Plantele si rolul lor in acvariu

Plantele intr-un acavriu sunt de o insematate ce nu trebuie negliajata, ele pot servi ca suport pentru depunerea icrelor, ascunazatoare pentru pui, ascunaztoare pentru pestii mai timizi (precum Discusul), ajuta la reciclarea anumitor substante din apa si nu in ultimul rand au importanta estetica, asigurand o frumusete aparte acvariului dumneavoastra. Insa cea mai importanta calitate a lor este aceea ca ele asigura oxigenul necesar pestilor dumneavoastra, prin procesul de fotosinteza (nu am sa va explic in ce consta acest proces, banuiesc ca stie toata lumea). Intr-un acvariu trebuie sa existe un echilibru intre plante (producatoare de oxigen solvit) si pesti, melci si alte vietuitoare ce consuma oxigenul solvit din apa si elibereaza dioxid de carbon. Si daca tot am vorbit de plante, am sa va spun ca ele se impart in doua categorii: inferioare si superioare . Cele inferioare sunt bacteriile si nu au clorofila, implicit nu sintetizeaza oxigen, sunt cel putin la fel de importante precum cele superioare. Probabil ca va intrebati de ce? Pai este destul de simplu: aceste microorganisme descompun rezidurile pestilor si plantelor si reprezinta prima veriga in lantul trofic dintr-un acvariu. O parte din substantele rezultate din procesele de descompunere realizate de bacterii sunt folosite de fitoplancton, el reprezentand cea de-a doua veriga in lantul trofic al unui acvariu. Dar ce este fitoplanctonul? Pai de fapt si de drept el este reprezentat de totalitatea algelor din acavriu (si se gaseste in orice acvariu). Ce sunt algele? Algele sunt plante microscopice care se inmultesc prin diviziune directa si plutesc in apa (adica duc o viata planctonica). Desi au o densitatea mai mare decat a apei, ele plutesc datorita cililor cu care sunt prevazute sau a bulelor de aer. Fitoplanctonul este foarte importat intr-un acvariu, daca se inmultesc prea mult sau mor (indiferent de motiv) in masa, cantitatea de oxigen din apa scade. O alta importanta a fitoplanctonului este aceea ca larvele unor pesti se hranesc cu el. Iata cateva din algele cel mai des intalnite in acvariu: algele verzi (Chlorophyceae), algele albastre (Cyanophyceae), alge brune (Phaeophyceae), algele rosii (Rhodophyceae) si diatomeele (Diatomeae) sau algele aurii. In afara de cele verzi, restul sunt daunatoare, insa trebuie avuta grija ca nici cele verzi sa nu prolifereze. Pentru a combate aparitia lor sau a le distruge, reglati intesitatea luminii si/sau folositi subtante chimice concepute special (cereti inainte sfatul unui specialist). Exista si alege special cultivate in acvariu (Nitella flexilis), ele sunt folosite ca suport pentru depunerea icrelor, in cazul pestilor ovipari. Plantele superioare se impart si ele in mai multe categorii, in functie de modul lor de viata: plante submerse (traiesc sub apa ), plante plutitoare (traiesc pe suprafata apei) si plate emerse (acestea se fiseza de solul acavariului si ies afara din apa). Plantele submerse elibereaza aproape intreaga cantitate de oxigen in apa, lucru pentru care sunt folosite cel mai des la amenajarea unui acvariu. Plantele plutitoare au radacina in apa si frunzele plutesc pe suprata ei, impiedicand patrunderea luminii in acvariu, fapt pentru care nu sunt prea apreciate si implicit folosite in acvaristica. Dar pentru ca au si ele frumuestea lor, in acavristica se folosesc speciile mici, ca: Lemna trisulca, Lemna minor, Lemna gibba, Sirodella polyrrhiza sau Azzola caroliniana. Atentie, sunt plante care se inmultesc usor, va recomand ca o data pe saptamana sa mai eliminati din ele. Oxigenul produs de ele este eliberat in aer, acesta fiind un alt dezavantaj al lor. Daca plantele plutitoare sunt folosite in proportie mica, plantele emerse nu sunt folosite deloc in

