Sunteți pe pagina 1din 46

Testul nr. 1. Subiectul 1. Notiuni generale despre drepturile reale. 1.1.

Definiti notiunea de drept real si definiti fiecare drept real. Drept real este acel drept subiectiv civil in virtutea caruia titularul exercita prerogativele conferite de lege ,in mod direct si nemijlocit, asupra unui bun determinat, fara concursul altor persoane. Drepturile Reale se clasifica in: drepturi reale principale si drepturi reale accesorii. Conform Codului Civil din categoria Drepturilor Reale Principale enumeram: - 1. dreptul de proprietate (care poate fi publica si privata) bazindu-ne pe hotarirea Curtii Constitutionale putem defini dr. De proprietate ca un drept subiectiv civil ce apartine pers. Fizice, pers. Juridice, statului sau unitatilor administrativ teritoriale , asupra bunurilor mobile sau imobile, exercitind asupra lor atributele de posesie, folosinta si dispozitie in mod exclusiv si perpetuu prin putere proprie si in interes propriu in conditiile legii. - 2. dreptul de uzufruct Conform Codului Civil uzufructul este dreptul unei persoane numite uzufructuar de a folosi pentru o perioada determinata sau determinabila bunul unei alte persoane numite nud proprietar si de a culege fructele bunului intocmai ca proprietarul, insa cu indatorirea de a-i conserva substanta. - 3. dreptul de uz este un drept real, dezmembramint al Dreptului de Proprietate, in virtutea caruia uzuarul poate folosi bunul si culege fructele necesare pentru nevoile proprii si ale familiei sale. - 4. dreptul de abitatie este un drept real, in temeiul caruia titularul Dreptului de Abitatie are dreptul sa locuiasca in locuinta unei alte persoane impreuna cu sotul, copii, chiar daca nu a fost casatorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitatia. - 5. dreptul de servitute acesta este un dezmembramint al Dr. De proprietate constituit in favoarea proprietarului fondului dominant si care acorda anumite prerogative stabilite prin actul de constituire asupra fondului aservit. - 6. dreptul de superficie este dreptul real imobiliar, de a folosi terenul altuia in vedere exploatarii unei constructii(deasupra, sub aceste teren) sau a exploatarii unei contructii existente. Din categoria drept reale accesorii Ccivil include doar dreptul de gaj, in care legiuitorul a inclus si dr. De ipoteca. Dr de gaj - este Garantie instituita de lege potrivit careia debitorul raspunde pentru toate creantele chirografare cu intregul sau patrimoniu, cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente sau viitoare. Este un drept real in a carui temei creditorul poate pretinde
satisfacerea creantellor sale fata de ceilalti creditori

1.2.Comparati drepturile reale intre ele , precum si comparati drepturile reale in general cu drepturile de creanta. Dreptul de uz si dreptul de abitatie reprezinta varietati a dreptului de uzufruct si din acest considerent legiuitorul extinde asupra uzului , abitatiei prevederile Dr. De uzufruct , insa cu exceptia ce deriva din esenta uzului sau abitatiei.Uzufructul, uzul si abitatia sunt considerate drepturi reale se sine-statatoare.Dr de abitatie, de uz se stinge in aceleasi temeiuri ca si uzufructul si produce aceleasi efecte juridice.

Comparaie ntre drepturile reale i drepturile de crean.Ambele sunt drepturi patrimoniale. Dar ele se deosebesc n primul rnd prin structura lor: n dreptul real o singur persoan n faa lucrului; n dreptul de crean, dou persoane.Cele dou drepturi au o natur foarte diferit: de exemplu, uzufructuarul are dreptul de folosin pe cnd locatarul are dreptul pe care nchiriatorul i l-a dat de folosin; unul are un drept real, cellalt un drept de crean.Alte deosebiri:- privind subiectele i obligaiile subiectului pasiv; n principiu,drepturile real sunt absolute, pe cnd drepturile de crean suntrelative;- drepturile reale prezint dou importante prerogative i anume: dreptul de urmrire i dreptul de preferin. 1.3. Expuneti-va parerea, in baza legislatiei civile in vigoare,privind faptul daca dreptul de gestiune economica si dreptul de administrare operativa pe care il au inreprinderile municipale si intreprinderile de stat asupra bunurilor publice fac parte din categoria drepturilor reale. Subiectul 2. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica. 2.1. Definiti Exproprierea pentru cauza de utilitate publica si identificati incidenta pricipiului inviolabilitatii proprietatii asupra institutului juridic al exproprierii. Prin expropriere se intelege transferul de bunuri si de drepturi patrimoniale din proprietatea privata in proprietatea publica , transferul de catre stat de bunuri proprietate publica ce apartin unei unitati administrativ-teritoriale , sau cedarea catre stat sau catre unitateadministrativ teritoriala a dr, patrimoniale in scopul efectuarii de lucrari de lucrari pt cauza de utilitate publica , in conditiile prevazute de lege.

2.2. Determinati si relevati continutul etapelor procedurii de exrpopriere pentru cauza de utilitate publica. Procedura exproprierii se desfasoara n trei etape reglementate distinct n lege: 1) utilitatea publica si declararea ei; 2) masurile premergatoare exproprierii; 3) exproprierea si plata despagubirilor. 2.2 relevati continutul etapelor procedurii de expropriere: constatarea si declararea utilitatii publice-inainte de a lua o decizie trebuie numita o comisie de experti care va efectua o cercetare prealabila. Dupa ce comisia face un raport expropriatorul ia decizia de expropriere. Pu lucrari de interes national hot se ia prin hot parlam. In cazul lucrarilor de interes local decizia se adopta de consiliul local. Daca decizia de expropriere corespunde legii, exproprierea este ireversibila expropriatul pote contesta. Din aest moment se discuta marimea despagubirii primita de expropriat; faza admin- conform legii exproprierii autorit publica inainteaza o propunere de expropriere si indica valoarea pe care este gata sa o pateasca. In caz de divergente se formeaza o comisie mixta care decide cit treb sa primeasca expropriatul; faza judecatoreasca- daca partile nu au ajuns la un accord asupra pretului, expropriatorul depune o actiune in judecata asupra expropriatului, instant dispune o expertiza pu a determina pretul de piata. 2.3. Elaborati conform exigentelor legale,o propunere de expropriere pentru cauza de utilitate publica, pe care Guvernul o va inainta prprietarului unei case, unui teren,aferent, prin care urmeaza a fi contruita o linie de cale ferata.

Test Nr. 2

Subiectul 1. Proprietatea comuna. 1.1.Definiti dreptul de proprietate comuna si definiti formele sale. Explicati conceptul de cota-parte ideala. Dreptul de proprietate comuna se caracterizeaza prin faptul ca unul si acelasi drept apartine la doua sau mai multe persoane, care isi pot exercita toate prerogativele recunoscute de lege in mod stimulator si concret. Dr.Proprietate Comuna este de doua feluri: a)Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti b)Dreptul de proprietate comuna in devalmasie Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti se caracterizeaza prin faptul ca obiectul ramine nefractionat in materialitatea sa , iar dreptul de proprietate este fractionat in cote parti ideale , absractem egale sau inegale, fiind exprimat sub forma de fractie nominala,zecimala,procente. Dreptul de proprietate comuna in devalmasie se caracterizeaza prin faptul ca titularii sai nu au determinata nici macar o cota-parte ideala din dreptul de proprietate asupra unor bunuri nefractionate in materialitatea lor. Privitor la conceptul de cota-parte ideala ,referindu-ne la proprietatea care apartine la doua sau mai multe persoane intelegem prin cota-parte ideala impartirea (o jumatate, o treime, o patrime ) asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa. 1.2.Determinati si analizati cazurile in care apare proprietatea comuna pe cote parti fortata. Proprietatea comuna pe cote-parti este fortata deoarece nu poate inceta prin divizarea bunurilor ( ce fac obiectul ei ) atit timp cit exista. Privitor la cazurile in care apare dreptul de proprietate comuna fortata legislatia in vigoare reglementeaza: a) Coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu doua sau mai multe apartamente , acestea au proprietari diferiti. Este reglementat de codul civil precum si de legea privind conduminium in fondul locativ, care prevede ca asupra partilor comune se extinde proprietatea comuna in conduminiu care include in sine urmatoarele: terenul pe care este amplasat blocul, zidurile, acoperisurile, holurile, subsolurile, ascensoarele, pivnite, etaje tehnice. Apartamentele din casele cu mai multe locuinte apartin in exclusivitate proprietarului lor, iar spatiile de uz comun vor apartine cu drept de proprietate comuna, fortata si perpetua, astfel apartamentele pot fi instrainate liber de proprietarul lor , iar locurile de uz comun fiind bunuri accesorii nu vor putea fi intrainate ori impartite de sine-statator. Proprietatea comuna fortata va inceta doar atunci cind toate locuintele din blocul locativ vor apartine unei singure persoane. b) Coproprietatea despartiturilor dintre doua imobile( zid, sant) prevede ca orice zis , sant sau alta despartitura intre doua terenuri avind proprietari diferiti este prezumata a fi in proprietate comuna pe cote-parti a vecinilor , daca nu rezulta contrariul , ori daca proprietatea comuna nu a devenit proprietate exclusiva prin uzucapiune. Coproprietatea asupra despartiturilor comune va putea fi instrainata doar cu acordul ambilor proprietari , iar cota-parte din bunurile comune se va comsidera un accesoriu care va putea fi instrainata numai odata cu terenul. c)coproprietatea asupra bunurilor familiale (tablouri, cavouri ) d)proprietatea loturilor comune necesare pentru folosirea a doua imobile comune.

Legislatia civila reglementeaza doar primele doua cazuri de proprietate comuna pe cote-parti fortata. 1.3.Actualmente in R.Moldova o parte semnificativa a apartamentelor se afla in blocuri locative si pe terenuri care apartin administratiei publice locale si sunte gestionate de intreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ. Care au fost mecanismele legale prin care legiuitorul a incercat sa reglementeze transmiterea acetor blocuri si terenuri in gestiunea proprietarilor de apartamente si ce propuneri de perfectionare puteti inainta?

Subiectul 2. Apararea drepturilor reale. 2.1.Definiti si clasificati mijloacele de aparare a drepturilor reale. Mijloacele de aparare a dreptului de proprietate au fost considerate in doctrina juridica ca fiind acele actiuni care permit titularului dreptului de proprietate inlaturarea oricaror atingeri aduse dreptului sau siasigurarea exercitarii lui in conditii normale. Un loc aparte privitor la M i j l o a c e l e c i v i l e d e a p a r a r e a d r e p t u l u i d e p r o p r i e t a t e i l o c u p a c l a s i f i c a r e a i n : m i j l o a c e juridice nespecifice (sau indirecte) si mijloace juridice specifice (sau directe). Mijloacele juridice nespecifice(obligationale) sau indirecte constituie ace l e a c t i u n i c i v i l e c a r e s e fundamenteaza pe drepturile de creanta. Ceea ce este caracteristic acestor mijloace consta in f a p t u l c a e l e n u s e i n t e m e i a z a p e d r e p t u l d e p r o p r i e t a t e s a u p e u n a l t d r e p t r e a l . I n a c e a s t a categorie sunt incluse actiunile care provin din neexecutarea contractelor, actiunile in nulitate sau in anulare e t c . F u n d a m e n t u l a c e s t o r a c t i u n i i l c o n s t i t u i e dreptul de creanta. Si mijloacele de drept obligational pot contribui la protectia dreptului de proprietate, deoarece trebuie sa se tina seama de corelatia ce exista intre drepturile reale si celede creanta, de rolul pe care il are dreptul de proprietate in determinarea continutului tuturor celorlalte drepturi patrimoniale, inclusiv a celor de creanta, precum si de functiile pe care le aude indeplinit in dreptul civil, raporturile de obligatii. Mijloacele juridice specifice (reale) sau directe de aparare a dreptului de proprietate constau in acele actiuni care isi au fundamentul direct pe dreptul de proprietate , acele mijloace care in mod direct, nemijlocit sunt menite sa protejeze proprietatea asupra bunului.Ex: actiunea in revendicare, actiunea negatorie. 2.2.Determinati deosebirile si asemanarile dintre actiunea in revendecare si actiunea in reintegrare. Conform Ccivil actiunea care urmareste reintoarcerea(revendecarea)posesiunii , denumita in lieratura de specialitate actiune in reintegrare se aseamana mult cu atiunea in revendecare prin care este aparat dreptul de proprietate, precum si alte drepturi reale. Intre ele insa nu trebuie sa punem semnul egalitatii. Actiunea in reintegrare este actiunea prin care cel deposedat de bun este in drept sa ceara restituirea stapinirii de fapt asupra bunului.Actiune in reintegrare are multe tangente cu atiunea in revendecare, intre ele insa existind si deosebiri.Elementul lor COMUN conta in faptul ca au ca obiect restituirea unui lucru. Deosebire: actiunea in revendecare solutioneaza problema dreptului de proprietate asupra lucrului in litigiu, reclamantul, in cazul inaintarii actiunii in revendecare, urmind sa dovedeasca dreptul sau de proprietate. Actiunea in reintegrare insa nu solutioneaza decit simpla stapinire in fapt a lucrului , avind ca scop sa confere reclamantului folosinta materiala si efectiva a lucrului.

Prin actiunea in revendecare reclamantul cere sa i se recunoasca dr, de proprietate, iar prin actiunea in reintegrare este reclamata posesiunea. Actiunea in reintegrare duce la efecte provizorii, deoarece protejeaza starea de fapt a posesiunii, pe cind actiunea in revendecare are efecte definitive deoarece stabileste carei persoane apartine definitiv dr. De proprietate sau un alt drept in litigiu. . 2.3.Grigore Porumboiu a transmis in chirie pe un an apartamentul de 3 odai din Chisinau catre Ion Gladei pentru a trai cu familia. La expirarea termenului, Ion a refuzat sa paraseasca locuinta invocind faptul ca inca nu si-a gasit un alt loc de trai. De asemenea, el nu doreste prelungirea contractului de inchiriere pe un an, deoarece chiria impusa este prea mare pentru familia sa. Argumentai care este actiunea judiciara prin care Grigore Porumboiu va solicita instantei de judecata repunerea in posesia apartamentului sau? Elaborati solutia litigiului

Testul nr. 3 Subiectul 1.Posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita. 1.1.Definiti posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita. Conform Ccivil Posesia este nemijlocita atunci cind posesorul stapineste direct bunul,prin putere proprie, cazul uzufructualilor. Posesia este mijlocita atunci cind ea se exercita prin intermediul unei alte persoane (cazul proprietarului care a transmis bunul in chirie), adica atunci cind posesorul stapineste bunul in baza unui act juridic. 1.2.Determinati si analizati natura si continutul raportului dintre posesorul mijlocit si posesorul nemijlocit in privinta bunului posedat. Este considerat posesor nemijlocit persoana care stapineste direct bunul , prin putere proprie, persoana poate deveni posesor nemijlocit atit in baza unui act juridic(gaj,arenda) cit si in baza legii, pe cind posesor mijlocit este persoana care poseda bunul prin intermediul unei alte persoane. Pentru inaintarea actiunilor posesorii este suficient ca posesorul sa detina stapinirea materiala a bunului, mentionam ca posesor este doar persoana care l-a investit cu imputerniciri. Ccivil acorda in primul rind protectie posesorului nemijlocit, acesta avind posibilitatea de a inainta actiune chiar posesorului mijlocit pt a cere protectie posesiunii de care a fost deposedat de catre acesta. Daca posesorul nemijlocit poate sa apeleze la actiunile posesorii pt apararea posesiunii , posesorul mijlocit insa nu poate inainta asa o actiune catre posesorul nemijlocit. Posesorul mijlocit va putea inainta celui nemijlocit doar o actiune petitorie. Deci, dupa cum observam in raporturile dintre ei numai posesorul nemijlocit are drept sa apeleze la actiunile posesorii pt a-si apara posesiunea ca stare de fapt.Posesorul poate apela si la autoaparare pt a-si apara posesiunea ca stare de fapt. 1.3.Argumentati (inclusiv prin prezentarea si analiza unei probleme practice) utilitaea reglementarii de catre Ccivil a posesiunii mijlocite. Subiectul 2. Dreptul de uzufruct. 2.1. Definiti si descrieti caracterele juridice ale dreptului de uzufruct. Uzufructul are urmatoarele caractere : A) Uzufructul este un drept real B) Uzufructul este un drept temporar dupa esenta sa C) Uzufructul este un bun inalienabil D) Uzufructul se poate constitui asupra bunurilor necomsumptibile

Uzufructul este un drept real Deoarece presupune acea legatura directa intre titularul sau si bun, deoarece are o existenta autonoma si se exercita ca si dreptul de proprietate (insa fara a-i afecta lucrul, fara a-i hotari soarta juridica). Uzufructul este un drept temporar dupa esenta sa Uzufructul care este constituit in favoarea unei personae fizice poate dura cel mult pina la deces acestei persoane, iar cel care este constituit in facvoarea unei persoane juridice va dura pina la lichidarea ei, (nu mai mult de 30 ani). Uzufructul este un bun inalienabil Dreptul de uzufruct nu poate fi cesionat tertilor, ori instrainta in alt mod, nici gajat,ipotecat, aceasta insa nu impiedica uzufructuarul sa foloseasca bunul care face obiectul uzufructului, inclusive transimiterea locatiune, arenda. Uzufructul se poate constitui asupra bunurilor necomsumptibile Legiuitorul permite cu titlu de exceptie ca uzufructul sa se extinda si asupra unor bunuri comumptibile, care sunt parti componente ale unui patrimoniu dat in uzufruct. 2.2.Determinati deosebirile dintre dreptul de uzufruct si dreptul de locatiune. 1.Uzufructuarul preia bunul in starea in care se afla, el avind indatorire de a-i conserva substanta, de a efectua acele reparatii de intretinere a bunului,de a se comporta fata de el, ca un adevarat proprietar,pe cind locatarul preia bunul de la locator, in starea corespunzatoare,conform destinatiei convenite prin contract, avind obligatia sa mentina bunul in aceasta stare pe durata locatiunii si sa repare prejudiciul cauzat locatarului de viciile bunului inchiriat. 2.Uzufructuarul poate trage orice foloase din bunul primit daca actul de constituire nu prevede altfel, locatarul insa nu are dreptul sa schimbe forma bunului , nici sa-l foloseasca in alt scop decit al destinatiei. 3.Uzufrcutuarul poate sa inchirieze , arendeze bunul care face obiectul uzufructului, daca prin actul de consituire nu este interzis, locatarul insa poate da bunul inchiriat in sublocatiune doar cu comsimtamintul locatorului 4.Uzufructul este cu titlu gratuit daca titlu oneros nu este stipulat expres in actul de constituire ,locatiunea insa poate fi numai cu titlu oneros. 5. Uzufructul se stinge prin moartea sau la lichidarea uzufructuarului,drepturile si obilgatiile locatarului trec prin succesiune. 6.uzufructuarul poate renunta la dreptul sau stingind prin aceasta uzufructul,locatarul nu poate renunta la dreptul sau avind posibilitatea de a rezilia contractul. 2.3.La fondarea MONA SRL de catre fondatorii Filip si Costas, acestia s-au inteles ca Filip va transmis in proprietatea SRL contribuita baneasca de 100.000 lei, iar Costas va asigura spatiu de oficiu, in cladirea care ii apartinea. Costas insa a dorit sa pastreze proprietatea cladirii sale si fondatorii s-au inteles ca Costas transmite cladirea administrativa catre SRL cu titlu de uzufruct , pt toata perioada de activitate a societatii. La depunerea actelor necesare fondarii SRL, Camera Inregistrarii de stat a refuzat lui Filip si Costas pe temeiul ca contractul de constituire dintre ei, in privinta uzufructului, contravine legislatiei. Argumentati daca este justificat refuzul autoritatii de stat? Elaborati solutia litigiului.

