Sunteți pe pagina 1din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cancerul colo - rectal, tratament complex

PARTEA I

Cancerul colo - rectal, tratament complex PARTEA I CAPITOLUL I ANATOMIA INTESTINULUI GROS Intestinul gros
Cancerul colo - rectal, tratament complex PARTEA I CAPITOLUL I ANATOMIA INTESTINULUI GROS Intestinul gros

CAPITOLUL I ANATOMIA INTESTINULUI GROS Cancerul colo - rectal, tratament complex PARTEA I Intestinul gros reprezintă ultima parte a tubului digestiv

complex PARTEA I CAPITOLUL I ANATOMIA INTESTINULUI GROS Intestinul gros reprezintă ultima parte a tubului digestiv

Intestinul gros reprezintă ultima parte a tubului digestiv fiind format din: cec, colon si rect. El începe în fosa iliacă dreaptă unde se termină ileonul şi se întinde până la anus, având în medie o lungime de 1,60-1,70 metri. În capitolul ce urmează vom insista în special asupra unor aspecte de anatomie chirurgicală ale
În capitolul ce urmează vom insista în special asupra unor aspecte de anatomie la anus, având în medie o lungime de 1,60-1,70 metri. chirurgicală ale cecului, colonului si rectului,
chirurgicală ale cecului, colonului si rectului, a căror patologie tumorală malignă constituie subiectul acestei lucrări.în medie o lungime de 1,60-1,70 metri. În capitolul ce urmează vom insista în special asupra

ale cecului, colonului si rectului, a căror patologie tumorală malignă constituie subiectul acestei lucrări.
ale cecului, colonului si rectului, a căror patologie tumorală malignă constituie subiectul acestei lucrări.

GENERALITĂŢI

DIVIZIUNILE INTESTINULUI GROS

Anatomo-topografic se deosebesc următoarele porţiuni ceco-apendicele colonul ascendent unghiul hepatic al colonului colonul transvers unghiul splenic al colonului colonul descendent colonul ileo-pelvin sau sigmoidian rectul

Pagina 1 din 77

:
:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Anatomo-chirurgical se disting patru segmente:

colonul drept, format din cec, colon ascendent şi jumătate din colonul transvers colonul stâng, alcătuit din jumătatea stângă a colonului transvers si colonul descendent colonul ileo-pelvin rectul

Din punctul de vedere al mobilităţii, există două diviziuni transvers si colonul descendent colonul ileo-pelvin rectul intestinul gros fix : : colonul ascendent, colonul

intestinul gros fixpunctul de vedere al mobilităţii, există două diviziuni : : colonul ascendent, colonul descendent şi rectul;

:
:
mobilităţii, există două diviziuni intestinul gros fix : : colonul ascendent, colonul descendent şi rectul; :

: colonul ascendent, colonul descendent şi rectul;

: cecul, colonul transvers şi colonul sigmoidian.

intestinul gros mobil

transvers şi colonul sigmoidian. intestinul gros mobil În manevrele de decolare ale acestor segmente colonice

În manevrele de decolare ale acestor segmente colonice fixe, în vederea unor colectomii nu trebuie pierdute din vedere raporturile posterioare cu ureterele şi vasele iliace precum şi cu duodenul, în cazul segmentului ascendent al colonului, care în condiţii patologice, pot fi
duodenul, în cazul segmentului ascendent al colonului, care în condiţii patologice, pot fiunor colectomii nu trebuie pierdute din vedere raporturile posterioare cu ureterele şi vasele iliace precum şi

aderente la colon, existând riscul lezării lor.

aderente la colon, existând riscul lezării lor.

aderente la colon, existând riscul lezării lor.

MORFOLOGIA INTESTINULUI GROSpot fi aderente la colon, existând riscul lezării lor. metri, cu variaţii foarte mari, circumferinţa variind

metri, cu variaţii foarte mari, circumferinţa variind intre 14-28 centimetri.existând riscul lezării lor. MORFOLOGIA INTESTINULUI GROS Intestinul gros are forma literei « U » ,

Intestinul gros are forma literei «

U

» , cu concavitatea inferioară. Măsoară 1,20-1,80

« U » , cu concavitatea inferioară. Măsoară 1,20-1,80 Conformaţia exterioară : bandelete- panglici musculare
« U » , cu concavitatea inferioară. Măsoară 1,20-1,80 Conformaţia exterioară : bandelete- panglici musculare
« U » , cu concavitatea inferioară. Măsoară 1,20-1,80 Conformaţia exterioară : bandelete- panglici musculare
« U » , cu concavitatea inferioară. Măsoară 1,20-1,80 Conformaţia exterioară : bandelete- panglici musculare

Conformaţia exterioară

:
:

bandelete- panglici musculare care pornesc de la nivelul apendicelui vermiform, fiind in număr de trei la nivelului colonului ascendent, transvers si descendent, două la nivelul colonului sigmoid şi se transformă in tunica musculară la nivelul rectului; boseluri şi şanţuri care diminuă dinspre cec spre colonul pelvin; apendice epiploice, având vase proprii sau mascând uneori vasele colice, care trebuie

evitate.

Conforaţia interioară

:
:

- boselurile de la suprafaţa devin „cavităţi ampulare",

- şanţurile devin „plici falciforme”.

Pagina 2 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

CONSTITUŢIA INTESTINULUI GROS

Peretele

intestinului

gros

prezintă

patru

tunici

profunzime

: seroasa, musculara, submucoasa şi mucoasa.

suprapuse

de

la

suprafaţă

spre

Astfel

:
:

tunica seroasă este formată din peritoneu; tunica musculară cuprinde fibre dispuse în două straturi, longitudinal şi circular. Fibrele longitudinale formează
tunica musculară cuprinde fibre dispuse în două straturi, longitudinal şi circular. Fibrele longitudinale formează teniile musculare care sunt destul de groase, pe ele efectuându-se tunica seroasă este formată din peritoneu; suturile chirurgicale iar fibrele circulare formează în anumite zone
suturile chirurgicale iar fibrele circulare formează în anumite zone sfinctere vizibile la radioscopia cu bariu. şi circular. Fibrele longitudinale formează teniile musculare care sunt destul de groase, pe ele efectuându-se
suturile chirurgicale iar fibrele circulare formează în anumite zone sfinctere vizibile la radioscopia cu bariu.

tunica submucoasă conţine o reţea densă de fibre conjunctive, fiind astfel cel mai rezistent strat la efectuarea suturilor; tunica mucoasă este netedă secretând mucus şi având o mare
rezistent strat la efectuarea suturilor; o reţea densă de fibre conjunctive, fiind astfel cel mai tunica mucoasă este netedă secretând mucus
tunica mucoasă este netedă secretând mucus şi având o mare capacitate de absorbţiesubmucoasă conţine o reţea densă de fibre conjunctive, fiind astfel cel mai rezistent strat la efectuarea

secretând mucus şi având o mare capacitate de absorbţie VASCULARIZAŢIA INTESTINULUI GROS mezenterica superioară

VASCULARIZAŢIA INTESTINULUI GROSsecretând mucus şi având o mare capacitate de absorbţie mezenterica superioară care vascularizează cecul, colonul

capacitate de absorbţie VASCULARIZAŢIA INTESTINULUI GROS mezenterica superioară care vascularizează cecul, colonul
capacitate de absorbţie VASCULARIZAŢIA INTESTINULUI GROS mezenterica superioară care vascularizează cecul, colonul
capacitate de absorbţie VASCULARIZAŢIA INTESTINULUI GROS mezenterica superioară care vascularizează cecul, colonul

mezenterica

superioară care vascularizează cecul, colonul ascendent si jumătatea dreaptă a colonului transvers si mezenterica inferioară care vascularizează jumătatea stângă a colonului transvers, colonul descendent, colonul sigmoidian si o parte din rect. Porţiunea inferioară a rectului mai primeşte sânge din artera hemoroidală mijlocie care este ramura a arterei iliace interne şi din artera hemoroidală inferioară care este ramura a arterei ruşinoase interne ce provine din artera iliacă internă.

Irigaţia

arterială

intestinului

asigurată

două

artere :

a

gros

este

de

Artera mezenterică superioară trimite spre cec şi colonul drept următoarele ramuri

:
:

- artera ileo-biceco-colo-apendiculară cu ramurile sale

- artera colică dreaptă inferioară;

- artera ileală;

- artera cecală anterioară;

:
:

Pagina 3 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- artera cecală posterioara;

- artera apendiculară;

- artera colică dreaptă mijlocie, prezentă in 25% din cazuri;

- artera colica dreapta superioara, sau artera unghiului drept al colonului, are o ramura

descendenta care se anastomozează cu artera colica stânga superioara sau cu artera colica mediana formând “arcada lui Riolan”.

Artera mezenterică inferioară vascularizează colonul stâng şi o parte a rectului, având următoarele ramuri:
următoarele ramuri:Artera mezenterică inferioară vascularizează colonul stâng şi o parte a rectului, având

stâng şi o parte a rectului, având următoarele ramuri: artera colică stângă superioară; - artera colică

artera colică stângă superioară;

- artera colică stângă mijlocie care formează adesea un trunchi comun cu arterele sigmoide;
sigmoide;- artera colică stângă mijlocie care formează adesea un trunchi comun cu arterele

-

formează adesea un trunchi comun cu arterele sigmoide; - - trunchiul arterelor sigmoide destinat colonului

- trunchiul arterelor sigmoide destinat colonului ileo-pelvin;

- artera sigmoidă superioară (stângă) care încrucişează anterior ureterul si vasele genitale stângi;trunchiul arterelor sigmoide destinat colonului ileo-pelvin; artera hemoroidală superioară care este arteră terminală

artera hemoroidală superioară care este arteră terminală a mezentericei inferioare sau artera principală a ampulei rectale;anterior ureterul si vasele genitale stângi; - Uneori se întâlneşte o a doua arteră colică stângă

-

inferioare sau artera principală a ampulei rectale; - Uneori se întâlneşte o a doua arteră colică
inferioare sau artera principală a ampulei rectale; - Uneori se întâlneşte o a doua arteră colică

Uneori se întâlneşte o a doua arteră colică stângă cu originea în artera mezenterică superioară, care formează în aceste cazuri o “anastomoză centrală intermezenterică” (Huard) Arterele sigmoidiene au originea în mezenterică inferioară, frecvent printr-un trunchi comun. Sudeck susţine ca singura anastomoză dintre artera sigmoidiană inferioară şi artera mezenterică inferioară sau ramura ei terminală, artera rectală superioară, se realizează numai prin artera sigmoidea ima. Aceasta anastomoză a fost numită şi punctul critic descris de Sudeck deoarece o ligatură a rectalei superioare sub ea ar produce ischemia şi necroza părţii superioare a rectului. Ligatura efectuată pe artera mezenterică inferioară, deci deasupra anastomozei, permite o bună irigaţie pentru rect, cu sursa de sânge din artera sigmoidiană inferioară, care trece mai departe, prin anastomoza la rectala superioară. Pentru păstrarea unei bune irigaţii este necesară ligaturarea arterelor sigmoidiene cât mai aproape de origine şi să evite deperitonizarea arcadelor paracolonice şi a arterei, care rămâne ca sursa de aport sanguin în rezecţiile de rect şi coborârea colonului sigmoid. De aceea Gregoire vorbea despre existenţa, în această regiune, nu a unui punct critic ci a unei zone critice.

