Kosovo o dezbatere cu final nedecis

Kosovo (albanez: Kosova sau, n setul de form, Kosova) a fost, pn n februarie 17, 2008, cel puin n conformitate cu dreptul internaional, o provincie a Republicii Serbia. Apoi, dup ani de negocieri inutile cu Serbia, Guvernul din Kosovo a declarat unilateral independena n 2008. Acesta a fost ultima pies a puzzle-ului de Iugoslavia. Fosta "provinciei Kosovo" (10 887 km ) este situat chiar la sud de Serbia i se limiteaz la sud-est de Republica Macedonia, la sud-vest de Albania, la nord-vest de ctre Republica Muntenegru. De capital din Kosovo Pristina este (n limba srb) / Prishtin (n albanez). Kosovo, unde albanezii reprezint aproximativ 90% de dou milioane de locuitori, a fost recunoscut cea mai apropiat dat de ctre 60 de ri, inclusiv Statele Unite i 22 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene n ciuda a toate acestea, comunitatea internaional continu s solicite Belgrad i srbilor kosovari s accepte realitatea unui Kosovo independent. Kosovo, "copilul" srac i vistor al Americii Evenimentul Zilei [4/11/2011] Autor: Simona Mtie Kosovarii triesc n cel mai tnr stat din Europa, dar sperana le este insuflat de peste Ocean. Sunt optimiti i se bucur c nu mai sunt condui de srbi. Restul se construiete n timp. Kosovarii sunt pro-americani declarai, triesc cu gndul la viaa din SUA i le sunt recunosctori americanilor c i-au ajutat s pun capt dominaiei srbe.exist i un semn uria galben - "NEWBORN" (nou-nscut) - n centrul oraului, cu referire la naterea noii ri, acum trei ani "Serbia nu recunoate frontiera cu Kosovo, nu recunoate tampila de la vam, aa c nu putem face comer, nu vindem nimic i nu exportm nimic prin Serbia", explic Selimi. Srbii se plng de discriminare Srbii, majoritari n nordul rii, n Mitrovia, sunt nemulumii att de autoritile de la Belgrad, ct i de cele de la locuitori, iar traficul ilegal este estimat la 150 de milioane de euro anual Bojan Stojanovici, primarul din Gracania, ,crede c i Occidentul e vinovat, pentru c nu e atent la ce se ntmpl n Kosovo. Srbii nu sunt integrai n instituii, nu au sindicate, nu sunt organizai, de asta "nu fac proteste fa de creterea ratei omajului, aa cum se ntmpl n alte pri ale lumii", spune Vuk Mitrovici, directorul Centrului pentru Dezvoltarea Societii Civile. Un jurnalist srb se plnge c dei este limb oficial n stat, srba este neglijat. Nu sunt documente oficiale n srb, iar funcionarii din administraia local refuz s o foloseasc la ghiee, n coli sau universiti, dei srbii nu cunosc albaneza. Pritina, ora internaional ntr-un ora srac, cu 190.000 de locuitori, cteva mii lucreaz pentru misiunile ONU, UE i NATO. Exist 2.000 de ONG-uri active, unele susinute din afar. Pe lng