Test nr.4

Subiectul 1. Notiunea posesiei ca stare de fapt. 1.1.Definiti posesiunea ca stare de fapt si delimitati-o de posesia ca stare de drept. Posesia ca stare de fapt constituie stapinirea unui bun,care permite titularului acesteia de a exercita diverse acte materiale, insa fara a avea la baza careva dr. Subiective care sa o justifice.Conform CC posesiunea se dobindeste prin exercitarea voita a stapinirii de fapt a bunului. Din acest text de lege rezulta ca pt existenta posesiei este necesara o stapinirie de fapt, care da pisibilitatea posesorului de a detine bunul si a se comporta ca si cum ar fi un titular al dreptului asupra bunului, ex:posesiunea unei case, automobil. Stapinirea de fapt treb sa fie voita pt a constitio posesie, adica voluntara, sa exprime vointa persoanei de a detine lucrul in posesie. Iar posesia ca stare de drept se intemeiaza pe un drept subiectiv care permite titularului sa exercite asemenea acte. ( Daca am dr. De a poseda am posesia ca stare de drept). 1.2.Evidentiati particularitatile conceptiei ( teoriei) obiective si a conceptiei subiective ale posesiei. Demonstrati care din aceste conceptii si-a gasit reglementare in actualul Ccivil din 2002. Teoria lui Savigny...Teoria subiectiva. Conform acestei teorii pentru existenta posesiei are o importanta decisiva elementul intentional animus (care consta in intentia posesorului de a exercita anumite acte) . Deci, posesia nu poate exista,daca nu exista elementul subiectiv manifestat prin vointa de a poseda. Cu alte cuvinte corpus (care consta in puterea materiala pe care o persoana o are supra bunului) fara animus nu inseamna posesie ci o stare de fapt numita detentie precara , cazul chiriasului, uzufructuarului.In viata de toate zilele este dificil sa se distinga cind o persoana are intentia de a poseda si cind are intentia de a detine ceea ce face ca posesorul dupa imprejurari se poate da drept un posesor sau un detentor. Teoria lui Ihering...Teoria obiectiva porneste de la considerentul ca posesia este mai intii de toate puterea materiala pe care posesorul o exercita asupra unui lucru.Aceasta stapinire materiala este baza posesiei si la ea trebuie sa se adauge vointa posesorului , dar in sesnul ca posesorul trebuie sa aiba cunostinta ca exercita aceasta putere si vointa de a obtine bunul in puterea sa. Intentia nu este neaparat necesara spre a fi orientata spre a poseda pt sine si a se comporta ca un adevarat proprietar. Elementul intentional este cuprins in cel material, cu alte cuvinte elementul intentional se prezuma.O posesie lipsita de element intentional este ft. Rar intilnita in practica. ( ca exceptie-situatia cind unei persoane in timpul somnului i se pune in mina un anumit bun ). Reesind din cele spuse, putem constata ca actualul Ccivil al R.M. a pus la baza posesiei teoria obiectiva Ihering. Conform legislatiei noastre sunt posesori , nu doar cei ce detin lucrul pt. Sine sub nume de proprietar ci toti cei care exercita o stapinire voita asupra bunului.Aceasta concluzir rezulta din Ccivil care atribuie calitatea de posesor uzufructualilor, creditorilor gajisti, chiariasilor,depozitarilor, altor persoane care in baza unui raport juridic poseda temporar un lucru. 1.3.Argumentati daca , asupra aceluiasi bun, poate coexista posesia ca stare de fapt si posesia ca stare de drept. Posesia ca stare de fapt poate fi conforma dreptului ce se exercita in fapt, dar poate fi neconforma unui asemenea drept. In primul caz posesorul este in acelasi timp si titularul dreptului care justifica puteresa sa asupra lucrului. In al doilea caz posesorul nu este adevaratul titular al dreptului , iar stapinirea pe care el o face nu se bazeaza pe careva drepturi care ar justifica puterea acestuia asupra bunului.In ambele cazuri posesia este aparata de lege.Posesia se pastreaza. Acest lucru se explica prin faptul ca in majoritatea cazurilor posesia este conforma dreptului si prin protejarea posesiei se protejeaza insusi dr.subiectiv.In al doilea rind ocrotirea posesiei este dictata de interesele oridnii socialecare tinde sa inlature orice acte de deposedare imediata.

Dr posesorului nu trebuie confundate cu dreptul de a poseda care apartine proprietarului sau titularului unui drept subiectiv , cu alte cuvinte posesorii care exercita o posesie de fapt ,poseda fara a avea dreptul de a poseda , iar dr care se nasc in favoarea lor prin faptul posesiei constituie consecinte ale posesiei si nu consecinte a dr. De a poseda. Subiectul2. Obiectul dreptului de uzufruct. 2.1.Descrieti care bunuri pot fi obiect al dr de uzufruct si ce interidctii stabileshte CC privind obiectului dreptului de uzufruct. Conform CC obiect al uzufructului poate fi orice bun necomsumptibil care se afla in circuitul civil, mobil sau imobi, corporal sau incorporal, inclusiv un patrimoniu sau o parte din el. Uzufructul bunurilor corporale.Dr de uzufruct poate fi constiuit asupra oricaror bunuri corporale, iniferent de natura lor, mobila sau imobila (poate fi un bun complex sau o universalitate de bunuri).Daca uzufructul se consituie asupra unui bun imobil, nasterea modificarea este conditionata de inscriere in registrul de imobile.Daca uzufructul se constituie asupra unui bun complex sau asupra unui patrimoniu, uzufructuarul cu nudul propietar vor fi obligati sa faca un inventar. Uzufructul poate cuprinde alaturi de bunurile necomsimptibile si bunuri comsumptibile , de care poate dispune , avind insa obligatia de a restitui bunuri de acceasi calitate,camtitate,valoare. Uzufructul bunurilor incorporale se admite sub forma dr de creanta, marci de productie, comert, parti sociale. interidctii stabileshte CC privind obiectului dreptului de uzufruct. ?????? 2.2.Determinati daca bunurile comsumptibile pot fi obiect al dr. De uzufruct si determinati ce particularitati comporta. Dac uzufructul cuprinde bunuri consumptibile, uzufructuarul are dreptul s dispun de ele, ns cu obligaia de a restitui bunuri de aceeai calitate, cantitate i valoare sau, dac este imposibil, s restituie contravaloarea lor de la data stingerii uzufructului. Cele mentionate determin soarta juridic a bunurilor consumptibile n cazurile cnd ele fac parte din obiectul uzufructului (fiec acestea fac parte dintr-o universalitate de bunuri, fie c ele sunt nite accesorii, fie c cu alt titlu ). Dat fiind c bunurile consumptibile nu pot fi folosite n alt mod, dect s li se schimb substana, neputnd fi ntoarse nudului proprietar la stingerea uzufructului precum cele neconsumptibile se ofer uzufructuarului dreptulde a dispune de ele adic dreptul de proprietate. Concomitent, se prevede obligaia uzufructuarului de a ntoarce aceeai cantitate de bunuri de acelai gen, de aceeai calitate i valoare, care au avut aceste bunuri la momentul constituirii uzufructului. Dac restituirea nu este posibil, uzufructuarul compenseaz contravaloarea acestor bunuri la data stingeriiuzufructului. Conform doctrinei, n cazul de fa avem de a face cu un cvaziuzufruct. 2.3.Propuneti modelul unui testament prin care se constituie uzufruct in urmatoarele conditii : a)obiectul uzufructului constituie un depozit bancar deschis pe numele testatorului b)nud proprietar va fi feciorul testatorului c)uzufructuar va fi sotia testatorului d)termenul uzufructului pina la implinirea majoratului de catre nudul proprietar. Testament Subsemnatul [__________________________________________________] domiciliat n [__________________________________________________] de bun voie i nesilit de nimeni, aflndu-m n deplintatea facultilor mele mintale, dispun urmtoarele n cazul ncetrii mele din via:

Las ntreaga mea avere, mobil i imobil, care va rmne la data ncetrii mele din via, lui [__________________________________________________] domiciliat n [__________________________________________________] pe care l institui legatar universal, n baza art. 888 i urm. C. civ. Precizez c nu am motenitori rezervatari. Urmeaz ca legatarul universal [__________________________________________________] s [__________________________________________________]. Numesc executor testamentar pe [__________________________________________________], domiciliat n [__________________________________________________]. Redactat azi [__________________________________________________]. Semntura testatorului [__________________________________________________] raspunsul este Da, in cazul in care proprietarul bunului este in acelas moment si posesorul legitim al acestuia.

Test 5
oblig uzufructuarului 1.1 oblig dr de usufruct :uzufructuarul are m multe dr: dr de posesie si folosinta a unui bun sau a mai multor bunuri, dr de a culege fructele, dar asupra fructelor el mai are si dr de dispozitie. Dr uzufructuarului asupra bunurilor incorporale(dr de creante, actiuni, rente) conditioneaza dr acestuia asupra veniturilor produse de ele care sint fructe civile, pu ca se produc periodic fara a le folosi substanta. Deosebim 2 tipuri de obligatii:oblig propr care se transmit uzufructuarului o data cu transmiterea bunului in folosinta si anume: de a plati impozite , de a efectua reparatii; obligatii personale care sint prevazute nemijlocit in continutul legii: de a conserva substanta, de a nu schimba destinatia bunului. 1.2care reparatii cad in sarcina uzufructuarului si care in sarcina nudului propr; uzufructuarul este obligat sa efectueze reparatii de intretinere a bunului.in cazul in care uzufructuarul face in legatura cu bunul cheltuielile pe care nu era obligat sa le faca oligatia nudului propr de a le restitui se determina in functie de regulile privind gestiunea de afaceri. Reparatiile capital sint in sarcina nudului propr fara ca acesta sa poata fi obligat sa le faca. Reparatiile mari sint in sarcina uzufructuarului atunci cind se datoreaza neefectuarii reparatiilor de intretinere.atunci cind nudul propr nu efectueaza la timp reparatiile capital, uzufructuarul le poate face pe cheltuiala sa, nudul propr fiind obligat sa restituie contravaloarea acestora la stingerea uzufructului. Functiile patrimoniului 1.1def not de patrimoniu si functiile patrimoniului; patrimoniu-totalitatea dr si oblig patrimoniale private ca o suma de valori active si passive strins legate intre ele care apartin unei pers. Funt part:gajul general al cred chirografari; subrogatia reala cu titlu universal; subrogatia reala cu titlu particular. 1.2 identif si analizati funct patrimoniului: gajul general al cred chirografari- creditorii chirografari sint creditorii negarantati care au la momentul intentarii procesului de insolvabilitate o creanta patrimoniala fata de debitor. Creditorul chirografar nu are o garantie fixate pe un bun anume care sa fie indisponibilizat ori susceptibil de a fi urmarit in muna oricui sar gasi daca a fost instrainat de debitor;transmisiunea universal cu titlu universal si particulartrans universal este transmiterea integral a patrimoniului universal de la o pers la alta

pers(anumite cazuri de reorg a pers jur); trans cu titlu particular are loc cind nu se transmit parti din patrimoniu ci bunuri concrete. Vinzarea sau donatia unui bun cu titlu particular. In cazul mostenirii aceasta trancmisiune are loc prin institutia LEBAT-ului care este un beneficiu in favoarea une pers fara ca acesta sa fie numita mostenitor.

Testul 6 1.1 definiti notiunea de dobandire si pierdere a posesiei Dobandirea posisiei este acea stare cand posesorul va incepe exercitarea voita a stapinirii de fapt a bunului . Pierderea posesiei este stingeerea prin pierdere a stapinrii de fapt asupra bunului , sau renuntarea definitiva si expresa la acel bun. 1.2 identificati si analizati modurile de dobandire si de stingere a posesiei. *Dobandirea posesiei posesia se dobandeste atit in baza unor acte juridice , cat si in baza unor acte materiale , in urma carora persoana devine posesor al bunului. actul juridi poate da nastere , modifica si stinge un raport juridic , poate da nastere si posesiunii ca stare de fapt .posesiunea ca stare de fapt se poate dobandi si prin acte materiale ilicite nu doar licite. Posesiunea se considera dobandita numai daca in urma acttului achizitiv dobanditorul este pus in situatia de a utiliza bunul la destinatia sa economica, in cazul in care bunul a intrat in sfera sa materiala de stapinire. *Pierderea posesiei pierderea posesiei posesiunii se face prin : 1) vointa posesorului : a) posesorul transfera voluntar bunul in posesiunea unei alte persoane b) posesorul abandoneaza bunul ori renunta la el difinitv si expres. 2) contrar vointei posesorului , de regula in cazul disparitiei bunului . in cazul imobililor pierderea se poate produce in virtutea faptului ca bunul inceteaza a fi susceptibil de posesie ( expropriere) sau dispare in urma unei calamitati naturale. 1.3 Speta dupa cum bine stim , pu a fi considerat posesor persoana trebuie sa exercite voit stapinirea materiala a unui lucru , adica sa persisite elementul material precum cel volitiv se prezuma , insa cazul cand omul doarme este o exceptie el fiind inconstient , insa daca persoana fiind cersetor , si ea se afla in locul cela pu a cersi , se prezuma ca ela avut intentia de a i se pune in mana bani , deci el poate fi considerat posesor adica el avand corpus , animus se prezuma reesind din situatia ca el statea acolo pentru cerit. 2.1 definiti notiunea de bun gasit , si delimitatio de bun fara stapin. Bunul gasit este un bun mobil pe care proprietarul la pierdut , iar o alta persoana la gasit diferenta intre bunul gasit si punul fara stapan este aceea ca bunul gasit , se prezuma ca ar avea stapan . bunurile fara stapan pot fi bunurile care au fost abandonate insa bunul gasit a fost poate fi un bun pierdut de cinev . 2.2 comparati stattul juridic a p. care a gasit un telefn mobil si la pastrat si care la transmis politsiei . persoana care a gasit telefonul si la transimis politie poate deveni proprietar dupa 6 luni de zile in care nu se va adresa nimeni cu solicitarea deai fi intors telefonul, iar persoana care si la pastrat fiind posesor de b credinta poate devini proprietar peste 5 ani prin uzucapiune, in caz ca nimeni nu sa adresat cu o actiune in revendicare. 2.3 speta la data de 2 ianuarie la comisariatul de politie s-a adresat cetateanul Fala in privinta unui bun gasit ( un aparat de fotografiat) , comisariatul de politie anuntand inforatia privind pierderea bunului . Timp de 6 luni la noi la comisariat nu sa adresat nimeni in privinta bunului gasit si proprietarul nu a fost de gasit , bunul respectiv va fi remis gasitorului care conform

acestuio proces verbal va deveni proprietar . acest proces verbal este opozabil tertelor , inclusiv fostului proprietar.

Test nr. 7 Subiectul 1.Prezumtia proprietatii efect al posesiunii ca stare de fapt. 1.1.Descrieti prezumtia proprietatii ca efect al posesiunii ca stare de fapt. Conform Ccivil stabileste prezumtia potrivit careia Posesorul este considerat proporietar al bunului pina la proba contrarie.Aceasta prezumtie are un caracter relativ, ceea ce inseamna ca poate fi rasturnata prin proba contrarie, prin care ca consecinta rezulta ca cel care invoca calitatii de proprietar al posesorului va trebui sa demonstreze acest fapt( prin diverse mijloace, probe).In cazul in care se dovedeste dreptul asupra lui , bunul urmeaza a fi intors titularului de drept . In cazul in care i se ianinteaza o actiune de revendicare a bunului, posesorul este scutit sa aduca probe in sprijinul dreptului sau prezumat. 1.2.Determinati si analizati exceptiile de la acest efect al posesiei. De la regula generala care instituie prezumtia de proprietate a posesorului exista urmatoarele exceptii: a)Prezumtia de proprietate nu opereaza in cazul in care Dr.de proprietate trebuie inscris in Registrul Public., se prezuma a fi proprietate cel ce e inscris in Registrul Public. b)Prezumtia proprietatii nu se aplica fata de un fost posesor al carui bun a fost furat , pierdut sau iesit din posesiune in alt mod fara voia lui , cu exceptia banilor si valorilor mobiliare la purtator.(Cel care detine se prezuma a fi proprietar , iar cel deposedat treb sa demonstreze.) c) Prezumtia proprietatii nu se aplica in cazul in care este dovedit ca posesorul poseda pt un altul ( de ex: locatarul, depozitarul) 1.3.O persoana a furat urmatoarele bunuri: o suma de bani, un televizor , un covor, 1 cambie. Poate invoca hotul prezumtia proprietatii asupra acestor bunuri pe care le are in posesiune? Argumentati raspunsul. Subiectul2.Proprietatea anulabila si rezolubila modalitati ale dr de prorprietate. 2.1. Definiti proprietatea anulabila si rezolubila. Proprietaea anulabila este acel dr de proprietae care este dobindit in baza unui act juridic lovit de nulitate relativa. Dr de proprietate anulabila va fi desfiintat prin administrarea de catre instanta de judecata a actiunii in anulare, exercitata in limitele termenului de prescriptie.Daca instanta de judecata va constata ca actiunea a fost depusa dupa expirarea termenului de prescriptie , respingind actiunea , dr, de proprietate al dobinditorului care pina la acel moment era un drept nesigur , putind fi anulat se va transforma intr-un drept sigur, adica pur si simplu. Dr. De proprietae rezolubila- acel dr de proprietae care este dobindit in baza unui act juridic afectat de o conditie rezolutorie.Dr de proprietate rezolutori se va desfiinta numai daca se va realiza conditia rezolutorie, stipulata in actul juridic achizitiv de proprietate, daca conditia nu se va realiza atunci dobinditorul va cauta sa fie un proprietar rezolubil. 2.2.Determinati cazurile de aparitie a proprietatii anulabile si rezolubile si stabiliti regimul juridic al acestor modalitati ale dr de proprietate.

TEST 8

1.1 prin accesiunea se intelege incorporarea unui bun in altu adica unirea unui lucru cu un alt lucru. accesiunea poate imobiliara care la rindul ei poate fi naturala sau artificila si accesiunea mobiliara. accesiunea imobiliara - pamintul este considerat bun principal iar lucrurile care se incorporeaza in el sunt accesorii. accesiunea imobiliara naturala - paminturile depuse sau create de ape. la rindul sau accesiunea imobiliara naturala se refera la avulusiuni, aluviniuni, insule si albii parasite. aluviunile sunt cresteri de pamint ce se fac succesiv si pe nesimtite la malurile apelor curgatoare. avulusiuni - atunci cind in timpul revarsrilor un curs de apa sa rupa o bucata mare dintr o proprietate care poate fi identificata si sa o alipeasca la o alta proprietate riverana. accesiunea imobiliara artificiala - se intilneste in 2 caz atunci cind se face o constructie sau o plantatie pe un fond sau unei cladiri existente se adauga constructii noi. 1.2. accesiunea imobiliara naturala ste accesiunea paminturilor depuse sau cresteri de apa. aluviunile sunt cresteri de pamint ce se fac succesiv si pe nesimtite la malurile apelor curgatoare. prin adaugirele de teren trebuie sa intelegem atit pamintul cit si ceea ce solul poarta la suprafata si tot ceea ce duc apele curgatoare si lasa la tarm : nisip,pietris aceste revenind proprietarului riveran. sunt cazuri cind in timpul unei revarsari a unui curs de apa sa rupa o bucata mare de pamint si sa o alipeasca la o alta proprietate riverana - avulusiuni. proprietarul in acest caz pastreaza asupra acestei portiuni drept de proprietate cu conditia ca va revendeca in decursul la un an de la data la care proprietarul terenului la care s alipit.acest teremen de un an este unul de perimare, daca in acest termen proprietarul terenului de la care sa rupa aceasta bucata de teren nu o va revendeca va pierde drept de proprietate asupra ei iar proprietarul riveran va deveni proprietarul ei. in afara de aceste 2 caz aluviuni si avulusiuni mai este si situatia in care apele helestine, canalelor se revarsa ori scad. in astfel de caz proprietarul terenului nu devine proprietar terenurilor aparute prin scaderea temporara a apelor , nu va dobindi nici un drept asupra terenului acoperit ca urmare a unor revarsari sporadice.nici proprietarul terenului nu dobindeste vreun drept asupra terenului acoperit in urma unor revarsari. exista caz cind apele curgatoare isi schimba in mod natural cursul formind un brat nou, inconjura terenulunui proprietar riveran formind o insula. regula este ca proprietarul terenului riveran ramine proprietarul insulei create. accesiunea imobiliara artificiala se intineste in caz cind se face o constructie sau o plantatie pe un fond sau unei cladiri se adauga constructii noi.regula este ca accesiunea se face intodeauna in folosul proprietarului fondului adica tot ce se afla pe teren se considera ca apartine proprietarului acestui teren. destingem 3 situatii de accesiune imobiliara artificiala: proprietarul fondului face el insusi constructii sau plantatii utilizind materiale straine, proprietarrul materialelor face constructii sau plantatii pe un teren strain, constructorul efectueaza lucrari atit pe terenul sau cit si pe terenul vecin. lucrarile facute de proprietarul terenului cu materiale straine. proprietar terenului care a facut constructii sau lucrari cu materiale straine devine prin accesiune proprietarul acestor lucrari.proprietarul materialelor nu le va putea revendeca chiar daca lucrarile au fost efectuate de rea credinta, insa proprietarul terenului va fi obligat sa plateasca proprietarului materialelor o