Pagina 4 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vena mezenterică inferioară adună sângele din jumătatea stânga a intestinului gros şi

din o mare parte a ampulei rectale. Începe prin două ramuri dispuse anterior si posterior faţă de ampula rectală si devine vena hemoroidală superioară. Se termină anastomozându-se cu vena splenică pentru a forma trunchiul spleno-mezenteric ce se varsă in vena portă.

Ramurile ce se varsă în vena mezenterică inferioară sunt

- vena hemoroidală superioară;

:
:
- trunchiul venelor sigmoide;
- trunchiul venelor sigmoide;
- trunchiul venelor sigmoide;

- trunchiul venelor sigmoide;

- vena colică stângă inferioară;

- vena colică stângă mijlocie;

- vena colică stângă superioară ce participă la „arcada venoasă a lui Riolan”.

Limfaticele intestinului gros Din mucoasa colonului, vasele limfatice se aduna într-o reţea musculară şi apoi
Limfaticele intestinului gros Din mucoasa colonului, vasele limfatice se aduna într-o reţea musculară şi apoi

Limfaticele intestinului gros Din mucoasa colonului, vasele limfatice se aduna într-o reţea musculară şi apoi într-o reţea subperitoneală. Din reţeaua paracolică sau marginală pornesc vase limfatice aferente ce conduc la limfonodulii intermediari, centrali, preaortici, retropancreatici şi portali. Ganglionii din lungul arterei şi venei colice drepte sunt mai reduşi la număr, în timp ce ganglionii de pe traiectul venei colice medii sunt numeroşi şi se continua aproape direct cu grupul ganglionilor centrali mezenterici superiori. Acest fapt explică posibilitatea de metastazare mult mai rapidă şi prognosticul mai rezervat al cancerului flexurii colonice drepte în comparaţie cu cancerul cecal şi al părţii iniţiale a colonului ascendent, cu metastazare mai lentă.ce participă la „arcada venoasă a lui Riolan”. INERVAŢIA INTESTINULUI GROS Inervaţia simpatică Cecul, ce participă la „arcada venoasă a lui Riolan”. INERVAŢIA INTESTINULUI GROS Inervaţia simpatică Cecul, ce participă la „arcada venoasă a lui Riolan”. INERVAŢIA INTESTINULUI GROS Inervaţia simpatică Cecul, ce participă la „arcada venoasă a lui Riolan”. INERVAŢIA INTESTINULUI GROS Inervaţia simpatică Cecul,

drepte în comparaţie cu cancerul cecal şi al părţii iniţiale a colonului ascendent, cu metastazare mai
drepte în comparaţie cu cancerul cecal şi al părţii iniţiale a colonului ascendent, cu metastazare mai
drepte în comparaţie cu cancerul cecal şi al părţii iniţiale a colonului ascendent, cu metastazare mai

INERVAŢIA INTESTINULUI GROSiniţiale a colonului ascendent, cu metastazare mai lentă. Inervaţia simpatică Cecul, colonul ascendent şi colonul

Inervaţia simpatică Cecul, colonul ascendent şi colonul transvers (porţiunea dreaptă) primesc filete nervoase din plexul mezenteric superior şi din nervul vag. Colonul transvers (porţiunea stângă), unghiul splenic al colonului, colonul descendent si colonul ileo-pelvin sunt inervate de ramuri din plexul mezenteric inferior.cu metastazare mai lentă. INERVAŢIA INTESTINULUI GROS Inervaţia parasimpatică Intestinul subţire si colonul

Inervaţia parasimpatică Intestinul subţire si colonul drept sunt inervate de parasimpaticul cranian.

Pagina 5 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Colonul stâng şi terminal sunt inervate de parasimpaticul sacrat.

RECTUL

Rectul este segmentul terminal al tubului digestiv, deschizându-se la exterior prin orificiul anal. Este prevăzut cu un sistem de suspensie format din muşchii ridicători anali şi cu un sistem de continenţă alcătuit din sfincterele anale. Rectul este divizat prin inserţia muşchilor ridicători anali în două segmente -rectul pelvin, larg ca o ampulă dispus în concavitatea sacrului; -rectul perineal sau canalul anal scurt si strâmt. Are o lungime de 12-14 centimetri şi o cavitate virtuală ce poate ajunge până la 8 centimetri în starea de plenitudine. Rectul prezintă patru tunicişi terminal sunt inervate de parasimpaticul sacrat. RECTUL : : - teaca sero-fibroasă; tunica submucoasă ce şi terminal sunt inervate de parasimpaticul sacrat. RECTUL : : - teaca sero-fibroasă; tunica submucoasă ce şi terminal sunt inervate de parasimpaticul sacrat. RECTUL : : - teaca sero-fibroasă; tunica submucoasă ce şi terminal sunt inervate de parasimpaticul sacrat. RECTUL : : - teaca sero-fibroasă; tunica submucoasă ce

în starea de plenitudine. Rectul prezintă patru tunici : : - teaca sero-fibroasă; tunica submucoasă ce
:
:

:

starea de plenitudine. Rectul prezintă patru tunici : : - teaca sero-fibroasă; tunica submucoasă ce conţine

-

teaca sero-fibroasă;

tunica submucoasă ce conţine plexul hemoroidal; Rectul prezintă patru tunici : : - teaca sero-fibroasă; - - - tunica mucoasă. tunica musculară
tunica submucoasă ce conţine plexul hemoroidal;

-

-

- tunica mucoasă.

tunica musculară formată din fibre longitudinale şi circulare;

musculară formată din fibre longitudinale şi circulare; Vascularizaţia arterială este asigurată de următoarele
musculară formată din fibre longitudinale şi circulare; Vascularizaţia arterială este asigurată de următoarele
musculară formată din fibre longitudinale şi circulare; Vascularizaţia arterială este asigurată de următoarele

Vascularizaţia arterială este asigurată de următoarele trei trunchiuri ce se distribuie segmentar:

- artera hemoroidală superioară provine din artera mezenterică inferioară;

- artera hemoroidală mijlocie provine direct din artera iliacă internă;

- artera hemoroidală inferioară ia naştere din artera ruşinoasă internă.

Venele sunt:

- vena hemoroidală superioară care se varsă în venă mezenterică inferioară şi în vena portă in final;

- venele hemoroidale mijlocii cu vărsare în vena hipogastrică, vena iliacă comună şi

apoi în vena cavă inferioară;

- venele hemoroidale inferioare se adună în vena hipogastrică şi în final în vena cavă inferioară.

Pagina 6 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Drenajul limfatic se realizează atât in bazinele pelvine cât şi la nivel inghino-crural.

Inervaţia este realizată de nervii care au o dublă origine: medulară şi simpatică. Nervii rahidieni sunt reprezentaţi de ramurile ce alcătuiesc plexul ruşinos si plexul sacrococcigian. Nervii simpatici sunt reprezentaţi de ramurile ce pornesc din ganglionul simpatic al lui Latarjet

RAPORTURILE INTESTINULUI GROS CU ORGANELE INVECINATEramurile ce pornesc din ganglionul simpatic al lui Latarjet Cecul si apendicele : anterior - -

Cecul si apendiceleRAPORTURILE INTESTINULUI GROS CU ORGANELE INVECINATE : anterior - - : posterior peretele ventral al abdomenului

INTESTINULUI GROS CU ORGANELE INVECINATE Cecul si apendicele : anterior - - : posterior peretele ventral
:
:

anterior GROS CU ORGANELE INVECINATE Cecul si apendicele : - - : posterior peretele ventral al abdomenului
anterior

-

-

:
:

posterior

peretele ventral al abdomenului si marele epiploon;

: peritoneul, ţesutul celulo-grăsos subperitoneal, fascia iliacă, muşchiul ilio-

psoas si ramuri din plexul lombar (nervul crural si nervul femuro-cutanat);

psoas si ramuri din plexul lombar (nervul crural si nervul femuro-cutanat);

- extern : fascia iliacă sub care se observă muşchiul iliac şi nervul femuro-cutanat,

-

extern

: fascia iliacă sub care se observă muşchiul iliac şi nervul femuro-cutanat,

creasta iliacă şi muşchii largi ai abdomenului;care se observă muşchiul iliac şi nervul femuro-cutanat, - intern : ansele ileale terminale, marele epiploon

-

intern

: ansele ileale terminale, marele epiploon (extremitatea inferioară dreapta),

: arcada crurală, inelul crural şi orificiul profund al canalului inghinal.

:
:

muşchiul psoas si vasele iliace externe;inelul crural şi orificiul profund al canalului inghinal. : - inferior Colonul ascendent - anterior :

-

inferior

Colonul ascendent

-

anterior

: ansele intestinului subţire şi marginea externă a marelui epiploon. Când e

destins de gaze sau materii solide şi lichide se află în contact direct cu peretele abdominal

anterior;

: muşchiul iliac, creasta iliacă, marginea externă a muşchiului pătratul

lombelor, jumătatea inferioara a feţei anterioare a rinichiului drept si muşchiul transvers;

-

posterior

- medial: muşchiul psoas, ureterul drept, vasele genitale şi ansele intestinului subţire;

- lateral: peretele abdominal şi spaţiul parieto-colic drept.

Unghiul hepatic al colonului:

- anterior: faţa inferioară a ficatului, vezicula biliară, extremitatea dreaptă a marelui

epiploon;

Pagina 7 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- posterior: polul inferior al rinichiului drept si duodenul;

- superior: faţa inferioară a ficatului (lobul drept);

- inferior si intern: ansele intestinului subţire.

Colonul transvers

:
:
:
:

Segmentul drept

colic;

- superior

: faţa inferioară a ficatului de care e legat adesea prin ligamentul hepato-

- inferior: anse ale intestinului subţire;

- anterior: peretele abdominal ventral, uneori se interpune marele epiploon;

- posterior: rinichiul drept, porţiunea a doua a duodenului si capul pancreasului;

Segmentul stâng:

-

superior: răspunde marii curburi a stomacului prin intermediul epiploonului gastro-

colic;curburi a stomacului prin intermediul epiploonului gastro- inferior: ansele intestinului subţire; - posterior:

inferior: ansele intestinului subţire;a stomacului prin intermediul epiploonului gastro- colic; - posterior: inserţia mezocolonului transvers care-l

-

posterior: inserţia mezocolonului transvers care-l fixează de pancreas, a treia şi a patra porţiune a duodenului, faţa anterioară a rinichiului stâng, unghiul duodeno-jejunal
porţiune a duodenului, faţa anterioară a rinichiului stâng, unghiul duodeno-jejunalposterior: inserţia mezocolonului transvers care-l fixează de pancreas, a treia şi a patra

-

-

anterior: peretele abdominal ventral;

Unghiul splenic al colonului:

- anterior: faţa dorsală a marii curburi a stomacului;

- posterior: sinusul reno-parietal stâng şi faţa ventrală a rinichiului stâng;

- superior şi extern: faţa colică a splinei.

Colonul descendent:

- anterior: ansele intestinului subţire şi marele epiploon;

- posterior: porţiunea externă a muşchiului pătratul lombar, muşchiul transvers al abdomenului şi digitaţiunile inferioare ale diafragmului;

intern

-

- extern

rinichiul stâng;

peretele abdominal şi spaţiul parieto-colic stâng.

Colonul sigmoid ( ileo-pelvin):

Segmentul iliac:

Pagina 8 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- anterior: peretele antero-lateral al abdomenului, ansele intestinului subţire, marele

epiploon;

- posterior: peretele posterior al abdomenului, fascia lui Toldt, fascia iliacă, muşchiul

iliac, vasele genitale şi circumflexe iliace, muşchiul psoas, nervul genito-crural, vasele iliace externe.