cartierele cu blocuri comuniste, Pritina devine un ora cosmopolit, care se dezvolt tot mai mult. Singurele cldiri moderne, de sticl, sunt, deocamdat, cele care adpostesc guvernul i misiunile internaionale. Boris Tadici: A gandi ca Serbia va renunta la Kosovo este o iluzie de R.M. HotNews.ro Duminic, 6 noiembrie 2011, 13:54 Actualitate | Internaional Presedintele sarb Boris Tadici a afirmat ca ideea de a renunta la interesele Serbiei in Kosovo pentru o accelerare a aderarii tarii sale la Uniunea Europeana este "o iluzie", relateaza AFP. "A gandi ca Serbia ar putea sa-si accelereze dramatic procesul de apropiere spre UE renuntand la interesele din Kosovo este o iluzie", a afirmat Tadici. "Serbia trebuie sa-si salvgardeze identitatea sa in Kosovo si sa obtina ce ii revine in calitate de stat, respectiv dreptul de a-si mentine integritatea", a spus Tadici Presedintele a respins ideea aplicarii planului lui Marti Ahtisaari pentru Kosovo. Acest plan al fostului insarcinat al UNU pentru dosarul Kosovo prevedea o independenta sub supraveghere internationala pentru provincie si o larga autonomie pentru sarbi. "Sunt profund convins ca aplicarea planului Ahtisaari va conduce, in doua sau trei decenii, la disparitia completa a poporului sarb din Kosovo", a argumentat Tadici. Presedintele a precizat ca va continua sa caute "o solutie care sa asigure un viitor european si prosperitate economica, protejand totodata interese legitime ale statului in Kosovo, la care Serbia nu poate sa renunte". Serbia considera in continuare Kosovo drept provincia sa meridionala si nu a acceptat niciodata independenta acesteia, proclamata in februarie 2008. O ameliorare a relatiilor dintre Belgrad si Pristina si, in special, reluarea dialogului deschis in martie sub auspiciile UE reprezinta conditii pentru ca Serbia sa poata obtine in decembrie statutul de candidat la UE. Relatiile cu Pristina sunt foarte delicate in acest moment, din cauza tensiunilor din nordul Kosovo unde sarbii, majoritari, refuza sa cedeze controlull asupra frontierei cu Serbia. Situatia din nordul Kosovo a antrenat suspendarea dialogului dintre Belgrad si Pristina. FrontNews. ublicat Duminica, 17 Februarie 2008 Oficialii rusi considera ca Uniunea Europeana ar putea deschide o cutie a Pandorei daca va recunoaste independenta provinciei. "Vrem sa ramanem in cadrul dreptului international", a cerut un oficial rus, avertizand ca recunoasterea Kosovo ar putea crea un precedent. Pe de alta parte, ambasadorul Albaniei considera ca proclamarea independentei Kosovo nu poate constitui un precedent, avand in vedere faptul unicitatea cazului. "Din anul 1999, Kosovo traieste o noua realitate, fiind, de facto, un stat independent (...) Kosovo este independenta pentru ca ea are institutiile sale alese prin vot democratic, isi are Presedintele, Parlamentul, Premierul, are propriul buget, are programele sale de dezvoltare, propria armata si forte de ordine", a declarat Dashnor Dervishi, ambasadorul Albaniei, intr-un interviu acordat FrontNews. ublicat Duminica, 17 Februarie 2008 -