despagubire egala cu valoarea acestora, daca este de rea credinta va fi obligat sa reapare si prejudiciul cauzat proprietarului materialelor.proprietarul terenului va dobindi drept de proprietate asupra constructiilor indifrent daca este de buna sau rea credinta. efectuarea lucrarilor cu materiale proprii pe un teren strain.in caz in care constructiile sau lucrarile sunt facute de un tert, proprietarul terenului are dreptul sa le tina pentru sine sau sa oblige tertul sa le ridice pe cheltuiala sa si sa repare daunele cauzte este atunci cind constructorul e de rea credinta care a facut lucrari pe un teren starin. in acest caz proprietarul fondului poate sa pastreze constructia ori sa ceara ridicarea constructiei, daca pastreaza constructia sau lucrarule proprietarul este obligat sa plateasca la alegere valoarea materialelor si costul muncii ori suma de bani egala cu cresterea valorii terenului. proprietarul terenului este in drept sa aleaga suma care o sa fie platita tertului.daca proprietar fondului nu va retine pt sine constructiile si lucrarile efectuate de terta pers atunci aceasta este obligata sa ridice constructia pe cheltuiala sa.in caz in care demolarea constructii va cauza daune terenului sau proprietarului acestea vor fi reparate de constructorul de rea credinta. constructorul de buna credinta nu este obligat sa ridece constructiile si lucrarile efectuate pe teren strain. la fel este obligat proprietarul terenului sa plateasca o despagubire ce echivaleaza cu valoarea materialelor si costul muncii ori o suma de bani egala cu cresterea valorii terenului. constructia este facuta pe 2 terenuri apartinind unor proprietari diferiti. in caz in care constructia este ridicata in parte pe terenul constructorului si in parte pe terenul invecinat proprietarul vecin poate dobindi proprietatea asupra intregii constructii platind constructorului o despagubire numai daca cel putin o doime din suprafata constructiei se afla pe terenul sau. in asa caz va dobindi un drept de superficie asupra terenului aferet pe toata durata existentei constructiei.despagubirea trebuie sa acopere valoarea materialelor si costul muncii si contravaloarea folosintei terenului.daca constructorul ridica ridica o constructie atit pe terenul sau cit si pe terenul vecinului iar mult de o doime din constructie se afla pe terenul vecinului el nu devine proprietarul partii aflate pe terenul sau, acest lucru e va intimpla doar atunci cind vecinul va dori sa devina proprietar intregii constructii.constructorul de rea credinta poate poate pretinde la o treime din despagubiri , el poate pretinde la o despagubire mai mare daca aduce dovada faptul ca proprietarul terenului vecin este vinovat ex tolereaza intentionat zidirea constructei pina la final in loc sa interzica lucrarile. 2.1 moartea uzufructului pers fizica sau lichidarea uzufructului pers juridica. uzufructul poate sa existe atit timp cit exista persoana in a carei favoare a fost constituit. daca uzufructul pers fizica a decedat uzufructul se considera stins, iar clauza prin care sar fi stipulat trecerea uzufructului catre mostenitori este nula de drept.daca uzufructul pers juridica a fost ridicat din registrul de stat ca rezultat a lichidarii sau a fost dizolvat in urma reorganizarii prin fuziune sau dezmembraminte se considera stins. expirarea termenului. uzufructul se stinge la expirarea termenului pt care este constituit daca nu a intervenit o alta cauza de stingere ex moartea, lichidarea etc. termenul poate fi unul determinat atunci cind in actul de constituire se prevede un anumit numar de ani, in caz pers juridice termenul nu poate depasi 30 ani sau termenul poate fi nedeterminat. anularea actului care nudul a dobindit dreptul de proprietate . uzufructul inceteaza in caz in care prin hotarire judecatoaresca a fost anulat actul juridic prin care cel care a instituit uzufructul a dobindit titlul de proprietate. renuntarea uzufructului la dreptul sau. dreptul uzufructuarului de a renunta la dreptul sau care poate fi exercitat si in caz cind nudul proprietar se opune.

uzufructul se stinge in caz in care bunul a fost distrus in intregime intr un caz fortuit, daca a fost destrus partial el continua asupra partii ramase. intrunirea in aceeasi pers a calitatii de proprietar se de uzufructuar. daca dreptul de proprietate si de dreptul de uzufruct se reunesc in persoana acelueasi titular uzufructul se stinge - consolidare. prin vointa partilor. uzufructul poate fi stins daca nudul proprietar si uzufructul convin in aceasta privinta. la cererea nudului proprietar. uzufructul poate inceta la cerea nudului proprietar atunci cind uzufructuarul abuzeaza de folosinta bunului, il lasa sa degradeze.daca uzufructuarul nu va fi deacord cu nudul proprietar aceasta il va actiona in instanta demonstrind abuzul de folosinta. 2.2 la stingerea drept de uzufruct, uzufructuarul este obligat sa restituie nudului proprietar bunul pe care l detine in starea corespunzatoare.prin stingerea de uzufruct trebuie sa inceteze orice folosinta a bunului.fructele naturale ne culese la sfirsitul perioadei de uzufruct sunt ale nudului proprietar daca actul nu prevede alt fel.fructele civile se precep zi de zi, suma calculata pina la data stingerii fiind a uzufructuarului iar de la data stingerii a nudului proprietar. restituirea bunului nu are loc cind uzufructul se stinge prin consolidare si nici in caz pieirii sau destrugerii a bunului. daca bun piere din cauza uzufructuarului aceasta va fi obligat sa despagubeasca proprietarul, daca din caz fortuit nu va fi obligat. uzufructuarul are obligatia de a restitui bun nodului proprietar in starea corespunzatoare. in caz in care bunul se uzeaza uzufructuarul este obligat sa le restituie in starea in care se afla la data stingerii uzufructului. 2.3 dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil nu se va stinge la schimbare nudului proprietar deoarece proprietarul pastreaza numai dreptul de dispozitie a bunului ,posesia si folosinta atribuindo uzufructuarului ceea ce rezulta ca uzufructuarul poseda si se foloseste si culege fructele ceea ce inseamna ca uzufructuarul nu poate instraina bunul. daca proprietarul pastreaza dispozitia ceea ce rezulta ca proprietarul poate instraina acest bun fara a stinge dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil.

Testul nr 9 1.1 Actiunea posesorie reprezinta mijlocul procedural prin intermediul caruia posesorul poate solicita instantei de judecata sa-l oblige pe parat sa inceteze orice act de tulburare ori sa-l restituie bunul de care a fost deposedat in mod ilicit. Actiunea n reintegrare este aciunea care are ca scop sa dovedeasc doar faptul posesiei bunului, fr dovada dreptului. Instana judectoreasc urmeaz s satisfac aciunea privind restituirea posesiei in cazul in care se va dovedi c persoana a posedat bunul, fr a cere dovada dreptului. Dovada posesiei se poate face cu depoziiile martorilor. 1.2 Pentru ca posesorul sa poate cere restituirea posesiunii pierdute, el trebuie sa fie proprietar. Revendicarea posesiunii poate fi aplicat i in raport cu persoana care are drept preferenial de posesiune dac ea a dobindit bunul prin violen sau dol , in sensul c nimeni nu-i poate face singur dreptate. De aceia in toate cazurile in care posesorul a fost lipsit de posesia bunului in rezultatul aplicrii violenei sau a dolului posesorul va avea la dispoziie aciunea in reintegrare cu ajutorul creia ii va redobandi posesia. 1.3 Reclamantul trebuie s demonstreze c el este proprietarul ginilor i c a fost deposedat de gini fra propriul consemmnt. Prtul trebuie sa demonstreze c este posesor de bun credin. 2.1 Dreptul de servitute este un dezmembrmnt al dreptului de proprietate constituit n favoarea proprietarului fondului dominant i care acord anumite prerogative stabilite prin actul de constituire asupra fondului aservit. Caracterele juridice sunt constituie un dezmembrmnt al dreptului de proprietate

este un drept real opozabil tuturor presupune existena a 2 imobile nvecinate se stabilete n favoare unui imobil i n defavoarea altui imobil, i nu n favoarea unei persoane i n sarc ina altei persoane se stabilete pe o perioad nedeterminat, att timp ct este necesar utilitatea pt care a fost constituit este indivizibil adic profit ntrgul fond dominant de a apsa asupra ntregului fond aservit. 2.2 Servituile se clasific n: Aparente se cunosc prin semen exterioare ; Neaparente nu se atest prin semne exterioare. Continue al cror exerciiu este sau poate fi continuu fr a fi necesar fapta omului; Necontinue cele pt a cror existen este necesar fapa omului; Pozitive ndreptesc propritarul terenului dominant s fac n mod direct anumite acte de folosin pe terenul aservit; Negative impun proprietarului terenului aservit anumite restricii n exerciiul dreptului su de proprietate. Legea nu stabilete anume acte juridice prin care se poate constitui o servitute, ele putand fi diverse (contract, testament), principalul e c ele trebuie s corespund condiiilor de validitate ale acestora, prevzute de prezentul Cod Civil. 2.3 Dreptul invocat de ctre Grigore, este dreptul de proprietate. Dac Grigore va aduce argumente ntemeiate c construcia vecinului poate sa-i prejudicieze vre-un atribut al dreptului de proprietate, instana de judecat poate sa-i limiteze nalimea contruciei proprietarului terenului A.

TEST10 11 Drept de proprietate pubilca este un drept subiectiv de proprietate ce apartine statului sau unitatilor adm teritoriale asupra bunurilor care fie prin natura lor fie printr o dispozitie speciala a legii sunt de uz si de utilitate publica. 12 bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile. Caracterul inalienabil presupune ca bunurile din domeniul public sunt scoase din circuitul civil, nu pot fi instrainate iar actele juridice civile care au ca obiect astfel de bunuri sunt lovite de nulitate absoluta. caracterul imprescriptibil presupune ca bunurile domeniului public nu pot fi dobindite prin modul de dobindire a drept de proprietate precum este uzucapiunea. drept de proprietate publica este imprescriptibila atit extinctiv cit si achizitiv. extinctiv - actiunea in revendecare cu privire la un bun al domeniului public poate fi exercitata oricind neavind un termen prevazut de lege. achizitiv - semnifica faptul ca actiunea in revendecare cu privire la un bun din domeniul public nu poate fi paralizata de pirit prin invocarea dobindirii proprietatii prin uzacapiune. caracterul isesizabil consta in imposibilitatea urmaririi lor pe baza pretentiilor unor creditori, nici urmarite pentru satisfacerea creantelor. bunuri de uz public sunt acele bunuri care prin natura lor au o folosinta generala si implica accesul mebrilor societatii la folosinta acestora de ex : drumuri publice, podurile, fintinile etc. bunuri de interes public sunt acele bunuri care prin natura lor au destinatia de a fi folosite la un serviciu public sau la orice activitate care satisface nevoile colectivitatii ex : cazarmele militare. gredinitele, scoli etc. bunuri care potrivit legii sunt declarate proprietate publica - la aceasta categ se atrbuie in primul rind bunurile declarate propr publica prin lege Constit RM ex : bogatiile de orice natura ale subsolului, apele si padurile folosite in interes public, resursele naturale etc 13 Da, instanta de judicata va aplica sechestru celor 10 autospeciale deoarece

21 dreptul de uz este un drept real, dezmembramint al Dreptului de Proprietate, in virtutea caruia uzuarul poate folosi bunul si culege fructele necesare pentru nevoile proprii si ale familiei sale. 22 asa cum am mai spus dreptul de uz este un drept real, dezmembramint al Dreptului de Proprietate, in virtutea caruia uzuarul poate folosi bunul si culege fructele necesare pentru nevoile proprii si ale familiei sale, iar dreptul de uzufruct este dreptul unei persoane numite uzufructuar de a folosi pentru o perioada determinata sau determinabila bunul unei alte persoane numite nud proprietar si de a culege fructele bunului intocmai ca proprietarul, insa cu indatorirea de a-i conserva substanta. atit dreptul de uz cit si dreptul de uzufruct sunt drepturi reale, temeiuri de aparitie este atit legea cit si in temeiul unui act juridic, insa dreptul de uzufruct in caz prevazute de lege poate fi constituit prin hotarire judecatoreasca. dreptul de uz se stinge in aceleasi temeiuri ca si uzufructuarul si produce aceleasi efecte juridice : moartea pers fizica sau lichidarea uzufructuarului pers juridica, expirarea termenului,anularea actului prin care a fost dobindit dreptul de proprietate, renuntarea la dreptul sau, prin vointa partilor. dreptul de uz se exercita semilar dreptului de uzufruct in baza normelor ce reglementeaza acest drept. in calitate de obiect al drept de uz poate fi orice bun aflat in circuitul civil asupra caruia se poate constitui dreptul de uzufruct. drept de uzufruct la fel ca si drept de uz constituite asupra unui imobil nasterea, modificarea sau stingerea este conditionata de inscrierea in registrul de imobile. uzuarul nu poate pretinde mai multe fructe de cit la cele care se convin pt nevoile proprii si ale familiei sale daca actul nu prevede altfe pe cind uzufructuarul se bucura de toate fructele naturale sau civile pe care le produce bunul.

Test 11
1.1definiti i enumerate temeiurile de ncetareaa dr de proprietate-ncetarea-Dr de prop inceteaza in conditiile legii, in urma consumarii, pieirii fortuite sau distrugerii bunului, instrainarii lui in temeiul unui act jur. Modul de incetare a dr de prop se clasifica in mai multe grupe: 1 incetarea benevola a dr de prop- are loc in urma catiunii proprietarului: consumarea sau distrugerea bunului, incheerea unui act jur translativ de prop(donare, schimb, mostenite testamentara) precum si alte cazuri prevazute de lege. 2 incetarea dr de prop ca rezultat al unor fapte obiective ce nu depind de vointa proprietarului- pot avea loc in urma pieirii fortuite a bunului. 3 incetarea dr de prop contrar vointei proprietarului-o astfel de incetare a dr de prop poate avea loc doar cu respectarea art 46 Const dr de prop private precum si creantele asupra statului sunt garantate, nimeni nu poate fi expropiat decit p-u o cauza de utilitate publica , stabilita de lege cu dreapta si prealabila despagubire. 1.2analizati oricare 3 temeiuri de ncetare dr de propriet(Modurile de incetarea a dr de proprietate sunt:1Renuntarea la dr de prop-este un mod de incetare a dr de prop conform caruia proprietarul poate renunta oricind la dr de prop printro declaratie in acest sens sau in alt mod care atesta cu certitudine ca a renuntat la bun fara intentia de apastra dr de prop asupra lui. Renuntarea poate fi facuta numai de catre prop bunui si nu de catre alte persoane ce detin bunu cu dr de posesiune sau folosinta. Nici pers caruia i sa transmis un dr de dispozitie(un arendas

imputernici cu dr de a da bunul in subarenta) nu este in dr sa renunte la bun. Pot renunta la dr de prop atit pers fiz, si jur cit si statul si unit adm teritoriale. Statul si org pub locale pot renunta la dr de prop dac le este permis prin acte normative care sa determine si categoria de bunuri la care statul poate renunta. Important este ca renuntarea propriu- zisa la dr de prop nu are ca efect direct stingerea oblig aparute in legatura cu exercitarea dr de prop la care proprietarul a renuntat. 2Rechizitia-este un mod de incetare a dr de prop potrivit caruia bunurile proprietarului se retrag in interesul societatii in conditiile stabilite de legislatie. Particularitarile acestui mod de incetare a dr de prop constau in faptul ca bunurile proprietarului se retrag p-u a fi folosite in interesul societatii in cazuri exceptionale, cum ar fi calamitati naturale, epidemii. Scopul rechizitiei este de a garanta securitatea cetatenilor de a salva bunuri sau de a distruge bunurile in caz de epidemii sau epizotii. In cod civil sunt stipulate consecintele restituirii bunului rechizitionat: pretul bunului sau pretul folosirii lui atunci cind sa pastrat in natura si a fost restituit proprietarului, se stabileste prin caordul partilor , iar in cazuri mai speciale prin hot judecatoreasca. De aici deducem 2 situatii; 1 bunul nu sa pastrat in cazul in care statul urmeaza sa plateasca costul bunului rechizitionat, 2 bunul sa pastrat si a fost restituit celui de care a fost rechizitionat unde statul urmeaza sa plateasca o suma p-u folosirea bunului. 5 confiscarea-prin confiscare se intelege trecerea fara plata catre stat a unui bun ca sanctiune p-u faptele ilicite, in temeiul unei hot a instantei jud sau a unei alte autoritari publice competente. Cazurile si conditiile bunului pot fi stipulate doar de lege. Conform cod penal bunurile supuse confiscarii sunt cele folosite p-u savirsirea unor inf dac sunt ale infractorului, detinute contrar dispozitiilor legale, cele folosite sau destinate p-u finantarea terorismului. Bunurile dobindite illicit conf Cons RM averea dobindita illicit nu poate fi confiscate, iar caracterul illicit al dobindirii se prezuma. Dupa regula generala bunurile pot fi confiscate de catre hot jud. Conform Cod civil in cazurile prevazute de lege bunurile proprietarului pot fi confiscate printrun acd adm, cu privire la confiscare ce poate fi atacat in ins de jud. 2.1definiti dr de abitatie(conform prevederilor c.c dr de abitatie numit i dr de locuinta reprezinta dr persoanei fiz de a trai n locuinta unei alte personae.titularul dr de abitatie poate locui personal ori mpreuna cu sotul i copiii sai.dr de abitatie ia natere la data nscrierii lui n registrul bunurilor immobile.dr de abitatie se constituie n baza unui act jur sau n baza de testament.

Testu 12. 1 Definiti actiunea negatorie in comparatie cu actiunea in complingere Actiunea negatorie- este un mijloc procedural prin care proprietarul solicita inlaturarea incalcarilor dreptului de proprietate savirsite in alt mod decit prin privarea ilicita de posesiune. Actiunea negatorie este o actiune reala,prescriptibila si imprescriptibila atunci cind se refera la apararea proprietatii publice si private si are un caracter petitoriu. Actiunea in complingere-cind posesorul cere unei persoane terte sa inceteze orice tulburare a posesiunii. Aici putem mentiona:tulburarea de fapt si tulburarea de drept. Tulburarea de drept are loc prin acte juridice. 1.2 Caracterele juridice ale actiunii neagtorii. a)Actiunea negatorie este o actiune reala, este menita sa protejeze un drept real. b) Actiunea negatorie are un caracter petitoriu deoarece poate fi exercitata doar de catre persoana care are calitate de proprietar. c) Actiunea negatorie este o actiune prescriptibila atunci cind vizeaza apararea proprietatii private, si din contra este o actiune imprescriptibila atunci cind se refera la apararea proprietatii publice. 1.3 Speta primus va inainta actiunea in complingere..... deaorece el este posesor legitim adika (Chirias). iar hornul este proprietate comuna fortata si perpetua. astfel atit primus cit si secundus poate pretinde la acest drept, dar sa anu atinga daune , prejudicii celuilalt coproprietar.. in cazul nostru darimarea hornului ar aduce pagube lui primus care se afla la etajul 1. 2.1 Accesiunea imobiliara naturala in plan comparat cu cea artificiala.

Accesiune imobiliara artificiala ce se realizeaza prin interventia si activitatea omului, si prevede 3 situatii:a)lucrari facute de proprietarul terenului cu materiale straine,b) lucrari cu materiale proprii pe un teren strain. c)constructia este facuta pe 2 terenuri apartinind unor proprietari diferiti. Acesiunea imobiliara naturala.Unirea sau incorporarea a doua bunuri avand proprietari diferiti, fara interventia omului Codul civil reglementeaza cateva cazuri de accesiune naturala, si anume:- aluviunea,avulsiunea,- insulele si prundisurile, 2.2 Regimul juridic al accesiunii imobiliare naturala. ALUVIUNILE- reprezinta cresteri de pamint ce se fac succseiv si pe nesimtite la malurile apelor curgatoare. Adaugirile de teren revin proprietarului terenului. Tot in proprietate vor fi incluse nisipul, pietrisul.. care se afla pe mal. Regulile aluviunii nu se aplica asupra terenurilor inconjurate de helesteie, iazuri, lacuri. AVULSIUNILE-reprezinta ruperea de catra o apa curgatoare a unei parti importante din terenul unei persoane si alipirea acestuia la terenul unei alte persoane. Proprietarul terenului din care a fost smulsa o parte de teren nu pierde dr de proprietate, dac o revendika in termen de un an. Insulele-cursul de apa si schimba directia in mod natural, datorita la aceasta proprietarul terenului riveran, el devine proprietare la aceste insule. 2.3Speta Este vorba despre accesiunea imobiliara naturala....