Segmentul pelvin:

-

anterior: perete abdominal, domul vezicii urinare şi ansele intestinului subţire;

posterior: aripioara sacrată, marea scobitură sciatică, ureterul, vasele iliace interne şi externe stângi; inferior: vezica, ureterele, ligamentele largi, trompele, ovarele, ampula rectală si fundul de sac
externe stângi; inferior: vezica, ureterele, ligamentele largi, trompele, ovarele, ampula rectală si fundul posterior: aripioara sacrată, marea scobitură sciatică, ureterul, vasele iliace interne şi de sac Douglas.
de sac Douglas.interne şi externe stângi; inferior: vezica, ureterele, ligamentele largi, trompele, ovarele, ampula rectală si fundul

ovarele, ampula rectală si fundul de sac Douglas. Rectul : Porţiunea pelvină: deferenţiale, veziculele

Rectul :ovarele, ampula rectală si fundul de sac Douglas. Porţiunea pelvină: deferenţiale, veziculele seminale, la

Porţiunea pelvină:
Porţiunea pelvină:

Porţiunea pelvină:

deferenţiale, veziculele seminale, la femei vaginul; si fundul de sac Douglas. Rectul : Porţiunea pelvină: - anterior: fundul lateral - Porţiunea perineală
deferenţiale, veziculele seminale, la femei vaginul;

-

anterior:

fundul

lateral

-

Porţiunea perineală

-

anterior :

de

sac

Douglas,

fundul

vezicii

urinare,

ampulele

canalelor

-

posterior: artera sacrată mijlocie, ganglionii limfatici ai lui Gerota, sacrul şi coccigele;

ganglionii limfatici ai lui Gerota, sacrul şi coccigele; : recesurile lui Waldayer şi lamele

: recesurile lui Waldayer şi lamele sacro-recto-genito-pubiene

:
:

bulbul

uretrei,

muşchiul transvers superficial al perineului, uretra

membranoasă, vârful prostatei (la bărbat), peretele posterior al vaginului (la femeie);

posterior

: ridicătorii anali, rafeul ano-coccigian, glomusul coccigian;

ruşinos.anali, rafeul ano-coccigian, glomusul coccigian; - - lateral: fosa ischio-rectală cu grăsimea abundentă

-

- lateral: fosa ischio-rectală cu grăsimea abundentă şi cu pachetul vasculo-nervos

CAPITOLUL II FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROScu grăsimea abundentă şi cu pachetul vasculo-nervos SECREŢIA INTESTINALĂ. REGLAREA SECREŢIEI INTESTINULUI

SECREŢIA INTESTINALĂ. REGLAREA SECREŢIEI INTESTINULUI GROS

Pagina 9 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Produsul de secreţie al colonului este un lichid redus cantitativ, lipsit de enzime, alcalin

(pH=8-8,4) datorită conţinutului crescut de bicarbonat, izotonic şi conţinând o mare cantitate de mucus. Bicarbonatul este secretat în lumen prin antiporterul Cl( -HCO3( şi este folosit pentru neutralizarea componentelor acide produse de către activitatea bacteriană locală. Mucoasa intestinului gros nu conţine vilozităţi. Glandele colonului sunt scurte invaginări ale mucoasei, care secretă mucus. Mucusul este o secreţie vâscoasă, compusă din apă, electroliţi şi mucopolizaharide. Rolurile mucusului sunt următoareleeste un lichid redus cantitativ, lipsit de enzime, alcalin favorizează aderarea particulelor din conţinutul

favorizează aderarea particulelor din conţinutul intraluminal şi constituirea bolului

fecal;din conţinutul intraluminal şi constituirea bolului : - prin proprietăţile lubrifiante permite deplasarea

:
:

-

conţinutul intraluminal şi constituirea bolului fecal; : - prin proprietăţile lubrifiante permite deplasarea

prin proprietăţile lubrifiante permite deplasarea conţinutului colonic, fara a se produce escoriaţii ale mucoasei;
escoriaţii ale mucoasei;prin proprietăţile lubrifiante permite deplasarea conţinutului colonic, fara a se produce

- protejează celulele mucoasei de acţiunea toxinelor, enzimelor si a acizilor organici

elaboraţi de flora bacteriană. Secreţia de mucus este stimulată la contactul celulelor glandulare cu conţinutul colonului. Secreţia bazală nu este influenţata nici din punct de vedere nervos, nici hormonal.de acţiunea toxinelor, enzimelor si a acizilor organici Există însă şi o secreţie adiţională, produsă prin

Există însă şi o secreţie adiţională, produsă prin răspuns reflex local prin intermediul nervilor pelvici si splahnici. Stimularea simpatică reduce secreţia colonului, în timp ce activarea căilor colinergice măreşte această secreţie. În condiţiile unor grave iritaţii ale mucoasei colonice, celulele mucoasei vor secreta cantităţi crescute de mucus, apa şi electroliţi, care vor dilua factorii iritanţi şi vor stimula transportul conţinutului intraluminal către anus. În colon se absoarbe potasiu în mod activ, prin ATP-aza H+/K+ determinând secreţia de H+ în lumen şi transportul de K+ in celulă. Secreţia potasiului în lumenul intestinal se realizează prininfluenţata nici din punct de vedere nervos, nici hormonal. - - protejează mucoasa de traumatismele mecanice

-

-

protejează mucoasa de traumatismele mecanice si chimice;

- protejează mucoasa de traumatismele mecanice si chimice; : - mucus (K+ este o componentă a
- protejează mucoasa de traumatismele mecanice si chimice; : - mucus (K+ este o componentă a
- protejează mucoasa de traumatismele mecanice si chimice; : - mucus (K+ este o componentă a
- protejează mucoasa de traumatismele mecanice si chimice; : - mucus (K+ este o componentă a
- protejează mucoasa de traumatismele mecanice si chimice; : - mucus (K+ este o componentă a
- protejează mucoasa de traumatismele mecanice si chimice; : - mucus (K+ este o componentă a
:
:

- mucus (K+ este o componentă a mucusului);

- difuziune pasivă pe baza gradientului electrochimic;

- canale de potasiu de pe membrana luminală si bazolaterala a enterocitelor, activate de

creşterea AMPc si de creşterea calciului citosolic Aldosteronul activează pompa Na+/K+ de pe membrana bazo-laterala si indirect determină secreţia de K+ în lumenul intestinal. De asemenea, aldosteronul acţionează pe celulele colonului stimulând sinteza canalelor de Na+ luminale si a pompei Na+/K+ crescând astfel absorbţia neta a Na+ si a apei. Acelaşi efect îl au şi glucocorticoizii, adrenalina,

Pagina 10 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

somatostatina şi substanţele opioide. În plus, ultimele două amintite mai au câteva funcţii

secundare, cum ar fi

celular şi prin suprimarea acţiunii secretomotorii a neuronilor enterici iar substanţele opioide

prin delta receptorii intestinali stimulează absorbţia NaCl şi a apei, inhibând motilitatea intestinală printr-un alt subtip de receptori.

: somatostatina inhibă secreţia intestinală prin scăderea nivelului AMPc

Reglarea nervoasă a absorbţiei şi secreţiei se realizează cu ajutorul sistemului nervos

enteric, sistemului nervos parasimpatic şi sistemului nervos simpatic astfelşi secreţiei se realizează cu ajutorul sistemului nervos : neuronii secretomotori din submucoasă stimulează net

: neuronii secretomotori din submucoasă stimulează net

secreţia, prin eliberarea de acetilcolină şi/sau VIP (peptidul intestinal vasoactiv). Reflexele secretomotorii pot fi amplificate prin distensia luminală, prin prezenţa în lumen a glucozei, prin pH
secretomotorii pot fi amplificate prin distensia luminală, prin prezenţa în lumen a glucozei, prin pH acid, săruri biliare, etanol, toxina holerică. Toţi aceşti stimuli induc reflex amplificarea şi/sau VIP (peptidul intestinal vasoactiv). Reflexele secreţiei asociată cu creşterea motilităţii
secreţiei asociată cu creşterea motilităţii intestinale. -sistemul nervos parasimpatic stimulează secreţia intestinală şi diminuă fluxurile absorbante; holerică. Toţi aceşti stimuli induc reflex amplificarea -sistemul nervos simpatic induce creşterea netă a
-sistemul nervos simpatic induce creşterea netă a absorbţiei, catecolaminele si agenţii alfa-adrenergici inhibă puternic secreţia intestinală indusă de toxine. intestinale. -sistemul nervos parasimpatic stimulează secreţia intestinală şi diminuă fluxurile absorbante;
a absorbţiei, catecolaminele si agenţii alfa-adrenergici inhibă puternic secreţia intestinală indusă de toxine.

celulele

sistemului imun gastro-intestinal (mastocite, fagocite, limfocite) conţin numeroşi mediatori care influenţează activitatea tractului gastro-intestinal. Astfel, histamina, serotonina, prostaglandinele, tromboxanul, leucotrienele, speciile reactive ale oxigenului, monoxidul de azot, endotelina sunt substanţe care cresc net secreţia de apa şi electroliţi Mediatorii eliberaţi din mastocite sau alte imunocite cresc secreţia prin:

- acţiunea directă asupra epiteliului intestinal de stimulare a secreţiei si inhibare a absorbţiei; - acţiunea pe neuronii enterici pentru a creşte activitatea circuitelor secretomotorii.

:
:

-sistemul nervos enteric

circuitelor secretomotorii. : -sistemul nervos enteric Reglarea absorbţiei si a secreţiei prin sistemul imun
circuitelor secretomotorii. : -sistemul nervos enteric Reglarea absorbţiei si a secreţiei prin sistemul imun

Reglarea absorbţiei si a secreţiei prin sistemul imun gastro-intestinal

:

si a secreţiei prin sistemul imun gastro-intestinal : 2) MOTILITATEA INTESTINULUI GROS La nivelul colonului,
si a secreţiei prin sistemul imun gastro-intestinal : 2) MOTILITATEA INTESTINULUI GROS La nivelul colonului,

2)

MOTILITATEA INTESTINULUI GROS

La nivelul colonului, tunica musculară longitudinală este dispusă în benzi sau tenii musculare – în număr de trei la nivelul colonului ascendent, transvers şi descendent şi în număr de două la nivelul colonului sigmoid- separate printr-un strat subţire de fibre longitudinale. În

Pagina 11 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

contrast, la nivelul rectului şi canalului anal, tunica longitudinală este continuă şi bine reprezentată, realizând în timpul defecaţiei scurtarea rectului şi ridicarea acestuia deasupra bolului fecal. Tunica musculară circulară determină segmentarea colonului în porţiuni dilatate-haustre şi porţiuni contractate la nivelul cărora lumenul colonului poate fi redus sub cel al intestinului subţire. La nivelul segmentului terminal al intestinului gros, fibrele circulare, situate profund, se întind pe toata suprafaţa rectului si realizează la nivelul canalului anal sfincterul anal intern, separat prin fibre musculare netede longitudinale de sfincterul anal extern, striat.cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. ACTIVITATEA ELECTRICĂ MUSCULARĂ A INTESTINULUI GROS La

ACTIVITATEA ELECTRICĂ MUSCULARĂ A INTESTINULUI GROSnetede longitudinale de sfincterul anal extern, striat. La nivelul fibrelor circulare se descriu două clase de

ACTIVITATEA ELECTRICĂ MUSCULARĂ A INTESTINULUI GROS La nivelul fibrelor circulare se descriu două clase de

