Sunteți pe pagina 1din 6

ABSENTEISMUL ŞCOLAR

Argument
Mutaţiile din societatea şi din familia contemporană (problemele economice,
problemele de relaţionare între părinţi şi copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea
rolurilor, suportul emoţional redus, supraîncărcarea profesională a părinţilor etc.) pot
determina o serie de probleme importante la adolescenţii zilelor noastre.
La acesta se adaugă presiunea grupului, metodele educaţionale slabe, inconstanţa,
supraîncărcarea şcolară, disfuncţiile în evaluare şi notare, frica de examene etc., care
constituie adevăraţi factori perturbatori pentru elevi, care din păcate, uneori evită
confruntarea cu „problema” prin fuga de la ore.
Fenomenul absenteismului înregistrează creşteri semnificative an de an, atingând în
prezent cote alarmante, mai ales la nivel liceal.[1]Stăpânirea şi eradicarea lui nu sunt
posibile fără dezvăluirea şi cunoaşterea în profunzime a cauzelor care îl generează şi fără
adaptarea şi amplificarea unor măsuri de intervenţie eficace.
Definire, caracterizare, forme
În literatura de specialitate putem întâlni mai multe definiţii ale fenomenului:
- Problemă socială, conduită evazionistă, cronică, care reflectă atitudinea structurată a lipsei
de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară;[2]
- Problemă predominant emoţională (conduită de tip evazionist, de evadare fizică şi
psihologică din situaţia percepută ca traumatizantă);[2]
- Formă de manifestare a devianţei şcolare (semnal tardiv al existenţei unor probleme);[2]
- Reducere a ataşamentului şi a integrării, identificare scăzută cu obiectivele şi aspiraţiile
grupului de elevi;[2]
Literatura de specialitate face distincţie între următoarele forme ale absenteismului
şcolar[1] :
- Absenteismul selectiv (fuga de la şcoală este frecventă la o singură disciplină sau doar la
câteva discipline);
- Absenteism generalizat (fuga de la şcoală este frecventă şi generalizată, prefigurează
abandon şcolar);
Studiile consacrate analizei fenomenului absenteismului şcolar menţionează
următoarele cauze favorizante ale fenomenului:
Cauze care ţin de personalitatea şi de sănătate a elevului: motivaţie şcolară scăzută,
lipsă de interes, încredere scăzută în educaţia şcolară, oboseală, anxietate, autoeficacitate
scăzută, imagine de sine deteriorată, sentimente de inferioritate, abilităţi sociale reduse,
pasivitate; la care se poate adăuga refuzul de a adera la o alegere făcută de alţii ( ca reacţie
la presiunea exercitată de dorinţele adulţilor).[3]
Cauze care ţin de familie, condiţiile socio-economice ale familiei: sărăcia, stil
parental indiferent, neglijent, familii dizarmonice, părinţi foarte ocupaţi sau plecaţi în
străinătate.
Cauze care ţin de contextul şcolar specific (inclusiv relaţia profesor-elev): presiunea
grupului, supraîncărcarea şcolară, comunicare defectuoasă elev profesor (ironizarea,
umilirea elevului), evaluarea subiectivă, frica de evaluare, conflict cu colegii, practici
educative percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate între aspiraţiile,
trebuinţele de învăţare şi oferta educaţională a şcolii; se poate manifesta şi ca formă de
apărare împotriva disciplinei excesiv de rigide şi severe.
Una dintre cauzele cu foarte mare importanţă este şi variabila vârstă.
Astfel, la elevii din clasele mici, fuga de la şcoală poate fi o manifestare a „fobiei
şcolare”, al cărei cauze trebuie căutată în: dependenţa crescută de părinţi; părinţi care
valorizează excesiv educaţia şcolară; stilurile parentale protectoare, autoritare sau
indiferente; strategie defensivă faţă de colegii violenţi, eşecul şcolar, situaţii umilitoare[2,5]
La elevii mari, fuga de la şcoală este rezultatul unei opţiuni[4] (proces de deliberare,
luare a deciziei), al căror cauze pot fi: frica de evaluare, de eşec, fobia sau anxietatea
socială ( frecventă în perioada adolescenţei, manifestată prin anxietate faţă de situaţia de a
fi observat de colegi, teama de a vorbi în public, teama de a interacţiona cu persoanele de
sex opus, teama de critică, stimă de sine scăzută) [6]; teama de pedeapsă, teama de a
pierdere a statutului în grup.
Fenomenul fugii de la şcoală poate produce progresiv o serie de prejudicii în primul
rând elevului care se angajează în această acţiune, cât şi în anumite circumstanţe agravante,
societăţii în general. Schematic, aceste prejudicii pot fi:
