Sunteți pe pagina 1din 1

Dunrea

Dunrea este cel mai important fluviu al Europei, fcnd legtura, prin intermediul axei fluviatile Rin-Main-Dunre, ntre Marea Neagr i Marea Nordului Dunrea izvorte din Munii Pdurea Neagr (Germania) i se vars n Marea Neagr printr-o delt. Dunrea strbate 10 ri (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaia, Serbia, Romnia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina) i 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad). Pe teritoriul Romniei, Dunrea intr n dreptul localitii Bazia i se mparte n 4 sectoare: 1. Bazia-Porile de Fier (Defileul Dunrii). 2. Porile de Fier-Clrai. 3. Clrai-Brila (Sectorul Blilor). 4. Brila-Sulina. Sectorul Bazia-Porile de Fier (Defileul Dunrii): Dunrea traverseaz Carpaii printr-o vale ngust cu perei verticali, principalul punct de atracie fiind Cazanele Mari i Cazanele Mici. Aceast poriune prezenta, nainte de amenajarea barajului de la Porilde de Fier, numeroase stnci i cataracte, fiind periculos pentru navigaie. Sectorul Porile de Fier-Clrai (Lunca Dunrii): aici Dunrea curge printr-un singur bra, are o albie larg i o lunc foarte extins. n acest sector se gsete barajul de la Porile de Fier 2 cu lacul de acumulare Ostrovu Mare. Tot aici s-a construit, n dreaptul localitii Giurgiu, podul complex (osea+cale ferat) Giurgiu-Ruse. Sectorul Clrai-Brila (Sectorul Blilor): se formeaz prin desprirea Dunrii de 2 ori n cte 2 brae care nchid 2 incinte: Balta Ialomiei i Balta Brilei (Insula Mare a Brilei). Aceste suprafee, n trecut mltinoase, au suferit lucrri de desecare i ndiguire, fiind n prezent utilizate agricol. Sectorul Brila-Sulina (Dunrea maritim): se numete astfel deoarece, datorit adncimilor mari, aici pot circula nave cu un pescaj maxim de 7m, spre deosebire de restul Dunrii, unde pescajul maxim este de doar 2m. n acest sector, Dunrea se desparte n 3 brae: Chilia, Sulina, Sfntu Gheorghe. Din Lungimea total a Dunrii (2860km), 1075km sau 38% se regsesc pe teritoriul Romniei. Dunrea transport anual 30.000.000 de tone de aluviuni i deine din potenialul hidroenergetic al rii noastre.