La nivelul fibrelor circulare se descriu două clase de celule generatoare de ritm careACTIVITATEA ELECTRICĂ MUSCULARĂ A INTESTINULUI GROS sunt celule interstiţiale aparţinând plexului mienteric.

sunt celule interstiţiale aparţinând plexului mienteric. Cele situate la nivelul marginii interne ase descriu două clase de celule generatoare de ritm care » ritmice, cu frecvenţa de 6

» ritmice, cu frecvenţa de 6 cicli/minut, cu amplitudine

» gastrice. La nivelul marginii externe a

tunicii circulare se găsesc celule interstiţiale care generează potenţiale oscilatorii cu amplitudine mai mare şi mai frecvente, dar fără descărcări de potenţiale vârf. Agenţii agonişti ca acetilcolina, eliberată de neuronii motori excitatori ai plexului mienteric, cresc
ca acetilcolina, eliberată de neuronii motori excitatori ai plexului mienteric, crescoscilatorii cu amplitudine mai mare şi mai frecvente, dar fără descărcări de potenţiale vârf. Agenţii agonişti

tunicii circulare generează «de neuronii motori excitatori ai plexului mienteric, cresc unde lente redusă şi un aspect asemănător cu

unde lente

redusă şi un aspect asemănător cu «mienteric, cresc tunicii circulare generează « unde lente undele lente contractilitatea colonului prin creşterea

undele lente

lente redusă şi un aspect asemănător cu « undele lente contractilitatea colonului prin creşterea duratei «

contractilitatea colonului prin creşterea duratei «

Musculatura longitudinală prezintă potenţiale oscilatorii, care în contrast cu cele ale tunicii circulare, pot descărca potenţiale vârf. Agoniştii de tip acetilcolină cresc contractilitatea colonului prin creşterea frecvenţei de descărcare a acestor potenţiale.

undelor lente ».

B) ACTIVITATEA CONTRACTILĂ A INTESTINULUI GROSde descărcare a acestor potenţiale. undelor lente ». Colonul primeşte 500-1500 ml de chim intestinal pe

lente ». B) ACTIVITATEA CONTRACTILĂ A INTESTINULUI GROS Colonul primeşte 500-1500 ml de chim intestinal pe

Colonul primeşte 500-1500 ml de chim intestinal pe zi din care absoarbe apa şi mineralele, astfel încât materiile fecale conţin între 50-100 ml de apă.

Contracţiile colonului proximal sunt adaptate funcţiei de absorbţie a apei si de omogenizare a chimului intestinal semisolid iar contracţiile colonului distal asigură propulsarea conţinutului intestinal în rect prin mişcări peristaltice si mişcări de transport „în masă”. În general activitatea contractilă a colonului este lentă şi se caracterizează prin patru

tipuri de mişcări

:
:

Pagina 12 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- mişcările de tip I reprezintă o contracţie locală, nepropagată, a fibrelor circulare, care

echivalează cu mişcările pendulare ale intestinului subţire. Sunt mişcări de amestec şi sunt frecvente la nivelul cecului şi colonului ascendent.

- mişcările de tip II sunt contracţii circulare mai desfaşurăte numite si haustratii, care se

propaga de o parte si de alta a punctului de unde iau naştere, funcţia lor principală fiind de a favoriza absorbţia apei. Mişcările de tip I si II sunt mişcări segmentare cu frecvenţa de 2-4/minut, care asociate cu contracţia teniilor longitudinale pot obstrua complet lumenul intestinal şi pot deplasa conţinutul pe distante scurte.circulare mai desfaşurăte numite si haustratii, care se - mişcările de tip III sunt variaţii lente circulare mai desfaşurăte numite si haustratii, care se - mişcările de tip III sunt variaţii lente

- mişcările de tip III sunt variaţii lente ale tonusului bazal, pe care se grefează mişcările

de tip I si II, precum şi mişcări peristaltice, asemănătoare celor din intestinul subţire, dar cu frecvenţa mai redusă, de 3-12 cicli/minut. Ritmul contractil peristaltic creşte progresiv dinspre cec spre colonul sigmoid şi asigură progresiunea conţinutului intestinal spre rect.
cec spre colonul sigmoid şi asigură progresiunea conţinutului intestinal spre rect.subţire, dar cu frecvenţa mai redusă, de 3-12 cicli/minut. Ritmul contractil peristaltic creşte progresiv dinspre

» sunt mişcări cu un

puternic efect de evacuare a conţinutului intestinal, caracteristice intestinului gros. Aceste contracţii apar de trei, patru ori pe zi şi dezvoltă o presiune de 100 mmHg în zona deconţinutului intestinal spre rect. » sunt mişcări cu un » sunt declanşate prin reflexe lungi vaso-vagale

» sunt declanşate prin reflexe lungi vaso-vagale (reflexele

producere. Mişcările « sunt declanşate prin reflexe lungi vaso-vagale (reflexele gastro-colic şi duodeno-colic), prin reflexe locale

gastro-colic şi duodeno-colic), prin reflexe locale (reflexul colono-colonic) la distensia colonului şi sunt puternic influenţate de emoţii şi excitanţi conditionaţi.

influenţate de emoţii şi excitanţi conditionaţi. - mişcările de tip IV sau mişcările de tip transport

- mişcările de tip IV sau mişcările de tip transport

- mişcările de tip IV sau mişcările de tip transport « în masă în masă C)

« în masă

în masă

IV sau mişcările de tip transport « în masă în masă C) REGLAREA MOTILITĂŢII INTESTINULUI GROS

C) REGLAREA MOTILITĂŢII INTESTINULUI GROSIV sau mişcările de tip transport « în masă în masă Activitatea contractilă automată este sub

masă în masă C) REGLAREA MOTILITĂŢII INTESTINULUI GROS Activitatea contractilă automată este sub controlul
masă în masă C) REGLAREA MOTILITĂŢII INTESTINULUI GROS Activitatea contractilă automată este sub controlul

Activitatea contractilă automată este sub controlul plexului mienteric. Colonul proximal are o autonomie mai mare, putând să-şi efectueze aproape normal funcţia motorie în condiţiile vagotomiei bilaterale, în timp ce colonul distal prezintă în acest sens posibilităţi reduse. Inervaţia extrinsecă parasimpatică stimulatoare, este reprezentată de nervul vag pentru colonul proximal şi de nervii pelvici sacraţi (S2-S4) pentru colonul distal. Inervaţia simpatică, inhibitoare, este reprezentată de fibre din plexul celiac (T5-T12) şi mezenteric superior (T12- L1) pentru jumătatea dreapta a colonului şi de fibre din plexul mezenteric inferior (L2-L3) pentru jumătatea stângă a colonului. Ambele componente actioneaza la nivelul neuronilor plexurilor intramurale. Factorii umorali cu rol în stimularea motilităţii intestinului gros sunt gastrina ( care participă la reflexele gastro-colic şi duodeno-colic ), serotonina si colecistokinina.

Pagina 13 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

D) TRANZITUL DIGESTIV LA NIVELUL INTESTINULUI GROS

Reprezintă timpul de pasaj prin tractul intestinal şi reflectă eficienţa activităţii enzimo digestive, de absorbţie şi motilitate a tractului digestiv intestinal. În mod normal, din momentul prehensiunii alimentelor şi a ingestiei lor până la eliminarea fecală este nevoie de aproximativ 24 de ore. În cec şi colonul ascendent se face digestia microbiană a celulozei şi a glucidelor nedigerate. Apare acidul lactic şi alţi acizi organici care vor da conţinutului cecal o reacţie uşor acidă. Bilirubina este transformată în stercobilinogen şi apoi în stercobilină. Rezultă o masă păstoasă, grunjoasă, de culoare galben portocaliu, uşor acidă. Se evidenţiază prezenţa amoniacului şi a numeroase bacterii iodofile. Din colonul transvers până în sigmoid, conţinutul începe sa ia caracter fecal, se va transforma într-o masă păstoasa galben-bruna, conţinândD) TRANZITUL DIGESTIV LA NIVELUL INTESTINULUI GROS stercobilina. Amidonul este absent, iar reacţia este D) TRANZITUL DIGESTIV LA NIVELUL INTESTINULUI GROS stercobilina. Amidonul este absent, iar reacţia este D) TRANZITUL DIGESTIV LA NIVELUL INTESTINULUI GROS stercobilina. Amidonul este absent, iar reacţia este D) TRANZITUL DIGESTIV LA NIVELUL INTESTINULUI GROS stercobilina. Amidonul este absent, iar reacţia este D) TRANZITUL DIGESTIV LA NIVELUL INTESTINULUI GROS stercobilina. Amidonul este absent, iar reacţia este

stercobilina. Amidonul este absent, iar reacţia este neutră. În colonul sigmoid scaunul estetransforma într-o masă păstoasa galben-bruna, conţinând format. Porţiunea terminală a colonului va fi evacuată

format.iar reacţia este neutră. În colonul sigmoid scaunul este Porţiunea terminală a colonului va fi evacuată

Porţiunea terminală a colonului va fi evacuată prin actul defecaţiei, care se desfăşoară în două faze, colica-de expresie şi rectală-de evacuare. Distensia colonul sigmoid declanseaza contracţii „ în masă” ce propulsează materiile fecale în ampula rectală, fiind excitaţi astfel mecanoreceptorii
contracţii „ în masă” ce propulsează materiile fecale în ampula rectală, fiind excitaţi astfel mecanoreceptorii locali care produc „ apelul pentru defecaţie”. Sunt transmise impulsuri aferente la nivelul măduvei sacrate (S2-S4) de unde pe calea nervilor pelvici se comandă contracţia peristaltică a rectului şi relaxarea concomitentă a sfincterului anal intern. Centrul ano-spinal funcţionează sub control cortical, care este complet după a 15-a lună de viaţă. În mod obişnuit defecaţia are loc numai dacă individul consimte.care se desfăşoară în două faze, colica-de expresie şi rectală-de evacuare. Distensia colonul sigmoid declanseaza

obişnuit defecaţia are loc numai dacă individul consimte. CAPITOLUL III DEFINIŢII ŞI TERMINOLOGIE Cancerul este o
obişnuit defecaţia are loc numai dacă individul consimte. CAPITOLUL III DEFINIŢII ŞI TERMINOLOGIE Cancerul este o
obişnuit defecaţia are loc numai dacă individul consimte. CAPITOLUL III DEFINIŢII ŞI TERMINOLOGIE Cancerul este o
obişnuit defecaţia are loc numai dacă individul consimte. CAPITOLUL III DEFINIŢII ŞI TERMINOLOGIE Cancerul este o

CAPITOLUL III DEFINIŢII ŞI TERMINOLOGIEobişnuit defecaţia are loc numai dacă individul consimte. Cancerul este o boala genetică a celulelor somatice

Cancerul este o boala genetică a celulelor somatice care se manifestă printr-o acumulare de celule ca rezultat a unei expansiuni clonale şi o boală a diferenţierii celulare, aceste celule rămânând imature funcţional, ieşind de sub controlul mecanismelor care în mod normal reglează funcţia şi structura ţesuturilor organismului. Caracteristicile fenotipului tumoral sunt: proliferarea, comportamentul migrator anormal, invazia locală, metastazarea, diversitatea genetică.