BILETUL NR 13 1.1 Conditiile de exercitare ale actiunii in revendicare Actiunea in revendicare fie ca este mobiliara sau imobiliara poate fiexercitata in urmatoarele cazuri: -sa fie exercitata de proprietarul exclusiv al bunului. -bunul sa fie dobindit de tert intr-un mod nelegitim -bunul sa nu fie pierit - sa nu fie depasit termenul de prescriptie -posesorul actual al bunului sa fie de rea credinta Exceptie: Actiunea in revendicare poate fi exercitata si fata de dobinditorul de buna credinta atunci cind: *bunul este pierdut *bunul este furat *bunul este iesit din posesia proprietarului contrar vointei acestuia *bunul a fost dobindit cu titlu gratuit 1.2 Determinati si identificati conditiile admise de instant de judecata pentru actiunea in revendicare -sa fie exercitata de proprietarul exclusiv al bunului- Actiunea in revendicare este o actiune petitorie ce priveste apararea dreptului de proprietate numai a titularului dreptului real.

-bunul sa fie dobindit de tert intr-un mod nelegitim- Art 374 alin1 stipuleazaca actiunea in revendicare ce poate fi inaintata daca are ca obiect bunul aflat in posesiunea nelegitima a unui neproprietar -bunul sa nu fie pierit- Aceasta actiune poate fi inaintata in cazul cind bunul nu a pierit sau nu a fost deteriorat din vina posesorului, pentru ca in aceste cazuri urmeaza sa fie inaintata o actiune personala de reparatie a prejudiciului -sa nu fie depasit termenul de prescriptie- conform art 267, apararea drepturilor incalcate poate fi exercitata in termenul prescris de lege -posesorul actual al bunului sa fie de rea credinta-aceasta actiune este posibila in toate cazurile fata de posesorul de rea credinta, cu exceptia cazurilor: *bunul este pierdut *bunul este furat *bunul este iesit din posesia proprietarului contrar vointei acestuia *bunul a fost dobindit cu titlu gratuit 1.3 speta instanta de judecata va respinge actiunea doamnei Casu bazindu-se pe urmatoarele temei: a) actiunea inaintata nu s-a incadrat in termenul de prescriptie de 3 ani, acesta expirind la data de 3 iulie 2006, actiunea fiind inaintata la 29 decembrie 2008 b)nu sint intrunite cumulativ toate conditiile inaintarii actiunii in revendicare si anuma conditia aflarii bunului in posesiune straina si neaparat ilegala, deoarece prin efectul uzucapiunii doamna pagu a deventi proprietarul televizorului la data de 24 decembrie 2008, actiunea fiind inaintata la data de 29 decembrie 2.1Definiti posesia ca stare de fapt si delimitation de cea de drept Posesiunea se dobindeste prin exercitarea voita a stapinirii de fapt a bunului. La prima vedere datorita faptului ca legiuitorul utilizeaza expresia ,,exercitare voita a stapinirii de fapt se creeaza impresia ca este vorba de teoria subiectiva. Posesiunea ca stare de fapt care consta in exercitarea voita a stapinirii material a unui lucru si care in conditiile legii produce anumite efecte juridice. Asadar posesiunea este o stare de fapt. De cele mai multe ori aceasta stare coincide cu dreptul. Exista insa si cazuri cind starea de fapt nu coincide cu dreptul, cu alte cuvinte celc are se afla in stapinirea bunului nu are si dreptul de al poseda. Cu toate acestea si in acest ultim caz posesorul va beneficia de protective juridical si va avea chiar posibilitatea de a dobindii un drept de proprietate. Am bele efecte datorinduse existentei starii de fapt. In cazul in care posesiunea ar fi un drept si mai ales real atunci ar trebui sa fie transmisibil. Situatia in care este transmis, numai dreptul de posesiune arata implicit ca trasnmitatorul nu este si titularul dreptului principal la care posesiunea se ataseaza si prin aceasta ar dovedi ca este de rea credinta sic a nu poate sa transmita valabil. Astfel, posesiei ii pot fi conferite 2 acceptiuni :

- posesia - stare de drept, ca atribut al dreptului de proprietate; in acest caz, elatia posesie - drept d proprietate este de la parte la intreg; - posesia - stare de fapt, corespunzator aspectului dinamic al unui drept real; in acest caz prin notiunea d posesie se suprapune peste dreptul de proprietate, ingloband si celelalte atribute ale acestuia; Posesorul stapaneste bunul in puterea sa ca si cum ar fi proprietar, dar nu este; el are numai o putere de fapt asupra bunului, nu este nici titularul unui drept real, nici titularul unui drept de creanta. Starea de fapt se desparte de starea de drept. Posesia ca stare de fapt poate fi conforma dreptului ce se exercita in faptdar poate fi si nonconforma unui asemenea drept. In primul caz posesorul este in acelasi timp si titularul dreptului care justifica puterea sa asupra lucrului. In cel deal 2oilea caz posesorul nu este adevaratul titular al dreptului, iar stapinirea pe care el o face nuse baseaza pe care drepturi ar putea justifica puterea acestuia asupra bunului. In ambele cazuri posesia este aparata de lege. Acest lucru se explica prin faptul ca in marea majoritatea a cazurilor posesia este conforma dreptului si prin protejarea posesiei se protejeaza insusi dreptul subiectiv. In al doilea rind ocrotire posesiei este dictate de interesele ordinii sociale care tinde sa inlature orice acte de deposedare imediata pina la solutionarea conflictului. Cu alte cuvinte posesorii care exercita o posesie de fapt , poseda fara a avea dreptul de a poseda, iar drepturile care se nasc in favoarea lor din faptul posesiei, constituie consecinte ale posesie si nu consecinte ale dreptului de a poseda. 2.2 Particuaritatile conceptiei obiective si subiective ale posesiunii Accentul pe posiune lapus Ihering in teoria sa despre posesiune ca stare de fapt numita si teorie a posesiunii. In linii mari aceasta conceptie a fost acceptata de legiuitorul nostrum in art 303-314 C.C.Ceea ce face credinta in material posesiunii este exteriorizarea ei, stapinirea lucrului de care fapt se preocupa codul civil in articolele mentionate. Teoria lui savigny poarta denumirea de teorie subiectiva pentru ca autorul ei considera ca posesor este doar persoana care detine posesiunea asupra lucrului si care se comporta fata de el ca un bun proprietar. Aceasta teorie distinge 2 elemete ale posesiunii

- un element material- corpus ( c) : presupune un contact direct cu lucrul, concretizat in acte materiale sa juridice; - un element psihologic- animus (a): constain intentia celui ce stapaneste bunul de a efectua aceast stapanire pentru sine- animus domini sau animus possidendi(ap) . Lipsa acestui element psihologi specific echivaleaza cu lipsa calitatii de posesor , stapanitorul bunului respectiv fiind un detentor preca care detine lucrul pentru proprietar, avand, asadar, animus detinendi (ad). El detine bunul de cele m multe ori in temeiul unui contract , care constituie titlul sau- causa detentionis( cp). Pornindu-se de la chestiunea elementelor constitutive ale posesiei , de la preeminenta unuia sau altui in definirea acestui concept , au aparut cele doua teorii- cea subiectiva si cea obiectiva asupr posesiei.Deosebirile constau din modul in care sunt concepute- prin prisma elementelor constitutive posesia(P) pe de o parte, si detentia precara(D) , pe de o alta parte. Teoria subiectiva (Savigny) : P = ap + c D = ad + c Teoria obiectiva (Ihering) : P = a + c D = a + c - cp.

2.3Argumentati daca asupra aceluiasi bun pot coexista posesiuna ca stare de fapt si posesiunea ca stare de drept

posesia ca stare de fapt si de drept pot sa coexiste deoarece posesia ca stare de fapt reprezinta exercitartea materiala a bunului adica exista o interactiune fizica intre bun si persoana, in timp ce posesia ca stare de drept justifica posesia ca stare de fapt. Astfel conchidem ca in cazul posesiei ca stare de drept exista un drept real, ex, drept de propr, usufruct care justifica exercitarea materiala a bunului de catre persoana, astfel posesiunea fiind una legitima. Totusi pot exista cazuri cind posesia ca stare de fapt este exercitata fara posesia ca stare de drept. In acest caz posesorul nu are la baza un drept care sai justifice posesiunea, astfel conchidem ca posesiunea este nelegitima, dobindita printrun act material ilicit

Test 14
1.1 Doctrina defineste folosinta ca fiind prerogative in al carei temei proprietarul poate intrebuinta bunul in interesul sau , percepindu-I fructele(natural, civile, industriale) Intr-o alta opinie folosinta ofera proprietarului facultatea de a intrebuinta bunul sau, culegind in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
1.2determinati continutul dr de folosinta ca atribut al dr de prop-De regul, folosina nu poate fi separat de posesie. Pentru a folosi un bun, de fapt, este necesar ca s-l posezi. O ntreprindere se va putea folosi de materia prim pentru fabricarea bunurilor numai dac va avea n posesie aceast materie prim. La fel i o persoan fizic se va putea folosi de bunurile sale numai dac le va avea pe acestea n posesie.Exercitnd folosirea bunului cu ajutorul altor persoane (de exemplu, prin intermediul contractului de munc) proprietarul nu transmite folosirea bunurilor altor persoane. Cu att mai mult, proprietarul nu transmite n aceste cazuri nici posesia bunului. Ambele aceste mputerniciri ale sale (posesia, folosina) proprietarul le exercit cu ajutorul altor persoane. Reflectm aceasta printr-un exemplu: oferul conduce automobilul, dar dreptul de posesie nu-i aparine lui, ci proprietarului automobilului. Ultimul primindu-l la lucru pe ofer, nu-i transmite acestuia nici dreptul de posesie, nici dreptul de folosin asupra automobilului.Deci, n concluzie, am putea spune c, de regul, este posibil folosirea bunului numai dac posezi acest bun sau, cu alte cuvinte, folosirea ca atribut al dreptului de proprietate este inseparabil de alt atribut al dreptului de proprietate - posesia.n cazul n care proprietarul transmite dreptul de folosin altor persoane (de exemplu, arendaului), el transmite odat cu folosirea bunului i dreptul de posesie asupra acestui bun. Adic arendaului i sunt transmise de ctre proprietar att folosirea bunului ct i posesia asupra acestuia, fiindc, dup cum am artat i mai sus, este imposibil practic s foloseti un bun fr ca s-l posezi.

2.1
Drepturile si obligatiile uzufructuarului :
A)Drepturile uzufructuarului : 1)Dreptul de a intra in folosinta bunurilor, in virtutea careia uzufructul are la indemana o actiune reala, echivalenta actiunii in revendicare in materia proprietatii, si anume actiunea confesorie. Daca uzufructul a fost creat printr-o conventie, uzufructuarul are la dispozitie si o actiune personala, izvorata din obligatia contractuala de remitere (predare) a bunului de catre cealalta parte contractanta. Daca insa el este constituit prin testament, obligatia de remitere a bunului revine mostenitorilor. Impotriva acestora, uzufructuarul are la indemana tot o actiune persoanala, intemeiata pe un drept de creanta. 2)Dreptul de a folosi bunul si de a-i culege fructele. Dreptul de a folosi lucrul implica posibilitatea ca uzufructuarul sa se serveasca de el pentru satisfacerea nevoilor sale. Uzufructuarul trebuie sa exercite posesia in aceleasi conditii ca si proprietarul (art.536 Cod Civil). Dreptul de a culege fructele insa impune distinctia intre fructele naturale, civile si industriale. Fructele naturale si industriale sunt dobandite de uzufructuar pe masura perceperii lor. In masura in care la momentul deschiderii uzufructului acestea nu sunt culese ele se cuvin uzufructuarului, dupa cum daca la momentul incetarii lui nu au fost culese ele se cuvin proprietarului. Fructele cuvile, se dobandesc zi cu zi si se cuvin uzufructuarului proportional cu durata uzufructului. 3)Dreptul de dispozitie al uzufructuarului, se refera la posibilitatea acestuia de a ceda beneficiul dreptului sau de uzufruct, numit emolument. Aceasta cesiune nu presupune insusi cedarea dreptului, care nu este posibila, ci doar a beneficiului uzufructului. Uzufructuarul ramane chiar si in aceasta situatie obligat fata de nudul proprietar de a-i restitui bunul. B)Obligatiile uzufructuarului : Obligatiile uzufructuarului se nasc inainte cat si in timpul exercitarii uzufructului. 1)Inainte de intrarea in folosinta, uzufructuarul are 2 obligatii si anume : a)Obligatia de a inventaria bunurile mobile si de a constata starea imobilelor. b)Obligatia uzufructuarului de a da cautiune. Cautiunea este o persoana care se obliga alaturi de uzufructuar sa-l despagubeasca pe nudul proprietar, in caz de insolvabilitate a uzufructuarului. Art.541 din Cod Civil, nudul proprietar poate scuti pe uzufructuar de darea cautiunii. Aceasta scutire este de la lege, atunci cand vanzatorul sau donatorul bunului si-a retinut la vanzare sau donatie uzufructul. 2)In timpul exercitarii dreptului sau, uzufructarul are urmatoarele 4 obligatii : a)sa se foloseasca de lucru ca un bun proprietar, in sensul ca este dator sa intretina bunul in perfecta stare, ca un bun parinte de familie . b)sa aduca la cunostinta nudului proprietar despre orice incalcari sau uzurpari ale dreptului sau. c)obligatia de a respecta si continua modul de folosire stabilit de proprietar d)obligatia de a suporta cheltuielile si sarcinile obisnuite ale lucrului. Este vorba bineinteles de sarcinile ce se suporta din venituri

2.2
Testul 16 1.Incetarea reptului de proprietate

1.1 incetarea dreptului de proprietate-drptul de proprietate inceteaza ,in conditiile legii,in urma consumarii,pieirii furtuite sau distrugerii bunului, instrainarii luiin temeiul unui act juridic, renuntarii la dreptul de proprietate,precum si alte cazuri prevazute de lege. Transmiterea dreptului de proprietate presupune incetarea benevola a dreptului de proprietate prin incheierea unui act juridic translativ de proprietate oneros sau gratuit (vinzare cumparare,donare, schimb, mostenire) carte o alta persoana. 1.2.Ca si aparitia dr de prop, incetarea acestuia are efectul unor fapte juridice. In primul rind dr de prop inceteaza odata cu disparitia obiectului de prop., mai poate inceta in cazul disparitiei subiectului raportului juridic civil. Codul civil satbileste mai multe moduri de incetare a dr de prop: 1Renuntarea proprietarul poate renunta oricind la dreptul de proprietate printr-o declarative in acest sens sau in alt mod care atesta cu certitudine ca a renuntat la bun fara intentia de a pastra dreptul de proprietate asupra lui. 2Rechizitia-proprietarul poate fi deposedat de bun in temeiul unei decizii a autoritatii publice in modul si in conditiile stabilite de lege ,in caz de calamitate naturala ,epidemie sau intr-o alta situatie exceptional. 3 confiscarea-confiscarea bunului se permite printr-o hotarire judecatoreasca in cazurile si in conditiile prevazute de lege,bunurile proprietarului pot fi confiscateprintr-un act administrative. 1.2Rechizitia-proprietarul poate fi deposedat de bun in temeiul unei decizii a autoritatii publice in modul si in conditiile stabilite de lege ,in caz de calamitate naturala ,epidemie sau intr-o alta situatie exceptional. confiscarea-confiscarea bunului se permite printr-o hotarire judecatoreasca in cazurile si in conditiile prevazute de lege,bunurile proprietarului pot fi confiscateprintr-un act administrative. Expropriere- transferul de bunuri si de drepturi patrimoniale din proprietate private in proprietate publica in scopul efectuarii de lucrari pentru cauza de utilitate publica in conditiile prevazute de lege,cu o dreapta si prealabila despagubire. Deosebiri 1.rechizitia se poate stabili doar in caz de calamitati naturale,epidemii sau in late situatii exceptionale. 2.actul administrative prin care se admite confiscarea poate fi atacat in instant de judecata 3.exproprierea se efectueaza in interes si pentru utilitate publica,si se sfectueaza in schimblul unei prealabile despagubiri. Asemanari 1.In toate cazurile are loc deposedarea fortata de bun, si incetarea dreptului de proprietate 2.In toate cazurile deposedarea este facuta de catre stat 1.3 IN urma cererii depuse la Oficiul cadastral,rezulta ca Ion a renuntat benevol la proprietatea sa si deci rezulta ca terenul agricol apartine dj statului.Astfel instant de judecata va decide ca Ion este eliberat de amenda contraventionala deoarece nu ii mai apartine terenul, si aceste cheltuieli urmeaza a fi effectuate de catrea stat.

2.dezmembramintele dreptului de proprietate 2.1 dezmembramintele dreptului de proprietate-sunt drepturi reale principale care se constituie prin transferarea catre o alta persoana a unor elemente din continutul juridic a dreptului de proprietate, sau prin exercitarea concurenta aa acestor elemente de catre proprietar si o alta persoana. Legislatia in vigoare reglementeaza urmatoarele dezmembraminte: 1.uzulfructul-este dreptul unei personae (uzufructuar) de a folosi pentru o perioada determinate sau determinabila bunul unei alte personae(nudul proprietar)si de a culege fructele bunului,intocmai ca proprietatul,insa cu indatorirea de ai conserva substanta. 2.uzul este un drept real, dezmembramint al dreptului de proprietate in virtutea caruia uzuarul poate folosi bunul si culege fructele necesare pentru nevoile proprii si ale familiei sale.

3.abitatia- este un drpt real in temeiul caruia titularul dreptului de abitatie are dreptul sa locuiasca unei alte personae imreuna cu sotul si copii sai, chiar daca nu a fost casatorit sau nu avea copii la data constituirii abitatiei. 4.servitutea-este sarcina care greveaza un imobil(terenul aservit)pentru uzul sau utilizarea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant).Utilitatea poate consta in sporirea confortului ternului dominant ori poate rezulta din destinatia lui economica. 5.supeficia-este un drept real imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea edificarii si exploatarii unei constructii ,deasupre si sub acest teren ,sau a exploatarii unei constructii existente .Acest drept este alienabil , se transmite prin succesiune si poate fi obiect al unui contract de locatiune. 2.2 Prin testament Bostina a transmis dreptul de abitatie feciorului sau.Deoarece in testament este expres stipulate ca feciorul sau va avea dreptul sa locuiasaca in acasa respective pina la virsta de 18 ani,acest drept aste transmis pe o periada determinate fiului sau , iar mai apoi acest drep revine doar sotiei sale. 2.3 Aviz Juridic Privind drepturile ce pot fi transmise\constituite carte Asociatia ObsteascaUmanitateain raport cu: A)terenul aferent cladirii care va fi cumparata de Asociatie. O data ce Asociatia va devein proprietar asupra cladirii ce se afla in spatele sectorului de teren, ea va obtine asura acestui teren dreptul de servitute conform art.428 al.1 si 429 a codului civil al R.M.Adica Asociatia va avea dreptul de a sa exercite asupra fondului dominant(terenul aferent)anumite prerogative a dreptului de proprietate.Acest drept se va stabili pe o perioada nedeterminata,atit timp cit este necesara utilitatea .Aceasta drept de servitude se va constitui in baza actului juridic de vinzare-cumparare. B)potiunea de teren care sunt necesare pentru Asociatie pentru a avea acces la drumul public. Asupra portiunii de teren care este necesara pentru ca Asociatia sa poata avea acces la drumul public se pot pronunta atit SRL-ul cit si Asociatia.Contractul incheiat intre SRL si Asociatie va fi autentificat notarial.

