MNG10040] EEG-ul in meningita cu HSV arata : () A: unde lente si/sau varfuri B: polivarfuri C: localizare temporala ,asimetrica D: localizare parietala E: Semnul Hover

45. [MNG10043] In meningita cu LCR purulent pot fi incriminati urmatorii germeni: (289) A: Coci gram negativi - meningococ B: Coci gram negativi - pneumococ C: Coci gram pozitivi - pneumococ D: Coci gram pozitivi - meningococ E: Coci gram pozitivi - Streptococcus pneumoniae

46. [MNG10044] In meningita cu LCR purulent pot fi incriminati urmatorii germeni, cu exceptia: (289) A: Coci gram negativi - meningococ B: Bacili gram negativi - meningococ C: Bacili gram negativi - listeria monocytogenes D: Coci gram pozitivi - meningococ E: Coci gram pozitivi - Streptococcus pneumoniae

47. [MNG10045] In meningite se asociaza corticoterapie primei injectii cu antibiotic in caz de: (pag 290) A: tuberculoza B: meningococ C: haemophilus influenzae la copil D: pneumococ la imunodeprimat E: neuropaludism

48. [MNG10046] Meningite neinfectioase sunt: (pag 291) A: iatrogene postradioterapie B: imunoalergice C: medicamentoase D: tumorale E: metabolice

49. [MNG10047] In tratamentul meningitei, corticoterapia se asociaza primei injectii cu antibiotic numai si numai in caz de: () A: tuberculoza B: meningococ C: pneumococ la adult D: Haemophilus influenzae la copil E: infectie HIV

50. [MNG10048] Declararea epidemiologica obligatorie se face in caz de meningite cauzate de: ()

A: meningococi B: HIV stadiu SIDA C: tuberculoza D: pneumococi E: stafilococi

51. [MNG10049] Urmatoarele afirmatii despre reactia meningiana fara infectie veritabila sunt adevarate: (pag.291) A: meningita dupa PL fara germeni identificat la culturi B: examen LCR normal C: satelit virozelor D: trebuie cautata o infectie ORL E: trebuie cautata o infectie osteovertebrala

52. [MNG10050] Neuropaludismul este caracterizat de () A: Asociaz deseori CID B: Are un debut insidios C: Este frecvent la tineri D: Se trateaz cu chinin i.v. E: Diagnosticul se face pe frotiu cu pictura groas 53. [MNG10051] Meningoencefalita cu HSV poate avea urmtoarele complicaii () A: Tulburri de fonaie i deglutiie B: Tulburri psihiatrice C: Sindrom Korsakov D: Epilepsie refractar E: HTIC 54. [MNG10052] Meningoencefalita HSV se manifest prin () A: Hemiasomatognozie B: Tulburri de memorie C: Hipoestezie bilateral D: Afazie Wernicke E: Hemianopsie laterala omonim 55. [MNG10053] Urmtoarele reprezint meningite noninfecioase () A: Reactive B: Imunoalergice C: Tumorale D: Post-chimioterapie intratecal E: Post-iradiere 56. [MNG10054] Meningita viral benigne este caracterizat, cu excepia () A: Proteinorahie < 1g/l B: LCR panache C: Hipoglicorahie D: Hiperglicorahie E: Normoglicorahie

57. [MNG10055] Meningitele cu lichid purulent i bacili gram negativi se asociaz () A: Tratament cu cefotaxim timp de 7 zile B: Probabil cu Listeria monocytogenes C: Poate fi prevenita prin vaccinare D: Frecvent la aduli tineri E: Determin paralizie facial periferic 58. [MNG10056] Meningitele cu lichid purulent i bacili gram pozitivi sunt caracterizate de () A: Tratament cu amoxicilin i aminozide timp de trei sptmni B: Determina paralizie facial periferic C: Instalare subacut D: Probabil cu meningococ E: Probabil cu Listeria 59. [MNG10057] Meningitele cu lichid purulent i coci gram negativi sunt caracterizate de () A: Probabil cu Haemophilus Influenzae B: Probabil cu Listeria C: Posibil prezen a unei purpure echimotice extinse D: Frecvent la aduli tineri E: Debut brutal 60. [MNG10058] Sindromul meningian se manifest prin () A: Fonofobie B: Redoare meningian C: Cefalee intens D: Vrsturi n jet E: Grea

GRIPA

1. [GRP10002] Care dintre urmtoarele msuri nu contribuie la ntreruperea transmiterii virusului gripal (pg. 323) A: izolarea pacienilor i a cazurilor suspecte B: splarea sistematic a minilor cu soluii hidroalcoolice (pacieni, vizitatori, personal sanitar) C: purtarea mtilor de protecie de ctre pacieni / personalul de ngrijire D: purtarea ochelarilor de protecie, a halatului si a manusilor de protecie de ctre personalul de ngrijire aflat n contact cu pacienii E: permisiunea de vizitare a pacienilor de ctre rude 2. [GRP10003] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la diagnosticul gripei este fals? (pg. 321322) A: contextul epidemic este important pentru stabilirea diagnosticului de grip B: perioada de incubaie n grip este lung (aproximativ 10 zile) C: simptomatologia prodromal (febra ridicat, frisoane, artromialgii, cefalee, stare general de ru) este puin specific D: tabloul radiologic nu relev semne specifice E: suprainfeciile bacteriene sunt responsabile de o mare parte dintre decese 3. [GRP10004] n care dintre situaii, diagnosticul de grip este improbabil: (pg. 321) A: bolnav cu manifestri de viroz respiratorie n context epidemic gripal B: simptome respiratorii i contact recent cu un pacient confirmat cu grip C: debut brusc al unei suferine respiratorii de aspect viral, dupa o incubaie scurt (1-3 zile) D: tablou clinic caracterizat de febr ridicat, frisoane, semne respiratorii, artromialgii, cefalee, ameeli E: tablou hematologic periferic caracterizat prin leucocitoz i hipereozinofilie 4. [GRP10005] Care complicaie nu apare n infecia cu virusul gripal? (pg. 321) A: suprainfecii bacteriene B: decompensare cardiaca la persoane diagnosticate cu insuficien cardiaca grav sau valvulopatii grave C: decompensarea respiratorie la persoanele cunoscute cu bronhopneumopatii cronice D: sindromul de detresa respiratorie acut E: anizocorie 5. [GRP10006] Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare la tratamentul gripei este fals? (pg. 322) A: n prezent se utilizeaz urmtoarele antivirale cu aciune specific: oseltamivir, zanamivir, amantadin B: antibioticele antibacteriene nu se folosesc dect n cazurile de suprainfecie dovedit C: este indicat hidratarea bolnavului pentru combaterea pierderilor secundare febrei ridicate D: se utilizeaz medicamente antalgice, respectiv antipiretice E: se indic repausul fizic 6. [GRP10012] Aspectele importante ale gripei sunt urmtoarele, cu excepia () A: Mortalitate direct sczut B: Evoluie epidemic C: Evoluie endemic D: Contagiozitate sczut E: Vaccinare anual

7. [GRP10013] Fiziopatologic, n cadrul gripei se disting 4 etape, cu excepia () A: Penetrarea celular graiei hemaglutininei B: Eliberarea virionilor, graie neuraminidazei C: Replicare intracelular D: Fr liz celular E: Reacie inflamatorie i suprainfecii bacteriene poteniale 8. [GRP10016] Prodroamele sunt caracterizate de urmtoarele, cu excepia () A: Frisoane B: Cefalee C: Stare general de ru D: Astenie E: Prodroamele sunt puin specifice 9. [GRP10017] Forma simpl n diagnosticul clinic al gripei se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia () A: Frisoane B: Artromialgii C: Astenie D: Anorexie E: Febr ridicat 39-40 10. [GRP10018] Complicaiile gripei sunt urmtoarele cu excepia () A: Decompensarea tarelor B: Suprainfecii bacteriene C: Gripa malign D: Artromialgii E: Pneumopatie cu pneumococ 11. [GRP10019] Explorrile biologice ale secreiilor respiratorii, presupun urmtoarele, cu excepia () A: Izolarea virusului pe culturi celulare - metod de referin B: Izolarea virusului pe culturi celulare se realizeaz n primele 3 zile C: Imunofluorescena indirect pe prelevat nazal, s se realizeze n primele 7 zile D: Detectarea antigenilor virali prin ELISA E: Detectarea direct a genomului prin RT-PCR 12. [GRP10020] Tratamentul specific al gripei se realizeaz astfel, cu excepia () A: Se administreaz Zanamivir B: Se administreaz Oseltamavir C: Se administreaz antivirale D: Amantadina nu se administreaz frecvent E: Aciunea antiviralelor este limitat 13. [GRP10021] Msurile de ntrerupere a transmiterii n cazul gripei constau n urmtoarele, cu excepia () A: Splatul minilor cu soluii hidroalcoolice se realizeaz pentru personalul de ngrijire, pacieni, vizitatori B: Personalul de ngrijire trebuie s poarte ochelari, mnui, halat de protecie la contactul cu pacienii

C: Vizitele trebuiesc limitate D: Pacienii i cazurile suspecte trebuiesc izolate dac au nceput tratamentul antiviral E: Pacienii i cazurile suspecte sunt izolate 14. [GRP10022] Urmtoarele afirmaii legate de virusul H1N1v sunt adevrate, cu excepia () A: Combin secvene genomice aviare, porcine i umane B: A nlocuit vechea tulpin A/H1N1 C: Nu a avut o rat mare de mortalitate D: A afectat mai ales persoanele n vrst E: A permis dispunerea devreme a unui vaccin foarte eficace

15. [GRP10058] Legat de contagiozitatea in gripa ,este adevarata urmatoarea afirmatie: (pag.320) A: incepe o data cu debutul semnelor clinice B: incepe inainte de debutul semnelor clinice C: incepe dupa debutul semnelor clinice D: este minima inainte de debutul semnelor clinice E: este minima dupa debutul semnelor clinice

16. [GRP10059] Legat de vaccinul antigripal, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia : (pag 323) A: este un vaccin viu atenuat B: este produs anual pe ou embrionat C: este recomandat subiectilor sub 65 ani, cu spitalizare de durata medie D: este recomandat subiectilor de peste 65 ani E: este recomandat pacientilor cu diabet, aflati sub tratament (care nu pot fi echilibrati doar prin regim) 17. [GRP10070] ntrerupea transmiterii virusului gripal se poate realiza prin, cu excepia () A: Interzicerea accesului vizitatorilor n perioada de maxim viremie B: Limitarea vizitelor C: Splatul minilor cu soluii hidroalccolice D: Personalul de ngrijire trebuie s poarte ochelari, mnui si halat de protecie E: Izolarea pacientilor i a cazurilor suspecte 18. [GRP10071] Vaccinul antigripal este recomandat n urmtoarele cazuri, cu excepia () A: Personalului din sntate B: Contacii de familie ai sugarilor sub 6 luni C: Persoanele din uniti sanitare cu spitalizare de durat medie D: Nou-nscuilor cu mucoviscidoz E: Celor de peste 65 de ani 19. [GRP10072] n cazul gripei la copii ntre 1-12 ani, urmtorul este inhibitor de neuraminidaz recomandat () A: Ribavirin B: Oseltamivir C: Indinavir D: Adefovir E: Zanamivir

20. [GRP10073] Determin tablou clinic pseudogripal, cu excepia () A: Coxiella burnetti B: Chlamydiae psittaci C: Coronavirus D: Calicivirus E: Adenovirus

21. [GRP10074] Diagnosticul gripei este caracterizat, cu excepia () A: Prodromul este puin specific i apare brusc B: Semnele se atenueaz spontan n 4-7 zile C: Febr mare, de peste 39 de grade D: Este important contextul epidemic E: Perioada de incubaie de o sptmn 22. [GRP10075] Ciclul fiziopatologic al virusurilor gripale este caracterizat de, cu excepia () A: Liz celular B: Eliberarea virionilor graie neuraminidazei C: Replicare intracelular D: Integrare n genomul celulei E: Penetrare celulara graie hemaglutininei 23. [GRP10007] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la virusurile gripale sunt adevrate (pg. 320) A: virusurile gripale au un genom bazat pe ADN B: trei genuri sunt patogene pentru om: Myxovirus influenza A, B i C C: toate cele trei genuri sunt patogene strict pentru om D: subtipurile virale sunt clasificate n funcie de tipurile de hemaglutinin i de neuraminidaz E: recombinrile genetice sunt responsabile de epidemiile gripale anuale i de pandemii 24. [GRP10008] Care dintre urmtoarele subtipuri ale virusului gripal au determinat pandemii n secolul XX (pg. 323-324) A: H1N1 B: H2N2 C: H3N2 D: H5N1 E: H1N1v 25. [GRP10009] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la fiziopatologia gripei sunt adevrate? (pg. 320) A: virusul gripal penetreaz celular cu ajutorul neuraminidazei B: dup penetrare virusul gripal se replic intracelular C: eliberarea noilor virioni este facilitat de catre hemaglutinin D: la nivelul aparatului respirator virusul gripal determin liz celular i reacii inflamatorii E: suprainfeciile bacteriene apar obligatoriu n evoluia gripei 26. [GRP10010] n suspiciunea de grip, care dintre urmtoarele explorri biologice pot fi utilizat e

pentru confirmare? (pg. 322) A: izolarea virusului gripal pe culturi celulare B: detectarea structurilor genomice prin RT-PCR C: detectarea antigenelor virale prin tehnica ELISA D: detectarea anticorpilor specifici prin imunofluorescen indirect (proba din prelevatul nazal) E: detectarea anticorpilor specifici prin reacia Paul-Bunnell-Hngnuiu (prob de snge) 27. [GRP10011] Urmtoarele categorii de persoane au indicaie de vaccinare antigripal: (pg. 323) A: sugarii peste vrsta de 3 luni B: vrstnicii (peste 65 de ani) C: persoanele cu suferine bronhopulmonare cronice D: gazdele speciale care prezint deficite imunitare celulare (mai ales infecia HIV) E: persoanele cunoscute ca fiind alergice la ovalbumin

28. [GRP10023] Aspectele importante ale gripei sunt () A: Legat de diversitatea genetic B: Vaccinare anual C: Contagiozitate D: Morbiditate ridicat E: Are doar evoluie endemic 29. [GRP10024] Elementele virusologice incriminate n apariia gripei sunt () A: Virusuri ARN B: Virusuri din familia Orthomyxoviridae C: Patogene pentru om sunt Myxovirus influenza D: Virusurile sunt responsabile de infecii respiratorii acute doar la om E: Virusurile sunt responsabile de infecii respiratorii acute la om i la animal 30. [GRP10025] Myxovirusurile influenzae sunt urmtoarele () A: Myxovirusurile influenzae A B: Myxovirus influenzae B i C C: Myxovirus influenzae B este virus strict uman D: Myxovirus influenzae C infecteaz diferite animale E: Myxovirus influenzae A este virus strict uman 31. [GRP10026] Despre virusurile A din familia Myxovirusuri influenzae, sunt adevrate urmtoarele () A: Infecteaz diferite animale B: Infecteaz mamifere canine C: Infecteaz cai D: Infecteaz oi E: Psrile constituie rezevorul gripei 32. [GRP10027] Despre subtipurile virale ale Myxovirusurilor influenzae sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Sunt clasificate n funcie de tipurile de hemaglutinin B: Sunt clasificate n funcie de tipurile de neuraminidaz C: Sunt clasificate doar n funcie de tipurile de hemaglutinin D: Sunt clasificate doar n funcie de tipurile de neuraminidaz

E: Sunt identificate 16 tipuri de hemaglutinin i 9 tipuri de neurmaminidaz 33. [GRP10028] Referitor la recombinrile genetice din cadrul gripei, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Sunt frecvente B: Se realizeaz n mod intrinsec C: Se datoreaz schimburilor de gene ntre specii D: Sunt resposabile doar de epidemiile gripale E: Sunt responsabile de epidemiile gripale anuale precum i de pandemii

34. [GRP10029] Fiziopatologic, n cadrul gripei se disting 4 etape () A: Penetrarea celular graie neuraminidazeo B: Replicare intracelular C: Eliberarea virionilor, graie hemaglutininei D: Liza celular E: Reacie inflamatorie i suprainfecii bacteriene poteniale 35. [GRP10030] Din punct de vedere fiziopatologic, caracteristic pentru grip sunt urmtoarele aspecte () A: Viremia este inconstant B: Viremia este constant C: Contagiozitatea ncepe nainte de debutul semnelor clinice D: Contagiozitatea ncepe dup debutul semnelor clinice E: Contagiozitatea ncepe odat cu debutul semnelor clinice 36. [GRP10031] Epidemiologic, gripa se caracterizeaz prin () A: Transmitere uman B: Transmitere pe cale respiratorie C: Grad mare de contagiozitate D: Are doar evoluie epidemic E: Are evoluie epidemic 37. [GRP10034] Diagnosticul clinic al gripei se realizeaz trecnd prin urmtoarele etape (pag. 321) A: Noiunea de contaminare i epidemie B: Incubaia C: Forma simpl D: Prodroame E: Fr complicaii

38. [GRP10035] Diagnosticul clinic al gripei este sugerat de () A: Contextul epidemic este important B: Incubaie 1-3 zile C: Prodroame cu apariie brusc D: Forma simpl nu este caracterizat de febr E: Complicaiile sunt reprezentate de suprainfeciile bacteriene 39. [GRP10036] Noiunea de contaminare i de epidemie, ca i dg clinic al gripei este definit de () A: Contextul clinic este important

B: Perioada de contagiozitate se ntinde de la 2 zile nainte de apariia semnelor clinice C: Perioada de contagiozitate ine pn la 6 zile dup apariia semnelor clinice D: Noiunea de contaminare trebuie cutat n cadrul anamnezei E: Contextul clinic nu este important

40. [GRP10037] Prodroamele sunt caracterizate de () A: Febr ridicat B: Cefalee C: Artromialgii D: Stare de ru general E: Prodroamele nu sunt caracterizate de simptome manifeste 41. [GRP10038] Forma simpl n diagnosticul clinic al gripei se caracterizeaz prin () A: Frisoane B: Astenie C: Anorexie D: Febr ridicat 39-40grd E: Febra i frisoanele lipsesc n forma simpl a gripei 42. [GRP10039] Complicaiile gripei sunt () A: Suprainfecii bacteriene B: Decompensarea tarelor C: Gripa malign D: Pneumopatie cu pneumococ E: Semnele complicaiilor se atenueaz spontan n 4-7 zile 43. [GRP10040] Despre explorrile biologice ce se pot face pentru diagnosticul de grip, sunt adevrate urmtoarele () A: Ale secreiilor salivare B: Ale secreiilor respiratorii C: Ale sngelui D: Serologia sngelui are un mare interes pentru diagnostic E: Explorrile biologice nu sunt relevante pentru diagnostic 44. [GRP10041] Explorrile biologice ale secreiilor respiratorii, presupun () A: Izolarea virusului pe culturi celulare B: Detectarea direct a genomului prin RT-PCR C: Detectarea antigenilor virali prin ELISA D: Imunofluorescena indirect pe prelevat nazal E: Izolarea virusului pe culturi celulare se realizeaz n primele 5 zile 45. [GRP10042] Diagnosticul diferenial se realizeaz cu ali ageni patogeni cu tropism respirator, cum ar fi () A: Coronavirus B: Adenovirus C: Bacterii intracelulare D: Enterovirus E: Virusul Epstein-Barr

46. [GRP10043] Despre tratamentul gripei putem afirma () A: Este specific B: Sunt necesare msuri de ntrerupere a transmiterii C: Este simptomatic D: Necesit supraveghere E: Nu necesit un tratament aparte 47. [GRP10044] Tratamentul specific al gripei se realizeaz astfel () A: Se administreaz antivirale B: Se administreaz Oseltamivir C: Se administreaz Zanamivir D: Amantadina se administreaz frecvent E: Nu se administreaz antivirale 48. [GRP10045] Tratamentul simptomatic al gripei const n () A: Repaus B: Concediu medical C: Antalgice D: Antipiretice E: Gripa nu necesit repaus 49. [GRP10046] Prevenia n cazul gripei const n () A: Vaccinare B: Antivirale C: Msuri de ntrerupere a transmiterii D: Supraveghere E: Tratament simptomatic 50. [GRP10047] Despre vaccinarea n cazul gripei, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Prezint un interes major la nivel individual B: Prezint un interes major la nivel colectiv C: Trebuie repetat n fiecare an D: Nu trebuie repetat n fiecare an E: Vaccinarea este eficient n raport cost/eficacitate 51. [GRP10048] Despre vaccinul n cazul gripei sunt adevrate () A: Este vorba de un vaccin inactivat B: Este un produs anual pe ou embrionat C: Vaccinul pornete de la o combinaie de tulpini din epidemiile trecute D: Vaccinul apare de mai multe ori pe an E: Vaccinul pornete de la o singur tulpin din epidemiile trecute 52. [GRP10049] Referitor la vaccinarea n cazul gripei, sunt adevrate urmtoarele () A: Eficacitatea sa depinde de factori intrinseci B: Eficacitatea sa depinde de factori extrinseci C: Este eficient pentru a reduce morbiditatea D: Este eficient pentru a reduce mortalitatea E: Nu este influenat de variaiile genetice ale virusurilor gripale

53. [GRP10050] Vaccinul antigripal este recomandat pentru () A: Subiecii sub 65 de ani B: Personalul din sntate C: Persoanele aflate n unitile sanitare cu spitalizare de durat medie sau lung, aflate peste 65 de ani D: Contacii de familie ai sugarilor sub 6 luni E: Pacienii care prezint tare asociate (de peste 6 luni) 54. [GRP10051] Urmtoarele tare impun vaccinarea antigripal () A: Afeciuni bronhpulmonare cronice B: Insuficiene cardiace grave C: Drepanocitoze homozigote i dublu heterozigote S/C D: Infecie cu HIV E: Doar diabetul insulinodependent 55. [GRP10052] Copiii care prezint factori de risc ai gripei sunt () A: Prematurii B: Copiii cu cardiopatie congenital C: Copiii cu patologie pulmonar D: Copiii cu patologie neuromuscular E: Orice copil exclus unui risc de apariie a gripei grave 56. [GRP10053] Despre antivirale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii (pg. 323) A: Sunt prescrise n mod sistematic B: Se poate administra Oseltamivir C: Precocitatea tratamentului este elementul cheie D: Se trateaz pn la 7 zile dup apariia ultimului caz E: Se trateaz pn la 10 zile dup apariia primului caz 57. [GRP10054] Referitor la msurile de ntrerupere a transmiterii n cazul gripei, sunt adevrate urmtoarele () A: Nu sunt fundamentale pentru a evita propagarea unei epidemii B: Nu sunt fundamentale pentru e evita propagarea unei pandemii C: Const n n evitarea transmiterii aeriene D: Const n evitarea transmiterii indirecte prin contact E: Sunt fundamentale pentru a evita propagarea unei epidemii sau pandemii 58. [GRP10055] Msurile de ntrerupere a transmiterii n cazul gripei constau n () A: Pacienii i cazurile suspecte sunt izolate B: Vizitele sunt limitate C: Personalul de ngrijire i pacienii trebuie s poarte mti de protecie D: Splatul minilor cu soluii hidroalcoolice se realizeaz doar pentru personalul de ngrijire E: Vizitele nu trebuiesc limitate

59. [GRP10056] Virusul H5N1 () A: Este un virus aviar B: A aprut n 2003

C: Nu determin o mortalitate ridicat D: Nu au fost confirmate cazuri de transmitere interuman E: Poate duce la o pandemie deosebit de grav dac virusul se adapteaz mai mult la om

60. [GRP10057] Virusul H1N1v () A: A aprut n 2009 B: Combin secvene genomcice i umane C: A avut o rat mare de mortalitate D: A nlocuit vechea tulpin A/H1N1 E: Combin secvene genomice aviare, porcine i umane

61. [GRP10060] Urmatoarele afirmatii despre antiviralele administrate in tratamentul gripei sunt adevarate: (pag.322) A: oseltamivir: per os, la adult sau copil>1 an, timp de 5 zile B: zanamivir: inhalatie, adult si copil >1 an C: actiune limitata D: diminueaza intensitatea, durata simptomelor, contagiozitatea numai daca sunt administrate in primele 24 de ore de la debutul simptomelor E: daca sunt administrate dupa 48 de ore de la debutul simptomelor actiunea lor este foarte scazuta

62. [GRP10061] Urmatorii agenti patogeni cu tropism respirator pot da tablouri clinice pseudogripale: () A: VRS B: adenovirus C: enterovirus D: coronavirus E: Chlamydiae trachomatis

63. [GRP10062] Explorarile biologice din secretiile respiratorii in cazul pacientului cu gripa sunt: () A: izolarea virusului pe culturi celulare: metoda de referinta, in primele 3 zile cu simptome B: detectarea directa a genomului prin ELISA C: detectarea antigenilor virali prin RT-PCR D: imunofluorescenta indirecta pe prelevat nazal: in primele 3 zile dupa aparitia simptomelor, metoda putin specifica E: serologie: de prima intentie 64. [GRP10063] Profilaxia gripei cu antivirale este caracterizat de () A: Tratament 7 zile dup apariia ultimului caz B: Tratament cu amantadin C: Se relizeaz doar n perioada epidemic n caz de expunere la caz diagnosticat D: Zanamivir la copii peste 1 an E: Oseltamivir la copii peste 13 ani 65. [GRP10064] Se recomand vaccin antigripal dac () A: Persoanele lucreaz n sistemul de sntate B: La nou-nscuii cu cardiopatii congenitale dificil tolerat C: La nou-nscuii cu HIV D: Celor peste 65 ani E: La nou-nscuii cu drepanocitoze homozigote

66. [GRP10065] Gripa se poate trata cu urmtoarele inhibitoare de neuraminidaz () A: Zanamivir B: Ribavirin C: Oseltamivir D: Efavirenz E: Adefovir

67. [GRP10066] Tablou pseudogripal poate fi cauzat de () A: VRS B: Coxiella burnetti C: Chlamydia pneumoniae D: M. pneumoniae E: S. pneumoniae

68. [GRP10067] Prodromul gripal este caracterizat de () A: Diaree B: Cefalee C: Artromialgii D: Febr ridicat E: Debut insidios

69. [GRP10068] Ciclul fiziopatologic al virusurilor gripale include: () A: Eliberarea virionilor B: Replicarea viral intracelular C: Integrarea ADN rezultat n genomul celulei D: Reverstranscrierea ARN de ctre reverstranscriptaz E: Penetrare celular graie hemaglutininei 70. [GRP10069] Exist urmtoarele tipuri de Myxovirus influenza patogene pentru om () A: Tip A B: Tip B C: Tip C D: Tip H E: Tip N

INFECTIA CU HIV

1. [HIV10002] Diagnosticul infeciei cu HIV se bazeaz pe: (pg. 325) A: tipare limfocitara CD4/CD8 B: test ELISA combinat de generaia a patra C: determinarea nivelului limfocitelor CD4 D: test genotipic de rezisten E: imunofenotipare 2. [HIV10003] Care este cea mai frecvent infecie oportunist ntlnit la pacienii infectai cu HIV: (pg. 327) A: criptococoza B: toxoplasmoza cerebral C: pneumocistoza pulmonar D: sarcomul Kaposi E: leucoencefalopatia multifocal progresiv 3. [HIV10004] Profilaxia primar pentru pneumocistoz i toxoplasmoza la pacienii infectai cu HIV se face cu: (pg. 326) A: cotrimoxazol B: fluconazol C: pirimetamin D: ganciclovir E: foscarnet

4. [HIV10005] Tabloul clinic al pneumocistozei pulmonare este de tip: (pg. 327) A: pneumonie franc lobar B: abces pulmonar C: pneumopatie interstiial febril, rezistent la antibioticele clasice D: sindrom pertusiform cu expectoraie purulent E: sindrom al disfunciei reactive de ci aeriene (RADS) 5. [HIV10006] Cea mai frecvent localizare a infeciei cu citomegalvirus la pacienii infectai cu HIV este: (pg. 327) A: hepatic B: ganglionar C: pulmonar D: retinian E: cerebral 6. [HIV10012] Bilanul iniial n infeciile cu HIV se face lund n considerare urmtoarele, cu excepia () A: Fund de ochi dac CD4<100/mm3 B: Bilan metabolic C: HLG D: RMN toracic E: Test genotipic de rezisten 7. [HIV10013] Tratamentul antiretroviral nu este recomandat, dac ()

A: Pacienii sunt peste 50 de ani B: Dac pacientul este simptomatic C: CD4>500/mm3 D: Scderea rapid a CD4 E: Co-infecie VHB sau VHC 8. [HIV10014] Localizarea cea mai frecvent a infeciei cu Citomegalovirus n infeciile cu HIV este () A: Cerebral B: Ginecologic C: Retinian D: Digestive E: Respiratorie 9. [HIV10015] Afirmaiile legate de pneumocistoza pulmonar n infeciile cu HIV sunt adevrate, cu excepia (pag. 327) A: Arat ca o pneumopatie interstiial febril B: Rezisten la antibioticele clasice C: Tratamentul se realizeaz cu Cotrimazol D: Nu se administreaz corticoterapie E: Tratamentul cu Cotrimoxazol se face timp de 3 sptmni

10. [HIV10050] Inhibitor non nucleozidic al transcriptazei inverse: (326) A: Abacavir B: Lamivudin C: Tenofovir D: Efavirenz E: Emtricitabin 11. [HIV10064] Msurile profilactice n infecia cu HIV pentru transmiterea maternofetal include, cu excepia () A: Interzicerea alptrii B: Tratament profilactic pentru nou-nscut timp de 6 sptmni C: Cezariana obligatorie D: Natere asistat de o echip experimentat E: Tratarea mamei n timpul sarcinii 12. [HIV10065] Cancerele asociate frecvent cu infecia de HIV sunt, cu excepia () A: Cancerul ovarian B: Sarcomul Kaposi C: Cancerul canalului anal D: Cancerul colului uterin E: Cancerul pulmonar 13. [HIV10066] Care dintre urmtoarele este o infecie oportunist pe fondul imunosupresiei grave n infecia cu HIV () A: Sarcom Kaposi B: Pneumocistoza C: Criptococcoza

D: Toxoplasmoza E: Infecia cu CMV 14. [HIV10067] Reprezint un inhibitor nucleozidic al reverstranscriptazei () A: Ritonavir B: Atanzavir C: Lopinavir D: Tenofovir E: Efavirenz 15. [HIV10068] Bilanul iniial dup diagnosticarea infeciei cu HIV include, cu excepia () A: Serologie HSV B: Radiografie toracic C: Serologie sifilis D: Test genotipic de rezisten E: Tipare limfocitar CD4/CD8 16. [HIV10069] Evoluia infeciei cu HIV include, cu excepia () A: Clasa 2 nseamn 200-499 CD4/mm3 B: Clasa C este SIDA C: n faza simptomatic poate apare encefalit cu HIV D: Leucoplazia proas apare n faza paucisimptomatic E: Primoinfecia este deseori simptomatic

17. [HIV10070] Care dintre afirmatiile referitoare la HIV SI INFECTIA OMONIMA este adevarata? () A: Istoria naturala cu hiv include vindecare virusologica B: hiv este un retrovirus cu genom ADN C: sTADIUL 3 BIOLOGIC AL CLASIFICARII CDC se defineste printr-un numar de limfocite CD4 peste 200/milimetru cub D: Un test ELISA HIV pozitiv poate sustine diagnosticul de infectie fara o confirmare prin Western blot sau imunoblot E: Principalele infectii oportuniste sunt pneumocistoza pulmonara,toxoplasmoza cerebrala si infectia cu citomagalovirus

18. [HIV10071] In infectia HIV profilaxia infectiilor oportuniste cu cotrimoxazol se face daca : () A: Valoarea CD4 este mai mare de 500/mmc B: Valoarea CD4 este mai mare de 350/mmc C: Valoarea CD4 este mai mica de 200/mmc D: Valoarea CD4 este cuprinsa intre 350-500/mmc E: Nu conteaza valoarea CD4 19. [HIV10007] Principalele enzime din structur HIV sunt: (pg. 325) A: transcriptaza invers B: proteaza C: neuraminidaza D: integraza E: hemaglutinina

20. [HIV10008] Care dintre enunurile referitoare la tratamentul antiretroviral sunt adevrate: (pg. 326) A: se recomand pacienilor cu CD4>500 cel/mm B: cuprinde clasic asocierea de 3 antiretrovirale C: este indicat pacienilor simptomatici D: se recomand pacienilor cu CD4<200/mm E: scade morbiditatea i mortalitatea, refacnd parial capacitatea imun 21. [HIV10009] Care dintre enunurile referitoare la toxoplasmoza cerebral sunt false: (pg. 327) A: trebuie avut n vedere la un pacient infectat cu HIV n prezena oricrui semn neurologic B: n general apare la pacienii cu CD>500 cel/mm C: tratamentul se face cu fluconazol D: aspectul imagistic este de leziuni rotunjite, cu aspect n cocard E: nu este necesar profilaxia secundar 22. [HIV10010] n legatur cu leucoencefalopatia multifocal progresiv sunt adevrate afirmaiile: (pg. 327) A: este determinata de Cryptococcus neoformans B: se manifest prin tulburri neurologice grave C: este o suferin demielinizant D: se trateaz cu voriconazol E: este determinat de virusul JC 23. [HIV10011] Profilaxia transmiterii materno-fetale a infeciei cu HIV cuprinde: (pg. 328) A: tratarea mamei pe timpul sarcinii B: alimentaia la sn a nou-nascutului timp de 6 sptmni C: profilaxia cu cotrimoxazol D: tratament profilactic antiretroviral pentru nou-nscut timp de 6 sptmni E: aducerea la zi a vaccinrilor 24. [HIV10016] Aspectele importante n infecia cu HIV sunt urmtoarele () A: Importana confidenialiti B: Descoperire accidental C: Profilaxia infeciilor oportuniste D: Serologie realizat numai cu acordul pacientului E: Infecie cronic cu anse de vindecare 25. [HIV10017] Referitor la istoria natural a infeciilor cu HIV, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este o infecie cronic, care dureaz toat viaa B: Nu exist vindecare virusologic C: Este determinat de un retrovirus cu ARN D: Nu exist variabiliti genomice a virionilor E: Afecteaz anumite esuturi 26. [HIV10018] Referitor la infecia cu HIV, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Infecie acut B: Manifestri clinice dominate de infeciile oportuniste

C: Ineficacitatea rspunsului imunitar D: Deficit imunitar progresiv (limfocite CD4) E: Exist vindecare virusologic 27. [HIV10019] Faza de primo-infecie n infecia cu HIV, se caracterizeaz prin urmtoarele: () A: Este o faz simptomatic B: Scade tranzitor CD4 C: Evoluia este spontan favorabil D: Apare un vrf de replicare viral E: Crete ncrctura viral 28. [HIV10020] Infecia cu HIV are 4 faze. Care din urmtoarele sunt adevrate despre acestea () A: Primo-infecia, este deseori asimptomatic B: Faza latent acut C: Faza paucisimpomatic D: Faza simptomatic E: Faza SIDA 29. [HIV10021] Faza latent n infecia cu HIV, se caracterizeaz prin urmtoarele: (pag.325) A: Este o faz cronic B: Diminuare progresiv a CD4 C: Aceast faz dureaz n funcie de fiecare pacient D: Apar infecii oportuniste E: n aceast faz apare de obicei encefalita cu HIV 30. [HIV10022] Faza paucisimptomatic n infecia cu HIV, se caracterizeaz prin urmtoarele: () A: Fr deficit imunitar B: Candidoze orale C: Zona Zoster D: Tumori E: Leucoplazia paroasa 31. [HIV10023] Faza simptomatic n infecia cu HIV, se caracterizeaz prin urmtoarele: () A: Este faza SIDA B: Casexie C: Deficit imunitar grav D: Poate apare n aceast faza toxoplasmoza E: Deficit imunitar moderat 32. [HIV10024] Despre clasificarea CDC n infecia cu HIV, sunt adevrate urmtoarele () A: A - primo-infecia, faza latent B: A - primo-infecia, faza acut C: B- simptomatic cu criteriile A sau C D: B- simptomatic fr criteriile A sau C E: C - simptome definind SIDA

33. [HIV10025] Cele 3 stadii biologice n clasificarea CDC sunt () A: 1 (<500CD4/mm3 i >29%)

B: 1 (>500CD4/mm3 i >29%) C: 2 (200-499CD4/mm3i 14-29%) D: 3 (<200/mm3i <14%) E: 3 (>200/mm3i <14%) 34. [HIV10026] Despre diagnosticul infeciilor cu HIV, sunt adevrate urmtoarele afirmare () A: Se bazeaz pe serologie B: Serologia este fals negativ n timpul ferestrei serologice C: Rezultatul nu trebuie comunicat pacientului D: Nu se vor testa partenerii sau copiii E: Serologia nu se realizeaza dect cu acordul pacientului 35. [HIV10027] Referitor la diagnosticul serologic n infecia cu HIV, sunt adevrate urmtoarele () A: Test negativ = infecie absent sau mai puin de 6 sptmni B: Test pozitiv = confirmat pe Westem blot pe aceeasi prob C: Dac Westem blot este negativ - se realizeaz o incarcatur viral D: Dac Westem blot este pozitiv - infecie recent E: Nu se mai face serologie pe test ELISA 36. [HIV10028] Despre atitudine a terapeutic si monitorizarea din infecia cu HIV, sunt adevrate urmtoarele () A: Nu este necesar bilanul iniial B: Tratamentul antiretroviral C: Asocierea a dou retrovirale D: Doar urmrirea infeciilor oportuniste este suficient E: Aderena la tratament este important 37. [HIV10029] Bilanul iniial n infeciile cu HIV, cuprinde: () A: Serologie HIV de confirmare B: Cutarea altor infecii cu transmitere sexual C: Tipare limfocitar CD4/CD8 D: Incrctura viral HIV plasmatic E: Fr radiografie toracic 38. [HIV10031] Tratamentul cu antiretrovirale pentru infecia cu HIV cuprinde: () A: 3 antiretrovirale B: 2 inhibitori nucleotidici ai transcriptazei inverse C: Inhibitor al proteazei D: Potenare cu ritonavir E: Fr ritonavir 39. [HIV10032] Referitor la tratamentul infeciilor cu HIV , sunt adevrate urmtoarele afirmaii (pag.326) A: Se face profilaxia infeciilor oportuniste cu Cotrimoxazol B: Se face profilaxia infectiilor oportuniste cu Bentall C: Supraveghere clinic i imunovirologic D: Aderena la tratament este important E: Tratamentul se incepe cu 2 antiretrovirale

40. [HIV10033] Despre toxicitatea antiretroviralelor, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Nu au toxicitate cutanat B: Au toxicitate mitocondrial C: Apar complicaii cardio-vasculare D: Apare lipodistrofie E: Nu apare afectarea metabolismului lipidic 41. [HIV10034] Principalele complicaii n infeciile cu HIV sunt () A: Apariia infeciilor oportuniste B: La o valoare a CD4 sub 200/mm3 C: La o valoare a CD4 peste 200/mm3 D: Diverse neoplazii E: Complicaiile nu sunt legate de valorile CD4 42. [HIV10035] Principalele infecii oportuniste n infeciile cu HIV sunt () A: Pneumocitoza pulmonar B: Toxoplasmoza C: Infecia cu citomegalovirus D: Leucemia acut E: Tuberculoza 43. [HIV10036] Referitor la pneumocitoza pulmonar aprut n infeciile cu HIV, sunt adevrate urmtoarele () A: Apare cel mai puin frecvent in infeciile cu HIV B: Este legat de un fung, Pneumocystis jiroveci C: Radiografia pulmonar arat o afectare alveolo-interstiial; D: Nu se administreaz antibiotic E: Diagnosticul pozitiv se realizeaz prin evidenierea unor chisturi sau trofozoiti in lavajul bronhoalveolar 44. [HIV10037] Despre Toxoplasmoza cerebral in infeciile cu HIV, se poate afirma: () A: Reprezint o reactivare a parazitului Toxoplasma gondii B: n vederea diagnosticului, se realizeaz examene imagistice cerebrale CT sau RMN C: Serologie pozitiv pentru Toxoplasma D: Imagistica arat leziuni rotunjite cu aspect de cocard E: Nu apar semne neurologice clinice 45. [HIV10038] Despre tratamentul infeciilor cu Citomegalovirus n cadrul infeciilor cu HIV sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Necesit management medical de urgen B: Se face cu Ganciclovir C: Se face cu Valganciclovir D: Se face cu Foscamet E: Se face cu Cotrimoxazol 46. [HIV10039] Diagnosticul de infecie cu citomegalovirus , n infeciile cu HIV se realizeaz cu ajutorul () A: Hemoleucogramei

B: Antigenului pp65 C: Secreiei retiniene D: PCR E: Investigaiilor imagistice 47. [HIV10040] Tipuri de infecii oportuniste n cadrul infeciei cu HIV sunt () A: Criptococcoza B: Meningite C: LEMP D: Cu micobacterii atipice E: Osteomielite 48. [HIV10041] Despre Leucoencefalopatia multifocal progresiv (LEMP) din cadrul infeciei cu HIV, sunt adevrate urmtoarele () A: Este o afeciune demielinizant B: Se datoreaz virus ului JC C: Este responsabil de tulburri neurologice grave D: Este responsabil de tulburri digestive grave E: Nu exist tratament specific 49. [HIV10042] Despre Criptococcoza, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este responsabil de tulburri digestive grave B: Determinat de Cryptococcus neoformans C: Este responsabil de meningoencefalite D: Examenul direct din LCR cu tus de China pune diagnosticul E: Este responsabil de meningite 50. [HIV10043] Cancerele frecvente aprute n cadrul infeciilor cu HIV sunt () A: Sarcomul Kaposi B: Limfoame non hodgkiniene C: Limfoame primitive cerebrale D: Cancere solide E: Cancere digestive 51. [HIV10044] 29.Despre Sarcomul Kaposi aprut n infeciile cu HIV, sunt adevrate urmtoarele () A: Este o tumor cutaneo-mucoas, cu aspect violaceu B: Poate afecta organele profunde C: Diagnosticul este histologic D: Tratamentul antiretroviral face ca leziunile Kaposi s regreseze E: Nu se administreaz chimioterapii citotoxice 52. [HIV10045] Cancerele solide aprute n infeciile cu HIV sunt () A: Cancerul ovarian B: Cancerul de col uterin C: Cancerul anal D: Cancerul pulmonar E: Cancere digestive

53. [HIV10046] Profilaxia n infeciile cu HIV, presupune () A: Profilaxia sanguin B: Atenie la posibile accidente de expunere C: Profilaxia transmiterii matemofetale D: Aducerea la zi a vaccinrilor E: Profilaxia digestiv 54. [HIV10047] Profilaxia sanguin n infeciile cu HIV se realizeaz astfel (pag.328) A: Excluderea donrii de snge la pacienii infectai B: Selectarea donatorilor C: Nu este necesar selectarea donatorilor D: Depistarea produselor sanguine E: Terapie psihologic la pacienii infectai 55. [HIV10048] Profilaxia transmiterii matemofetale n infeciile cu HIV, presupune () A: Tratarea mamei n timpul sarcinii B: Tratament profilactic pentru nou-nascut timp de 6 saptamani C: Alptarea este contraindicat D: Natere asistat de o echip specializat E: Alptarea este permis

56. [HIV10049] Inhibitor al proteazei: (326) A: Abacavir B: Lopinavir C: Lamivudina D: Atanazanavir E: Efavirenz

57. [HIV10051] Inhibitor al proteazei este: (326) A: Darunavir B: Atazanavir C: Lopinavir D: Ritonavir E: Abacavir

58. [HIV10052] Indicatia de terapie in infectia cu HIV este: () A: pacient simptomatic B: CD4<200/mm3 C: CD4<350/mm3 D: CD4 350-500/mm3 E: CD4>500/mm3

59. [HIV10054] Profilaxia infectiei HIV in caz de accident de expunere consta in: () A: consultatie specializata B: triterapie profilactica in caz de risc crescut, in primele 7 zile C: triterapie profilactica timp de 4 saptamani D: nu este necesara E: cotrimoxazol

60. [HIV10055] In cadrul profilaxiei infectiei HIV se aduc la zi vaccinarile urmatoare: () A: impotriva VHB B: impotriva VHA C: impotriva VHC D: impotriva pneumococului E: impotriva gripei

61. [HIV10056] Urmatoarele afirmatii despre infectia cu CMV sunt adevarate: () A: cea mai frecventa localizarare este retiniana B: localizari rare digestive si neurologice C: diagnostic prin antigenemie pp65 sau PCR D: tratament cu ganciclovir, valganciclovir, foscarnet E: profilaxia secundara nu este necesara

62. [HIV10057] Alegeti afirmatiile adevarate despre toxicitatea antiretroviralelor: () A: hipersensibilitate, toxicitate digestiva B: toxicitate neuropsihica, cutanata C: complicatii cardio-vasculare, hepatotoxicitate D: tulburari ale metabolismului proteic, hemotoxicitate E: lipodistrofie, toxicitate mitocondriala 63. [HIV10058] Pacienii infectai cu HIV trebuie s aib urmtoarele vaccinri aduse la zi () A: Pneumococ B: Gripa C: VHC D: VHB E: VHA 64. [HIV10059] Criptococcozei asociat cu HIV se trateaz prin () A: Pirimetamin + sulfadiazin B: Cotrimoxazol p.o. C: Fluconazol p.o. D: Amfotericina B + flucitozin i.v. E: Cotrimazol i.v. 65. [HIV10060] Pneumocistoza asociat HIV se trateaz prin () A: Sulfadiazin B: Pirimetamin C: Sulfasalazin D: Corticoterapie E: Cotrimoxazol 66. [HIV10061] Antiretroviralele au urmtoarele tipuri de toxicitate () A: Tulburri ale metabolismului proteic B: Hemotoxicitate C: Hepatotoxicitate D: Renal E: Mitocondrial

67. [HIV10062] Se aplic terapie antiretrovirala n infecia cu HIV dac (pag:326) A: Exist peste 500 CD4/mm3 B: Pacientul peste 50 de ani C: Este o coinfecie cu VHA D: Exist o simptomatologie manifest E: CD4 sub 350/mm3 68. [HIV10063] Clasele biologice n infecia cu HIV sunt urmtoarele () A: Clasa 1 peste 500 CD8/mm3 B: Clasa 2 200-499 CD4/mm3 C: Clasa 2 200-499 CD8/mm3 D: Clasa 3 peste 600 CD4/mm3 E: Clasa 3 sub 200 CD4/mm3

BOLI CU TRANSMITERE SEXUALA

1. [BTS10004] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la infeciile cu transmitere sexual (IST) nu este adevarata (-) A: n prezena unei IST se vor cuta ntotdeauna alte IST B: Se va insista asupra msurilor de profilaxie C: Antecedentele de IST nu constituie un factor de risc D: Se vor depista i trata partenerii E: IST cuprind i formele asimptomatice 2. [BTS10005] Care dintre urmtoarele infecii nu este IST (-) A: Infeciile microbiene stafilococice i streptococice B: Infeciile cu gonococ C: Infeciile cu chlamidia D: Sifilisul E: Ectoparazitozele (scabia i pediculozele) 3. [BTS10006] Care dintre urmtoarele afirmaii este fals? (-) A: IST sunt ntotdeauna infecii asimptomatice B: IST prezint arsur, prurit, durere C: IST prezint scurgere D: IST poate produce prostatite E: IST poate produce salpingite

4. [BTS10007] Diagnosticul de IST nu se pune pe: (-) A: TPHA, VDRL B: Serologie virusurilor hepatitice A, B, C C: Serologie HIV 1 i 2 D: Prelevat uretral sau vaginal E: Doar pe examenul clinic

5. [BTS10008] Managementul unei IST nu cuprinde (-) A: Profilaxia primar i secundar B: Tratamentul curativ C: Vaccinarea anti-HPV indiferent de vrst D: Profilaxia recidivelor E: Tratamentul factorilor de risc 6. [BTS10016] Sunt factori de risc ai infeciilor cu transmitere sexual () A: Sexul masculin B: Antecedente de IST C: Imunodepresia D: Antecedente de boli hepatice E: Diabetul 7. [BTS10017] Sunt semne locale ale infeciilor cu transmitere sexual urmtoarele, mai puin () A: Erupie cutanat B: Prostatita C. Adenopatii C: Adenopatii inghinale D: Dureri pelviene E: Leucoree

