Sunteți pe pagina 1din 9

T3 Col 01.09 Who I Am : "Orice are forma, poate fi definit. Si orice poate fi definit, poate fi invins".

Sun Tzu, 500 BC

Who I Am : "Orice are forma, poate fi definit. Si orice poate fi definit, poate fi invins". Sun Tzu, 500 BC T3 Col 01.09 Gleditsia triacanthos - GLADITA Gleditsia Sinensis
http://www.uniel.ro/preturi/preturi-gladita-chinezeasca-gleditsia-sinensis

Seminte Gard viu


Publicat 23 Feb 15:39 de persoana fizica octav,

Pret: 2 RON Tip anunt: Oferta

Localitate: Iasi Sterge / Modifica anunt Reinnoieste anunt Adauga la Galerie anunturi Printeaza pagina Trimite unui prieten Raporteaza abuz

puiet pt gard viu de gladita cu spini sau de catina fara spini se pot si planta Trimite emailsau contacteaza la

Puieti Gleditsia Sinensis


http://www.uniel.ro/preturi/preturi-gladita-chinezeasca-gleditsia-sinensis

Germinare Cand poarta e deschisa


http://johnnyntm.wordpress.com/2013/02/28/cand-poarta-e-deschisa/ Posted on februarie 28, 2013 by johnnyntm sunt unii care sar gardul. Iar atunci cand e inchisa, cei mai multi sar gardul. Asa ca in postarea de azi am sa ma ocup de garduri! (Oarecum si afectat de faptul ca unii mi-au sarit gardul in curte cu mana goala, si in afara curtii cu carca plina din pacate nu de ciomage). Deci nu orice fel de gard, ci unul viu. Unul care poate fi sarit, dar care se va face simtit in pielea celui care-l sare. Este vorba despre un gard viu facut din gladita (aka salcam boieresc, aka). Adica asta. Acum ca am vazut care este subiectul, sa trecem la partea de CUM. Pai, prima si cea mai simpla varianta este aceea de a cumpara puietul si de a-l planta pe locul dorit. Ca o paranteza, banuiesc ca v-ati prins deja ca nu sunt adeptul sportului de a cumpara una alta si ca prefer sa mi le fac singur (cand muncesti 10 -11 ore pe zi pentru

bani, nu prea iti vine sa ii arunci pe orice). Distanta de plantare intre puieti poate incepe de la 30 de cm. Modul de plantare a gardului in sine nu necesita cunostinte extraordinare, dar modul de obtinere a puietului depinde de cateva lucruri. Deci, daca vreti sa va obtineti proprii puieti de gladita, procedati in felul urmator. Luati semintele de gladita (iarasi revin la cumparat le puteti cumpara de pe net, sau le puteti aduna de pe la baza pomilor mai mari se gasesc in interiorul tecilor un fel de pastai ceva mai mari si maro), le puneti intr-un recipient cu apa fiarta si le lasati 1 sau 2 zile. Dupa aceasta perioada verificati cate din ele s-au umflat. Exact ca fasolea fiarta. Procentual vor fi putine. Eu am avut un procent de pina la 10%. Luati semintele umflate si le puneti in pamant, de preferat intr-un loc mai protejat. Celelalte seminte le puneti in alta apa fiarta. Inca 24 ore, alte seminte umflate; proces reluat de mai multe ori. Eu cred ca am ajuns la a cincea tura de mutat in apa fiarta. Dupa fiecare tura de pus in apa fiarta am mai obtinut 10 15 seminte umflate si numai bune de pus la incoltit. In pozele urmatoare o sa vedeti cum arata samanta plantata la jumatatea lunii ianuarie (la interior, se intelege). Aici se vede urmatoarea tura plantata ieri.

Aici sunt semintele puse in apa fiarta

O parte din cele care s-au umflat

si aici primul pom ce se ridica din seminte La final as adauga ceea ce trebuia sa mentionez inca de la inceput, si anume de ce am alege gardul din gladita. In primul rand pentru ca are o viteza de crestere mare; apoi pentru ca are tepi mari care descurajeaza orice fel de animal sa treaca in forta prin gard; pentru ca inverzeste si este o bariera contra vantului, plus ca are aspect frumos si pentru ca infloreste. Probabil ca ar mai fi motive, dar n-am mai cautat altele. Astea mi s-au parut suficiente. Daca v-am convins sa va faceti un gard ieftin, trainic, estetic si care nu poate fi furat cu una cu doua, va urez succes in cresterea lui. P.S. Daca vreti seminte de gladita pentru un copac, doi, trei, puteti sa imi cereti. Nu pot sa va dau pentru un gard intreg, caci am fost lenes in toamna si nu am adunat prea multe.

Update la plantarea Gladitei


Posted on aprilie 23, 2013 by johnnyntm
http://johnnyntm.wordpress.com/2013/04/23/update-la-plantarea-gladitei/

Acest articol este o continuare a celui de aici.

