Sunteți pe pagina 1din 7

Lucy Riall a fost profesor de istorie la Birkbeck, Universitatea din Londra iar in prezent ocupa tot functia de profesor

dar in cadrul Departamentului de Istorie si Civilizatie la Institutul Universitar European din Florenta. Riall a studiat la Scoala de Economie si de la Universitatea din Cambridge, Londra. Ea a fost lector in istoria europeana moderna la Universitatea din Essex inainte de a trece la Birkbeck. Din 2004 a fost redactor al revistei trimestriale a istoriei europene. Una dintre cea mai importanta experta in istoria Italiei moderne, Riall a scris despre secolul al XIX-lea, stat-formare si nationalism in Italia si Sicilia. Mai multe dintre cartile ei trateaza istoria Risorgimento, Garibaldi: Inventarea unui Hero (2007) in care a examinat cultul popular a lui Giuseppe Garibaldi ca un fenomen cultural global. Lucy Riall a mai scris: Risorgimento italian: stat, societate si unificare nationala, Routledge, 1994; Sicilia si unificarea Italiei: politica liberala si puterii locale - 1859-1866, Oxford University Press, 1998; Risorgimento: istoria Italiei de la Napoleon la statul-natiune, Palgrave Macmillan, 2009. Cartea de fata, Italia in perioada Risorgimento stat, societate si unificare-nationala a fost publicata in 1994 iar limba romana a fost tradusa de Irina Ciornei-Sandu si publicata in 2007 la editura Artemis. Cartea are putin peste 150 de pagini si o bibliografie impresionanta, cu un continut impartit in 6 capitole care trateaza problema renasterii din punct de vedere istoriografic, politic, social, economic si national. In primele pagini ale cartii sunt prezentate evenimente de cronologie incepand din 1796 de la ocuparea spatiului italian de catre Franta si pana in 1870 cand trupele franceze se retrag din Roma, pentru razboiul franco-prusac si cateva harti cu statele italiene in perioada restauratiei si regatul italiei. Termenul Risorgimento, tradus literal inseamna renastere; aceasta perioada s-a desfasurat intre 1815 si 1860 si reprezinta una dintre cele mai contestate si controversate din istoria Italia. Atunci, statului italian modern isi dobandeste parintii sai fondatori Cavour, Mazzini, Garibaldi si ideile sale politice liberalism, nationalism, republicanism. Prin caderea vechiului regim
-1-

si dezvoltarea unui sistem parlamentar, prabusirea societatii rurale traditionale si nasterea vietii moderne urbane, tranzitia de la o economie feudala la una capitalista si inlocuirea identitatilor locale sau regionale printro cultura nationala unica, reprezinta transformarile esentiale ale acestei epoci, constituind si tema prezentei lucrari.

Risorgimento si istoria italiana, este numele primul capitol al cartii, in care Lucy trateaza problema renasterii din punct de vedere istoriografic si o trece prin curentele si ideologiile de-a lungul vremii. Probema este dezbatuta la inceput prin opiniile filosoful idealist Benedetto Croce si ale lui Antonio Gramsci. Croce era un idealist liberar care prin opinia sa aducea un plus importantei liberalismului din vremea renasterii - o aristrocratie spirituala formata din gentelmani loiali si cinstiti. Antonio Gramsci era un activist marxist si se opune acestor opinii ale lui Croce si acuza ca liberalismul si fascismul au puncte comune daca se refera la lupta de clasa, ceea ce nu duce sub nici o forma la unitate nationala savarsita prin risorgimento. Autoarea face aprecieri ca putini istoriografi au privit spre politicile urmate de guvernatorii papali, si de asemenea faptul ca relatiile dintre clasele sociale au fost apreciate ca o lupta intre fortele progresiste si cele reactionare unde progresul a fost identificat cu o ideologie liberala sau cu o burghezie urbana, comnerciala. Cercetand diferitele surse, Lucy observa un curent in istoriografia italiana si mondiala scrisa pana la jumatatea sec al XX-lea in care risorgimento era deseori alaturat cu fascismul, fapt care o serie de noi istorici de dupa 1945 cu un rol revizionist vin si spun ca istorici de pana la ei au fost partinitori si influentabili in scrierea sitorica si ca risorgimento s-a intamplat ca schimbari pe plan european intr-o maniera naturala, prin elemente de modernitate ale societatii, prin schimbarile pe plan politic, economic si social.