8. [BTS10018] Despre semnele extragenitale ale infeciei transmise sexual, este adevrat urmtoarea afirmaie () A: Apare senzaie de arsura uretral B: Apare febra C: Apare sindrom Fiessinger-Leroy-Reiter D: Apare sindrom extrapiramidal E: Apar semne de iritaie peritoneal 9. [BTS10020] Identificai afirmai a greit cu privire la bilanul biologic n infeciile cu transmitere sexual () A: Prelevat uretral n caz de scurgeri sau senzaie de arsur B: TPHA-VDRL C: Serologie HIV 1 si 2 (cu acordul pacientului) D: VSH E: Serologia virusurilor hepatitelor A, B si C 10. [BTS10021] Sunt afirmaii corecte despre profilaxia secundar n infeciile cu transmitere sexual mai puin () A: Vaccinul anti-HPV este recomandat tuturor fetelor in varsta de 14 ani B: Include informarea asupra ITS i a factorilor de risc C: Include identificarea sistematic a ITS asociate D: Include depistarea i tratarea partenerilor E: Presupune respectarea tratamentelor 11. [BTS10022] Sunt manifestri clinice in infecia cu gonococ, cu o excepie () A: Salpingita cu risc de sterilitate tubar B: Anorectita C: Orhiepididimita uni- sau bilateral D: Hematurie E: Cervicita 12. [BTS10023] Este adevarat afirmaia, privind tratamentul infeciei cu gonococ () A: Se prefer tratament rapid cu ceftriaxona intramuscular B: Se administreaz cefalosporine de generaie III timp de 7-14 zile C: Antiobioterapia asociat corticoterapiei este tratamentul de prim intenie D: Se prescrie ampicilina+gentamicina i.v. E: Nici un rspuns corect 13. [BTS10024] Sunt false urmtoarele afirmaii privind manifestrile clinice in infecia cu Chlamidia () A: Sindromul Fitz-Hugh-Curtis este o perihepatit ce mimeaza colecistit acut B: Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter asociaz uretrita, conjunctivita i poliartrita C: Faza teriar a LGV asociaz fibroza si tulburri de drenare limfatic D: Faza secundar a LGV presupune apariia unor leziuni cutaneo-mucoase papulare la nivel anal E: Chlamidia trachomatis este frecvent implicat in uretrite si cervicite 14. [BTS10025] Identificai afinnaia adevarat despre tratamentul infeciei cu Chlamidia ()

A: In prostatite se administreaz Cefalosporine B: In LGV Genatamicina i.v. C: In salpingite: Amoxicilina-Acid clavulanic+Doxiciclina D: In uretrite si cervicite: Ciprofloxacina 7 zile E: In orhiepididimite Penicilina G i.v. 15. [BTS10026] Sunt adevrate urmtoarele despre sifilis () A: n sifilisul primar incubaia este de aproximativ 3 luni B: Neurosifilisul poate aprea in stadiile secundar si teriar C: Sancrul sifilitic apare n stadiul teri ar D: Sifilidele sunt leziuni precoce n cadrul stadiului secundar E: Rozeola sifilitic apare n stadiul primar 16. [BTS10027] Alegei afirmaia fals cu privire la manifestrile clinice din sifilisul secundar (pag.333) A: Apare la 2 sptmni dupa sancru B: Rozeola sifilitic cuprinde macule roz, nepruriginoase, cu intervale de piele sntoas C: Leziunile tardive apar n general pe palme i tlpi D: In acest stadiu pot fi prezente semne generale: febra, adenopatii, hepatosplenomegalie E: In acest stadiu poate s apar neurosifilisul

17. [BTS10028] Sunt false cu privire la interpretarea diagnosticului serologie in sifilis () A: VDRL- /TPHA-: absena sifilisului sau perioad de incubaie B: VDRL+/TPHA+: sifilis C: VDRL-/TPHA+: cicatrice serologic a unui sifilis vechi D: VDRL+/TPHA-: fals pozitiv E: VDRL-/TPHA+: treponematoza veneric 18. [BTS10029] Dintre afirmaiile urmtoare despre tratamentul sifilisului, una singur este adevrat () A: Se utilizeaz Penicilina M B: n sifilisul tardiv: Benzatin benzilpenicilina: 2,4 M VI i.m. x 3 injectii la 1 sptmn distan C: n sifilisullatent precoce: Doxicic1ina 200 mg/zi 30 zile, n caz de alergie la Penicilin D: n neurosifilis Gentamicina perfuzii E: n sifilisul primar: Penicilina M 18-24 M VI/zi 19. [BTS10030] Reactia Herxheimer in sifilisul secundar si teriar presupune urmtoarele, cu excepia () A: Tratament cu paracetamol si corticoizi B: Erupie cutanat C: Febr D: Spasm bronic E: Poliadenopatii 20. [BTS10074] Diagnosticul sifilisului este marcat de urmtorul element () A: TPHA negativ => Sifilis B: VDRL negativ i TPHA pozitiv => posibil sclerodermie C: VDRL pozitiv i TPHA pozitiv => Treponematoz non veneric D: VDRL pozitiv i TPHA negativ => Cicatrice serologic a unui sifilis vechi

E: VDRL negativ i TPHA negativ => perioad de incubaie

21. [BTS10075] Fazele evolutive ale limfogranulomatozei venerice sunt caracterizate de () A: Faza I Febr i alterarea strii generale B: Faza II Fibroz C: Faza III Afectare neurologic D: Faza II Adenopatii inghinale E: Faza I Leziuni papulare localizate pe coapse 22. [BTS10076] Infecia cu gonococ se trateaz cel mai adesea cu () A: Doxiciclina 200 mg timp de dou sptmni B: Ceftriaxona 250 mg i.m n doz unic C: Doxiciclina 200 mg timp de trei sptmni D: Doxiciclina 200 mg timp de 10 zile E: Amoxiciclina-acid clavulanic timp de 10 zile 23. [BTS10077] Infeciile cu gonococ NU se manifest clinic prin () A: Balanit B: Faringit C: Salpingit D: Orhiepididimit E: Uretrit 24. [BTS10078] Suspiciunea de IST NU se abordeaz prin () A: Serologie VHD B: Serologie HIV 1 C: TPHA-VDRL D: Serologie VHB E: Serologie HIV 2 25. [BTS10079] ITS este marcat de urmtoarele semne locale, cu excepia () A: Senzatie de arsura uretrala B: Adenopatii inghinale C: Salpingit D: Prostatita E: Afectare articular

26. [BTS10002] Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter consta in: (pag.332) A: uretrita B: prostatita C: conjunctivita D: epididimita E: poliartrita

27. [BTS10003] In cadrul tratamentului sifilisului ,reactia Herxheimer consta in: (pag.333) A: sangerari gingivale B: febra C: anorexie

D: eruptie cutanata E: poliadenopatii 28. [BTS10009] Infecia cu gonococ are urmtoarele caracteristici: () A: Are perioda de incubaie ntre 14-21 zile B: Are perioada de incubaie ntre 2-7 zile C: La brbat manifestarea clinic este de uretrita clasic D: Boala nu apare niciodat la nou-nscut E: La femei poate produce sterilitate tubar 29. [BTS10010] Care dintre urmtoarele afirmaii privind infeciile gonococice sunt adevrate? (-) A: Diagnosticul este sugerat de examenul clinic B: Examenul direct este concludent att la barbai ct i la femei C: Examenul direct arat prezenta diplococilor Gram negativi n boabe de cafea D: n formele neclasice se poate realiza o cultur pe medii speciale E: Tratamentul se face cu ceftriaxon 250 mg im 30. [BTS10011] Infecia cu chlamidia trachomatis are urmtoarele caracteristici () A: Produce uretrite i cervicite B: Serotipurile L1, L2, L3 produc limfogranulomatoza veneric C: Sindromul Fitz-Hugh-Curtis reprezint o colecistit acut D: Sindromul Fiessinger-Leroy- Reiter este alctuit doar din uretrit i poliartrit E: Tratamentul uretritei i cervicitei se face cu azitromicina 1g per os 31. [BTS10012] Care dintre urmtoarele afirmaii ale infeciei sifilitice sunt adevrate: () A: Este produsa de o spirochet B: Are trei stadii: sifilis primar, secundar i teriar C: Neurosifilisul apare doar n stadiul teriar D: Diagnosticul serologic cuprinde dou teste: unul treponemic, altul netreponemic E: VDRL este un test sensibil, dar puin specific

32. [BTS10013] Tratamentul sifilisului se face cu: () A: De elecie sunt ciclinele B: Penicilina G sau cicline n caz de alergie C: n sifilisul precoce se administreaz 2,4 Mui benzatin penicilin x3 injecii sptmnale D: n neurosifilis se administreaz penicilina G 18-24 Mui/zi, 14-21 zile E: n sifilisul tardiv se poate utiliza Doxiciclina 200 mg/zi 18 zile

33. [BTS10014] Perioada de incubatie in patologia infectioasa: () A: 2-7 zile in infectia gonococica B: 3 sapatamani in sifilis C: 1-3 zile in gripa D: 3-30 de zile (in medie o saptamana) in tetanos E: 15 zile in chlamydioza

34. [BTS10015] Urmatoarele patologii includ afectarea nervilor cranieni () A: Neurosifilis (forma precoce) B: Postchirurgical in cazul schwanomului acustic (paralizie faciala postoperatorie)

C: Meningita cu listeria monocytogenes (debut subacut cu paralizie faciala periferica) D: Encefalita herpetica E: Neuropaludism 35. [BTS10019] Bilanul clinic n infeciile cu transmitere sexual, cuprinde identificarea (pg. 330) A: Semnelor funcionale B: Serologiei HIV 1 si 2 (cu acordul pacientului C: Semnelor inflamatorii genitale D: Prelevat vaginal in caz de leucoree E: Obiceiurilor sexuale 36. [BTS10031] Sunt semne locale n infeciile cu transmitere sexual () A: Sancru bucal B: Dureri pelviene C: Orhiepididimita D: Salpingita E: Adenopatii inghinale 37. [BTS10032] Sunt semne extragenitale n infeciile cu transmitere sexual () A: Conjunctivit B: Febr C: Erupie cutanat D: Leucoree E: Sancru bucal 38. [BTS10033] Sunt false cu privire la bilanul biologic n infeciile cu transmitere sexual mai puin () A: Serologie parazitoze B: TPHA-VDRL C: Prelevat vaginal n caz de leucoree D: Examen coproparazitologic E: Uroculturi 39. [BTS10034] Sunt manifestri clinice n infecia cu gonococ () A: Priapism B: Disfunctie erectil C: Cervicit D: Anorectit, deseori asimptomatic E: Dureri abdominale 40. [BTS10035] Sunt rspunsuri false cu privire la manifestrile clinice n infecia gonococic () A: Salpingita prezint risc de sterilitate tubar B: Secundar unei infecii netratate poate sa apar o form diseminat cu febr poliartrita, pustuloza C: Adenopatiile inghinale sunt manifestri frecvente D: Cervicita este deseori evideniat prin leucoree E: Laringita este deseori asimptomatic

41. [BTS10036] Sunt afirmaii adevrate referitor la diagnosticul infeciei gonococice () A: Este sugerat de examenul clinic in formele purulente B: Examenul direct este concludent doar la femei C: n formele neclasice se realizeaz culturi D: Se realizeaz un prelevat uretral, naintea primei mictiuni E: n caz de suspiciune se pot preleva probe din faringe 'i anus 42. [BTS10037] Despre chlamidioza este adevarat urmtoarea afirmaie () A: Chlamidia trachomatis este o bacterie extracelular B: Chlamidia este responsabil i de infecii digestive C: Chlamidia poate da trahom D: Limfogranulomatoza veneric (LGV) evolueaz in 4 faze E: Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter asociaza uretrita, conjunctivita si poliartrita 43. [BTS10038] Sunt adevrate afirmaiile despre limfogranulomatoza veneric () A: Evolueaz in 3 faze B: n faza primar apar leziuni cutaneo-mucoase papulare anale C: Faza secundar apare la ani dupa cea primar D: n faza secundar apar adenopatii, cel mai frecvent inghinale E: Faza teriar este caracterizat de apariia fibrozei i a tulburrilor de drenare limfatic 44. [BTS10039] Cu privire la diagnosticul chlamidiozei, sunt false urmtoarele, cu excepia: () A: PCR este tehnic de referint B: Serologia este tehnica de referin C: PCR este putin relevant i se realizeaz doar pentru diagnosticarea formelor profunde sau a complicaiilor D: Serologia nu disociaz Chlamidiae trachomatis de Chlamidiae pneumoniae E: Se recolteaza o prob din mucoasa uretral, o prob de urin, sau un frotiu cervico-vaginal 45. [BTS10040] Sunt afirmaii corecte privind tratamentul chlamidiozei () A: Depinde de locul infectat B: n leucogranulomatoza veneric: Penicilin G i.v. C: n prostatite i orhiepididimite: fluorochinolone D: n salpingite: Amoxicilin- Acid clavulanic (10 zile)+ Doxiciclin (21 zile) E: n uretrite i cervicite: Ciprofloxacina

46. [BTS10041] Sunt caracteristice sifilisului primar (pg. 332) A: n acest stadiu poate aprea neurosifilisul B: Sancrul sifilitic apare cel mai frecvent la nivelul palmelor i tlpilor C: Sancrul sifilitic este o ulceraie frecvent unic, superficial, indolor D: Sancrul cicatrizeaz spontan E: Pot aprea semne generale ca febra sau hepatosplenomegalie 47. [BTS10042] Sunt afirmaii false despre sifilisul secundar: () A: Sifilidele sunt leziuni tardive B: Rozeola sifilitic este foarte contagioas C: Semnele generale sunt absente D: Apare la aproximativ ase sptmni dupa sancru E: Se intlnesc plci mucoase sau alopecie

48. [BTS10043] Identificati, afirmat,iile corecte referitoare la neurosifilis () A: Are ca forme tardive tabesul, goma sifilitic si paralizia general B: Poate sa apar n stadiile secundar si teriar C: Se poate identifica o meningit D: Formele tardive apar frecvent E: Se poate ntalni afectare oftalmic 49. [BTS10044] Sunt adevrate despre diagnosticul n sifilis: () A: VDRL-ul este un test non-treponemic B: VDRL+/THPA-: cicatrice serologic a unui sifilis vechi (sau treponematoz non veneric) C: Testul de imunofluorescen indirect se face pentru confirmarea bolii n caz de VDRL-/TPHAD: THPA este un test non treponemic E: Diagnosticul direct este specific, dar deseori greu de realizat n practic 50. [BTS10045] Sunt afirmaii adevrate despre sifilis () A: n sifilisul primar se administreaz Penicilina G 18-24 M UI/zi in 6 perfuzii 14-21 zile B: n sifilisul teriar apar manifestri generale C: Sancrul este situat frecvent la nivelul glandului sau vulvei D: Diagnosticul direct presupune realizarea VDRL si THPA E: Sifilidele sunt leziuni papuloase, armii, scuoamoase 51. [BTS10046] Despre sifilis sunt adevrate urmtoarele afirmaii, mai puin () A: In caz de alergie la Penicilin G, se administreaz flourochinolone B: VDRL+/THPA- semnific un test fals pozitiv C: In sifilisul primar se prescrie Benzatin benzilpenicilina M UI i.m. x 3 injecii la o sptmn distan D: Sancrul prezint adenopatie neinflamatorie satelit E: Rozeola sifilitic este o leziune precoce n sifilisul secundar 52. [BTS10047] .Bilanul care trebuie realizat n infeciile cu transmitere sexual, trebuie s cuprind () A: Serologie HIV 1 si 2 (cu acordul pacientului) B: Examen clinic C: Anamneza semnelor funcionale D: Examen imunohistochimic E: Biopsii 53. [BTS10048] Sunt afirmaii false cu privire la infeciile cu transmitere sexual, cu excepia () A: Chlamidia este responsabil de infecii oculare B: In infecia gonococic tratamentul presupune administrare de Norfloxacina 250 mg i.m. C: Sancrul este caracteristic sifilisului secundar D: Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter asociaz balanita/vaginita, adenopatii inghinale i sterilitate E: n tratamentul sifilisului secundar, n caz de alergie la Penicilina G, se administreaz Doxiciclin

54. [BTS10049] Reactia Herxheimer n sifilis presupune () A: Scurgeri uretrale B: Febr

C: Poliadenopatii D: Hepatosplenomegalie E: Erupie cutanat 55. [BTS10050] Sunt factori de risc recunoscui pentru apariia infeciilor cu transmitere sexual () A: Consumul de droguri i.v. B: Antecedente de infecii cu transmitere sexuala C: Nivel socio-economic nefavorabil D: Sexul feminin E: Perioada primelor doua decenii ale vieii sexuale

56. [BTS10051] Formele tardive ale sifilisului tertiar ,devenite exceptionale ,cuprind: (pag.333) A: tabesul B: rozeola sifilitica C: goma sifilitica D: sifilidele E: paralizia generala

57. [BTS10052] Tratamentul infectiilor cu transmitere sexuala este: (332) A: Infectie cu gonococ: Ceftriaxona 250 mg per os B: Infectie cu gonococ: Ceftriaxona 250 mg intramuscular C: Chlamidioza- cervicita: Azitromicina 1g per os D: Chlamidioza- uretrita: Azitromicina 1g per os E: Sifilis: Penicilina V sau cicline

58. [BTS10053] VDRL+/TPHA- se intalneste in: () A: ciroza B: MNI C: lupus, sclerodermie D: sarcina E: sindrom antifosfolipidic, poliartrita reumatoida

59. [BTS10054] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre sancrul sifilitic () A: cel mai adesea unica B: profunda C: indolora D: cu margini difuze, fara relief, cu suprafata curata E: baza indurata

60. [BTS10055] Sancrul sifilitic se situeaza cel mai adesea la nivelul: () A: vulvei B: glandului C: clitorisului D: anusului E: cavitatii bucale

61. [BTS10056] Caracterizeaza rozeola sifilitica: () A: leziuni precoce in sifilisul secundar

B: apar in sifilisul primar C: macule roz, pruringinoase D: nepruringinoase E: fara interval de piele sanatoasa

62. [BTS10057] Sifilidele se caracterizeaza prin: () A: leziuni tardive in sifilisul secundar B: papuloase C: aramii D: maculoase E: in general pe palme si talpi, foarte contagioase

63. [BTS10058] In stadiul secundar al sifilisului se intalnesc: () A: placi cutanate, alopecie B: febra C: adenopatii D: hepatosplenomegalie E: leziuni cardiovasculare

64. [BTS10059] Urmatoarele afirmatii despre neurosifilis sunt adevarate: () A: se poate intalni in stadiile secundar si tertiar al sifilisului B: se poate identifica o meningita C: afectare a perechilor de nervi cranieni D: afectare oftalmica E: tabesul, goma sifilitica, paralizia generala foarte frecvente

65. [BTS10061] Sindromul Fitz-Hugh-Curtis este: () A: perihepatita B: pericolecistita C: colecistita acuta la femeie D: peritonita cauzata de Chlamydiae Trachomatis la femeie E: o IST

66. [BTS10062] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre Chlamidioza: () A: este o IST B: boala foarte raspandita in lume C: este daca de Chlamydia pneumoniae care poate da si trahom D: serotipurile L1, L2, L3 sunt responsabile de LGV E: este data de Chlamydia trachomatis

67. [BTS10063] Tratamentul infectiei gonococice se face astfel: () A: rapid cu ceftriaxona 250 mg im, foarte eficace B: tratament rapid in formele diseminate C: tratament prelungit in formele diseminate D: asociat sistematic cu cel al chlamidiozei E: control dupa 7 zile

68. [BTS10064] Manifestarile clinice ale infectiei gonococice sunt urmatoarele: ()

A: forma diseminata cu febra, poliartrita, pustuloza B: forme oftalmice, la nou nascut C: deseori asimptomatice: faringita, anorectita, prostatita acuta D: uretrita: scurgere purulenta verzuie, arsuri mictionale E: orhiepididimita, cervicita, salpingita

69. [BTS10065] Profilaxia primara a IST include: (pag:330) A: vaccinare contra virusului hepatitic B B: vaccinare anti-HPV a tututor fetelor de 14 ani C: vaccinare anti-HPV a fetelor de 15-23 de ani care nu au avut raporturi sexuale D: vaccinare anti-HPV dupa trei ani de la debutul vietii sexuale E: vaccinare anti-gonococ

70. [BTS10066] Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter include: () A: uretrita B: conjunctivita C: poliadenopatie D: sancru E: eruptie cutanata 71. [BTS10067] Reacia Herxheimer implic () A: Hepatosplenomegalie B: Poliadenopatii C: Erupie cutanat D: Afectare oftalmic E: Febr

72. [BTS10068] Sifilisul secundar este caracterizat prin (pag:333) A: Poate aprea alopecie B: Leziuni precoce sub forma de macule roz, nepruriginoase C: Poate aprea smnul Homans D: Reprezint stadiul de sancru E: Poate aprea sindromul Laubry si Pezzi 73. [BTS10069] Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter are urmtoarele elemente () A: Poliartrit B: Orhiepididimit C: Conjunctivit D: Faringit E: Uretrit 74. [BTS10070] Infecia cu gonococ este asociat cu urmtoarele elemente () A: n caz de suspiciune se pot recolta probe din faringe i din anus B: Prelevatul uretral se face cel mai bine dimineaa, naintea primei miciuni C: Se realizeaz sistematic antibiograma dup izolarea bacteriei D: n uretrita simptomatic la brbat se realizeaz o cultur pe mediu specific E: Examenul direct este concludent doar la femei

75. [BTS10071] Profilaxia secundar a IST se face prin () A: Identificarea sistematic a IST asociate B: Depistarea i tratarea partenerilor pacientului C: Vaccin anti-VHB D: Vaccin anti-HIV E: Vaccinul anti-HPV

76. [BTS10072] Managementul curativ al IST este caracterizat de () A: Sunt frecvente rezistenele germenilor B: Pacientul trebuie sa revin la control dup tratament C: Se interzic raporturile sexuale pe durata tratamentului D: Trebuie recomandat tuturor partenerilor pacientului E: Trebuie instituit rapid 77. [BTS10073] Conjunctivita neonatal poate fi provocat de () A: Herpes B: Trichomoniaz C: Chlamydia D: Gonococ E: Sifilis

INFECTIILE NOSOCOMIALE

1. [NOS10002] Referitor la infeciile nosocomiale sunt adevrate urmtoarele aspecte, cu excepia: (pg. 339) A: sunt infecii asociate ngrijirilor medicale B: sunt infecii asociate activitii de ngrijire curativ C: sunt infecii asociate activitilor de profilaxie D: sunt infecii asociate activitilor de diagnostic E: sunt infecii asociate automedicaiei la domiciliu 2. [NOS10003] Cele mai frecvente infecii nosocomiale sunt: (pg. 340) A: pneumopatiile infecioase B: infeciile urinare C: infeciile digestive D: infecii legate de catetere E: infeciile de plag operatorie 3. [NOS10004] Infeciile nosocomiale de plag operatorie se definesc etiologic prin (pg. 340) A: aspect clinic: prezena obligatorie a secreiilor purulente B: serologic: teste bacteriologice pozitive C: biologic: cultur pozitiv dintr-o prob recoltat de la nivelul plgii operatorii D: semne clinice si biologice aprute n primele 15 zile de la momentul interveniei, indiferent de tipul acesteia E: semne clinice si biologice aparute n decurs de 30 de zile de la intervenie, n cazul implantrii de material strin 4. [NOS10005] Privitor la msurile de izolare instituite la identificarea unor infecii nosocomiale sunt adevrate urmtoarele, cu excepia: (pg. 341) A: este indicat purtarea mstii de ctre pacientul cu tuberculoz B: este indicat purtarea mtii de ctre personalul de ngrijire a pacientului cu tuberculoz C: limitarea ieirilor i vizitelor pacientului cu tuberculoza pn la momentul externrii D: izolarea pacientului imunodeprimat pentru evitarea contaminrii cu microbi oportuniti E: limitarea transportului pacienilor cu infecie nosocomiale cu bacterii multirezistente 5. [NOS10006] Pneumopatiile infecioase nosocomiale se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia (pg. 340) A: principalul factor de risc este intubarea endotraheal B: semne clinice: febr, expectoraii purulente C: semne biologice: hemoculturi pozitive D: semne biologice: leucocitoza E: semne radiologice: opacitai pulmonare recent aprute 6. [NOS10012] Aspectele importante n infeciile nosocomiale sunt urmtoarele, cu excepia () A: Aspectele medicale B: Aspectele economice C: Aspectele profilactice D: Aspectele administrative E: Aspectele juridice 7. [NOS10013] Despre infeciile nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia: () A: Reprezint infecii prezente n perioada de incubaie la nceputul managementului medical

B: Sunt boli frecvente cu mortalitate important C: Se refer la ingrijirea curativ D: Se refer la ingrijirea profilactic E: Se refer la activitatea de diagnosticare 8. [NOS10014] O singur afirmaie dintre cele enumerate mai jos este fals () A: Prevalenta, infectiilor nosocomiale este de 10% B: Bacteriile sunt puin rezistente la tratament C: Mortalitatea cauzat de infeciile nosocomiale este de cteva mii de cazuri pe an D: Infeciile nosocomiale pot surveni i n afara spitalului E: Infeciile nosocomiale pot fi cauzate de infecii de plag operatorie 9. [NOS10015] Msurile profilactice pentru combaterea infeciilor nosocomiale sunt urmtoarele cu excepia () A: Informarea si formarea personalului B: Utilizarea corect a antibioticelor C: Respectarea regulilor de igien D: Neizolarea bacteriilor multirezistente E: Izolarea bacteriilor multirezistente 10. [NOS10016] Biologic pneumopatiile infecioase se caracterizeaz prin urmtoarele cu excepia () A: Hemoculturi negative B: Izolarea unei bacterii din cile respiratorii inferioare C: Lavaj bronhoalveolar D: Hemoculturi pozitive E: Aspiraie endotraheal 11. [NOS10017] Diagnosticul infeciilor de plag poate fi sugerat de urmtoarele semne, cu excepia () A: Cicatrice inflamat B: Cicatrice purulent C: Examene radiologice eventuale D: Nu necesit examen bacteriologie de plag E: Semnele c1inice trebuie s survin n primele 30 de zile de la interveni chirurgical 12. [NOS10018] Afirmaiile despre infeciile legate de catetere sunt adevrate, cu excepia (pag.340) A: Sunt ntotdeauna infecii nosocomiale B: Diagnosticul este stabilit de o cultur pozitiv a cateterului C: Ele pot fi bacteriemice D: Intervalul de pozitivitate al hemoculturilor recoltate pe cateter va fi mai scurt dect cel al hemoculturilor recoltate la periferie E: Intervalul de pozitivitate al hemoculturilor recoltate pe cateter va fi mai lung dect cel al hemoculturilor recoltate la periferie 13. [NOS10021] Despre infeciile nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Au prevalen nalt, peste 30% B: infectii urinare -15% C: pneumopatii infectioase -30% D: infecii de plag operatorie -15%

E: infectii dentare

14. [NOS10036] In cadrul examenului clinic al infectiilor urinare, semnele urinare functionale sunt urmatoarele, cu exceptia: (pag 340) A: Polachiurie B: Hematurie C: Imperiozitate mictionala D: Arsuri mictionale E: Dureri pelviene

15. [NOS10037] Masurile profilactice pentru combaterea infectiilor nosocomiale sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: Informarea si formarea personalului sanitar B: Respectarea regulilor de igiena C: Utilizarea corecta a antibioticelor D: Masurile de combatere a bacteriilor multirezistente E: Screening-ul periodic in cadrul unitatilor sanitare 16. [NOS10047] Infeciile nosocomiale au urmtoarele msuri profilactice, cu excepia () A: Eliminarea deeurilor n pubele adecvate B: Sterilizarea instrumentelor C: Izolarea pacientului D: Purtarea mtii E: Purtarea manuilor 17. [NOS10048] n pneumopatiile infecioase nosocomiale, izolarea bacteriilor se realizeaz prin urmtoarele metode, cu excepia () A: Prelevare distal protejat B: Aspiraie endotraheal C: Expectoraii D: Biopsie transcutan E: LBA 18. [NOS10049] Principalele infecii nosocomiale sunt, cu excepia () A: Infecii legate de catetere B: Infeciile oportuniste C: Infeciile de plag operatorie D: Pneumopatii infecioase E: Infeciile urinare

19. [NOS10050] Cea mai frecventa infectie nasocomiala este: (pag.340) A: Infectia urinara B: Pneumopatiile infectioase C: Infectia legata de cateterele periferice D: Infectia legata de cateterele centrale E: Infectia de plaga operatorie 20. [NOS10007] Semnele biologice pe care se bazeaz diagnosticul infeciilor pulmonare

nosocomiale sunt: (pg. 340) A: hemoculturi pozitive B: izolarea unei bacterii din lavajul bronhoalveolar C: izolarea unei bacterii din expectoraie D: leucocitoz cu neutrofilie E: leucopenie cu limfocitoz 21. [NOS10008] Referitor la infeciile nosocomiale de cateter sunt adevrate urmtoarele: (pg. 340) A: sunt mai frecvent localizate la cateterele centrale dect la cele periferice B: sunt mai frecvent localizate la cateterele periferice dect la cele centrale C: sunt cele mai frecvente tipuri de infeciile nosocomiale D: diagnosticul pozitiv se stabilete prin minimum trei culturi pozitive de la nivelul cateterului E: diagnosticul pozitiv se stabilete print-o cultur pozitiv de la nivelul cateterului 22. [NOS10009] Definirea infeciilor urinare nosocomiale se bazeaz pe urmtoarele criterii (pg. 340) A: epidemiologic: infecie n perioada de incubaie la momentul internrii ntr-o unitate sanitar B: clinic: febr, polachiurie, imperiozitate mic C: biologic: prezena unei bacteriurii asimptomatice D: biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv (cultura>100 CFU/ml+leucociturie >100/ml) E: biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv (cultura>1000 CFU/ml+leucociturie >10000/ml) 23. [NOS10010] Diagnosticul pneumopatiilor infecioase nosocomiale se bazeaz pe urmtoarele semne: (pg. 340) A: clinice: tuse, dispnee, wheezing B: clinice: febr, expectoraii purulente C: biologice: hemoculturi pozitive D: radiologice: opacitii pulmonare recente aprute E: radiologice: infiltrat interstiial recent aprut 24. [NOS10011] Msurile profilactice ale infeciilor nosocomiale cuprind: (pg. 340-341) A: splarea minilor naintea fiecrei ngrijiri acordate B: splarea minilor dup fiecare ngrijire acordate C: purtarea mnusilor sterile indiferent de tipul de ngrijire acordat D: sterilizarea instrumentarului E: purtarea mtilor 25. [NOS10019] Urmtoarele, reprezint aspectele importante n infeciile nosocomiale () A: Sunt boli frecvente cu mortalitate si morbiditate crescut B: Supravegherea C: Izolarea bacteriilor multirezistente D: Igiena E: Nu se administreaz antibiotic 26. [NOS10020] Ca i definiie, infeciile nosocomiale reprezint () A: Infecii asociate ingrijirilor medicale B: Orice infecie care survine la un pacient n timpul managementului medical i nu este n perioada de incubaie la nceputul managementului C: Infecia poate surveni ntr-o unitate sanitar

D: Infecia poate surveni n afara unitii sanitare E: Nu se refer la activitile de ngrijire curative 27. [NOS10022] Despre profilaxia infeciilor nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele () A: Informarea pacientului este obligatorie B: Semnalarea infeciilor nosocomiale este obligatorie C: Msurile profilactice sunt fundamentale pentru combaterea infeciilor nosocomiale D: Semnalarea infeciilor nosocomiale nu este obligatorie E: Infecia nosocomiala nu poate duce la despgubirea pacientului 28. [NOS10023] Referitor la infeciile urinare ca i infecii nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Reprezint procentul cel mai mic de infecii nosocomiale B: Sunt definite pe criteriul epidemiologic C: Sunt definite pe criteriul clinic D: Sunt definite pe criteriul biologic E: Sunt definite pe criteriul radio logic 29. [NOS10024] Din punct de vedere clinic, infeciile urinare, se caracterieaza prin urmtoarele (pag.340) A: Febr B: Frison C: Polachiurie D: Dureri pelvine E: Imperiozitate mictionala 30. [NOS10025] Infeciile urinare ca i infeciile nosocomiale, se caracterizeaz prin urmtoarele: () A: Sa fie infectie dobndit ntr-o unitate sanitar B: Clinca este putin evident C: Bacteriuria n absena semnelor clinice semnaleaz o colonizare D: Sunt cea mai frecvent cauz de infect,ii nosocomiale E: Examenul citobacteriologic al urinei nu este neaprat pozitiv 31. [NOS10026] Despre pneumopatiile infecioase, din cadrul infeciilor nosocomiale se poate afirma () A: Reprezint 10% din infeciile nosocomiale B: Diagnosticul se bazeaz pe semne clinice C: Diagnosticul se bazeaz pe semne biologice D: Diagnosticul se bazeaz pe semne radiologice E: Principalul factor de risc este intubarea endotraheal 32. [NOS10027] Diagnosticul pneumopatiilor infecioase, n cadrul infecii lor nosocomiale se face lund n considerare () A: Febra B: Opacitti pulmonare recent aprute C: Hemoculturi negative D: Nu se pot izola bacterii din cile aeriene inferioare E: Antigen urinar Legionella pozitiv

33. [NOS10028] Despre infeciile de plag operatorie, din cadrul infeciilor nosocomiale, se poate afirma () A: Reprezinta pn la 15% dintre infeciile nosocomiale B: Se caracterizeaz prin semne clinice C: Nu apar semne radio logice niciodat D: Apar semne biologice E: Reprezint 10% dintre infeciile nosocomoiale 34. [NOS10029] Semnele clinice apar n cazul infeciilor de plag, din cadrul infeciilor nosocomiale: () A: La 45 de zile de la intervenia chirurgical B: La 30 de zile de la intervenia chirurgical C: La 2 ani n cazul implantrii de material strin D: n decursul primului an n cazul implantrii de material strin E: n cazul infeciilor de plag ca i infecii nosocomiale, semnele pot surveni oricnd de la intervenia chirurgical 35. [NOS10030] Referitor la infeciile legate de catetere, din cadrul infeciilor nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Reprezint 10% dintre infeciile nosocomiale B: Apar mai frecvent in cazul cateterelor periferice C: Apar mai frecvent in cazul cateterelor centrale D: Reprezint 15% dintre infeciile nosocomiale E: Nu sunt intotdeauna considerate infectii nosocomiale 36. [NOS10031] Msurile de igien n cazul infeciilor nosocomiale vizeaz: (pag:340) A: Spatiile:igienizarea zilnica conform protocolului stabilit B: Purtarea manuilor numai sterile C: Personalul de ingrijire D: Sterilizarea instrumentelor conform protocolului stabilit E: Eliminarea deeurilor 37. [NOS10032] n cazul infeciilor nosocomiale, anumite masuri de izolare speciale sunt instituite la identiicarea unei b.infectioase cum ar fi: (pag: 341) A: Tuberculoza B: Pneumonii bacterine C: Bacterii multirezistente D: Infectii urinare E: Pacient imunodeprimat

38. [NOS10033] Infectiile nosocomiale cel mai frecvent intalnite sunt reprezentate de: (pag.339) A: infectiile cerebro meningeale B: infectiile pulmonare C: infectiile urinare D: infectiile oculare E: infectiile de plaga operatorie

39. [NOS10034] Informarea pacientului afectat de o infectie nosocomiala: (339)

A: este obligatorie pentru apartinatorii pacientului B: este obligatorie pentru pacient C: este facultativa D: poate conduce la despagubire E: tine de decizia spitalului

40. [NOS10038] Masurile de izolare speciale in caz de tuberculoza sunt urmatoarele: () A: limitarea iesirilor pacientului B: limitarea vizitelor pana la sfarsitul perioadei contagioase C: masca pentru pacient este inutila D: masca pentru personal E: material de protectie steril

41. [NOS10039] Diagnosticul infectiilor de catetere se face astfel: () A: cultura pozitiva a cateterului B: ele nu sunt bacteriemice C: hemoculturile de pe cateter se pozitivizeaza mai rapid decat cele de la periferie D: diagnosticul necesita multiple culturi de pe cateter E: ele pot fi bacteriemice

42. [NOS10040] Infectiile urinare nosocomiale se definesc astfel: () A: clinic: febra, semne functionale urinare B: biologic: cultura > 100 000 CFU/ml + leucociturie >10 000/ml C: biologic: cultura >1000 CFU/ml sau leucociturie >10 000/ml D: epidemiologic: infectie dobandita intr-o unitate sanitara E: biologic: cultura >1000 CFU/ml + leucociturie >10 000/ml

43. [NOS10041] Urmatoarele afirmatii despre infectiile nosocomiale sunt adevarate: (pag.339) A: prevalenta inalta, in jur de 50% B: mortalitate de cateva mii pe an C: cel mai frecvent: urinare, pulmonare, de plaga operatorie, de cateter D: bacteriile responsabile sunt deseori multirezistente E: prevalenta 10% 44. [NOS10042] n cazul TBC se iau urmtoarele msuri de izolare () A: Izolare de protecie pentru a evita contaminarea pacientului cu germeni oportuniti B: Utilizarea de material de protecie steril de ctre personal C: Limitarea vizitelor D: Limitarea ieirilor pacientului E: Masca pentru personal i pacient 45. [NOS10043] Principalele msuri profilactice pentru infecii nosocomiale sunt () A: Eliminarea deeurilor n pubele adecvate B: Sterilizarea instrumentelor C: Purtarea mnuilor D: Izolarea pacientului E: Igiena minilor

46. [NOS10044] Infeciile nosocomiale legate de catetere se caracterizeaz () A: Sunt ntotdeauna infecii nosocomiale B: Hemoculturile recoltate pe cateter se pozitiveaz mai greu dect cele de la periferie C: Diagnosticul este stabilit de o cultur pozitiv a cateterului D: Reprezint 20% din totalul infeciilor nosocomiale E: Reprezint 10% din totalul infeciilor nosocomiale 47. [NOS10045] Infeciile nosocomiale de plag operatorie sunt marcate de () A: Cicatrice cu margini necrozate B: Cicatrice purulent C: Cicatrice inflamat D: Stare general alterat E: Febr 48. [NOS10046] Pneumopatiile infecioase nosocomiale () A: Au drept factor de risc principal intubarea endotraheal B: Sunt marcate de opaciti pulmonare recent aprute pe radiografie C: Sunt obiectivate de antigen urinar Legionella pozitiv D: Reprezint 10% din infeciile nosocomiale E: Reprezint 30% din infeciile nosocomiale

SEPTICEMIILE

1. [SEP10003] In sepsis avem, cu EXCEPTIA: (pag 370) A: febra B: infectie confirmata C: frecventa cardiaca >90 bpm D: frecventa respiratorie <20/min E: leucocitoza

2. [SEP10004] Care dintre urm[toarele date definesc bacteriemia? (pg. 370) A: prezena de bacterii n snge obiectivata prin una sau mai multe hemoculturi B: raspunsul inflamator al organismului la o agresiune, infecioas sau nu C: o infecie sistemic confirmat D: o infecie asociat cu hipotensiune E: o infecie asociat cu disfuncia unui organ 3. [SEP10005] Care dintre urmtoarele date definesc Sindrom de Rspuns Inflamator Sistemic (SIRS)? (pg. 370) A: prezena de bacterii n snge obiectivata prin una sau mai multe hemoculturi B: raspunsul inflamator al organismului la o agresiune, infecioas sau nu C: bacteriemie si noiunea clinic a impactului acestei bacteriemii D: o infecie confirmat clinic i/sau microbiologic E: o infecie asociat cu disfuncia unui organ 4. [SEP10006] Care dintre urmtoarele date definesc ocul septic? (pg. 371) A: sepsis i hipotensiune arterial B: sepsis si insuficien respiratorie (hipoxemie inexplicabil) C: sepsis si disfuncie neurologic: confuzie, agitaie, dezorientare, torpoare D: sepsis si disfuncie hematologic: tulburri de coagulare E: sepsis grav cu hipotensiune arterial persistent n ciuda unei umpleri vasculare adaptate (cel puin 500 ml si/sau necesitatea de a recurge la amine vasoactive) 5. [SEP10007] Care dintre urmtoarele microorganisme sunt mai frecvent incriminate n etiologia unui sepsis cu punct de plecare pulmonar, n cazul unui pacient alcoolic? (pg. 373) A: stafilococi, streptococi B: enterobacterii C: pneumococi, Klebsiella pneumoniae D: pseudomonas sp, enterococi E: bacili Gram negativi, stafilococi 6. [SEP10008] Ce tratament etiologic de prim intenie ai aplica n cazul unui pacient diagnosticat cu sepsis, fr semne de gravitate, la care presupunei implicarea unor enterobacterii dobndite n mediu comunitar? (pg. 374) A: monoterapie cu Cefotaxim sau Ceftriaxona sau fluorochinolon B: oxacilin, cloxacilin C: ticarcilin sau piperacilin asociat cu amikacin sau isepamicin D: amoxicilin E: amoxicilin asociat cu gentamicin sau netilmicin 7. [SEP10014] Aspectele importante ale septicemiei sunt urmtoarele, cu excepia () A: Evaluarea toleranei

B: Cutarea semnelor de gravitate C: Identificarea unei pori de intrare D: Fr identificarea localizrilor secundare E: Confirmarea bacteriemiei prin hemoculturi 8. [SEP10015] Definiia clinic a sindromului de rspuns inflamator sistemic (SIRS) cuprinde urmtoarele, cu excepia: () A: Frecvena respiratorie peste 20/min B: Frecvena cardiaca peste 90/min C: Hiperleucocitoza peste 20000/mm3 D: Febra sub 36C E: Leucopenia mai mult de 10% celule imature 9. [SEP10016] Tabloul de sepsis asociat cu disfuncia de organ se manifest astfel cu excepia () A: Insuficien respiratorie B: Consecine hematologice C: Hipotensiune D: Insuficien cardiac grav E: Consecine hemodinamice 10. [SEP10017] Consecinele neurologice care apar n tabloul de sepsis, asociat cu disfuncia de organ sunt, cu exceptia () A: Confuzie B: Agitaie C: Dezorientare D: Torpoare E: Febr 11. [SEP10018] Riscul de hipoperfuzie tisular ce caracterizeaz ocul septic, apare () A: Cnd [(PAS+2PAD/3)] este sub 70mmHg B: Cnd [(PAS+2PAD/3)] este sub 90mmHg C: Cnd [(PAS+2PAD/3)] este peste 70mmHg D: Cnd [(PAS+2PAD/3)] este peste 90mmHg E: Cnd [(PAS+2PAD/3)] este egal cu 70mmHg 12. [SEP10019] n diagnosticul de sindrom de rspuns inf1amator sistemic, semnele de gravitate imediat sunt, cu excepia: () A: Hipotensiune B: Marmorare C: Scderea local a temperaturii cutanate (genunchi) D: Oligurie E: Hipertensiune 13. [SEP10020] Hemoculturile pot fi recoItate n orice moment n urmtoarele afeciuni () A: Meningit B: Infectii urinare C: Endocardit D: Meningoencefalit E: Pneumonii

14. [SEP10021] Elementele n favoarea unei insuficiene de organ sunt, cu excepia () A: Insuficient renal B: Acidoz metabolic C: Trombocitoz D: Coagulare intravasculara diseminat E: Insuficien hepatocelular 15. [SEP10022] Examene orientate clinic n cazul septicemiei sunt, cu excepia () A: Examen imagistic specific al situs-ului infectat B: Radiografie toracic C: Examen citobacteriologic al sputei D: Punctie sinusal E: ECBU 16. [SEP10023] Dac poarta de intrare este tubul digestiv, factorii favorizani pentru apariia septicemiei sunt, cu excepia () A: Tumorile B: Diverticuloza C: Hipertensiune portal D: Vrst naintat E: Chirurgia 17. [SEP10024] Dac poarta de intrare este sistemul urinar, factorii favorizani pentru apariia septicemiei, sunt, cu excepia () A: Prezena obstacolelor pe cile urinare B: Manipulare instrumental C: Sonda vezical permanent D: Alimentaie parenteral E: Sarcin 18. [SEP10025] Tratamentul antiinfecios n caz de septicemie se realizeaz astfel, cu excepia () A: Este iniiat n urgen dup recoltarea probelor microbiologice B: Durata tratamentului este de 10-15 zile C: Tratamentul poate fi prelungit la nevoie D: Antibioterapia de prima intenie depinde de germenul suspectat E: Tratamentul nu este ghidat de contextul clinic 19. [SEP10026] Monitorizarea clinic n caz de septicemie ia in calcul urmtoarele, cu excepia: () A: Frecvena cardiac i respiratorie B: Presiune arterial C: Toleranta, la antibiotice D: Functii inferioare E: Examen clinic

20. [SEP10027] Supravegherea tratamentului din punct de vedere clinic, se face lund n considerare urmtoarele, cu excepia () A: Starea general

B: Poarta de intrare C: Curba termic D: Localizrile secundare E: Repetarea hemoculturilor

21. [SEP10063] Septicemia cu P. Aeruginosa (nosocomial) se trateaza cu: () A: (Ceftazidim sau piperacilina-tazobactam sau Cefepim sau Imipenem sau Aztreonam) + (Amikacina sau Isepamicina) B: Imipenem +amikacina sau isepamicina+/- sulbactam C: amoxicilina D: cefotaxim sau ceftriaxon + aminozid E: (ticarcilina sau piperacilina) +(amikacina sau isepamicina)

22. [SEP10067] Septicemia cu streptococ NU se trateaza cu urmatoarele, cu exceptia: () A: Amoxicilina B: Cefepim C: Cefpirom D: Ceftriaxon E: imidazol

23. [SEP10068] Tratamentul septicemiei cu Enterobacterii (comunitar) in caz de sepsis grav se face cu: () A: biterapie cu 2 dintre urmatoarele: cefotaxim sau ceftriaxon, fluorochinolona, aminozid B: monoterapie cu cefalosporine de generatia a treia C: biterapie cu 2 dintre urmatoarele: cefepim sau cefpirom, fluorochinolona, aminozid D: monoterapie cu cefotaxim sau ceftriaxon sau fluorochinolona E: imidazol 24. [SEP10086] Dac febra persist n cursul tratamentului septicemiei, se va interveni prin urmtoarele, cu excepia () A: Modificarea tratamentului antibiotic B: Identificarea altor localizari secundare C: Identificarea unei complicaii iatrogene D: Repetarea hemoculturilor E: Verificarea porilor de intrare 25. [SEP10087] Acinetobacter baumannii se trateaz prima dat cu () A: Cefepim + isepamicin + vancomicin B: Vancomicin + fosfomicin C: Imipenem + amikacin D: Ticarcilin + amikacin E: Imidazol 26. [SEP10088] Streptococul D se trateaz cu () A: Imipenem B: Ceftazidim C: Ciprofloxacin D: Amoxicilin + gentamicin E: Amoxicilin

27. [SEP10089] Meninerea funciilor vitale n ocul septic se realizeaz, cu excepia () A: Epurare extrarenal de urgen n caz de IR oligoanuric B: Intubare i ventilare mecanic C: Ageni vasoactivi D: Ageni cardioactivi E: Montarea unui cateter venos 28. [SEP10090] Septicemia cu streptococi cu poart de intrare endocardic NU este favorizat de () A: Toxicomanie B: Cateter venos C: Chirurgie dentar D: Valvulopatie E: Alcoolism 29. [SEP10091] Insuficiena de organ n septicemie este marcat de, cu excepia () A: Creterea ureei B: Creterea creatininei C: Creterea procalcitoninei D: CID E: Acidoza metabolic 30. [SEP10092] Reprezint risc de septicemie, cu excepia () A: Vrsta naintat B: Toxicomanie C: Prezena de material strin D: Spitalizare E: Imunosupresie dobndit umoral 31. [SEP10093] Sepsisul asociat cu insuficien renal se poate descrie prin () A: Hipotensiune B: Acidoza lactic C: Marmorare D: Torpoare E: Hipoxemie inexplicat

32. [SEP10002] SIRS cuprinde: (pag 370) A: frecventa respiratorie >20/min B: tulburari de coagulare C: leucopenie D: temperatura >38 grade E: dovada unei infectii bacteriene 33. [SEP10009] Definiia clinic a sindromului de rspuns inflamator sistemic cuprinde: (pg. 370) A: febr peste 38C sau sub 36C B: frecvena cardiac peste 90/min C: oligurie D: frecvena respiratorie peste 20/min

E: hiperleucocitoz peste 12000/mm, leucopenie sub 4000/mm sau mai mult de 10% celule imature 34. [SEP10010] Care dintre urmtoarele date asociate unei infecii cu criterii de SIRS definesc sepsisul grav? (pg. 370) A: hipotensiune arterial: presiunea arterial sub 90 mmHg sau scdere cu 40 mmHg B: hipoperfuzie periferic cu cianoz, marmorare C: insuficien respiratorie: hipoxemie inexplicabil D: tulburri de coagulare E: hiperleucocitoz peste 12000/mm, leucopenie sub 4000/mm sau mai mult de 10% celule imature 35. [SEP10011] n cazul unui pacient cu criterii de sepsis care dintre urmtoarele date constituie semne de gravitate imediat? (pg. 371) A: hipotensiune i semne de anomalie a perfuziei tisulare B: febr peste 38C sau sub 36C C: semne cutanate: cianoz, marmorare, cresterea timpului de recolorare cutanat, scderea local a temperaturii cutanate D: oligurie: diurez spontan sub 0,5 ml/kg/or E: anomalii ale funciilor superioare 36. [SEP10012] Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare la tratamenul sepsisului sunt adevrate? (pg. 374) A: este iniiat de urgen dup recoltarea probelor microbiologice B: este iniial probabilistic, ghidat de contextul clinic i epidemiologic C: se face pe cale iv, cel mai adesea in biterapie, pe o perioad de 15 zile, sau mai mult D: se face per os, n monoterapie, pe o perioad de cel puin 3 sptmni E: va fi ulterior adaptat rezultatelor microbiologice 37. [SEP10013] Persistena febrei la un pacient cu sepsis impune: (pg. 375) A: repetarea hemoculturilor B: identificarea unor noi localizri secundare C: continuarea tratamentului iniial, febra nefiind un indicator fidel al eficienei terapeutice D: verificarea porii de intrare E: identificarea unei complicaii iatrogene 38. [SEP10028] Termenul bacteriemie desemneaz () A: Prezena bacteriei n snge B: Obiectivarea bacteriemiei ntr-o hemocultur C: Obiectivarea bacteriemiei n mai multe hemoculturi D: Se prefer termenul de bacteriemie nu de septicemie E: Se prefera termenul de septicemie nu de bacteriemie 39. [SEP10029] Definiia clinic a sindromului de rspuns inflamator sistemic cuprinde (pg. 370) A: Lipsa febrei B: Leucopenia < 4000/mm3 C: Febra peste 38 grade Celsius D: Hiperleucocitoza peste 12000/mm3 E: Frecvena respiratorie si cardiac normal