Pagina 14 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Sub denumirea de cancer recto-colonic sunt grupate toate tipurile de tumori maligne localizate la nivelul colonului si rectului. După tipul de celulă din structura peretelui intestinal care proliferează malign se disting doua categorii de tumori maligne:

Epiteliale – carcinoamele, cu originea in celulele epiteliului monostratificat intestinal numite adenocarcinoame sau cu originea in celulele epiteliului pluristratificat anal numite carcinoame epidermoide Nonepiteliale – care se dezvolta din:

Celulele mezenchimale rezultând sarcoamele Celulele imune rezultând limfoamele Celule enterocromafine rezultând tumorile carcinoide La nivelul colonului au fost
Celulele imune rezultând limfoamele Celule enterocromafine rezultând tumorile carcinoide Celulele mezenchimale rezultând sarcoamele La nivelul colonului au fost descrise si metastaze cu originea in cancere
La nivelul colonului au fost descrise si metastaze cu originea in cancere de sân, ovar, prostata, plamin si stomac sau de la melanoame maligne, leiomiosarcoame sau limfoame extra sarcoamele Celulele imune rezultând limfoamele Celule enterocromafine rezultând tumorile carcinoide intestinale.
intestinale.in cancere de sân, ovar, prostata, plamin si stomac sau de la melanoame maligne, leiomiosarcoame sau

Cea mai mare frecventa o au adenocarcinoamele colorectale, ele reprezentand pestemaligne, leiomiosarcoame sau limfoame extra intestinale. 95% din total, motiv pentru care se încadrează in

95% din total, motiv pentru care se încadrează in denumirea generica de cancer acolo-rectal.o au adenocarcinoamele colorectale, ele reprezentand peste CAPITOLUL IV EPIDEMIOLOGIE Incidenţa ( numărul de cazuri

încadrează in denumirea generica de cancer acolo-rectal. CAPITOLUL IV EPIDEMIOLOGIE Incidenţa ( numărul de cazuri
încadrează in denumirea generica de cancer acolo-rectal. CAPITOLUL IV EPIDEMIOLOGIE Incidenţa ( numărul de cazuri
încadrează in denumirea generica de cancer acolo-rectal. CAPITOLUL IV EPIDEMIOLOGIE Incidenţa ( numărul de cazuri
încadrează in denumirea generica de cancer acolo-rectal. CAPITOLUL IV EPIDEMIOLOGIE Incidenţa ( numărul de cazuri
încadrează in denumirea generica de cancer acolo-rectal. CAPITOLUL IV EPIDEMIOLOGIE Incidenţa ( numărul de cazuri

CAPITOLUL IV EPIDEMIOLOGIE

Incidenţa ( numărul de cazuri noi intr-un interval de timp ) variază in diferite zone geografice. Astfel, in Nigeria apar 3,4 cazuri la 100 de mii de locuitori iar in statul american Connecticut sunt raportate 35,8 cazuri la 100 de mii de locuitori ( De Vita 1997). In Noua Zeelandă, Australia si zone din Europa de Nord si de Vest exista o incidenţa crescuta a acestei afecţiuni. In Marea Britanie cancerul colorectal reprezintă cea de a doua forma de cancer ca frecventa ( 33 de cazuri la 100 de mii barbati si 24,9 cazuri la 100 de mii femei ) după cancerul bronho-pulmonar la barbati si cancerul de sân la femei. Japonia reprezintă o excepţie interesanta, deşi e o tara puternic industrializata se citează o incidenţa relativ scăzuta a cancerului colorectal, in special in mediul rural, 17,9 cazuri la 100 de mii de barbati si 13,8 cazuri la 100 de mii de femei. Mari variaţii ale incidenţei intre mediul urban si cel rural se citează in Polonia unde in urban, rata cancerului este de 21 cazuri la 100 de mii de barbati si 16,1 cazuri la 100 de mii de

Pagina 15 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

femei, iar in rural aceste rate coboară la 10,8 cazuri la 100 de mii de barbati si respectiv 7,8 cazuri la 100 de mii de femei. In tarile mai slab industrializate incidenţa cancerului colorectal este mai mica. Astfel in Senegal rata este de 2 cazuri la 100 de mii de barbati si 1,7 cazuri la 100 de mii de femei, in Inia aceste rate ating 8 cazuri la 100 de mii de barbati si respectiv 6 cazuri la 100 de mii de femei, pe când in Columba, incidenţa cancerului este aproximativ aceeaşi la barbati si la femei:

7,9 la 100 de mii de barbati si respectiv 7,7 la 100 de mii de femei. Ca o tendinţa generala, în Australa intre 1972 si 1993 proporţia cancerelor localizate la nivelul peretelui colonic sau eventual extinse spre ganglionii limfatici regionali au fost in creştere, in timp ce cazurile cu metastaze viscerale au fost in scădere. Cancerele colorectale reprezintă 13% din toate cancerele din Statele Unite, ocupând locul II după cancerul pulmonar, si al treilea loc printre neoplasmele maligne primitive atât la barbati cat si la femei. Incidenţa creste progresiv de la decada a doua de vârsta spre decada a noua, 90% din cancere fiind diagnosticate la persoane de 50 de ani si peste. In ce priveşte localizarea rectala, întrece cele doua sexe o incidenţa mai mare apare la sexul masculin. În România în 1993 incidenţa cancerului rectocolonic a fost de 11,7 la 100 de mii de locuitori situându-se pe primul loc in cadrul patologiei maligne digestive. Mortalitatea prin cancer rectocolonic depinde de incidenţa si de eficienta depistării in stadii precoce. La noi in tara mortalitatea este de 13,25 la 100 de mii de locuitori, cu valori peste medie in judeţele Arad, Timis, Bihor sau in Bucureşti si sub medie in judeţele Gorj, Vaslui, Teleorman si Harghita. Diferente semnificative intre rase au fost găsite la populaţiile care trăiesc in Hawaii. Astfel, incidenţa cancerului colonic este mai mica la hawaieni si filipinezi, in raport cu caucazienii care trăiesc in acelaşi teritoriu. Barbatii japonezi prezintă o incidenţa apropiata de cea a caucazienilor in timp ce la barbatii chinezi rata incidenţei este mai mare. In ceea ce priveşte femeile, ratele cele mai ridicate ale incidenţei se întâlnesc la caucaziene urmate de chinezoaice si de japoneze. Diferentele etnice si rasiale constatate in legătura cu incidenţa cancerului de colon au readus in actualitate conceptul potrivit căruia, unii dintre factorii de mediu joaca un rol important in etiologia cancerului colonic. Pentru evaluarea acestor factori studiul populaţiilor care au migrat are o valoare deosebita. Aceste studii au demonstrat ca incidenţa cancerului colorectal reflecta in mod curent localizarea geografica si nu tara de origine. Concluzia este ca factorii de mediu sunt mai importanţi decât orientarea genetica, astfel încât pacienţii cu risc crescut moştenit pot fi luaţi împreuna cu cei care au risc mai scăzut.de femei, pe când in Columba, incidenţa cancerului este aproximativ aceeaşi la barbati si la femei: de femei, pe când in Columba, incidenţa cancerului este aproximativ aceeaşi la barbati si la femei: de femei, pe când in Columba, incidenţa cancerului este aproximativ aceeaşi la barbati si la femei: de femei, pe când in Columba, incidenţa cancerului este aproximativ aceeaşi la barbati si la femei: de femei, pe când in Columba, incidenţa cancerului este aproximativ aceeaşi la barbati si la femei: de femei, pe când in Columba, incidenţa cancerului este aproximativ aceeaşi la barbati si la femei: de femei, pe când in Columba, incidenţa cancerului este aproximativ aceeaşi la barbati si la femei: de femei, pe când in Columba, incidenţa cancerului este aproximativ aceeaşi la barbati si la femei:

încât pacienţii cu risc crescut moştenit pot fi luaţi împreuna cu cei care au risc mai
încât pacienţii cu risc crescut moştenit pot fi luaţi împreuna cu cei care au risc mai
încât pacienţii cu risc crescut moştenit pot fi luaţi împreuna cu cei care au risc mai
încât pacienţii cu risc crescut moştenit pot fi luaţi împreuna cu cei care au risc mai
încât pacienţii cu risc crescut moştenit pot fi luaţi împreuna cu cei care au risc mai
încât pacienţii cu risc crescut moştenit pot fi luaţi împreuna cu cei care au risc mai

Pagina 16 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studii efectuate mai ales in SUA si Canada releva o tendinţa de modificare a incidenţei topografice a tumorilor maligne colorectale in sensul scăderii frecventei acestor tumori la nivelul colonului distal si al rectului si creşterii frecventei localizărilor proximale ale unghiului splenic. Un studiu efectuat de Obrand si Gordon pe un lot de 2169 pacienţi in Canada intre 1979 – 1994 releva o creştere de la 24% la 35% a cancerelor situate proximal de unghiul splenic si o scădere de la 70% la 60% a celor situate distal. Fleshner si colaboratorii au evidenţiat faptul ca vârsta medie a pacienţilor cu cancer de colon drept este mai mare decar a acelora cu localizare tumorala pe colonul stâng. După unii autori, una dintre explicaţiile acestor modificări topografice ale cancerului colonic ar consta intr-o imbunatatire a depistării, cu ajutorul colonoscopiei a polipilor situaţi la nivelul colonului stâng si a indepartarii in timp util a acestora. Pe de alta parte, Offerhaus si colaboratori evidentiaza creşterea incidenţei adenoamelor la nivelul colonului drept concomitent cu o scădere a incidenţei acestora la nivel colorectal. Acesta modificare a incidenţei topografice a cancerului de colon s-ar putea explica prin schimbarea obiceiurilor alimentare in sensul consumului crescut de grăsimi si ingestiei in cantitati scăzute de fibre vegetale.cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. CAPITOLUL V ETIOPATOGENIE 1) CARCINOGENEZA Exista mai multe cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. CAPITOLUL V ETIOPATOGENIE 1) CARCINOGENEZA Exista mai multe cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. CAPITOLUL V ETIOPATOGENIE 1) CARCINOGENEZA Exista mai multe cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. CAPITOLUL V ETIOPATOGENIE 1) CARCINOGENEZA Exista mai multe cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. CAPITOLUL V ETIOPATOGENIE 1) CARCINOGENEZA Exista mai multe cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. CAPITOLUL V ETIOPATOGENIE 1) CARCINOGENEZA Exista mai multe cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. CAPITOLUL V ETIOPATOGENIE 1) CARCINOGENEZA Exista mai multe cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. CAPITOLUL V ETIOPATOGENIE 1) CARCINOGENEZA Exista mai multe

CAPITOLUL V ETIOPATOGENIEsi ingestiei in cantitati scăzute de fibre vegetale. 1) CARCINOGENEZA Exista mai multe teorii ale carcinogenezei

scăzute de fibre vegetale. CAPITOLUL V ETIOPATOGENIE 1) CARCINOGENEZA Exista mai multe teorii ale carcinogenezei

1) CARCINOGENEZA

Exista mai multe teorii ale carcinogenezei acceptate in prezent. Astfel:

Teoria mutaţiei genetice, atribuie originea cancerului unor anomalii structurale ale genelor care reglează creşterea si diferenţierea celulara. Argumente:

celula canceroasa prezintă anomalii cromozomiale raportul direct proporţional intre mutagenitate si carcinogenitate (cu cat un agent este mai mutagen cu atât posibilitatea de a fi carcinogen este mai mare) influenta constituţiei genetice in apariţia cancerului (trisomia 21 se asociază cu leucemie, cromozomul Philadelphia apare constant in leucemia mieloida cronica, existenta cancerelor ereditare).