-2-

Risorgimento si guvernul de Restauratie, este cel de-al doilea capitol care la randul sau este impartit in trei subcapitole pentru a marca eficient perioadele cu putin inainte de 1815 si pana in 1860, astfel: Primul subcapitol este Introducere :criza vechiului sistem, incheierea tratatului de la Viena si perioada Risorgimento in care autoarea da cateva referinte privin perioada crizei vechiului sistem de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, probleme sociale si economice generate de aceasta criza, invaziile si ocuparea franceza din 1790-1800 care au pregatit perioada de Risorgimento, perioada Napoleoniana care se termina cu Congresul de la Viena, perioada de revolte a italienilor din 1820-1821 si importanta anilor 1848 si 1849. Al doilea subcapitol este Guvernarea in perioada Restauratiei Lucy prezinta evenimentele Renasterii italeiene din perspectiva guvernarilor dar concluzioneaza ca guvernele Restauratiei intaliene au fost privite ca intruchiparea unei incercari nefaste de-a reface structurile absolutiste care fusesera distruse de Revolutia Franceza si alianta dintre guvernele de Restauratie si Biserica, si alianta de Restauratie cu Imp. Austriac conservator s-au adaugat imaginii reactionare a Italiei. Al treilea subcapitol este denumit Esecul monarhiei administrative iar autoarea atrage atentia vis-a-vis de conceptul de monarhie administrativa unde trebuie sa se faca distinctia intre administratiile reactionare din vremea lui Leon al XII-lea sau Victor-Emmanuel I si acele administratiei, reprezentate de reformatori mai conservatori, cum ar fi Consalvi in Statele Papale sau Medici in Cele Doua Sicilii si faptul ca ideea de monarhie administrativa a fost intotdeauna controversata si nu a castigat niciodata acceptarea universala. Pentru a facilita orientarea cititorului la inceputul capitolului II Risorgimento si guvernul de restauratie, este prezentat un scurt rezumat a evenimentelor, cei care doresc o relatare mai detaliata ar trebui sa consulte expunerile generale folosite si de autoare : Stuart Woolf, Derek Beales, Harry Header si Frank Coppa. In acest capitol Lucy prezinta incercarile conducatorilor din perioada Restauratiei de-a institui regimuri stabile in Peninsula Italica intre anii 1815-3-

1860 numai ca reformatorii conservatori din guvernele de restauratie aveau tendinta de-a oscila intre vechi si nou, creand un proces de reforma slab si adesea inconsecvent. Reforma conservatoare in Italia de Restauratie era subminata de conflicte interne in cadrul administratiilor, de lipsa unor structuri reprezentative adecvate, aparate de stat greoaie si de tensiuni intre centru si periferie. Al treilea capitol este Risorgimento si societatea italiana si la randul lui este impartiti in tot trei subcapitole : Burghezie si aristrocratie, Saracii de la orase si sate, Controlul social si activitatea de caritate. Burghezie si aristrocratie, in acest subcapitol autoarea scoate in evidenta traditia indelungata care identifica perioada Risorgimento atat cu aspiratiile cat si cu interesele nationale ale burgheziei, cu un mod de abordarea mai putin politica a perioadei de Renastere care explica unificarea nationala in termenii dezvoltarii economice si sociale. Saracii de la orase si sate, este un subcapitol important si scos in evidenta intr-o oare care masura de Lucy din dorinta de-a prezenta cat mai fidel realitatile crunte ale italiei din perioada Risorgimento, in sine revoltele erau provocate de perioadele de criza profunda si saracie, bolile si epidemiile care a facut ravagii in doua randuri in acea perioada, faptul ca mamele isi paraseau copii si reveneau sa-i ia dupa ce situatia lor financiara se stabiliza si multe astfel de exemple, dar si faptul ca acum apare o noua clasa sociala de tip proletara. Controlul social si activitatea de caritate, este strans legat de subcapitolul anterior iar chestiunile tratate de autoare privind activitatile sociale reflecta ca urmare a saraciei. Toate aceste nenorociri de foamete, epidemii, semi-abandon, erau indatoririle statului sa le rezolve astfel s-au infiintat orfelinate, spitale si o dezvoltare inevitabila a acestei laturi cu un efect binevenit in ce priveste uniunea nationala si intrajutorarea. Dupa cum am vazut autoarea prezinta detalii privind subiectele care fac referire si in titlul si insista pentru a dezminte teoria gramsciana care vede un esec in revolutia burgheza, teama de dezordine populara influenta conceptiile
-4-

politice ale elitelor din mediul rural si din cel urban iar in acest context social pot fi intelese rasturnarile de situatii suferite de miscarile liberal-nationaliste intre 1815-1860. Al patrulea capitol Risorgimentosi dezvoltarea economica, este si el despicat in 3 mari subcapitole care din denumire te trimite direct la subiectele ce urmeaza a fi sustinute de Lucy, adica: Introducerea in care autoarea prezinta cadrul general al istoriei din punct de vedere economic pe toata perioada Renasterii de la problemele datorate crizei, la situatiile dificile din timpul revoltelor, situatia prospera in timpul ocupatiei franceze si celei austrieci, stramutarile din mediul rural spre cel urban, lupta dintre regimuri si instabilitatea pe plan politic, industrializare etc. toate aceste elemente care direct sau indirect influenteaza economia si/sau dezvoltarea ei. Protoindustrializarea si dezvoltarea economica reprezinta esenta acestui capitol in care Lucy aprofundeaza problematica industrializarii in Italia si efectele pe care aceasta le-a avut in economia ei. Nici in chestiunea industrializarii Lucy nu ezita sa reiea problema conflictului dintre clasele sociale si sistemului conservatorist de tip feudal si unul liber dornic de progres vazut ca si revizionist iar toata aceasta protoindustrializare este vazuta cu ochi buni si rai in perioada Risorgimento, interesat fiind teoriile cu care se confrunta istoricii pentru acesta problema. Nord si Sud, al treilea subcapitol isi face loc perfect in acest cadru iar autoarea se vede responsabila sa dezbata acest subiect de-o importanta deosebita in ce priveste actiunile din timpul Risorgimento si nu numai. Scoate in evidenta faptul ca pentru unitatea nationala acest dezechilibru de pondere economica este catastrofal astfel problema sudica sau siciliana a Italei trebuia rezolvata intr-un timp relativ scurt iar unii istoricii pun in seama acesteia pretextul ca partea Sudica a Italiei a fost mai mult folosita pentru importanele iesiri la mare, este interesant de urmarit acest subiect. Este tratat si subiecul cu privire la subdezvoltarea economica din lipsa unei agriculturi eficiente in partea de sud, acolo unde istoriografia de dinainte de 1945 spune ca se datoreaza persistentei traditiilor feudale.
-5-