40. [SEP10030] Tabloul de sepsis asociat cu disfuncia de organ, se manifest prin urmtoarele () A: Fr consecine hemodinamice B: Marmorare C: Respiraie normal D: Insuficient renal E: Tulburri de coagulare 41. [SEP10031] Despre mortalitatea aparut n cazul ocului septic, sunt adevrate urmtoarele afirmatii () A: Nu este mare B: Este relativ C: Este de 50% D: Nu este influentat de alte comorbiditti E: Este cu atat mai mare cu ct pacientul prezint un teren fragil 42. [SEP10032] Semnele de gravitate imediat n diagnosticul de SIRS sunt () A: Diureza spontan sub 0,5ml/kg/or B: Hipotensiune C: Hipertensiune D: Semne cutanate E: Semne de anomalie a perfuziei tisulare

43. [SEP10033] Purpura fulminans () A: Uneori se manifest cu febr B: Purpura cu extensie rapid C: Pacientul poate face tratament ambulator D: Purpura fulminans este o urgen vital absolut E: Se manifest cu sindrom meningeal 44. [SEP10034] Terenul cu risc in apariia purpurei fulminans este () A: Toxicomanie B: Prezenta de material strain C: Perioada postoperatorie tardiv D: Imunosupresie dobndit E: Fr imunosupresie congenital 45. [SEP10035] Referitor la hemoculturi, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Se recolteaz nainte de instituirea oricrei antibioterapii B: Se recolteaza dou flacoane pe serie C: Se fac 3 serii de hemoculturi/24 de ore D: Se recolteaz aproximativ 30ml de snge E: Se recolteaz aproximativ l Oml de snge 46. [SEP10036] Referitor la hemoculturile pozitive in septicemie, sunt adevrate urmtoarele (pag:372) A: Confirm bacteriemia B: Dac identificarea arat mai muli germeni diferii se ia n considerare o poart de intrare

particular C: Este de preferat ca mai multe probe de hemocultur s fie pozitive la aceeasi bacterie D: O singura hemocultura pozitiva pentru Stafilococ coagulazo-negativ pune diagnosticul de bacteriemie E: Nu poate fi vorba de poarta de intrare cutanat 47. [SEP10037] Daca o singur hemocultur pozitiv sugereaz: (pag:372) A: Germenul este un patogen: diagnostic de bacteremie B: Germenul este un comensal al pielii C: Potenial un contaminant n timpul actului recoltrii D: Este un diagnostic de certitudine de bacteriemie E: Nu este necesar recoltarea altei probe 48. [SEP10038] Referitor la hemoculturile negative, sunt adevrate urmtoarele () A: Elimin diagnosticul de bacteriemie B: Pot fi germeni cu cretere lent sau ciuperci C: Nu elimin diagnosticul de bacteriemie D: Pot exista hemoculturi negative n caz de tratament antibiotic recen E: n caz de recoltare nu exist posibilitatea de a avea hemoculturi negative 49. [SEP10039] n cazul sindromului inflamator biologic, pot sa apar () A: Hiperleucocitoza B: Trombocitoza C: PCR ridicat D: Procalcitonina ridicat E: VSH cu valori normale 50. [SEP10040] Elementele ce influeneaz diagnosticul n favoarea unei insuficiene de organ sunt () A: Creterea ureei si creatininei n snge B: Acidoza metabolic C: Scderea factorilor de coagulare D: Insuficiena hepatocelular E: Alcaloza metabolic

51. [SEP10041] Examene orientate clinic n cazul septicemiei sunt () A: Punctie lombar B: Examen citobacteriologic al sputei C: Examen imagistic specific al situs-ului infectat D: Fr radiografie toracic E: ECBU 52. [SEP10042] Dac poarta de intrare sunt tegumentele, factorii favorizani pentru apariia septicemiei, sunt () A: Interveniile chirurgicale B: Plgile C: Toxicomania D: Montarea de cateter E: Arsurile

53. [SEP10043] Dac poarta de intrare sunt cile biliare, factorii favorizani pentru apariia septicemiei, sunt () A: Litiaza biliar B: Cateterismul retrograd C: Chirurgia D: Alcoolismul E: Toxicomania 54. [SEP10044] Dac poarta de intrare este endocardul, factorii favorizani pentru apariia septicemiei sunt () A: Existena unei valvulopatii B: Chirurgie dentara C: Cateterism retrograd D: Cateter venos E: Toxicomanie 55. [SEP10045] Diagnosticul diferenial al septicemiei, se face cu urmtoarele afeciuni () A: oc cardiogen B: Febr acut C: Embolie pulmonar D: Tuberculoz E: oc hipovolemic

56. [SEP10046] Principiile de management n caz de septicemie constau n () A: Spitalizare de urgen B: Spitalizare ambulatorie C: Montarea unui cateter pentru abord venos D: Montarea unei sonde naso-gastrice E: Supraveghere clinic 57. [SEP10047] Meninerea funciilor vitale n caz de oc se realizeaz astfel: () A: Oxigenoterapie B: Fr intubare sau ventilare mecanic C: Epurare extrarenal de urgen D: Expansiune volemic E: Tratarea insuficiente,i circulatorii 58. [SEP10048] Despre tratamentul antiinfecios n caz de septicemie, sunt adevte urmtoarele () A: Este un tratament sigur de la nceput B: Tratamentul antibiotic se face pe cale intravenoas C: Cel mai adesea se face biterapie D: Durata tratamentului este de obicei peste 20 de zile E: Tratamentul este iniial probabilist 59. [SEP10049] Monitorizarea clinic n caz de septicemie, ia n calcul urmtorii parametrii () A: Temperatura B: Intolerana antibiotice C: Oximetria pulsului

D: Funcii superioare E: Diureza

60. [SEP10050] Supravegherea tratamentului din punct de vedere clinic, se face lund n considerare () A: Curba termic B: Poarta de intrare C: Repetarea hemoculturilor D: Identificarea unei complicaii iatrogene E: Localizri secundare

61. [SEP10051] Supravegherea tratamentului din punct de vedere biologic, se face lund n considerare urmtoarele () A: Hemograma B: Curba termic C: CPR D: Localizrile secundare E: Hemostaza 62. [SEP10052] n caz de persisten a febrei, sunt necesare urmtoarele () A: Repetarea hemoculturilor B: Verificarea porii de intrare C: Identificarea unei complicaii iatrogene D: Verificarea caracterului adecvat al antibioterapiei E: Se determin CPR

63. [SEP10053] Purpura fulminans este o urgenta vitala absoluta care asociaza urmatoarele semne: (pag.371) A: febra B: hipotensiune C: sindrom meningeal D: semne de anomalie a perfuziei tisulare E: purpura cu extindere rapida

64. [SEP10054] In septicemia cu P. aeruginosa (nosocomial) tratamentul de prima intentie include: (pag.374) A: ceftriaxon B: ciprofloxacina C: ceftazidim D: piperacilina-tazobactam E: imipenem

65. [SEP10055] Toxicomania este factor favorizant in septicemiile cu poarta de intrare: (373) A: Tegument B: Plaman C: Endocard D: Sistem urinar E: Focar vascular

66. [SEP10056] Cateterul reprezinta factor favorizant pentru septicemiile cu poarta de intrare: (373) A: Tegument B: Plaman C: Endocard D: Sistem urinar E: Focar vascular

67. [SEP10057] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare tegumentara sunt: (373) A: Anaerobi B: Streptococi C: Bacili gram negativi - listeria monocytogenes D: Stafilococi E: Pseudomonas

68. [SEP10058] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare tub digestiv sunt: (373) A: Anaerobi B: Streptococi D C: Enterobacterii D: Stafilococi E: Pseudomonas sp.

69. [SEP10059] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare - plamani, sunt: (pg. 373) A: Klebsielle pnedumoniae B: Streptococi C: Pseudomonas sp. D: Stafilococi E: Streptococcus pneumoniae

70. [SEP10060] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare FOCAR VASCULAR sunt: (373) A: Klebsielle pnedumoniae B: Streptococi C: Bacili gram negativi D: Stafilococi E: Enterococi

71. [SEP10061] Tratamentul de prima intentie in cazul septicemiei cu stafilococ comunitar, sensibil la meticilina se face cu: () A: Cefepim B: Oxacilina C: Cloxacilina D: in functie de gravitate, aminozid E: acid fusidic

72. [SEP10062] Tratamentul septicemiei cu pneumococ are ca alternativa: () A: Ceftriaxon

B: Cefotaxim C: Glicopeptid (in caz de alergie) D: Amoxicilina E: Imidazol

73. [SEP10064] Septicemia cu semne de gravitate in focar primitiv aparent (nosocomial) se face cu urmatoarele cu exceptia: () A: Cefepim sau cefpirom B: amikacina sau isepamicina C: vancomicina D: cefotaxim sau ceftriaxon E: imidazol

74. [SEP10065] Septicemia cu semne de gravitate in focar aparent (comunitar) se trateaza cu: () A: Cefotaxim B: ceftriaxon C: Aminozid D: Cefepim E: Cefpirom

75. [SEP10066] Spticemia cu Salmonella sp. se trateaza cu: () A: Ciprofloxacina sau ofloxacina, de prima intentie B: Ceftriaxon, de prima intentie C: Cefepim sau Cefpirom de a doua intentie D: Amoxicilina E: Ceftriaxon, in alternativa

76. [SEP10069] Alternativa in tratamentul septicemiei cu meningococ sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: Amoxicilina B: Ceftriaxon C: Cefotaxim D: Glicopeptid E: Ampicilina

77. [SEP10070] Tratamentul septicemiei cu P. Aeruginosa comunitar se face dupa cum urmeaza: () A: [Ticarcilina sau Piperacilina] + [Amikacina sau Isepamicina], de prima intentie B: [Ticarcilina sau Piperacilina] + [Amikacina sau Isepamicina], alternativa C: Ciprofloxacina + [Amikacina sau Isepamicina], alternativa D: doar Ciprofloxacina, alternativa E: Cefalosporine de a treia generatie, alternativa

78. [SEP10071] Tratamentul Septicemiei cu semne de gravitate in focar aparent comunitar se face cu: () A: Cefotaxim B: Ceftriaxona C: Aminozid D: Cefalosporine de a patra generatie E: Cefalosporine de a cincea generatie

79. [SEP10072] Factorii favorizanti pentru septicemiile cu poarta de intrare urinara sunt: () A: obstacol pe caile urinare B: sonda vezicala permanenta C: sarcina D: chirurgie E: alcoolism

80. [SEP10073] Tratamentul de prima intentie in septicemie, in functie de germenul suspectat este: () A: stafilococ comunitar, sensibil la meticilina: oxacilina, cloxacilina + aminozid (in caz de gravitate) B: stafilococ nosocomial, rezistent la meticilina: vancomicina + fosfomicina sau acid fusidic sau rifampicina C: streptococ: amoxicilina D: pneumococ, meningococ: amoxicilina (100-150mg/kg/zi) E: streptococ D, enterococ: glicopeptid

81. [SEP10074] Tratamentul de prima intentie in septicemie este urmatorul: () A: enterobacterii (comunitar) in absenta semnelor de gravitate: biterapie cu 2 dintre cefotaxim sau ceftriaxon, fluorochinolona, aminozid B: enterobacterii (comunitar) in caz de sepsis grav: monoterapie cu cefotaxim sau ceftriaxon sau fluorochinolona C: Salmonella: ciprofloxacina sau ofloxacina D: Pseudomonas aeruginosa (comunitar): [Ticarcilina sau piperacilina] + [amikacina sau isepamicina] E: anaerobe: imidazol

82. [SEP10075] Tratamentul septicemiei in functie de germenul suspectat este: () A: BGN (nosocomial): [Cefepim sau Cefpirom sau Ciprofloxacina sau Imipenem sau Piperacilina + Tazobacam] + [Amikacina sau Isepamicina] B: P. aeruginosa (nosocomial): [Ceftazidim sau Piperacilina-tazobactam sau Cefepim sau Imipenem sau Aztreonam] + [Amikacina sau Isepamicina] C: Acinetobacter baumannii: Imidazol D: semne de gravitate in focar primitiv comunitar: [Cefotaxim sau Ceftriaxon] + vancomicina E: semne de gravitate in focar primitiv nosocomial: [Cefepim sau Cefpirom] + [Amikacina sau Isepamicina] + Vancomicina 83. [SEP10076] Sepsisul nosocomial cu stafilococ meticilin rezistent se trateaz altenativ cu: (pag.374) A: Fosfomicin B: Cefotaxim C: Rifampicin D: Acid fuscidic E: Vancomicin 84. [SEP10077] Septicemia cu semne de gravitate n focar primitiv aparent nosocomial se trateaz cu (pag: 374) A: Vancomicina B: Rifampicina

C: Amikacina D: Cefpirom E: Cefotaxim 85. [SEP10078] Sepsisul grav cu enterobacterii se trateaz cu () A: Cefepim B: Imipenem C: Ceftriaxon D: Cefotaxim E: Amoxicilin 86. [SEP10079] Tratamentul de prim intenie n septicemia cu Salmonella include () A: Amikacin B: Ofloxacin C: Ceftazidim D: Ciprofloxacin E: Amoxicilin 87. [SEP10080] Septicemia intr n diagnostic diferenial alturi de () A: Hemoragia acut B: Deshidratarea grav C: Meningoencefalita herpetic D: Embolia pulmonar E: ocul cardiogen

88. [SEP10081] Dezvoltarea septicemiei cu bacili gram negativi dintr-un focar vascular este favorizat de () A: Sarcin B: Infecie la distan C: Cateter venos D: Toxicomanie E: Alcoolism 89. [SEP10082] n septicemie afectarea plmnului cu pneumococi este favorizat de () A: Infecie cu HIV B: Vrsta naintat C: Toxicomanie D: Chirurgie dentar E: Alcoolism

90. [SEP10083] Sindromul inflamator biologic din septicemie este caracterizat de () A: Procalcitonin crescut B: Hiperleucocitoz C: Trombopenie D: Trombocitoz E: Leucopenie

91. [SEP10084] Recoltarea hemoculturilor n septicemie se realizeaz n urmtoarele condiii () A: Se utilizeaz dou flacoane, unul aerob i unul anaerob B: Se pstreaz peste o sptmn C: se face n timpul frisoanelor D: Se recolteaz dup instituirea antibioterapiei E: n endocardit pot fi recoltate fr restricii 92. [SEP10085] Hipoperfuzia periferic din sepsisul sever poate avea urmtoarele consecine () A: Marmorare B: Tulburari de coagulare C: Oligurie D: Cianoza E: Hipoxemie

93. [SEP10094] Factori favorizanti pentru aparitia septicemiilor sunt: () A: Valvulopatiile B: Insuficienta circulatorie C: Toxicomania D: Catetere venoase E: Plagile

DIAREEA ACUTA SI DESHIDRATAREA LA ADULT

1. [DSH10002] Diareea acut se definete ca: (pg. 403) A: emisia de minimum 5 scaune moi sau lichide, cu debut brusc i durat de mai puin de 14 zile B: emisia unui scaun lichid sau moale i abundent C: emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide, cu debut brusc i durat de mai puin de 14 zile D: emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide, cu debut brusc i durat de minimum 14 zile E: emisia de scaune numeroase, puin abundente si care conin snge i puroi 2. [DSH10003] Sindromul gastroenteric se caracterizeaz prin: (pg. 404) A: diaree profuz si apoas B: evoluie rapid favorabil C: evoluie letal n absena tratamentului D: afectare colic invaziv E: risc de oc septic

3. [DSH10004] n etiologia sindromului dizenteric este implicat: (pg. 405-406) A: clostridium perfrigens B: calicivirus C: rotavirusuri D: shigella sp. E: vibrio cholerae 4. [DSH10005] n diareea acut, coprocultura pe medii selective este indicat n caz de: (pg. 404) A: sindrom dizenteric B: sindrom gastroenteritic C: diaree > 5 zile D: diaree aparut dup un tratament antibiotic E: diaree aparut dup chimioterapie 5. [DSH10006] Tratamentul n diareea acut implic: (pg. 406-407) A: spitalizare obligatorie B: rehidratare parenteral n caz de deshidratare sever C: modulatoare de motilitate cu efect de ncetinire a tranzitului intestinal n suspciunile de diaree invaziv D: rehidratare oral n caz de deshidratare sever E: antibioticoterapie empiric, indicat n toate cazurile de diaree acut, pn la elucidarea cauzei 6. [DSH10012] Diareea acut se definete ca () A: Emisia de mai mult de 4 scaune/zi B: Emisia de scaune moi-llichide C: Emisia de scaune moi instalat insidios D: Scaune diareice prezente de aproximativ 10 zile E: Scaune diareice prezente de aproximativ o lun 7. [DSH10013] Care din urmtoarele afirmattii sunt adevrate referitor la diareea acut () A: Aproximativ 1% din diareile acute necesit spitalizare B: Reprezint o problem major numai n rile n curs de dezvoltare C: Reprezint aproximativ 5 milioane din consultaii le de la medicul de familie D: Nu are cauza infecioas n general E: Reprezint cauza a aproximativ 2 milioane din concediile medicale

8. [DSH10014] Diareea acut asociaz urmtoarele semne extradigestive () A: Vrsturi B: Sete C: Alterarea strii generale D: Febr E: Artralgii 9. [DSH10015] Urmtoarele afirmaii reprezint semne de deshidratare n diareea acut, cu excepia () A: Palpitaii B: Vertij n ortostatism C: Sete D: Alterarea strii generale E: Uscciunea mucoaselor 10. [DSH10016] Sindromul gastroenteric este caracterizat de urmtoarele () A: Afectare colic invaziv B: Diaree "banal" C: Diaree profuz i apoas D: Sindrom septic franc E: Diaree cu numeroase scaune

11. [DSH10017] Sindromul dizenterie prezint urmtoarele, cu excepia () A: Distructie celular B: Megacolon toxic C: Risc de perforaie D: Sindrom pseudogripal E: Sindrom rectal 12. [DSH10018] Diareea hidroelectrolitic se caracterizeaz prin: () A: Diaree profuz B: Diaree invaziv C: Deshidratare uoar D: Prezena de glere E: Prezena de snge

13. [DSH10019] Examenul parazitologic al scaunului, este indicat n caz de () A: Diaree nosocomial B: Diaree persistent C: Diaree mai mult de 7 zile, n ciuda tratamentului antibiotic D: Diaree nsotit de deshidratare sever E: Sindrom dizenteric 14. [DSH10020] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre explorarea sangvin n diareea acut () A: Hemoculturi doar n caz de febr

B: CRP n mod uzual C: Bilan hepatic dac exist suspiciune de febr tifoid D: Hemoculturi doar dac exist hipotermie E: Nu este necesar ionograma 15. [DSH10022] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre holer () A: Contaminarea este alimentar B: Este freceventa n Romnia C: Vrsturile reprezint un simptom prezent n prim plan D: Tabloul clinic este n general puin sever E: Produce deshidratare rapid 16. [DSH10023] Referitor la diareea turitilor, sunt adevrate urmtoarele afirmatii cu excepia (pg. 405) A: Se mai numete i B: Este produs de E.coli enterotoxigen C: lncubatia este scurt D: Contine toxine termostabile E: Contine toxine termolabile 17. [DSH10024] Care din urmtoarele afirmat,ii caracterizeaz sindromul dizenteric produs de Campylobacter Jejuni () A: Tabloul clinic este sever B: Poliradiculonevrita acut Guillain-Barre este recunoscut ca fiind o complicaie postinfecioas C: Produce eritem nodos D: Produce sindrom hemolitic E: Produce sindrom uremic 18. [DSH10025] Urmtoarele afirmaii caracterizeaz sindromul dizenterie produs de Salmonella, cu excepia () A: Pete lenticulare B: Serologia Widal pot ajuta la stabilirea diagnosticului C: Scaune diareice cu aspect glbui, de suc de pepene D: Declararea este obligatorie E: Prognosticul este bun, chiar i n absena tratamentului 19. [DSH10026] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre principiile de tratament n diareea acut? () A: Tratamentul este doar simptomatic B: Derivate morfinice n diareea invaziv C: Salmoneloza - macrolid 5 zile D: Vibrio cholerae - Doxiciclina n doza unic E: Clostridium difficile - tratament empiric cu Vancomicina i.v 10 zile 20. [DSH10027] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre diareea acut cu Yersinia () A: Yersinia enterocolitic produce un sindrom dizenterie clasic B: Exist numeroase serotipuri C: Tabloul clinic este sever D: Incubatia este scurt

E: Produce o erupie rozeoliforma 21. [DSH10028] Diareea acut cu Shigela este caracterizat de urmtoarele () A: Produce faimosul sindrom hemolitic - uremie B: Produce un sindrom holeriform C: Exist numeroase serotipuri D: Conine o enterotoxina termostabil patogena E: Diareea este un simptom ce apare n plan secund 22. [DSH10029] Care din urmtoarele afirmaii caracterizeaz diareea cu Clostridium perfrigens () A: Incubaia este lung B: Tablou clinic analog celui din infecia cu Stafilococul auriu C: Se mai numete i "turista" D: Produce deshidratare ameninttoare de via E: Apar complicaii postinfectioase 23. [DSH10030] Gastroenteritele virale sunt caracterizate de urmtoarele, cu excepia () A: Sunt cele mai frecvente B: Sunt produse de Calcivirus, Rotavirus C: Transmiterea este interuman D: Contagiozitatea este crescut E: Survine frecevent vara 24. [DSH10031] Deshidratarea global din diareea acut este descris prin, cu excepia (pg. 403) A: Sete intens B: Uscciunea mucoaselor C: Febr D: Tulburri neuropsihice E: Semne de iritaie peritoneal 25. [DSH10062] Efectuarea coproculturii este indicat n urmtoarele situaii () A: Copil peste 3 ani B: Copil sub 3 luni C: Imunodepresie D: Absena semnelor septice E: Context nosocomial 26. [DSH10063] Diaree acuta poate fi determinat de urmtoarele bacterii, cu excepia (pag:405-406) A: Entamoeba hystolytica B: Campylobacter jejuni C: Vibrio cholerae D: Shigella E: Salmonella

27. [DSH10064] NU este semn al sindromului hemolitic uremic () A: Paloare B: Purpur trombocitopenic C: Oligoanurie

D: Astenie E: Hipotensiune arterial 28. [DSH10065] Nu reprezint criteriu de spitalizare pentru copilul deshidratat () A: Dificulti de complian B: Boala cronic preexistent C: Deshidratare peste 5% D: Vrsta sub 3 luni E: Intoleran digestiv total 29. [DSH10075] Diareea se trateaz p.o. cu urmtoarele antisecretoare () A: Clorchinaldol B: Furazolidona C: Diosmectita D: Loperamida E: Racecadatoril 30. [DSH10076] Prezena yersinia pseudotuberculosis este marcat de () A: Sindrom holeriform B: Sindrom Guillan-Barre C: Eruptie rozeliforma D: Tablou de sindrom apendicular E: Sindrom dizenteric clasic 31. [DSH10077] Diareea calatorilor este cauzat de E. Coli () A: enteroinvaziv B: enterohemoragic C: enterotoxigen D: enteroagregativ E: enteropatogen

32. [DSH10078] Gastroenteritele acute virale NU sunt caracterizate de () A: Cauza poate fi rotavirusul B: Cauza poate fi calcivirusul C: Evolutia este spontan favorabil n cteva zile D: Transmitere interuman E: Contagiozitatea este scazut

33. [DSH10079] Sindromul holeriform NU este caracterizat de () A: Risc de deshidratare sever B: Sindrom septic moderat sau absent C: Afectare intestinal prin mecanism toxic sau toxinic D: Evoluie rapid favorabil E: Diaree profuz i apoas 34. [DSH10080] Deshidratarea extracelular NU este caracterizat prin () A: Hipotonia globilor oculari B: Pliu cutanat persistent

C: Vene jugulare externe colabate D: Pierdere ponderal E: Sete intens 35. [DSH10007] Sindromul holeriform se caracterizeaz prin: (pg. 404) A: diaree banal, puin sever B: diaree profuz i apoas C: diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ si coninut bogat de glere, snge i puroi D: risc de deshidratare sever, n absena terapiei E: evoluie rapid favorabil n majoritatea cazurilor 36. [DSH10008] Sindromul dizenteric se caracterizeaz prin: (pg. 404) A: afectare intestinal B: afectarea invaziv a colonului C: sindrom septic moderat sau chiar absent D: risc de oc septic E: diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ i coninut bogat de glere, snge i puroi 37. [DSH10009] Privitor la toxiinfeciile alimentare stafilococice sunt adevrate urmtoarele: (pg. 405) A: se definesc prin apariia a minimum trei cazuri grupate, cu simpromatologie similar, n general digestiv, a cror cauza poate fi corelat cu aceeai origine alimentar B: incubaie lung C: incubaie scurt D: vrsturile sunt n prim plan, diareea n plan secund E: diareea este n prim plan, vrsturile n plan secund 38. [DSH10010] Febra tifoid se caracterizeaz prin urmtoarele aspecte, cu excepia: (pg. 406) A: clinic: erupie rozeoliform, puls disociat, scaune diareice B: biologic: leucocitoz, citoliza hepatic C: biologic: leucopenie, citoliz hepatic D: coprocitologic: hematii i eozinofile abundente E: hemoculturile i serologia Widal pot ajuta la stabilirea diagnosticului 39. [DSH10011] Privitor la tratamentul cu antibiotice administrat n diareea acut, sunt adevrate urmtoarele: (pg. 407) A: trebuie iniiat dup recoltarea probelor biologice B: macrolidele sunt indicate n salmoneloze C: chinolonele sunt indicate n salmoneloze D: doxiciclina este indicat n shigeloze E: metronidazolul este indicat n diareea cu Clostridium difficile 40. [DSH10021] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre Stafilococul auriu (pg. 405) A: Are perioad de incubaie lung B: Are perioada de incubaie scurt C: Exist 2 enterotoxine D: Produce un sindrom holeriform E: Produce diareea cltorilor

41. [DSH10032] Care din urmtoarele afirmaii despre diareea acut sunt adevrate () A: Reprezint prima cauz de mortalitate infantil n rile din lumea a 3 a B: Reprezint o problem major de sntate public C: Aproximativ 3% dintre diareile acute necesit management din partea unui medic specialist D: Un numr mic de diarei au cauz infectioas E: Diareea este definit prin emisia de scaune moi sau lichide cu durat de peste 14 zile 42. [DSH10033] Care din urmtoarele afirmaii caracterizeaz diareea acut (pg. 403) A: Scopul principal este identificarea profilului diareei B: Semnele generale asociate: sete, erupie cutanat C: Semnele digestive asociate: grea, vrsturile D: Semne extradigestive asociate: erupie cutanat, artralgii, mialgii E: Semne de deshidratare: sete, senzaie de uscciune a mucoaselor 43. [DSH10034] Deshidratarea global n diareea acut este descris prin () A: Uscciunea mucoaselor B: Febr C: oc septic D: Sete mai intens E: Tulburri neuropsihice 44. [DSH10035] Deshidratarea extracelular din diareea acut se caracterizeaz prin urmtoarele: () A: Hipotensiune ortostatic B: Palpitaii C: Pliu cutanat persistent D: Febr E: Hipotonia globilor oculari 45. [DSH10036] Sindromul gastroenteric este definit prin urmtoarele (pg. 404) A: Afectare intestinal B: Diaree banal C: Diaree hidroelectrolitic D: Diaree invaziv E: Asociaz sindrom pseudogripal 46. [DSH10037] Sindromul holeriform este caracterizat de urmtoarele () A: Afectare intestinal prin mecanism toxic B: Diaree profuz C: Diaree invaziv D: Asociaz subfebrilitate E: Diagnosticul este elocvent prin prezena de glere 47. [DSH10038] Sindromul holeriform se caracterizeaz prin urmtoarele cu excepia () A: Diaree hidroelectrolitic B: Sindrom septic moderat C: Deshidratare sever D: Nu prezint risc de mortalitate E: Afectare colic cu distructie celular

48. [DSH10039] Sindromul dizenterie este caracterizat prin urmtoarele () A: Scaune numeroase B: Scaune puin abundente C: Sindrom septic absent D: Risc de megacolon toxic E: Nu exist risc de perforaie colic 49. [DSH10040] 1O.Coprocultura pe medii selective este indicat n urmtoarele situaii () A: Sindrom dizenteric B: Diaree mai mult de 7 zile C: Diaree cu deshidratare sever D: Diaree la un pacient imunodeprimat E: Diaree la revenirea din sejur n zone tropicale 50. [DSH10042] Toxinele pentru Clostridium difficile sunt luate in considerare n urmtoarele () A: Diaree ce persista dup un tratament antibiotic B: Diaree mai mult de 3 zile C: Diaree mai mult de 7 zile D: Sindrom infecios sever inexplicabil E: Diaree nosocomiala 51. [DSH10043] Care din urmataorele investigaii fac parte din examinrile sangvine n cazul unei diarei acute () A: Hemoculturi B: Hemoleucograma C: CRP D: Ionograma sangvin E: Coprocultura 52. [DSH10044] Examinarea endoscopic n diareea acut are urmtoarele indicaii () A: Dureri abdominale difuze B: Diaree invaziv C: Diaree mai mult de 3 zile D: Diaree persistent E: Coproculturi negative 53. [DSH10045] Gastroenteritele acute virale sunt caracterizate de urmtoarele () A: Sunt rare B: Apar frecvent primvara C: Virusurile responsabile - Calvirus, Rotavirus D: Transmiterea este interuman E: Evoluia este favorabil spontan 54. [DSH10046] Sindroamele holeriforme pot genera urmtorii ageni patogeni () A: Bacillus cereus B: E. Coli enteroinvaziv C: Shigela D: Campylobacter jejuni

E: Stafilococul auriu 55. [DSH10047] Diareea cu Clostridium perfringens se caracterizeaz prin (pg. 405) A: Incubaia este scurt B: Incubaia este lung C: Diareea i durerile abdominale sunt n prim plan D: Tabloul clinic este puin sever E: Exist doar dou enterotoxine posibile 56. [DSH10048] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre diareea acut cu Bacillus cereus () A: Prezint o toxin termostabila- tablou analog celui din infecia cu Stafilococul auriu B: Toxina patogen induce un tablou holeriform cu deshidratare rapid C: Prezint o toxin termolabil - tablou analog celui din infecia cu Clostridium perfrigens D: Produce o diaree invaziv E: Poate produce poliradiculonevrit Guillain-Barre 57. [DSH10049] Diareea acut cu Yersinia poate avea urmtoarele particulariti: () A: Eritem nodos B: Yersinia enterocolitic produce sindrom dizenterie clasic C: Exist numeroase serotipuri D: Yersinia pseudutuberculosis - tablou apendicular E: Yersinia este responsabil de majoritatea toxiinfeciilor alimentare colicative 58. [DSH10050] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre diareea acut cu Salmonella (pg. 406) A: Produce frecvent manifestri extradigestive B: Poate apare puls disociat C: Poate apare citoliza hepatic D: Poate apare leucocitoza E: Hemoculturile pot stabili diagnosticul 59. [DSH10051] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate cu privire la tratamentul simptomatic din diareile acute infecioase (pag.406) A: Hidratare oral B: Modulatoare de motilitate C: Antisecretoare per os D: Topice adsorbante E: Chinolone 60. [DSH10052] Examenul parazitologic al scaunului este indicat n urmtoarele situaii () A: Diaree mai mult de 3 zile B: Diaree mai mult de 7 zile n ciuda tratamentului antibiotic C: Diaree persistenta posttratament antibiotic D: Diaree la un pacient imunodeprimat E: Sindrom infecios sever inexplicabil

61. [DSH10053] Care din urmtoarele afirmati,i sunt adevrate referitor la tratamentul diareei acute (pg. 407) A: Nu se administreaz modulatoare de motilitate B: Se poate administra Racecadotril C: Nu se administreaz antiemetice D: Se pot administra preparate cu Morfin E: Se poate administra tratament antibiotic empiric 62. [DSH10054] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre tratamentul antibiotic al diareei acute () A: Tratamentul empiric-aspect invaziv B: n diareea cu Salmonella se administreaz chinolon 5-7 zile C: n diareea cu Campylobacter jejuni se administreaz Metronidazol 14 zile D: n diareea cu Vibrio Cholerae, se administreaz Doxiciclin 300 mg n doz unic E: n diareea cu Clostridium difficile se oprete administraea antibioticului resposabil i se administreaz Metronidazol

63. [DSH10055] Coprocultura pe medii selective este indicata in caz de: (pag.404) A: sindrom dizenteric B: sindrom septic franc C: diaree peste 3 zile D: diaree cu scaune numeroase E: diaree cu deshidratare severa

64. [DSH10057] Toxiinfectiile alimentare sunt date de: () A: Stafilococul auriu B: Vibrio cholerae C: Clostridium perfrigens D: Bacillus cereus E: E.coli enterotoxigen 65. [DSH10058] n diareea sanguinolent se indic urmtoarele examinri () A: Examen coproparazitologic B: Coprocultura C: Hemoculturi D: PCR E: Hemogram 66. [DSH10066] Infecia cu clostridium difficile se trateaz cu () A: Metronidazol B: Vancomicina C: Amikacina D: Macrolid E: Doxiciclina 67. [DSH10067] Suspiciunea de diaree invaziv sau de parazitoz se trateaz empiric cu () A: Vancomicina B: Metronidazol C: Doxiciclina

D: Macrolid E: Chinolona

68. [DSH10068] Loperamida este () A: antiemetic B: adsorbant topic C: antisecretor D: modulatoar de motilitate E: contraindicat n diareea invaziv 69. [DSH10069] Dizenteria cu salmoneloze este caracterizat de () A: Erupie rozeoliform B: Leucocitoza este tipic C: Pot fi diagnosticate cu ajutorul serologiei Widal D: Este autolimitant E: Sunt responsabile de majoritatea toxiinfectiilor alimentare colective 70. [DSH10070] Referitor la toxiinfecia alimentar cu stafilococ auriu, urmtoarele sunt adevtate () A: Diaree n prim plan B: Vrsturi n prim plan C: Incubaie lung D: Incubaie scurt E: Enterotoxina termolabil 71. [DSH10071] Rectosigmoidoscopia este indicat n caz de diaree () A: La un subiect imunodeprimat B: Persistent cu examene negative C: Invaziv D: Cu deshidratare sever E: Nosocomial

72. [DSH10072] Examenul parazitologic al scaunului este indicat n caz de diaree () A: Acut n cadrul unei epidemii recente B: La un subiect imunodeprimat C: Nosocomial D: Peste 7 zile n ciuda unui tratament antibiotic specific E: Peste 3 zile

73. [DSH10073] Sindromul dizenteric este caracterizat de () A: Afectare colic invaziv B: Risc de deshidratare sever C: Tenesme D: Sindrom septic franc E: Diaree apoas 74. [DSH10074] Deshidratarea extracelular este caracterizat de () A: Pierdere ponderal B: Hipotonia globilor oculari

C: Febr D: Uscciunea mucoaselor E: Pliu cutanat persistent

PROFILAXIA TETANOSULUI

1. [TET10002] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la managementul unui caz de tetanos este fals? (pg. 368) A: plaga se cur i se debrideaz B: plaga se acoper cu unguente grase i se panseaz ocluziv C: se practic antibioterapie (Penicilina G administrat i.v.) D: se practic seroterapie (administrarea de anticorpi umani specifici, cu rol neutralizant al toxinei) E: bolnavul va fi ulterior vaccinat antitetanic 2. [TET10003] Care tip de complicaie nu este specific tetanosului? (pg. 368) A: complicaii tromboembolice B: suprainfecii pulmonare (prin aspiraie) C: nevralgii gambiere simetrice, cu caracter de arsur D: sindroame disautonome E: decompensarea tarelor preexistente 3. [TET10004] Suntei n faa unui pacient vaccinat antitetanic incomplet, care prezint o plag cutanat cu risc tetanigen foarte crescut. Care dintre masurile urmtoare nu este indicat pentru profilaxia tetanosului? (pg. 369) A: rapel antitetanic B: aducerea la zi a vaccin[rii conform schemelor recomandate C: administrarea de anticorpi umani specifici (IgG, 500 ul) D: injectarea de permanganat de potasiu (soluie 1%) n jurul plgii E: antibioterapie empiric 4. [TET10005] Suntei n faa unui pacient, victim a unui accident rutier, ce prezint multiple plgi murdare; pacientul a fost adus tardiv la medic, la locul accidentului efectundu-se doar o debridare incomplet. innd cont de statusul vaccinal, care dintre urmtoarele afirmaii este fals? (pg. 369) A: rapel antitetanic n urm cu 3 ani - instituii antibioterapie, seroterapie i vaccinare complet B: rapel antitetanic n urm cu 11 ani - efectuai rapel, administrare de imunoglobuline specifice, antibioterapie C: rapel antitetanic n urm cu 8 ani - efectuai un nou rapel i instituii antibioterapie D: pacient cu vaccinare incomplet - practicai antibioterapie, rapel antitetanic, aducerea la zi a vaccinarii specifice, administrare de imunoglobuline specifice E: vaccinare absent sau nesigur - vaccinare complet, imunoglobuline specifice, antibioterapie 5. [TET10006] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la vaccinarea antitetanic este fals? (pg. 369) A: primovaccinarea se practic la sugar i const n trei administrri la interval de o lun (2, 3 i 4 luni de via) B: primul rapel se efectuaz nainte de vrsta de 18 luni C: rapeluri se practic ulterior la 6 ani, 11-13 ani i 16-18 ani D: la adult se practic rapel o dat la 25 de ani E: vaccinul conine o toxina fr putere patogen 6. [TET10012] Aspectele importante n profilaxia tetanosului sunt urmtoarele cu excepia () A: Bacterie ubicuitar

B: Boal este mortal C: Nu trebuie vaccinate persoanele afectate D: Boala trebuie declarat obligatoriu E: Boala permite vaccin cu eficacitate nalt 7. [TET10013] Tratamentul simptomatic al tetanosului const n urmtoarele cu excepia () A: Alimentaie parenteral B: Anticoagulant profilactic C: Curarizare D: Intubare E: Nu necesit traheotomie 8. [TET10015] Tratamentul curativ al tetanosului const in urmtoarele, cu exceptia: (pg. 368) A: Vaccinarea B: Seroterapie C: Antibioterapie sigur de la nceput D: Curarea plgii E: Debridarea plgii 9. [TET10026] Urmtoarele afirmaii legate de profilaxia tetanosului sunt adevrate, cu excepia () A: Vaccinul contine anatoxina tetanic B: Toxina nu are putere patogen C: Vaccinul este eficace i bine tolerat D: Vaccinul are multe contraindicatii E: Primo-vaccinarea contra tetanosului este obligatorie

10. [TET10027] Clostridium tetani este: (367) A: Coc gram pozitiv aerob B: Coc gram negativ anaerob C: Bacil gram negativ anaerob D: Bacil gram pozitiv anaerob E: Bacil gram pozitiv aerob

11. [TET10029] Simptomul inaugural, in faza de prodrom a tetanosului este: (368) A: opistotonus B: distonie neuro-vegetativa C: trismus D: contractura musculara E: ameteala

12. [TET10032] In cazul unei intepaturi de dimensiuni mici la nivel mucos, la un pacient vaccinat incomplet antietanic trebuie efectuate: (ECM 369) A: rapel si seroterapie i.m. B: 0.05 ml de anatoxina tetanica i.v. si vaccinare ulterioara C: vaccinare completa D: 0.5 ml de anatoxina tetanica i.m. si vaccinare completa E: rapel si vaccinare ulteriara

13. [TET10041] Tratamentul curativ al tetanosului NU include () A: Antibioterapie probabilist B: Seroterapie C: Vaccinare D: Curarizare E: Curare i debridare a plgii 14. [TET10042] Simptomele premergtoare tetanosului sunt caracterizate de () A: Sindroame disautonome B: Distonie neurovegetativa C: Contracturi generalizate cu opistotonus D: Simptomul inaugural este trismusul E: Primele sunt afectate membrele 15. [TET10007] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la fiziopatologia i profilaxia tetanosului sunt adevrate? (pg. 367-369) A: tetanosul este o boala infecioas datorat efectului neurogen al exotoxinei produse de Clostridium dificile B: ptrunderea microbului n organism se face strict prin intermediul unei plgi cutanate C: bacilul tetanic se dezvolt n condiii de anaerobioz D: toxina se deplaseaz pe cale axonal, n mod centripet i blocheaz eliberarea de neurotransmitori la nivel sinaptic, ceea ce induce spasticitate muscular E: profilaxia specific apeleaz la un vaccin ce conine anatoxina tetanic 16. [TET10008] Care dintre urmatoarele afirmaii referitoare la toxina produsa de Clostridium tetani sunt adevrate? (pg. 367) A: tetanospasmina nu are efect dect daca subiectul nu este vaccinat (sau este vaccinat incorect) i dac local sunt ndeplinite condiii propice (anaerobioz) B: toxina se deplaseaz pe cale axonal n mod centripet C: paraliziile produse sunt flasce i au caracter asimetric, ascendent D: la nivel sinaptic, este blocat eliberarea unor neurotransmitori, ceea ce induce spasticitate muscular E: toxina este responsabil de apariia de deficite senzoriale 17. [TET10009] n faa caror situaii clinice trebuie avut n vedere diagnosticul de tetanos? (pg. 367-368) A: plgi cutanate sau mucoase B: plgi ce creaza condiii locale de anaerobioz (ischemie, necroze) C: paralizii simetrice, flasce, descendente D: trismus decelat la o persoan n vrst provenit din Frana E: sugar provenit din ri n curs de dezvoltare, ce prezinta dificulti de alimentare 18. [TET10010] Pentru diagnosticul tetanosului, care dintre urmtoarele date clinice sunt adevrate? (pg. 368) A: incubaia este n medie de 7 zile B: simptomul inaugural este trismusul (permanent, ireductibil, fr febr asociat) C: simptomul inaugural este ptoza palpebral simetric D: contracturile musculare cuprind iniial membrele, apoi trunchiul i faa E: contracturile generalizate sunt responsabile de opistotonus

19. [TET10011] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la profilaxia tetanosului sunt adevrate (pg. 369) A: vaccinarea antitetanic este obligatorie B: vaccinul conine antitoxina tetanic C: nu exista contraindicaii de vaccinare D: primovaccinarea se efectueaz la copilul mic sub un an i const din trei administrri de produs (lunile 2, 3, 4) E: in faa oricrei plagi trebuie verificat statusul vaccinal al pacientului 20. [TET10016] Referitor la tetanos, sunt adevrate urmtoarele afirmaii: () A: Este o boal infectioas B: Produs de bacil gram pozitiv, anaerob C: Produs de bacil gram negativ aerob D: Bacilul se gsete n tubul digestiv al animalelor E: Nu este o boal mortal

21. [TET10017] Sunt caracteristici ale tetanosului: (pg. 367) A: Ptrunderea n organism se face prin plgi cutanate sau mucoase B: Bacilul nu rezist in condiii de anaerobioz C: Boala se caracterizeaz prin spasticitate muscular D: Dezvoltarea bacteriei nu are efect dect dac pacientul nu este vaccinat E: Toxina se deplaseaz n organism centrifug 22. [TET10019] Din punct de vedere clinic, n faza prodromal, boala se manifest astfel () A: Caracteristica principal este apariia trismusului B: Trismusul este permanent C: Trismusul este asociat cu febra foarte mare D: Trismusul este ireductibil E: Aceast faz nu este amenintoare de via, pentru c progresia ei nu este rapid 23. [TET10021] Referitor la tetanos, faza de complicaii a bolii se caracterizeaz prin urmtoarele semne () A: Suprainfecii, mai ales pulmonare B: Fr decompensarea tarelor existente C: Complicaii tromboembolice D: Fr complicaii de decubit E: Sindroame disautonome 24. [TET10022] Diagnosticul diferenial al tetanosului se face cu () A: Cauze dentare B: Cauze articulare C: Cauze neurologice centrale D: Articulaia temporomandibular E: Meningitele 25. [TET10023] Tratamentul curativ al tetanosului const n () A: Curarea si debridarea plgii

B: Nu necesit vaccinare C: Tetanosul este o boal imunizant D: Seroterapie E: Antibioterapie probabilist 26. [TET10024] Tratamentul simptomatic al tetanosului const n () A: Intubare B: Anticoagulant profilactic C: Alimentaie parenteral D: Traheotomie E: Nu necesit curarizare 27. [TET10025] Referitor la profilaxia tetanosului, sunt adevrate urmtoarele afrrmaii () A: Primo-vaccinarea este obligatorie B: Prima vaccinare cuprinde trei injecii la interval de o lun la varsta de 2,3 si 4 luni, urmate de rapel nainte de vrsta de 18 luni C: La vrsta adult este recomandat un rapella 10 ani D: Vaccinul conine anatoxina tetanic E: Toxina cu putere patogen

28. [TET10028] Clostridium tetani: (pag:367) A: Se gaseste in tubul digestiv al animalelor B: Sporii rezista in mod particular in sol C: Se transmite interuman D: Bacil gram pozitiv anaerob E: Este o bacterie ubiquitara

29. [TET10030] In fata unei arsuri extinse, la un pacient ce a avut ultimul rapel de vaccinare antitetanica in urma cu 12 ani trebuie luate urmatoarele masuri: ( ECM 369) A: Antibioterapie B: Rapel C: IgG 250 uI D: IgG 500 uI E: Vaccinare completa

30. [TET10031] Tetanosul in forma simpla se caracterizeaza prin: (ECM 368) A: Opistotonus B: Semne de distonie neurovegetativa C: Diagnosticul necesita examinari complementare D: Sindroame disautonome E: Afectarea in primul rand a trunchiului

31. [TET10033] Seroterapia in cazul tratamentului curativ al tetanosului are urmaroarele caracteristici: (ECM 368) A: in caz de plaga cu risc crescut doza este de 500 u.I. B: se administreaza i.v. C: ofera protectie pentru o luna D: se administreaza i.m. E: reprezinta administrarea de anticorpi umani nespecifici neutralizati

32. [TET10034] Se acioneaz profilactic antitetanos n caz de plag murdar, vzut trziu, cu vaccinare incomplet () A: Antibioterapie B: IgG 500 ul C: IgG 250 ul D: Vaccinare ulterioar E: Rapel 33. [TET10035] Se acioneaz profilactic antitetanos n caz de plag extins, corp strin, cu rapel la peste 10 ani prin () A: Antibioterapie B: IgG 500 ul C: IgG 250 ul D: Vaccinare ulterioara E: Rapel 34. [TET10036] Se acioneaz profilactic antitetanos n caz de plag extins, curat i vaccinare incert () A: Antibioterapie B: IgG 500 ul C: IgG 250 ul D: Vaccinare complet E: Rapel 35. [TET10037] Se acioneaz profilactic antitetanos n caz de plag extins, curat i vaccinare incert () A: Antibioterapie B: IgG 500 ul C: IgG 250 ul D: Vaccinare complet E: Rapel 36. [TET10038] Tetanosul se trateaz simptomatic prin () A: Curarizare B: Antibioterapie probabilist C: Seroterapie D: Alimentatie parenteral E: Intubare/traheotomie 37. [TET10039] Exist suspiciune de tetanos n caz de () A: dificulti de sugere la nou-nscut B: semn de distonie neurovegetativ C: contracturi generalizate D: trismus la o persoan n vrst E: plgi cutanate sau mucoase 38. [TET10040] Tetanosul poate avea urmtoarele complicaii ()

A: Opistotonus B: Distonia vegetativ C: Sindroame disautonome D: Trombembolii E: Suprainfecii

HEMORAGIA DIGESTIVA

1. [HDS10002] Cauza dominanta ale hemoragiei digestive superioare este: () A: esofagitele peptice B: angiodisplazii C: patologia ulceroasa D: tumori digestive E: hemobilii

2. [HDS10003] Endoscopia digestiva superioara in urgenta se face: () A: la pacient a jeun de 10 ore B: dupa golirea stomacului prin perfuzie cu amoxicilina C: la un pacient instabil hemodinamic D: in scop diagnostic , prognostic si terapeutic E: in scop excusiv terapeutic

3. [HDS10004] Clasa IIA a scorului forest sedefineste prin: (pag:427) A: Cheag aderent B: vas vizibil nehemoragic C: vas vizibil usor hemoragic D: cheag aderent E: cheag detasat