3 Kosovo - ziua independentei Este oficial - Kosovo, cel mai nou stat de pe harta Europei de Alina Neagu HotNews.ro Duminic, 17 februarie 2008, 16:51 Actualitate | Internaional Provincia Kosovo si-a proclamat oficial independenta. Premierul kosovar Hashim Thaci a citit declaratia de independenta a provinciei in fata Parlamentului de la Pristina, iar Legislativul a votat declaratia, anunta agentiile de presa internationale. Parlamentul kosovar adopta legile privind drapelul si stema Kosovo. Problema imnului va fi rezolvata, probabil, mai tarziu. Imediat dupa ce declaratia de independenta a fost votata in Parlament, oamenii adunati sa sarbatoreasca pe strazile din Pristina au incins o hora a bucuriei. Hashim Thaci: Noul stat va garanta drepturile tuturor cetatenilor, inclusiv celor de alta etnie. "Este o zi minunata, la care am ajuns prin multe sacrificii", a afirmat premierul kosovar Hashim Thaci. El a declarat, in discursul sustinut in fata Parlamentului de la Pristina, ca noul stat va garanta drepturile tuturor cetatenilor. "Suntem de acord cu diversitatea, pentru ca diversitatea are beneficiile ei. Vom dezaproba orice manifestare impotriva cetatenilor de alta etnie", a afirmat Hashim Thaci, care si-a exprimat speranta ca noul stat va avea relatii bune cu vecinii. Potrivit lui Hashim Thaci, granitele noului stat vor fi cele stabilite in raportul trimisului special al ONU, Mahti Ahtisaari.. Tadici: Serbia nu va recunoaste niciodata independenta Kosovo Intre timp, intr-un discurs sustinut la Belgrad, presedintele sarb Boris Tadici a afirmat, inca odata, ca Serbia nu va recunoaste niciodata independenta noului stat si va incerca, prin mijloace pasnice si diplomatice, sa obtina anularea declaratiei de independenta a Kosovo. "Vom continua sa mergem pe linia Constituiei sarbe si sa nu acceptam un stat fals", a adaugat si primul-ministru sarb, Vojslav Kostunica. La randul sau, ministrul sarb pentru Kosovo, Slobodan Samardzic, a declarat, pentru AFP, ca institutiile sarbe din Kosovo vor fi mentinute in continuare in provincie, pentru a asigura "o viata normala" pentru cetatenii sarbi din provincie. El a explicat ca institutiile sarbe vor fi prezente acolo unde este posibil, in special in zona de nord a provinciei, locuita, in majoritate, de sarbi. Oficialul sarb a precizat si ca Belgradul va refuza cooperarea cu misiunea Uniunii Europene din Kosovo. Imediat dupa proclamarea indepenedentei provinciei, Rusia, care s-a opus vehement independentei Kosovo, a anuntat ca denunta independenta provinciei si a cerut reunirea, de urgenta, a Consiliului de Securitate al ONU. Dmitri Rogozin: Discutii "aprige" in Consiliul NATO - Rusia asupra situatiei din Kosovo

Joi, 29 septembrie 2011, 14:26 RIA Novosti Discutia privind situatia din Kosovo in cadrul Consiliului NATO-Rusia "a fost apriga", a declarat joi, pentru agentia oficiala RIA Novosti, ambasadorul Moscovei la organizatia nord-atlantica, Dmitri Rogozin. "In cele din urma, am cerut ca NATO sa efectueze o ancheta obiectiva asupra actiunilor militarilor sai, care au deschis focul asupra manifestantilor pasinici. Am cerut de asemenea sa fie recunoscut sau dezminitit faptul ca civili sarbi au fost spitalizati la Mitrovica cu rani cauzate de arme de foc si nu de gloante de cauciuc", a indicat ambasadorul. Rogozin a cerut ca NATO sa restabileasca imediat neutralitatea Fortei Internationale de Securitate (KFOR) in regiune. "Potrivit estimarilor noastre, si este evident pentru toti cei care se afla in regiune, fortele NATO au luat de multa vreme partea guvernului din Kosovo. Asta a permis albanezilor kosovari sa-i priveze pe sarbii kosovari de orice posibilitate de comunicare cu fratii si surorile lor care se afla pe teritoriul Sarbiei", a adaugat Rogozin. . Situatia de la frontiera administrativa care separa Serbia de Kosovo s-a agravat la jumatatea lunii septembrie, cand albanezii kosovari au preluat controlul asupra vamilor Brnjak si Jarinje, situate in nordul provinciei. Proclamarea independentei provinciei Kosovo imparte comunitatea internationala in doua tabere: marile puteri ca Statele Unite, Franta, Marea Britanie sustin proclamarea independentei provinciei, in timp ce Rusia si Serbia se opun vehement. In total, 20 de tari membre ale Uniunii Europene si alte 80 din intreaga lume ar urma sa recunoasca independenta provinciei locuita in majoritate de albanezi fata de Serbia. Printre statele care se opun proclamarii independentei Kosovo se afla si Romania. Publicat Duminic Boris Tadici: Renuntarea la Kosovo nu ne va accelera drumul catre UE Boris Tadici, a declarat ca renuntarea la provincia Kosovo nu ar accelera drumul catre Uniunea Europeana a tarii sale. "Sa credem ca Serbia si-ar accelera in mod miraculos procesul de aderare la UE, renuntand la interesele sale in provincia Kosovo este o iluzie" a declarat Tadici "Serbia ar trebui sa-si mentina identitatea in Kosovo si sa obtina ce ar trebui sa obtina ca stat, adica sa-si pastreze integritatea", a continuat presedintele sarb. Belgradul nu recunoaste declaratia de independenta a kosovarilor, din 2008 si considera ca teritoriul ii apartine in continuare. Tadici a respins, de asemenea ideea de a implementa planul propus de fostul trimis al Natiunilor Unite in Kosovo, Marti Ahtisaari. AGERPRES Vineri, 18 Noiembrie 2011 21.000 de srbi din Kosovo au cerut cetenia rus