- Sancţiuni, constrângeri ale şcolii asupra elevului, conform regulamentului şcolar: nota
scăzută la purtare, în funcţie de numărul de absenţe; transferul la altă unitate şcolară;
exmatricularea
- Lacune în procesul achiziţionării informaţiilor, competenţelor, deprinderilor învăţării, care
atrage după sine corigenţa sau repetiţia, care este în strânsă corelaţie cu abandonul şcolar[2]
- Dezinteresul faţă de activitatea cognitivă este înlocuit de elev în majoritatea cazurilor de
alte activităţi, incompatibile cu şcoala, precum: jocuri pe calculator; jocuri de noroc care
pot duce până la dependenţă; vizionarea excesivă a programelor TV, a filmelor cu mesaj
negativ; frecventarea „în găşti” a unor baruri, cafenele din dorinţa de a-şi afirma
independenţa. Factorii de personalitate predispozanţi (stima de sine scăzută, labilitatea
afectivă, carenţele în structurarea identităţii de sine, imaturitatea) şi o situaţie de criză (eşec
şcolar, nivel redus de comunicare sau interrelaţionare cu părinţii) se poate asocia cu
consumul de alcool, tutun, droguri.
- Personalitatea părinţilor (instabili afectivi sau care consumă ei înşişi alcool / droguri),
familia dezorganizată, şomajul, climatul afectiv negativ din familie, provenienţa elevului
din medii sărace, aderarea la diferite bande pot genera un supraeu slab şi forme delictuale
de comportament: vagabondaj, furt, agresivitate fizică şi verbală îndreptată asupra
colegilor, profesorilor, părinţilor.[3]
Obiectivul cercetării
Pornind de la faptul că, contextul şcolar reprezintă unul dintre factorii care
favorizează absenteismul şcolar, studiu îşi propune să identifice principalele cauze ale
producerii fenomenului în şcoala noastră.
Ipotezele cercetării
Ipoteza generală
Adaptarea practicilor educaţionale eficiente la o populaţie şcolară dată, previne
apariţia unor comportamente de risc la adolescenţi
Ipoteze specifice
Lipsa de adaptare a practicilor educaţionale eficiente la o populaţie şcolară dată,
favorizează apariţia fenomenelor de absenteism
Fenomenul de absenteism şcolar favorizează apariţia unor comportamente de risc la
adolescenţi
Metodologia cercetării
Instrumentele utilizate pentru a întreprinde studiul au fost chestionarele, pentru elevi
şi cadre didactice, de identificare a cauzelor care determină fenomenul absenteismului.
Aceste chestionare au cuprins 4 itemi, care au vizat următoarele aspecte ale
fenomenului:
• Motivele care determină să absenteze de la şcoală
• Preocupările pe care le au atunci când absentează de la ore
• Identificarea persoanelor cu care absentează
• Identificarea unor măsuri care ar avea ca efect reducerea fenomenului
Eşantionul cercetării
La acest studiu au participat:
a) 401 elevi din ciclul liceal, dintr-un total de 436 de elevi
b) 37 de cadre didactice, dintr-un total de 40 de cadre didactice
Subiecţii au provenit din singurul grup şcolar dintr-un mediu urban, judeţul
Covasna.
Elevii şi profesorii au completat chestionarele în mod individual, la orele de
dirigenţie.
Prezentarea şi interpretarea datelor
1. Motive pentru care elevii absentează de la ore
În urma analizei răspunsurilor, au fost identificate următoarele motive care
determină absenteismul şcolar:
În viziunea cadrelor didactice itemii 1 şi 5 au fost identificaţi ca factori principali
ce-i determină pe elevi să absenteze de la ore (cu un procent egal la fiecare item – de
24,32%) Acesta este urmată de itemul 3, cu un procent de 21,62%
În viziunea elevilor, cele mai importante motive pentru care elevii absentează de la
ore sunt: itemul 1, cu un procentaj de 29,42%, itemul 2 cu un procentaj de 27,93%, în timp
ce itemul 3, este identificat cu un procent de 24,68%, din totalul elevilor chestionaţi.
Item Nr. elevi Clasamant Nr. profesori Clasament
1. Orele sunt plictisitoare 118 1 9 1
2. Mod de predare neatractiv 112 2 5 3
3. Prea multe ore de curs 99 3 8 2
4. Colegii de clasă 28 5 4 4
5. Eticheta "tocilar" 34 4 9 1
6. Munceşte ptr. a se întreţine 10 6 2 5
Tabel 1. Frecvenţa răspunsurilor elevilor şi cadrelor didactice, privind motivele pentru care
elevii absentează de la ore
În procente, situaţia stă în felul următor:
Nr. elevi
Nr. profesori
1. Orele sunt plictisitoare 5%
8% 2% 24%
7% 30% 2. Mod de predare neatractiv 24%
3. Prea multe ore de curs
25% 4. Colegii de clasă
28% 14%
5. Eticheta "tocilar"
11%
6. Munceşte ptr. a se întreţine 22%