4. [HDS10005] Tratametul cu IPP per os itr-o hemoragie digestivase indica in caz de: () A: Forrest IIC,III B: Forrest IIB, IIC C: Forrest II, III D: orice clasificare E: ForrestIII

5. [HDS10011] n clasificarea Forrest a hemoragiilor digestive superioare, scorul Forrest IB semnific (pg. 427) A: Hemoragie n pnz B: Vas vizibil nehemoragic C: Cheag aderent D: Pete pigmentare E: Hemoragie n jet

6. [HDS10012] Hemoragiile diverticulare sunt favorizate de administrarea (pg. 428) A: Aspirinei B: Omeprazolului C: Enalaprilului D: Furosemidului E: Metoclopramidului 7. [HDS10013] Hemoragia digestiva superioar este definit ca hemoragie provenit din tubul digestiv situat (pg. 426) A: n aval de unghiul duodenojejunal B: n aval de flexura splenic C: n aval de valvula ileocecal D: n amonte de unghiul duodenojejunal

E: n aval de flexura hepatic 8. [HDS10014] Circumstanele n care se efectueaz endoscopie digestiv superioara n urgen include (pg. 427) A: Pacientul cu instabilitate hemodinamic marcat B: La toi pacienii intubai i ventilai C: Cu scop exclusiv diagnostic iniial D: La pacientul a jeun de 6 ore sau dup golirea stomacului prin administrarea unei perfuzii intravenoase lente cu eritromicin E: La 72 ore de la debutul sngerarii pentru a atepta spontat a acesteia 9. [HDS10015] La un pacient cu hemoragie digestiv inferioar cu colonoscopie normal i hemoragie care persista i este abundent, se va avea n vedere efectuarea de urgen a (pg. 428) A: Tomografiei computerizate B: Rezonanei magnetice nucleare C: Arteriografiei celiomezenterice D: Examinarii cu videocapsul endoscopic E: Laparoscopiei diagnostice 10. [HDS10022] Despre hemoragia digestiv superioar, sunt adevrate urmtoarele: () A: Este determinat de Ieziuni ale tubului digestiv n aval de unghiul duodenojejunal B: Cauza frecventa - Malory- Weiss C: Cauza dominant patologia ulceroas D: Se manifest doar prin melena E: Se manifesta prin rectoragii minore 11. [HDS10023] Care din urmtoarele semne i simptome pot fi luate n considerare nalgoritmul diagnosticului diferenial n hemoragia digestiv superiora () A: Hemoptizia B: Sngerarea tip ORL C: Vrsturi cu coninut gastric de sfecl roie D: Toate variantele sunt adevrate E: Nicio varianta nu este corect 12. [HDS10024] Despre clasificarea Forrest, sunt adevrate () A: Clasa IA-hemoragie n pnz B: Clasa IB- hemoragie n jet C: Clasa III-cheag aderent D: Clasa IIA- cheag aderent E: Clasa IIC- pete pigmentare 13. [HDS10025] Gravitatea unei hemoragii digestive, se evalueaz prin urmtoarele semne clinice () A: Durere toracic

B: Vertij C: Semne de oc D: Testele de coagulare E: Ionograma 14. [HDS10027] Care dintre urmtoarele patologii reprezint cauze frecvente de HDS () A: Hipertensiunea portala B: Esofagita peptica C: Epistaxisul posterior D: Neoplasmul gastric E: Sindromul Mallory- Weiss 15. [HDS10028] Referitor la HDI, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Cea mai frecvent cauz este neoplasmul de colon B: i are originea n intestinul subire n 90% din cazuri C: i are originea n colon n 10% din cazuri D: Tratamentul anticoagulant, reprezint cauza frecvena de HDI E: Hemoragiile diverticulare reprezint sursa freceventa de HDI 16. [HDS10029] Care dintre urmtoarele afirmaii despre hemoragii le diverticulare sunt adevrate () A: Survin dependent de complicaiile inflamatorii ale unei diverticulite B: Nu se tenteaz niciodat hemostaza endoscopic datorit riscurilor majore C: Reprezint cauza frecvena de HDI D: Nu sunt dependente de consumul de AINS E: Diagnosticul se realizeaz endoscopic 17. [HDS10030] Urmtoarele, reprezint cauza de HDS/HDI, cu excepia (pg. 427) A: Medicamente gastrotoxice B: Consumul de medicamente antiagregante C: Insuficien hepatic D: Insuficient renal E: Consumul de anticoagulante 18. [HDS10031] Care dintre urmtoarele afirmaii referitor la hemoragiile digestive, este adevarata () A: EDS se realizeaz chiar dac pacientul este instabil hemodinamic B: Clasificarea Forrest ghideaz doar tratamentul endoscopic C: Leziunile ulcerative sunt favorizate doar de aspirina D: Tratamentul empiric este reprezentat de IPP pe injectomat E: Endoscopia are doar rol diagnostic

19. [HDS10050] Care este cauza cea mai frecventa de hemoragie digestiva inferioara: (pag.428) A: angiodisplaziile B: hemoragii diverticulare C: colitele D: cancer de colon E: tumorile

20. [HDS10051] Gravitatea unei hemoragii digestive se evalueaza prin urmatoarele () A: semne de soc B: durere toracica C: vertij D: teste de coagulare E: ionograma 21. [HDS10057] NU reprezint cauz a hemoragiei digestive inferioare legate de intestinul subire () A: Tumorile B: Angiodisplaziile C: Ulceraiile legate de boala Crohn D: Diverticulul Meckel E: Ulceraiile Dieulafoy

22. [HDS10058] Mallory-Weiss NU () A: are un prognostic favorabil B: are un tratamentul analog celui al leziunilor ulcerate C: prezint hemoragie abundent D: apare dup eforturi de vrstur E: Reprezint o ruptur longitudinal supra-cardial 23. [HDS10059] Se recomanda IPP p.o. conform scorului Forrest, dac () A: Hemoragie n jet B: Hemoragie n pnz C: Pete pigmentare D: Cheag aderent E: Vas vizibil hemoragic 24. [HDS10060] n suspiciunea de hemoragie digestiv superioar tratamentul este caracterizat, cu excepia () A: Este administrat i.v. pe sering electric B: Poate asocia octreotid n caz de hipertensiune portal suspectat C: Se face n doze crescute D: Se face doar la pacienii stabili hemodinamic E: Const n inhibitori de pomp de protoni 25. [HDS10061] n hemoragia digestiv sunt examene paraclinice sistematice, cu excepia () A: Enzime pancreatice B: RH C: TCA D: RAI E: Bilan hepatic

26. [HDS10062] Colonoscopia in HDI, se foloseste : () A: cu rol diagnostic si prognostic B: doar cu rol diagnostic C: cu rol diagnostic, prognostic si terapeutic

D: cu rol diagnostic si eventual terapeutic E: cu rol terapeutic

27. [HDS10006] Cauzele dominante ale hemoragiilor digestive inferioare sunt: () A: angiodislazii B: diverticul Meckel C: tumori sangerajde D: hemoragii diverticulare E: colitele grave

28. [HDS10007] Hemoragiile diverticulare: () A: sunt independete de consumul de AINS B: sunt favorizate de complicatiile inflamatorii ale unei diverticuloze C: reprezinta cauza cea mai frecveta de HDI D: oprirea sangerarii necesita de cele mai multe ori o interventie endoscopica E: reprezinta cel mai adesea un diagostic prezumtiv

29. [HDS10008] Cauzele de HDI legate de intestinul subtire: () A: ulceratii AINS B: ulceratii Crohn C: polipoza D: infectii E: tumori

30. [HDS10009] In caz de esec repetat al tratamentului endoscopic intr-o HDS, se recomanda: () A: Repetarea endoscopiei B: interventie chirurgicala C: abstinenta terpautica timp de 48 h D: embolizare arteriala pe cale radiologica E: administrare de hemostatice in doze mari

31. [HDS10010] Cauze rare de HDS: () A: esofagita peptica B: hemobilii C: ulceratii Dieulafoy D: tumori E: hipertensiune portala 32. [HDS10016] Tratamentul hemoragiilor digestive superioare cu inhibitori de pomp de protoni (IPP) intravenos cu sering electric (IVSE) este indicat n (pg. 427) A: Hemoragia n pnz B: Vas vizibil nehemoragic C: Cheag aderent D: Pete pigmentare E: Fond alb al leziunii 33. [HDS10017] Diagnosticul diferenial n caz de hemoragie digestiv superioar include (pg. 426)

A: Hemopatii maligne B: Hemoptizia C: Sngerarea de origine ORL D: Vrsturile cu coninut de culoare roie (vin, sfecla roie) E: Anevrism de arter mezenteric 34. [HDS10018] Producerea unei hemoragii digestive inferioare la pacienii cu cancer de colon este favorizat de un tratement cu (pg. 428) A: Antiagregante plachetare B: Prokinetice C: Anticoagulante D: Antidiareice E: Hipolipemiante 35. [HDS10019] Conduita iniial n hemoragiile digestive include (pg. 426-427) A: Tueu rectal B: 2 cai venoase periferice sau o cale central n funcie de gravitate C: Endoscopie digestiv chiar din momentul primirii pacientului D: Administrare de octreotid n caz de ulcer gastric hemoragic E: Oxigenoterapie 36. [HDS10020] La pacienii cu leziuni ulcerate gastroduodenale complicate cu hemoragie digestiv superioar, n caz de eec repetat al tratamentului endoscopic, se recomand (pg. 428) A: Embolizare arterial pe cale radiologic B: Intervenie chirurgical C: Tratament injectabil cu inhibitori de pomp de protoni D: Administrare intravenoas de hemostatice E: Tratament cu sucralfat n doza de 4 grame pe zi

37. [HDS10021] Referitor la scorul Forrest sunt adevarate: (pag. 427) A: IIA: vas vizibil nehemoragic, tratament IPP per os B: IIA: cheag aderent, tratament IPP IVSE timp de 72 de ore C: IIC: pete pigmentare, tratament IPP per os D: IIA: vas vizibil nehemoragic, tratament IPP IVSE timp de 72 de ore E: IIC: cheag aderent, tratament IPP per os 38. [HDS10026] Hemoragia digestiv inferioar se caracterizeaz prin (pag.426) A: Sursa sngerrii este n aval de unghiul duodeno-jejunal B: Se manifesta prin hematemeza C: Rar hemoragii diverticulare D: Se oprete deseori spontan E: Frecvent sursa sngerrii este o neoplazie rectal 39. [HDS10032] Hemostaza endoscopic se poate realiza n cazul episoadelor de HDS, prin urmtoarele: () A: Adminsitrare de ser adrenalinat B: Ligaturi elastice pentru ulcer C: Metode termice D: Clips-uri pentru varicele esofagiene

E: A, C i D sunt variante incorecte 40. [HDS10033] Referitor la HDS, sunt adevrate urmtoarele afirmaii: () A: Sursa sngerrii se afla n amonte de unghiul duodeno-jejunal B: Nu genereaz niciodat instabilitate C: Este frecvent grav D: Se manifesta prin hematemeza E: Una dintre cauzele frecvente este esofagita peptica 41. [HDS10034] Care dintre urmtoarele afirmaii despre HDS, sunt adevrate (pg. 427) A: Clasificarea Forrest ghideaz tratamentul farmacologic B: Cele din clasa Forrest IIC i III primesc tratament cu IPP p.o C: n cazul celor din clasa Forrest IIC se poate folosi ser adrenalinat D: n cazul celor din clasele Forest IA-B, se administreaz tratament i.v cu IPP timp de 72 de ore E: n cazul celor din clasele IIA-B, se administreaz tratament i.v cu IPP timp de 24 de ore 42. [HDS10035] n cazul HDS conduita terapeutic, poate fi reprezentat de () A: Ligatura endoscopic a varicelor esofagiene B: Administrarea de Octreotid n ulcerul peptic C: IPP pe injectomat D: Leziuni ulcerate - utilizare de ser adrenalinat E: Clips-uri pentru VE 43. [HDS10036] Sindromul Mallory -Weiss se caracterizeaz prin () A: Ruptura longitudinal subcardiala B: Prognostic nefavorabil C: Apare secundar efortului de vrstura D: Reprezint frecvent o complicaie a cirozei E: Se instituie tratament analog leziunilor ulcerate 44. [HDS10037] Care dintre urmtoarele atitudini reprezint conduita terapeutic/diagnostic adecvat pentru existena unui episod de HDI cu colonoscopie normal? () A: IPP pe injectomat B: Videocapsula endoscopica C: Administrare de Octeotrid i.v D: Arteriografie celio-mezenterica E: Embolizare radiologica 45. [HDS10038] Care dintre urmtoarele patologii, reprezint cauze rare de HDS () A: Ulceraii Dieulafoy B: Tumori C: Wirsungoragii D: Esofagita peptica E: Hemobilia 46. [HDS10039] Clasificarea Forrest este caracterizat prin () A: IA - hemoragii n jet

B: IB - vas vizibil nehemoragic C: IIA - fond alb D: IIB - cheag aderent E: IIC - pete pigmentare 47. [HDS10040] Care dintre urmtoarele afirmaii reprezint msuri de reanimare (pg. 426427) A: Oxigenoterapie B: Administrarea de IPP C: Transfuzie D: Montarea unei ci venoase periferice E: Umplerea patului vascular 48. [HDS10041] Sunt considerate cauze de ulcer gastric/duodenal, urmtoarele () A: Prezenta Helicobacter pylori B: Hipertensiunea portala C: Consumul de AINS D: Vrsturile repetate E: Consumul de Aspirin 49. [HDS10042] Endoscopia digestiv superioar are urmtoarele roluri () A: Diagnostic B: Scderea hipertensiunii portale C: Prognostic D: Terapeutic E: Golirea stomacului 50. [HDS10043] Endoscopia digestiv superioar n urgen se poate efectua n urmtoarele condiii () A: Pacient instabil hemodinamic B: Doar dac pacientul este intubat i ventilat C: La pacientul a jeun de 6 ore D: Dup golirea stomacului cu PEV lent cu eritromicina E: n cazul apariie tulburrilor strii de contient 51. [HDS10044] Cnd funciile vitale au fost controlate, n HDS anamneza este completat de examen clinic ce const n () A: Tueu rectal B: Examinare ORL C: Identificarea hipertensiunii portale D: Palparea abdomenului ce poate decela o formaiune tumoral E: Identificarea insuficientei hepatocelulare 52. [HDS10045] 14.Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la HDI, sunt adevrate? () A: Sursa n 90% din cazuri este reprezentat de colon B: Sursa n 10% din cazuri este reprezentat de rect C: Cancerul de colon este frecevent sursa sngerrii D: Colitele frecvent se manifesta prin diaree i rar prin rectoragii E: Diverticulul Meckel reprezint o surs frecvena de sngerare

53. [HDS10046] Care din urmtoarele sedii aparin intestinului subire i genereaz HDI () A: Ulceraii datorate AINS B: Ulceraiile din rectocolita ulcerohemoragica C: Tumori D: Diverticuli E: Angiodisplazia 54. [HDS10047] Care din urmtoarele afirmaii caracterizeaz angiodisplazia () A: Se manifesta prin rectoragii repetate puin abundente B: Anomalii vasculare C: Sunt favorizate de consumul de AINS D: Sediu - colonul E: Sediu - intestinul subtire 55. [HDS10048] Care sunt afirmaiile adevrate despre colonoscopie () A: Se efectueaz fr pregtirea colonului B: Se efectueaz sub anestezie general C: Se poate efectua n urgen D: Se efectueaz n scop diagnostic E: Nu are rol terapeutic 56. [HDS10049] n leziunile Forest IA, atitudine a terapeutic se caracterizeaz prin () A: Endoscopie cu hemostaza local B: Se poate reinterveni endoscopic dac hemoragia continua C: Tratament farmacologie cu Octreotid D: Intervenie chirurgical E: Embolizari arteriale sub control radiologic 57. [HDS10052] Hemoragiile digestive inferioare ale intestinului subire pot fi cauzate de () A: Elceratiile din boala Crohn B: Diverticulul Meckel C: Ulceratiile Dieulafoy D: Ulceratiile legate de AINS E: Sindromul Mallory-Weiss 58. [HDS10053] Hemoragia din cancerul de colon este caracterizat de (pag:428) A: Asociaz frecvent diaree B: Rectoragii repetate puin abundente C: Tratamentul antiagregant favorizeaz hemoragia digestiva inferioara D: Este cea mai frecvent cauz de hemoragii digestive inferioare E: Se manifest deseori printr-o hemoragie acut 59. [HDS10054] n hemoragiile digestive inferioare se recomand capsula endoscopic dac () A: Hemoragia este abundent i colonscopia negativ B: Hemoragia este mic i persist, iar colonscopia este negativ C: Hemoragia s-a oprit iar colonsocopia este negativ D: Este suspectat o diverticuloz colonic

E: Nu se poate diferenia ntre HDI i HDS 60. [HDS10055] n hemoragia digestiv reprezint metode de hemostaz endoscopic () A: Panasmente hemostatice interne B: Clipsuri pentru varice C: Ligaturi elastice pentru varice D: Metode termice E: Injectie cu octreotid, mai ales in leziunile ulcerate 61. [HDS10056] n hemoragia digestiv grav reanimarea const n () A: Monitorizare cardiac, tensional i a saturaiei B: Administrare de octreotid i.v. C: Administrare de IPP empiric i.v. n doze crescute D: Umplere vascular sau transfuzie E: Oxigenoterapie

HEPATITELE VIRALE

1. [HEP10005] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatita viral tip A este adevarat? (pg. 451) A: este determinat de un virus ADN B: calea de transmitere este parenteral C: incubaia este cuprins ntre 2-6 luni D: infecia este cel mai adesea simptomatic i cronicizeaz frecvent la imunodeprimai E: diagnosticul se stabileste pe baza evidenierii IgM anti-VHA n faza acut, IgG anti VHA izolate semnificnd un contact vechi

2. [HEP10006] Referitor la hepatit cronic cu VHB, n care dintre situaiile urmtoare se indic tratament antiviral? (pg. 452) A: ADN VHB >= 2000 UI/ml, i/sau cretere persistent a ALAT cu viremie detectabil i scor Metavir >= A2 i/sau F2 B: ADN VHB >= 20000 UI/ml, i/sau ALAT >= 10N i scor Metavir >= A1 i/sau F1 C: ADN VHB detectabil i/sau ALAT >= 10N i scor Metavir >= A1 i/sau F1 D: ADN VHB detectabil indiferent de valoarea ALAT si scorului Metavir E: ADN VHB >= 2000 UI/ml indiferent de valoarea ALAT i scorului Metavir

3. [HEP10007] Care dintre urmtoarele afirmatii sunt adevarate referitor la tratamentul antviral in hepatita C (pag. 453) A: este contraindicat n cazurile de ciroz compensat B: este indicat n principal n cazurile cu scor Metavir F2, F3 sau F4, independent de activitate C: este indicat la pacienii cu manifestari extrahepatice VHC sau cu genotip 2 sau 3 doar n prezena fibrozei semnificative D: se bazeaz pe monoterapie cu interferon alfapegilat E: scderea ncrcturii virale cu 1 log n sptmna 12 de tratament permite continuarea tratamentului pe durata prevazuta ini

4. [HEP10009] Care dintre suferinele urmtoare este cauza frecvent a unui sindrom de citoliz hepatica mai mare de 10 ori valoarea normal? (pg. 456-457) A: boala Wilson, hepatit autoimun B: sindromul Budd-Chiari, infiltraie tumoral hepatic C: ciroza hepatic, carcinomul hepatocelular D: hepatitele acute virale A, B, C Delta, E, CMV, EBV, virusuri din grupul Herpes, hepatita medicamentoasa sau toxica, litiaza vezicular cu migrare de calcul, ischemia hepatic E: pancreatita acut, ulcerul gastroduodenal

5. [HEP10015] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la hepatit viral A () A: Virusul hepatitic A este un virs ADN B: Se transmite prin produse de snge C: Diagnosticul se face cu ajutorul anticorpilor IgG D: Este o infecie frecvent simptomatica E: Are o incubaie de 2-6 sptmni

6. [HEP10016] Urmtoarele afirmaii despre hepatit viral B sunt adevrate, cu excepia () A: Virusul hepatitic B este un virus ADN B: Are o incubaie de 6-12 sptmni C: Infecie iniial este frecvent simptomatica D: n Frana aproximativ 0,5% din populaie este infectat E: Contaminarea este orizontal

7. [HEP10017] Despre hepatit delta, sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia () A: Virusul hepatitic D este un virus ADN B: Presupune coninfectie cu VHB C: Infecia acut este adesea asimptomatica D: Suprainfecia cu VHB are prognostic prost E: Virusul hepatitic D este un virus defectiv

8. [HEP10018] Referitor la hepatit viral E, sunt adevrate urmtoarele () A: Este produs de un virus ADN B: Contaminarea este vertical C: Incubaia este de 6 saptamani-6 luni D: Este endemica n Franta E: Poate genera o hepatit fulminant la gravideE

9. [HEP10020] Tratamentul antiviral n hepatit viral C, are urmtoarele indicaii () A: Este indicat la un scor Metavir FO B: Se indica administrarea unui astfel de tratament n cirozele decompensate C: Nu se administreaz la pacienii cu manifestri extrahepatice D: Este indicat inclusiv n absenta, fibrozei semnificative E: Este propus la cei cu fenotip 1

10. [HEP10021] Care din urmtoarele virusuri sunt nonspecific hepatotrope () A: VHA B: VHB C: VHC D: HSV E: VHE 11. [HEP10022] Care forma clinica este cea mai frecvena n hepatit acut virala () A: Forma colestatica B: Forma prelungit C: Forma anicterica D: Forma asociat cu manifestri extrahepatice E: Forma fulminanta

12. [HEP10023] Ecografia abdominal are urmtoarele indicaii n infecia cu VRB, cu excepia: () A: Ecografie anual pentru pacienii cu ciroza B: Ecografie bianual la pacienii cu ciroza C: Ecografia anual pentru pacienii cu hepatit D: Ajuta la cutarea semnelor de ciroza E: Poate detecta precoce prezenta carcinomului hepatocelular

13. [HEP10024] Tratamentul antiviral este indicat la pacienii cu hepatit cronic cu VHC, n urmtoarele situaii () A: ADN - VHB>= 2000 de copii B: Creterea persistent a ALAT cu viremie nedetectabil C: Scor Metavir < A2 D: Scor Metavir 2>=F2 E: ADN-VHB >=10000 U/L

14. [HEP10025] Care din urmtoarele afirmaii reprezint strategii terapeutice n hepatit viral B? () A: Monoterapie cu Interferon pegilat dac ALAT >2N B: Rspuns virusologic bun, ALAT >2N i replicare viral moderat - monoterapie cu IFN pegilat C: La pacienii cu ciroza se prefer analogii nucleotidici D: La pacienii cu ciroza se prefer Inteferonul pegilat E: Tratamentul cu Netecavir, se administreaz pe o perioad nedeterminat

15. [HEP10026] Bilanul n hepatit viral B se bazeaz pe urmtoarele, cu excepia () A: Determinarea ncrcturii virale B: Puncie - biopsie hepatic C: Ecografie abdominal D: Bilan hepatic E: AAN

16. [HEP10027] lmunoeliminarea n VHB se caracterizeaz prin () A: Replicare viral mare B: Transaminaze normale C: Seroconversie n sistem HBe D: Leziuni hepatice minime E: Leziuni hepatice variabile

17. [HEP10028] Diagnosticul n HVB, ia n calcul urmtoarele (pag.452) A: AgHBs B: Ac anti HBg C: Ac anti HVC D: IgGanti HVD E: IgA anti VHA

18. [HEP10029] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre HVB () A: Momentan exist 350.000 de persoane cu hepatit cronic B: n Frana aproximai 5% sunt infectai C: n Frana, prevalenta este de 2 ori mai mare dect a HVC D: 2 miliarde de indivizi din populaia mondial au intrat deja n contact cu VRB E: 2 din 3 persoane au intrat n contact cu VHB

19. [HEP10030] Istoria natural a unei hepatite are urmtoarea succesiune, cu excepia: () A: Faza iniial de contaminare B: Faza de incubaie C: Faza preicterica D: Faza icteric E: Nici o variant corect

20. [HEP10031] Hepatit fulminant se definete prin urmtoarele () A: Mortalitate < 50% B: Encefalopatie hepatic la o sptmn dup apariia icterului C: IP<25% D: Tratamentul se poate efectua i ambulator E: Nu reprezint o form grav de boal 21. [HEP10032] n hepatit viral C, se recomand identificarea comorbiditatilor asociate, urmrinduse urmtorii parametri biologici, cu excepia () A: Anticorpii antitiroperoxidaza B: Anticorpi anti-fibra muscular neted C: Anti LKM1 D: TSH E: Ac anti Ro

22. [HEP10033] Diagnosticul hepatitei virale E se realizeaz cu ajutorul () A: AgHVE B: ADN -VHE - snge C: ADN -VHE - scaun D: AC anti VHE E: Nici o variant nu este corect

23. [HEP10034] Care din urmtoarele virusuri fac parte din grupa Herpes () A: HVA B: EBV C: HVB D: HVD

E: HVC

24. [HEP10052] Hepatit delta se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia: () A: Este determinat de un virus ARN B: Contaminarea este identic cu VHB C: Infecia este frecvent asimptomatica D: Diagnosticul pozitiv se bazeaz pe detectarea Ag VHD E: Se indica aprecierea gradului de fibroz

25. [HEP10084] n creterea gamma-GT prima intenie NU include () A: Administrarea de hormoni tiroidieni B: Msurarea glicemiei C: Efectuarea unei ecografii hepatice D: Msurarea circumferinei taliei E: Calcul IMC

26. [HEP10085] Colestaza extrahepatic poate avea urmtoarele cauze benigne, cu excepia () A: Parazitoze ale cilor biliare B: Ciroza biliar primitiv C: Litiaza cii biliare principale D: Colangita sclerozant primitiv E: Pancreatita cronic

27. [HEP10086] Este cauz frecvent de citoliz cu transaminaze de 10 ori mai mari dect normalul () A: Infiltraie tumoral hepatic B: Hepatit autoimun C: Sindrom Budd-Chiari D: Boala Wilson E: Hepatit medicamentoas

28. [HEP10087] n caz de citoliz cu transaminaze sub de 10 ori normalul, primele examinri includ, cu excepia () A: Coeficient de saturaie al transferinei B: Serologie VHC C: Ag HBs D: Ecografie cardiac E: Ecografie Doppler hepatic

29. [HEP10088] Citoliza cu transaminaze sub de 10 ori normalul este cauzat cel mai frecvent de, cu excepia () A: Litiaza cu migrare de calcul B: Hepatit medicamentoas

C: Ciroz D: Hepatit cronica C E: Hepatit cronica B

30. [HEP10089] Citoliza hepatic cu ASAT mai mare dect ALAT poate fi cauzat de, cu excepia () A: Ficatul de oc B: Hepatopatia alcoolic C: Hepatita viral D: Ciroz E: Budd-Chiari 31. [HEP10090] Hepatita delta este caracterizat, cu excepia () A: Tratamentul riguros nu are risc de recidiv la ntrerupere B: Tratamentul antiviral este indicat dac se detecteaz ARN viral n ser C: Diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti-Delta D: Se suprapune unei infecii cu VHB E: Este un virus ARN

32. [HEP10091] Tratamentul antiviral in hepatita C nu este indicat la pacienii cu () A: ncrctur viral sub 2000 UI/ml B: hipertensiune portal C: encefalopatie hepatic D: ciroz decompensat E: vrsta naintat

33. [HEP10092] Tratamentul antiviral din hepatita B NU este recomandat dac () A: Faza icteric prelungit cu viremie sub 2000 UI/ml B: Creterea persistent a ALAT cu viremie detectabil C: ADN VHB peste 2000 UI/ml D: Ciroza compensat cu ADN VHB sub 2000 UI/ml E: Socrul metavir mai mare dect A2

34. [HEP10093] Hepatita viral A NU este caracterizat de urmtoarea () A: Frecvent asimptomatic B: IgM antiVHA pozitivi n faza acut C: Incubaie 2-6 sptmni D: Virus ARN E: Contaminare sexual

35. [HEP10094] Despre hepatita acuta viral se pot afirma urmtoarele, cu excepia () A: Este caracterizat de lipsa encefalopatiei hepatice i un IP sub 50% B: Nu apare ntotdeauna prurit

C: Icterul este cu bilirubin conjugat D: Forma colestatic este cea mai frecvent E: n forma fulminant apare o encefalopatie hepatic la mai puin de 2 sptmni dup apariia icterulu

36. [HEP10095] Hepatitei viral are urmtoarele faze, cu excepia () A: cronicizare B: icteric C: contagiozitate D: incubaie E: contaminare

37. [HEP10096] Care dintre urmtoarele este virus ADN () A: VHE B: VHD C: VHC D: VHB E: VHA

38. [HEP10002] Istoria naturala a hepatitei cronice B prezinta schematic trei faze,care sunt acelea? (pag.452) A: imunotoleranta B: imunofluorescenta C: imunoeliminarea D: faza replicativa E: faza nonreplicativa

39. [HEP10003] Care sunt cele patru mari cadre nosologice intalnite in practica clinica la subiectul asimptomatic cu anomalii biologice hepatice: (pag.455) A: citoliza cronica cu transaminaze <10 N B: citoliza acuta cu transaminaze >10 N C: colestaza D: citoliza cronica cu transaminaze >10 N E: cresterea izolata a gama-GT

40. [HEP10004] Care sunt cele trei cauze predominante de crestere izolata a gama-GT: (pag.458) A: intoxicatia alcoolica cronica B: medicamente inductoare enzimatice C: intoxicatie alcoolica acuta D: steatoza E: colestaza

41. [HEP10010] Care dintre urmtoarele date clinice, biologice i evolutive caracterizeaz o hepatit viral acut n form fulminant? (pg. 451) A: apariia unei encefalopatii hepatice la mai puin de 2 sptmni de la apariia icterului B: scderea indicelului de protrombin (frecvent<25%) C: mortalitate ridicat (>50% n absena tratamentului prin insuficien hepatic sau complicaiile acesteia) impunnd internarea n secii de terapie intensiv D: creterea indicelui de protrombin (frecvent>75%) E: apariia unor manifestri extrahepatice: poliradiculonevrit, anemie hemolitic autoimun, glomerulopatie

42. [HEP10011] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatita viral tip B sunt adevrate? (pg. 451-452) A: etiologia este reprezentat de un virus ARN, transmis pe cale sexual, parenteral, vertical sau orizontal B: incubaia este cuprins ntre 6-12 sptmni C: diagnosticul de hepatit acut B se bazeaz pe evidenierea Ag HBs i Ig M anti HBc D: cronicizarea este frecvent ntlnit la adult E: istoria natural a hepatitei cronice B prezint 3 faze: imunotolerana, imunoeliminarea i faza non-replicativ

43. [HEP10012] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatita virala de tip C sunt adevrate? (pg. 453) A: etiologia este reprezentat de un virus ARN, cu transmitere majoritar parenteral i foarte rar sexual B: incubaia este cuprins ntre 4-6 sptmni C: infecia acut este frecvent simptomatic i cronicizeaz rar D: n caz de serologie pozitiv pentru VHC se efectueaz PCR VHC calitativ E: n cazul n care PCR VHC pozitiv este necesar efectuarea unui bilan complet

44. [HEP10013] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatit delta sunt adevrate? (pg. 454) A: este cauzat de un virus ARN defectiv care necesit prezena VHB pentru a se multiplica B: se poate prezenta ca suprainfecie sau coinfecie a VHB C: virusul cauzal se transmite pe cale enteral D: infecia acut este frecvent simptomatic, nu cronicizeaz i nu influeneaz istoria natural a infeciei cu VHB E: diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti Delta n serul pacienilor Ag HBs pozitivi.

45. [HEP10014] Care dintre urmtoarele afirmatii referitoare la hepatita de tip E sunt adevarate? (pag. 454) A: este determinat de VHE, virus ARN cu transmitere parenterala B: incubaia este cuprins ntre 2-6 sptmni C: infecia acut este frecvent asimptomatic, dar deseori mai grav la vrstnici, femei nsarcinate i persoane cu hepatopatie cronic

D: diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti VHE n snge i PCR ARN VHE n snge sau materii fecale E: cronicizarea a fost observat doar la persoanele imunodeprimate

46. [HEP10036] Faza preicterica n cazul hepatitelor acute, se caracterizeaz prin () A: Asimptomatica B: Sindrom pseudogripal C: Erupie cutanat D: Dureaz 2-6 sptmni E: Poate genera disconfort subcostal drept

47. [HEP10037] Faza icteric n cazul hepatitelor acute, se caracterizeaz prin () A: Prurit facultativ B: Icter cu bilirubina neconjugata crescut C: Hepatomegalie sensibil la palpare D: Asociaz poliradiculonevrite E: Durata maxim - 2 sptmni

48. [HEP10038] Formele fulminante de hepatit sunt caracterizate prin () A: Mortalitate> 50% n absena tratamentului B: IP > 25% C: Tratamentul se face n seciile ATI D: Se recurge la transplant hepatic n toate situaiile E: Encefalopatia hepatic apare la mai puin de 2 sptmni de la debutul icterului

49. [HEP10039] Hepatit viral A, se caracterizeaz prin: () A: n trile n curs de dezvoltare este rar B: Incubaia este de 2-6 sptmni C: Frecvent este asimptomatica D: Contaminarea este orizontal E: Nu exist tratament specific

50. [HEP10040] Contaminarea n hepatit cu virus B, se poate face () A: Pe cale sexual B: Parenteral C: Vertical D: Orizontal E: Feco-orala 51. [HEP10041] Tratamentul antiviral n HVB este indicat n urmtoarele situaii () A: ADN - VHB >=2000 copii/ml B: ADN - VHB >=10000 copii/ml

C: Creterea persistent a ALA T cu viremie detectabil D: Scor Metavir A2 E: Scor Metavir F2

52. [HEP10042] Bilanul hepatic n HVB ndeplinete urmtoarele criterii () A: Bilan hepatic B: Determinarea ncrcturii virale C: Biopsia nu reprezint standardul de aur pentru evaluarea fibrozei D: Scor Metavir E: Ecografie anual la pacienii cu ciroza

53. [HEP10043] Care din urmtoarele afmnaii sunt adevrate despre virusurile din grupa Herpes (pg. 454) A: Sunt hepatotrope B: Hepatit este frecventa la pacienii imunodeprimati C: Febr i angina caracterizeaz primoinfecia HSV1 D: Hepatit viral este deseori asimptomatica E: Erupia vezicular la nivelul mucoaselor caracterizeaz infecia cu Zona Zoster

54. [HEP10044] Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre hepatitele cu virus Delta (pg. 454) A: Sunt produse de virus tip ADN B: Sunt produse de un virus defectiv C: Poate coinfecta sau suprainfecta VHB D: Infecia este frecvent asimptomatica E: Suprainfecia are un prognostic bun

55. [HEP10045] Care sunt principalele efecte adverse ale Interferonului () A: Anemie B: Anemie hemolitic C: Trombocitopenie D: Sindrom pseudogripal E: Leucocitoza

56. [HEP10046] Urmtoarele afirmaii despre hepatit viral E sunt adevrate, mai puin () A: Este produs de un virus ARN B: Transmiterea este fecal-orala C: Frecvent apare n Frana D: Ribavirina se administreaz p.o empiric tuturor pacienilor E: Diagnosticul se bazeaz pe serologia Ac anti VHE

57. [HEP10047] Tratamentul antiviral este indicat la pacienii cu HVC n urmtoarele situaii () A: Metavir F2

B: Pacienilor cu genotip 2 C: Doz de Ribavirina depinde doar de genotipul viral D: Interferonul Pegilat se administreaz de 3 ori pe sptmn E: Metavir F4

58. [HEP10048] Evaluarea noninvaziv a fibrozei hepatice, se realizeaz prin () A: Ecografie abdominal B: Fibroscar C: Biopsie hepatic D: Fibrotest E: Elastografie tranzitorie unidimensionala

59. [HEP10049] 15.Care din urmtoarele afirmaii reprezint contraindicaii temporare sau definitive ale tratamentului antiviral () A: Xeroftalmii B: Sarcina C: Hipertiroidia D: Afeciuni psihiatrice E: Boli reumatologice

60. [HEP10050] Msurile nespecifice n hepatit cu VHB sunt reprezentate de urmtoarele: (pg. 453) A: Interzicerea consumului de medicamente hepatotoxice B: Contact sexual neprotejat C: ngrijirea afeciunilor de lung durat D: Vaccinarea pacientului E: Limitarea consumului de alcool 61. [HEP10051] Care sunt paii de urmat dac ARN-VHC este detectabil () A: Bilan hepatic complet B: Alfa fetoproteina C: Nu se determina genotipul viral D: Nu se vor identifica alte comorbiditati E: Determinarea incrcturii virale este opional

62. [HEP10053] Tratamentul n VHA se caracterizeaz prin urmtoarele () A: Nu este specific B: Se recomand repaus tranzitoriu C: Se evita consumul de medicamente hepatotoxice D: Ribavirina p.o E: Interferon pegilat o dat pe sptmn

63. [HEP10054] Hepatit acut virala este caracterizat de ()

A: Citoliza constant B: Valorile transaminazelor de 10 ori normalul C: Predomina colestaza importanta D: IgGVHA E: IgM - anti- HBc

64. [HEP10055] Form de hepatit cu manifestri extrahepatice se caracterizeaz prin () A: Anemie hemolitic autoimuna B: Encefalopatie hepatic C: Glomerulopatie D: Leucopenie E: Poliradiculonevrita

65. [HEP10056] Care din urmtoarele afirmaii despre hepatite sunt adevrate () A: Hepatit cu VHA nu se cronicizeaz B: VHB - virus ARN C: Incubaie VHC - 2-4 sptmni D: Hepatit acut sever este o hepatit acut cu IP>50% E: n hepatitele fulminante IP<25%

66. [HEP10057] n hepatit VHB imunotoleranta se caracterizeaz prin (pg. 453) A: Replicare viral sczut B: Transaminaze uor crescute C: Leziuni hepatice absene D: Transaminaze normale E: Seroconversie n sistem HBe

67. [HEP10058] Imunoeliminarea n VHB are urmtoarele caracteristici (pg. 452) A: Scderea replicrii virale B: Leziuni hepatice variabile C: Creterea transaminazelor D: Se mai numete portaj inactiv E: Se mai numete rspuns imun

68. [HEP10059] Faza non-replicativa n VHB prezint urmtoarele criterii () A: Transaminaze normale B: Transaminaze crescute C: Leziuni hepatice variabile D: Seroconversie cu sistemul HBe E: Replicare viral nedetectabil

69. [HEP10060] Tratamentul antiviral se administreaz n hepatit cu VHB dac ()

A: n caz de ciroza decompensat, tratamentul se iniiaz de urgen B: n caz de ciroza compensat, tratamentul se iniiaz dac ADN -VHB > 2000 UI/ml C: Scor Metavir >=A2 D: ADN - VHB > 10000 UI/ml E: Viremie detectabil i creterea persistent a ALAT

70. [HEP10061] Despre tratamentul antiviral n VRC, sunt adevrate urmtoarele () A: Tratamentul depinde de genotipul viral B: Dup iniierea tratamentului se face PCR cantitativ la 12 sptmni C: La 12 sptmni ncrctura viral trebuie s scad cu cel puin 3 log D: Dac viremia nu scade la 12 sptmni se continua tratamentul E: Tratamentul antiviral se administreaz fr ntrerupere timp de un an

71. [HEP10062] Istoria naturala a unei hepatite virale cuprinde urmatoare succesiune: (pag.450) A: o faza initiala de contaminare B: o faza initiala de latenta C: o faza de incubatie D: o faza prodromala E: o faza preicterica

72. [HEP10063] Principalele efecte secundare ale tratamentului cu interferon sunt reprezentate de: (pag.454) A: anemie B: leucopenie C: trombocitopenie D: cefaleea E: sindrom pseudogripal

73. [HEP10064] Printre cauzele maligne ale colestazei extrahepatice se enumera: (pag.457) A: cancer pancreatic cefalic B: invazia tumorala a ficatului C: infiltratie tumorala hepatica D: ampulom vaterian E: colangiocarcinom

74. [HEP10065] Printre cauzele de steatoza se enumera: (pag.458) A: alcool B: medicamente inductoare enzimatice C: nutritie parenterala D: dislipidemie E: parazitoze ale cailor biliare

75. [HEP10066] Gamma-GT poate crete din cauza () A: Hepatit medicamentoas B: Hepatit autoimun C: Pancreatit cronic D: Steatoz hepatic E: Alcoolism

76. [HEP10067] Colestaza intrahepatic poate fi cauzat de () A: Hepatopatia alcoolic B: Ciroz biliar primitiv C: Colangita sclerozant primitiv D: Colangiocarcinom E: Litiaza cii biliare principale

77. [HEP10068] n citoloza cu transaminaze sub de 10 ori normalul, cea de-a doua intenie conine () A: Serologie parazitar B: Ecografie cardiac C: Ecografie Doppler hepatic D: Coeficient de saturaie al transferinei E: Ac Antinucleari

78. [HEP10069] Citoliza cu transaminaze sub de 10 ori normalul poate fi cauzat mai puin frecvent de () A: Ficatul cardiac B: Infiltratie tumoral hepatic C: Sindromul Budd-Chiari D: Boala Wilson E: Hepatita autoimun

79. [HEP10070] Citoliza cronic cu transaminaze sub de 10 ori normalul este caracterizat de () A: Supravegherea IP B: Risc de hepatit fulminant C: Pacient frecvent simptomatic D: Poate fi efectul unei ciroze E: Pacient frecvent asimptomatic

80. [HEP10071] Citoliza cu ASAT/ALAT mai mare dect 1 poate fi cauzat de () A: Ciroza B: Hepatopatia alcoolic C: Sindromul Budd-Chiari D: Hepatita viral E: Citoliza de origine muscular

81. [HEP10072] Hepatita poate fi determinat de urmtoarele virusuri () A: HPV B: VZV C: HSV D: CMV E: EBV

82. [HEP10073] Referitor la hepatita viral E, urmtoarele sunt adevrate () A: Infecie acut frecvent simptomatic i grav B: Cronicizeaz la imunodeprimai C: Incubaie 2-6 sptmni D: Se transmite sexual E: Virus ARN

83. [HEP10074] Hepatita delta este caracterizat de () A: Tratament cu IFN alfapegilat i ribavirin B: Tratamentul antiviral dac exist ARN viral n ser C: Infecia acut este frecvent simptomatic i grav D: Prezena infeciei VHB E: Este un virus ARN

84. [HEP10075] Hepatita viral C este caracterizat de () A: Asociaz deseori crioglobulinemie B: Infecie iniial frecvent asimptomatic C: Incubaie 4-12 sptmni D: Contaminare frecvent sexual E: Virus ADN

85. [HEP10076] Terapia antiviral n hepatita acut B este caracterizat de () A: Analogi nucleotidici la pacienii cu ciroz B: Tenofovir de prima intentie n caz de raspuns virologic prost C: Entecavir de prima intentie n caz de raspuns virologic prost D: Monoterapie cu IFN pegilat dac ALAT > 3N i replicare viral puternic E: Monoterapie cu IFN pegilat dac ALAT > 3N n contextul unei replicri virale slabe

86. [HEP10077] Hepatita viral B n curs de vindecare este marcat serologic prin () A: ADN-VHB + B: Ac Anti-HBc IgM + C: Ac Anti-HBc IgG + D: Ac Anti-HBs + E: Ag HBs +

87. [HEP10078] Hepatita viral B acut este caracterizat serologic prin prezena () A: ADN-VHB B: Ag HBc C: Ac Anti-HBc IgM D: Ac Anti-HBs E: Ag HBs

88. [HEP10079] Referitor la hepatita viral de tip B este adevrat () A: Cronicizarea este rar la nou nscut B: Infecia iniial este caracteristic simptomatic C: Incubaie 2-6 sptmni D: Contaminare sexual E: Virus ADN

89. [HEP10080] Despre hepatita viral A, urmtoarele sunt adevrate () A: Trebuie supravegheat pentru aparitia unui asterixis B: Nu exist tratament specific C: Incubaie 1-3 luni D: Contaminare fecal-oral E: Virus ADN

90. [HEP10081] Hepatita fulminant este caracterizat prin () A: Este sinonim cu hepatita acut sever B: Se poate trata prin transplant hepatic C: Mortalitate peste 30% n absena tratamentului D: IP sub 50% E: Encefalopatie hepatic la sub 2 sptmni de la apariia icterului

91. [HEP10082] Hepatite cronice pot fi determinate de (pag:450-454) A: VHE- la subiectii imunodeprimati B: VHD C: VHC D: VHB E: VHA

92. [HEP10083] Virusuri ARN sunt urmtorii () A: VHE B: VHD C: VHC D: VHB E: VHA

ULCERUL GASTRIC SI DUODENAL

1. [ULC10002] Ulcerul gastric (pg. 433) A: presupune o pierdere de substan a peretelui gastric cu afectarea musculoasei B: este similar eroziunilor si exulceraiilor peretelui gastric C: este mai frecvent dect cel duodenal D: are o inciden n cretere n ultimii 20 de ani E: este o urgen chirurgical 2. [ULC10003] Dup tripla terapie a ulcerulului gastric Helicobacter pylori pozitiv, un control endoscopic este indispensabil dup (pg. 434) A: o sptmna B: 4 sptmni C: 6 sptmni D: 2 sptmni E: 8 sptmni

3. [ULC10004] Tratamentul de eradicare al Helicobacter pylori presupune (pg. 434) A: Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin + claritromicin 7-10 zile B: Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin + claritromicin 4-8 sptmni C: Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin - 14 zile D: Inhibitori de pomp de protoni + claritromicin 14 zile E: prescrierea unui tratament cu IPP n doza adaptat pacientului 4. [ULC10005] Precizai care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la ulcerul gastroduodenal este adevarat (pg. 434) A: controlul cicatrizrii este obligatoriu n ulcerul duodenal necomplicat B: controlul endoscopic cu biopsie este obligatoriu n ulcerul gastric C: biopsia endoscopic este obligatorie n orice tip de ulcer pentru a exclude un cancer D: tratamentul chirurgical este preferat celui cu inhibitori de pomp de protoni E: sunt preferate tratamentele cu AINS celor cu inhibitori selectivi Cox-2 5. [ULC10006] Perforaia ulcerului (pg. 434) A: este o urgen chirurgical B: evolueaz cu durere cronic n epigastru C: tratamentul const n administrarea de inhibitori de pomp de protoni n doz mare D: intervenia chirurgical este rezervat cazurilor care nu raspund la tratament medical E: evolueaz obligatoriu cu hematemez i melen 6. [ULC10012] Care din urmtoarele afirmaii cu referire la ulcer, sunt adevrate () A: Ulcer = pierdere de substan a peretelui digestiv, ce afecteaz seroasa B: Ulcer = pierdere de substan a peretelui digestiv ce afecteaz musculoasa C: Incidenta este n cretere D: Ulcerul gastric este de 3 ori mai frecvent decat cel duodenal E: Ulcerul duodenal este mai rar dect cel gastric 7. [ULC10013] Circumstanele de diagnostic n ulcerul gastric i cel duodenal pot fi () A: Durere ulceroas tipic n 2/3 din cazuri B: Sediu n hipogastru C: Nu se amelioreaz cu alimentatia D: Durerea este ritmata de mese

E: Durerea are caracter de arsur 8. [ULC10014] Care dintre urmtoarele afirmaii despre tratamentul din ulcer, sunt adevrate () A: Se administreaz tripla terapie indiferent dac infecia cu Helicobacter pylori este prezent sau nu B: Eradicarea Helicobacter pylori se realizeaz doar prin administrarea de inhibitori de pomp de protoni C: Prescrierea tratamentului cu inhibotori de pomp de protoni are o perioad fix D: Tratamentul n ulcer cu risc provocat de antiinflamatoare nesteroidiene const n admnistrarea de inhibitori de pomp de protoni timp de 6 sptmni E: n ulcerul gastric se efectueaz control endoscopic la 6 sptmni 9. [ULC10015] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate cu privire la ulcerul perforat? () A: Este urgen medical B: Este urgena chirurgical C: Apare durere difuz abdominal D: Este o complicaie rar E: Tratamentul este endoscopic 10. [ULC10031] Sunt adevrate despre stenoza n ulcer, cu excepia () A: Se va biopsia pentru a exclude un cancer B: Tratamentul const n IPP n doza mare C: Diagnosticul este endoscopic D: Se manifest prin vrsturi alimentare postprandiale tardive E: Este o complicaie frecvent 11. [ULC10032] Referitor la endoscopia digestiv superioar n ulcerul gastric i duodenal, urmtoarea este fals () A: Poate preciza sediul pierderilor de substan B: Biopsii din ulcer doar n caz de localizare duodenal C: Se practic biopsii fundice pentru indentificarea HP D: Se practic biopsii antrale pentru indentificarea HP E: Permite vizualizarea pierderilor de substanta 12. [ULC10033] Despre durerea ulceroas tipic, urmtoarea afirmaie este fals () A: Apare postprandial tardiv B: Nu este ameliorat de alimentaie C: E de tip cramp D: Are sediu epigastric E: E ntlnit la aproximativ 1/3 cazuri