eful delegaiei Belgradului la negocierile cu Pritina, Borislav Stefanovici, director politic n Ministerul srb de Externe, i-a criticat pe cei 21.000 de etnici srbi din Kosovo care au semnat un apel adresat Dumei de Stat a Rusiei, n care solicitau cetenia statului rus; Diplomatul srb a numit acest apel "o aventur", acuzndu-i pe semnatarii documentului de "nenelegerea sistemului relaiilor internaionale". "Un singur stat poate s le vin n ajutor srbilor din Kosovo i acesta este Serbia", a subliniat Stefanovici, menionnd c a discutat problema cu lideri ai municipalitilor srbe din nordul Kosovo, care l-au ntiinat c iniiativ n-a fost sprijinit de administraia local. "Privesc aceast iniiativ ca pe un demers din partea unui grup de ceteni", a afirmat Stefanovici, exprimndu-i regretul c acetia i vd viitorul separat de Serbia. "Doar Serbia acord i va acorda i pe viitor sprijin srbilor kosovari, iar restul nu este dect aventurism i nenelegere a sistemului de relaii internaionale i a legislaiei", a spus el. Potrivit postului de radio srb B92, aproape 21.000 de etnici srbi din Kosovo au solicitat, prin intermediul unui apel ctre Duma de Stat, cetenia rus pentur c Belgradul nu le acord un sprijin adecvat, iar Moscova poate face acest lucru. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat, c Rusia examineaz cu atenie apelul cetenilor srbi din Kosovo. Potrivit acestuia, srbii "sunt ntr-o situaie disperat i triesc un sentiment al lipsei de speran n condiiile n care, n pofida Rezoluiei 1244, sunt forai s se supun dictatului Pritinei i s renune la dreptul lor de autonomie local".

Kosovo
Kosovo - timpul pentru o nou abordare Este grav Occidentul? i, la fel cum exista scepticismul cu privire la politica occidental n Orientul Mijlociu, exist si ndoieli cu privire la ceea ce bombardamentele din Kosovo vor realiza pe termen lung. Ahmed Versi subliniaz faptul c, pn n prezent, srbii nu au permis ageniilor de musulmani ajutor pentru a merge n Kosovo. Unii voluntari individuali musulmani au ajuns n,dar nsprirea granielor din Kosovo a fcut acest lucru mai dificil. Conflictul bosniac a devenit o problem arztoare n lumea musulman. Musulmanii au donat bani,si sau nscris ca voluntari, prin intermediul Organizaiei Conferinei Islamice, principalul organism care reunete rile din lumea musulman. Dar, pe msur ce criza se desfoar, musulmanii o urmresc ndeaproape. Chiar dac sunt la mii de kilometri departe de Balcani, ei vd problema ca un test important pentru NATO i Occident. Dup 12 de ani de conflict ngheat, a devenit clar faptul ca problema statutul Kosovo rmne nerezolvata Un Kosovo-Serbia Tratatul de Pace?