Testul nr 17 Subiectul I 1.1.Definiti atributele dreptului de proprietate Atributele dreptului de proprietatea:de folosinta, posesie si dispozitie: 1-Posesia.este posibilitatea proprietarului de a stapini bunul cei apartine in materialitatea sa , comporindu-se fata de ceilalti ca titular al dreptului de proprietate. 2-Folosinta este posibilitatea proprietarului de a sustrage din bun calitatile utile ale acestuia in scopul satisfacerii necesitatile sale materiale si culturale, 3-Dispozitie este posibilitatea stabilirii statului juridic al bunurilor(vinzarea,donarea,trnsmiterea prin mostenire) 1.2.Determinati si analizati continutul atributelor dreptului de proprietate. 1-Posesia ca atribut al dreptului de proprietate reprezinta prerogativa proprietarului de stapinire a unui bun.Posesia ka atribut al dreptului de proprietate este o stare de drept si akorda proprietarului dreptul de a poseda.Posesia ca stare de drept poate apartine proprietarului direct si nemijlocit dar poate fi exercitata si de catre o alta persoana in numele si interesul proprietarului. Exercitind folosinta bunului cu ajutorul unor alte persoane proprietarul nu le transmite folosinta

bunului,proprietarul nu le transmite nici posesiunea bunului. Deci, n concluzie, am putea spune c,


de regul, este posibil folosirea bunului numai dac posezi acest bun sau, cu alte cuvinte, folosirea ca atribut al dreptului de proprietate este inseparabil de alt atribut al dreptului de proprietate - posesia.

2-Folosinta este acel atribut al dreptului de proprietate care permite titularului sau sa culeaga fructele adika sa intrebuinteze calitatile utile ale unui bun.Atributul de folosinta de regula presupune actiuni active positive din partea titularului,insa legislatia in vigoare nu exclude posibilitatea ca atributul de folosint sa se manifeste ca prin neuz.Atributul de folosinta este strins legat de atributul de dispozitie, in unele situatii fiind greu de delimitat posesia de dispozitie spre exemplu in cazul bunurilor comsumptibile exercitarea atributului de folocinta duce la pierirea bunului. Exercitind folosinta bunului cu ajutorul unor alte persoane proprietarul nu le transmite folosinta bunului,proprietarul nu le transmite nici posesiunea bunului.Folosinta bunurilor poate fi exercitata atit de catre proprietar ,nemijlocit cit si de alte persoane la vointa proprietarlui. 3-Dispozitie consta in dreptul proprietarului de a determina soarta bunului care ii apartine, atributul de dispozitie include in sine 2 aspecte::- dreptul de administrare adica de punere in valoare a calitatlor utile ale bunului dreptul de instrainare adica dreptul de a decide soarta bunului respectiv.Prin dreptul de dispozitie proprietarul se deosebeste in mare masura de alti posesori titulari. 1.3. Transmiterea bunului in posesie temporara catre un tert se efectueaza in virtutea atributuilui de folosinta deoarece tertul obtine dreptul de a utiliza bunul pe o perioada de timp.Folosirea bunurilor poate fi efectuata de proprietar cit si de alte persoane cu acordul proprietarului in cazul nostru este folosirea de catre alte persoane cu acordul proprietarului. De regul, folosina nu poate fi separat de posesie. Pentru a folosi un bun, de fapt, este necesar ca s-l posezi. n cazul n care proprietarul transmite dreptul de folosin altor persoane el transmite odat cu folosirea bunului i dreptul de posesie asupra acestui bun. Adic arendaului i sunt transmise de ctre proprietar att folosirea bunului ct i posesia asupra acestuia, fiindc, imposibil practic s foloseti un bun fr ca s-l posezi.

Subiectul II 2.1.Diferenta dintre prescriptia achizitiva si cea extinctiva Prescriptia achizitiva este un mod de dobindire a dreptului de proprietate prin posedarea indelungata a unui bun mobil sau imobil in termenile si conditiile prevazute de lege.pe cind prescriptia extinctiva este acel mod de transformare a raportului juridic civil ce consta in stingerea dreptului de realizare silita a obligatiei civile corelative din cauza neexecutarii lui termenul stabilit de lege.prescriptia extinctiva stinge numai dreptul material la actiune nu insusi dreptul subiectiv civil. De aceea executarea voluntara a obligatiei chiar dupa indeplinirea termenului de presctiptie este valabila. 2.2.Determinati cazurile in care dobinditorul de buna credinta dobindeste dreptul de proprietate pina la expirarea termenului de 5 ani ,pentru mobile sau 15 ani pentru imobile. in cazul bunurilor mobile,dobinditorul de buna-credinta dobindeste dreptul de proprietate pina la expirarea termenului de 5 ani,atunci cind el va deveni posesor al bunului in baza unui act juridic,si respectiv se vor aplica prevederile din Codul Civil, in cazul bunurilor imobile,dobinditorul va dobindi dreptul de prorpietate inainte de 15 ani,daca bunul este supus si a fost supus inregistrarii de stat.

2.3. M.V. nu dobindeste dreptul de proprietate prin uzucapiune deoarece APL este inscrisa ka proprietar in registrul bunurilor imobile .Odata ce bunurile sunt inregistrate in registrul bunurilor immobile este nu pot fi dobindite prin uzucapiune chiar daca a trecut termenul de 15 ani si chiar daca proprietarul se comporta ca un proprietar al terenului in cauza.Alt argument ar fi ca o conditie a uzucapiunii este ca posesiunea sa fie de buna credinta in cazul nostru posesiunea este de rea credinta deoarece bunul este inregistrat in registrul bunurilor mobile iar M.V. automat devine proprietar de rea credinta in caz ca terenul nu era inscris in registrul bunurilor mobile M.V. devenea proprietarul terenului de buna credinta.

TEST19 1.1Patrimoniu-reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale privite ca o suma de valori active si pasive strins legate intre ele,apartinind unor pers fizice si juridice determinate! 1.2.Functiilepatrimoniului: *gajul general al creditorilor chirografari-chirografari sunt creditori negarantati care au la momentul intentarii procesului de insolvabilitate,o creanta patrimoniala fata de debitor.Patrimoniul asigura creditorilor chirografari posibilitatea de a-si asigura creantele,ajuns la scadenta din bunurile debitorului ,existente la acest moment,indiferent daca au existat sau nu la momentul aparitiei creantei.In caz in care debitorul prejudiciaza interesele creditorului chirografar ,inchiend acte frauduloase ,acestia din urma au dreptul la actiunea paulina de aparare a dr. *subrogatia reala cu titlu universal-o operatie juridica in temeiul caruia o persoana ia locul unei alteia in cadrul unui raport juridic sau un bun ia locul unui alt bun.Subrogatia poate fi de 2 feluri :personala-inlocuirea unu I subiect cu altul ,si reala cind un bun este inlocuit cu altul. *Subrogatia rela cu titlu particular-cind un bun determinat este inlocuit cu un alt bun .Subrogatia rela cu titlu particular va opera in cazurile expres prevazute de lege.De ex:dac uzufructul cuprinde si bunuri consumptibile,uzufructuarul are dreptul sa dispuna de ele,insa cu obligatia de a restitui bunuri de aceeasi calitate ,cantitate,valoare sau daca este imposibil sa restituie contravaloarea lor la data stingerii uzufructului 2.1*Constituirea uzufructului prin efectul legii In R.M nu exista reglementari care ar prevedea expres constituirea dreptului de uzufruct.Preluind ideea din lit juridica romana ,consideram ca suntem in prezenta realizarii unui drept de uzufruct atunci cind parintii folosesc bun copiilor *Constituirea uzufructului prin act juridic De cele mai multe ori uzufructul se constituie prin vointa omului ,imbracind forma unui act juridic unilaterak sau bilateral.Persoana care poate constitui un drept de uzufruct este proprietarul bunului. Uzufructul poate sa-si aiba originea intr-o clauza testamentara sub forma de legat prin care se instituie dreptul unei persoane nemostenitoare sa foloseasca si sa culeaga fructele unuia sau mai multor bunuri din masa succesorala ,transmitind nuda proprietate mostenitorilor. Dreptul de uzufruct poate fi constituit prin contract cu titlu oneros si cu titlu gratuit. Calea de instrainare se constituie atunci cind proprietarul bunului creeaza asupra lui un uzufruct pastrindu-si nuda proprietate iar dr.de.folosinta si de culegere a fructelor transmitind unui tert. Calea de retentie-se constituie atunci cind preoprietarul instraineaza nuda proprietate a bunului sau,insa retine p-u sine uzufructul transformindu-se din proprietar plin in uzufructuar *Constituirea uzufructului prin hotarire judecatoreasca Dr.uzufruct se poate constitui prin hot.jud numai in cazul in care legea prevede o asemena modalitate.De ex,ne referim la situatia cind masa debitoare a societatii comerciale insolvabile include dreptul de folosinta ,p-u un anumit termen,asupra unor bunuri depuse ca aport la capitalul social .In cazul in care societatea comerciala emitenta de actiuni sau de parti sociale devine insolvabila pin la

exercitarea termenului p-u care dreptul de folosinta asupra bunului sau a fost transmis ca aport ,acest drept intra in masa ddebitoare ,administratorul insolvabilitatii avind dreptul sa-l valorifice. Dupa expirarea termenului stabilit posesiunea si folosinta bunului se va intoarce la proprietar.Consideram ca actul de instrainare a dreptului de folosinta va fi un contract de uzufruct ,tertul beneficiar avind in calitatea de uzufructuar dreptul si obligatiile de ase comporta ca un adevarat proprietar.Desi administratorul insolvab.va organiza o licitatie de instarinare a dreptului contractul trebuie semnat de proprietarul bunului asociat al societ.insolvabile.Daca acesta refuza sa semneze ,administratorul insolvab se va adresa instantei p-u ca vointa asociatului sa fie substiutuita prin act judecatoresc. 2.2Contractul de constituire a dreptului de uzufruct este: a)sub semnatura privata sau autentica b)sinalagmatic daca e cu titlu oneros;unilateral-cu titlu gratuit c)daca e cu titlu oneros ,contractul se incadreaza in categoria contractelor comutative,deoarece drepturile si oblig sunt certe.Daca e cu titlu gratuit-intra in categoria contractelor liberalitatilor,deoarece proprietarul raminind cu nuda proprietate a bunului d)numit-are o denumire prev de lege e)cu executare succesiva-p-u ca uzufructuarul isi va exercita dr.intreaga perioada p-u care a fost constituit f)constitutiv de dr.reale-dupa efectele produse.

Test 20 1.1. Uzucapiunea este un mod nou de dobndire a dreptului de proprietate, prin posesiunea indelungata
unui bun mobil sau imobil in termenele si conditiile prevazute de lege.

1.2. Conditiile:
-cel care poseda trebuie sa fie de buna-credinta - posesiunea trebuie exercitata timp de 5 ani in cazul bunurilor mobile si 15 ani in cazul bunurilor imobile; - posesiunea trebuie sa fie utila. Dobnditorul de bun-credin dobndete dreptul de proprietate asupra bunului mobil si imobile i n cazul n care cel care a dispus de bun nu era proprietarul lui. Buna - credin a dobnditorului se presupune, contrariul urmeaz s fie dovedit de cel ce l invoc. Buna sau reaua credin a dobnditorului se va determina n dependen de faptul dac tia ori nu tia, trebuia s tie sau nu trebuia s tie, c cel ce nstrineaz bunul nu este proprietarul acestuia. Reaua credin nu poate fi acoperit nici printr-un act. Articolul 335. Posesiunea necesara uzucapiunii (1) Cu excepia cazurilor expres prevzute de lege, nu poate produce efecte juridice dect posesiunea util. Pn la proba contrar, posesiunea este prezumat a fi util. (2) Nu este util posesiunea discontinu, tulburat, clandestin sau precar. (3) Posesiunea este discontinu att timp ct posesorul o exercit cu intermitene anormale n raport cu natura bunului. (4) Posesiunea este tulburat atta timp ct este dobndit sau conservat prin acte de violen, fizic sau moral, care nu snt provocate de o alt persoan. (5) Posesiunea este clandestin dac se exercit astfel nct nu poate fi cunoscut. (6) Posesiunea este precar cnd nu se exercit sub nume de proprietar. (7) Discontinuitatea poate fi opus posesorului de ctre orice persoan interesat.

(8) Numai persoana fa de care posesiunea este tulburat sau clandestin poate invoca aceste vicii. (9) Posesiunea viciat devine util ndat ce viciul nceteaz. 1. n articolul de fa sunt numrate condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc posesia pe ntru a putea produce efecte juridice, n particular condiiile necesare uzucapiunii. Regula general, n acest sens, este c va produce efecte juridice doar posesia util. Posesia va fi util dac va fi continu, netulburat, public i neprecar. Se prezum c posesia este util, pn la proba contrar. Contrariul urmeaz s fie dovedit de cel ce l invoc. 2. Viciile posesiei sunt contrariul calitilor acesteia i expres sunt numrate n alin. 2 din articolul comentat. Astfel, posesia este viciat dac este discontinu, tulburat, clandestin i precar. 3. Discontinuitatea posesiei ca viciu al acesteia este contrariu calitii ca posesia s fie continu. Posesia trebuie s fie continu, adic posesorul trebuie s exercite acte de stpnire asupra bunu lui cu o frecven normal potrivit naturii bunului. Posesia nu trebuie s fie exercitat cu intervale prea mari, adic actele de posesie trebuie s fie fcute la intervale normale i ntr -o succesiune regulat. n caz contrar se va considera c posesie este discontinu. n alin. 3 expres este indicat c posesiunea este discontinu att timp ct posesorul o exercit cu intermitene anormale n raport cu natura bunului. Bineneles c continuitatea posesiei va depinde de natura bunului, fiind posibile cazuri cnd nu va nu va fi necesar o interaciune permanent cu bunul. Spre exemplu, posesia nu va fi discontinu, n cazul cnd o persoana va poseda o pune, care, n principiu, poate fi exploatat nu pe tot parcursul anului ci numai sezonier. Deci, actele de posesie trebuie s fie fcute la intervale normale n raport cu natura bunului, cu alte cuvinte s fie exercitate n momentele n care le-ar exercita n mod normal adevratul proprietar al bunului. Continuitatea se prezum pn la proba contrar. Cnd posesorul dovedete c a posedat la un moment dat anterior i mai posed n prezent, se prezum c a posedat n mod continuu n intervalul dintre aceste dou momente. Acest lucru este expres prevzut n art. 306. 4. O alt condiie necesar posesiei pentru ca bunul s fie uzurpat este ca posesia s fie netulburat, adic s fie panic. Dac posesia este tulburat ea nu poate duce la dobndirea dreptului de proprietate asupra bunului posedat. Alin. 4 dispune c posesiunea este tulburat atta timp ct este dobndit sau conservat prin acte de violen, fizic sau moral, care nu snt provocate de o alt persoan. Dup cum putea observa coninutul acestei norme este greu de neles. ntr-adevr, ce nseamn ca posesia este tulburat atunci cnd este dobndit sau conservat prin acte de violen, fizic sau moral, care nu snt provocate de o alt persoan ? Trebuie s nelegem c posesia va fi viciat atunci cnd este dobndit sau conservat prin acte de violen ale posesorului. Acest viciu al posesiei (adic violena) poate exista att la momentul dobndiri posesiei ct i n timpul exercitrii acesteia. Spunem acest lucru, fiindc n art. 335 alin. 4 se indic c posesia este tulburat atunci cnd este dobndit sau conservat prin acte de violen. Ce nseamn c posesia s fi dobndit prin acte de violen credem c este clar pentru toi. Dar, ce nseamn ca posesia s fie conservat prin acte de violen ? Dispunnd n aa fel, legiuitorul a considerat c posesorul nu-i va putea face singur dreptate atunci cnd va fi deposedat de bun, respectiv nu va avea dreptul de a recurge la acte de violen pentru ai rentoarce posesia asupra bunului, adic a conserva posesia, ci va putea recurge la aciunile posesorii pentru a obine ncetarea tulburrii. 5. Pentru ca posesia s fie util la fel este necesar ca ea s fie public, adic s nu fie clandestin. Lin. 5 din norma comentat arat c posesiunea este clandestin dac se exercit astfel nct nu poate fi cunoscut. Deci, posesorul trebuie s exercite actele de posesia ca proprietarul, adic public fr a cuta s la ascund. Cnd posesorul caut s ascund actele sale, este natural s presupunem c posesia lui este clandestin. Reieind din faptul c bunurile imobile prin natura lor nu pot fi susceptibile de acte de posesie clandestin, adic ascunse, urmeaz s facem concluzia c clandestinitatea posesiei va fi aplicabil proprietii mobilelor. 6. Alin. 6 cere ca posesia s fie exercitat sub nume de proprietar, adic s nu fie precar. Posesia este precar atunci cnd posesorul posed pentru altul i nu pentru el nsui. Sunt considerai detentori precari aa posesori ca locatarii, depozitarii, uzufructuarii .... . Toate aceste persoane dein bunul n baza unui titlu, i sunt obligate la expirarea termenului actului, n baza cruia dein bunul, s -l restituie proprietarului. Deci, un detentor precar nu poate uzucapa bunul care l deine n baza unui act juridic.

7. Discontinuitatea este un viciu absolut, n sensul c poate fi invocat mpotriva posesorului de ctre orice persoan care are un interes s conteste posesia. Un asemenea caracter al discotinuitii este expres prevzut n alin 7. 8. Spre deosebire de clandestinitate, posesia tulburat i posesia clandestin sunt considerate vicii relative. Spre exemplu, n cazul posesiei tulburate, acest viciu al posesiei va putea fi invocat doar de cel care a fost deposedat de bun prin violen i nu va putea fi invocat de late persoane. Cu alte cuvinte doar victima violenei poate invoca acest viciu al posesiei, respectiv pentru toate celelalte persoane, posesia nu este viciat, i ele nu pot invoca mpotriva posesorului violena care nu a fost ndreptat mpotriva lor . Astfel, dup cum se explic n surse de specialitate, cu care suntem solidare, cnd posesorul actual, pentru a se pune n posesia, a ntrebuinat violena mpotriva unui posesor anterior, care nu era nici acesta adevratul proprietar, numai primul posesor poate opune viciul de violen posesorului actual, fiindc doar el a fost victima violenei. Violena poate fi att fizic ct i moral (art. 335 ali.4). La fel ca i violena, dup cum am spus, i clandestinitatea este un viciu relativ. Aceasta nseamn c posesia clandestin nu se consider viciat dect fa de persoana creia posesorul ia ascuns posesia sa. Persoanele, fa de care posesia a fost exercitat n mod public, nu pot invoca acest viciu de posesie. 2.1. Proprietatea este comun n cazul n care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai muli titulari. Codul Civil cunoate dou forme ale proprietii comune: proprietatea comun pe cote -pri i proprietatea comun n devlmie Dreptul de proprietate comun pe cote pri. Dreptul de proprietate comun pe cote - pri, este acel drept de proprietate care aparine la dou sau mai multe persoane, exprimat n cote ideale, (o jumtate, o treime, o ptrime etc.) asupra unui bun nefracionat n materialitatea sa. Dreptul de proprietate comun n devlmie. Dreptul de proprietate n devlmie este cea de a doua form sub care se nfieaz dreptul de proprietate comun. Aceast form a dreptului de proprietate se caracterizeaz prin aceea c titularii acestui drept nu cunosc nici ntinderea dreptului lor de proprietate asupra bunului comun i nici bunurile n materialitatea lor ce aparin fiecruia n parte (a se vedea i comentariu la art. 366). 2.2. Dreptul de proprietate comun pe cote-pri obinuit sau temporar. Obiecte ale dreptului de proprietate comun pe cote-pri a cetenilor pot fi orice bun, n afar de acelea care, conform legii, nu pot fi n proprietatea acestora. De obicei, astfel de bunuri sunt: casele de locuit, vitele, diferite obiecte preioase. De regl n proprietatea cmun pe cote pri se afl bunuri indivizibile. Raporturi de proprietate comun pe cote-pri exist ntre persoane fizice, ntre persoane juridice, ntre persoane fizice i persoane juridice, ntre persoane fizice i stat sau uniti administrativ-teritoriale. ntre persoane fizice i stat coproprietatea poate s apar n mai multe situaii: cota -parte a unui coproprietar a trecut la stat ca urmare a inexistenei motenitorilor sau acetia au renunat la succesiune; dobndirea prin con fiscare sau act juridic a cotei-pri a unui coproprietar etc.

Test 21 Subiectul 1.1. Dreptul de proprietate comuna se caracterizeaza prin faptul ca unul si acelas drept apartine la 2 sau mai multe persoane care isi pot exercita toate prerogativele recunoscute prin lege in mod simultant si concurent. Dreptul de proprietate pe cote-parti se caracterizeaza prin faptul ca bunul ramine nefractionat in materialitatea sa, iar dreptul de proprietate este fractionat in cote parti ideale, abstracte, egale sau inegale fiind exxprimat in forma fractionala, nominala, zecimala sau procentuala. Dreptul de proprietate pe cote parti la rindul sau cunoaste 2 forme: -fortata si perpetua- se caracterizeaza prin faptul ca are ca obiect bunul care prin natura si destinatia lor pot fi folosite de mai multi proprietari fiind accesorii pe linga alte bunuri considerate principale si care apartin acelorasi titulari, exista si se mentite independenta de vointa copartasilor si exista atit timp cit obiectul sau este folosit in comun de catre mai multe persoane.