13. [ULC10007] Factorii etiologici principali ai ulcerului sunt (pg. 433) A: infecia cu Helciobacter pylori B: consumul de antibiotice C: consumul de aspirin D: consumul de AINS E: ingestia de substane caustice

14. [ULC10008] Durerea ulceroasa tipic (pg. 433) A: apare la aproximativ 1/3 dintre pacienii cu ulcer B: are sediu epigastric C: este ritmat de mese D: apare n hipogastru E: nu are legatur cu ingestia de alimente 15. [ULC10009] Urmtoarele afirmaii referitoare la rolul endoscopiei digestive superioare n ulcerul gastric i duodenal sunt adevrate (pg. 434) A: permite vizualizarea direct a Helicobacter pylori B: este examenul cheie pentru diagnostic C: precizeaz sediului ulcerului D: se poate efectua n urgen la pacienii cu ulcer hemoragic instabili hemodinamic E: permite realizarea biopsiilor

16. [ULC10010] Tratamentul ulcerului gastro-duodenal presupune (pg. 434) A: administrarea de cefalosporinde de generaia a II-a B: eradicarea H. Pylori daca acesta este prezent C: prescrierea unui tratament cu inhibitori de pomp de protoni D: ntreruperea administrrii medicamentelor gastrotoxice E: administrarea AINS n doza de siguran pentru ameliorarea durerii 17. [ULC10011] Complicaiile ulcerului duodenal pot fi (pg. 435) A: hemoragia B: trangularea C: perforaia D: stenoza E: malignizarea 18. [ULC10016] Stenoza din ulcerul gastric sau duodenal se caracterizeaz prin () A: Localizare preferenial la nivelul micii curburi B: Vrsturi alimentare imediat postprandial C: Diagnostic endoscopic i prelevare de biopsii D: Tratament medical de prima intenie cu blocani de pomp de protoni E: Tratament chirurgical de prima intenie 19. [ULC10017] Care din urmtoarele afirmaii despre ulcer pot fi adevrate? () A: Ulcerul este definit prin pierderea de substan a peretelui digestiv afectnd musculoasa B: Abraziunile i exulceraiile sunt superficiale C: Incidenta este n cretere D: Ulcerul gastric apare mai frecvent E: Frecventa ulcerului duodenal este de 3 ori mai mare 20. [ULC10019] Tabloul clinic din ulcer, se caracterizeaz prin urmtoarele () A: Durere ulceroas tipic B: Durerea tipic apare la aproximativ 3/4 din pacieni C: Sediul este epigastric D: Durerea are caracter de arsur

E: Durerea are caracter de "foame dureroas" 21. [ULC10022] Care din urmtoarele afirmaii, sunt adevaarte cu privire la endoscopia digestiv superioar? () A: Nu permite diagnosticarea ulcerului B: Reprezint un examen cheie pentru diagnostic C: Poate vizualiza una sau mai multe pierderi de substan D: Permite prelevarea de biopsii E: Nu permite diagnosticarea neoplasmului gastric 22. [ULC10023] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre tratamentul ulcerului? () A: Depinde de sediul leziunii B: Depinde dac exist o infecie Helicobacter pylori C: Tratamentul este acelai indiferent de cauz D: Consumul de medicamente gastrotoxice schimba perioada administrrii tratamentului E: Tratamentul ulcerului nu difer n funcie de sediul leziunii 23. [ULC10024] Tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori se caracterizeaz prin () A: De prima intentie- dubl terapie B: De prima intenie - tripl terapie C: Tripla terapie = Inhibiotori de pomp de protoni n doza unic + Amoxicilin +Metronidazol D: Tripla terapie = Inhibitori de pomp de protoni n doza dubl +Amoxicilin +Claritromicina E: Tripla terapie se admnistreaza 7-10 zile 24. [ULC10025] Tratamentul cu inhibitori de pomp de protoni se continua timp de 3 sptmni n doza standard n urmtoarele situaii: () A: Ulcer duodenal necomplicat B: Ulcer gastric C: Administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene D: Administrarea de anticoagulante E: Vrsta peste 50 de ani 25. [ULC10026] Care din urmtoarele afirmaii, sunt adevrate cu privire la complicaiile ulcerului? () A: Hemoragia este doar acut B: Perforaia reprezint o urgen medical C: Tratamentul chirurgical este de prima intenie n stenoze D: Diagnosticul stenozei se realizeaz endoscopic E: Tratamentul de prima intenie n stenoze const n administrarea de inhibitori de pomp de protoni 26. [ULC10027] Ulcerul gastric se abordeaz prin () A: Endoscopie pentru a verifica eradicarea HP B: Controlul cicatrizrii C: Continuarea tratamentului cu IPP 2 sptmni D: Endoscopie la 6 sptmni pentru a exclude un cancer E: nlocuirea AINS cu inhibitori COX2

27. [ULC10028] Helicobacter pylori se combate n prima intenie cu () A: Eritromicina B: Claritromicinga C: Doxiciclina D: Amoxicilina E: IPP doza dubla 28. [ULC10029] Orice form de ulcer se trateaz cu () A: ntreruperea oricrui tratament gastrotoxic B: Bicarbonat de sodiu C: Ranitidin D: IPP E: Eradicarea H. Pylori 29. [ULC10030] Durerea specific ulcerului este caracterizat prin () A: Ameliorare de alimentaie B: Apare postprandial precoce C: Durere sub forma de crampe D: Durere n bar E: Localizare epigastric

30. [ULC10034] Continuarea tratamentului cu inhibitori de pompa de protoni nu este indicata, in caz de: (ulc10034) A: ulcer duodenal cu risc B: ulcer gastric C: ulcer duodenal necomplicat D: ulcer duodenal fara risc E: simptome ulceroase persistente

ICTERUL

1. [ICT10002] Colestaza extrahepatic se caracterizeaz prin (pg. 445) A: obstrucia cilor biliare intrahepatice cu cale biliar principal normal B: obstrucia a cii biliare principale C: distrugerea canaliculelor biliare D: disfuncie hepatocitar E: urin deschis la culoare

2. [ICT10003] Colangiocarcinomul (pg. 446) A: este o cauz de icter cu bilirubina neconjugat B: este o tumor benign C: poate produce icter cu bilirubina conjugat D: este o tumor cu origine n epiteliul veziculei biliare E: este cea mai frecvent form de cancer hepatic primitiv 3. [ICT10004] Dintre examenele paraclinice de prima intenie n icterul cu bilirubina conjugat fac parte (pg. 446) A: tomografia computerizat B: RMN C: colangio-RMN D: ecoendoscopia E: ecografia abdominal 4. [ICT10005] n icterul cu bilirubina conjugat (pg. 445) A: urina are culoare normal B: tomografia computerizat este o explorare de prim intenie C: scaunele sunt decolorate D: scaunele au culoare normal E: are loc o hemoliz intens 5. [ICT10006] Icterul manifest presupune creterea nivelului plasmatic al bilirubinei mai mult de (pg. 445) A: 5 g/l B: 20 g/l C: 30 g/l D: 25 g/l E: 50 g/l

6. [ICT10012] Cauzele icterului cu bilirubina conjugata de origine extrahepatica sunt: (ICT10012) A: Ciroza biliara primitiva B: Litiaza biliara C: Disfunctie hepatocitara D: Sdr Gilbert E: Hemoliza 7. [ICT10013] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la icter, sunt adevrate () A: Se definete prin coloraia galben doar a pielii B: Se definete prin coloraia galben doar a mucoaselor C: Subicterul se definete prin bilirubina > 30 micromoli/l

D: Icterul manifest se definete prin bilirubina > 30 micromoli/l E: Icterul manifest se definete prin bilirubina < 50 micromoli/l 8. [ICT10014] Sindromul Gilbert, este caracterizat de urmtoarele afirmaii, cu excepia () A: Deficit total de glucuronoconjugare a bilirubinei B: Transmitere autosomal recesiv C: Afecteaz 5% din populaie D: Tablou clinic normal, excepie icterul moderat i fluctuant E: Nu exist tratament 9. [ICT10015] Care din urmtoarele afirmaii despre icterul cu Bilirubina neconjugata sunt adevrate () A: Hemoliza i sindromul Gilbert sunt principalele cauze B: Hemoliza are drept cauz deficitul parial de glucuronoconjugare al bilirubinei C: Sindromul Gilbert - Hemoglobin are valori sczute D: Bilanul hepatic este anormal n sindromul Gilbert E: Tratamentul consta n administrarea de albumina uman i.v 10. [ICT10016] Care din urmtoarele afeciuni maligne pot genera icter de origine extrahepatica? () A: Litiaza biliar B: Pancreatita cronic C: Ampulom Vaterian D: Colangita sclerozant primitiv E: Ciroza biliar primitiv 11. [ICT10017] Diagnosticul prezumtiv al unei tumori de regiune hilar se realizeaz prin () A: Ecoendoscopie B: Puncie - biopsie C: RMN D: Colangio - RMN E: Ecografie abdominal

12. [ICT10028] Subicterul este definit prin urmatoarea valoare a bilirubinei: () A: > 50 micromoli/l B: >15 micromoli/l C: > 30 micromoli /l D: > 25 micromoli/l E: < 30 micromoli/l 13. [ICT10035] n diagnosticul prezumtiv al colestazei intrahepatice se recomand () A: Autoanticorpi B: Endoscopie C: RMN D: CT E: Colangio-RMN 14. [ICT10036] Icterului cu bilirubin conjugat are urmtoarele cauze extrahepatice, cu

excepia () A: Pancreatit cronic B: Colangiocarcinom C: Colangita sclerozant primitiv D: Ciroza biliar primitiv E: Ampulom vaterian 15. [ICT10037] Examenul clinic n icterul cu bilirubin conjugat NU are urmtorul element () A: Semne de hemoliz B: Semne de insuficien hepatocelulare C: Semne de hipertensiune portal D: Distensia veziculei biliare E: Leziuni de grataj 16. [ICT10038] Sunt adevrate despre icterul cu bilirubina neconjugat, cu excepia () A: Nu implic staz biliar B: Apare n hemoliz C: Caracterizeaz sindromul Gilbert D: Scaunele sunt normal colorate E: Urina este nchis la culoare

17. [ICT10039] Examenele paraclinice in caz de litiaza biliara sunt: () A: CT sau colangio-RMN B: CT si colangio-RMN C: ecoendoscopie sau colangio-RMN D: CT sau RMN E: ecoendoscopie si colangio-RMN 18. [ICT10007] Icterul poate aprea n urmtoarele condiii (pg. 445) A: creterea produciei de bilirubin de origine hematologic B: deficit de eliminare a bilei C: stenoza piloric D: infarct miocardic acut E: enterocolita acut 19. [ICT10008] Icterul cu bilirubin neconjugat se caracterizeaz prin (pg. 445) A: distensia veziculei biliare B: urina deschis la culoare C: scaune normal colorate D: creterea enzimelor de colestaz E: dilataie de ci biliare intrahepatice 20. [ICT10009] Urmtoarele afirmaii despre sindromul Gilbert sunt adevrate (pg. 445) A: se transmite autozomal dominant B: valoarea hemoglobinei este normal C: nu necesit tratament medicamentos D: bilirubina neconjugat este crescut moderat E: transaminazele hepatice au valori crescute

21. [ICT10010] Principalele cauze maligne ale icterului cu bilirubina conjugat de origine extrahepatic sunt (pg. 446) A: cancer pancreatic cefalic B: ampulom vaterian C: colangiocarcinom D: litiaz biliar E: hepatit acut 22. [ICT10011] Dintre cauzele benigne ale icterului cu bilirubin conjugat fac parte (pg. 446) A: litiaza biliar B: pancreatita cronic C: colangita sclerozant primitiv D: hemoliza cronic E: hemoliza acut 23. [ICT10019] Care din urmtoarele afirmaii despre icter sunt adevrate () A: Icterul cu bilirubina mixt nu are aceeai valoare semiologic cu icterul cu bilirubina conjugat B: Icterul cu bilirubina conjugat asociaz urin de culoare nchis C: Scaunele decolorate sunt specifice icterului cu bilirubina neconjugata D: Urina deschis la culoare caracterizeaz icterul cu bilirubina neconjugata E: Icterul cu bilirubina mixt asociaz scaune decolorate 24. [ICT10020] Colesteza intrahepatica, poate avea urmtoarele cauze () A: Obstrucia caii biliare principale B: Obstrucia cailor biliare intrahepatice C: Distructia canaliculelor biliare D: Disfuncia hepatocitara E: Compresia caii biliare principale 25. [ICT10021] Colestaza extrahepatica este generat de urmtoarele () A: Obstrucia cailor biliare intrahepatice B: Obstrucia caii biliare principale C: Compresia caii biliare principale D: Disfuncie hepatocitara E: Distructia canaliculelor biliare 26. [ICT10022] Sindrom Gilbert are urmtoarele caracteritici, cu excepia () A: Deficit parial de glucuronoconjugare a bilirubinei B: Transmitere autozomal dominant C: Afecteaz 5% din populaie D: Determina creterea moderatra a Bilirubinei conjugate <60 micromoli/l E: Hemoglobin are valori normale 27. [ICT10023] Care din urmtoarele patologii reprezint cauze de icter cu bilirubina neconjugat () A: Ampulom Vaterian B: Ciroza biliar primitiv C: Colangita sclerozant primitiv

D: Hemoliza E: Sindrom Gilbert

28. [ICT10024] Care din patologii pot genera icter de origine extrahepatica? () A: Neoplasmul de cap de pancreas B: Ampulomul Vaterian C: Hepatit autoimun D: Colangita sclerozant primitiv E: Colangiocarcinom 29. [ICT10025] Care din urmtoarele afeciuni de origine benign, pot genera icter de natur extrahepatica? () A: Litiaza biliar B: Tumori infiltrative C: Pancreatita cronic D: Colangita sclerozant primitiv E: Ciroza biliar primitiv 30. [ICT10026] Icterul de origine intrahepatic poate avea urmtoarele cauze () A: Obstrucia caii biliare principale B: Obstrucia cailor biliare intrahe C: Disfuncie hepatocelulara D: Distrugerea canaliculelor biliare E: Compresia cailor biliare intrahepatice

31. [ICT10029] Sindromul Gilbert se caracterizeaza prin urmatoarele : () A: deficit partial de glucuronoconjugare a bilirubinei , ce se transmite autozoma dominant B: afecteaza 10% din populatie C: tablou clinic normal cu exceptia icterului moderat si fluctuant D: nu se da tratament , se linisteste bolnavul E: hemoglobina este scazuta

32. [ICT10030] Cauze maligne ale icterului de origine extrahepatica sunt () A: colangiocarcinomul B: ampulom vaterian C: ciroza biliara primitiva D: cancer pancreatic cefalc E: colangita sclerozanta primitiva

33. [ICT10031] Cauze de icter cu bilirubina neconjugata: (pag.445) A: hemoliza B: hepatita C: colangiocarcinomul D: sindromul Gilbert E: litiaza biliara 34. [ICT10032] n diagnosticul prezumtiv de colestaz intrahepatic se recomand () A: Puncie-biopsie hepatic

B: Autoanticorpi C: Saturaia transferinei D: Feritinemie E: Serologii virale 35. [ICT10033] n icterul cu bilirubin conjugat pot aprea urmtoarele semne de () A: insuficien renal B: alterare a tranzitului intestinal C: hemoliz D: insuficien hepatocelular E: hipertensiune portal 36. [ICT10034] Sindromul Gilbert implic () A: Lipsa unui tratament B: Hb este normal C: Bilirubina neconjugat este crescut cu peste 60 umoli/l D: Icter intens E: Afectare a maximum 5% din populaie

37. [ICT10040] Care din afrimatiile referitoare la examenele paraclinice de prima intentie in icterul cu bilirubina conjugata sunt adevarate? () A: indice de protrombina si cofactori daca este crescut B: bilant hepatic C: coeficient de saturatie al transferinei D: electroforeza proteinelor E: ionograma sanguina

CIROZA HEPATICA

1. [CRZ10003] Ciroza hepatic se caracterizeaz din punct de vedere histologic prin (pg. 459) A: Afectare parcelar a parenchimului hepatic B: Prezena hiperplaziei nodulare focale C: Pstrarea arhitecturii normale a ficatului D: Steatoz microvezicular E: Fibroza mutilant 2. [CRZ10004] ntre cauzele cele mai frecvente de ciroza hepatic se numr (pg. 459) A: Hepatit autoimun B: Ciroz biliar primitiv C: Hepatit cronic viral D: Tromboza venelor suprahepatice E: Ciroza biliar secundar 3. [CRZ10005] Endoscopia digestiv superioar poate evidenia n ciroza hepatic urmtoarele semne (pg. 460) A: Dilatarea venei porte B: Splenomegalie C: Tromboz portal D: Varice esofagiene E: Inversarea fluxului portal 4. [CRZ10006] Precizai care dintre urmtoarele semne clinice se datoreaz hipertensiunii portale din ciroz (pg. 460) A: Angioame stelare B: Hipocratism digital C: Icter D: Eritroz palmar E: Splenomegalie

5. [CRZ10007] Scorul Child-Pugh (pg. 460-461) A: Se folosete pentru evaluarea gravitii cirozei B: Gravitatea cirozei crete invers proporional cu valoarea scorului C: Endoscopia digestiv se folosete pentru calcularea scorului D: Diametrul venei porte este unul din parametrii utilizai pentru calcularea scorului E: Varicele esofagiene mari cresc cu 3 puncte valoarea scorului

6. [CRZ10014] Despre sindromul renal se pot spune, cu exceptia: (pag 465) A: este un diagnostic de excludere B: carcinomul hepatocelular e un factor declansator C: diagnosticul se bazeaza pe 4 criterii majore si pe 4 criterii minore D: in criteriile majore intra si proteinurie<0.5g/24h E: in criteriile minore intra: natremie<130mmoli/l

7. [CRZ10015] In diagnosticul sindromului hepatorenal avem: (pag 465) A: cresterea creatininei >130 micromoli/l printre criteriile minore B: diureza<50 cc/24h-criteriu minor C: absenta ameliorarii fnctiei renale dupa incetarea tratamentului cu diuretice-criteriu major D: natremie<140 mmoli/l -criteriu minor

E: clearence<60 ml/min -criteriu major

8. [CRZ10035] Sindromul hepatopulmonar NU este caracterizat de () A: Tratament cu oxigenoterapie B: Hipertensiune pulmonar C: Diagnostic prin scintigrafie pulmonar D: Platipnee E: Hipoxemia datorat unturilor intrapulmonare 9. [CRZ10037] Encefalopatia hepatic poate fi declanat de () A: Delirium tremens B: Un traumatism C: O infecie D: Hiponatremie E: Hipoglicemie 10. [CRZ10038] Encefalopatia hepatic are urmtoarea descriere corect a unui stadiu () A: Stadiul 2 com B: Stadiul 3 asterixis C: Stadiul 2 semne piramidale sau extrapiramidale D: Stadiul 1 sindrom confuzional E: Stadiul 1 inversarea ritmului nictmeral

11. [CRZ10039] Tratamentul ascitei NU include () A: Vitaminoterapie B1/B6/PP pentru prevenia sevrajului B: ncetarea consumului de alcool C: Diuretice de ans n doze progresive D: Regim hiposodat E: Perfuzie cu albumin n ziua 1 i 3 12. [CRZ10040] Despre infecia lichidului de ascit, urmtoarea afirmaie este fals () A: Prezinta risc de sindrom hepatorenal B: Se efectueaz perfuzii cu albumin n zilele unu i trei C: Are o mortalitate de 10% pe termen scurt i mediu D: Diagnosticul se bazeaz pe PMN n lichid E: Cefotaximul este de prim intenie 13. [CRZ10041] Ascita NU este declanat de () A: Hemoragie digestiv B: Carcinomul hepatocelular C: Alcool D: Insuficien renal E: Infecie 14. [CRZ10042] n cazul cirozei se acioneaz, cu excepia () A: Vaccinare anti VHD B: Vaccinare anti VHB C: Tratamentul cauzei principale

D: Prevenia infeciilor bacteriene E: Depistarea complicaiilor 15. [CRZ10043] Hipertensiunea portal n ciroz este marcat de () A: Asterixis B: Hipocratism digital C: Ascit D: Eritroz palmar E: Angioame stelare 16. [CRZ10046] Hemoragia digestiv ca i complicaie a cirozei hepatice reprezint: (pag 463) A: nu reprezint o complicaie grav B: este o complicaie frecvent C: se ntlneste numai la pacienii imunodeprimai D: cauz principal ulcer duodenal E: nu produce decompensarea cirozei (encefalopatie ascit)

17. [CRZ10002] Scorul Child-Pugh se calculeaza in functie de: () A: valoarea proteinelor totale B: valoarea bilirubinei totale C: gradul encefalopatiei D: prezenta hipertensiunii portale E: valoarea indicelui de protrombina 18. [CRZ10008] Complicaiile cirozei hepatice sunt (pg. 462-466) A: Hemoragia digestiv B: Sindromul hepato-renal C: Ascita neoplazic D: Sindromul hepato-pulmonar E: Infecia spontan a lichidului de ascit 19. [CRZ10009] Hemoragia digestiv din ciroz hepatic (pg. 463-464) A: Se produce cel mai frecvent prin erodarea arterei coronare gastrice B: Poate duce la decompensarea cirozei si apariia encefalopatiei C: Este o complicaie rar D: Necesit tratament diuretic E: Endoscopia digestiv se face de urgen, n primele 6 ore 20. [CRZ10010] Ascita din ciroz hepatic are urmtoarele caracteristici (pg. 462-463) A: Fluidul de ascit are celularitate bogat si coninut crescut n proteine B: Trebuie ntotdeauna cutat un factor declanator C: Nu necesit puncie exploratorie pentru efectuarea bilanului biochimic, citologic i bacteriologic D: Se complic cu infecia spontan a lichidului de ascit E: Tratamentul presupune regim hiposodat, administrarea de diuretice i puncie evacuatorie 21. [CRZ10011] Precizai care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la encefalopatia hepatic sunt adevrate (pg. 464-465)

A: n stadiul II apare asterixis i sindrom confuzional B: Se impune excluderea tulburrilor neuropsihice de alt cauz C: Nu este necesar cutarea unui factor declanator D: Coma apare n stadiul III E: Furosemidul i propranololul au efecte benefice 22. [CRZ10012] Urmtoarele afirmaii referitoare la complicaiile pleuropulmonare ale cirozei hepatice sunt (pg. 466) A: Hidrotoracele este o acumulare de fluid pleural cu coninut crescut de proteine B: Hipoxemia este legata de prezena dilataiilor vasculare pulmonare i de unturi intrapulmonare C: Tratamentul sindromului hepatopulmonar const n oxigenoterapie i transplant hepatic D: Hidrotoracele se localizeaz mai mult pe stnga E: Platipneea reprezint un element cheie de diagnostic al sindromului hepato-pulmonar

23. [CRZ10013] Factori declansatori ai ascitei sunt urmatorii: (p. 462) A: Hidrotoracele B: Infectia C: Hemoragia digestiva D: Tromboza portala E: Intreruperea tratamentului

24. [CRZ10016] Diagnosticul de sindrom hepatorenal ia in vedere urmatoarele criterii majore: (pag 465) A: natremie <130 mmoli/l B: diureza <500cc/24h C: osmolaritate urinara >osmolaritate plasmatica D: proteinurie <0.5g/24h, fara argumente pt obstructia cailor urinare E: clearence <40 ml/min

25. [CRZ10017] Sunt criterii minore ale sindromului hepatorenal: (pag 465) A: natremie <130 mmoli/l B: osmolaritate urinara>osmolaritate plasmatica C: natriureza<15 mmoli/l D: absenta altor cauze de insuficienta renala: medicamentoasa, din hipovolemie, infectie E: diureza<500cc/24h

26. [CRZ10018] Hidrotoracele este caracterizat prin : () A: lichid sarac in proteine ( <20g/l) B: lichide bogat in proteine ( >20 g/l) C: asociat cu ascita D: localizare dreapta frecventa E: ecografia cardiaca vizeaza excluderea unei insuficiente cardiace

27. [CRZ10019] Hipertensiunea portopulmonara se caracterizeaza prin : () A: hipertensiunea arteriala pulmonara la subiectul cu hipertensiune portala B: complicatie posibila : insuficienta cardiaca C: tratamentul cu beta-blocante este contraindicat D: insuficienta cardiaca nu poate sa apara ca si complicatie

E: transplantul hepatic se considera ca tratament

28. [CRZ10020] Complicatiile pleuropulmonare ce apar in ciroza sunt urmatoarele : () A: hidrotoracele B: sindromul hepatopulmonar C: hipertensiunea portopulmonara D: sindrom hepatorenal E: varicele esofagiene

29. [CRZ10021] Sindromul hepatopulmonar este caracterizat prin urmatoarele : () A: hipoxemie B: dilatatii vasculare pulmonare si shunturi intrapulmonare C: apare platipneea ( dispneea in ortostatism) D: hipertensiune arteriala pulmonara E: tratamentul nu consta in oxigenoterapie

30. [CRZ10022] Cauze frecvente de ciroza hepatica ,care se vor cauta in prima intentie la toti pacientii: (pag.459) A: consum de alcool B: ciroza biliara primitiva C: steatohepatita non alcoolica D: boala Wilson E: hemocromatoza genetica

31. [CRZ10023] Semne de hipertensiune portala in ciroza hepatica sunt urmatoarele: (pag.460) A: splenomegalie B: icter si asterixis posibile in caz de ciroza decompensata C: circulatie venoasa colaterala de tip portocav D: angioame stelare E: ascita in caz de ciroza decompensata

32. [CRZ10024] Semne de insuficienta hepatocelulara in ciroza hepatica: (pag.460) A: angioame stelare B: eritroza palmara C: splenomegalie D: hipocratism digital E: leuconichie

33. [CRZ10025] Hidrotoracele din ciroza este caracterizat prin () A: Asociere cu ascita B: Platipnee ca element principal de diagnostic C: Poate avea nevoie de puncie pleural D: Localizare frecvent stng E: Lichid srac n proteine 34. [CRZ10026] Encefalopatia hepatic intr n diagnostic diferenial alturi de () A: Hematomul subdural B: Encefalopatia Gayet-Wernicke

C: Hipokaliemie D: Hiponatremie E: Meningit 35. [CRZ10027] n caz de recidiv pe termen scurt a hemoragiei digestive din ciroz, se recomand () A: Hemostaza endoscopica B: Transplant hepatic, dac hemostaza eueaz C: Tamponare cu sonda Linton pentru varice esofagiene D: Tamponare cu sonda Blakemore pentru varicele subcardiale E: TIPS dac hemostaza eueaz 36. [CRZ10028] Complicaiile hemoragiei digestive n ciroz se pot preveni prin () A: Antibioprofilaxie B: Albumin i.v. C: Diuretice distale D: Lactuloz E: Vitaminoterapie B1/B6/PP 37. [CRZ10029] n ce forme ale ascitei se recomand puncie evacuatorie () A: asociat cu alte edeme B: cronic C: prost tolerat D: voluminoas E: refractar 38. [CRZ10030] Bilantul biologic in ascit, se efectueaz urmtoarele analize / examene (pag:462) A: Alfa-fetoprotein B: Examen biochimic al lichidului de ascit C: Examen citopatologic al lichidului de ascit D: Examen bacteriologic al lichidului de ascit E: Hemoculturi in caz de febra sau hipotermie

39. [CRZ10031] Tratamentul cirozei este caracterizat de () A: Vaccinare anti VHD B: Vaccinare anti VHB C: Prevenirea infeciilor bacteriene D: Managementul comorbiditilor E: Tratamentul cauzei este inutil 40. [CRZ10032] n ciroz, hipertensiunea portal apare pe ecografia Doppler sub forma () A: De ascit B: ncetinirea fluxului portal C: Splenomegalie D: Ci de derivatie E: Dilatarea trunchiului portal

41. [CRZ10033] Insuficiena hepatocelular n ciroz este marcat de () A: Angioame stelare B: Eritroz palmar C: Circulaie venoas colateral abdominal de tip portocav D: Splenomegalie E: Asterixis 42. [CRZ10034] Ciroza hepatic poate avea urmtoarele cauze mai puin frecvente () A: Deficit ereditar de alfa-1-antitripsin B: Colangit sclerozant primitiv C: Ciroz biliar primitiv D: Steatohepatit non-alcoolic E: Hemocromatoz genetic

43. [CRZ10044] Tratamentul ascitei din cadrul cirozei hepatice cuprinde: (pag 463) A: regim hiposodat <5 g/24h B: diuretice distale n doz progresiv C: nu necesit supravegherea toleranei la tratament D: AINS E: puncie evacuatorie n caz de toleran clinic proast 44. [CRZ10045] n faa unuei ascite la un pacient cirotic se vor cuta sistematic urmtoarii factori declanatori: (pag 462) A: infecia nu reprezint factor declanator B: colangiocarcinomul- ecografie abdominal C: hemoragia digestiv prin tueu rectal D: ntreruperea tratamentului de baz E: consumul de alcool

BOALA CROHN SI RECTOCOLITA HEMORAGICA

1. [CHR10002] RCUH are urmatoarele caracteristici: (pg. 439) A: boala transmurala B: este agravata de tutun C: afecteaza rectul si colonul D: serologia ASCA + la 2/3 din pacienti E: serologie ANCA + la 1/3 din pacienti

2. [CHR10003] Colonoscopia intr-o RCUH releva: () A: leziuni contiue si omogene B: limita superioara difuza C: afectarea inconstata a ileonului D: posibile fistule si stenoze E: fara ulceratii 3. [CHR10004] Rectocolita hemoragic se caracterizeaz prin (pg. 439) A: Boal inflamatorie transmural B: Afecteaz constant rectul C: Afecteaz constant ileonul terminal D: Leziunile sunt discontinue E: Stenoze i fistule 4. [CHR10005] Leziunea caracteristic histopatologic pentru boala Crohn este (pg. 440) A: Infiltratul limfocitar B: Infiltratul cu PMN C: Necroza cazeoas D: Granulomul epiteloid i gigantocelular, fr necroz cazeoas E: Fibroza intestinal 5. [CHR10006] Simptomatologia n boala Crohn este dominat de (pg. 440) A: Rectoragii abundente B: Scaune diareice cu glere i snge la majoritatea pacieilor C: Diareea acut D: Prurit E: Diaree cronic cu evoluie progresiv asociat cu dureri abdominale 6. [CHR10007] Care dintre urmtoarele aspecte pledeaz pentru rectocolita hemoragic n diagnosticul diferenial (pg. 439) A: Leziuni mucoase discontinue cu limit superioara imprecis B: Prezena de stenoze C: Prezena de fistule D: Leziuni continue omogene, fr interval de mucoas sntoasa E: Ileon terminal cu mucoasa granular i ulceraii 7. [CHR10019] Despre rectocolita hemoragic este adevrat urmtoarea afirmaie: (439) A: boal inflamatorie transmural B: pANCA pozitivi la 1/3 din pacieni C: examenul histopatologic este elementul cheie pentru diagnostic D: fumatul reprezint un factor de risc E: 20-30% din pacienii afectai vor fi operai la un moment dat

8. [CHR10025] Criteriile Truelove i Witts NU includ () A: VSH peste 30 B: Hemoglobina <= 10,5 g/dl C: Frecven cardiac >= 90/min D: Temperatur vesperal mai mic de 36 de grade E: Peste 6 evacuri cu snge n 24 de ore 9. [CHR10026] Rectocolita hemoragic poate da urmtoarele complicaii, cu excepia () A: Cancer colorectal B: Tromboz venoas profund C: Abcese D: Perforaie E: Megacolon toxic 10. [CHR10027] Rectocolita hemoragic se manifest colonoscopic prin leziuni cu exceptia (pag.439) A: Ce nu afecteaz ileonul B: Fr fistule C: Fr stenoze D: Aspect eritematos E: Leziuni ulcerate aftoide 11. [CHR10028] Nu reprezint manifestare extradigestiv asociat cu BICI: (pag 441) A: uveit B: aftoz bucal C: artrit D: eritem nodos E: miozit 12. [CHR10029] Manifestarea extradigestiv asociat cu BICI, care evolueaz independent de puseele de activitate este: (pag 441) A: uveit B: aftoz bucal C: artrit D: eritem nodos E: pelvispondilit reumatismal 13. [CHR10030] Este creteriu endoscopic de gravitate n colita acut grav: (pag 441) A: ulceraii delebrante B: ulceraii superficiale C: ulceraii restrnse D: prezena fistulelor E: prezena stenozei

14. [CHR10009] Pe termen lung, boala Crohn se poate complica cu (pg. 440-441) A: Denutriie B: Cancer colorectal

C: Tromboz venoas profund D: Amiloidoz AA E: Perforaie

15. [CHR10010] Manifestarile extradigestive asociate cu bolile inflamatorii cronice intestinale (BICI), care evolueaz n paralel cu puseele, cuprind (pg. 441) A: Uveite B: Aftoza genital C: Eritem nodos D: Pelvispondilita reumatismal E: Colangita sclerozant primitiv 16. [CHR10011] Diganosticul de colit acut grav se bazeaz pe prezena urmtoarelor criterii (pg. 441) A: Numr de evacuri/24 ore > 6, cu snge B: Hemoglobina peste 12 g% C: Temperatur vesperal sub 37,5C D: Frecven cardiac sub 90/min E: Ulceraii extinse, cu dezlipire i puni mucoase 17. [CHR10012] Explorrile morfologice efectuate n boala Crohn, cu scopul de a cauta o afeciune a intestinului subire, dac aceast nu a fost evideniat de colonoscopie, sunt (pg. 440) A: Examenul baritat esogastroduodenal B: Radiografie abdominal simpl C: Irigografia D: Enterografia CT E: Enterografia-RMN 18. [CHR10013] Localizarile cele mai frecvente ale bolii Crohn, n practic, sunt (pg. 440) A: Esofagul B: Duodenul distal C: Ileonul D: Colonul E: Anusul

19. [CHR10014] Urmatoarele fac parte din criteriile clinico-biologice Truelove si Witts: (pag.441) A: temperatura vesperala mai mare sau egala de 37.5 grade celsius B: ASCA pozitiv la 2/3 pacienti C: frecventa cardiaca mai mare sau egala de 90 /min D: crestere moderata a bilirubinei neconjugate E: hemoglobina mai mica sau egal de 10,5 g/dl

20. [CHR10015] Care dintre urmatoarele fac parte din criteriile endoscopice de gravitate ale colitei acute grave: (pag.441) A: ulceratii extinse ,cu dezlipire si punti mucoase B: colita acuta grava rezistenta la tratamentul medical C: ulceratii profunde D: tromboza venoasa profunda

E: ulceratii delabrante dezgolind musculara

21. [CHR10016] Care va fi bilantul in fata unei suspiciuni de BICI ? () A: Hemoleucograma B: Ionograma C: Uree D: Creatinina E: Albumina

22. [CHR10017] 8. M. Urmatoarele afirmatii despre boala Crohn sunt adevarate: () A: Evolueaza in pusee B: Este o boala cronica C: Este o boala subacuta D: Poate deveni in evolutie stenozanta sau fistulizanta E: Recidiva postoperatorie este rara

23. [CHR10018] Care sunt indicatiile tratamentului chirurgical in rectolita ulcero-hemoragica? () A: Rezistenta la tratament medical B: Interval scurt intre pusee C: Cancer D: Displazie de grad inalt E: Colita acuta grava rezistenta la tratament medical 24. [CHR10020] Este adevrat despre complicaiile ntlnite n boala Crohn: (pg. 440-441) A: Colita acut grav apare mai frecvent dect n rectocolita hemoragic B: Tromboza venoas profund este o complicaie acut C: Amiloidoza AA este o complicaie subacut D: Denutriia este o complicaie pe termen lung E: Recidiva postoperatorie este rar 25. [CHR10021] Boala Crohn d urmtoarele complicaii () A: Soc prin hemoragie masiva B: Stenoza digestiva C: Tromboza venoasa profunda D: Amiloidoza AA E: Cancer colorectal

26. [CHR10022] Aspectul colonoscopic n boala Crohn poate fi descris prin () A: Afecteaz i ileonul B: Fr interval de mucoas sntoas C: Leziuni discontinue i heterogene D: Leziuni ulcerate aftoide E: Niciodat fistul sau stenoz 27. [CHR10023] n crectocolita hemoragic se indic coloproctectomie total dac () A: Cancer sau displazie de grad nalt B: Colita acut grav rezistent la tratament medical

C: Este rapid progresiv D: Are o vechime mai mare de 20 de ani E: Rezistent la tratament medical 28. [CHR10024] Histologia rectocolitei hemoragice este caracterizat de () A: Nu exist semne specifice B: Necroz cazeoas C: Infiltrat cu PMN D: Semne de inflamaie cronic E: Granulom epiteloid i gigantocelular

PATOLOGIA HEMOROIDALA

1. [HEM10002] Hemoroizii (pg. 473) A: Sunt formaiuni vasculare situate la nivelul colonului descendent B: Tulburrile de tranzit intestinal nu reprezint un factor favorizant C: Sunt mai frecveni la persoanele ntre 45 i 65 ani D: Antecedentele familiale sunt obligatorii pentru apariia acestora E: Hemoroizii externi sunt situai deasupra liniei pectinee 2. [HEM10003] Urmtoarele afirmaii privind fiziopatologia hemoroizilor sunt adevrate (pg. 473) A: Este pe deplin elucidat B: Nu se datoreaz alterrii esutului conjunctiv care ancoreaz hemoroizii de sfincterul extern C: Factorul vascular nu este implicat n apariia hemoroizilor D: Poate fi implicat perturbarea ntoarcerii venoase E: Hipovascularizaia arterial se ntlnete frecvent 3. [HEM10004] Tratamentul medicamentos de prim intenie a trombozei hemoroidale externe presupune (pg. 474) A: Antispastice B: Antalgice/AINS C: Probiotice D: Crbune medicinal E: Simeticon

4. [HEM10005] Stadializarea Goligher a hemoroizilor (pg. 473-474) A: Se aplic hemoroizilor externi B: n stadiul II se ntlnesc hemoroizi interni fr prolaps C: Prolapsul permanent i ireductibil apare n stadiul I D: mparte hemoroizii n 5 stadii E: n stadiul III apare prolaps reductibil manual 5. [HEM10006] Urmtoarea afirmaie privind hemoroizii interni este adevrat (pg. 473-474) A: Se complic frecvent cu tromboz B: Apar sngerri tipic nedureroase, cu snge rosu, n timpul sau imediat dup defecaie C: Regimul igienodietetic presupune reducerea raiei de fibre alimentare D: Diagnosticul este exclusiv paraclinic E: Anuscopia se efectueaz de urgen n caz de prolaps hemoroidal trombozat

6. [HEM10013] despre hemoroizi sunt false urmatoarele cu exceptia () A: sunt formatiuni vasculare (venoase) B: hemoroizii externi sunt situati prin definitie deasupra liniei pectinee C: hemoroizii interni sunt situati prin definitie sub linia pectinee D: afecteaza cu precarere femeile ( varsta de 45-65 ani) E: sunt normal prezenti la fiecare individ sub marginea anala si in canalul anal 7. [HEM10018] Tratamentul trombozei hemoroidale externe NU include urmtoarea () A: Scleroza sau fotocoagularea B: Venotonice C: Topice

D: Reglarea tranzitului E: AINS 8. [HEM10019] Tromboza hemoroidal intern este caracterizat, cu excepia () A: Noduli dureroi la tueu B: Diagnosticare prin anuscopie C: Noduli fermi la tuseu D: Margine anal normal n absena prolapsului E: Dureri anale acute 9. [HEM10020] Patologia hemoroidal este favorizat, cu excepia () A: Igien precar B: Antecedente familiale C: Post partum D: Sarcin E: Constipaie

10. [HEM10022] Care dintre afirmatiile privind sangerariile din patologia hemoroidala interna este adevarata? () A: Sunt totdeuna precedate de durere anala acuta de intensitate variabila B: Sangele este de culoare negra C: Survin inaintea defecatiei D: Sangerarea sub 40 ani necesita colonoscopie pt excluderea unui cancer colorectal E: Riscul hemoragic este mai mare in cazul folosirii ligaturii elastice decat la sclerozare 11. [HEM10024] Este adevrat despre tehnica Longo n tratamentul patologiei hemoroidale: (pag. 474) A: se poate utiliza n tratamentul trombozei hemoroidale externe B: reprezint o tehnic chirurgical n tratamentul hemoroizilor interni prolabai C: const n ligaturarea arterelor hemoroidale D: se realizeaz sub control Doppler E: reprezint un tratament instrumental

12. [HEM10025] Atitudinea terapeutica in hemoroizii interni NU include: () A: Ligatura elastica B: Incizie, in caz de ineficienta a tratamentului medicamentos C: Hemoroidectomia clasica D: Fotocoagularea cu infrarosii E: Topice, locale si venotonice 13. [HEM10007] Despre tratamentul trombozei hemoroidale sunt adevrate urmtoarele afirmaii (pg. 474) A: Este medicamentos de prima intenie B: Intervenia chirurgical se efectueaz n caz de ineficien a tratamentului medicamentos C: Are ca obiectiv reglarea tranzitului intestinal D: Venotonicele au eficacitate cert E: Nu se administreaza antialgicele i AINS

14. [HEM10008] Tratamentul instrumental n patologia hemoroidal intern const n (pg. 474) A: Scleroza hemoroizilor B: Hemoroidopexie C: Fotocoagulare cu infraroii D: Ligatura elastic a hemoroizilor E: Ligatura chirugical 15. [HEM10009] Urmtoarele afirmaii privind patologia hemoroidal sunt adevrate (pg. 474) A: Tromboza hemoroidala interna este rar B: Tueul rectal poate evidenia noduli fermi i dureroi care corespund unui tromb la nivelul hemoroizilor interni C: Tueul rectal i anuscopia trebuie evitate n urgen pentru c sunt inutile si dureroase D: Ligaturarea elastic se face numai n spital E: Ligaturarea elastic este mai riscant dect sclerozarea 16. [HEM10010] Tratamentul chirurgical al hemoroizilor const n (pg. 474) A: Hemoroidectomie B: ndeprtarea hemoroizilor patologici grupai de obicei n 3 pachete C: Sutura plgilor dup hemoroidectomie D: Hemoroidopexie E: Scleroterapie 17. [HEM10011] Regulile igienicodietetice i tratamentul medical n patologia hemoroidal include (pg. 474) A: Creterea raiei zilnice de fibre alimentare B: Administrarea de laxative C: Utilizarea de antispastice D: Limitarea eforturilor excesive de defecae E: Utilizarea de medicamente topice

18. [HEM10012] Face parte din tratamentele instrumentale ale patologiei hemoroidale interne: (pag.474) A: scleroza B: hemoroidectomie clasica C: hemoroidopexie D: fotocoagulare cu infrarosii E: ligatura elastica 19. [HEM10014] Patologia hemoroidal intern se trateaz chirurgical prin () A: Ligatura arterelor hemoroidale B: Fotocoagulare C: Ligatur elastic D: Hemoroidopexie E: Hemoroidectomie clasic

20. [HEM10015] Tratamentul trombozei hemoroidale externe include () A: Abstenie terapeutic B: Ligatur elastic C: Topice

D: AINS E: Antalgice

21. [HEM10016] Examenul proctologic al hemoroizilor externi este caracterizat de () A: Prolaps B: Tumefacie dureroas la palpare C: Tumefacie extins D: Tumefacie edemaiat E: Tumefacie albastruie 22. [HEM10017] Patologia hemoroidal este favorizat de () A: Status alterat al coagulrii B: Sarcin C: Antecedentele familiale D: Bolile inflamatorii ale colonului E: Constipaie

23. [HEM10021] Manifestarile cele mai frecvente intalnite in patologia hemoroidala interna sunt: (20) A: durere B: prolaps C: sangerari D: prurit E: secretii muco-purulente 24. [HEM10023] Tromboza hemoroidal extern prezint urmtoarele caracteristici: (pag. 473) A: Durere anal acut de intensitate variabil B: Durere ritmat de scaune C: Tumefacie albstruie ntotdeauna edemaiat D: Tumefacie dureroas la palpare E: Durere care provoac trezirea din somn

PATOLOGIA TUMORALA A TUBULUI DIGESTIV

1. [DIG10006] In monitorizarea cancerului colo-rectal, postchirurgie nu face parte : () A: tuseu rectal B: CT toracoabdominal C: biopsie D: determinare nivel ACE E: masuri de depistare pentru rudele pacientului 2. [DIG10015] n adenocarcinomul de colon i rect, forma necomplicat, una din trsturile clinice este (pg. 475) A: febra B: tulburri de tranzit/modificri de tranzit C: aprare muscular abdominal D: distensia abdomenului E: vrsturi 3. [DIG10016] n tumorile de colon i rect complicate ocluzia este cel mai frecvent ntlnit n: (pg. 476) A: cancerul de cec B: cancerul de colon transvers C: cancerul de colon stng D: cancerul de rect E: cancerul de unghi hepatic al colonului 4. [DIG10017] n cancerul antral rezecabil intervenia chirurgical indicat este: (pg. 480) A: gastroenteroanastomoza B: gastrostomie de alimentaie C: gastrectomie total D: gastrectomie 4/5 i anastomoza gastrojejunal, limfadenectomie E: laparotomie exploratorie + biopsie tumoral + biopsie ganglionar 5. [DIG10018] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la chistul biliar este adevarat: (pg. 482) A: Alpha-feto-proteina crete peste 500 ng/ml B: apare pe fondul unui ficat cirotic C: este indicat excizia chirurgical D: este indicat distrucia local prin radiofrecven E: abinere terapeutic, fr monitorizare 6. [DIG10019] n caz de tumor esofagian metastatic cu deglutiie prezent este indicat: (pg. 487) A: esofagectomie B: radiochimioterapie exclusiv C: gastrostoma de alimentaie D: numai chimioterapie E: instalarea unei proteze

7. [DIG10031] Icterul ntr-un adenocarcinom de pancreas: (pg. 489) A: are evoluie oscilant B: este progresiv

C: este nsoit de durere, febr, frison D: nu este nsoit de prurit E: este nsoit de scaune i urini normal colorate 8. [DIG10032] n caz de tumor rezecabil de cap de pancreas este indicat urmtoarea intervenie: (pg. 489) A: duodenopancreatectomie cefalic B: splenopancreactectomie corporeocaudal C: pancreatectomie total D: dubla derivaie paleativ E: laparotomie exploratorie + biopsie ganglionar + biopsie pancreatic

9. [DIG10035] Tratamentul paliativ in tumorile pancreatice sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: analgezice B: proteze biliare/duodenale C: tratament pentru prurit D: renutritie E: radioterapie

10. [DIG10039] Stadiul II al tumorilor de pancreas NU include: () A: T4N0M0 B: pT3N0M0 C: toate TN1M0 D: tumora extrapancreatica fara afectarea trunchiului celiac sau arterei mezenterice superioare E: metastaze ale ganglionilor limfatici regionali

11. [DIG10041] Despre cancerul de pancreas se poate spune: () A: este primul tip de cancer in Franta B: incidenta 1000 de cazuri noi pe an C: in 95% din cazuri este adenocarcinom D: localizat la corp in 70% din cazuri E: localizat la cap in 30% din cazuri

12. [DIG10042] Confirmarea diagnostica si bilantul extensiei cancerului de pancreas se face prin urmatoarele cu exceptia: () A: Ecografie B: CT toracoabdominopelvina C: ecoendoscopie D: markeri tumorali: ACE, CA19-9, CA 125 E: Glicemie, TP

13. [DIG10046] Semnele comune atat in cancerul de cap de pancreas cat si in cel de corp/coada sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: alterarea starii generale B: pierdere in greutate C: pancreatita acuta D: dezechilibru al diabetului E: icter progresiv

14. [DIG10048] Semne clinice prezente in cancerul de cap de pancreas si absente in cel de corp/coada de pancreas sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: icter progresiv B: decolorarea scaunului C: urina de culoare inchisa D: prurit E: pierdere in greutate

15. [DIG10050] Ecoendoscopia in cancerul de pancreas are urmatoarele contributii cu o exceptie: () A: identifica metastazele hepatice/pulmonare/carcinomatoza B: bilant al extinderii locoregionale C: permite realizarea de biopsii D: este sistematica daca este prevazuta chimioterapia E: este sistematica daca este prevazuta radioterapia

16. [DIG10053] Pancreatectomia cefalica se realizeaza in urmatoarea situatie: () A: cancer rezecabil de corp/coada de pancreas B: cancer nerezecabil de cap de pancreas C: daca in timpul examinarii cancerulu pancreatic, tumora se dovedeste nerezecabila D: pacient inoperabil E: tumora metastatica

17. [DIG10056] Esofagul cervical metastazeaza in urmatoarele statii ganglionare, cu o exceptie: () A: ganglioni cervicali B: ganglioni jugulari interni C: ganglioni periesofagieni D: ganglioni supraclaviculari E: mediastinali

18. [DIG10060] Tratamentul tumorilor esofagiene superficiale consta in: () A: mucosectomie endoscopica + anatomopatologie B: esofagectomie C: radiochimioterapie exclusiva D: esofagectomie precedata uneori de chimioterapie E: tratament paliativ

19. [DIG10061] Tratamentul in cancerul esofagului cervical consta in: () A: mucosectomie endoscopica B: radiochimioterapie exclusiva C: esofagectomie precedata uneori de chimioterapie D: numai chimioterapie E: numai radioterapie