Dup o discuie avut cu un OM care a mbtrnit fcnd silvicultur am aflat c GLDIA este din categoria leguminoaselor i c prefer temperaturile ridicate. El spunea c se poate planta prin luna mai direct n sol. Ca un pont, mi spunea c seminele nu trebuie s le opresc, ci e mult mai simplu s le aez ntre dou foi de mirghel i s le frec puin pn se zgrie bine coaja aia a lor. Pe urm a spus c trebuiesc puse seara ntr-o farfurie cu ap cam ct s treac peste ele. Se verific dimineaa prin nepare cu un bold pentru a vedea care s-au nmuiat. Acelea n care boldul intr uor sunt bune de plantat. Pentru gardul viu plantarea se va face pe dou rnduri la o distanta de 20 25 cm ntre rnduri, i tot 20 25 cm ntre plante pe rnd, plantarea fcndu-se intercalat. Ca pont pentru plantare, dup ce se fac anurile, se uda bine, se pun seminele pe poziie, apoi se astupa cu un amestec de pmnt cu nisip. n felul acesta scade posibilitatea ca pmntul de deasupra s se fac scoar i s nu mai lase apa s ptrund n el. Mi-a mai spus ca n primul an pomii vor crete pn undeva pe la 40 cm, iar n al doilea an se vor duce aproape de 2 metri. Cnd o s-l mai prind la o discuie am s l ntreb i despre cum i cnd se tunde gardul. Pn atunci am s v art cteva poze cu pomiorii plantai de mine.

P.S. Sper c nu am scos pe nimeni din afaceri cu informaiile astea.

DETIN 2 KG DE SEMINTE GLADITA, FOLOSITA PENTRU GARD VIU IMPREJMUIRE TEREN.PRET:35 RONI/KG.
http://zahariaconst.sunphoto.ro/Vand_samanta_de_gladita_pentru_gard_viu NMULIREA PRIN SEMINTE-GLADITA Semnatul este o metod tradiional de nmulire att pentru plantele erboase ct i pentru cele lemnoase. In vederea asigurrii unui procent ct mai ridicat la rsrire este necesar, pentru speciile lemnoase, s se efectueze o pregtie a seminelor, difereniat n funcie de specia care se nmulete. Lucrrile premergtoare semnatului sunt redate n continuare. 1. Stratificarea se aplic seminelor recoltate la maturitate, att la speciile de foioase ct i la cele de rinoase prin care se asigur condiii de parcurgere mai rapid a perioadei de post-maturare i desfurarea procesului complex de germinare n condiii ct mai apropiate de cele naturale. Aceste condiii sunt: realizarea unui mediu permanent umed, meninerea unei temperaturi constante i potrivite speciei i o bun aerisire. Important este i respectarea duratei de pstrare. b) Stratificarea n platform este similar, dar se face la suprafaa solului (fig. 2.1). Pe un teren plan, adpostit, se delimiteaz o platform cu limea i lungimea corelate cu cantitatea de smn ce trebuie stratificat. Se niveleaz i se sap n jurul anului de scurgere a apei. Straturile succesive de , semine i nisip se aeaz peste un prim strat de nisip reavn aternut pe sol. Se completeaz cteva straturi de semine (6-7 straturi) cu lime descrescnd, rezultnd o form de prism triunghiular. Protecia mpotriva ngheului se realizeaz cu un strat de paie sau frunze uscate n grosime de 30-40 cm, peste care se strnge zpad. Se recomand montarea unor fascine verticale pentru a se asigura accesul aerului n interiorul grmezii. Seminele care se stratific pe platorm sunt castanele i ghindele deoarece acestea nu necesit dect un mediu de stratificare cu umiditate moderat. Stratificarea n lzi este indicat pentm cantiti mai mici de semine (fig. 2.1). Lzile trebuie s fie de dimensiuni convenabile, dar s aib capacul i pereii perforai. Seminele se aeaz n lzi n straturi Mediul de stratificare poate fi nisip de ru curat (cernut 0,7-1 mm) sau turb mruntit i cernut fin, care se umezesc dup stratificare, pn la 60-90%. La aceast umiditate se ajunge cnd, prin strngerea nisipului, acesta i pstreaz forma