-obisnuita si temporara-acest tip de coproprietate constituie regula in materie si exista ori de cite ori proprietatea comuna pe cote-parti nu este fortata si perpetua. 1.2. Articolul 351. Actele de dispoziie privind bunurile proprietate comuna pe cote-pri
(1) n privina bunurilor proprietate comun pe cote-pri nu se pot ncheia acte de dispoziie dect cu acordul tuturor coproprietarilor. (2) Actele de dispoziie ncheiate n lipsa unanimitii snt lovite de nulitate relativa dac se demonstreaz c terul este de rea-credin. n acest caz, prescripia dreptului la aciune ncepe s curg de la data cnd coproprietarul care nu i-a dat acordul a cunoscut sau trebuia s cunoasc existenta cauzei de nulitate. (3) Coproprietarul poate s nstrineze cota sa parte, respectnd dreptul de preemiune al celorlali coproprietari. 1. Referindu-ne la dreptul de dispoziie asupra bunului proprietate comun trebuie s distingem ntre dispoziia ntregului bun i dispoziia cu cota-parte din proprietatea comun pe cote-pri. Alin. 1 i 2 din norma de fa se refer la dispoziia ntregului bun, pe cnd alin 3 din art. 352 i art. 353 se refer la dispoziia cotei-pri din proprietatea comun pe cote pri. Pornind de la faptul c n cazul proprietii comune, bunul nu se fracioneaz, legiuitorul a instituit n alin. 1 regula conform creia actele de dispoziie asupra bunurilor comune pot fi ncheiate doar dac a fost acordul tuturor coproprietarilor. Instituirea unei asemenea reguli se justific prin aceea c fiecare coproprietar avnd asupra bunului comun numai o cot-parte din dreptul de proprietate, nu poate s dispun de prile din bun ce nu-i aparin. Prin ncheierea actelor de dispoziie coproprietarii pot nstrina bunul comun (vnzare-cumprare, schimb, donare), l pot transmite n folosin, pot institui un drept de uzufruct. 2. De cele mai dese ori bunul comun se afl n posesia unui singur coproprietar. Fiind unicul posesor al bunului comun , coproprietarul nclcnd prevederile alin. 1 din acest articol, poate s dispun de bunul comun. Deci, vom fi n prezena actelor de dispoziie efectuate de un singur coproprietar asupra bunului comun, fr consimmntul celorlali coproprietari. Asemenea acte de dispoziie sunt pasibile de a fi lovite de nulitate. n art. 351 alin. 2 se instituie o regul special de nulitate a actului juridic. Astfel, actele de dispoziie, privind bunul comun, ncheiate n lipsa unanimitii pot fi lovite de nulitate relativa dac se demonstreaz c terul este de rea-credin. Valabilitatea sau nulitatea unui asemenea act va depinde de faptul dac dobnditorul va fi de bun sau de rea credin. Dac dobnditorul este de bun -credin (nu tia i nici putea s tie c bunul este comun i nu este acordul tuturor coproprietarilor la nstrinare ) , actul de dispoziie a bunului comun, nu va fi lovit de nulitate. n acest caz, ceilali coproprietari vor fi n drept - nainteze pretenziile ctre acel coproprietar, care a nstrinat bunul cu nclcarea dispoziiilor art. 351 alin. 1. Dac ns dobnditorul este de rea-credin, actul de dispoziie va fi lovit de nulitate, bunul nstrinat fiind restituit coproprietarilor. O alt regul special cuprins n art. 351 alin. 2, se refer la nceperea cursului termenului de prescripie extinctiv, acesta ncepnd s curg de la data cnd coproprietarul care nu i -a dat acordul a cunoscut sau trebuia s cunoasc existenta cauzei de nulitate. Dreptul de a cere nulitatea actului de dispoziie, care a fost ncheiat cu nclcarea prevederil or art. 351. alin. 1, l au oricare din coproprietari, n decurs de trei (termenul de prescripie general prevzut de art. 267 alin.1) ani de zile din momentul cnd au aflat sau trebuia s afle c bunul a fost nstrinat. 3. Cota parte din dreptul de proprietate comun pe co-pri reprezint msura n care dreptul de proprietate al fiecrui coproprietar se ntinde asupra ntregului bun. Deoarece cota -parte reprezint o fraciune din dreptul de proprietate asupra bunului comun, dreptul de dispoziie al fiecrui coproprietar se va rsfrnge doar asupra cotei sale pri. Fiecare coproprietar al unei proprieti comune pe cote -pri are dreptul de a nstrina, cu titlu gratuit sau oneros, unei alte persoane cota sa din bunul comun. O asemenea nstrinare nu necesit acordul celorlali coproprietari. Astfel cote parte va putea fi donat, schimbat, fiind destul doar acordul celui ce dorete s ncheie un asemenea act. De asemenea cota parte poate fi grevat cu drepturi reale (spre exemplu cota-parte poate fi gajat). Dac cota-parte se vinde, ceilali coproprietari au un drept preferenial n condiiile stipulate la art. 352

2.1. Uzufructul este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioad determinat sau

determinabil bunul unei alte persoane (nudul proprietar) i de a culege fructele bunului, ntocmai ca proprietarul, ns cu ndatorirea de a-i conserva substana. Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul, nu i de a-l nstrina.Este dreptul subiectiv al unei persoane (uzufructuar) de a poseda, de a folosi i culege fructele unui bun neconsumptibil aflat n circuit (art. 396 (3) ce aparine cu drept de proprietate altei persoane (nudul proprietar), cu ndatorirea de a-i pstra substana, adic de a nu-l specifica sau de a nu-i schimba destinaia.

2.2.
Uzufructul se poate constitui, prin lege sau act juridic, dispoziiile privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile. n cazurile prevzute de lege, uzufructul poate fi constituit prin hotrre judectoreasc. Conform alin (1) al acestui articol, uzufructul poate fi consacrat n baza: a) b) legii; actului juridic;

c)

hotrrii judectoreti n cazurile prevzute de lege.


Articolul 395. Noiunea de uzufruct

(1)

Uzufructul este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioad determinat sau determinabil bunul unei alte persoane (nudul proprietar) i de a culege fructele bunului, ntocmai ca proprietarul, ns cu ndatorirea de a-i conserva substana. Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul, nu i de a-l nstrina. Uzufructul poate fi limitat prin excluderea anumitor folosine. Uzufructul se poate constitui, conjugat sau succesiv, n favoarea unei sau mai multor persoane existente la data deschiderii uzufructului. (1) Articolul 395 constituie dreptul subiectiv al unei persoane (uzufructuar) de a poseda, de a folosi i culege fructele unui bun neconsumptibil af lat n circuit (art. 396 (3) ce aparine cu drept de proprietate altei persoane (nudul proprietar), cu ndatorirea de a-i pstra substana, adic de a nu-l specifica sau de a nu-i schimba destinaia. Termenul uzufruct este compus din cuvintele latine uzus , ceea ce nseamn dreptul de a folosi i fructus de a culege fructele. Dreptul instituit prin prezentul articol este un drept subiectiv:

(2) (3)

a) b) c) d)

Personal, dat fiind c nu poate fi transmis altei persoane (art.398 (1)); real, dat fiind c are n calitate de obiect un lucru (res reales); absolut, graie opozabilitii sale unui cerc nedeterminat de persoane, inclusiv i nudului proprietar; cu titlu gratuit, dat fiind c posedarea obiectului folosirea i nsuirea fructelor ace stuia nu are loc contra plat; limitat n timp, fiind instituit pe un termen determinat (de 10,20,30 de ani) sau determinabil (pn la epuizarea valorii de consum a obiectului, pn la decesul uzufructului -persoan fizic sau pn la lichidarea persoanei juridice uzufructuar n condiiile art. 397). Dreptul de a culege fructele de la bunul dat n uzufruct trebuie neles lato sensu, adic n sens larg, fiind un drept subiectiv al uzufructului de a percepe toate fructele i a obine toate benefic iile (fructele naturale i civile) pe care este n stare s le dea obiectul n conformitate cu destinaia sa economic, obinnd asupra acestora dreptul de proprietate (art. 401)

e)

Situaia juridic de nudul proprietar, care provine de la sintagma din limba latin nuda proprietas, rezult din faptul c proprietarului bunului, asupra cruia este instituit un uzufruct, i aparine doar titlul gol (nud) de proprietar fr aa elemente ale coninutului dreptului subiectiv de proprietate (art. 315) ca: dreptul de a poseda, de a folosi i culege fructele sau a obine careva alte beneficii de la obiectul uzufructului. Excepie de la aceasta fac unele elemente de a dispune de obiectul uzufructului (de a -l nstrina, (art.398 (1)), de a-i exprima sau nu acordul n cazul cnd uzufructuarul vrea s transmit obiectul n arend (chirie) n condiiile art.398 (3). Iar conform aliniatului (2) al prezentului articol, uzufructuarul poate fi limitat prin exluderea anumitor folosine i atunci aceste exluderi i revin nudului proprietar. (3)Conform aliniatului (3) uzufructul poate fi instituit n favoarea unei sau mai multor persoane concrete, cu condiia ca aceste persoane s existe la momentul instituirii uzufructului. n cazul cnd uzufructul este instituit n favoarea mai multor persoane, exercitarea dreptului de uzufruct poate fi efectuat n mod conjugat sau succesiv. n primul caz toi titularii acestui drept folosesc obiectul i percep de la el fructele mpreun, n acelai timp i n egal msur, iar n al doilea n mod succesiv, adic folosesc obiectul i percep fructele ntr -o anumit ordine succesiv. De exemplu, dac uzufructul este instituit n favoarea mai multor persoane n form succesiv asupra unei vaci mulgtoare concrete din cireada ce aparine cu drept de proprietate altei persoane, apoi prima poate percepe laptele de diminea, a doua de la ameaz, iar a treia de sear. La fel poate fi instituit ordinea succesiv de percepere a laptelui n zilele sptmnii, de decadele lunii etc, sau n privina generaiei ce o produce acest animal n primul an, n al doilea, n al treilea i a. m.d. Cu acelai succes i n aceleai modaliti (conjugat sau succesiv) poate fi instituit ordinea de percepere a dividendelor de la un pachet de aciuni ce aparin cu drept de proprietate altei persoane.

Test 22 1.1.Conditiile: 1.Posesiunea legitima- Este considerat posesor de bun-credin persoana care posed legitim sau
care se poate considera ndreptit s posede n urma unei examinri diligente, necesare n raporturile civile, a temeiurilor ndreptirii sale. Buna-credin este prezumat. 2. Posesorr de buna-credinta. Posesia de bun - credin este considerat ca o stpnire de calitate superioar. Buna credin este un element subiectiv, i const n convingerea posesorului c titlul pe baza cruia posed bunul, ale crui fructe le culege , este un titlu perfect valabil, nefiind afectat de vre -un viciu. posesia de bun credin este mai mult dect o posesie, este o proprietate al crei titlu este lovit de nulitate necunoscut de posesor. 1.2. Articolul 332. Uzucapiunea imobiliara (1) Dac o persoan, fr s fi dobndit dreptul de proprietate, a posedat cu bun -credin sub nume de proprietar un bun imobil pe parcursul a 15 ani, aceasta devine proprietarul bunului respectiv. (2) Dac un bun imobil i drepturile asupra lui snt supuse nregistrrii de stat, dreptul de proprietate se dobndete n temeiul alin.(1) din momentul nregistrrii. 1. Uzucapiunea este un mod nou de dobndire a dreptului de proprietate, esena cruia const n faptul c o persoan poate deveni proprietar al bunului dac l posed pe o perioad expres stabilit de lege, n condiiile stipulate de lege. Referitor la termen acesta difer n dependen de faptul dac bunul este mobil sau imobil. n schimb alte condiii necesare uzucapiunii sunt identice la toate bunurile, ele fiind prevzute expres n art. 335. Art. 332 se refer la uzucapiunea imobilelor. Pentru ca imobilele s fie dobndite prin uzuca piune este necesar ca cel ce posed bunul s- fie de bun - credin i s posede bunul imobil timp de 15 ani. Buna-

credin presupune c posesorul s nu tie i nici s nu poate ti c posesia sa este ilegal (a se vedea i com. la art. 307) . Acest termen ncepe s curg din momentul n care posesia ntrunete toate condiiile necesare uzucapiunii, acestea dup cum am spus mai sus, sunt indicate n art. 335. Coninutul art. 332 alin 1 permite a face concluzia c vor putea fi dobndite prin uzucapiune doar bunurile imobile nenregistrate n registrul bunurilor imobile. Spunem acest lucru, fiindc o dat ce bunul este nregistrat n registrul bunurilor imobile se prezum c toi au cunotin de acest fapt, i ca rezultat cel ce va poseda un bun imobil nregistrat n registrul bunurilor imobile nu va putea dobndi dreptul de proprietate asupra acestui bun, fiindc el va considerat c este de rea-credin. n aa fel, ntr-o asemenea redacie art. 332 va avea puin aplicaie la practic, ori n majoritatea cazurilor bunurile imobile se nregistreaz n registrul bunurilor imobile. n art. 332 nimic nu se vorbete despre faptul cum se va nregistra dreptul de proprietate asupra bunului imobil n cazul n care vor fi ntrunite condiiile necesare uzucapiunii. Considerm c cel care timp de 15 ani a posedat sub nume de proprietar un bun imobil care nu este nregistrat n registrul bunurilor imobile, va putea dobndi dreptul de proprietate asupra acestui imobil n baza unei cereri adresate instanei judectoreti. n aa fel vor fi nlturate posibilele litigii ce vor putea aprea ca rezultat al dobndirii dreptului de proprietate n urma uzucapiunii. 2. n conformitate cu prevederile art. 290 dreptul de proprietate i alte drepturi reale asupra bunurilor imobile, grevrile acestor drepturi, apariia, modificarea i ncetarea lor snt supuse nregistrrii de stat. Art.332 alin. 2 n principiu spune acela lucru. Pornind de la faptul c dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile tot timpul trebuie nregistrat n registrul bunurilor imobile, i n cazul uzucapiunii dreptul de proprietate urmeaz a fi nregistrat n registrul bunurilor imobile.

2.1. Actul juridic civil reprezinta o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, respectiv de a naste, modifica ori stinge un raport juridic civil concret.
Act juridic civil este manifestarea de ctre persoane fizice i juridice a voinei ndreptate spre naterea, modificarea sau stingerea drepturilor i obligaiilor civile. Actele juridice translative de proprietate: Vinzare-cumparare Schimb Donatie Contracte de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata Succesiunea testamentara 2.2 Modurile de dobndire a drepturilor de proprietate derivate au ca obiect transmiterea dreptului de proprietate de la o persoan la alta (ex. actul juridic civil). Hotrrile judectoreti se mpart n dou categorii: hotrri declarative de drepturi i hotrri constitutive de drepturi. Hotrrile judectoreti declarative de drepturi recunosc dreptul de proprietate i deci nu pot fi considerate ca mod de dobndire a dreptului de proprietate. Deci, doar hotrrea judectoreasc constitutiv de drepturi poate fi considerat ca mod de dobndire a dreptului de proprietate. Spre exemplu, vom fi n prezena unui asemenea mod de dobndire a dreptului de proprietate n cazul definitivrii executrii silite a unei hotrri judectoreti constnd n vnzarea prin licitaie public a bunurilor unei persoane. Actul administrativ este considerat ca mod de dobndire a dreptului de proprietate doar n cazurile prevzute de lege. Va fi considerat mod de dobndire a dreptului de proprietate, spre exemplu Ordinul Ministrului de interne prin care unii, colaboratori pentru anumite merite, vor primi arme personale. Important este ca doar legea poate stabili cazurile in care actuladministrativ serveste ca temei da dobindire a dreptului de proprietate.

Test 23 Subiectul 1 1.1 Articolul 305. Prezumia proprietii


(1) Posesorul este prezumat proprietar al bunului dac nu este dovedit c a nceput a poseda pentru un altul. Aceast prezumie nu opereaz n cazul n care dreptul de proprietate trebuie nscris n

registrul public i nici fa de un fost posesor al crui bun a fost furat, pierdut sau ieit din posesiune n alt mod fr voia lui, cu excepia banilor i titlurilor de valoare la purttor. (2) Se va considera c posesorul anterior a fost proprietar al bunului pe parcursul perioadei n care l-a posedat. 1. Aliniatul 1 al art. 305 conine o regul conform creia posesorul este prezumat proprietar al bunului pn la proba contrar. Pornind de la realitatea c de cele mai multe ori , posesia, ca stare de fapt, este exercitat de nsui titularul dreptului de proprietate, legiuitorul a instituit o prezumie relativ de proprietate n favoarea posesorului. Spunem prezumie relativ fiindc aceast prezumie poate fi rsturnat prin aducerea dovezilor care vor demonstra dreptul persoanei asupra bunului ce este pose dat de ctre posesor. n cazurile n care se va dovedi dreptul asupra bunului, acesta urmeaz s fie ntors titularului dreptului. ns n cazul n care ctre posesor se va nainta o aciune de revendicare a bunului, acesta va fi scutit de a aduce alte probe n sprijinul dreptului su prezumat. ns faptul posesie va fi considerat ca o prezumie a dreptului de proprietatea pn n momentul dovedirii contrariului. Contrariul trebuie dovedit de cel ce pretinde c i aparin careva drepturi asupra bunului dei nut de posesor.

1.2. Regula conform creia posesorul este prezumat proprietar al bunului nu opereaz n toate cazurile. - Prezumia dat nu va opera n cazul n care dreptul de proprietate trebuie nscris n registrul public. n prezent este supus nregistrrii dreptul de proprietate i alte drepturi reale asupra bunurilor imobile. Deci, posesorul bunului imobil nu va putea invoca n favoarea sa regula conform creia posesorul este considerat proprietar al bunului. ns posesorul de bun credin a unui bu n imobil va dobndi dreptul de proprietate a bunului posedat n rezultatul uzucapiunii, respectnd prevederile art.332 din prezentul Cod. - De asemenea aceast regul nu va opera nici n cazurile cnd bunurile au fost furate, pierdute sau au ieit ntr-un alt mod din posesia posesorului, fr voia lui. n toate aceste cazuri se consider c bunul a ieit din posesie contrar voinei posesorului. Faptul c bunul a fost furat, pierdut sa a ieit n alt mod contrar voinei proprietarului trebuie dovedit de cel ce revendic bunul. Pn nu va fi dovedit acest lucru va opera regula conform creia posesorul este prezumat proprietar al bunului. - Prezumtia proprietatii nu se aplica in cazul in care este dovedit ca posesorul poseda pentru un altul (ex. Locatarul, depozitarul etc.) Posesorul banilor i titlurilor de valoare la purttor n toate cazurile va putea invoca regula conform creia posesorul este prezumat proprietar al bunului, chiar i atunci cnd banii i titlurile de valoare la purttor au fost furai, pierdui sau au ieit din posesia posesorului n alt mod fr via lui.

2.1 Proprietarul lucrului principal devine prin accesiune proprietarul noului bun format prin incorporarea la la lucrul principal a unui alt lucru mai putin important. n cazul n care se unesc
dou bunuri mobile avnd proprietari diferii, fiecare dintre acetia poate pretinde separarea bunurilor dac cellalt proprietar nu ar suferi astfel un prejudiciu. 2.2 ART 330 (1) n cazul n care se unesc dou bunuri mobile avnd proprietari diferii, fiecare dintre acetia poate pretinde separarea bunurilor dac cellalt proprietar nu ar suferi astfel un prejudiciu. (2) Dac dou bunuri care aparin diferiilor proprietari s-au unit nct nu se mai pot separa fr a fi deteriorate sau fr munc sau cheltuieli excesive, noul bun aparine proprietarului care a contribuit cel mai mult la constituirea bunului, prin munc sau prin valoarea bunului iniial, fiind obligat s plteasc celuilalt proprietar preul bunului unit cu bunul principal. (3) n cazul n care bunul accesoriu este mai de pre dect bunul principal i s -a unit cu acesta fr tirea proprietarului, ultimul poate cere desprirea i restituirea bunului accesoriu unit, chiar dac din separare ar rezulta vtmarea bunului principal. (4) Dac contractul nu prevede altfel, dreptul de proprietate asupra bunului rezultat din prelucrarea materiei aparine proprietarului ei, care este obligat s plteasc valoarea manoperei. Se consider de asemenea prelucrare scrierea, desenarea, pictarea, imprimarea, gravarea sau o alt transformare a suprafeei.