20. [DIG10062] Contraindicatiile chirurgicale in cancerele esofagului sunt urmatoarele cu o exceptie: ()

A: ciroza B sau C B: insuficienta respiratorie C: insuficienta cardiaca D: aderenta la aorta E: adenocarcinoame

21. [DIG10067] Factorii de risc in cancerul de esofag sunt urmatorii cu exceptia: () A: antecedente de cancer ORL - adenocarcinom B: intoxicatia alcoolotabagica - carcinom epidermoid C: reflux gastroesofagian - adenocarcinom D: esofag Baret E: achalazie, antecedente de esofagita caustica, sclerodermie, tiloza

22. [DIG10074] Factorii prognostici in tratamentul tumorilor hepatice secundare sunt, cu exceptia: () A: numarul tumorilor B: localizarea tumorilor C: localizarea extrahepatica D: starea generala a pacientului E: functia hepatica nu are nici un rol

23. [DIG10080] Cea mai frecventa forma de cancer hepatic primitiv este: () A: hemangiomul B: adenomul C: CHC D: hiperplazia nodulara focala E: chistul biliar

24. [DIG10089] Despre tumorile stomacului se poate spune: () A: este primul tip de cancer in Franta B: incidena 9/100 000 C: adenocarcinoame in mai mult de 50% din cazuri D: ulcerul duodenal este factor de risc E: Helicobacter pylori nu este facto de risc

25. [DIG10094] Semnele de extensie tumorala in cancerul de stomac NU presupune: () A: masa abdominala epigastrica B: hepatomegalie C: carcinomatoza depistata la tuseul rectal D: ganglion Troisier E: disfagie, varsaturi

26. [DIG10102] identificati afirmatia corecta cu privire la hiperplazia nodulara focala! () A: apare la femei cu varsta cuprinsa intre 20-60 de ani B: este o leziune asimptomatica depistata intamplator, fara modificari ale probelor hepatice; C: la examen ecografic imaginea este iso-/hiperecogena; D: CT-iso-hiperdens fata administarare de contrast; E: Rmn- iso-/hipo T2, iso-hipo T1

27. [DIG10106] Tratamentul paliativ al cancerului pancreatic Nu include () A: Renutriie B: Tratament pentru prurit C: Proteze biliare D: Insulin E: Analgezice 28. [DIG10107] n cancerul pancreatic la ecografie apar, cu excepia () A: Ingroare a veziculei biliare B: Dilatare a canalului Wirsung C: Dilatare a cilor biliare extrahepatice D: Dilatare a cilor biliare intrahepatice E: Mas pancreatic 29. [DIG10108] Cancerului de cap de pancreas are urmtorul semn specific () A: Dureri n epigastru B: Decolorare a scaunului C: Pancreatita acut D: Diabet E: Alterarea strii generale 30. [DIG10113] Cancerul esofagian NU se monitorizeaz prin () A: Endoscopie superioar B: RMN cervicotoracal C: Markeri tumorali D: CT toracoabdominal E: Examen clinic 31. [DIG10114] Care dintre urmtoarele reprezint tumor esofagian de stadiul IIB () A: T3N1M1a B: T4N1M1b C: T3N0M1 D: T2N0M0 E: T1N1M0 32. [DIG10120] Tratamentul tumorilor secundare hepatice NU implic () A: Transplant hepatic B: Embolizare portal pentru a determina hipertrofierea ficatului C: Asocierea unor tehnici de distrugere localizat D: Rezecie complet E: Chimioterapie preoperatorie 33. [DIG10121] Prognosticul n CHC NU se stabilete pe baza () A: Strii generale a pacientului B: Alfafetoproteinemia C: Bilirubinemia D: Funcia hepatic E: Scorul Child

34. [DIG10122] CHC NU are urmtoarea complicaie () A: Obstrucie pancreatic B: Metastaze C: Obstrucie biliar D: Tromboz portal E: Hemoragie

35. [DIG10123] Hemangiomul hepatic NU este caracterizat de () A: Probele biologice hepatice sunt normale B: Are adesea indicaie chirurgical C: Hiperintens n T2 D: Este hiperecogen E: Provine din celule endoteliale

36. [DIG10127] Stadiul IIIB al cancerului de stomac include () A: T3N2M1 B: T4N2M1 C: T2bN2M0 D: T3N3M0 E: T3N2M0 37. [DIG10128] Tumorile stomacului NU sunt favorizate de urmtoarea () A: Antecedente familiale de cancer gastric B: Leziune Mallory Weiss C: Infectia cu Helicobacter pylori D: Ulcer gastric E: Maladia Menetrier

38. [DIG10132] n CT toracoabdominopelvin efectuat n cazul cancerului de colon, se pot decela, cu excepia () A: Carcinomatoza peritoneal B: Metastaze hepatice C: Statusul ganglionar D: Invazia organelor din vecintate E: Extensia local 39. [DIG10133] Cancerul de colon complicat cu infecie NU este caracterizat de () A: Febr B: Mas uneori palpabil C: Hiperleucocitoz D: Deshidratare E: Aprare abdominal

40. [DIG10002] Urmatorii pacienti sunt supusi unui risc aditional de a dezolta un cancer colorectal: () A: Pacient cu boala Crohn limitata la nivelul rectului B: Pacient care provine dintr-o familie cu sdr peutz-jegers

C: Pacient cunoscut cu sindrom HNPCC (cancer colic ereditar non-polipozic) D: Pacient care provine dintr-o familie cu polipoza familiala adenomatoasa E: Pacient a carui mama a fost diagnosticata cu adenom la nivelul colonului la varsta de 58 de ani

41. [DIG10003] Depre markerii tumorali sunt valabile urmatoarele afirmatii: () A: Antigenul CSC se dozeaza in cancerul esofagian epidermoid B: ACE se dozeaza in adenocarcinoamele digestive: de esofag, de stomac, de pancreas C: CA 19-9 se dozeaza in adenocarcinomul gastric si in adenocarcinomul pancreatic D: CA 15-3 este folosit in monitorizarea cancerului de san E: CA 125 este sensibil in depistarea cancerului de ovar in stadiul incipient

42. [DIG10005] Factori de risc in cancerul colo-rectal sunt: (pag 475) A: acromegalia B: fumatul C: cancer colic ereditar non polipozic D: sindrom Peutz Jegers E: constipatia

43. [DIG10007] Semnele de gravitate ale unei ocluzii prin obstructie in cancerul de colon stang sunt: () A: Febra si deshidratare B: Distensia cecului C: Masa abdominala palpabila D: Peritonita E: Aparare abdominala

44. [DIG10008] In cancerul de colon in care coloscopia a fost incompleta, clisma cu substanta de contrast hidrosolubila are urmatoarele roluri: () A: Localizeaza tumora B: Cuantifica infiltrarea parietala C: Stabileste extensia D: Evalueaza invadarea ganglionara E: Verifica absenta tumorilor colice sincrone

45. [DIG10009] Durerile epigastrice sunt manifestari ale urmatoarelor cancere: () A: Cancer esofagian (durerile celiace sunt semne de extensie) B: Carcinom hepato celular C: Cancer de corp sau de coada de pancreas (dureri epigastrice cu iradiere posterioara) D: Cancer colo-rectal E: Cancer de stomac (dureri de tip ulceros)

46. [DIG10010] In leagtura cu tratamentul si monitorizarea tumorilor hepatice benigne sunt adevarate urmatoarele: (pg. 481-482) A: Hemangioamele nu se opereaza decat exceptional si nu se monitorizeaza B: Hiperplazia nodulara focala se va exciza chirurgical din cauza riscului de transformare maligna C: Chistul biliar nu se opereaza niciodata si nici nu se monitorizeaza D: In adenomul hepatic, se recomanda un tratament cu estroprogestative

E: Hiperplazia nodulara focala nu se opereaza daca disgnosticul este sigur

47. [DIG10011] Aspectul ecografic al tumorilor hepatice este: () A: Hemangiomul este hiperecogen, omogen si bine delimitat B: Chistul biliar apare ca o formatiune anecogena, bine delimitata, cu margini nete si cu diminuare posterioara a ultrasunetelor C: Hiperplazia nodulara focala are un aspect isoecogen sau hipoecogen ca si formatiunile metastatice D: Carcinomul hepatocelular este hiperecogen E: Adenomul are aspect hiperecogen si heterogen

48. [DIG10012] Aspectul tumorilor hepatice la computer tomograf este: () A: Hemangiomul: fixarea substantei de constrast se face dinspre centru spre periferie B: Hemangiomul apare hipodens la CT fara substanta de contrast C: Adenomul este isodens, hipervascularizat in mod heterogen in timpul arterial D: Carcinomul hepatocelular este isodens sau hipodens, iar tumorile secundare sunt hiperdense E: Hiperplazia nodulara focala este isodensa sau hipodensa cu evidentierea precoce a cicatricii centrale

49. [DIG10013] Aspectul RMN al tumorilor hepatice este: () A: Hemangiomul este hiperintens in T1 si hipervascularizat in timpul arterial B: Metastazele hepatice, adenomul si hiperplazia nodulara focala au aspect isointens sau hiperintens in T2 si isointens sau hipointens in T1 C: Carcinomul hepatocelular apare hipointens in T1 si hiperintens in T2 cu evidentiere puternica in timpul arterial si diminuarea contrastukui in timpul portal D: Metastaza hepatica are intotdeauna un halou hipoecogen in jur E: Hemangiomul este hipodens

50. [DIG10020] Factorii de risc n adenocarcinomul de pancreas sunt: (pg. 488) A: pancreatita cronic B: chistele pancreatice C: diabetul D: adenomul pancreatic E: fumatul

51. [DIG10021] Elementele de diagnostic clinic n cancerul de esofag sunt: (pg. 486) A: disfagia B: disfonia C: alterarea strii generale D: refluxul gastroesofagian: pirozisul E: eructaiile 52. [DIG10022] Tratamentul curativ n carcinomul hepatocelular const n: (pg. 483) A: chimioembolizare B: Sorafenib C: Transplantul hepatic D: Rezecie chirurgical E: Distrugere local (radiofrecven, crioterapie, alcoolizare)

53. [DIG10023] Factorii de risc n cancerul gastric sunt: (pg. 479) A: refluxul gastroesofagian B: infecia cu HP C: antecedentele familiale de cancer gastric D: ulcerul gastric E: tumorile gastrice benigne

54. [DIG10024] Elementele clinice ale extensiei tumorale n cancerul gastric sunt: (pg. 480) A: mas abdominal epigastric B: hepatomegalie C: carcinomatoza depistat la tueul rectal D: ganglion Troisier E: paloarea tegumentelor, inapeten, alterarea strii generale 55. [DIG10025] Formele complicate ale cancerului de colon i rect sunt: (pg. 476) A: ocluzia intestinal B: hemoragiile oculte C: tulburri de tranzit intestinal D: infecia E: metastazele pulmonare 56. [DIG10026] Confirmarea diagnostic n cancerul colorectal se face prin: (pg. 475-476) A: depistarea hemoragiilor oculte B: mas tumoral abdominal i tulburri de tranzit intestinal C: ganglion Troisier D: colonoscopie complet + biopsie + examen histologic E: coloscaner/clism cu substane de contrast hidrosolubile n caz de colonoscopie incomplet 57. [DIG10027] n cancerul de colon drept tratamentul chirurgical const n: (pg. 477) A: colostomie cutanat B: hemicolectomie dreapt C: limfadenectomie pe vasele colice drepte i la originea lor D: restabilirea continuitii printr-o anastomoz ileocolic E: aplicarea de endoprotez 58. [DIG10028] n cancerul de colon stng non-ocluziv tratamentul chirurgical const n: (pg. 477) A: hemicolectomie stng B: colostomie C: aplicare de endoprotez D: limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare E: restabilirea continuitii printr-o anastomoz colorectal 59. [DIG10029] n cancerul de colon stng ocluziv tratamentul const n: (pg. 478) A: rezolvarea de urgen a ocluziei (stomie sau endoprotez) B: colectomia carcinologic n primul timp C: reechilibrarea i stabilizarea funciilor vitale

D: chimioterapie paleativ E: hemicolectomie carcinologic stng n al doilea timp cu anastomoza colorectal 60. [DIG10030] n cancerul de rect superior tratamentul chirurgical const n: (pg. 478) A: amputaie de rect abdomino-perineal B: colectomie stnga si rezecie parial a rectului (5 cm sub tumor) C: limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare D: excizia parial a mezorectului E: restabilirea continuitii printr-o anastomoz colorectal joas

61. [DIG10033] Tumorile stomacului au ca factori de risc urmatorii: (pag.479) A: antecedente familiale de cancer gastric B: ulcer gastric C: acromegalia D: rectocolita ulcero-hemoragica E: maladia Menetrier

62. [DIG10034] Sindromul paraneoplazic in tumorile stomacului este reprezentat de: (pag.479) A: flebita B: acanthosis nigricans C: purpura fulminans D: ganglionul Troisier E: anemie hemolitica

63. [DIG10036] Monitorizarea pe termen lung a tumorilor de pancreas se face prin: () A: Examen clinic B: CT toracoabdominal C: markeri tumorali D: radiografie toracica E: radiografie pe gol

64. [DIG10037] Urmatoarele afirmatii despre stadializarea tumorii de pancreas sunt adevarate: () A: IA: pT1N0M0 B: IB: PT2N0M0 C: IC: pT3N0M0 D: IV: toate cancerele M1 E: III: T4N0-1M0

65. [DIG10038] Stadiul IB al tumorilor de pancreas se refera la: () A: pT2N0M0 B: tumora limitata la pancreas <2 cm in cel mai mare diametru C: tumora limitata la pancreas >2 cm in cel mai mare diametru D: tumora extrapancreatica fara afectarea trunchiului celiac sau arterei mezenterice superioare E: fara semne de afectare a ganglionilor limfatici regionali

66. [DIG10040] Urmatoarele afirmatii referitoate la tumora primitiva in cadrul clasificarii

TNM a cancerelor de pancreas sunt false: () A: T1: tumora limitata la pancreas >2 cm B: T2: tumora extrapancreatica C: T3: tumora extrapancreatica cu afectarea trunchiului celiac D: T4: tumora extrapancreatica cu afectarea trunchiului celiac si a arterei mezenterice superioare E: T4: tumora operabila

67. [DIG10043] Aspectul ecografic al cancerului de pancreas cuprinde: () A: masa pancreatica B: dilatare a cailor biliare intra si extrahepatice C: dilatare a canalului Wirsung D: metastaze hepatice E: indentificarea metastazelor hepatice/pulmonare/carcinomatoza

68. [DIG10044] Markerii tumorali in cancerul de pancreas sunt urmatorii cu exceptia: () A: ACE B: CA 19-9 C: CA 125 D: LDH E: alfafetoproteina

69. [DIG10045] Semne care arata extinderea cancerului de pancreas sunt urmatoarele: () A: hepatomegalie B: carcinomatoza C: ganglion Troisier (tuseu rectal) D: HDS E: HDI

70. [DIG10047] Semne clinice prezente in cancerului de corp/coada de pancreas dar absente in cel de cap de pancreas sunt: () A: dureri in epigastru B: dureri celiace C: iradiere posterioara D: pancreatita acuta E: pierdere in greutate

71. [DIG10049] Semnele clinice specifice fie pentru cancerul de cap de pancreas, fie pentru cancerul de corp/coada de pancreas sunt urmatoarele: () A: alterarea starii generale B: pancreatita acuta C: icter D: prurit E: dureri in epigastru ce iradiaza posterior

72. [DIG10051] Contraindicatiile exerezei cancerului de pancreas sunt urmatoarele: () A: metastaze B: carcinomatoza peritoneala C: invadarea venei splenice

D: invadarea venei porte E: invadarea ductului Wirsung

73. [DIG10052] Interventia chirurgicala in cancerul ce cap de pancreas consta in: () A: duodenopancreatectomie cefalica B: anatomopatologie C: anastomoza biliara D: anastomoza gastrica E: fara anastomoze

74. [DIG10054] Daca in timpul examinarii tumora pancreatica se dovedeste a nu fi rezecabila se realizeaza urmatoarele: () A: dubla derivatie biliodigestiva si gastrojejunala B: interventie curativa C: interventie paliativa D: anastomoza pancreatica E: fara anastomoze

75. [DIG10055] Urmatoarele afirmatii despre tumora primitiva in tumorile esofagului sunt adevarate: () A: T1 tumora invadeaza musculara B: T2 tumora invadeaza musculara proprie C: T3 tummora invadeaza ganglionii D: T4 tumora invadeaza structurile adiacente E: T4 tumora metastatica

76. [DIG10057] Esofagul toracic da urmatoarele metastaze ganglionare: () A: ganglioni periesofagieni mai sus sau mai jos de vena azygos B: ganglioni subcarinari C: ganglioni mediastinali D: ganglioni perigastrici E: ganglioni celiaci

77. [DIG10058] Sunt metastaze la distanta in cancerele esofagului: () A: M1a ganglionii limfatici celiaci pentru cancerul treimii inferioare a esofagului B: M1a ganglionii limfatici cervicali pentru cancerul treimii superioare a esofagului C: M1b alte situsuri D: ganglionii cervicali sunt considerate M1a pentru cancerele esofagului cervical E: ganglionii cervicali sunt considerate N pentru cancerele esofagului toracic

78. [DIG10059] Urmatoarele afirmatii privind stadializarea cancerului esofagian sunt adevarate: () A: 0 pT0N0M0 B: I pT1N0M0 C: II pT2N0M0 D: III pT3N1 E: III pT4N0-1M0

79. [DIG10063] Esofagectomia se practica in urmatoarele situatii in cadrul tratamentului cancerelor esofagiene: () A: stadiul II B: stadiul III daca este adenocarcinom C: stadiul III daca este epidermoid D: tumori superficiale E: ciroza B sau C, insuficienta respiratorie insuficienta cardiaca, aderenta la aortam bronhii, trahee, nervi recurenti, metastaze, ganglioni celiaci

80. [DIG10064] Monitorizarea pe termen lung a cancerelor esofagiene presupune: () A: examen clinic B: CT toracoabdominal C: markeri tumorali: ACE, CA 19-9 D: endoscopie superioara E: comlicatiile intoxicatiei alcoolotabagice

81. [DIG10065] In caz de tumora esofagiana nerezecabila, cauzatoare de disfagie, se procedeaza astfel, cu exceptia: () A: instalarea unei proteze B: chimioterapie C: radioterapie D: esofagectomie E: numai radiochimioterapie

82. [DIG10068] Cancerul de esofac prezinta clinic urmatoarele caracteristici: () A: alterarea starii generale B: disfagie C: tuse la deglutitie D: disfonie: paralizia recurentului drept E: dureri mediastinale, celiace: demonstreaza invazia

83. [DIG10069] Semne clinice ale extinderii cancerului esofagian sunt urmatoarele cu exceptia: () A: dureri mediastinale, celiace B: splenomegalie C: carcinomatoza palpabila la tuseul rectal D: ganglion Troisier E: ciroza, simptome pulmonare

84. [DIG10070] Confirmarea diagnosticului si bilantul extinderii in cancerul de esofag cuprinde: () A: endoscopia inalta B: CT cervicotoracoabdominopelvin C: ecoendoscopie D: markeri tumorali ACE, Ag CSC, Ca 19-9 E: panendoscopie ORL si pulmonara

85. [DIG10071] Despre tumorile heaptice secundare se poate spune: () A: sunt cele mai putin frecvente forme de tumori hepatice

B: posibilitatea de metastaze sincrone C: posibilitatea de metastaze metacrone D: tumori primitive digestive: colorectale, stomac, pancreas E: tumori primitive: san, tiroida, plaman, prostata, tumori endocrine

86. [DIG10072] In legatura cu diagnosticul tumorilor secundare hepatice se poate spune: () A: simptomatice, de cele mai multe ori B: bilant hepatic anormal de cele mai multe ori C: depistate in cadrul examenelor de monitorizare/evaluare a extinderii cancerului primitiv D: rareori: durere, icter, alterarea starii generale, hepatomegalie E: imagistica: ecografie, CT, RMN

87. [DIG10073] Tratamentul tumorilor hepatice secundare presupune: () A: chimioterapie preoperatorie B: rezectie completa C: tehnici de distrugere localizata D: embolizare portala E: chirurgie chiar daca excizia metastazei este incompleta

88. [DIG10075] Ecografia arata urmatoarele in diagnosticul tumorilor hepatice secundare: () A: hipoecogena B: izoecogena C: halou hipoecogen circumferential D: halou hiperecogen E: hiperecogena

89. [DIG10076] Imagistica tumorilor hepatice secundare arata: () A: ecografie: hipo/izoecogena, halou hipoecogen circumferential B: CT : iso/hipodens fara substanta de contrast C: RMN: iso/hipo T2, iso/hiper T1 D: RMN: evidentiere discreta in timpul arterial E: CT: evidentiere puternica in timpul arterial

90. [DIG10077] Printre tumorile hepatice benigne se numara: () A: hemangiomul B: hiperplazia nodulara focala C: adenomul D: chistul biliar E: metastaze

91. [DIG10078] Aspect iso/hipo T1, iso/hiper T2 la RMN se observa in urmatoarele leziuni heaptice: () A: hemangiom B: hiperplazie nodulara focala C: adenom D: chist biliar E: metastaze

92. [DIG10079] Confirmarea diagnostica de CHC prin PBH NU este necesara in urmatoarele cazuri: () A: nodul de 1-2 cm cu hipervascularizare evidenta la 2 examinari imagistice, in caz de ficat cirotic B: nodul >2 cm cu aspect tipic sau cu alfafetoproteina > 200 ng/ml C: in caz de tumora+ficat sanatos D: nodul > 2 cm cu hipervascularizare evidenta la 2 examinari imagistice, in caz de ficat cirotic E: nodul >3 cm

93. [DIG10081] Complicatiie CHC sunt, cu exceptia: () A: ruptura B: hemoragie C: suprainfectare D: tromboza venoasa profunda E: obstructie pancreatica

94. [DIG10082] Factori de prognostic ai CHC sunt: () A: numarul si dimensiunea tumorilor B: functia hepatica C: ascita D: pleurezia E: starea generala a pacientului

95. [DIG10083] Principiile de tratament in CHC sunt, cu exceptia: () A: profilactic B: curativ C: non-curativ D: abtinere E: monitorizare

96. [DIG10084] Tratamentul profilactic al CHC este: () A: tratamentul hepatitei B B: tratamentul hepatitei C C: vaccinarea anti VHB D: depistarea CHC prin Ecografie+alfafetoproteina la fiecare 6 luni E: sorafenib

97. [DIG10085] Tratamentul curativ al CHC presupune: () A: transplant hepatic B: rezectie chirurgicala (cel mai bun tratament) C: distrugere locala D: chimioembolizare E: sorafenib

98. [DIG10086] Tratamentul non-curativ al CHC presupune, cu exceptia: () A: chimioembolizare B: sorafenib C: distrugere locala

D: alcoolozare E: crioterapie

99. [DIG10087] Tratamentul CHC in prezenta contraindicatiilor pentru transplant se realizeaza astfel: () A: rezectie in caz de Child A B: distrugere locala in caz de Child B C: chimioembolizare in caz de Child C D: paliativ in caz de Child C E: chimioembolizare in caz de Child B

100. [DIG10088] In faza de CHC avansat non-metastatic tratamentul va fi: () A: Child A - chimioembolizare B: Child B - distrugere locala C: Child C - paliativ D: Child A, C - paliativ E: sorafenib

101. [DIG10090] In legatura cu clasificarea TNM a canceului gastric sunt adevarate: () A: T1: tumora limitata la peretele gastric B: T3: tumora extinsa la ganglioni C: T4: tumora invadeaza organele din vecinatate D: N1: 1-6 ganglioni regionali meteatatici E: N3: >15 ganglioni regionali meteatatici

102. [DIG10091] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre stadializarea cancerului de stomac: () A: 0 pT0N0M0 B: IA T1N0M0 C: IB T1N1M0, T2a/bN0M0 D: II T2a/bN2M0 E: IV orice tumora cu M1

103. [DIG10092] Diagnosticul clinic al cancerului de stomac se pune pe baza urmatoarelor: () A: alterarea starii generale B: disfagie C: varsaturi postprandiale D: dureri epigastrice E: fara hematemeza, fara melena

104. [DIG10093] Sindromul paraneoplazic in cancerul de stomac cuprinde: () A: flebita B: acanthosis nigricans C: ginecomastie D: alterarea starii generale E: anemie hemolitica

105. [DIG10095] Confirmarea diagnostica si bilantul extinderii cancerului de stomac se

realizeaza prin: () A: endoscopie superioara B: tranzit baritat C: CT cervicotoracoabdominopelvin D: ecoendoscopie E: radiografie toracica

106. [DIG10096] Markerii tumorali in cancerul de stomac sunt, cu exceptia: () A: ACE B: CA 19-9 C: CA 125 D: CSC E: LDH

107. [DIG10097] Tratamentul cancerului de stomac presupune: () A: chimioterapie perioperatorie (6 cicluri inainte si 6 cicluri dupa) B: cancer antral: gastrectomie 4/5 si anastomoza gastrojejunala, limfadenectomie, examen anatomopatologic C: alte localizari: gastrectomie totala, anastomoza esojejunala, limfadenectomie, examen anatomopatologic D: aport de vitamina B12 pe cale venoasa pe toata viata E: monitorizare pe termen lung

108. [DIG10098] Monitorizarea pe termen in cancerul de stomac presupune: () A: examen clinic B: RMN toracoabdominal C: markeri tumorali D: endoscopie superioara E: complicatiile gastrectomiei (anemia microcitara, malabsorbtie)

109. [DIG10099] Stadiul 1 in cancerul colorectal cuprinde: () A: afectarea submucoasei colice B: afectarea musculoasei C: afectarea doar a mucoasei D: T1-T2N0M0 E: Tis

110. [DIG10100] Clasificarea TNM a cancerului colorectal, afirmatii adevarate: () A: M1: toate T/toate N.M1 B: N2: 4 sau mai multi ganglioni regionali invadati C: T4: T4N0M0, stadiul IIB, invazia organelor din vecinatate sau perforarea seroasei D: T3: T3N0M0, stadiul IIA, seroasa E: T3: grasimea perirectala

111. [DIG10101] In timpul efectuarii tuseului rectal in cancerul colorectal se urmaresc urmatoarele: () A: prezenta sangelui B: distanta dintre polul inferior si sfincter C: mobilitatea leziunii

D: localizare (anterioara, posterioara, circumferentiala) E: ganglion Troisier

112. [DIG10103] Monitorizarea pe termen lung a cancerului pancreatic include () A: Markeri tumorali B: CT toracoabdominal C: ERCP D: Endoscopie superioar E: Examen clinic 113. [DIG10104] Cancerul de cap de pancreas se trateaz prin () A: Vaccinarea postsplenectomie B: Anastomoza biliar C: Derivaie biliodigestiv i gastrojejunal D: Splenopancreatectomia cefalic E: Duodenopancreatectomia cefalic 114. [DIG10105] Tumora pancreatic T4 afecteaz () A: splina B: artera mezenteric inferioar C: artera mezenteric superioar D: trunchiul celiac E: aorta abdominal 115. [DIG10109] Cancerul esofagian se monitorizeaz pe termen lung prin () A: Scintigrafie mediastinal B: RMN cervicotoracal C: Examen clinic D: Markeri tumorali E: Endoscopie superioar 116. [DIG10110] n cazul tumorilor esofagiene toracice de stadiu II se aplic () A: Radioterapie B: Radiochimioterapie C: Chimioterapie D: Mucosectomie endoscopica E: Esofagectomie 117. [DIG10111] Extinderea cancerului esofagian este marcat de () A: Dificulti respiratorii B: Ganglionul Troisier C: Carcinoza palpabila la tuseu rectal d. Ganglionul Troisier D: Hepatomegalie E: Dureri mediastinale 118. [DIG10112] Ganglioni ce pot fi afectai de metastaze ale cancerului de esofag toracic sunt () A: Perigastrici B: Subcarinari

C: Supraclaviculari D: Periesofagieni E: Jugulari interni 119. [DIG10115] n prognosticul tumorilor hepatice secundare se consider () A: Prezena trombozei portale B: Scorul Child C: Starea general a pacientului D: Funcia hepatic E: Localizarea metastazelor 120. [DIG10116] Tratamentul noncurativ ale CHC se realizeaz prin () A: Distrugere locala prin alcoolizare B: Distrugere locala prin crioterapie C: Sorafenib D: Chimioembolizare E: Vaccinare anti-VHB 121. [DIG10117] Confirmarea CHC se poate realiza fr biopsie prin () A: Nodul peste 2 cm cu alfafetoprotein peste 200 ng/ml B: Nodul peste 2 cm cu aspect tipic C: Nodul 1-2 cm cu alfafetoprotein peste 200 ng/ml D: Nodul 1-2 cm cu aspect tipic n caz de ficat cirotic E: Nodul 1-2 cm cu hipervascularizare evident la dou examinari imagistice, n prezena unui ficat cirotic 122. [DIG10118] Referitor la chistul biliar urmtoarele sunt adevrate () A: Nu necesit monitorizare B: Nu necesit terapie C: Biologie normal D: Este adesea asimptomatic E: Este un tip rar de leziune 123. [DIG10119] Referitor la adenomul hepatic urmtoarele sunt adevrate () A: Nu necesit biopsie pentru confirmare B: Este hipoecogen C: Este simptomatic doar n 1/2 din cazuri D: Este frecvent la femeile ntre 20-50 ani E: Provine din hepatocite 124. [DIG10124] Cancerul de stomac se monitorizeaz prin () A: Ecoendoscopie B: CT toracoabdominopelvin C: Markeri tumorali D: Endoscopie superioara E: Examen clinic 125. [DIG10125] Care dintre urmtoarele reprezint tumori ale stomacului de stadiu IV? ()

A: T1N1M1 B: T2aN3M0 C: T1N3M0 D: T4N1M0 E: T3N2M0

126. [DIG10126] Tumorile stomacului sunt favorizate de () A: Antecedente personale de gastrectomie B: Maladia Menetrier C: Hiperaciditate D: Ulcerul gastric E: Ruptura Mallory Weiss

127. [DIG10129] n cancerul rectal din treimea medie se intervine chirurgical prin () A: Anastomoza coloanal B: Limfadenectomie pe vasele mezenterice inferioare C: Excizia total a mezorectului D: Amputaie abdominoperineal E: Proctectomie 128. [DIG10130] Gravitatea cancerului de colon complicat cu ocluzie este indicat de () A: Sindrom inflamator B: Deshidratare C: Distensia cecului D: Aprare abdominal E: Febr

PACIENTUL CU TRAUMATISM ABDOMINAL

1. [ABD10002] Managementul unei contuzii abdominale la un pacient instabil hemodinamic oblig la: (pg. 491) A: laparotomie de urgen B: administrarea de analgezice C: nclzirea pacientului D: profilaxia tetanosului E: monitorizarea pacientului n unitatea de terapie intensiv

2. [ABD10003] Managementul unui traumatism splenic la un pacient stabil hemodinamic presupune: (pg. 491) A: splenectomie de urgen B: antibioterapie cu amoxicilin C: vaccinarea mpotriva infeciilor cu pneumococ D: tratament medical i monitorizare E: imobilizarea fracturilor costale 3. [ABD10004] Care din urmtoarele complicaii poate apare consecutiv unui traumatism hepatic? (pg. 492) A: ocluzia intestinal B: coleperitoneul C: pancreatita acut D: abcesul fundului de sac Douglas E: supuraia parietal 4. [ABD10005] Care din urmtoarele afeciuni poate aprea ca i complicaie consecutiv a unui traumatism pancreatic? (pg. 493) A: peritonit generalizat B: hemoperitoneu masiv C: abces interhepatodiafragmatic drept D: pancreatita acut E: pancreatita cronic 5. [ABD10006] Specificai care din urmtoarele metode de tratament reprezint conduita corect n cazul plgilor penetrante (pg. 493) A: laparotomie, explorarea ntregului tub digestiv i tratamentul leziunilor B: pansamentul plgii asociat cu antibioterapia C: vaccinarea mpotriva infeciilor cu pneumococ D: administrarea de analgezice i supravegherea plgii E: stimularea tranzitului intestinal

6. [ABD10024] Managementul traumatismului splenic la pacientii instabili cuprinde urmatoarele, cu o exceptie: () A: laparotomie de urgenta B: splenectomie C: antibioterapie D: monitorizarea trombocitozei postoperatorii E: monitorizarea trombopeniei postoperatorii 7. [ABD10031] La plaga abdominal trebuie observate urmtoarele, cu excepia ()

A: Este penetrant? B: Traiectoria C: Lungimea D: Punctul de ieire E: Punctul de intrare 8. [ABD10032] Sunt adevrate urmtoarele afirmaii despe traumatismul pancreatic, cu excepia () A: Afectarea duodenal determina tablou de peritonita B: Pancreasul are un aspect eterogen, fracturat (CT) C: La pacienii stabili cu plaga a ductului Wirsung se indic tratament endoscopic D: Pancreatita cronic poate fi o complicaie E: Prognosticul este influentat de lezarea canalului Wirsung 9. [ABD10033] Complicaiile traumatismului hepatic NU includ () A: Hemoperitoneu B: Coleperitoneu C: Biliom D: Angiocolit E: Embolia gazoas 10. [ABD10034] n cazul pacienilor cu traumatism splenic cu stare hemodinamic stabil se efectueaz () A: Anatomopatologie B: Tratament medicamentos C: Monitorizarea trombocitozei postoperatorii D: Embolizare arteriala daca este posibil E: Splenectomie

11. [ABD10036] In caz de stabilitate hemodinamica se va efectua () A: RMN B: Ecoendoscopie C: Colonoscopie totala D: CT de corp intreg E: EEG

12. [ABD10037] In caz de traumatism al splinei,ecografia insotita de CT va arata () A: pneumoperitoneu B: aerocolie marcata C: hematom al splinei subcapsular, neinconjurat de parenchimul spenic D: hematom al splinei subcapsular, inconjurat de parenchimul spenic E: variantele A si C sut corecte

13. [ABD10039] Prognosticul in caz de plaga a canalului Wirsung () A: CT cu substanta de contrast B: enterografie RMN C: ecoendoscopie D: radiografie pe gol E: bili RMN

14. [ABD10041] Tratamentul medical al unui pacient cu traumatism abdominal consta in urmatoarele masuri cu exceptia (491) A: nclzire B: analgezice, monitorizare armat C: corecie a tulburrilor electrolitice D: monitorizare scurt n mediul spitalicesc E: profilaxia tetanosului

15. [ABD10007] n cazul contuziilor abdominale, cele mai afectate organe sunt: (pg. 491) A: vezicula biliar B: ficatul C: duodenul D: stomacul E: splina 16. [ABD10008] Explorrile imagistice (ecografia, CT) folosite n cazul unui traumatism splenic pot evidenia: (pg. 492) A: pneumoperitoneu B: hemoperitoneu C: hemotorax D: hematom al splinei E: nivele hidroaerice multiple 17. [ABD10009] Diagnosticul de traumatism pancreatic este susinut de: (pg. 493) A: durere de pancreatit acut B: scderea amilazelor C: creterea lipazei D: febr persistent i frison E: creterea calcemiei 18. [ABD10010] Complicaiile traumatismului hepatic sunt: (pg. 492) A: embolia gazoas n caz de plag a venelor suprahepatice B: biliom C: coleperitoneu D: ocluzia intestinal E: ocul toxico-septic 19. [ABD10011] Examenul clinic al unei plgi abdominale trebuie s identifice: (pg. 493) A: punctul de intrare i punctul de ieire B: traiectoria plgii C: debridarea i sutura plgii D: profilaxia tetanosului E: dac plaga este penetrant

20. [ABD10012] Principiu de tratament in traumatismul pancreatic se refera la: () A: pacient stabil: tratament medical B: pacient stabil cu plaga a ductului Wirsung: tratament medical

C: pacient instabil: interventie chirurgicala D: peritonita asociata: tratament medical initial E: plaga a ductului Wirsung netratabila endoscopic: interventie chirurgicala

21. [ABD10013] Circumstantele de aparitie ale traumatismului pancreatic sunt, cu exceptia: () A: traumatism in hipocondrul drept B: traumatism in hipocondrul stang C: traumatism epigastric D: decelerare puternica E: fracturi costale

22. [ABD10015] Prognosticul in traumatismul pancreatic depinde de: () A: asocierea cu plaga a canalului cistic B: plaga a canalului Wirsun C: afectarea duodenului D: afectarea stomacului E: infectia

23. [ABD10016] Complicatiile traumatismului pancreatic sunt reprezentate de urmatoarele, cu exceptia: () A: pancreatita acuta B: necroza, infectare, pseudochiste C: fistula pancreatica D: plaga a canalului Santorini E: plaga duodenala

24. [ABD10017] Diagnosticul de traumatism pancreatic se pune pe: () A: durere de pancreatita acuta B: soc C: HDS D: cresterea lipazei E: cresterea amilazei

25. [ABD10018] Traumatismul hepatic se evoca sistematic in caz de: () A: durere la nivelul hipocondrului drept B: plaga penetranta a hipocondrului drept C: trauma a hipocondrului drept D: in general pentru toate traumatismele abdominale E: icter

26. [ABD10019] Semnele clinice si biologice in traumatismul hepatic sunt, cu exceptia: () A: aparare in hipocondrul drept B: fractura ultimelor coaste depe partea dreapta C: identificarea unei instabilitati hemodinamice D: peritonita E: citoliza

27. [ABD10020] Caracterizeaza examenul imagistic in traumatismul hepatic: ()

A: ecografie insotita de CT in caz de instabilitate hemodinamica B: hemoperitoneu C: pneumoperitoneu D: hematom, fracturi, contuzii E: leziuni ale venelor suprahepatice, venei porte, arterei hepatice

28. [ABD10021] Managementul traumatismului hepatic: () A: nu are legatura cu starea hemodinamica B: stare hemodinamica stabila: tratament medical, monitorizare C: stare hemodinamica instabila: laparotomie de urgenta D: indepartarea campurilor sterile printr-o noua laparotomie la 24-48 de ore E: tamponare cu ajutorul compreselor

29. [ABD10022] Traumatismul splinei se evoca sistematic in caz de: () A: plaga penetranta a hipocondrului stang B: traumatism al hipocondrului stang C: in general pentru toate traumatismele abdominale D: durere la nivelul hipocondrului stang E: trombocitoza

30. [ABD10023] Semnele clinice in traumatismul splinei NU sunt: () A: fracturi ale ultimelor coaste stangi B: instabilitate hemodinamica C: aparare abdominala D: HDS E: HDI

31. [ABD10025] Bilantul sistematic al tuturor politraumatismelor cuprinde: () A: radiografie toracica B: radiografie bazin in incidenta anteroposterioara C: ecografie abdominala D: CT toracoabdominopelvin E: Endoscopie superioara

32. [ABD10026] Criteriile de tratament medical in caz de traumatism abdominal: () A: stabilitate hemodinamica B: fara indicatii de interventie de urgenta C: nu mai mult de 4 unitati de masa sanguina transfuzate D: peritonita E: plaga penetranta

33. [ABD10027] Managementul contuziilor abdominale la pacientii instabili presupune: () A: CT de corp intreg B: laparotomie "scurta" C: splenectomie D: sutura arterei E: packing

34. [ABD10028] Traumatismul pancreatic se trateaz chirurgical dac () A: Tablou de pancreatit acut B: Plag a canalului Wirsung netratabil endoscopic C: Peritonit asociat D: Politraumatism E: Instabilitate 35. [ABD10029] Pacient instabil hemodinamic cu traumatism al splinei se abordeaz astfel () A: Antibioterapie cu amoxicilina B: Packing C: Vaccinare impotriva infectiei cu pneumococ D: Vaccinare impotriva infectiei cu haemophilus E: Splenectomie 36. [ABD10030] Trebuie intervenit de urgen n cazul traumatismului abdominal n caz de () A: Plag penetrant B: Traumatismul hipocondrului stng C: Peritonit D: Fractur de bazin E: Eviscerare

37. [ABD10035] In caz de traumatism abdominal, biologia standard se completeaza cu () A: ionograma B: lipaza C: amilaza D: urocultura E: bilant hepatic

38. [ABD10038] Complicatiile traumatismului hepatic () A: embolia gazoasa B: hemobilia-angiocolita si colestaza C: hemobilia -angiocolita si hemoragie digestiva D: biliom E: coleperitoneu

39. [ABD10040] Principiu de tratament in traumatismul pancreatic () A: Pacient stabil-tratament medical(regim absolut,analgezice, monitorizare) B: stabil cu plaga a ductului Wirsung-tratament endoscopic cu pozitionarea unei proteze C: in caz de peritonita tratament medical D: pacient instabil -interventie chirurgicala E: A si C sunt gresite

SINDROM OCLUSIV

1. [OCL10002] Cauze de obstructie a intestinului subtire sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: (pag495) A: bezoart B: boala crohn C: carcinomatoza D: diverticul Meckel E: corp strain

2. [OCL10004] Semne de severitate in sindromul ocluziv sunt, cu EXCEPTIA: (pag 494) A: hematemeza B: soc C: durere intensa D: febra E: deshidratare 3. [OCL10005] Ileus-ul biliar reprezint un tip de ocluzie intestinal care are ca mecanism: (pg. 495) A: Strangularea B: Obstrucia C: Funcia D: Reflex E: Necunoscut 4. [OCL10006] Ce semn clinic este caracteristic la inspecia bolnavului cu volvulus de sigmoid? (pg. 497) A: Abdomen uor destins, cu echimoz periombilical (semnul Cullen) B: Steluele vasculare C: Icter sclero-tegumentar D: Meteorismul asimetric E: Abdomen plat, imobil cu respiraia 5. [OCL10007] Ce imagine radiologica este patognomonic pentru ocluziile intestinale? (pg. 495) A: Pneumoperitoneul subdiafragmatic B: Pleurezia bazal dreapt C: Multiplele imagini de calculi radio-opaci D: Nivelele hidro-aerice E: Nu exist o imagine radiologic patognomonic pentru ocluziile intestinale 6. [OCL10008] Sindromul Ogilvie se poate intlni n urmtoarele situaii, cu excepia uneia: (pg. 498) A: Context chirurgical postoperator B: n reanimare C: Bolnavul cu hipopotasemie D: Insuficiena cardiac E: Hipertensiunea arterial 7. [OCL10009] Spunei ce simptom sau semn clinic nu face parte din tabloul clinic al ocluziei intestinale joase: (pg. 494) A: Oprirea precoce a tranzitului pentru materii i gaze B: Vrsturi tardive i de aspect fecaloid C: Lipsa meteorismului D: Durere abdominal

E: Distensia abdominal

8. [OCL10015] Dintre cauzele ocluziilor intestinului subtire prin strangulare, fac parte: (pag. 495) A: Bezoart B: Carcinomatoza C: Hematom al peretelui D: Diverticul Meckel E: Metastaze

9. [OCL10016] In caz de ocluzie prin strangulare necroza peretelui apare in mai putin de: () A: 6 ore B: 3 ore C: 30 minute D: 8 ore E: 5 minute

10. [OCL10018] In privinta diagnosticului etiologic al ocluziilor prin CT abdominal, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu o exceptie: () A: cancer: masa hiperdensa, cu priza de contrast in zona periferica, metastze B: ileus biliar: calcul hiperdens, aerobilie C: boala Crohn: ingrosarea peretelui intestinului subtire, mezouri ingrosate D: compresiune extrinseca, corpi straini E: carcinomatoza: noduluim lichid liber intraperitoneal, metastaze 11. [OCL10021] Cea mai frecventa dintre etiologiile ocluzive ale intestinului subtire este: () A: ocluzia prin brida B: volvulusul C: invaginatia D: diverticulul Meckel E: tumorile

12. [OCL10027] Restabilirea continuitatii dupa o interventie Hartmann in volvulusul de sigmoid se realizeaza dupa: () A: 1 luna B: 2-3 luni C: 1 saptamana D: 1 an E: 6 saptamani

13. [OCL10028] Volvulusul cecului este favorizat de: () A: varsta peste 70 ani B: absenta acolarii posterioare a cecului C: diaree D: tineri E: copii

14. [OCL10037] Sindromul Ogilvie NU este caracterizat de () A: Niveluri colice n U inversat B: Distensie cecal

C: Lipsa semnelor peritoneale D: Meteorism voluminos difuz E: Tablou de ocluzie prin strangulare a colonului

15. [OCL10038] Volvulusul cecului NU este caracterizat de () A: Tratament prin rezecia colonului cu volvulus i anastomoza ileocolic B: Aspectul granitat lips pe radiografie C: Lipsa vrsturilor D: Se poate manifesta cu meteorism voluminos difuz E: Vrsta peste 60 de ani este factor de risc 16. [OCL10039] Ocluzia necrotic prin brid se trateaz prin, cu excepia () A: Laparorafie B: Stomie C: Restabilirea continuitii digestive D: Anatomopatologie E: Rezecie 17. [OCL10040] Sindrom ocluziv se abordeaz sistematic, cu excepia (pg. 496) A: Prelevare lichid peritoneal B: Administrare de analgezice C: Compensare hidroelectrolitica D: Sonda nazogastrica E: Regim alimentar strict

18. [OCL10041] Diagnosticul de gravitate al ocluziei NU include () A: Lichid liber intraabdominal B: Vrsturi fecaloide C: Pneumoperitoneul D: Aeroporia E: Dilatarea cecului peste 10 cm 19. [OCL10042] Severitatea ocluziei este indicat de, cu excepia () A: Varsaturi cu aspect fecaloid B: Aparare abdominala C: Sepsis sever D: Febra E: Deshidratare 20. [OCL10043] Managementul sistematic al pacienilor cu sindrom ocluziv include, cu excepia () A: Prelevarea eventualului lichid peritoneal B: Analgezice C: Compensare hidroelectrolitic D: Sonda nazogastric E: Regim absolut 21. [OCL10044] Diagnosticul de gravitate al ocluziei include, cu excepia () A: Lichid intraabdominal B: Vrsturi fecaloide

C: Pneumoperitoneul D: Aeroportia E: Dilatare a cecului mai mare de 10 cm 22. [OCL10045] Diagnosticul ocluziei NU are urmtorul semn de gravitate () A: Vrsturi cu aspect fecaloid B: Aprare abdominal C: Sepsis sever D: Febr E: Deshidratare

23. [OCL10003] Toti pacientii cu ocluzii intestinale trebuie: (pag 496) A: sa fie spitalizati in urgenta B: sa fie supusi unei endoscopii exploratorii C: sa fie tratati cu analgezice D: sa fie supusi unei chirurgii exploratorii E: sa fie reechilibrati hidroelectrolitic

24. [OCL10010] Pentru a stabili etiologia unui sindrom ocluziv, n cadrul anamnezei punem accent pe urmtoarele: (pg. 494) A: Antecedentele chirurgicale (eventuale operai anterioare) B: Medicaia anterioar C: Semnele de impregnare neoplazic D: Antecedentele personale fiziologice E: Anamneza nu are un rol important n stabilirea etiologiei, doar investigaiile paraclinice singure pot stabili etiologia sindromului ocluziv 25. [OCL10011] Caracteristice pentru sindromul ocluziv sunt urmtoarele semne i simptome: (pg. 494) A: Durerea abdominal B: Meteorismul abdominal C: Hematemeza D: Vrsturile E: Oprirea tranzitului pentru materii i gaze 26. [OCL10012] Urmtoarele patologii pot determina ocluzie intestinala prin mecanism de obstrucie: (pg. 495) A: Tumori intestinale B: Polipi C: Ileus biliar D: Volvulus sigmoidian E: Ileus postoperator

27. [OCL10013] Tratamentul volvulusului de sigmoid poate fi reprezentat de: (pg. 497) A: Reducerea volvulusului cu o sond Faucher +/- colonoscopie B: Scurt sigmoidectomie cu anastomoza colo-rectal C: Rezecia colonului volvulat urmat de stomie (intervenia Hartmann) D: Doar tratament medical E: Nu este nevoie de vreun tratament sigmoidul se devolvuleaz spontan

28. [OCL10017] Semnele de severitate ale unei ocluzii sunt: () A: deshidratare B: soc C: febra, sepsis sever, soc D: aparare abdominala/durere severa E: varsaturi

29. [OCL10019] Diagnosticul de gravitate al unei ocluzii se pune pe urmatoarele semne: () A: dilatarea cecului >10 cm B: pneumomatoza parietala, aeroportie C: pneumoperitoneul D: lichid liber intraperitoneal E: accentuarea fixarii substantei de contrast in peretii intestinului (semn de ischemie)

30. [OCL10020] Tratamentul general al ocluziilor include: () A: managementul medical sistematic pentru toti pacientii B: in absenta semnelor de severitate se va opri tratamentul medical C: in prezenta semnelor de severitate si esec medical pacientul va fi tratat chirurgical D: de obicei se realizeaza restabilirea continuitatii digestive E: nu este nevoie de tratament chirurgical de urgenta 31. [OCL10022] Managementul ocluziei prin brida in absenta semnelor de severitate este: () A: medical B: 8-12 ore de aspiratie, apoi test cu gastrografin C: radiografie abdominala simpla la 12-24 de ore D: daca substanta trece in colon: ablatia sondei E: daca nu se observa substanta de contrast in colon: chirurgie