2. Preocupările elevului atunci când absentează de la ore


În ceea ce priveşte identificarea preocupările elevilor atunci când aceştia absentează,
putem observa o ierarhizare asemănătoare a opiniilor cadrelor didactice şi al elevilor:
Astfel, itemul 3 la elevi apare cu un procentaj de32,66 %, în timp ce la cadre
didactice cu 32,43%; itemul 1 la elevi este identificat cu un procent de 27,68 %, iar la
cadre didactice cu 29,72%; itemul 2, ocupă locul 3 în ierarhizarea preocupărilor pe care le
au elevii atunci când absentează de la ore, cu un procentaj de 24,43% la elevi şi unul de
23,51% la cadre didactice.
Item Nr. elevi Clasament Nr. profesori Clasament
1. Merge la club de internet 111 2 11 2
2. Este cu prietenii 98 3 5 3
3. Merge în baruri / cafenele 131 1 12 1
4. Se plimbă prin oraş 28 4 4 4
5. Stă acasă 17 5 2 6
6. Altele 16 6 3 5
Tabel 2. Frecvenţa răspunsurilor elevilor şi cadrelor didactice, privind preocupările pe care
le au elevii atunci când absentează de la ore
În procente, situaţia apare în felul următor:

Elevi
1. Merge la club de internet Profesori
4%
2. Este cu prietenii 8%
7% 4% 28%
5%
30%
3. Merge în baruri / cafenele 11%

33%
4. Se plimbă prin oraş
24% 14%
5. Stă acasă 32%

6. Altele

3. Identificare persoanelor cu care elevul absentează de la ore


În urma analizei răspunsurilor în ceea ce priveşte persoanele cu care elevul absentează,
persoanele identificate se pot situa astfel:
În viziunea elevilor, absenţele de la ore se fac împreună cu colegii, cu un procentaj
de 40,89%, urmată de itemul „prietenul/prietena”, cu un procentaj de 30,17%, în timp ce
itemul „colegii din alte clase” apare cu un procentaj de 24,93%
În viziunea cadrelor didactice, itemii „cu colegii de clasă” şi cu „colegii din alte
clase” este identificat cu un procentaj egal de 45,94%, acesta fiind urmată de itemul
„prietenul/prietena”, cu un procentaj de 37,83%.
Item Nr. elevi Clasament Nr. profesori Clasament
1. Cu colegii de clasă 164 1 17 1
2. Cu colegii din alte clase 100 3 17 1
3. Singur 51 4 3 3
4. Cu prietenul / prietena 121 2 14 2
5. Alte persoane 34 5 3 3
Tabel 3. Frecvenţa răspunsurilor elevilor şi cadrelor didactice privind persoanele cu care
absentează elevii de la ore
În procente, situaţia stă în felul următor:
Nr. elevi
7% 1. Cu colegii de clasă Profesori