12/10/2011 SETIMES Pristina sper c dialogul cu Belgradul care reglementeaz aspectele tehnice ntre cele dou ri ar putea deschide calea pentru un tratat de pace. Prin Muhamet Brajshori pentru Southeast European Times din Pristina - 12/10/11 Oficialii din Kosovo obiectiv pentru un tratat de pace cu Serbia. [Laura Hasani / SETimes] Oficialii kosovari i-au exprimat nevoia pentru un tratat de pace cu Serbia de a reglementa relaiile dintre cele dou ri i s pun capt conflictului regional de lung durat. Pn n prezent, un dialog privind reglementarea tehnice interstatale, cum ar fi libera circulaie a persoanelor i a electricitii, a avut loc, dar a lovit o piatr de poticnire peste tulburrile recente din nordul Kosovo. "Vom organiza reuniuni care guverneaz relaiile dintre Kosovo i Serbia, i din aceast nu putem scpa," vicepremierul Hajredin Kuci a declarat, n conformitate cu Kosova Sot. El a explicat c dialogul actual ar trebui s aduc un tratat de pace ntre Kosovo i Serbia. "Un tratat de pace ar putea indica o completare de toate chestiunile preliminare, care ar ncheia un capitol de conflict i s se deschid cooperarea provinciei Kosovo ce ar putea face acest lucru,. pentru a pstra identitatea naional, integritatea teritorial, precum i poziia pe care le deine", a declarat Kuci. El a spus c nu numai Kosovo vrea un tratat, dar, de asemenea, Serbia, i ntreaga lume democratic. "Am muncit din greu pentru libertate i independen a rii, i va continua s lucreze pentru pacea permanent n regiune. Pentru noi, integrarea europeana a provinciei Kosovo ar duce la stabilirea pcii permanente n regiune", a declarat Kuci. Declaraiile lui Kuci, totui, vin la un moment n care dialogul dintre Pristina si Belgrad este n ateptare, iar viitorul acesteia este nc neclar. n timpul discuiilor asupra statutului provinciei Kosovo-Viena, echipa Pristina Unitatea a propus un tratat de prietenie i vecintate cu Serbia, care va pune capt oficial conflictului i de a reglementa relaiile dintre cele dou ri, o propunere respins de Belgrad. Granit Kastrati, un om de tiin politic, a declarat pentru SETimes c un tratat de pace este binevenit, deoarece le-ar pune capt conflictului mentalitatea pe ambele fee. "Tratatele de pace au ntotdeauna un scop pozitiv s se ncheie cu un conflict i s reglementeze de stat-la-stat relaiilor; n cazul Kosovo i Serbia, un astfel de tratat se va termina atitudinea conflictului care exist pe ambele pri", a spus Kastrati. "Pristina i comunitatea internaional i-a exprimat nevoia de relaii mai bune,nu am crezut niciodat c Serbia va recunoate Kosovo .Din acest motiv, un tratat de pace ar trebui s reglementeze Pristina-Belgrad de cooperare prin intermediul unor modele inovatoare, cum ar fi modelul est-Germania de Vest,." a spus Kastrati. "Istoric vorbind, tratatele de pace au fost semnate de ctre state suverane i recunoscute, care Kosovo nu este, i n cazul n care Belgradul semne un astfel de tratat ar nsemna c Kosovo este recunoscut ca stat de la Belgrad", a spus Krstic.