32. [OCL10023] In caz de ocluzie prin brida cu necroza intestinala se procedeaza astfel: () A: rezectie, anatomopatologie B: restabilirea continuitatii digestive sistematic C: stomie sistematic D: laparorafie E: restabilirea continuitatii digestive sau stomie in functie de situatia locala

33. [OCL10024] Factorii de risc ai volusului de sigmoid sunt: (497) A: varsta >70 ani B: varsta > 60 ani C: constipatia D: diareea E: megadolico-sigmoid

34. [OCL10025] Volvulusul de sigmoid se recunoaste prin: () A: meteorism voluminos asimetric B: niveluri colice in U inversat pe radiografie abdominala simpla, CT C: meteorism voluminos difuz D: nivel colic la nivelul hipocondrului stang E: absenta aspectului obisnuit granitat al cecului

35. [OCL10026] Tratamentul volvusului de sigmoid fara semne de gravitate, afirmatii false: () A: reducerea volvusului cu o sonda Faucher+/-colonoscopie B: mentinerea sondei pe loc timp de o zi C: daca starea pacientului se agraveaza: scurta sigmoidectomie cu anastomoza colorectala intr-o singura interventie D: laparotomie, explorare, prelevare de probe E: rezectie a colonulu ivolvulat, anatomopatologie, stomie

36. [OCL10030] Sindromul Ogilvie apare in urmatorul context: () A: medical B: chirurgical C: reanimare D: hipopotasemie E: hiperpotasemie

37. [OCL10031] Diagnosticul sindromului Ogilvie cuprinde: () A: se va exclude intotdeauna o cauza organica B: prezenta semnelor peritoneale C: distensie cecala D: Radiografie abdominala E: CT

38. [OCL10032] Tratamentul sindromului Ogilvie include: () A: tratament medical B: etiologic C: in prezenta semnelor de severitate: colo-exsuflare sau laparotomie exploratorie D: colostomie/colectomie subtotala/cecostomie conform constatarilor locale E: nu necesita tratament chirurgical 39. [OCL10033] Volvulusul cecal este favorizat de urmtoarele () A: Absena acolrii posterioare a cecului B: Diverticulit C: Boala Crohn D: Constipaie E: Vrsta peste 60 de ani 40. [OCL10034] Volvulusul sigmoidian fr semne de severitate se trateaz cu () A: Colonoscopie B: Meninerea sondei timp de o sptmn C: Scurt sigmoidectomie cu anastomoz colorectal D: Intervenie Hartmann E: Reducere cu sond Faucher 41. [OCL10035] Sindromul ocluziv se managerizeaz prin () A: Compensarea tulburrilor hidroelectrolitice B: Prelevare de lichid peritoneal C: Decompresia segmentului din amonte D: Sonda nazogastric

E: Regim absolut 42. [OCL10036] Sindrom ocluziv se confirm prin relevarea () A: Oprirea tranzitului pentru materii i gaze B: Timpanism C: Meteorism abdominal D: Orificii herniale E: Cicatrice abdominal

43. [OCL10046] Confirmarea diag. de sindrom ocluziv se face prin: () A: Rectoragii,melena B: Oprirea trazitului intestinal pt materii fecale si gaze C: Anemie D: Varsaturi E: Meteorism abd.timpanism,durere abd

44. [OCL10047] Semne de severitate in sindromul ocluziv sunt: () A: Deshidratarea B: Febra C: Sepsis sever D: Apararea abdominala E: Melena

APENDICITA LA COPIL SI LA ADULT

1. [APD10002] Cea mai frecventa pozitie a apendicelui este: (pag499) A: retrocecala B: subhepatica C: laterocecala D: mezoceliaca E: pelvina

2. [APD10005] Tratamentul plastronului apendicular presupune: (pg. 500) A: apendicectomie de urgen B: apendicectomie de urgen i administrarea de antibiotice cu spectru larg C: tratament medical iniial i apendicectomie la distan D: tratament medical profilactic E: apendicectomie laparoscopic

3. [APD10006] n cazul apendicitei mezoceliace, tabloul clinic este cel de: (pg. 500) A: peritonit generalizat B: infecie urinar C: ocluzie febril D: torsiune ovarian E: colica renal 4. [APD10007] n apendicita acut, infecia apendicelui se produce cel mai adesea: (pg. 499) A: pe cale endogen, ca urmare a unei obstrucii a apendicelui B: pe cale hematogen, de la un focar infecios aflat la distan C: pe cale respiratorie, n cazul epidemiilorpe cale respiratorie, n cazul epidemiilor D: pe cale limfatic, de la o infecie de vecintate E: pe cale digestiv, de la o toxiinfecie alimentar 5. [APD10008] n apendicita acut, explorrile biologice semnificative sunt reprezentate de: (pg. 499) A: sindromul de citoliz hepatic B: sindromul inflamator C: sindromul de activitate imunologic D: sindromul bilio-excretor E: sindromul de retenie azotat 6. [APD10009] Tratamentul etiologic n apendicita acut este reprezentat de: (pg. 500) A: analgezice i reechilibrare hidroelectrolitic B: antibioterapie intravenos 24-48 ore C: apendicectomie D: vaccinare profilactic E: regim alimentar absolut i repaus la pat

7. [APD10019] Temperatura in cadrul apendicitei la copii si adulti este: ()

A: >40 B: 37.5-38.5 C: >38

D: >37 E: 37-38

8. [APD10024] Urmatoarele fac parte din diagnosticul diferential al apendicitei, cu exceptia: () A: torsiune ovariana B: salpingita C: sarcoidoza D: TBC E: diverticul sigmoidian 9. [APD10034] Apendicita NU se trateaz etiologic prin () A: Trimiterea apendicului la laboratorul anatomopatologic B: Lavaj al cavitatii abdominale C: Prelevare lichid pentru examen bacteriologic D: Apendicectomie E: Antibioterapie i.v. 1-2 zile 10. [APD10035] Apendicita NU se manifest prin () A: Febra 37.5-38.5 B: Oprirea tranzitului C: Aprare muscular D: Tueu pelvin dureros E: Vrsturi 11. [APD10003] Semne clinice de apendicita sunt: (pag499) A: temperatura 37.5 B: diaree C: tuseu pelvin dureros D: vsh crescut E: aparare abdominala

12. [APD10004] Modificari paraclinice in apendicita sunt: (pag499) A: febra 37.5-38.5 B: perete apendicular>3 mm la ecografie C: sumar de urina negativ

D: sindrom inflamator E: vizualizarea unui stercolit 13. [APD10010] Diagnosticul clinic de apendicit acut este susinut de: (pg. 499) A: durere n fosa iliac dreapt B: vrsturi, greuri C: disurie, polakiurie D: febr 37,5-38,5C E: tueu pelvin dureros 14. [APD10011] Complicaiile apendicitei acute sunt: (pg. 500)

A: plastronul apendicular B: peritonita generalizat C: abces apendicular D: degenerarea malign E: hemoragie digestiv inferioar 15. [APD10012] Diagnosticul diferenial al apendicitei acute se face cu: (pg. 500) A: invaginaia intestinal acut B: limfadenita mezenteric C: orhiepididimita acut D: torsiunea ovarian E: colica renal dreapt 16. [APD10013] Tratamentul etiologic al apendicitei acute const n: (pg. 500) A: apendicectomie B: prelevarea de lichid pentru examen bacteriologic C: omentectomie parial D: salpingectomie dreapt E: lavajul cavitii abdominale 17. [APD10014] Tratamentul peritonitei apendiculare const n: (pg. 500) A: lavaj peritoneal abundent B: profilaxia tetanosului C: apendicectomie D: antibioterapie timp de cel puin 5 zile E: repaus la pat timp de cel puin 5 zile

18. [APD10015] Diagnosticul diferential al apendicitei la copii si adulti se face cu: (APD10015) A: boala Crohn B: TBC C: Mucocel apendicular D: Sarcoidoza E: Nici un raspuns corect

19. [APD10016] Diagnosticul diferential al apendicitei acute se face cu : (pag.500) A: torsiune ovariana B: hernia strangulata C: invaginare intestinala acuta D: diverticulul Meckel E: sarcoidoza

20. [APD10017] Plastronul apendicular : (500) A: Reprezinta o varianta anatomica de apendicita acuta B: Reprezinta o complicatie a apendicitei acute C: Este o infiltrare omogena a intregii zone apendiculare D: Dignosticul nu poate fi confirmat prin CT E: Este o infiltrare difuza a intregii zone apendiculare

21. [APD10018] Formele complicate ale apendicitei acute sunt? (500) A: Psoita in caz de apendicita mezoceliaca B: Peritonita generalizata C: Ocluzie afebrila in caz de apendicita mezoceliaca D: Psoita in caz de apendicita retrocecala E: Ocluzie febrila in caz de apendicita mezoceliaca

22. [APD10020] Urmatoarele sunt pozitii anatomice ale apendicelui: () A: laterocecala B: retrocecala C: pelvina, cea mai frecventa D: mezoceliaca E: subhepatica

23. [APD10021] Urmatoarele aspecte sunt prezente la ecografie in apendicita: () A: crestere in diametru a apendicelui mai mare de 10 cm B: perete mai mare de 3 mm C: uneori prezenta unui stercolit D: lichid liber periapendicular si in fundul de sac Douglas E: vizualizarea apendicelui in 100% din cazuri

24. [APD10022] Forme complicate de apendicita sunt urmatoarele: () A: abces apendicular B: plastron apendicular C: peritonita generalizata D: ocluzie febrila in caz de apendicita pelvina E: psoita in caz de apendicita retrocecala

25. [APD10023] Diagnosticul diferential al apendicitei se face cu urmatoarele: () A: limfadenita mezenterica B: invaginatie intestinala acuta C: infectie urinara D: colica renala E: plastron

26. [APD10025] In urmatoarele situatii se face apendicectomie la distanta: () A: peritonita B: abces abdominal C: plastron apendicular D: apendicita acuta E: ocluzie febrila

27. [APD10026] In caz de peritonita, tratamentul apendicitei acute la copii si adulti este urmatorul: () A: lavaj peritoneal abundent B: apendicectomie la distanta C: antibioterapie timp de cel putin 5 zile D: antibioterapie timp de cel putin 10 zile si apoi apendicectomie E: apendicectomie

28. [APD10027] Urmatoarele afirmatii sunt FALSE despre tratamentul plastronului apendicular: () A: apendicectomie de urgenta B: tratament medical initial C: apendicectomie la distanta D: fara apendicectomie E: doar monitorizare

29. [APD10028] Abcesul apendicular se trateaza in felul urmator: () A: tratament chirurgical imediat B: drenaj percutanat si apendicectomie la distanta C: intotdeauna apendicectomie la distanta D: intotdeauna tratament chirurgical imediat E: doar antibioterapie

30. [APD10029] Despre limfadenita mezenterica, diagnostic diferential al apendicitei acute, se poate spune: () A: context de tumori abdominale

B: context de limfom C: context de rinofaringita D: febra mare (39 grade) E: aparare abdominala 31. [APD10030] n peritonita cauzat de apendicit se acioneaz prin () A: Antibioterapie B: Apendicectomie C: Lavaj peritoneal D: Drenaj percutanat E: Tratament simptomatic 32. [APD10031] Plastronului apendicular se trateaz () A: Prin drenaj percutanat B: Apendicectomie la distan C: Apendicectomie clasic D: Apendicectomie laparoscopic E: Tratament simptomatic 33. [APD10032] Apendicita se diagnosticheaz diferenial alturi de () A: TBC B: Sarcoidoz C: Ocluzie intestinal D: Torsiune ovarian E: Limfadenit mezenteric

34. [APD10033] Tabloul clinic al apendicitei include () A: Febra 37.5-38.5 B: Tueu pelvin nedureros

C: Aprare muscular D: Durere n fosa iliac stng E: Vrsturi 35. [APD10036] n diagnosticul diferenial al apendicitei acute, limfadenita mezenteric are urmtoarele caracteristici: () A: febr mare B: adenopatii mezenterice la imagistic C: context de infecie bacterian D: aprare abdominal E: greuri, vrsturi 36. [APD10037] n caz de evoluie ctre abces abdominal al unei apendicite, se va proceda astfel, cu excepia: () A: antibioterapie cel puin 5 zile B: tratament chirurgical imediat C: tratament medical iniial i apendicectomie la distan D: monitorizare i apendicectomie la distan E: drenaj percutanat i apendicectomie la distan

HERNIA PARIETALA LA COPIL SI LA ADULT

1. [HRN10002] Care dintre urmtoarele afirmaii definete o hernie? (pg. 504) A: Corespunde unei exteriorizari a coninutului abdominal printr-un orificiu ne-natural B: Corespunde unei exteriorizari a coninutului abdominal printr-un orificiu din vecinatatea cicatricei unei laparotomii C: Corespunde unei exteriorizari a coninutului abdominal printr-un orificiu natural al peretelui D: Se distinge de eventraii prin apariia la scurt timp scurt dupa intervenia chirurgical E: Se distinge de eventraii prin absena peritoneului din jurul viscerelor 2. [HRN10003] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de herniile femurale este adevrata? (pg. 504) A: Sunt acele hernii al caror orificiu este situat mai sus de arcad crural B: Sunt acele hernii al caror orificiu este situat sub arcada crural, medial de vasele femurale C: Sunt acele hernii al cror orificiu se exteriorizeaz prin fascia transversalis D: Sunt acele hernii al caror orificiu se exteriorizeaz prin orificiul inghinal profund n relaie cu funiculul spermatic E: Sunt acele hernii al cror orificiu este situat la nivelul inelului ombilical 3. [HRN10004] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de arcad crural (ligamentul inghinal) este adevrat? (pg. 504) A: Band fibroas ntins ntre spina iliaca antero-superioar i pubis (tuberculul pubian) B: Banda fibroas ntins ntre spina iliac antero-inferioar i tuberculul pubian C: Banda fibroas ntins ntre spina iliaca postero-superioar i pube D: Band fibroas ntins ntre creasta iliaca i pube E: Band fibroas ntins ntre spina iliaca antero-superioara i ischion 4. [HRN10006] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de reparaia parietal ntr-o hernie nghinal este adevrat? (pg. 505) A: Sutura direct prin coborrea tendonului conjunct la ligamentul Cooper B: Poziionarea unei plase nerezorbabile, fixat la arcada crural C: Sutura simpl prin puncte separate pentru micile orificii D: Laparotomia sau laparoscopia E: Eliberarea sacului herniar i reintegrarea coninutului n cavitatea abdominal 5. [HRN10019] Hernia de epiploon poate avea urmtoarea complicaie () A: Vrsturi bilioase B: Vrsturi fecaloide C: Ocluzie nalt cu vrsturi precoce D: Durere major E: Ileus paralitic 6. [HRN10020] Examenul clinic al herniei inghinale NU poate fi caracterizat de urmtorul tip de mas () A: inghinala reductibil B: inghinala nedureroas C: situat n scrot D: inghinala palid E: inghinala impulsiv la tuse 7. [HRN10021] Hernia ombilical NU este favorizat de urmtoarea () A: Multiparitate

B: Dializ peritoneal C: Ciroza cu ascit D: Natere prin cezarian E: Obezitate 8. [HRN10007] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de herniile inghinale la copii sunt adevrate? (pg. 505) A: Afecteaza mai ales baieii B: Sunt congenitale C: De multe ori sunt chiar bilaterale D: Sunt dobndite E: Uneori sunt asociate cu criptorhidia 9. [HRN10008] Care dintre dintre urmtoarele afirmaii legate de hernia inghinal necomplicat sunt false? (pg. 505) A: Mas inghinal nedureroas, reductibil B: Mas inghinal, impulsiv la tuse, reductibil C: Poate fi situat n scrot, reductibil D: Hernia este dureroas E: Hernia este de volum mare, ireductibil

10. [HRN10009] Principiile interveniei chirurgicale ale unei hernii sunt: (pg. 505) A: Laparotomia sau laparoscopia B: Eliberarea sacului herniar i reintegrarea coninutului n cavitatea peritoneal C: Reparaia parietal D: Enterectomia E: Drenajul cavitii peritoneale 11. [HRN10010] n cazul n care coninutul sacului de hernie strangulat este reprezentat de intestin subire, simptomele digestive sunt: (pg. 505) A: Durere abdominal major B: Ocluzie intestinal nalt cu vrsturi precoce C: Blocarea tranzitului pentru materii fecale i gaze n prima instan D: Tablou clinic atenuat, n afara unui ileus reflex (paralitic) E: Constipaie rebel la tratamente cu purgative 12. [HRN10011] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de reparaia parietal ntr-o hernie ombilical sunt false? (pg. 505) A: Sutur simpl prin puncte separate pentru micile orificii B: Poziionarea unei plase nerezorbabile, n caz de orificiu mare C: Poziionarea unei plase nerezorbabile, fixat la arcada crural D: Sutura direct prin coborrea tendonului conjunct la ligamentul Cooper E: Sutura tendonului conjunct la arcada crural

13. [HRN10012] Factori de risc in aparitia herniei ombilicale sunt urmatorii: (pag.504) A: sarcina B: obezitatea C: ciroza cu ascita D: multiparitate E: dializa peritoneala

14. [HRN10013] Cand intestinul subtire se gaseste in sacul herniar tabloul clinic este dominat de: (pag.505) A: tablou clinic atenuat in afara unui ileus reflex B: durere majora C: ocluzie inalta cu varsaturi precoce D: blocarea tranzitului pentru materii si gaze in prima instanta E: necroza

15. [HRN10014] Tratamentul herniei ombilicale, afirmatii FALSE: () A: este pur chirurgical B: doar monitorizare C: monitorizare si corset D: chirurgie dupa esecul tratamentului medical E: hernia ombilicala nu se trateaza deoarece dispare spontan 16. [HRN10015] Hernia de intestin subire strangulat este caracterizat de () A: Blocarea tranzitului n prim instan B: Vrsturi precoce C: Ileus reflex D: Tablou clinic atenuat E: Durere major

17. [HRN10016] Herniile inghinale la copii () A: Sunt deseori bilaterale B: Apar mai frecvent n cazul multiparitii C: Se pot asocia cu criptorhidia D: Sunt congenitale E: Afecteaz mai mult fetele 18. [HRN10017] Hernia inghinal este agravat de () A: Multiparitate B: Alcool C: Tuse cronic D: Fumat E: Obezitate 19. [HRN10018] Hernia ombilical este favorizat de () A: Antecedente de hernie B: Dializa peritoneal C: Obezitate D: Natere prin cezarian E: Multiparitate 20. [HRN10022] Evisceraia se difereniaz de eventraie prin urmtoarele, cu EXCEPIA: (pag 504) A: Apariia la scurt timp dup intervenie chirurgical B: Se exteriorizeaz print-un orificiu natural al peretelui C: Orificiul hernial este situat mai sus de arcada crural

D: Absena peritoneului din jurul viscerelor herniate E: Se exteriorizeaz prin orificiul inghinal profund 21. [HRN10023] Desre hernie se poate afirma: (pag 504) A: Apare la scurt timp dup intervenie chirurgical B: Se exteriorizeaz print-un orificiu natural al peretelui C: Se exteriorizez prin fascia transversalis (direct) D: Absena peritoneului din jurul viscerelor herniate E: Se exteriorizeaz prin orificiul inghinal profund (indirect)

LITIAZA BILIARA

1. [LIT10009] Colic biliar litiazic este durerea tipic n litiaz vezicular, caracterizat prin: (pg. 508) A: acompanierea constanta de febr i de icter B: instalarea aprrii musculare n hipocondrul drept C: apariia brusc a icterului cu evoluie progresiv D: durere n hipocondrul drept cu iradiere n umrul drept E: durere n punctul cistic i sindrom febril prelungit

2. [LIT10010] Ileusul biliar este: (pg. 511) A: consecina migrrii spontane a calculilor din coledoc n duoden B: o form de ocluzie intestinal prin obstrucie C: o parez a intestinului subire n contextul litiazei biliare simptomatice D: un semn acompaniator al peritonitei biliare E: o parez a ntregului intestin secundar unei litiaze biliare asimptomatice 3. [LIT10011] Triada Charcot se caracterizeaz clinic prin urmtoarele elemente: (pg. 512) A: durere biliar urmat de febr i apoi de icter B: colic biliar, febr i vrsturi bilioase C: durere biliar, febr i adenopatie supraclavicular dreapt D: durere n hipocondrul drept, icter i prurit tegumentar E: colic biliar, hepatomegalie i icter 4. [LIT10012] Diagnosticul clinic de angiolangita se sus (pg. 512) A: durere biliar urmat de febr i de instalarea icterului B: ficat palpabil la rebord, icter i vrsturi C: colecist palpabil, febr i frisoane D: durere n hipocondrul drept, icter i scaune decolorate E: durere epigastric, icter i frisoane 5. [LIT10013] Sfincterotomia endoscopic de urgen este indicat n: (pg. 512) A: colecistita acut gangrenoas B: icterul mecanic nsoit de hepatomegalie C: angiolangita cu sepsis necontrolat D: pancreatita acut de cauz biliar E: litiaza biliar de migrare

6. [LIT10019] Tratamentul litiazei veziculare necomplicate: () A: colecistectomie laparoscopica in timpul puseului colicativ B: interventie la rece C: colangiografie intraoperatorie si interventie ulterioara in caz de calculi prezenti D: regim strict postoperator E: litiaza veziculara nu necesita tratament chirurgical

7. [LIT10026] Temperatura in colecistita acuta este: () A: > 40 B: <35 C: 38-38.5 D: 38-39 E: afebrilitate

8. [LIT10042] Prezena calculilor n calea biliara principal NU poate determina () A: angiocolit B: pancreatita acut C: sindrom de malabsorbie D: migratie litiazic E: procese asimptomatice 9. [LIT10043] Colecistitei cronic NU se poate prezenta sub forma () A: Fistula biliara B: Calculocancer C: Vezicula de portelan D: Colecistita scleroatrofica E: Colecistita alitiazica 10. [LIT10044] Colecistita acut NU se prezint sub forma () A: Sindromul Mirizzi B: Abcesul subhepatic C: Ileusul biliar D: Peritonita biliara E: Colecistita alitiazica 11. [LIT10045] Litiaza vezicular necomplicat NU se trateaz etiologic prin () A: Examinare anatomopatologic B: Colecistectomie C: Colangiografie intraoperatorie D: Prelevare de lichid E: Explorarea cavitii abdominale 12. [LIT10046] Litiaza biliar poate da o durere caracterizat prin, cu excepia () A: Durat sub 6h B: Debut insidios C: Iradiere spre umrul drept D: n hipocondrul drept E: n epigastru

13. [LIT10002] Triada Charcot consta in : (pag.512) A: durere biliara B: frison C: febra D: icter E: varsaturi

14. [LIT10003] Durerea din litiaza veziculara simptomatica necomplicata are urmatoarele caracteristici: (pag 508) A: dureaza mai mult de 6 ore B: e localizata in epigastru C: iradiaza in bratul drept D: e localizata in hipocondrul drept

E: se insoteste de febra 15. [LIT10004] Factorii de risc n litiaza vezicular sunt: (pg. 508) A: sexul masculin B: sedentarismul C: stresul D: regimul alimentar hipercaloric E: dislipidemia 16. [LIT10005] Examenul ecografic in litiaza vezicular simptomatic necomplicat evideniaz: (pg. 509) A: colecist mrit de volum B: colecist cu perete ngroat peste 2 mm C: colecist cu perete nengroat sub 2 mm D: lichid pericolecistic E: calculi hiperecogeni cu con de umbr 17. [LIT10006] Colecistit acut litiazic: (pg. 510) A: reprezint inflamaia peretelui colecistic B: reprezinta inflamaia cilor biliare extrahepatice C: poate evolua spre constituirea piocolecistului D: poate evolua spre gangrena peretelui colecistului E: se poate rezorbi n totalitate prin tratament intensiv timp de 3 zile 18. [LIT10007] Diagnosticul clinic de colecistita acut se sus (pg. 510) A: durere epigastric iradiat posterior i vrsturi B: durere n hipocondrul drept cu iradiere n umarul drept C: prezena constant a febrei D: prezena constant a subicterului conjunctival E: prezena meteorismului asimetric n hipocondrul drept sau flancul drept 19. [LIT10008] Examenul ecografic n colecistit acut litiazic poate evidenia: (pg. 510) A: dilataia constant a cilor biliare extrahepatice B: lichid liber perivezicular C: ngroarea peste 4 mm a peretelui vezicular D: perete vezicular n mare tensiune si subiat E: calculi n colecist

20. [LIT10014] Forme clinice de colecistita acuta: (pg 510) A: colecistita gangrenoasa B: colecistita alitiazica C: sd Mirizzi D: fistula biliara E: colecistita scleroatrofica

21. [LIT10015] Caracteristice ileusului biliar sunt: (pg 511) A: varsaturi

B: lipsa icter C: icter D: aerobilie E: blocare tranzit pentru materii si gaze

22. [LIT10016] Apar citoliza si colestaza in: () A: colica biliara B: colecistita acuta C: migrare calcul D: angiocolangita E: colecistita cronica

23. [LIT10017] Formele clinice de colecistita cronica sunt reprezentate de: (p.511) A: colecistita alitiazica B: colecistita scleroatrofica C: fistula biliara D: sdr. Mirizzi E: vezicula de portelan

24. [LIT10018] Semnele ecografice in caz de litiaza veziculara necomplicate sunt: () A: calculi hiperecogeni cu con de umbra B: lichid liber pericolecistic C: perete vezicular neingrosat (<5 mm) D: fara lichid liber pericolecistic E: perete <2 mm

25. [LIT10020] Urmatoarele afirmatii despre litiaza biliara sunt adevarate: () A: litiaza veziculara corespunde doar calculilor prezenti in vezicula biliara B: calculii sunt pigmentari in 20% din cazuri C: calculii sunt 100% colesterolici D: peste 50% din populatia generala prezinta litiaza veziculara E: varsta > 60 de ani este factor de risc pentru litiaza veziculara

26. [LIT10021] Factorii de risc pentru litiaza veziculara sunt urmatorii: () A: tineri B: barbati C: subponderali D: antecedente de rezectie ileala E: mucoviscidoza

27. [LIT10022] Urmatoarele afirmatii despre istoria naturala a litiazei veziculare sunt FALSE: () A: depistare intotdeauna intamplatoare B: calculii pot cauza colangita C: ileusul biliar este o forma de colecistita acuta D: calculocancerul apare pe fond de colecistita cronica E: nu apare niciodata pancreatita acuta deoarece calculii sunt in vezicula

28. [LIT10023] Urmatoarele afirmatii despre colica biliara din cadrul litiazei veziculare necomplicate

sunt adevarate: () A: apare prin obstructia sfincterului Oddi B: durerea este tipica daca este localizata flancul drept C: durere cu durata sub 6 ore D: apirexie, fara icter, fara aparare E: semnul Murphy: durere la palparea profunda epigastrica

29. [LIT10024] Sindromul Mirizzi este reprezentat de: () A: colecistita cu comprimarea duodenului si ocluzie B: se asociaza cu colestaza si apoi icter C: compresie pe calea biliara principala prin inflamatie D: este o forma de colecistita cronica E: este o forma de colecistita acuta

30. [LIT10025] Colecistita alitiazica apare in: () A: reanimare B: stare de soc C: ischemie D: apare datorita calculilor foarte mici E: apare datorita calculilor transparenti 31. [LIT10027] Caracteristicile biologice ale colecistitei acute sunt: () A: sindrom inflamator B: colestaza C: citoliza D: lipaza normala E: fara colestaza, fara citoliza

32. [LIT10028] Aspectul ecografic al colecistitei acute, afirmatii adevarate: () A: calculi in colecist B: perete > 4mm C: aspect dedublat al peretelui D: dilatare cailor intrahepatice E: fara dilatarea cailor extrahepatice

33. [LIT10029] O colecistita netratata poate evolua spre, cu exceptia: (510) A: colecistita gangrenoasa B: sindrom Mirizzi C: abces subhepatic D: peritonita biliara E: comprimarea caii biliare prin inflamatie

34. [LIT10030] In cadrul colectistitei acute litiazice, colecistectomia se realizeaza dupa cum urmeaza: () A: in 24 de ore de la debutul simptomelor B: la o luna dupa episod C: imediat ce au aparut simptomele D: nu este necesara E: asociaza tratamentul unei eventuale litiaze a cailor biliare principale

35. [LIT10031] Urmatoarele afirmatii despre explorarile prealabile tratamentului litiazei caii biliare principale, sunt adevarate: () A: bili-RMN este cel mai sensibil tip de examinare B: ecoendoscopia necesia anestezie generala C: ERCP este o examinare diagnostica foarte sensibila D: bili-RMN este explorare non-invaziva foarte sensibila E: ecoendoscopia este cel mai sensibil tip de examinare

36. [LIT10032] Tratamentul litiazei caii biliare principale presupune: () A: colecistectomia B: ERCP+/- sfincterotomie endoscopica sub anestezie generala C: colecistectomie in al doilea timp D: colecistectomie si extragerea calculului din calea principala in acelasi timp E: niciodata colecistectomie si extragerea calculului din calea principala in acelasi timp

37. [LIT10033] Tratamentul angiolangitei presupune: (pag:512) A: urgenta, spitalizare

B: antibioterapie intravenoasa 7 zile C: in caz de sepsis necontrolat, tratarea litiazei caii biliare principale prin chirugia laparotomica de urgenta D: in caz de evolutie favorabila, trebuie tratata lititaza caii biliare principale E: sfincteroscopie endoscopica de urgenta in cadrul ERCP, in caz de sepsis necontrolat

38. [LIT10034] Caracterizeaza migrarea calculilor in litiaza caii biliare principale: () A: durere, icter, febra B: disparitia rapida a simptomelor C: citoliza, colestaza D: mici reactii pancreatice E: semnele regreseaza in cteva minute 39. [LIT10035] Tratamentul litiazei cii biliare principale include () A: Colangiografie intraoperatorie B: Colecistectomie C: Sfincterotomie endoscopica D: ERCP E: Antibioterapie intravenos

40. [LIT10036] Triada Charcot include () A: Durere biliar B: Febr C: Icter D: Decolorarea scaunului E: Aparare abdominal 41. [LIT10037] Migrarea calculilor veziculari este marcat clinic de () A: Blocarea tranzitului pentru materii i gaze

B: Vrsturi C: Febra D: Icter E: Durere biliar 42. [LIT10038] Ileusul biliar se manifest clinic prin () A: Febr aprox. 38.5 B: Blocarea tranzitului pentru materii i gaze C: Varsaturi D: Icter E: Episoade de colecistit 43. [LIT10039] Colecistitei acut se trateaz () A: Prin colecistectomie B: Prin sfincterotomie endoscopic C: ERCP D: Antibioterapie i.v. E: Simptomatic 44. [LIT10040] Colecistitei acut poate avea urmtoarele forme () A: Alitiazic B: Peritonit biliar C: Ileusul biliar D: Fistul biliar E: Sindromul Mirizzi 45. [LIT10041] Litiaza vezicular simptomatic necomplicat se eveideniaz clinic prin () A: Durere cu debut brutal B: Aprare abdominal C: Icter progresiv D: Pirexie E: Durere in epigastru

PANCREATITA ACUTA SI CRONICA

1. [PCR10002] Care afirmaie este fals n cazul pancreatitei cronice: (pg. 467+) A: Cauza net dominat este consumul de alcool B: n evoluia bolii se ntlnesc trei faze succesive C: Examenul clinic este sugestiv D: Pseudochistul poate apare ca si complicaie evolutiv E: Ecografia abdominal este o metod de diagnostic puin sensibil i puin specific 2. [PCR10003] n managementul terapeutic al pancreatitei cronice intr: (pg. 469) A: Tratamentul disfunciei organice multiple B: Colecistectomia laparoscopic de principiu C: Anastomoza pancreatico-jejunal D: Splenectomia E: Drenajul focarelor de necroz pancreatic i peripancreatic 3. [PCR10004] Care afirmaie este fals cu privire la pancreatita acut? (pg. 513+) A: Durerea este localizat epigastric, transfixiant, iradiat spre posterior B: Creterea lipazemiei > 3N C: Este prezent ocul septic n formele severe D: Ecografia abdominal este cea mai sensibil metod imagistic de diagnostic E: Scorul Ranson i Balthazar sunt scoruri de gravitate 4. [PCR10005] Tratamentul etiologic al pancreatitei acute const n: (pg. 516) A: Pseudochisto-jejuno anastomoz B: Drenajul necrozelor pancreatice i peripancreatice C: Tratamentul disfunciei organice multiple D: Colecistectomie de urgen n formele grave E: ERCP n cazul persistenei unui calcul la nivelul cii biliare principale 5. [PCR10006] Nu reprezint cauze de pancreatit acut: (pg. 513) A: Litiaza biliar B: Consumul de alcool C: Traumatismele abdominale D: Medicaia antiinflamatorie nesteroidian E: Hiperlipidemia

6. [PCR10014] Care este complicatia cea mai grava a pancreatitei acute: (pag.515) A: insuficienta multiorganica B: hiperglicemia C: infectia necrozei pancreatice D: perforarea organelor din vecinatate E: pseudochistul pancreatic

7. [PCR10017] Scorul Ranson la 48 ore include urmatorii parametri, cu EXCEPTIA: (pag 514) A: PaO2 < 60 mmHg B: leucocite > 16000/mm3 C: cresterea ureei > 1.8 mmol/l D: scaderea bicarbonatilor > 4mmol/l E: calcemia < 2.00 mmol/l

8. [PCR10021] Sunt criterii care valoreaza trei puncte in scorul Balthazar:(514) () A: Crestere de volum localizata sau difuza a pancreasului B: Un singur fuzeu de necroza peri-pancreatica C: 30-50% necroza dupa injectare D: sub 30% necroza dupa injectare E: 20-40% necroza dupa injectare

9. [PCR10025] Scorul Ranson la 48 de ore nu include: (514) A: scaderea bicarbonatilor peste 4 mmoli/l B: PaO2 sub 60 mmHg C: ASAT peste 6N D: scadere hematocrit>10% E: calcemie<2mmoli/l

10. [PCR10027] Pancreatita acuta este provocata de mai ales de calculii: () A: mai mari de 5 cm B: mai mici de 5 cm C: mai mici de 5 mm D: cu cat sunt mai mari cu atat riscul este mai mare E: dimensiunea nu conteaza 11. [PCR10032] Examenele imagistice efectuate in pancreatita acuta la internare releva urmatoarele: () A: prezenta sau absenta litiazei veziculare la ecografie B: edem pancreatic, infiltrare a grasimii peripancreatice, la CT C: diagnosticul complicatiilor D: necroza pancreatica E: colectii/fuzee inflamatorii

12. [PCR10034] Infectia necrozei pancreatice, in pancreatita acuta, survine: () A: tipic in a treia zi B: tipic in a treia saptamana C: tipic in a treia luna D: nu se cunoaste momentul exact E: poate surveni oricand 13. [PCR10042] Durerea n pancreatita cronic NU se trateaz () A: Chirurgical B: Endoscopic C: Cu insulinoterapie D: Cu antalgice E: Prin enzimoterapie 14. [PCR10043] n pancreatita cronic NU se efectureaz urmtorul examen morfologic () A: RMN pancreatic B: CT abdominal cu contrast C: CT abdomnial fara contrast D: Ecografia abdominala E: Ecoendoscopia

15. [PCR10044] Pseudochistul pancreatic NU d urmtoarea complicaie () A: Hemoragie prin eroziune arterial B: Ruptur unui anevrism al arterei splenice C: Suprainfecie D: Compresiune de duoden E: Insuficien pancreatic endocrin 16. [PCR10045] Pancreatita cronic se produce la tineri cel mai des din urmtorul motiv () A: Cauze genetice B: Obstrucie tumoral C: Alcoolismul D: Pancreatit autoimun E: Hiperparatiroidism 17. [PCR10050] Tratamentul iniial al pancreatitei acute NU include urmtorul aspect () A: Prevenirea delirium tremens B: Analgezice majore C: Corectare a tulburrilor electrolitice D: Sond nazogastric E: Repaus total

18. [PCR10051] Criteriu de patru puncte n scorul Balthazar este () A: Peste 50% necroza dup injectare B: 30-50% necroz dupa injectare C: Sub 30% necroz dup injectare D: Infiltrarea grsimii peripancreatice E: Un singur fuzeu de necroza peripancreatic 19. [PCR10052] Scorul Ranson NU include urmtorul criteriu de internare () A: Leucocite peste 16000/mm3 B: Uree peste 1,8 mmol/l C: ASAT peste de 6 ori normalul D: LDH peste de 1,5 ori normalul E: Glucoza peste 11 mmol/l dac nu exist diabet 20. [PCR10053] Pancreatita acut NU prezint urmtorul semn de gravitate () A: Infiltrare hematic a flancurilor B: Echimoze periombilicale C: oc D: Etilism cronic E: Obezitate 21. [PCR10007] Diagnosticul diferenial al pancreatitei cronice se face cu: (pg. 467) A: Tumori pancreatice B: Dilataii chistice ale canalelor pancreatice C: Angiocolita D: Chistul hidatic hepatic E: Angorul mezenteric

22. [PCR10008] Complicaiile posibile n evoluia pancreatitei cronice sunt: (pg. 468) A: Diabetul insulino-necesitant B: Pseudochistul de pancreas C: Adenocarcinomul de pancreas D: Insuficien renal acut E: Compresiune duodenal 23. [PCR10009] Care afirmaii sunt false cu privire la pancreatita cronic? (pg. 467, 469) A: Cauza cea mai frecvent este consumul prelungit de alcool B: Poate apare ca urmare a unui obstacol la nivelul canalului pancreatic principal C: Apare cel mai frecvent la pacienii cu litiaz biliar D: Ecoendoscopia este o metod de diagnostic cu sensibilitate redus E: Examenele biologice nu sunt relevante pentru diagnosticul pozitiv 24. [PCR10010] Care afirmaii sunt corecte cu privire la pancreatita acut? (pg. 513, 515) A: Este o inflamaie acut a pancreasului B: Cauzele cele mai frecvente sunt litiaza biliar i consumul de alcool C: Apare frecvent n evoluia tumorilor de cap de pancreas D: Se poate complica cu insuficien multiorganic E: Nu este necesar internarea n formele uoare de boal 25. [PCR10011] Care afirmaii sunt adevrate cu privire la tratamentul pancreatitei acute? (pg. 515) A: Orice pacient cu pancreatita acut se interneaz B: Formele grave de boal se trateaz n seciile de terapie intensiv C: La pacienii ce prezint i angiocolit este indicat colecistectomia clasic de prim intenie D: Orice form de pancreatit acutp necesit intervenie chirurgical E: Tratamentul antibiotic se face cu antibiotice cu spectru larg de tipul imipenem

26. [PCR10012] Care din urmatoarele semne fac parte din complicatiile pseudochistului pancreatic: (pag.468) A: compresiune de organ B: wirsungoragie C: suprainfectie D: hemoragie prin eroziune arteriala E: diabet insulino-necesitant

27. [PCR10013] Diagnosticul diferential al pancreatitei cronice se face cu: (pag.469) A: pseudochistul pancreatic B: tumora a pancreasului C: litiaza biliara D: tumora intracanalara papilara si mucinoasa a pancreasului E: angorul mezenteric

28. [PCR10015] Semne de gravitate in pancreatita ACUTA sunt: (pag. 513) A: aparare abdominala B: obezitate C: soc

D: icter E: echimoze periombilicale

29. [PCR10016] Dintre parametri scorului Ranson - la INTERNARE, NU fac parte: (pag. 514) A: glucoza > 11mmol/l (cu exceptia diabetului) B: scaderea bicarbonatilor > 4 mmol/l C: scaderea hematocritului >10% D: calcemia< 2.00 mmol/l E: LDH>1,5N

30. [PCR10018] complicatiile pancreatitei ACUTE sunt: (pag 515) A: pneumoperitoneu B: soc septic C: trombopenie D: insuficienta renala acuta E: hipoglicemie

31. [PCR10019] Dintre etiologiile pancreatitei ACUTE fac parte: (pag 513) A: hipercalcemia B: complicatia unei ERPC C: boala Gaucher D: sindrom Fissinger- Leroy - Reiter E: mucoviscidoza

32. [PCR10020] Sunt criterii la internare ale scorului Ranson CU EXCEPTIA(514) () A: Scaderea bicarbonatiilor peste 4 mmol/l B: ASAT peste de 6 ori normalul C: Calcemia sub 2 mmol/l D: Leucocite peste 16000/mm3 E: Scaderea hematocritului peste 10 %

33. [PCR10022] Scorul Ranson la 48 ore:(514) () A: Retentia de fluide estimata: aport iv-pierderi si anume diureza+aspiratia gastrica+1l(Estimare arbitara a pierderilor insensibile) sub 6 l B: Calcemia sub 2 mmol/l C: Scaderea hematocritului peste 10 % D: Varsta sub 55 ani E: varsta peste 55 ani

34. [PCR10023] Scorul Ranson la internare nu cuprinde: (514) A: glucoza peste 11 mmol/litru, inclusiv diabetul B: varsta peste 55 de ani C: LDH >3N D: ASAT<10N E: leucocite peste 16.000/mm cub

35. [PCR10024] Scorul Ranson la 48 de ore include (514)

A: scaderea bicarbonatilor peste 4 mmoli/l B: LDH peste 1.5N C: PaO2<60mmHg D: cresterea ureei peste 2mmol/l E: retentia de fluide peste 4 litri

36. [PCR10026] Complicatii locale ale pancreatitei acute cuprind: (515) A: pseudochiste B: infectia necrozei cu mortalitate 30% C: perforarea stomacului D: infectia necrozei cu Staficoloc auriu E: insuficienta renala cu hipocalcemie

37. [PCR10028] Diagnosticul de pancreatita acuta se stabileste in caz de: () A: durere tipica B: lipaza >3N C: amilaza >3N D: doar durere in bara E: doar lipaza >3N

38. [PCR10029] Sunt etiologii ale pancreatitei acute urmatoarele: () A: hipocalcemia, in special in cazurile cu hiperparatiroidism B: hiperlipidemia C: 1% din cazurile de ERCP D: virusi, bacterii, paraziti E: forme genetice

39. [PCR10030] Semne de gravitate ale pancreatitei acute sunt: (pg. 513) A: subponderalitate B: soc C: echimoze periombilicale D: infiltrare hematica a flancurilor E: hipertensiune arteriala

40. [PCR10031] Urmatoarele afirmatii referitoare la scorul Ranson in pancreatita acuta sunt false: () A: numarul total de puncte poate ajunge la 12 B: pancreatita este considerata grava daca scorul este mai mare sau egal cu 3 C: la internare se pot obtine maxim 6 puncte D: CRP mai mare de 150 mg/l la 48 de ore este semn depancreatita grava E: diabet la internare valoreaza 1 punct 41. [PCR10033] In pancreatita acuta, scorul Balthazar permite: () A: clasificarea severitatii la internare si la 48 de ore B: clasificarea severitatii inainte si dupa injectarea de substanta de contrast C: alocarea a 3 puncte pentru 1 singur fuzeu de necroza pancreatica D: alocarea a 4 puncte pentru clasa D E: alocarea a 6 puncte pentru necroza > 50%

42. [PCR10035] Despre complicatia cea mai grava a pancreatitei acute se poate spune: ()

A: are mortalitate de 20% B: tablou clinic discret C: tratabila cu imipenem D: tratabila cu antibioterapie intravenoasa cu spectru larg E: imposibil de tratat

43. [PCR10036] Complicatiile pancreatitei acute sunt, cu eceptia: () A: hipoglicemie B: insuficienta renala cu hipercalcemie C: perforarea organelor vecine D: infectia necrozei cu streptococ E: colectii

44. [PCR10037] Despre pancreatitele acute se poate spune: () A: 80% sunt severe B: 20% au evolutie favorabila in cateva zile C: spitalizare in sectia de reanimare a pancreatitelor cu scor Ranson mai mare sau egal cu 3 D: tratamentul etiologic este posibil E: in pancreatita grava tratamentul etiologic se face la distanta de complicatii 45. [PCR10038] Pancreatita cronic se monitorizeaz prin () A: Bilan hepatic B: Ecografia abdominal C: CT abdominal D: Examen clinic E: Ecoendoscopia 46. [PCR10039] Pancreatita cronic intr n diagnostic diferenial alturi de () A: Ulcer duodenal B: Angor mezenteric C: TIPMP D: Tumora de pancreas E: Pancreatita acut 47. [PCR10040] Pancreatita cronic d adesea urmtoarele complicaii () A: Wirsungoragie B: Tromboz de ven splenic C: Insuficien endocrin D: Insuficien exocrin E: Pusee de pancreatit acut 48. [PCR10041] Pancreatita cronic poate fi determinat de () A: Cauze genetice B: Traumatismul abdominal C: Hiperparatiroidismul D: Litiaza veziculara E: Consumul de alcool

49. [PCR10046] Pancreatita acut grav se trateaz prin () A: Colangiografie intraoperatorie B: Colecistectomie C: Nutriie parenteral D: Sfincterotomia endoscopic n icter obstructiv E: ERCP n angiocolit 50. [PCR10047] Tratamentul iniial al pancreatitei acute include () A: Corectarea deficienelor de organ B: Analgezice majore C: Corectare a tulburrilor electrolitice D: Sond nazogastric E: Repaus total 51. [PCR10048] Infecia necrozei pancreatice este caracterizat de () A: Frecvent produs de cu E. coli B: Frecvent produs de Stafilococ auriu C: Posibilitatea de a cauza IRC D: Poate evolua spre pseudochiste E: Diagnosticul este stabilit prin puncie 52. [PCR10049] n pancreatita acut urmtoarele reprezint criterii de gravitate () A: Infiltrare hematic a flancurilor B: Echimoze periombilicale C: oc D: Alcoolism E: Obezitate

53. [PCR10054] In pancreatita cronica anomaliile identificate de examenele morfologice sunt: () A: calcificari parenchimatoase B: stenoze canalare C: dilatatii canalare D: pseudochisturi E: se identifica 4 tipuri de anomalii

PERITONITA ACUTA

1. [PRT10002] Peritonita corespunde: (pg. 517) A: Unei inflamaii acute a peritoneului B: Inflamaiei acute a esutului gras retroperitoneal C: Torsiunii unui organ intraperitoneal D: Obstruciei acute a intestinului E: Prezenei sngelui n cavitatea peritoneal

2. [PRT10003] Majoritatea peritonitelor sunt secundare: (pg. 517) A: Infeciei hematogene a lichidului de ascit B: Tuberculozei abdominale C: Perforaiei de tub digestiv D: Extensiei unei leziuni pleurale de vecintate E: Ingestiei de substane caustice 3. [PRT10004] Care dintre urmatoarele afirmaii este adevarat n cazul peritonitei acute secundare (pg. 517) A: Infecia este n majoritatea cazurilor monomicrobian B: Bacilul Koch este responsabil de majoritatea infeciilor peritoneale C: Agenii infecioi sunt de cele mai multe ori multiplii D: Iritaia peritoneal este indus pe cale hematogen E: Dializa peritoneal este principalul factor etiologic 4. [PRT10005] Intervenia Hartmann n peritonita prin cancer de colon stng perforat const n: (pg. 518) A: Sutura perforaiei fr drenaj B: Hemicolectomie stng i anastomoz colorectal termino-terminal C: Colectomie stng, nchiderea bontului rectal, colostomie terminal D: Colectomie stng i anastomoz colorectal latero-terminal E: Ileo-recto-anastomoz latero-lateral 5. [PRT10006] Urmtoarea afirmaie referitoare la peritonita acut secundar este adevarat: (pg. 518) A: Principalul factor prognostic este intervalul de timp scurs pn la intervenia chirurgical B: CT este obligatorie pentru stabilirea conduitei terapeutice, indiferent de starea pacientului C: Intervalul de timp debut tratament chirurgical nu influeneaz prognosticul D: Tratamentul antibiotic singular este suficient n majoritatea peritonitelor secundare E: Tratamentul chirurgical trebuie evitat

6. [PRT10013] Perforatia de intestin subtire are ca tratament etiologic: () A: Interventia Hartmann B: Excizia ulcerului C: Analgezice D: Rezectie si dubla stomie E: Augmentin + aminozid

7. [PRT10015] Peritonita tertiara corespunde: () A: tuberculoza B: diverticul perforat C: peritonita fara germeni D: fistula anastomotica postoperatorie

E: monomicrobiana 8. [PRT10026] Tratamentul simptomatic al peritonitei presupune, cu excepia () A: Antibioterapie cu spectru larg B: Analgezice C: Reumplere volemica n oc D: Toaleta peritoneal cu ser fiziologic E: Oxigenoterapie 9. [PRT10027] Peritonita NU este caracterizat de () A: Oligurie B: Hipoleucocitoz C: Durere la tueu rectal D: Oprirea tranzitului pentru materii i gaze E: Contractur abdominal 10. [PRT10028] Cavitatea abdominal NU are urmtorul mecanism de aprare () A: Macrofage B: PMN C: Sistemul complement D: Epiploon E: Peritoneu 11. [PRT10029] Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la peritonita acura este adevarata: () A: Peritonita primitiva corespunde ulcerului perforat B: Numai peritonitele primitive sunt monomicrobiene C: Peritonita tertiara corespunde infectiei hematogene D: Peritonita secundara este monomicrobiana E: Peritonita care corespunde infecyiilor inraabdominale persistenta dupa o infectie deja diagnosticata este de tip secundar 12. [PRT10007] Urmtoarele circumstane etiologice corespund unei peritonite acute primitive: (pg. 517) A: Tuberculoza abdominal B: Perforaia ulcerului duodenal C: Dializa peritoneal D: Peritonita cu fungi E: Infecia ascitei