(5) Persoana de bun-credin care a transformat prin manoper materia ce nu i aparine dobndete dreptul de proprietate asupra bunului rezultat dac valoarea manoperei este superioar valorii materiei, pltind proprietarului preul materiei. (6) Cel care trebuie s restituie bunul rezultat din prelucrarea materiei este n drept s -l rein pn va primi de la proprietarul noului bun suma datorat. (7) n cazul n care un bun s-a format prin amestecarea mai multor materii (confuziunea) ce aparin diferiilor proprietari i nici una nu poate fi considerat ca materie principal, proprietarul care nu a tiut despre confuziune poate cere separarea materiilor dac este posibil. Dac materiile amestecate nu pot fi separate fr pagub, bunul format aparine proprietarilor materiilor proporional cantitii, calitii i valorii materiei fiecruia. (8) n cazul n care materia unui proprietar de bun -credin depete cealalt materie prin valoare i cantitate, acesta poate cere bunul creat prin amestecare, pltind celuilalt proprietar preul materiei sau nlocuirea materiei cu materie de aceeai natur, cantitate, greutate, mrime i calitate sau plata contravalorii ei. 1. i n cazul accesiunii mobiliare regula general este: proprietarul lucrului principal devine prin accesiune proprietarul noului bun format prin ncorporarea la lucrul principal al unui alt lucru mai puin important. n art. 330 sunt reglementate trei cazuri de accesiune mobiliar: adjunciunea (alin. 1-3), specificaiunea (alin. 4-6) i confuziunea (art. 7-8). Adjunciunea const n unirea a dou bunuri, care cu toate c formeaz un singur tot, totui pot fi desprite n aa fel ca dup aceasta s fie posibil o utilizare normal a lor. Esena reglementrii din alin. 1 const n faptul c dac sau unit dou bunuri avnd proprietari diferii, acestea pot fi separate cu condiia ca separarea s nu prejudicieze bunul. 2. Dac bunurile, care au format un ntreg, nu pot fi separate va fi aplicat regula din alin. 2. Legiuitorul n acest caz a stabilit dou situaii: fie c separarea este imposibil pe motivul c se va deteriora bunul, fie c separarea va necesita cheltuieli excesive. n ambele aceste cazuri noul bun va aparine proprietarului care a contribuit cel mai mult la constituirea bunului, prin munc sau prin valoarea b unului iniial. Tot odat, cel ce dobndete dreptul de proprietate asupra noului bun, la rndul su, este obligat s- achite preul bunului unit cu bunul principal. Deci, dup regula general proprietarul bunului mai puin important nu va putea cere separarea bunului din bunul nou format, ci va putea pretinde doar preul bunului. 3. Este totui posibil ca proprietarul bunului accesoriu s cear separarea bunului su din bunul principal chiar dac ca rezultat al separrii va suferi bunul principal. O asemenea separare va fi posibil doar n cazul n care unirea bunului accesoriu la bunul principal a fost fcut fr tirea proprietarului bunului accesoriu. Este de presupus c proprietarul bunului accesoriu va putea cere separarea doar dac aceasta nu va afecta i bunul accesoriu. n caz contrar vor fi aplicabile regulile din alin. 2. 4. Alin. 4 cuprinde reglementri referitoare la dobndirea dreptului de proprietate n rezultatul specificaiunii caz n care o persoan face un obiect nou cu materia strin. Spre exemplu un pictor picteaz un portret utiliznd pnza i vopselele altuia. n cazul specificaiunii nu se unesc dou bunuri materiale corporale (aa cum este la adjuciune), ci se unete un bun corporal (materia) cu nul abstract (munca pictorului n exemplul nostru). Din coninutul n alin. 4, am putea deduce c bunul principal este materia i manopera este bunul accesoriu. Regula n cazul specicaiunii este c dreptul de proprietate asupra bunului rezultat din prelucrarea materiei aparine proprietarului ei. Aceast regul, stipulat expres n alin. 4, are un caracter dispozitiv, prile (adic proprietarul materiei i cel ce efectueaz manopera) pot stabili contrariul (spre exemplu noul bun va aparine lucrtorului, acesta fiind obligat s plteasc valoarea materialului) Proprietarul materialului, conform regulii generale, este obligat s plteasc valoarea manoperei. Prin prelucrare urmeaz s nelegem de asemenea scrierea, desenarea, pictarea, imprimarea, gravarea sau o alt transformare a suprafeei. 5. Prin excepie de la regula general stipulat n alin. 4, este posibil ca lucrtorul s devin proprietarul noului bunul, chiar n lipsa unei nelegeri cu proprietarul materiei. Pentru aceasta este necesar ca lucrtorul s fie de bun credin, pe de o parte, i valoarea manoperei s fie superioar valorii materiei (spre exemplu un pictor renumit picteaz un tablou pe o pnz ce nu-i aparine). Trebuie s considerm c n acest caz munca este un bun principal iar materia un bun accesoriu, respectiv lucrtorul va avea

obligaia de al despgubi pe proprietarul materiei achitndu-i valoarea. Deci, pentru a putea fi aplicabil art.330 alin 5 sunt necesare a fi ntrunite dou condiii: 1) persoana care a transformat prin manoper materia ce nu-i aparine (lucrtorul) trebuie s fie de bun credin; i 2) valoarea manoperei trebuie s fie superioar valorii materiei. 6. Dup caz, fie proprietarul materiei fie lucrtorul vor avea un drept de retenie, adic vor fi n drept s rein bunul pn la achitarea sumei datorate de cel ce dobndete dreptul de proprietate asupra bunului aprut n rezultatul specificaiunii (a se vedea n acest sens i comentariu la art. 637). 7. Este posibil ca un bun s se formeze prin amestecul a dou materii ce aparin la doi proprietari diferii. O asemenea situaie poart denumirea de confuziune i este reglementat n alin. 7. Din coninutul alin. 7 pot fi desprinse trei situaii: 1) au fost amestecate mai multe materii formnd un nou bun ns una din materii poate fi considerat principal; 2) nici una din materii nu poate fi considerat principal dar este posibil separarea materiilor; 3) materialele amestecate nu pot fi separate fr pagub. Vom examina pe rnd toate aceste trei situaii. Dac una din materii poate fi considerat ca principal i alta ca accesorie (acest lucru poate fi stabilit pe diferite criterii valoarea fiecruia; cantitatea; calitatea; etc..) apoi noul obiect va putea aparine proprietarului materiei principale, respectndu-se prevederile art. 330 alin. 8. Dac nici una din materii nu poate fi considerat principal dar este posibil separarea materiilor, atunci proprietarul materiei care nu a tiut despre confuziune poate cere separarea materiilor. i n sfrit dac materiile amestecate nu pot fi separate fr pagub, bunul format aparine proprietarilor materiilor proporional cantitii, calitii i valorii materiei fiecruia. 8. Dup cum am afirmat puin mai sus dac va fi posibil ca o materie s fie considerat ca principal, apoi proprietarul materiei principale (materia acestuia depete cealalt materie prin cantitate ori valoare) poate pretinde ca bunul creat prin amestec s-i fie transmis n proprietate. Pentru a putea cere acest lucru proprietarul materiei principale trebuie s fie de bun-credin. La rndul su proprietarul materiei principale va fi obligat s plteasc celuilalt proprietar preul materiei sau nlocuirea materiei cu materie de aceeai natur, cantitate, greutate, mrime i calitate sau plata contravalorii ei.

Testul 24 Subiectul 1 1.1 Momentul dobindirii dreptului de proprietate in cazul bunurilor mobile are loc in timpul predarii bunului. Aceasta este regula generala, cu caracter dispozitiv, lasind la latitudinea partilor posibilitatea de a alege un alt moment al aparitiei dreptului de proprietate decit cel al predarii bunului. Astfel, partile pot conveni ca dreptul de proprietate sa fie dobindit chiar in momentul incheierii actului juridic sau la o data ulterioara care sa nu coincide cu momentul predarii a bunului. In cazul bunurilor immobile, dreptul de proprietate se dobindeste la data inscrierii in registrul bunurilor imobile. Acesta regula trubuie sa fie priviti prin contextual CC, art.290, din care reese ca dreptul de proprietate si alte drepturi reale asupra bunurilor immobile, grevarea acestor drepturi, aparitia, modificarea si incetarea lor sunt supuse inregistrarii de stat. 1.2. Semnificatia termenului predarea a bunului are sensul de a transmite bunul. Modalitatile de predarii a binului sunt 2: 1. Brevi manu tradition - prin traditiune, din mina in mina.(de la romani) 2. din momentul incheierii contractului a aparit o data cu adoptarea CC francez. Riscul pierii fortuite a bunului. In conformitate cu art. 318 CC, riscul pieirii sau deteriorarii fortuite a bunului il suporta proprietarul, daca legea sau contractul nu prevede altfel. Acesta norma are un character dispozitiv, ceea ce inseamna ca partile pot deroga de la ea. De exemplu, vinzatorul si cumparatorul pot conveni ca riscul pieirii fortuite sa fie transmis dobinditorului (cumparatorului)

nu in momentul predarii bunului, ci in momentul semnarii contractului. La fel, legea poate sa prevada ca riscul pieirii fortuite sau deteriorarii fortuite il suporta o alta persoana decit proprietarul. Drept exemplu in acest sens poate servi dispozitia art. 821, alin. 3, care stabileste ca riscul pieirii sau deteriorarii fortuite a intreprinderii trece la comparator in momentul semnarii actului de predare, pe cind dreptul de proprietate asupra interprinderii trece la comparator la data predarii interprinderii. Prin urmare, legea prevede o exceptie de la regula generala, conform careia riscul pieirii sau deteriorarii fortuite il suporta proprietarul bunului. Subiectul 2 1.1 Servitutea este sarcina care greveaza un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilittea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant). Utilitatea poate consta in sporirea confortului terenului dominant ori poate rezulta din destinatia lui economica. (CC) 1.2 Dreptul de servitude ca si dreptul de proprietate, poate fi dobindit prin uzucapiune. Conform dispozitiei art. 443. al. 1, pot fi dobindite prin uzucapiune servitutiile: - continue si aparente; sunt survitutii si continue si aparente apeductele, gazoductele amplasate la suprafata solului, precum si cele de scurgere a apelor, deoarece au semen exterioare, iar pentru exercitarea lor nu este nevoie de fapta actuala a omului; - neaparente si positive; sunt si neaparente si positive apeductele sau gazoductele ingropate in pamint, a caror trecere peste terenul agricol ne are semen exterioare. Nu se pot dobindi prin uzucapiune servitutiile neaparente si negative, inclusive cele prin care proprietarul de teren aservit I se interzice sa cconstruiasca ori sa construiasca mai sus de o anumita inaltime. Conform art.433, al, 2 , actele materiale corespunztoare unor servitui necontinue (de ex. Servitude de trecere, de pastorie) snt prezumate a fi exercitate cu simpla ngduin a proprietarului terenului aservit. O astfel de preemsiune este un impediment pentru a uzucapa dreptul de servitude. Daca demonstreaza ca a intrunit toate conditiile uzucapiunii (buna-credinta si termenul), proprietarul terenului dominant va putea dobindi dreptul de servitude. Termenul uzucapiunii dreptului de servitude este acelasi, de 15 ani, ca si acel al uzucapiunii imobiliare. In lipsa unor reglementari legale, ar fi utile reglementarile exprese privind adoptarea unei hotariti judiciare de recunoasterea a acestui fapt.

Test 25 Subiectul 1 Regimul juridic al bunurilor din domeniu public 1.1 In literature de specialitate nu exista o definitie a bunurilor domeniului public. In schimb majoritatea specialistilor definesc dreptul de proprietate publica. Asadar dreptul de proprietate publica este definit ca drept real al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale asupra unor bunuri mobile sau immobile de interes national sau local.
LEGE privind administrarea si deetatizarea proprietii publice nu difeneste:

proprietate public - totalitate a bunurilor domeniului public si a bunurilor domeniului privat ale statului, ale unittilor administrativ-teritoriale, inclusiv ale unitii teritoriale autonome Gguzia;
Bunurile de interes national pot fi: a) bunurile imobile, la care se raporta: terenurile, subsolul, bazinele de apa, padurile, cladirile, constructiile si alte obiecte legate de pamint, a caror permutare este imposibila sau le aduce prejudicii iremediabile, astfel incit nu mai pot fi folosite la destinatie; b) dreptul de folosinta asupra bunurilor imobile pe un termen de pina la 5 ani, daca partile nu convin asupra unui alt termen; c) drepturile patrimoniale si personale nepatrimoniale, legate nemijlocit de inventiile care pot contribui considerabil la asigurarea intereselor de aparare si de securitate ale tarii;

d) valorile cultural-artistice si istorice de o importanta exceptionala pentru sentimentele nationale ale poporului, precum si cele care atesta statalitatea tarii; e) dreptul de proprietate asupra reprezentantilor florei si faunei pentru care spatiul natural al Republicii Moldova este propriu dezvoltarii si reproducerii si care se afla pe cale de disparitie in lume, in cazul existentei pericolului real de disparitie si de nereproducere a speciei. Bunurile de interes local pot fi bunurile imobile si drepturile patrimoniale asupra lor mentionate a)bunurile imobile, la care se raporta: terenurile, subsolul, bazinele de apa, padurile, cladirile, constructiile si alte obiecte legate de pamint, a caror permutare este imposibila sau le aduce prejudicii iremediabile, astfel incit nu mai pot fi folosite la destinatie; b) dreptul de folosinta asupra bunurilor imobile pe un termen de pina la 5 ani, daca partile nu convin asupra unui alt termen; Sint de utilitate publica de interes national lucrarile care raspund obiectivelor si interesului intregii societati sau ale majoritatii ei. Sint de utilitate publica de interes local lucrarile care raspund obiectivelor si interesului unei localitati, ale unui grup de localitati din cadrul unei unitati administrativ-teritoriale.

1.2 Modul de transmitere a bunurilor din domeniul public in cel privat are loc prin expropriere.
prin expropriere se intelege transferul de bunuri si de drepturi patrimoniale din proprietate privata in proprietate publica, transferul catre stat de bunuri proprietate publica ce apartin unei unitati administrativ-teritoriale sau, dupa caz, cedarea catre stat sau catre o unitate administrativ-teritoriala a drepturilor patrimoniale in scopul efectuarii de lucrari pentru cauza de utilitate publica de interes national sau de interes local, in conditiile prevazute de lege, dupa o dreapta si prealabila despagubire.

Exproprierea este bilaterala, deci se transmit bunurile din domeniul public in privat si viceversa.
Expropriat,este proprietarul obiectului exproprierii. sau titularul de alte drepturi reale asupra

Expropriator, este statul pentru lucrarile de interes national si pentru lucrarile de interes local, prin organele lui abilitate sau prin persoane special desemnate conform legii. Inaintarea propunerii de expropriere si obligatiile expropriatului (1) Dupa declararea utilitatii publice, expropriatorul va executa actiunile de inaintare a propunerii de expropriere in termen de 10 zile de la publicarea actului de declarare a utilitatii publice. (2) Proprietarul obiectului exproprierii este informat in scris despre propunerea de expropriere de catre organul care face aceasta propunere si este in drept sa-si dea consimtamintul pentru o compensare imediata si echitabila. (3) Propunerea de expropriere va contine notificarea adresata persoanelor fizice si juridice titulare de drepturi reale asupra obiectului exproprierii, oferta de despagubire, modalitatea transferului de bunuri si de drepturi patrimoniale sau, dupa caz, modalitatea de cedare a drepturilor patrimoniale. (4) In cazul exproprierii de locuinta sau teren, proprietarului i se va propune in proprietate o alta locuinta sau un alt teren. Daca costul locuintei propuse sau al terenului propus este mai mic decit cel al locuintei expropriate sau al terenului expropriat, expropriatorul va plati diferenta dintre costul locuintei expropriate sau al terenului

expropriat si cel al locuintei propuse sau al terenului propus. (5) Dupa primirea notificarii, proprietarul si titularii de alte drepturi reale asupra obiectului exproprierii sint obligati sa ia masurile de conservare a acestui obiect. Inaintarea intimpinarii impotriva propunerii de expropriere (1) Expropriatul poate face intimpinare impotriva propunerii de expropriere. (2) Intimpinarea este actul prin care expropriatul inainteaza exigentele proprii privind conditiile exproprierii. Ea se depune, in termen de 45 de zile de la primirea notificarii, la organul care a facut propunerea de expropriere. (3) Organul care a facut propunerea de expropriere va inregistra intimpinarea si va consemna propunerea de despagubire si alte pretentii ale proprietarului sau ale titularilor de alte drepturi reale asupra obiectului exproprierii. Intimpinarile vor fi solutionate in termen de 30 de zile de catre o comisie constituita prin hotarire a Guvernului In urma deliberarii, comisia adopta o decizie motivata. Comisia va consemna in decizie, dupa caz, acordul dintre parti, sub semnatura acestora. ( Decizia comisiei se comunica partilor in termen de 5 zile de la adoptare si va servi drept temei pentru determinarea cuantumului despagubirii, care in nici un caz nu poate fi mai mic decit cel stabilit in propunerea de expropriere. In cazul in care partile nu ajung la un acord asupra exproprierii exproprierea pentru cauza de utilitate publica nu poate fi facuta decit prin hotarire judecatoreasca cu dreapta si prealabila despagubire.

Caracterile proptietatii publice 1. caracterul inalienabil bunurile sunt scose din circuitul civil, nu pot fi instrainate. Pot fi inalienabile atit timp cit se vor afla in proprietatea publica. 2. caracterul insesizabil-nu pot fi urmarite, silite pentru a satisface creanta debitorului. 3. caracterul inprescriptibil- nu pot fi dibidite de catre terti prin uzucapiune.

Subiectul 2 1.1 in literature de specialitate , actiunea in revendicare este definite ca actiunea proprietarului neposesor fata de posesorul nuproprietar privitor la restituirea bunurilor din posesia neligitima a acestuia din urma. ACTIUNE IN REVENDICARE - este actiunea prin care proprietarul care a pierdut posesia asupra unui bun individual determinat, cere instantei sa i se stabileasca dreptul de proprietate asupra bunului si sa redobandeasca posesia lui de la cel care il stapaneste fara drept. Caracterele juridice ale actiunii in revendicare: 1. actiunea in revendicare are un character petitoriu, deoarece priveste fondul dreptului si poate fi exercitata doar de catre persoana care are calitate de proprietar. Alte personae decit proprietar nu pot exercita actiunea in revendicare, in schimb ei au la indemina exercitiu actiunii posesorii. 2. actiunea in revendicare este o actiune reala intrucit este menita sa protejeze un drept real. 3. actiunea in revendicare este o actiune prescriptibila atunci cind vizeaza apararea proprietatii private si din contra este o actiune inprescriptibila atunci, cind se refera la apararea proprietatii publice . 1.2

Actiunea in revendicare consta in cerintele reclamantului adresata piritului referitor la restabilirea posesiunii asupra bunului. De regula persoana care deposedeaza bunul va fi obligat sa restituie celui din urma posesia asupra bunului. Daca cel care a deposedat, a insrainat bunul catre alta persoana, atunci posesorul actual al bunului va putea opune exceptia de buna-credinta pentru a inlatura revendicarea. Actiunea in revendicare este admisibila in toate cazurile, fata de posesorul de reacredinta. Daca posesorul este de buna credinta, atunci dupa regula generala , actiunea in revendicare nu va fi admisibila. Ca exceptie de la aceasta regula, legiuitorul prevede urmatoarele situatii, cind actiunea in revendicare poate fi exercitata si fata de dobinditorul de buna-credinta: bunul este pierdut bunul este furat bunul a iesit din posesia proprietarului, contra vointei acestuia bunul a fost dobindit cu titlu gratuit. Daca actiunea de revendicare va fi respinsa, atunci bunul va continua sa ramina in posesia dobinditorului, iar daca aceasta va fi admisa, atunci bunul va fi readus in posesia proprietarului. Concomitant cu revendicarea bunului, proprietarul este in drept sa pretinda si restituirea fructelor, produse de acest bun, indeferent daca fructele nu au fost culese de catre dobinditor. Daca dobinditorul este de rea-credinta , atunci proprietarul mai poate inainta si alte pretentii cum ar fi de exemplu repararea prejudiciilor. Concomitant cu restituirea fructelor, dobinditorul va putea pretinde compensarea cheltuielilor suportate in legatura cu bunul respectiv. Dobinditorul de buna-credinta poate pretinde compensarea imbunatatirilor inseparabile, interventiilor, sarcinelor, impozitelor si a altor cheltuieli care nu se compenseaza cu valoarea fructelor obtinute. In schimb dobinditorul de rea-credinta poate cere compensarea cheltuielilor doar in masura in care acestea duc la imbogatirea titularului de drept. TESTUL 26 Subiect 1: Apararea posesiunii cu ajutorul actiunii in complingere 1.1 Actiunea in complingere este actiunea prin care se cere incetarea tulburarii posesiunii. Posesorul cere tertului sa inceteze orice tulburare a posesiunii, impiedicarea liberului ei exercitiu. 1.2 Pentru inaintarea actiunii in complingere posesorului trebuie sa-i fie tulburata posesia: a. Fie tulburarea de drept-tulburarea posesiunii prin acte juridice, cum ar fi pretentiile unui tert catre chirias printr-o nitificare de plata. b. Fie tulburarea de fapt-savirsirea de catre tert a unor acte materiale in privinta imobilului, cum ar fi trecerea pe teren vecin fara drept de servitude, plimbarea ciinelui pe teren vecin. Pe linga cererea de tulburare a posesii, posesorul poate cere si despagubiri pt daunele cauzate prin tulburari. Art.309 spune ca se pot cere despagubiri chiar daca nu se cere incetarea tulburarilor sau incetarea este imposibila. 1.3 Rudele lui A nu sunt in drept sa-I ceara plata pt chirie lui B, din motiv ca nu ei sunt proprietari si nu au nici o tangenta cu bunul. Familia lui B poate inainta o actiune in complingere pt rudele lui in conformitate cu tulburarea de drept de catre terti.