26% 35% 6%
2. Cu colegii din alte 26% 31%

clase
3. Singur 6%
31%

11% 21% 4. Cu prietenul / prietena

4. Identificarea unor măsuri5.care


Alte persoane
ar reduce fenomenului de absenteism şcolar
În ceea ce priveşte identificarea unor măsuri care ar determina reducerea
absenteismul elevilor de la ore, opiniile sunt următoarele:
În viziunea elevilor, itemul „ore mai atractive” se clasează pe locul 1, cu un procent
de 22,44%, urmată fiind de itemii „profesori mai indulgenţi la ore” şi „ore mai scurte” cu
un procent egal de 19,70%. Dintre cele mai frecvente măsurile identificate de către elevi,
(cu un procentaj total de 8,97%) la itemul „Altele” putem aminti:
- simplificarea programelor şcolare;
- modificarea atitudinii şi stilului educaţional al cadrelor didactice;
- comunicare elev-profesor mai eficient;
În viziunea cadrelor didactice, printre măsurile care ar reduce absenteismul şcolar,
se numără: ore mai atractive, mai scurte şi mai puţine pe zi, cu un procentaj egal de
18,91%, urmate fiind de itemii „urmarea unui alt profil” şi „Alte motive” ( cu un procent
egal de 16,21%). Dintre măsurile cele mai frecvent identificate de cadre didactice la itemul
7, putem aminti:
- înfiinţarea unui cabinet de asistenţă psiho-pedagogică;
- creşterea numărului de ore alocat disciplinelor opţionale;
- supravegherea mai atentă a elevilor de către părinţi;
Nr.
Item Nr. elevi Clasament profesori Clasament
1. Ore mai atractive 90 1 7 1
2. Profesori mai indulgenţi la ore 79 2 1 4
3. Ore mai scurte 79 2 7 1
4. Mai puţine ora pe zi 76 3 7 1
5. Urmarea unui alt profil 23 5 6 2
6. Pedepse mult mai severe 18 6 3 3
7. Altele 36 4 6 2
Tabel 4. Identificare unor măsuri care ar reduce fenomenul absenteismului şcolar din punct
de vedere al elevilor şi al cadrelor didactice
În procente, situaţia apare astfel:

Nr. elevi
1. Ore mai atractive
2. Profesori mai indulgenţi la ore
4% 9% 22% Profesori
6% 3. Ore mai scurte
16%
4. Mai puţine ora pe zi 8%
19%
3%
19%
20%5. Urmarea unui alt profil
16% 19%
20% 19%
6. Pedepse mult mai severe
7. Altele

Concluzii
În urma prelucrării şi interpretării datelor cercetării întreprinse, se constată că
ipoteza generală de cercetare se confirmă şi ca atare, putem afirma că principalele cauze
care determină absenteismul în şcoala noastră sunt factori ce ţin de contextul şcolar:
practici educative percepute de elevi ca fiind ineficiente, supraîncărcarea şcolară şi
presiunea grupului.
De asemenea a reieşit că activitatea cognitivă este înlocuit de elevi în marea
majoritate a cazurilor de activităţi incompatibile cu şcoala (frecventarea unor baruri /
cafenele, cluburi de internet) şi că absenteismul şcolar al elevilor din şcoala noastră se
soldează cu practicarea unor comportamente de mare risc.

Bibliografie

[1] Cosmovici, A, Iacob, L. – 1999, Psihologie şcolară, Ed. Polorom, Iaşi, pag. 230-
231
[2] Neculau, A. – 1996, Psihologie socială, Ed. Exe, Cluj Napoca, a. 156
[3] Nedelcea, C. – 1999, Optimizarea comportamentului între educaţie şi
psihoterapie, Ed. Sper, Bucureşti, pag. 87 - 89
[4] Sălăvăstru, D. – 2004, Psihologia educaţiei, Ed. Polorom, Iaşi, pag. 258-262
[5] Smith, E., Nolen-Hoeksema, S., Fredrickson, B.,Loftus, G.R. – 2005, Introducere în
psihologie, Ed. Tehnică, Bucureşti, pag.599
[6] Toma, S., Năstăsescu, S. – 1999, Pedagogie – Ora de dirigenţie, Ed. Proarcadia,
Bucureşti, pag.20-42