13. [PRT10008] Tabloul clinic al peritonitei acute extrahospitaliere cuprinde: (pg. 517) A: Durerea abdominal brutal, ce crete tot mai mult B: Contractura abdominal C: Hemoptizia D: Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale i gaze E: Durere toracic accentuat de tuse i inspir profund 14. [PRT10009] Tratamentul etiologic al peritonitei acute const n: (pg. 518) A: Laparotomie B: Pleurostomie

C: Lavaj al cavitii peritoneale cu 10-15 l de ser fiziologic D: Tratamentul cauzei peritonitei E: Corticoterapie 15. [PRT10010] Urmtoarele afirmaii referitoare la peritonita acut postoperatorie sunt adevrate: (pg. 518) A: Uneori este dificil de diagnosticat B: Poate fi determinat de dehiscena anastomotic C: CT nu este necesar, diagnosticul fiind adesea evident D: Este o form de peritonit primitiv E: Va fi evocat de durerea toracic intensa nsoit de tuse i dispnee 16. [PRT10011] Peritonita acut postoperatorie va fi evocat n special n caz de: (pg. 518) A: Febr B: Secreii purulente prin cicatrice C: Secreii purulente pe tubul de dren D: Semn Babinski intens pozitiv E: Tulburri de cunostin, agitaie, insuficien renal acut, insuficien respiratorie acut

17. [PRT10012] Diagnosticul clinic in peritonita acuta include: (pag. 517) A: febra B: durere care iradiaza in umarul drept C: varsaturi D: oligurie E: tahicardie

18. [PRT10014] Consecintele sistemice ale pancreatitei acute sunt: () A: Alcaloza metabolica B: Acidoza metabolica C: Acidoza respiratorie D: Insuficienta hepatica E: Insuficienta renala

19. [PRT10016] Urmatoarele afirmatii referitoare la peritonita tertiara sunt adevarate: () A: corespunde infectiilor intra-abdominale dupa infectie deja diagnosticata B: peritonita cu fungi C: peritonita fara germeni D: peritonita monomicrobiana E: corespunde infectiei ascitei

20. [PRT10017] Semnele de severitate ale unei peritonite vizibile pe CT sunt: () A: aeroportie B: pneumatoza parietala C: pileflebita D: penumoperitoneu E: lichid liber intraabdominal 21. [PRT10018] Semnele care fac dificil diagnosticul de peritonita postoperatorie sunt: () A: prezente frecvent postoperator

B: dureri abdominale, ileus, varsaturi C: tulburari ale bilantului biologic D: pneumoperitoneu E: febra

22. [PRT10019] Peritonita postoperatorie va fi evocata in caz de: () A: febra B: tulburari de cunostinta, agitatie C: insuficienta renala acuta, insuficienta respiratorie acuta D: secretii purulente prin cicatrice/pe tuburile de dren E: penumoperitoneu

23. [PRT10020] Este adevarat despre antibioterapie in peritonita acuta: () A: cu spectru larg, inceputa cat de repede posibil B: peritonita extrahospitaliera: augumentin + aminozid, timp de 5 zile C: peritonita postoperatorie: Tazocilin+ aminozid+/-Triflucan si Vancomicina D: nu este necesara E: pe cale orala

24. [PRT10021] Interventia Hartmann in cadrul tratamentului peritonitei acute se face in caz de: () A: ulcer perforat B: perforatie de intestin subtire C: sigmoidita diverticulara perforata D: cancer de colon stang perforat E: cancer de colon drept perforat 25. [PRT10023] Peritonita acut se trateaz etiologic cu () A: Laparorafie B: Lavaj al cavitii abdominale C: Explorarea cavitii abdominale D: Laparotomie E: Antibioterapie i.v. 26. [PRT10024] Peritonita se diagnosticheaz dificil din cauza urmtoarelor elemente post-operatorii () A: Tulburri de contien B: Pneumoperitoneu C: Ileus D: Dureri abdominale E: Vrsturi 27. [PRT10025] Peritonita generalizat provoac la nivel sistemic () A: Insuficien respiratorie B: Alcaloz metabolic C: Insuficien hepatic D: Insuficien renal acut E: oc septic

GINECOLOGIEOBSTETRICA

SARCINA NORMALA SI PATOLOGICA

1. [SRC10012] Factorii de risc pentru sarcina extrauterin sunt urmtorii, cu excepia: (pg. 533) A: Tratamentul cu clomifen citrate B: Endometrioza pelvin C: Antecedente de salpingit D: Tratament cu Metrotrexat E: Antecedente de sarcina extrauterin 2. [SRC10013] Sunt semne directe de sarcin extrauterin: (pg. 534) A: Endometrul decidualizat B: Evidenierea ecografic a sacului gestaional extrauterin C: Hemoperitoneu D: Sac gestaional intrauterin absent E: Hematosalpinge 3. [SRC10016] Sarcina heterotopica reprezint localizarea: (pg. 533) A: tubar B: interstiial C: peritoneal D: cervical E: localizarea concomitent intra i extrauterin 4. [SRC10019] Testul Osullivan in dozarea glicemiei venoase la ct timp dupa ingerarea a 50 g de glucoz? (pg. 531) A: 30' B: 1h C: 1.5h D: 2h E: 3h 5. [SRC10021] Sarcina heterotopic reprezint: (pg. 533) A: Sarcina extrauterin tubar B: Sarcina extrauterin ovarian sau abdominal C: Sarcina cervical D: Coexistena unei sarcini intrauterine cu una extrauterin E: Sarcina extrauterina tubar bilateral 6. [SRC10023] Care dintre urmtoarele examene paraclinice nu sunt obligatorii sau recomandate n timpul primei consultaii sunt: (pg. 522) A: Grup sangvin, Rh B: Testul de toleran la glucoz C: VDRL D: Proteinurie E: Frotiu cervico-vaginal 7. [SRC10025] n cazul unei HTA de novo,precizai semne asociate care justific suspectarea unei preeclampsii: (pg. 525) A: uricemia mai mic de 350micromol/l B: scderea ASAT sub valoarea normal C: trombocite sub 150.000/mm3

D: absena edemelor E: macrosomie fetal 8. [SRC10027] n prescrierea dietei diabetului gestaional sunt urmrite urmtoarele principii (pg. 532) A: insulinoterapia va fi instaurat de la nceput dac glicemia a jeun este mai mic de 1,3g/l B: alimentaia va conine 50% lipide C: raia energetic total va fi repartizat pe trei mese i trei gustri D: insulinoterapia va fi instaurat de la nceput dac glicemia a jeun este mai mare de 3,6g/l E: alimentaia va conine 50% proteine 9. [SRC10035] Obiectivele primei consultaii n sarcina normal sunt urmtoarele, cu excepia: (pg. 521) A: confirmarea strii sarcinii B: evaluarea factorilor de risc C: evaluarea permeabilitii colului uterin D: informarea pacientei asupra depistrii trisomiei 21 E: stabilirea unui plan de monitorizare adaptat contextului clinic 10. [SRC10030] Semnele sugestive pentru diagnosticul de sarcin sunt urmtoarele, cu excepia : (pg. 521) A: creterea tensiunii snilor B: greuri matinale C: creterea temperaturii bazale D: col violaceu la examenul cu speculul E: uter moale la tueul vaginal 11. [SRC10033] Consultaia i bilanul preanestezic n sarcin se efectueaz: (pg. 523) A: n luna a 3-a de sarcin B: n luna a 5-a de sarcin C: n luna a 8-a de sarcin D: n luna a 7-a de sarcin E: la termen 12. [SRC10034] Scopurile primei ecografii n sarcin sunt urmtoarele, cu excepia: (pg. 523) A: diagnosticul precoce al sarcinilor multiple B: depistarea precoce a unor malformai severe C: diagnosticul leziunilor de col uterin D: depistarea precoce a trisomiei 21 E: confirmarea sau corectarea vrstei sarcinii

13. [SRC10038] Termenul teoretic al sarcinii este: (pg. 521) A: Data ultimului ciclu + 9 luni B: Data ultimului ciclu + 14 zile + 9 luni C: Data ultimului ciclu + 10 zile + 9 luni D: Data ultimului ciclu + 7 zile + 9 luni E: Data ultimului ciclu 14 zile + 9 luni 14. [SRC10039] La ce data se prescrie prima examinare ecografic n sarcin? (pg. 523)

A: Imediat ce se instaleaz amenoreea, la 4 sptmni, pentru a confirma prezena sarcinii n uter B: La 7-8 sptmni de sarcin, cnd se poate aprecia viabilitatea embrionar C: La 11-13 sptmni, cnd se poate face primul examen de anatomie fetal i diagnosticul malformaiilor severe, se poate aprecia riscul pentru cromozomopatii (msurarea translucenei nuchale), poate fi diagnosticat Gemelaritatea, se poate confirma sau corecta datarea sarcinii D: La 22-24 de sptmni, vrsta la care se poate face examinarea complet a morfologiei fetale E: La 35-37 de sptmni, pentru a aprecia greutatea ftului i a estima prognosticul de natere natural al pacientei 15. [SRC10042] Urmtorul element se suplimenteaz pe parcursul sarcinii pentru toate gravidele: (pg. 524) A: fier B: calciu C: magneziu D: vitamina D E: vitamina E 16. [SRC10045] Metroragia n primul trimestru de sarcin nu poate fi determinat de: (pg. 529) A: sarcin oprit n evoluie B: sarcin extrauterin C: mol hidatidiform D: placenta praevia E: avort spontan 17. [SRC10046] Localizarile posibile ale sarcinii extrauterine sunt, cu excepia: (pg. 533) A: Tubar B: Interstiial C: Intrauterin D: Cervical E: Peritoneal 18. [SRC10048] Preeclampsia sever se caracterizeaz prin : (pg. 525) A: Dureri n epigastru, greuri, vrsturi B: Proteinurie < 3.5g / zi C: Poliurie D: Leucopenie E: ASAT normal 19. [SRC10051] Indicaiile de tratament chirurgical al SEU sunt urmtoarele cu excepia: (pg. 535) A: beta-hCG plasmatic > 10.000 ui/l B: dureri abdominele severe C: scor Fernandez >= 13 D: scor Fernandez < 12 E: hematosalpinge > 4cm ecografic 20. [SRC10052] Factorii de risc ]n preeclampsie sunt urmtorii cu excepia: (pg. 525) A: antecedentele de preeclampsie la mam sau sor B: multiparitatea C: vrsta naintat a mamei

D: obezitatea E: insulinorezistent 21. [SRC20056] Reprezinta indicatie de intrerupere a sarcinii: (pag.527) A: cefalee persistenta B: edem pulmonar acut C: tulburari de vedere D: oliguria insotita de diureza >20 ml/h E: hiperreflectivitate osteo-tendinoasa

22. [SRC20068] Prima ecografie se va prescrie: () A: intre saptamanile 11-12 de amenoree B: in luna 2 C: in prima luna D: la 4 luni E: la nastere

23. [SRC20070] Auscultatia batailor inimii fatului la detectorul ultrasonic este posibila incepand: () A: din luna 3 (chiar si la gravidele obeze) B: din luna 2 C: din luna 4 D: din luna 3 E: din prima luna

24. [SRC20080] Consultatia si bilantul preanestezic din sarcina se face: () A: nu sunt necesare B: in luna 8 C: in luna 7 D: in luna 9 E: la nastere

25. [SRC20082] In caz de recoltare POZITIVA pentru portajul streptococului in sarcina se procedeaza astfel: () A: tratament antibiotic in timpul ultimei luni B: tratament antibiotic in timpul travaliului C: tratament antibiotic dupa nastere D: tratament antibiotic in timpul travaliului pentru a preveni infectia materna cu streptococ B E: nu este necesar tratament

26. [SRC20093] Vindecarea preeclampsiei se produce prin: () A: tratament antihipertensiv B: corticoizi C: reumplere vasculara D: nastere E: sulfat de magneziu

27. [SRC20105] Diagnosticul diferential al sindromului HELLP este: () A: hepatita acuta B: hepatita cronica

C: ficatul cardiac D: insuficienta medulara E: steatoza acuta gravidica

28. [SRC20109] Afirmatii FALSE despre riscul de avort tardiv: () A: saptamanile 14-22 B: sangerari insotite de contractii uterine C: punga apelor este rupta D: colul este deschis spontan E: dilatare de 2 degete

29. [SRC20112] Etiologiile MFIU sunt urmatoarele, cu o exceptie: () A: HRP B: diabet C: consum de substante toxice D: sindrom transfuzor-transfuzat E: placenta praevia

30. [SRC20122] Alegeti afirmatiile corecte pentru test O'Sullivan pozitiv: () A: diagnosticul de diabet gestational nu mai necesita un TTGO, iar femeia va primi tratament B: daca este >2 g/l (11.1 mmol) este nevoie de un TTGO la 100 g de glucoza C: diagnosticul diabetului gestational se bazeaza si pe glicozurie, HbA1c sau fructozaminei D: TTGO nu este util in sarcina E: nici o afirmatie de mai sus nu este corecta 31. [SRC20126] Bilantul biologic in SEU NU include: () A: hemograma si trombocite B: beta-hCG plasmatic C: progesteron plasmatic D: grupa sanguina si Rh E: estrogeni plasmatici

32. [SRC20129] Tratamentul chirurgical al SEU presupune: () A: salpingotomia - tratament conservator B: salpingectomia - tratament conservator C: alegerea intre tratamentul radical si conservator depinde doar de starea trompelor D: dorinta unei sarcini ulterioare nu are greutate in decizia terapeutica E: intotdeauna se va face tratament radical

33. [SRC20134] Fazele travaliului sunt urmatoarele, cu o exceptie: () A: stergerea colului uterin B: dilatarea colului uterin C: expulzia D: delivrenta E: delivrenta (expulzia fatului)

34. [SRC20145] Consultatia post-natala, afirmatii false: () A: la 6-8 saptamani dupa nastere B: la 1 luna dupa nastere

C: verifica absenta complicatiilor D: se prescrie contraceptie adecvata E: se vor prescrie exercitii de tonifiere a perineului 35. [SRC20151] La ieirea din maternitate, contracepia NU se realizeaz prin () A: Inhibitori ai alaptarii B: Folosirea prezervativului C: Pilule orale combinate in ziua 21 D: Dispozitiv intra-uterin la 2-3 luni dup natere E: Microprogestativ n doz continu 36. [SRC20152] Nasterea survenit pe neateptate la domiciliu se abordeaz, cu excepia () A: Gravida poate ncepe manevrele de mpingere nainte de angajarea prezentaiei B: Medicul care a asistat la natere va declara naterea C: Se va ncerca profilaxia tetanosului D: Se va monitorizara sngerrii E: Se va ncerca expulzia artificial a placentei n caz de hemoragie cataclismic 37. [SRC20153] Monitorizarea travaliului NU se realizeaz prin () A: tergerea i dilatarea colului uterin B: Dilatarea cervical i nlimea prezentaiei fetale C: Densitatea lichidului amniotic D: Ritmul cardiac fetal E: Frecvena i intensitatea contraciilor uterine 38. [SRC20154] Radiopelvimetria se realizeaz dac, cu excepia () A: Exist cicatrici uterine B: Suspiciune de macrozomie fetal C: Antecedente de fractur a bazinului D: nlimea a gravidei sub 1,50 m E: Ftul este n prezentaie transversal 39. [SRC20174] Testul OSullivan NU se face n sptmna () A: 32 B: 28 C: 24 D: 20 E: corespunztoare primei vizite 40. [SRC20175] Diabetului gestaional NU duce la () A: Distocia umerilor B: Detresa respiratorie C: Macrosomie D: Moartea ftului E: Anomalii RCF 41. [SRC20176] Moartea ftului NU poate surveni din cauza () A: Anomalii cromozomice B: Placenta praevia

C: Chorioamniotita D: Diabet E: HRP 42. [SRC20177] Metroragia n primul trimestru de sarcin NU este cauzat de () A: Eclampsia B: Sarcin oprit n evoluie C: Mola hidatidiforma D: Sarcin extra-uterin E: Avortul spontan

43. [SRC20178] Hematomul retroplacentar NU este caracterizat de () A: Poate cauza moartea ftului B: Inducerea travalilui este tratamentul de elecie C: Se manifest cu tulburri de ritm cardiac fetal D: Se manifest cu metroragii E: E o complicaie rar a PE severe 44. [SRC20179] Prevenia preeclampsiei se face de prim intenie cu () A: Clonidin B: Atenolol C: Labetalol D: Nicardipin E: Aspirin 45. [SRC20180] n preeclampsie se indic ntreruperea sarcinii, cu excepia () A: EPA B: HRP C: Hematom subcapsular hepatic D: Trombocite sub 100000 E: Eclampsie 46. [SRC20181] n preeclampsie ftul poate suferi, cu excepia () A: Prematuritate B: Moarte C: HELLP D: HR E: RCI

47. [SRC20182] NU este factor de risc pentru preeclampsie () A: Intervalul scurt ntre dou sarcini B: Stresul psihic C: Insulinorezisten D: Vrsta naintat a mamei E: Antecedente de preeclampsie la mam 48. [SRC20191] Examinarea ecografic din sptmnile 11-13 de sarcin include, cu excepia () A: Confirmarea/Corectarea vrstei sarcinii

B: Diagnosticul trisomiei 21 C: Diagnosticul malformaiilor D: Diagnosticul sarcinilor multiple E: Diagnosticul defectelor de inserie ale placentei 49. [SRC20192] Prima consultaie a gravidei nu trebuie s includ () A: Serologia HIV B: Serologia Toxoplasmozei C: Serologia rubeolei D: Proteinuria E: VDRL i TPHA 50. [SRC20193] Reprezint semn clinic pentru diagnosticarea sarcinii, cu excepia () A: Creterea volumului snilor B: Greuri matinale C: Creterea volumului uterului la tuseul vaginal D: Glera cervical prezent la examenul cu speculul E: Tuberculii lui Montgomery 51. [SRC20194] Despre hipertensiunea arteriala gestationala (HTAG) este FALSA afirmatia: () A: este o hipertensiune izolata cu TAS >=140mmHg si TAD>=90mmHg B: nu asociaza proteinurie C: apare incepand cu saptamana 20 de amenoree D: masurarea HTA se face dupa o perioada de 30 minute de repaus E: manseta tensiometrului este adaptata morfotipului pacientei

52. [SRC20195] Delivrenta dirijata semnifica : () A: Iesirea placentei din tractul genital fara nici o interventie externa B: Delivrenta ajutata de tragerea de cordonul ombilical pentru a facilita iesirea placentei din vagin C: Delivrenta facilitata de o injectie de 10 unitati de oxitocina, in momentul iesirii umarului anterior al copilului D: Extragerea manuala a placentei si a membranelor in termen de 30 de minute dupa nastere E: Extragerea manuala a placentei si a membranelor dupa trecerea a cel putin 30 de minute de la nastere

53. [SRC20196] Scorul Apgar la nastere mai mic sau egal cu 4 defineste : () A: Suferinta moderata B: Starea de moarte aparenta C: Nou nascut normal D: Detresa respiratorie usoara E: Nu are nici o semnificatie 54. [SRC20203] Prevenia medicamentoas a recidivei preeclampsiei se face cu: (527) A: clopidogrel B: metotrexat C: acid folic 5 mg/zi D: aspirina 100-150mg/zi E: nici un rspuns corect

55. [SRC10002] Tabloul clinic in SEU care nu s-a rupt (pag 534) A: Dureri pelvine violente si metroragie la inceputul sarcinii B: Tuseu vaginal - durere laterala ocazionala C: Masa laterouterina palpabila uneori D: Semne de soc E: Aparare abdominala

56. [SRC10003] Tablou clinic SEU rupta (pag 534) A: Impune internare de urgenta in clinica B: Insotita de durere violenta sincopala C: Insotita de semne de anemie (bradicardie) D: Dureri ce iradiaza la nivelul umerilor E: Aparare abdominala

57. [SRC10004] Bilant biologic in SEU (pag 534) A: Asocierea unui nivel al beta-hCG> 1000 UI/l cu absenta sacului intrauterin demonstrata de ecografia pe cale vaginala orienteaza diagnosticul spre o SEU B: Se va suspecta o SEU in caz de evolutie atipica a beta-hCG C: Daca progesteronemia < 5 ng/ml, este vorba de o sarcina intrerupta sau de o SEU D: Daca factorul Rh este pozitiv se va avea in vedere prevenirea imunizarii cu factor Rh (anti D) E: Daca progesteronemia <5 ng/ml, este vorba de o sarcina intrauterina evolutiva

58. [SRC10005] Semne ecografice ale sarcinii extrauterine (pag 534) A: Vizualizarea unui sac gestational extrauterin este un semn indirect B: Hematosalpingele este un semn direct C: Hemoperitoneul este un semn indirect D: Endometru gros, decidualizat si sac gestational intrauterin absent E: Vizualizarea unui sac gestational extrauterin este un semn direct

59. [SRC10006] Diagnostic diferential in SEU (pag 535) A: In caz de SEU care nu s-a rupt cu avort si torsiune anexiala B: In caz de SEU care s-a rupt cu avort si torsiune anexiala C: In caz de hemoperitoneu cu soc hemoragic la inceputul sarcinii cu ruptura unui chist hemoragic D: In caz de hemoperitoneu cu soc hemoragic la inceputul sarcinii cu ruptura unui anevrism al arterei splenice E: Cu ruptura uterina

60. [SRC10007] Prezentatia (pag 549) A: Este partea fatului care se prezinta prima la stramtoarea inferioara a bazinului B: Diagnosticul sau clinic se face prin palpare abdominala si tuseu vaginal +/- ecografie C: Prezentatia cefalica este cea mai eutocica D: Prezentatia pelvina in sezut complet este cu fesele inainte E: Prezentatia transversala (distocica) este cu umarul, oblic 61. [SRC10009] Indicatii pentru intreruperea sarcinii (pag 527) A: HTA necontrolata B: Eclampsie, EPA, HRP C: trombocitopenie< 100000/mm3 D: Hematom subcapsular hepatic E: Sindrom HELLP

62. [SRC10010] Preeclampsia (pag 525) A: Este una din principalele complicatii ale sarcinii B: Se defineste prin HTAG + proteinuria> 300 mg/zi sau > 2 cruci (pe bandeleta) C: Este justificata suspectarea unei preeclampsii, in cazul unei HTA de novo, asociata cu RCI D: Se defineste prin HTAG > 160 mmHg sau TAd > 110 mmHg E: Se asociaza cu trombopenie < 100000/mm3

63. [SRC10011] Preeclampsia severa este PE cu TAs >/= 160mmHg si/sau TAd >/= 110 mmHg, sau asociata cu unul din urmatoarele semne (pag 525) A: proteinurie > 3 g/zi B: dureri in epigastru, greturi, varsaturi C: oliguria insotita de diureza < 20 ml/h D: hemoliza E: ASAT de 10 ori mai mare decat valoarea normala 64. [SRC10014] Semne indirecte de sarcin extrauterin sunt urmtoarele: (pg. 534) A: Hematosalpinge B: Hemoperitoneu C: Evidenierea ecografic a sacului gestaional extrauterin D: Endometru gros, decidualizat E: Sac gestaional intrauterin absent 65. [SRC10015] Sarcina extruterin necomplicat (care nu s-a rupt) se manifest clinic prin: (pg. 534) A: Dureri pelvine moderate i metroragie la nceputul sarcinii B: Durere violent, sincopal C: Laterouterin, la tueul vaginal, se palpeaz masa tumoral D: Tahicardie E: Durere ce iradiaz la nivelul umerilor

66. [SRC10017] Semnele indirecte ecografice ale sarcinii extrauterine sunt : (pg. 534) A: absena sacului gestational intrauterin B: vizualizarea unui sac gestaional extrauterin C: hematosalpinx D: hemoperitoneu E: endometru gros, decidualizat 67. [SRC10018] Scorul Fernandez in evaluarea oportunitii tratamentului chirurgical al sarcinii extrauterine (pg. 535) A: nivelul HCG B: nivelul estrogenilor C: nivelul progesteronului D: dimensiunea hematosalpingelui E: prezena hemoperitoneului 68. [SRC10020] Obiectivele conduitei dup[ descoperirea diabetului gestaional sunt: (pg. 532) A: Glicemia a jeun < 0,95 g/l B: Glicemia a jeun < 1,2g/l

C: Glicemia la 2 ore postprandial < 1,2 g/l D: Glicemia la 1 ora postprandial < 1,2 g/l E: Glicemia la 2 ore postprandial < 1,4 g/l

69. [SRC10022] Tabloul clinic al sarcinii extrauterine rupte cuprinde: (pg. 534) A: Aprare abdominal B: Dureri pelvine moderate la debutul sarcinii C: Durere ce iradiaz n umeri D: Durere violent sincopal E: Semne de anemie 70. [SRC10024] Sindromul HELLP se caracterizeaz prin: (pg. 528) A: hemoliz B: citoliz hepatic C: leucocitoza D: trombopenie E: anemie 71. [SRC10026] Diagnosticul diferenial al unei sarcini extrauterine care nu s-a rupt se face cu: (pg. 535) A: avort B: ruptura unui chist hemoragic C: torsiunea anexial (dac durerile pelvine sunt severe i fr metroragii) D: ruptura unui anevrism al arterei splenice E: apendicita 72. [SRC10028] Examene paraclinice, obligatorii, n timpul primei consultaii sunt: (pg. 522) A: VDRL i TPHA B: grupa de snge i factorul Rh C: proteinurie i glicozurie D: serologie HIV, CMV E: frotiu cervico-vaginal 73. [SRC10029] Preeclampsia sever se manifest prin: (pg. 525) A: Tas>160mmHg i Tad>110mmHg B: dureri n epigastru, greuri, vrsturi C: proteinurie >2,5g/ zi D: hemoliza E: trombocitopenie<80.000mm3 74. [SRC20054] Hematomul retroplacentar se caracterizeaz prin: (pg. 530) A: sngerare redus cu snge negricios B: sngerare abundent C: ecografic imagine de hematom ce decoleaz placent D: anomalii ale RCF E: context de preeclampsie 75. [SRC10031] Depistarea trisomiei 21 n sarcin se face pe baza urmtorilor parametri: (pg. 523) A: vrsta pacientei

B: dimensiunea translucenei nucale fetale n primul trimestru de sarcin C: tensiunea arterial matern D: markeri serici n primul trimestru E: diametrul mediu al sacului gestaional 76. [SRC10032] Bilanul paraclinic n luna a 6-a de sarcin presupune: (pg. 523) A: AgHbs B: Hemogram C: trensaminaze hepatice D: serologia toxoplasmozei la nevoie E: identificarea albuminei i a glucozei n urin

77. [SRC10036] Managementul cazurilor de preeclampsie presupune: (pg. 526) A: internarea de urgen B: transferul in utero la o maternitate adaptat pentru aceste cazuri C: tratament ambulatoriu D: supravegherea permanent materno-fetal E: odihna pacientei

78. [SRC10037] Sindromul HELLP presupune: (pg. 528) A: hemoliz B: hematemez C: citoliza hepatic D: trombocitoz E: trombopenie 79. [SRC10040] ntre modificrile fiziologice din timpul sarcinii fac parte: (pg. 522) A: Proteinuria > 300 mg/l B: Leucocitoza <14000-16000/mm3 (hiperleucocitoza fiziologic) C: Scderea fosfatazei alcaline D: Creterea VSH E: Hb <10g/100 ml (hemodilutie fiziologic) 80. [SRC10041] Preeclampsia sever presupune: (pg. 525) A: Trombocitopenia <300 000/mm3 B: Sindromul HELLP C: Oliguria cu diurez <100 ml/h D: Proteinuria >3,5g/zi E: cefalee persistent 81. [SRC10043] Preeclampsia sever reprezint asocierea preeclampsiei cu unul din semnele urmtoare: (pg. 525) A: proteinuria > 3,5 g/zi B: hemoliza C: trombopenia < 150000/mm3 D: tulburri neurologice E: sindrom HELLP 82. [SRC10044] Monitorizarea matern n caz de preeclampsie include: (pg. 527)

A: monitorizare cardio-respiratorie B: pulsoximetrie C: ecografie fetal D: diureza E: edeme

83. [SRC10047] Printre factorii de risc ai sarcinii extrauterine fac parte : (pg. 533) A: Tabagismul B: Alcoolismul cronic C: Tratamentul cu clomifen citrat D: Antecedente de intervenii chirurgicale n sfera hepatic E: Vrsta sub 35 de ani 84. [SRC10049] Explorrile paraclinice obligatorii n timpul primei consultatii ginecologice sunt: (pg. 522) A: Grupa sangvin i factorul Rh B: Serologie CMV si HIV C: Proteinuria i glicozuria D: Hemograma pentru depistarea anemiei E: Frotiu cervico-vaginal 85. [SRC10050] Bilanul biologic i ecografia n SEU evideniaz: (pg. 534) A: beta-hCG> 1500 ui/l si absena ecografic a sacului intrauterin B: beta-hCG< 1500 ui/l C: progesteronemia< 5 ng/ml D: progesteronemia> 2,5 ng/ml E: hemoperitoneu 86. [SRC10053] Indicaiile pentru inducerea travaliului sau operaia cezarian n preeclampsie sunt: (pg. 527) A: HTA controlat B: eclampsie C: hematom retroplacentar D: trombocite > 300.000 E: sindrom HELLP

87. [SRC20055] Care sunt efectele principale ale reducerii oxigenarii placentare: (pag.526) A: producerea de radicali liberi ai oxigenului si de peroxizi toxici pentru celule B: viata la altitudine mare C: posibila crestere a apoptozei D: intervalul mare intre doua sarcini E: productia de VEGF placentar

88. [SRC20057] Sindromul HELLP asociaza: (pag.528) A: hemoliza B: citoliza hepatica C: trompopenia D: proteinuria >3,5 g/zi E: hematom retroplacentar

89. [SRC20058] Etiologiile mortii fetale intrauterine: (pag.530) A: diabet B: chisturi ovariene C: chorioamniotita D: consum de substante toxice E: hematom retroplacentar

90. [SRC20059] Efectele secundare ale utilizarii metotrexatului in tratamentul sarcinii extrauterine: (pag.536) A: stomatite B: citopenii C: polakiurie D: citoliza hepatica E: echimoze la locul injectarii 91. [SRC20060] Despre Delivren sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia: () A: Delivrena (provocat,spontan sau natural) trebuie s aib loc in termen de 30 de minute dup natere. n caz contrar, placenta va fi extras artificial. B: Delivrena spontan = placenta iese din tractul genital far nicio intervenie extern. C: Delivrena natural = placenta iese din tractul genital far nicio intervenie extern. D: Delivrena dirijat = extragerea manual a placentei i a membranelor, in condiii de asepsie, cu mnui i manet. E: Delivrena dirijat este facilitat de o injecie de 10 uniti de oxitocin in momentul ieirii umrului anterior al copilului. Scade cantitatea hemoragiei delivrenei.

92. [SRC20061] Sunt diametre normale la radiopelvimetrie: (523) A: diametrul bispinos al stramtorii mijloci pelvine >=10 cm B: diametrul bispinos al stramtorii mijloci pelvine >=9 cm C: diametrul transvers median >=12.5 cm D: diametrul promonto-retropubian >=10.5 cm E: diametrul promonto-retropubian < 10.5 cm

93. [SRC20062] Este adevarat: (528) A: Hematomul retroplacentar este o complicatie rara a preeclampsiei severe B: Simptomatologie: metroragie, contracti si suferinta fetala C: Terapia consta in administrarea intramusculara de Metotrexat in doza unica D: Terapia: inductia travaliului E: Riscuri: soc hemoragic matern, CIVD, MFIU

94. [SRC20063] Consecinte fetale si neonatale ale diabetului gestational (531) A: hipoglicemie B: hiperbilirubinemie C: fractura radiusului D: factura humerusului E: distocia umerilor

95. [SRC20064] Sunt factori de risc pentru preeclampsie: (525,526) A: insulinorezistenta

B: obezitatea C: inter intervalul mic intre doua sarcini D: diabet E: trombofilia

96. [SRC20065] Placenta praevia: (530) A: aparut in contextul unei preeclampsie B: sangerari genitale abundente C: insotite de contractii uterine D: Placenta inserata foarte sus E: uneori acopera colul total sau partial

97. [SRC20066] Care sunt examinarile paraclinice obligatorii in timpul primei consultatii: () A: serologia rubeolei si toxoplasmozei B: serologia HIV si CMV C: hemograma D: proteinuria si glicozuria E: VDRL si TPHA

98. [SRC20067] Consultatiile obligatorii in timpul sarcinii se fac in urmatoarele luni: () A: L3 B: L4 C: L8 D: L7 E: L2

99. [SRC20069] Definita trimestrelor de sarcina: () A: trimestrul I: de la 0 la 13 saptamani B: trimestrul III: de la 28 la 42 de saptamani C: trimestrul III: de la 28 la 38 de saptamani D: trimestrul II: de la 15 la 28 de saptamani E: trimestrul I: de la 0 la 15 saptamani

100. [SRC20071] In primul trimestru de sarcina: () A: luarea in greutate este absenta sau minima B: inaltimea uterului se masoara prin palparea abdominala C: este posibila auscultarea batailor inimii fatului cu stetoscopul Pinard D: inaltimea uterului nu este masurabila prin palpare abdominala E: bataile inimii fatului nu sunt auzibile cu stetoscopul Pinard 101. [SRC20072] Urmatoarele informatii despre sacul ovular in timpul sarcinii sunt adevarate: () A: este vizibil prin ecografie B: este vizibil din saptamanile 5-6 C: apare sub forma unei imagini anecogene intrauterine, inconjurata de o coroana ecogena D: embrionul si activitatea sa cardiaca sunt vizibile in sacul ovular din saptamanile 6-7 de amenoree E: este vizibil din saptamanile 6-7 102. [SRC20073] Examenele paraclinice OBLIGATORII in timpul primei consultaii n sarcin sunt: (pg. 522)

A: grupa si factorul Rh B: serologia toxoplasmozei si rubeolei indiferent de imunizarea preexistenta C: aglutinine neregulate D: VDRL-TPHA E: proteinuria, glicozuria

103. [SRC20074] Consultul oftalmologic in timpul sarcinii, afirmatii adevarate: () A: se face in caz de miopie severa B: masurarea acuitatii vizuale C: F.O. D: identificarea de leziuni retiniene considerate contraindicatii ale eforturi expluzive E: nu exista leziuni care sa contraindice eforturile expulzive

104. [SRC20076] Prima ecografie in timpul sarcinii are urmatoarele scopuri: () A: confirma sau corecteaza varsta sarcinii B: masoara lungimea craniocaudala si diametrul bispinos C: diagnostic precoce al sarcinilor multiple D: depistarea precoce a anencefaliei E: depistarea trisomiei 21

105. [SRC20077] Depistarea trisomiei 21 in timpul sarcinii se face astfel, cu exceptia: (pg. 523) A: prin estimarea riscului combinat, calculat in functie de: varsta fatului, dimensiunea translucentei nucale in primul trimestru si markerii serici in primul trimestru B: risc crescut inseamna >1/200 C: biopsia trofoblastului in saptamana 13 daca riscul >1/250 D: amniocenteza in saptamana 17 daca riscul >1/200 E: riscul pierderii fatului dupa biopsia trofoblastului sau amniocenteza este 1-2%

106. [SRC20078] Bilantul paraclinic din luna 6 de sarcina include: () A: AgHBs B: serologia toxoplasmozei, obligatoriu C: testul O Sullivan la cazurile de risc:o glicemie a jeun si la o ora de la ingestia orala a 50 g de glucoza D: proteinurie E: glucozurie

107. [SRC20079] Urmatoarele afirmatii despre radiopelvimetrie sunt adevarate: () A: se face in saptamana 37 de sarcina B: diametrul promonto-retropubian este normal >=10.5 cm C: diametrul transvers median este normal >=12.5 cm D: indicele Magnin este normal >=25 E: diametrul bispinos al stramtorii mijlocii pelvine este <=10 cm

108. [SRC20081] Recoltarea vaginala pentru portajul streptococului B NU se face () A: la nastere B: in timpul nasterii C: dupa nastere D: in luna 8 E: in luna 7

109. [SRC20083] In sarcina se suplimenteaza urmatoarele elemente la toate gravidele: () A: acid folic B: vitamina D C: fier D: vitamina B12 E: vitamina C

110. [SRC20084] Suplimentarea cu acid folic in timpul sarcinii, afirmatii adevarate: () A: se face cu 5mg/zi pentru femeile care prezinta un grad de risc B: pentru femeile cu antecedente de sarcina cu anomalii de inchidere a tubului neural C: 0,4 mg/zi pentru femeile fara antecedente si care doresc sa conceapa, inceputa cu 4 saptamani inainte de concepre si continuata 8 saptamani dupa concepere D: nu se face daca nu exista risc E: se face cu 5 mg/zi la femeile fara risc 111. [SRC20085] Suplimentarea cu vitamina D in timpul sarcinii, afirmatii adevarate: () A: doza unica de 100 000 UI per os B: o fiola per os C: la inceputul lunii 8 D: la inceputul lunii 7 E: doua doze subcutanat

112. [SRC20086] Suplimentarea cu fier in timpul sarcinii se face: () A: sistematic B: in caz de anemie C: cu 30-60 mg Fe/zi D: pana la sfarsitul sarcinii E: pana la corectarea anemiei (depistata la numaratoarea globulelor in luna 3)

113. [SRC20087] Hipertensiunea arteriala gestationala inseamna: () A: hipertensiunea izolata TAs >=140 mmHg si/sau TAd >=90 mmHg B: fara proteinurie C: inainte de saptamana 20 de amenoree D: in absenta antecedentelor E: incepand cu saptamana 20 de sarcina

114. [SRC20088] Preeclampsia inseamna: () A: toxemia gravidica B: HTAG + proteinurie >300 mg/zi C: HTAG + proteinurie >2 cruci pe bandeleta D: proteinurie de la inceput E: proteinuria poate lipsi initial

115. [SRC20089] Preeclampsia se suspecteaza in caz de HTA de novo asociata cu: () A: edeme aparute brutal sau agravate rapid B: uricemie <350micromoli/l C: cresterea ALAT peste valoarea normala D: trombocite <150 000/mm3

E: retard de crestere intrauterin

116. [SRC20090] Preeclampsia severa inseamna: (pg. 525) A: preeclampsia cu TAs>=160 mmHg B: preeclampsia cu TAd>=110 mmHg C: preeclampsia asociata cu dureri in hipogastru D: preeclampsia asociata cu eclampsie E: preeclampsia asociata cu creatininemie <100 micromoli/l

117. [SRC20091] Factorii de risc pentru preeclampsie sunt: () A: persoane afro-americane B: tabagism C: alcoolism D: sarcini multiple E: mltiparitatea

118. [SRC20092] Fiziopatologia si anatomopatologia placentara in preeclampsie cuprinde: () A: tulburari ale placentatiei B: ischemie uteroplacentara C: defect de invazie trofoblastica a arterelor spiralate D: leziuni patognomonice: infarct placentar E: cresterea apoptozei la nivel placentar

119. [SRC20094] Tratsamentul hipertensiunii arteriale in preeclampsie se face astfel: () A: daca TAs>160 mmHg B: daca TAd>110 mmHg C: mono sau biterapie D: Nicardipin E: Labetalol, ca prima solutie

120. [SRC20095] Managementul preeclampsiei include: () A: internare de urgenta B: tratamentul hipertensiunii arteriale C: umplere vasculara moderata chiar in caz de edeme D: cura de corticoizi daca sarcina este mai mare de 34 saptamani E: diuretice sistematic 121. [SRC20096] Urmatoarele afirmatii despre prevenirea eclampsie sunt adevarate: (pg. 526) A: este imposibila B: control tensional C: administrarea de sulfat de magneziu IVSE daca cefaleea persista D: sulfatul de magneziu este inutil daca reflexele osteotendinoase sunt accentuate sau generalizate E: sulfatul de magneziu este contraindicat

122. [SRC20097] Indicatiile pentru intreruperea sarcinii in preeclampsie: () A: HTA necontrolata B: trombocitopenie <50 000 C: hematom subcapsular splenic D: sindrom HELLP

E: RCIU sever

123. [SRC20098] In caz de preexlampsie, se indica intreruperea sarcinii in urmatoarele situatii: () A: oligurie persistenta B: cefalee si tulburari de vedere persistente C: durere persistenta in epigastru D: HRP E: placenta praevia

124. [SRC20099] In legatura cu post-partumul pacientei care a avut o preeclampsie se poate spune: () A: in zilele urmatoare ramane posibil HRP B: este posibila eclampsia C: este posibil sindromul HELLP D: se indica bromocriptina daca mama nu vrea sa alapteze E: monitorizarea nu este necesara dupa delivrenta

125. [SRC20100] Preventia recidivei preeclampsiei, afirmatii false: () A: este imposibila B: se face prin histerectomie C: se face cu aspirina la aproape de nastere D: se indica in cazurile cu antecedente de PE severa precoce E: se indica in cazurile cu antecedente de RCI de origine vasculara

126. [SRC20101] Afirmatii adevarate despre eclampsie: () A: nu este niciodata prima manifestare a preeclampsiei B: apare exclusiv in perioada sarcinii C: se va face IRM sau CT iar ulterior se va trata D: tratament anticonvulsivant E: cezariana de urgenta

127. [SRC20102] Hematomul retroplacentar, afirmatii FALSE: () A: complicatie frecventa B: metroragie, contractii, anomalii ale ritmului cardiac fetal C: risc de MFIU D: HRP mici nu prezinta riscuri E: risc de: CIVD, soc hemoragic matern

128. [SRC20103] Tratamentul sindromului HELLP este reprezentat de: () A: aspirina B: terminarea sarcinii prin cezariana C: diazepam D: terminarea sarcinii pe cale vaginala E: chiuretaj

129. [SRC20104] Tratamentul sindromului HELLP, afirmatii adevarate: () A: terminarea sarcinii imediat in orice conditii B: in caz de mare prematuritate poate fi justificata o asteptare care sa permita administrarea unei corticoterapii materne si fetale

C: tratamentul este terminarea sarcinii D: nasterea pe cale vaginala nu este posibila E: operatia cezariana este singura metoda indicata de terminare a sarcinii

130. [SRC20106] Operatia cezariana de urgenta este indicata in urmatoarele situatii: () A: sindrom HELLP B: eclampsie C: HRP D: preeclampsie E: HTAG 131. [SRC20107] Conduita impusa in caz de metroragie in primul trimestru de sarcina: () A: ecografie pelvina pe cale vaginala B: vizualizarea embrionului C: daca sarcina este oprita in evolutie sau este un avort spontan incomplet se impune cezariana D: daca retentia intrauterina persista la un nou control, dupa administrarea de uterotonice, se va indica aspiratie sub anestezie generala E: Misoprostolul se administreaza timp de 3 zile

132. [SRC20108] Urmatoarele afirmatii despre avortul spontan hemoragic sunt adevarate: () A: sangerari genitale foarte grave B: sangerari usoare C: debut de soc D: ecografia releva resturi trofoblastice cu embrion posibil E: aspiratie in urgenta extrema

133. [SRC20110] Conduita impusa in riscul avortului tardiv este urmatoarea: () A: internare B: odihna in pat C: hemograma, PCR D: cerclaj la cald E: tocoliza medicamentoasa este contraindicata

134. [SRC20111] Alegeti afirmatiile FALSE despre MFIU: () A: din nefericire, este un fenomen frecvent (1 sarcina din 1000) B: metroragie moderata C: disparitia miscarilor fetale active D: diagnosticul este pus prin laparotomie exploratorie E: niciodata nu se cunoaste cauza

135. [SRC20113] Circumstantele de aparitie a HRP sunt: () A: preeclampsie B: traumatism abdominal C: consum de cocaina D: diabet E: chorioamniotita

136. [SRC20114] Circumstantele de aparitie a HRP sunt: () A: preeclampsie

B: traumatism abdominal C: consum de cocaina D: diabet E: chorioamniotita

137. [SRC20115] Se intalnesc in hematomul retroplacentar urmatoarele: () A: hemoragii genitale incepand din al doilea trimestru B: metroragii cu flux abundent C: metroragii de culoare rosie aprinsa D: uter contractat E: anomalii ale RCF

138. [SRC20116] Alegeti afirmatiile FALSE in legatura cu placenta praevia: () A: sangerari genitale abundente B: contractii uterine C: placenta prea sus inserata D: placenta la mai multe de 4 cm de col E: placenta inserata foarte jos

139. [SRC20117] Afirmatii adevarate despre ruptura uterina: () A: survine rar in timpul travaliului B: favorizata de cicatrici de cezariana si miomectomie C: este nedureroasa cand anestezia peridurala este corect efectuata D: uterul ia forma unei clepsidre E: operatie cezariana de urgenta cu histerectomie sistematica

140. [SRC20118] Urmatoarele afectiuni contraindica sarcina la o femeie diabetica: () A: retinopatie florida B: nefropatie avansata cu insuficienta renala si HTA C: coronaropatie D: varsta inaintata E: avort in antecedente 141. [SRC20119] Urmatoarele afirmatii in legatura cu sarcina femeii diabetice sunt adevarate: () A: sulfamidele hipoglicemiante vor fi inlocuite cu insulina pe perioda sarcinii B: control glicemic perfect inainte de conceptie C: diabetul expune mama la riscuri grave, fatul nu are de suferit D: monitorizarea riguroasa nu este necesara E: gradul de risc vascular e imposibil de redus chiar cu monitorizare riguroasa si multidisciplinara

142. [SRC20120] Urmatorii sunt factori de risc de diabet gestational: (pg. 531) A: obezitate B: varsta <35 ani C: antecedente de preeclampsie D: antecedente de microsomie E: antecedente de malformatii

143. [SRC20121] Testul de despistare a diabetului gestational, afirmatii adevarat: () A: daca este negativ la prima vizita, va fi reluat in saptamana 30

B: este vorba de testul O'Sullivan C: este vorba de testul OMS D: este pozitiv daca valoarea glicemiei la o ora dupa ingerarea a 50 g de glucoza este >1.40 g/l E: este pozitiv daca este > 7.8 mmol

144. [SRC20123] Automonitorizarea diabetului gestational presupune: () A: glicemia capilara dimineata a jeun B: la 2 ore dupa inceputul fiecareia din cele 3 mese principale C: in timpul meselor principale D: inaintea fiecarei mese principale E: nu este necesara automonitorizarea

145. [SRC20124] Obiectivele glicemice in diabetul gestational sunt: () A: glicemie a jeun <0.95 g/l B: glicemia la 2 ore dupa fiecare masa <1.20 g/l C: glicemie a jeun <4 mmol D: glicemie la 2 ore dupa fiecare masa <6.7 mmol E: doar glicemia a jeun

146. [SRC20125] In prescrierea dietei la o femeie cu diabet gestational se tine cont de urmatoarele principii: () A: 50% glucide B: 3 mese si 3 gustari C: insulinoterapie daca nu se pot atinge obiectivele glicemice doar cu regim D: insulinoterapie de la inceput daca glicemia a jeun este mai mare de 1.20 g/l E: mai ales glucide cu index glicemic crescut si fibre

147. [SRC20127] Daca progesteronul plasmatic este < 5 ng/ml este vorba de: () A: sarcina intrauterina evolutiva B: SEU C: sarcina intrerupta D: sarcina heterotopica E: retard de crestere intrauterin

148. [SRC20128] SEU este sustinuta de urmatoarele elemente: () A: beta-hCG >1500 UI/l cu absenta sacului intrauterin la ecografie B: hematosalpinge ca semn indirect C: hemoperitoneu endometru gros, decidualizat si sac gestational intrauterin absent ca semn direct D: sac gestational extrauterin ca semn direct E: imagine "in cocarda" extrauterina la ecografie

149. [SRC20130] Tratamentul medicamentos in SEU se refera la: () A: este o alternativa rezonabila a tratamentului chirurgical B: consta in administrari multiple de Metotrexat 1 mg/kg C: injectiile in situ pentru sarcina cornuala D: injectii in situ pentru sarcina cervicala E: Metotrexatul este contraindicat

150. [SRC20131] Urmatoarele afirmatii despre scorul Fernandez sunt adevarate: () A: >=13 indica un risc crescut de esec al tratamentului medicamentos B: <12 , rata de succes a tratamentului medicamentos este >85% C: se aloca cate 1 punct, 2 sau 3 in functie de varsta gestationala, nivelul hCG, progesteron, dureri abdominale, dimensiunea hematosalpingelui, hemoperitoneu D: hemoperitoneul intre 1-100 ml primeste 2 puncte E: durerile abdominale spontane primesc 1 punct 151. [SRC20132] Indicatiile de tratament chirurgical in SEU sunt: () A: instabilitate hemodinamica B: dureri abdominale severe C: beta-hCG >5 000 UI/l D: hematosalpinge >4 cm la ecografie E: insuficienta renala sau hepatica

152. [SRC20133] Debutul travaliului poate fi precedat de: () A: pierderea dopului muc