Aici A la intoarcere poate cere de la B revendicarea bunului si plata despagubirilor pt intreaga perioda de folosire, insa B ii va cere lui A toate cheltuielile de imbunatatire a bunului plus de intretinere a imobilului. Subiectul 2: Dreptul de proprietate comuna pe cote parti 1.1 Proprietate comuna pe cote parti este dreptul de proprietate ce apartine doua sau mai multor persoane exprimat in cote-parti ideale (1/2; 1/3; 1/4) asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa. Cota parte ideala-partea fizica din bun care nu-i divizata in natura art.346-fiecare proprietar este proprietar exclusive al unei cote-parti ideale. Proprietatea comuna in devalmasie-dreptul de proprietatea ce apartine concomitent la doua sau mai multe persoane asupra unui bun pe care il detin in proprietate, acesta raminind nefractionat, nefiind determinate cota-pate ideala. 1.2 In privinta bunurilor proprietate comuna pe cote parti nu se pot inchiea acte de dispozitie decit cu acordul tuturor coproprietarilor.Actele de dispoztie incheiate I in lipsa unanimitatii sint lovite nulitate relative daca se demostreaza ca tertul este de rea-credinta, aici prescriptia dreptulu la actiune incepe sa curga de a data cind coproprietarul care nu si-a dat acodul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca existent cauzei de nulitate. Copropriearul poate sa instraineze cota sa parte respectind dreptul de preemtiune.Dreptul de preemtiune-in cazul vinzarii unei cote parti din bunurile din bunurile proprietate comuna pe cote-parti, exceptie este licitatia, ceilalti au dreptul preferential de a cumpara cota la pretul cu care se vinde si in aceleasi conditii. 1.3 Apartametul este proprietate comuna in devalmasie si ambii soti au parti egale, fiecare cite 1/2 ,insa daca sotul invoca faptul ca nu ae unde locui atunci apartamentul i se va oferi lui, cu conditia de ai plai sotei 300.000 lei(cota sa parte). O alta situte este ca in caz de neintelegere intre soti apartamentul va fi pus in vinzare si sotilor le va reveni cite din pretul acestuia.

Test nr.27
Subiectul I. Actiunea in revendicare 1.1 Prin aciunea n revendicare intelegem ca, proprietarul care a pierdut posesia
lucrului, poate cere restituirea acesteia de la cel, la care se gsete; proprietarul neposesor cere celui ce poseda bunul, acesta fiind neproprietar, recunoaterea dreptului su de proprietate i restituirea lucrului. Caractere: a) Aciunea n revendicare este o aciune petitorie, prin care se apara dreptul de proprietate i se pune in discuie coexistena dreptului de proprietate, reclamantul avnd sarcina s dovedeasc titlul su de proprietate. Prin

actiunea in revendicare se apara dreptul de proprietate in timp ce prin actiunile posesorii se apara posesia. b) Actiunea in revendicare este o actiune reala, ea intemeindu-se si aparand insusi dreptul de proprietate care prin natura lui este un drept real, ce imprima actiunii acelasi caracter real si se deosebeste de actiunile personale. c) Scopul actiunii in revendicare este restituirea lucrului si deci actiunea trebuie introdusa impotriva celui ce detine lucrul.

Subiectu 2
2.1 1. 2. 3. 4. 5. 6. Drepturile nudului proprietar: dreptul de a poseda bunul ce face obiectul uzufructului dreptul de dispozitie dreptul la actiuni de aparare dr de a cere stingerea uzufructului dre asupra comorii dr de rezilliere a contractelor de locatiune sau de arenda

Obligatiile: 1. de a se abtine de la orice act care ar tulbura folosinta uzufructuarului 2. de garantie impotriva evictiunii 3. de despagubire

4. de restituire a sumelor platite in avans de uzufructuar sau keltuielile de reparatii mici 5. de a mentine contractile de locatiune si arenda incheiate de uzufructuar in cazul stingerii uzufructului.
2.2. Dreptul de dispozitie atribut principal al dreptului de proprietate care nu trece la uzufructuar,pastrindu-se la nudul proprietar si care trebuie sa fie exercitat astfel incit sa nu atinga dreptul uzufructuarului;nudul proprietar este in drept sa instraineze bunul prin acte intre vii,precum si pt cauza de moarte,poate sa-l greveze cu sarcini;persoana care a dobindit nuda proprietate trebuie sa respecte uzufructul;dreptul de dispozitie al nudului proprietar este si el limitat deoarece proprietarul nu poate decide soarta bunului prin transformare sau distrugere,fiind tinut la plata despagubirilor in cazul in care,prin fapta sa a facut sa reduca valoarea uzufructlui. 2.3 conform art 416 Cod Civil al RM nudul proprietar are dreptul de a inainta actiunea de aparare a dreptului sau ,prin urmare actiunea in revendicare care este un mijloc de aparare a dreptului de proprietate. Raspuns: da nudul proprietar va putea revendica

Testul 28 1.1 definniti drep de propr si relevati locul sau in sis dr reale.Pana in prezent nu exista o conceptie unanima privind definirea dr. de proprietate. Putem defini dr de prop ca un drept subiectiv civil ce apartine persoanelor fizice , juridice , statului, UAT asupra bunurilor mobile si imobile , exercitand asupra lor atributele de posesie , folosinta si dispozitie in mod exclusiv si perpetu , prin putere proprie si interes propriu. *rolul dr de prop in sis drepturilol reale e cel mai important drept si din el deriva celelalte drepturi reale 1.2 determinati lucrurile care nu pot constitui obiect a dr de proprietate ci fac obiect a unor drept subiective civile . In legislatia in vigoare nu exista o norma expresa privind enumerarea bunurilor care pot forma obiectul dr de prop. Este imposibil si inutil. Insa cu certitudine nu pot fi determinate ca obiect a dr de proprietate : -spatiul aerian asupra spatiului aerian proprietarul nu paote exercita cele 3 atribute : posesiunea folosinta dispozitia -rezultatele proprietatii intelectuale-sunt reglementate deosebit de drepturile de autor, care reflecta specificul acestor relatii si care poarta un caracter nepatrimonial. -corpul uman-omul nu poate exercita asupra organelor sale cele 3 atribute ale propr. ( posesiunea , dispozitia, folosinta) insa e posibil sa apelelze la normle ce acorda protectie dr de prop in cazul cand din instit medicala e sustras un organ al omului , se va putea inainta o o actiune in revendicare. 1.3 speta . a litigiu va obliga pe Ion sa achite acei 15 mii de dolari lui andrei nu insa fara dovezile ( martori , bonurile de tranzactie) ceea ce ar demosntra intradevar ca banii sunt ai lui si munciti de dansu insa au fost transmisi fratelui sau cu o rugaminte. Iar deja apartamentul fiind inregistrat in registrul bunurilor imobile pe numele lui andrei el va fi obligat sa intoarca suma de bani ori prin vanzarea apartamentului ori prin alte metode , ca noi nu putem constata din anume care bani a fost procurat apartamentul.

2.1 Definiti dreptul de vecinatate este raportul juridic care apare intre proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile invecinate. Se considera vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se poate produce influente reciproce. 2.2 determinati si analizati princpiile dr de vecinanate * Obligatia de respect reciproc proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile invecinate pe langa respectarea dreptuirlor si obligatiilor prevazute de lege trebuie sa se respecte reciproc. Dreptul de proprietate trebuie exercitat estfel incat sa nu se faca abuz, este interzisa exercitarea dreptului de prop cu scopul vatamrii sau pagubirii vecinului. , e interzis exercitarea dr de prop intr-o maniera excesiva si nerezonabila , contrara bunei vointe. * Influenta vecina admisibila legiuitorul indica limetele de influenta pe care trebuie sa le suporte vecinul. Proprietarul terenului sau al unui alt bun imobil nu poate interzice influenta pe care o eercita asupra bunului sau gazul , aburul , mirosul , funingena , fumul zgomotul calduk\ra , vibratia sau alta influeta simlara provenita din terenul vecin daca nu impiedica proprietarul in folosirea bunului sau daca incalca nesemneficativ dreptula cestuia, adica sa suporte influente normale * Atentarea indamisibila -Proprietarul poate cere interzicerea ridicrii sau exploatrii unor construcii sau instalaii despre care se poate afirma cu certitudine c prezena i utilizarea lor atenteaz n mod inadmisibil asupra terenului su. Dac construcia sau instalaia a fost ridicat respectndu-se distana de la hotar stabilit de lege, demolarea sau interzicerea exploatrii acestora poate fi cerut doar n cazul n care afectarea inadmisibil s-a produs n mod evident. 2.3 speta Primus va inoca in instata de apel ca prin exercitarea dr de prop el aduce pierderi foarte mari prin influenta normala , si in prima instatna nu sa luat in calcul gravitatea prejudiciabila care o aduce hotelului si centrului de agrement . in acest caz nu poate cere odespagubire de la secundus caci acesta are o exercitare normala a dr sau de proprietate. De aceea nu ii va da castig de cauza lui primus , iar acesta din urrma paote sa ajunga la o intelegere extrajudiciara cu secundus pu ca sa depaseasca aceasta situatie .

(Testul29)sub1.1.1REGIMU JURIDIC AL COMORII. Comoara constituie un mod de dobindire a proprietatii asupra bunurilor mobile ascuns sau ngropat, chiar involuntar, al crui proprietar nu poate fi identificat sau a pierdut, n condiiile legii, dreptul de proprietate. n cazul n care ntr-un bun imobil, se descoper o comoara, ea aparine pe jumtate proprietarului bunului imobil n care a fost descoperit i pe jumtate descoperitorului dac ei nu convin altfel. Acestuia din urm nu i se cuvine ns nimic dac a ptruns n bunul imobil ori a cutat n el fr consimmntul proprietarului sau al posesorului. Consimmntul proprietarului sau al posesorului se prezum pn la proba contrar. n cazul descoperirii unei comori constituite dintr-un bun (bunuri) recunoscut ca monument al istoriei sau culturii, acesta este transmis n proprietatea statului. Proprietarul bunului imobil n care a fost descoperit comoara, precum i descoperitorul au dreptul de a primi o recompens n proporie de 50% din preul comorii. Recompensa se mparte egal ntre proprietarul bunului imobil n care a fost descoperit comoara i descoperitor dac acordul dintre ei nu prevede altfel. Recompensa se pltete n ntregime proprietarului dac descoperitorul a ptruns n bunul imobil ori a cutat n el fr consimmntul proprietarului sau al posesorului. Dispoziiile prezentului articol nu se aplic persoanelor care au efectuat, n interesul unor teri, inclusiv n cadrul exercitrii obligaiilor de serviciu, cercetri arheologice, cutri n urma crora a fost descoperit comoara. 1.2obiecte ale comorii pot fi nu doar banii si obiectele de valoare ,ci orice bun mobil ,daca proprietarul bunului nu poate fi identificat.Se pot evidentia urmatoarele caractere ale comorii:a)obiect al comorii poate fi orice bun mobil;b)acest bun mobil trebuie sa fie ascuns sau ingopat ,de cele mai dese ori comoara fiind ingropata in pamint ceea ce inseamna ca nu poate sa fie ascunsa intrun bun mobil;c)proprietarul bunului ascuns sau ingropat sa nu poata fi identificat. n cazul descoperirii unei comori sau tezaur, constituite dintr-un bun, sau bunuri recunoscute ca monument de arheologie, acesta este transmis n proprietatea statului n termen de maximum 72 de ore din momentul descoperirii. Proprietarul terenului n care a fost descoperit comoara/tezaurul, precum i descoperitorul au dreptul de a primi o recompens conform prevederilor din Codul civil. Dispoziiile prezentului articol nu se aplic persoanelor care au efectuat, n condiiile legii, n interesul unor teri, inc lusiv n cadrul exercitrii obligaiilor de serviciu, cercetri arheologice i alte cutri legale n urma crora a fost descoperit comoara.Putem evidentia 2 cazuri in care persoana desopera comoara intentionat.a) lucrarile au fost efectuate la ordinul proprietarului asadar nu poate avea nici un drept aupra comorii, revenind proprietarului B) descoperitorul a intreprins fara acordul proprietrului actiuni ce au dus la decoperirea comorii, caz in care legea nu reunoaste nici un drept al deskoperitorului asupra comorii. 1.3 Sub2 INCETAREA PROPRIETATII COMUNE .1.1

1.2 Inafara de temeiurile generale a proprietatii proprietatea pe cote parti poate inceta si prin parta.incetarae coproprietatii prin partaj poate avea loc oricind daca nu prevede altfel .ca exceptie patile pot sa convina ca impartirea proprietatii comune sa fie aminata p-u o anumita perioada de timp insa nu mai mult de 5 ani .aminarea impartirii poate fi dispusa deasemeni si prin hotarirea judecatoreasacnu prevede altfel . ca exceptie partile pot sa convina ca impartirea proprietatii comune sa fie aminata pentru o anumita perioada de timp insa nu mai mult de 5 ani.aminarea impartirii poate fi dispusa deasemeni si prin hotarirea judecatoreasca.actul juridic de aminare a impartirii trebuie de incheiat in forma autentica si inregistrata in registru bunurilor imobile .impartirea poate fi efectuata pe cale benevola prin acordul partilor sau pe cale silita prin hotarirea judecatoreasca se face in natyra proportional cotei parti a fiecarui coproprietar.Daca bunul este indivizibil ori nu este partajabil in natura atunci impartirea se face in una din urmatoarele modalitati:a)atribuirea intregului bun in schimbul unei sulte in favoarea unuia sau a mai multor coproprietari .b)vinzarea bunului in modul stabilit de coproprietari ori in caz de neintelegere la licitatie si distribuirea pretului catre coproprietari ,proportional cotelor parti a fiecaruia. 2.2 Modul de impartire este reglementat in CC, care distinge 2 situatii: a) bunul este divizibil-in acest caz impartirea se face in natura. la impartirea bunului in natura trebuie sa se tina cont de marimea cotei parti a fiecarui proprietar, astfel incit sa i se poata atribui o parte care sa corespunda cotei parti. b) bunul este indivizibil- in acest caz impartirea bunului se face pe alte cai. prin urmare daca este indivizibil ori nu este comod partajabil, bunul comun poate fi atribuit in proprietate exclusiva a unuia dintre coproprietari. o asemenea atribuire poate fi facuta doar cu acordul coproprietarilor, iar cele ce va deveni proprietar exclusiv va fi obligat la plata unei sulte celorlalti coproprietari. un efect al impartirii proprietatii comun consta ion faptul cafiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunului sau a sumei de bani atribuite. De asemenea bunul proprietate comuna poate fi dat in folosinta persoanelor terte sau chiar poate fi gajat in conditiile legii. In afara de aceasta fiecare coproprietar poate sa efectueze acte de conservare a bunului proprietate comuna. Daca bunul proprietate comuna poate fi instrainat doar cu acordul coproprietarilor, cota-parte din propr. comuna pe cote-parti poate fi instrainata fara acordul celorlalti coproprietari

( Testul 30 ) Sub1. Notiunea si formele dr de proprietate comuna. 1.1Notiune de modalitate a dr de proprietate :prin modalitate a dr de proprietate se intelege situatia in care2 sau mai multe subiecte de dr (pers .fiz sau juridice )au un dr de proprietate asupra unuia si aceluiasi bun (de regula indivizibil)precum si situatia de incertitudine vremelnica in care se afla dr de proprietate. Notiunea de proprietate comuna: Vom defini proprietatea comuna ca fiind acea modalitate a dreptului de proprietate care caracterizeaza prin aceea ca dreptul de proprietate apartine concomitent la doua sau mai multe persoane, care exercita in mod egal posesia, folosinta si dispozitia. Proprietatea comuna-ca principala modalitate a dreptului de proprietate-se prezinta sub doua forme: -proprietate comuna pe cote parti(si care la randul ei este de mai multe feluri) si - proprietatea comuna in devalmasie. 1.2 Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul proprietate comun pe cote-pri n msura care nu schimb destinaia lui i nu aduce atingere drepturilor celorlali coproprietari. Modul de folosire a bunului comun se stabilete prin acordul coproprietarilor sau, n caz de divergene, prin hotrre judectoreasc n baza unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor. Coproprietarul este n drept s cear n posesiune i folosin o parte din bunul comun corespunztor cotei sale, iar n caz de imposibilitate, s cear coproprietarilor care posed i folosesc bunul plata unei compensaii echitabile. Coproprietarul care exercit n mod exclusiv folosina bunului comun fr acordul celorlali coproprietari poate fi obligat la plata unei despgubiri. 1.3 Sub2.1.2 Notiunea dr de superfice- Superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia n vederea edificrii i exploatrii unei construcii, deasupra i sub acest teren, sau a exploatrii unei construcii existente. Acest drept este alienabil, se transmite prin succesiune i poate fi obiect al unui contract de locaiune. Dac nu se prevede altfel, dreptul de superficie nu se poate exercita dect asupra suprafeei construite sau asupra suprafeei pe care urmeaz s se ridice construcia, precum i asupra suprafeei neconstruite, necesare, potrivit naturii sau destinaiei construciei, exploatrii ei normale. ntinderea dreptului superficiarului de a folosi terenul grevat este stabilit prin contract sau lege. n lipsa unor prevederi contractuale, terenul este grevat cu servitutea necesar exercitrii dreptului de superficie. Servitutea nceteaz la stingerea dreptului de superficie. Asupra dreptului de superficie se aplic n modul corespunztor regulile dreptului de proprietate asupra imobilelor dac legea nu prevede altfe.Construcia este o parte component esenial a dreptului de superficie.Dreptul de superficie nu poate fi constituit su b condiie rezolutorie. Dreptul de superficie nu poate fi limitat la o parte din construcie. 1.2 Dreptul de superficie se naste n temeiul unui act juridic sau al unei dispozitii legale, fiind opozabil tertilor din momentul nscrierii n registrul bunurilor imobile. Dreptul de superficie se constituie pentru un termen de 99 de ani dac nu a fost stabilit un alt termen. Dreptul de superficie nu poate fi limitat printro conditie suspensiv. El poate fi constituit prin act jurid ic bilateral(contract)si prin act juridic unilateral (testament).Dr de superfice este un dr real imobiliar .are ca obiect:constructii,plantatii cu lucrari atasate la sol si dr de folosinta asupra solului ;este un dr perpetuu;nu poate inceta prin iesirea

din indiviziune (p-u cad r superficiarului sic el al proprietarului terenului nu sunt in diviziune).dr de superfice se poate naste in baza legii,in temeiul conventiei dintre proprietarul terenului sau ceea ce presupune ca terenul se afla in circuitul civil.daca proprietarul terenuilui nu se opune la ridicarea constructiei se poate considera ca proprietarul constructiei a dobindit un dr de superfice care implica si accesul p-u folosirea constructiei .superficiarul isi poate folosi dr de superfice prin acctiune conesorie care are rolul pe care il are revendecare p-u dr de proprietate. 1.3