Al cincilea capitol Risorgimento si nationalismul italian, este impartit tot in 3 subcapitole concludente si adica : Introducere, Politica nationalista si Dezvoltarea opiniei nationaliste. Introducerea acestui capitol, legat de nationalismul Italiei, aduce in discutie faptul ca nationalismul isi are triumful prin unificarea nationala de la sfarsitul Risorgimento, vorbeste despre oamenii mari si iubitori de patrie care s-au implicat in aceasta miscare cum ar fi Cavour, Victor-Emmanuel al II-lea sau Garibaldi - supranumiti si creatorii, autoarea face trimiteri la faptul ca istoriografia italiana este scrisa profund coplesita de nationalism. Politica nationalista, al doilea subcapitol ne vorbeste despre plitica nationalista din mai multe puncte de vedere si modul cum aceasta s-a manifestat in perioada Restauratiei. In primul rand autoarea ne face cunoscuta provenienta acestei politici nationaliste ca si parte componenta a doua curente pe de-o parte unul politic si revolutionar si pe de cealalta parte un curent stiintific si literar, ambele cu originile din timpul ocupatiei franceze. Dupa explicarea conceptului, Lucy trateaza marii revolutionari si oameni politici cu idei noi in parte si le descrie parcursul, mai precizeaza autoarea ca aceasta politica nationalista se face responsabila si pentru discrepanta dintre Nord si Sud dar si pentru unirea stransa dintre cele doua. Autoarea mai scoate in evidenta faptul ca acest nationalism al italeinilor a fost pus mai presus de orice si i-a inghitit pe toti obligandu-i sa faca un compromis pentru binele natiei. Urmatorul subcapitol Dezvoltarea opiniei nationaliste, continua pe cel precedent in care se inceara diferentierea conceptelor, cum ar fi cea al politicii nationaliste si-a cel al miscarii nationaliste, de faptul ca si discursurile nationaliste erau formatoare de opinii care la randul lor in randul oamenilor aveau o infleunta mai apasatoare decat importanta miscarilor politice. Autoarea mai atrage atentia ca opiniile nationaliste, manifestate prin sentimentul national aveau radacini putin mai vechi decat miscarile revolutionare, mai adica perioada luptelor dintre italieni si francezi, in care soldatii sesizau similitudinea natiei lor si ca ceva ii uneste. Lucy mai aminteste
-6-

si de existenta unor societati nationale, congrese nationale dar si faptul ca in toata miscarea Risorgimento dupa cum arata si studii recente exista o legatura nefasta intre miscarea nationalista si spatiul rural, adica miscarea nationalista nu era interesata de zona rurala iar la randul lor taranii nu deveneau interesat de miscarea nationalista. Ultimul capitol al acestei carti este Unificarea nationala si perioada post-Risorgimento care la randu-i e impartita in doua subcapitole si anume, Particularitatile italiene si O perioada Risorgimento revizionista?. Particularitatile italeiene, in acest subcapitol autoarea incearca sa aduca lamuriri si sa acopere cat mai mult efectele secundare aparute in urma Risorgimento, despre felul italienilor de-a fi datorita reactiilor lor etc. O perioada Risorgimento revizionista este ultimul subcapitol in care autoarea pune in corelatie evenimentele si explica cum istoriografia este influentata de evenimente in diferite moduri, prin acceptare sau prin nerecunoastere, prin faptul ca Risorgimento a fost vazut intr-o perioada a istoriografiei ca precursor al facismului, faptul ca istoriografia scrie despre Risorgimento si ca la randu-i Risorgimento a facut istorie etc.

Concluzii Aceasta carte are ca scop sa reprezinte in parte un ghid pentru diferitele modalitatili in care au fost si sunt interpretate unificarea italiei si perioada Risorgimento. Astfel, lucrarea este in linii mari o abordare tematica mai curand decat o relatare. Sunt prezentate harti si o schita cronologica pentru a indica principalele evenimente si geografia perioadei Risorgimento. Lucrarea prezentata pe langa informatiile istorice pe care le ofera si o multitudine de modele de scriere a istoriei si puncte de vedere diversificate.

-7-