Pagina 17 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Teoria diferenţierii aberante (teoria epigenetica) Aceasta teorie considera originea cancerului secundara unor tulburări funcţionale ale mecanismelor de reglare genetica. Multe experimente cu celule tumorale de diverse origini, introduse intr-un mediu fetal, au demonstrat posibilitatea reluării procesului de diferenţiere de către celulele tumorale cu pierderea fenotipului malign. Conform acestei ipoteze, fenotipul malign poate fi considerat ca fiind rezultatul unui deranjament reversibil al reglării genetice si nu obligatoriu o modificare structurala. Diferenţierea spontana a unor tumori maligne I forme benigne (neuroblastom-neurinom, carcinom embrionar testicular-teratom) este un argument in favoarea acestei ipoteze.cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Teoria virotica Infecţia virotica prin integrarea propriei cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Teoria virotica Infecţia virotica prin integrarea propriei

este un argument in favoarea acestei ipoteze. Teoria virotica Infecţia virotica prin integrarea propriei

Teoria virotica Infecţia virotica prin integrarea propriei informaţii genetice in genomul celulei gazda, poate iniţia carcinogeneza prin exprimarea directa a propriilor gene sau prin transformarea protoncogenelor normale in
poate iniţia carcinogeneza prin exprimarea directa a propriilor gene sau prin transformarea protoncogenelor normale in oncogene. Teoria selecţiei celulare propriei informaţii genetice in genomul celulei gazda, Conform acestei teorii cancerizarea este rezultatul
Conform acestei teorii cancerizarea este rezultatul selecţiei unei populaţii celulare cu autonomie si malignitate crescânda datorita unor mutaţii care intervin insa pe toata durata sau prin transformarea protoncogenelor normale in oncogene. Teoria selecţiei celulare existentei procesului neoplazic.
existentei procesului neoplazic.unei populaţii celulare cu autonomie si malignitate crescânda datorita unor mutaţii care intervin insa pe toata

si malignitate crescânda datorita unor mutaţii care intervin insa pe toata durata existentei procesului neoplazic.
si malignitate crescânda datorita unor mutaţii care intervin insa pe toata durata existentei procesului neoplazic.

TEORIA MULTISTADIALĂ ACTUALĂ A CARCINOGENEZEIinsa pe toata durata existentei procesului neoplazic. Carcinogeneza este un proces multistadial, intre stimulul

neoplazic. TEORIA MULTISTADIALĂ ACTUALĂ A CARCINOGENEZEI Carcinogeneza este un proces multistadial, intre stimulul
neoplazic. TEORIA MULTISTADIALĂ ACTUALĂ A CARCINOGENEZEI Carcinogeneza este un proces multistadial, intre stimulul
neoplazic. TEORIA MULTISTADIALĂ ACTUALĂ A CARCINOGENEZEI Carcinogeneza este un proces multistadial, intre stimulul

Carcinogeneza

este

un

proces

multistadial,

intre

stimulul

carciogenic

iniţial

si

manifestarea finala a cancerului existând mai multe etape: iniţiere, promoţie, progresie.

INITIEREA este procesul prin care o celula in urma acţiuni unor agenţi chimici, fizici, biologici prezintă o alterare ireversibila a materialului genetic, având potenţialitate de a dezvolta o clona de celule neoplazice. Astfel virusurile isi integrează propriile gene in genomul celulei gazda iar celula devine independenta fata de factorii de creştere, cu antigene de suprafaţa modificate, cu motilitate crescuta. Radiaţiile si substanţele chimice din cursul metabolizării produc leziuni ale ADN-ului care pot sa duca la moarte celulei, pot declanşa procesul de carcinogeneza sau in cel mai fericit caz pot sa ramana fara efect. Repararea ADN-ului este un proces foarte eficient, care poate reface structura lezata. Daca celula se va divide înaintea reparării complete apare un risc crescut de mutaţii. Daca repararea nu este posibila celula moare, dar prin scăderea inhibiţiei de

Pagina 18 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

contact se produce o stimularea a creşterii celulelor învecinate, proces denumit hiperplazie reactiva. Rezultatul final al acestor procese este apariţia unei celule cu material neoplazic alterat, celula iniţiata.

PROMOTIA este stadiul in care alterarea cronica a expresiei informaţiei genetice a celulei iniţiate duce la apariţia uneia sau mai multor procese neoplazice, celule capabile de creştere autonoma. In aceasta etapa sunt cuprinse toate condiţiile si situaţiile care favorizează sau forteaza proliferarea celulelor iniţiate. Promoţia este un fenomen reversibil cel puţin parţial, capabil de modulare prin alimentaţie, factori hormonali, factori de mediu.unei celule cu material neoplazic alterat, celula iniţiata. PROGRESIA unei celule neoplazice intr-o tumoare maligna este unei celule cu material neoplazic alterat, celula iniţiata. PROGRESIA unei celule neoplazice intr-o tumoare maligna este

prin alimentaţie, factori hormonali, factori de mediu. PROGRESIA unei celule neoplazice intr-o tumoare maligna este

PROGRESIA unei celule neoplazice intr-o tumoare maligna este ultimul stadiu a cancerogenezei, care se desfasoara pana la moartea gazdei sau pana la vindecarea bolii. Materialul genetic se alterează progresiv, care fenotipic se manifesta prin ritm rapid de proliferare, invazivitate,
Materialul genetic se alterează progresiv, care fenotipic se manifesta prin ritm rapid de proliferare, invazivitate, metastazare, modificări biochimice si morfologice. Caracteristica esenţiala este instabilitatea cariotipului care permite tumorii sa găsească răspunsuri adecvate la cancerogenezei, care se desfasoara pana la moartea gazdei sau pana la vindecarea bolii. variate constrângeri terapeutice.
variate constrângeri terapeutice.Caracteristica esenţiala este instabilitatea cariotipului care permite tumorii sa găsească răspunsuri adecvate la

cariotipului care permite tumorii sa găsească răspunsuri adecvate la variate constrângeri terapeutice.
cariotipului care permite tumorii sa găsească răspunsuri adecvate la variate constrângeri terapeutice.

3) CLASIFICAREA CANCERULUI COLORECTAL DIN PUNCT DE VEDERE ETIOPATOGENICrăspunsuri adecvate la variate constrângeri terapeutice. Din punct de vedere patogenic cancerele rectocolonice se

CANCERULUI COLORECTAL DIN PUNCT DE VEDERE ETIOPATOGENIC Din punct de vedere patogenic cancerele rectocolonice se

Din punct de vedere patogenic cancerele rectocolonice se împart in:

Cancer rectocolonic polipos – apărut la nivelul unui polip benign (tubular sau vilos) preexistent Cancer rectocolonic nonpolipos – carcinomul apare direct din mucoasa normala Cancer rectocolonic - care complica evoluţia afecţiunilor inflamatorii colonice nespecifice (rectocolita ulcero-hemoragica si boala Crohn) Cancer rectocolonic - după intervenţii pe tractul gastro-intestinal

A) CANCERUL RECTOCOLONIC POLIPOS

Prezintă doua forme: ereditar si nonereditar

Pagina 19 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cancerul rectocolonic polipos nonereditar Factorii etiologici Factori alimentari – este posibil ca aceştia sa nu aibă efecte mutagene ci doar ”iritante” asupra epiteliului colo-rectal, conducând la stimularea regenerării tisulare ceea ce are ca efect creşterea şansei de apariţie a alterărilor genice. Aceştia sunt:

Consumul crescut de lipide de origine animala se asociază cu o incidenţa crescuta a cancerului de colon si de sigmoid, prin creşterea secreţiei de acizi biliari. S-a constatat ca unii metaboliţi ai colesterolului (3-cetosteroizii) reprezintă iniţiatori sau promotori tumorali potenţiali Alimentata săraca in fibre Efectul protector al fibrelor vegetale este explicat printr-o serie de acţiuni posibile:şansei de apariţie a alterărilor genice. Aceştia sunt: Creşterea masei de materii fecale cu diluarea consecutiva şansei de apariţie a alterărilor genice. Aceştia sunt: Creşterea masei de materii fecale cu diluarea consecutiva şansei de apariţie a alterărilor genice. Aceştia sunt: Creşterea masei de materii fecale cu diluarea consecutiva

Creşterea masei de materii fecale cu diluarea consecutiva a carcinogenilor si favorizarea eliminării lor Scăderea timpului de tranzit intestinal si reducerea duratei de contact a mutagenilor fecali cu mucoasa Scăzând concentraţia acizilor biliari secundari in intestin diminua activitatea enzimelor bacteriene
fecali cu mucoasa Scăzând concentraţia acizilor biliari secundari in intestin diminua activitatea enzimelor intestinal si reducerea duratei de contact a mutagenilor bacteriene cu rol in activarea carcinogenilor Legarea
bacteriene cu rol in activarea carcinogenilor Legarea directa de unele substanţe toxice si anularea efectelor lor Formarea de acizi graşi cu lanţ scurt care scad pH-ul colonic inhibând carcinogenezamutagenilor fecali cu mucoasa Scăzând concentraţia acizilor biliari secundari in intestin diminua activitatea enzimelor

lanţ scurt care scad pH-ul colonic inhibând carcinogeneza Aportul insuficient de calciu Calciul actioneaza prin:
lanţ scurt care scad pH-ul colonic inhibând carcinogeneza Aportul insuficient de calciu Calciul actioneaza prin:
lanţ scurt care scad pH-ul colonic inhibând carcinogeneza Aportul insuficient de calciu Calciul actioneaza prin:
lanţ scurt care scad pH-ul colonic inhibând carcinogeneza Aportul insuficient de calciu Calciul actioneaza prin:
lanţ scurt care scad pH-ul colonic inhibând carcinogeneza Aportul insuficient de calciu Calciul actioneaza prin:
lanţ scurt care scad pH-ul colonic inhibând carcinogeneza Aportul insuficient de calciu Calciul actioneaza prin:
lanţ scurt care scad pH-ul colonic inhibând carcinogeneza Aportul insuficient de calciu Calciul actioneaza prin:

Aportul insuficient de calciu Calciul actioneaza prin:

reducerea ratei proliferării celulelor epiteliale colonice inhibarea activitatii ornitin-decarboxilazei implicata in mitogeneza formarea de săruri de calciu insolubile cu acizii graşi si acizii biliari Carcinogenii fecali:

fecapentenii (produşi de microflora intestinala) produşii de piroliza (prezenţi in carnea intens prăjita) vitaminele si microelementele: vitaminele A, C, E si sărurile de seleniu au efect protector pH-ul fecal alcalin – este un factor favorizant incriminat in aceasta neoplazie

Pagina 20 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Factori nealimentari – sunt puţin cunoscuţi si studiaţi, in prezent este dovedit doar rolul AINS (sulindac, aspirina) in regresia polipilor adenomatosi.