acvaristica. Acestea au radacina mare si infipta adanc in nisip, tulpina lunga si frunzele mari iesind din acavriu. Ele se folosesc la amenajarea de paludarii sau iazuri. Alegerea plantelor ce se protrivesc pentru acvariu dumneavoastra se poate face din magazine specializate, sub asistenta unui specialist si se face in functie de marimea acvariului, sistemul de iluminat si a speciilor de pesti pe care ii aveti sau urmeaza sa ii achizionati. Trebuie avuta in vedere atat necesitatile fizico-chimice (pH,duritate,temperatura) cat si pestii ce urmeaza sa ii introduceti in acvariu. Ce inseamana asta? Pai nimic mai simplu. Valorile pH-ului, duritatii si temperaturii plantelor trebuie sa fie aproximativ identice cu cele ale pestilor ce vor popula acvariul. Un alt criteriu este acela ca daca pestii dumneavoastra au obiceiul sa sape gropi (ciclizi) sau sa scurme solul acvariului (carasi, anumite specii de sanitari), trebuie sa alegeti plante cu radacini rezistente (la ciclizi se recomanda plantarea lor in ghivece). Nu uitati ca unele specii de pesti mananca si plante, fapt pentru care trebuie sa alegeti plante cu frunze groase, mari si rezistente. Iata cateva grupari de plante recomandate de Kaszoni (in ani 70) in functie de pesti care urmeaza sa ii introduceti in acvariu: 1. grup asiatic pentru anabantide: specii de Ambulia, feriga de apa (Ceratopteris), Hygrophila polisperma, specii de Cryptocoryne, iar ca plante plutitoare Pistia sau forma plutitoare a ferigi de apa; 2. grup asiatic pentru specii de Puntius: specii de Vallisneria, Ambulia, Cryptocoryne, Hygrophila, Acorus; 3. grup Asiatic pentru alte ciprinide (Danio, Esomus, Rasbora): specii de Ambulia, Nitella, Hygrophila, Vallisneria, Pistia; 4. grup Asiatic pentru ciclide (Etroplus): specii de Cryptocoryne si de Vallismneria; 5. grup African pentru ciclide ce scormonesc solul: specii de Valisneria, specii de Aponogetun, feriga de apa submerse; 6. grup sud-african pentru ciprinide si ciprinodontide ovipare: specii de Vallisneria, feriga de apa, Aponogetum, Nitella, Riccia, forme de ferigi plutitoare; 7. grup sud-african pentru caracid si ciclide mici: specii de Cabomba, Myriophyllum. Elodea, Heteranthera (Alternathera), Ludwigia si Vallisneria. 8. grup sud-american care rascolesc nisipul: unele specii de Sagittaria (sadite in ghivece), gramezi de Elodea ne sadite,la suprafata apei Azzola, Eichhornia; 9. grup sud-american pentru Pterophyllum (scalar), Symphysodon (discus) si Cichlasoma festivum: Vallisneria gigantean, specii de Sagittaria, specii de Echinodorus; 10. grup din America de Sud si Centrala (vivipari): specii de Myriophyllum, Cabomba, Nitella, Riccia, Ludwigia, Azolla, feriga plutitoare. Probabil ca veti spune ca nu mai este de actualitatea aceasta lista, iar eu va dau dreptatelucruri au evoluat foarte in ultima 40 de ani de acvaristica, speciile de plante folosite in acvaristica sau inmultit, deasemena au aparut o multime de stiluri de aquascaping, eu am mentionat lista pentru a face o idee, voi sunteti liberi sa modificati sa adaugati si sa stergeti in functie de ce va place.

Si plantarea vegetatiei este un proces ce trebuie facut cu mare grija si atentie, pentru a ne bucura de un acvariu frumos si echilibrat. Primul pas in acesta operatiune este spalarea si dezinfectarea plantelor intr-o solutie apoasa de permanganat de potasiu. Odata terminata aceasta operatiune, ar fi bine sa cream o schema a acvariului privita de sus, pentru a ne ajuta la amenajarea lui interioara. Plantarea se face intr-un strat de nisip (desi eu sincer nu o recomand din cauza faptului ca nu da posibilitatea radacinilor sa respire) de circa 3-5 cm sau pietris cu granulatie mica 1-3 mm. Se face gaura cu degetul mare/aratator in sol si se introduce radacina plantei, in ea avand grija ca aceasta sa nu se indoaie. In cazul in care radacina este prea mare, se va taia cu o foarfeca bine ascutita (pentru a se eviata zdrobirea), in asa fel incat sa intre complet in gaura facuta de dumneavoastra. Plantarea nu se face la voia intamplarii, ci se are in vedere ca plantele sa fie grupate pe specii, dimensiune, iar acolo unde situatia o permite (plante gen Cacomba) se vor grupa mai multe fire intr-o gaura sau ghiveci. Vegetatia se planteaza de regula cu radacina complet acoperita, mai putin in cazul vallisneriei (daca se astupa complet planta se sufoca). Mai trebuie sa stiti faptul ca in functie de marime, ele vor fi asezate in felul urmator in acavriu: cele inalte in partea din spate, cele medii la mijloc, iar cele mici in fata. De regula partea de centru-fata a acvariului este lasata libera, aceeasta fiind spatiul de inot al pestilor, sau este plantata cu specii mici de plante, care nu vor creste mai mult de 5 cm. Speciile de plante cu frunze late, gen Echinorus amazonicus, vor fi plantate in zona mediana (si central daca se poate) a acvariului, ele avand nevoie de o suprafata mare de dezvolatare. Plantele care necesita mai multa lumina vor fi sadite in zonele intes luminate (de regula portiunea centrala a acvariului). Daca vom popula acavriul cu carasi sau ciclide, este bine ca plantele sa fie plantate in ghivece, pentru a preintampina scoaterea lor din radacina.