fr s lase ap, iar turba las s ias picturi rare de ap. Metodele de stratificare difer n funcie de durata stratificrii, de cantitile de semine, de specie i de posibilitile de dotare. Stratificarea n an se practic n cazul cantitilor mari de semine pentm speciile care necesit stratificare din toamn pn n primvar: stejar, fag, carpen, jugastru etc. Se sap un an cu adncimea de 60 cm, lungimea de 200 cm i limea de 100 cm. (Fig. 2.1) Pe fundul anului se pun scnduri pentru a se asigura drenaj i aerisire. Peste acestea se aeaz un strat de nisip umed, n grosime de 5 cm. Seminele mari se aeaz n straturi subiri alternnd cu nisip (5-6 cm), ultimul strat fiind nisip. Stratificarea seminelor cu mrime mijlocie i mic se poate face n amestec omogen cu nisip sau turb mruntit n proporie de 1/3. Protecia mpotriva ngheului se realizeaz prin acoperirea anului cu un strat gros de 50 cm de paie, iar peste ele se strnge ^Pada. Locul unde se fac anurile pentm stratificat trebuie s ne protejate de cldiri. alternnde sau n amestec omogen cu mediul de stratificare. Lzile se pstreaz n beciuri sau depozite unde se realizeaz temperaturi de 3-5C i umiditate atmosferic 80-90%. Lzile se pot depozita i afar, unde se acoper cu zpad. In depozite, se efectueaz periodic controlul strii seminelor i completarea apei pierdute (prin cntrire). Pentm aceasta, coninutul lzilor se rstoarn, se nltur seminele alterate, se ud i se omogenizeaz amestecul, dup care se reintroduce n lzi. Stratificarea n depozite este necesar mai ales pentm speciile a cror durat de stratificare este mai mare de 5-6 luni sau se situeaz parial n sezonul cald. nainte de semnare, seminele stratificate se separ de nisip sau turb. 2. Umectarea se aplic seminelor cu tegumentul tare, mai puin permeabil. Umectarea se face nainte de semnat, n ap cu temperaturi diferite, n raport cu necesitile speciei i pe durate variabile (tab. 2.2). Seminele se in n ap pn la gomflare (umflare) sau n unele cazuri pn la declanarea germinaiei. Pentm durate mai lungi de meninere n ap, este necesar ca apa s se schimbe la 2 zile. Seminele vor fi acoperite cu ap. 3. Refrigerarea este un procedeu care se aplic speciilor ale cror semine germineaz mai bine dup parcurgerea unei perioade de temperaturi constant sczute (semnare de primvar). (Tab. 2.3). Seminele umectate sau meninute n mediu umed (nisip sau turb) i ambalate n pungi de polietilen sunt introduse n frigidere. 4. Tratarea hidro-termic se aplic seminelor cu tegumetul dur n scopul uurrii procesului de mbibare cu ap (salcm, gldia). Procedeul const n adugarea peste semine, a apei fierbini la temperatura de 98-100C. Timp de 2-3 ore temperatura apei se menine la 50-60C prin nvelirea vasului dup care seminele rmn n ap cea. 10-12 ore. n urma acestui tratament cu ap apar fisuri (crpturi fine), n tegumentul seminei i astfel seminele se gomfleaz. Tratarea chimic se realizeaz prin folosirea acizilor concentrai care subiaz coaja groas a unor semine. Se folosete acid sulfuric concentrat timp de 30-60 minute dup care seminele se spal cu ap pentm ndeprtarea acidului i sunt din nou tratate 30-60 minute, dup care se introduc n lapte de var pentm neutralizarea 5. acidului i se seamn. Uneori se aplic tratamente combinate, chimice i de alt natur. 6. Prencolirea. Cu dou sptmni nainte de semnat, seminele n amestec cu nisip umede, se ntind n strat subire n ncperi la temperaturi de 18-20C. Dup declanarea germinaiei, cnd rdcinua ajunge la 2-3 cm lungime, se ciupete la 1-2 cm de smn. Aceast lucrare suplinete efectuarea lucrrii de retezare a pivotului (rdcina principal)

puieilor n pepinier. Seminele care au fost tratate prin diferite procedee de grbire a germinaiei trebuie semnate imediat, i foarte ferite de uscciune (soare, vnt). De asemenea aceste semine necesit un teren bine pregtit i reavn. Protejarea seminelor de atacul duntorilor Seminele consumate frecvent de psri i roztoare, se prfuiesc nainte de semnat cu miniu de plumb sau se stropesc cu petrol sau esen de terebentin. Seminele plantelor sensibile la boli ce apar imediat dup rsrire, se dezinfecteaz cu formalin 0,1% timp de 5 minute, dup care se zvnt i se seamn imediat. La tratament se poate folosi i sulfatul de cupru. Semnatul mecanizat se utilizeaz mai puin n pepinierele spaiilor verzi care produc materialul sditor ntr-un sortiment variat i n cantiti mici. 2. Semnatul n paturi nutritive (Fig. 2. 4) Pregtirea paturilor const n urmtoarele lucrri: se sap anuri cu Fundul anului se mobilizeaz uor cu cazmaua, pentm a permite drenarea apei de udare. Substratul de cultur se pregtete dup una din reetele urmtoare: a) Amestec omogen, n grosime de 18-20 cm, din urmtoarele componente: 30% litier de molid n curs de descompunere. 50% humus de molid i 20% humus de fag, sau 55% litier de molid i 45% humus sau molid, sau 40% litier de molid. 60% humus de fag. tei sau com. Share on linkedinShare on facebookShare on twitterShare on emailMore Sharing Services