Cancerul rectocolonic polipos ereditar

Leziunile premaligne sunt polipii colonici caracteristici fenotipului unor sindroame ereditare: adenomatosi. Cancerul rectocolonic polipos ereditar Sindroamele ereditare de polipoza adenomatoasa colonica,

Sindroamele ereditare de polipoza adenomatoasa colonica, transmise dominant autosomal care constau in prezenta a sute sau mii de adenoame colonice cu risc de malignizare de 100% după vârsta de 50 de ani. Cele mai frecvente sunt:
de 100% după vârsta de 50 de ani. Cele mai frecvente sunt:colonica, transmise dominant autosomal care constau in prezenta a sute sau mii de adenoame colonice cu

polipoza adenomatoasa familiala care cuprinde doua forme: sindromul adenoamelor plate si polipoza adenomatoasa familiala atenuata sindromul Gardner sindromul Turcot I (asocierea cu meduloblastoame)
sindromul Turcot I (asocierea cu meduloblastoame)care cuprinde doua forme: sindromul adenoamelor plate si polipoza adenomatoasa familiala atenuata sindromul Gardner

Gardner sindromul Turcot I (asocierea cu meduloblastoame) 2) Sindroamele de hamartomatoza colonica ereditara Polipii
Gardner sindromul Turcot I (asocierea cu meduloblastoame) 2) Sindroamele de hamartomatoza colonica ereditara Polipii

2) Sindroamele de hamartomatoza colonica ereditara Polipii hamartomatosi se transforma malign in cazuri foarte rare. Exista unele sindroame in aceasta categorie cu risc crescut de apariţie a cancerului rectocolonic:Gardner sindromul Turcot I (asocierea cu meduloblastoame) sindromul Peutz-Jeghers: malignizarea se realizează la

sindromul Peutz-Jeghers: malignizarea se realizează la nivelul epiteliului adenomatos din polipii hamartomatosi polipoza juvenila familială: malignizare la nivelul polipilor micşti adenomatosi- hamartomatosi sau al celor adenomatosi sincroni

adenomatosi- hamartomatosi sau al celor adenomatosi sincroni Cancerul rectocolonic polipos discret ereditar Include doua
adenomatosi- hamartomatosi sau al celor adenomatosi sincroni Cancerul rectocolonic polipos discret ereditar Include doua
adenomatosi- hamartomatosi sau al celor adenomatosi sincroni Cancerul rectocolonic polipos discret ereditar Include doua
adenomatosi- hamartomatosi sau al celor adenomatosi sincroni Cancerul rectocolonic polipos discret ereditar Include doua
adenomatosi- hamartomatosi sau al celor adenomatosi sincroni Cancerul rectocolonic polipos discret ereditar Include doua

Cancerul rectocolonic polipos discret ereditar

Include doua tipuri de pacienţi :

membrii unor familii in care au fost diagnosticate adenoame colonice solitare si tumori maligne rectocolonice pacienţii cu cancer rectocolonic de tip „familial”, adică indivizi cu istoric familial pozitiv pentru rudele de gradul I, riscul de malignizare fiind semnificativ crescut pentru polipii adenomatosi mari (peste doi centimetri), pentru cei cu displazie severa si pentru cei de tip vilos.

Pagina 21 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

B)

CANCERUL RECTOCOLONIC NONPOLIPOS

Prezintă de asemenea doua forme: ereditara si sporadica (nonereditara)

Cancerul rectocolonic nonpolipos ereditar

Termenul „nonpolipos” se refera la prezenta unui număr mic de polipi colonici ( de cele mai multe ori solitari, dar oricum sub o suta). Cuprinde mai multe forme:(nonereditara) Cancerul rectocolonic nonpolipos ereditar sindromul Lynch I cuprinde pacienţii cu risc crescut de

sindromul Lynch I cuprinde pacienţii cu risc crescut de dezvoltare a cancerului rectocolonic sindromul Lynch II cuprinde pacienţii care asociază un risc crescut de apariţie a unor
rectocolonic sindromul Lynch II cuprinde pacienţii care asociază un risc crescut de apariţie a unor pacienţii cu risc crescut de dezvoltare a cancerului cancere extracolonice (cel mai adesea cu localizare
cancere extracolonice (cel mai adesea cu localizare endometriala sau la nivelul ovarului) precum si la nivelul pancreasului, sânului, caii biliare, stomacului sau la nivel urologic. Sindromul Muir-Torre având ca principale manifestări extracolonice cancerele cutanate care asociază un risc crescut de apariţie a unor Sindromul Turcot II care asociază oligopolipoza cu
Sindromul Turcot II care asociază oligopolipoza cu oligoblastoame.stomacului sau la nivel urologic. Sindromul Muir-Torre având ca principale manifestări extracolonice cancerele cutanate

Turcot II care asociază oligopolipoza cu oligoblastoame. Cancerul rectocolonic nonpolipos nonereditar Este puţin
Turcot II care asociază oligopolipoza cu oligoblastoame. Cancerul rectocolonic nonpolipos nonereditar Este puţin

Cancerul rectocolonic nonpolipos nonereditarTurcot II care asociază oligopolipoza cu oligoblastoame. Este puţin diagnosticat la noi in tara, se mai

oligoblastoame. Cancerul rectocolonic nonpolipos nonereditar Este puţin diagnosticat la noi in tara, se mai numeşte
oligoblastoame. Cancerul rectocolonic nonpolipos nonereditar Este puţin diagnosticat la noi in tara, se mai numeşte

Este puţin diagnosticat la noi in tara, se mai numeşte „tipul subdenivelat/plat” al cancerului rectocolonic, cu etiopatogenie necunoscuta, apărând „de novo” la nivelul mucoasei colonice.oligoblastoame. Cancerul rectocolonic nonpolipos nonereditar C) CANCERUL RECTOCOLONIC ASOCIAT AFECŢIUNILOR INFLAMATORII

C)apărând „de novo” la nivelul mucoasei colonice. CANCERUL RECTOCOLONIC ASOCIAT AFECŢIUNILOR INFLAMATORII

CANCERUL

RECTOCOLONIC

ASOCIAT

AFECŢIUNILOR

colonice. C) CANCERUL RECTOCOLONIC ASOCIAT AFECŢIUNILOR INFLAMATORII COLONICE rectocolita ulcero-hemoragica

INFLAMATORII COLONICE

rectocolita ulcero-hemoragica prezintă un risc crescut de malignizare la zece ani de la debut si depinde de doi factori:

durata bolii – 30% din pacienţi prezintă cancer rectocolonic la 25 de ani de la debutul rectocolitei ulcero-hemoragice extensia leziunilor colonice – riscul relativ este de 10 ori mai mare la pacienţii cu pancolita decât la cei cu proctita

Pagina 22 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

asocierea cu boala Crohn – este caracteristica vârstei tinere si prezintă o frecventa mare a carcinoamelor mucinoase.

D)

CANCERUL

RECTOCOLONIC

ASOCIAT

INTERVENŢIILOR

PE

TRACTUL GASTRO-INTESTINAL SAU ASOCIAT ALTOR CONDIŢII PATOLOGICE

iradierea pelvina (in cadrul terapiei tumorilor de endometru, col uterin sau vezica urinara) creste riscul de apariţie al tumorilor sigmoidiene colecistectomia, gastrectomia si vagotomia – prin
urinara) creste riscul de apariţie al tumorilor sigmoidiene colecistectomia, gastrectomia si vagotomia – prin creşterea concentraţiei colonice de terapiei tumorilor de endometru, col uterin sau vezica produşi iniţiatori sau promotori ureterosigmoidostomia –
produşi iniţiatori sau promotori ureterosigmoidostomia – prin alterarea echilibrului florei intestinale a colonului, cu si vagotomia – prin creşterea concentraţiei colonice de efecte secundare asupra substraturilor endogene reprezentate
efecte secundare asupra substraturilor endogene reprezentate fie de acizii biliari fie de nitraţi pacienţii cu cancer rectocolonic in antecedente – au un risc semnificativ crescut de a dezvolta un al doilea cancer rectocolonic. Acesta poate coexista cu prima malignitate (carcinom – prin alterarea echilibrului florei intestinale a colonului, cu SINCRON), sau poate fi ulterior (carcinom METACRON).
SINCRON), sau poate fi ulterior (carcinom METACRON).semnificativ crescut de a dezvolta un al doilea cancer rectocolonic. Acesta poate coexista cu prima malignitate

rectocolonic. Acesta poate coexista cu prima malignitate (carcinom SINCRON), sau poate fi ulterior (carcinom METACRON).
rectocolonic. Acesta poate coexista cu prima malignitate (carcinom SINCRON), sau poate fi ulterior (carcinom METACRON).
rectocolonic. Acesta poate coexista cu prima malignitate (carcinom SINCRON), sau poate fi ulterior (carcinom METACRON).

CAPITOLUL VI MORFOPATOLOGIA CANCERULUI RECTOCOLONICSINCRON), sau poate fi ulterior (carcinom METACRON). Se poate vorbi despre o primă abordare macroscopică a

CAPITOLUL VI MORFOPATOLOGIA CANCERULUI RECTOCOLONIC Se poate vorbi despre o primă abordare macroscopică a
CAPITOLUL VI MORFOPATOLOGIA CANCERULUI RECTOCOLONIC Se poate vorbi despre o primă abordare macroscopică a
CAPITOLUL VI MORFOPATOLOGIA CANCERULUI RECTOCOLONIC Se poate vorbi despre o primă abordare macroscopică a
CAPITOLUL VI MORFOPATOLOGIA CANCERULUI RECTOCOLONIC Se poate vorbi despre o primă abordare macroscopică a

Se poate vorbi despre o primă abordare macroscopică a tumorilor maligne colorectale, configuraţiile putând fi împărţite în: conopidiformă (exofitică), ulcerativă, stenozantă, şi circumferenţială (constrictivă). Aproximativ două treimi din tumori sunt ulcerate în timp ce o treime reprezintă tumorile exofitice. Neoplasmele de la nivelul colonului drept sunt în mod obişnuit exofitice, cu tendinţa de a creşte înspre lumen şi extensie de-a lungul peretelui. Tumorile localizate în colonul stâng cresc în grosimea colonului cu aspect circumferenţial, având un aspect tipic de „cotor de măr” la examenul radiologic cu bariu. Este in general considerat ca majoritatea adenocarcinoamelor intestinului gros apar la nivelul adenoamelor preexistente. Adenoamele si carcinoamele pot fi considerate ca stadii ale unei boli continue, cauzate de acumularea treptata de erori genetice.