Ahmet Berisha, un medic din Pristina, a declarat pentru SETimes c Serbia ar trebui s cear scuze pentru crimele comise n Kosovo. "n cazul n care un tratat este semnat fr scuze oficiale din Serbia, tratatul nu are nici o semnificaie pentru c pacea nu pot fi realizate fr iertare. Serbia a cerut scuze n Bosnia i Heregovina i Croaia, dar niciodat la Kosovo", spune Berisha. Fatlum Sadiku, un comentator politic,are ndoieli c un astfel de tratat va fi atins. "Un tratat de pace este o idee bun, n general, dar una rea n acest moment Kosovo i Serbia a se vedea unii pe alii ca dumani,. Aceasta este realitatea, i dialogul privind aspectele legate de baz nu se mic nainte, oferindu-nici o speran pentru o pace..Serbia va intra un an electoral i nici un politician nu va vorbi despre o astfel de idee, dar mai ales de patriotism sau naionalism pentru a obine voturi. " ntrebarea care se pune. n mod firesc, este dac apariia celui de-al 47-lea stat pe harta Europei confirmarea fragmentrii continentului va liniti apele n Balcani sau, din contr le va tulbura i mai mult readucndu-i zonei renumele nefast de butoiul cu pulbere al Europei.1 Geopolitica Universul Puterii, Silviu Negu, Editura Meteor Press, pg.337 Conflictul din zon, mult vreme latent (cu unele manifestri, precum cele din 1981 ale adepilor Albaniei Mari), devine fi dup ce, n 1989, preedintele Serbiei Slobodan Miloevici (ulterior i al Iugoslaviei), hotrte anularea statutului de provincie autonom al teritoriului Kosovo. Acutizarea situaiei din zon i posibilitatea ca n conflict s fie atrase i alte ri, care au pretenii teritoriale sau numai pentru a sprijini una sau alta din pri, a determinat intervenia comuntii internaionale, ndeosebi a marilor puteri, pentru rezolvarea pe cale panic a conflictului.2 Cu sprijinul Uniunii Europene i al Statelor Unite, la 17 februarie 2008, Kosovo i proclam independena. Un act foarte controversat i, neacceptat, n primul rnd de Serbia, Guvernul Srb considernd proclamarea independenei Kosovo o secesiune violent i unilateral a unei pri din teritoriul Serbiei i de aceea este nul i neavenit Vladimir Putin: Rusia se opune categoric independenei unilaterale a provinciei Kosovo. Aceasta ncalc legislatia internaional i are consecine imediate pentru Balcani i restul lumii. Exist ngrijorri potrivit crora Kosovo stabilete un precedent pentru eventualele micri de independen n regiunea Abhazia din Georgia, n regiunea Transnistria din Moldova i n zona Transivlania din Romnia.3 Problema Kosovo si relaia Romniei cu NATO Romnia i eecul campaniei pt vest Recentele tulburri tragice din Kosovo au relansat dezbaterea cu privire la rolul NATO n regiunea Balcanilor, numeroi analiti i oameni politici reliefnd c asemenea evoluii periculoase impun o lrgire a Alianei Nord Atlantice, cu precdere n aceast zon. Ideea c flancul sudic al NATO ar putea fi ameninat de conflicte de tipul celui izbucnit n Kosovo dac NATO nu i asum respnsabiliti sporite n zon.4
1 2

Ibidem pg.342 Geopolitica Universul Puterii, Silviu Negu, Editura Meteor Press, pg.337 3 Ibidem pg.341 4 Romnia i eecul campaniei pentru vest, Valentin Stan, Editura Universitii din Bucuresti 1999 pg. 102

Or, NATO nu dorete implicarea n conflictele regionale din Balcani. Una este s ai trupe NATO ntr-o operaiune sub egida ONU, n Bosnia, i alta este s oferi garan ii de securitate, prin Tratatul de la Washington, unei ri din zon, ceea ce poate duce automat NATO, nu ntr-o operaiune de meninere a pcii, ci ntr-un rzboi deschis cu potenialii inamici ai acestei ri.5 De aceea, trebuie s precizm c apariia unor conflicte n Balcani nu va favoriza lrgirea Alianei n zon, ci, dimpotriv, o va face i mai anevoioas n contextul actualelor planuri strategice i politici de securitate americane.6

5 6

Ibidem pg.103 Ibidem pg.104