ADENOMUL

Pagina 23 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Este definit ca o tumora neoplazica formata dintr-o proliferare epiteliala benigna care prezinta grade diferite de displazie. Histopatologic, conform clasificarii OMS adenoamele se divid in trei subtipuri: tubulare (75%), viloase (5%) si tubulo-viloase (20%). Tranzitia polip (adenom) – cancer are loc printr-un proces numit displazie, fiind definit ca un ansamblu de anomalii celulare si arhitecturale care face tranzitia intre o leziune benigna si una maligna. Displazia se imparte histologic in trei grade:cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. displazie simpla – leziunile pot ramane nemodificate un

displazie simpla – leziunile pot ramane nemodificate un timp îndelungat (mai mulţi ani) displazie medie displazie severa – cu risc crescut de malignizare In examinarea unui adenom (polip) malignizat sunt
displazie severa – cu risc crescut de malignizare In examinarea unui adenom (polip) malignizat sunt urmariti următorii parametri:displazie simpla – leziunile pot ramane nemodificate un timp îndelungat (mai mulţi ani) displazie medie

mărimea carcinomului (daca este limitat la corp sau a invadat pediculul) gradul histologic al carcinomului starea marginilor de rezecţie prezenta sau absenta invaziei limfatice
prezenta sau absenta invaziei limfatice(daca este limitat la corp sau a invadat pediculul) gradul histologic al carcinomului starea marginilor de

de rezecţie prezenta sau absenta invaziei limfatice Polipul hiperplazic si polipul juvenil nu prezinta risc de
de rezecţie prezenta sau absenta invaziei limfatice Polipul hiperplazic si polipul juvenil nu prezinta risc de

Polipul hiperplazic si polipul juvenil nu prezinta risc de malignizare. Se vorbeşte de polipoza recto-colonica atunci când la un examen iniţial sunt descoperiţi mai mult de 5 polipi, iar la examinările ulterioare se constata apariţia de noi formaţiuni, semnificând potenţialul polipogen al mucoasei rectocolonice. Se disting doua tipuri de polipoze: clasice cu caractere genetice si leziunile dobândite, nefamiliale. Polipozele glandulare clasice genetice sunt:de rezecţie prezenta sau absenta invaziei limfatice polipoza rectocolonica familiala caracterizata prin prezenta

polipoza rectocolonica familiala caracterizata prin prezenta de numeroşi polipi adenomatosi sau viloşi, pediculaţi sau sesili,, având dimensiuni variabile sindromul Gardner care cuprinde:

polipoza intestinala anomalii ale ţesuturilor moi (chiste epidermoide si sebacee, leiomioame, lipoame, fibroame, tumori desmoide) anomalii osoase (ingrosari ale corticalei oaselor lungi si coastelor, osteoame, dinţi supranumerari, formaţiuni chistice dentare) sindromul Peutz-Jeghers manifestat prin:

chistice dentare) sindromul Peutz-Jeghers manifestat prin: polipoza difuza in tot tractul digestiv leziuni lentiginoase
chistice dentare) sindromul Peutz-Jeghers manifestat prin: polipoza difuza in tot tractul digestiv leziuni lentiginoase
chistice dentare) sindromul Peutz-Jeghers manifestat prin: polipoza difuza in tot tractul digestiv leziuni lentiginoase
chistice dentare) sindromul Peutz-Jeghers manifestat prin: polipoza difuza in tot tractul digestiv leziuni lentiginoase
chistice dentare) sindromul Peutz-Jeghers manifestat prin: polipoza difuza in tot tractul digestiv leziuni lentiginoase

polipoza difuza in tot tractul digestiv leziuni lentiginoase peri-orificiale.

Pagina 24 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Malignizarea este excepţionala, semnalându-se doar 15 cazuri in literatura mondiala de specialitate pana in anul 1985. polipoza juvenila – cu debut precoce intre 7 si 15 ani, caracterizata prin existenta a numeroşi polipi juvenili (intre 30 si 300) localizaţi la nivelul colonului, dar mai ales la nivelul rectului. Poate evolua spre diferite grade de displazie si chiar malignizări. Boala Cowden sau sindromul hamartroamelor multiple ce cuprinde un sindrom dermatologic la care se asociază in 45% din cazuri leziuni gastrointestinale cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. 2) TUMORILE EPITELIALE MALIGNE ALE INTESTINULUI GROS

2)se asociază in 45% din cazuri leziuni gastrointestinale TUMORILE EPITELIALE MALIGNE ALE INTESTINULUI GROS

TUMORILE EPITELIALE MALIGNE ALE INTESTINULUI GROS

2) TUMORILE EPITELIALE MALIGNE ALE INTESTINULUI GROS ADENOCARCINOMUL reprezintă peste 80% din totalul

ADENOCARCINOMUL reprezintă peste 80% din totalul carcinoamelor intestinului2) TUMORILE EPITELIALE MALIGNE ALE INTESTINULUI GROS gros. Macroscopic: Formele de creştere sunt polipoida,

gros. reprezintă peste 80% din totalul carcinoamelor intestinului Macroscopic: Formele de creştere sunt polipoida,

Macroscopic:peste 80% din totalul carcinoamelor intestinului gros. Formele de creştere sunt polipoida, circumferentiala si

Formele de creştere sunt polipoida, circumferentiala si infiltrativa. Ca o complicaţie a rectocolitei ulcero-hemoragice sau a polipozei familiale mai apare si creşterea difuza se prezinta
complicaţie a rectocolitei ulcero-hemoragice sau a polipozei familiale mai apare si creşterea difuza sunt polipoida, circumferentiala si infiltrativa. Ca o se prezinta ca o masa tumorala cu dimensiuni variate,
se prezinta ca o masa tumorala cu dimensiuni variate, in care este greu de găsit un rest de adenom preexistent culoarea este alb-cenuşie pana la roz-cenuşie are consistenta ferma si prezinta o rezistenta scăzuta la sectionare. Suprafeţele neulcerate prezinta un aspect granulat si pot fi friabile. Tumora creste, invadează peretele intestinului si tinde sa înconjoare lumenul Poate apare ulceraţia precoce, cu margini proeminente si ferme Proximal de obstrucţia lumenului acumularea conţinutului fecal poate fi asociata cu ulceraţia mucoasei producând aşa-numitele ulcere stercoraleinfiltrativa. Ca o complicaţie a rectocolitei ulcero-hemoragice sau a polipozei familiale mai apare si creşterea difuza

mucoasei producând aşa-numitele ulcere stercorale Microscopic: este format predominant din celule cilindrice
mucoasei producând aşa-numitele ulcere stercorale Microscopic: este format predominant din celule cilindrice
mucoasei producând aşa-numitele ulcere stercorale Microscopic: este format predominant din celule cilindrice
mucoasei producând aşa-numitele ulcere stercorale Microscopic: este format predominant din celule cilindrice
mucoasei producând aşa-numitele ulcere stercorale Microscopic: este format predominant din celule cilindrice

Microscopic:

este format predominant din celule cilindrice prezinta tipuri de celule care variază de la columnare la cuboidale cu dispunere neregulata si multistratificata este divizat in trei grade distincte având drept criteriu de baza modul de dispunere al celulelor epiteliului glandular in structuri tubulare, acinoase sau papilare: gradul I (bine

Pagina 25 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

diferenţiat, 15-20%), gradul II (moderat diferenţiat, 60-70%) si gradul III (slab diferenţiat, 15-

20%)

Încadrarea celulelor maligne adenocarcinomatoase in diverse grade de diferenţiere are ca finalitate apariţia noţiunii de grading tumoral cu relevanta in prognostic: grading mic (diferenţiere buna) înseamnă pronostic bun, in timp ce grading mare (diferenţiere slaba) inseammna pronostic nefavorabil.

CARCINOMUL CU CELULE MICI
CARCINOMUL CU CELULE MICI

CARCINOMUL CU CELULE MICI

inseammna pronostic nefavorabil. CARCINOMUL CU CELULE MICI Este o varietate rara, reprezentand mai puţin de 1%

Este o varietate rara, reprezentand mai puţin de 1% din carcinoamele colorectale. Histologic este identic cu carcinomul cu celule mici (in „bob de ovăz”)al plămânului si are un pronostic extrem de prost, in toate cazurile având metastaze hepatice si ganglionare in
pronostic extrem de prost, in toate cazurile având metastaze hepatice si ganglionare incolorectale. Histologic este identic cu carcinomul cu celule mici (in „bob de ovăz”)al plămânului si are

momentul diagnosticării.

momentul diagnosticării.

momentul diagnosticării.

ADENOCARCINOMUL MUCINOShepatice si ganglionare in momentul diagnosticării. Reprezintă aproximativ 10% din totalul carcinoamelor

Reprezintă aproximativ 10% din totalul carcinoamelor colorectale si se caracterizează prin prezenta la nivelul tumorii a zonelor cu mucus in proporţie de cel puţin 50%. Macroscopic:in momentul diagnosticării. ADENOCARCINOMUL MUCINOS aspectul este variabil, de la o tumora voluminoasa,

aspectul este variabil, de la o tumora voluminoasa, vegetanta, gelatinoasa pana la leziuni asemănătoare linitei plastice, cu grad înalt de malignitate pe secţiune prezinta o suprafaţa strălucitoare, având un aspect caracteristic de „fagure de miere” Microscopic - exista doua tipuri de carcinoame mucinoase:

tipul extracelular, mai des întâlnit, caracterizat prin prezenta celulelor tumorale care plutesc liber in mari lacuri de mucus tipul intracelular constituit din celule de obicei mici, sferoidale, cu origine in celulele caliciforme, cu acumulare de mucus intracitoplasmatica si nucleul împins la periferie (celule „in inel cu pecete”)

si nucleul împins la periferie (celule „in inel cu pecete”) CARCINOMUL ADENOSCUAMOS Pagina 26 din 77
si nucleul împins la periferie (celule „in inel cu pecete”) CARCINOMUL ADENOSCUAMOS Pagina 26 din 77
si nucleul împins la periferie (celule „in inel cu pecete”) CARCINOMUL ADENOSCUAMOS Pagina 26 din 77
si nucleul împins la periferie (celule „in inel cu pecete”) CARCINOMUL ADENOSCUAMOS Pagina 26 din 77
si nucleul împins la periferie (celule „in inel cu pecete”) CARCINOMUL ADENOSCUAMOS Pagina 26 din 77

CARCINOMUL ADENOSCUAMOS

Pagina 26 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Sinonime: adenoacantom, adenocarcinom cu metaplazie scuamoasa, carcinom cu celule adenoscuamoase, epiteliom polimorf.

CARCINOMUL SCUAMOS

Este rar in tractul gastro-intestinal, cu excepţia celui aparut la nivelul canalului anal. La nivelul cecului se poate prezenta ca o masa dura, alb cenuşie, ulcerata, care circumscrie complet lumenul si infiltrează întreaga grosime a peretelui, putând interesa si valvula ileo-cecala. La nivelul anusului se poate evidenţia un traiect fistulos vechi cu lungimea de 2,5cm si cu peretele granular, albicios.adenoscuamoase, epiteliom polimorf. CARCINOMUL SCUAMOS ADENOCARCINOAMELE MULTIPLE Pot fi divizate in doua grupe: adenoscuamoase, epiteliom polimorf. CARCINOMUL SCUAMOS ADENOCARCINOAMELE MULTIPLE Pot fi divizate in doua grupe: adenoscuamoase, epiteliom polimorf. CARCINOMUL SCUAMOS ADENOCARCINOAMELE MULTIPLE Pot fi divizate in doua grupe: adenoscuamoase, epiteliom polimorf. CARCINOMUL SCUAMOS ADENOCARCINOAMELE MULTIPLE Pot fi divizate in doua grupe:

ADENOCARCINOAMELE MULTIPLEcu lungimea de 2,5cm si cu peretele granular, albicios. Pot fi divizate in doua grupe: tumori

Pot fi divizate in doua grupe:
Pot fi divizate in doua grupe:

Pot fi divizate in doua grupe:

tumori multiple, sincrone sau simultane, in care unul sau mai multe carcinoame adiţionale sunt găsite in momentul examinării iniţiale carcinoame multiple asincrone, sau nesimultane, metacrone, in care carcinoamele adiţionale se dezvolta ulterior.
carcinoame multiple asincrone, sau nesimultane, metacrone, in care carcinoamele adiţionale se dezvolta ulterior.sincrone sau simultane, in care unul sau mai multe carcinoame adiţionale sunt găsite in momentul examinării

in care carcinoamele adiţionale se dezvolta ulterior. ADENOCARCINOMUL APENDICELUI Este o entitate rara, sub 1%. Se
in care carcinoamele adiţionale se dezvolta ulterior. ADENOCARCINOMUL APENDICELUI Este o entitate rara, sub 1%. Se

ADENOCARCINOMUL APENDICELUIin care carcinoamele adiţionale se dezvolta ulterior. Este o entitate rara, sub 1%. Se localizează in

se dezvolta ulterior. ADENOCARCINOMUL APENDICELUI Este o entitate rara, sub 1%. Se localizează in partea
se dezvolta ulterior. ADENOCARCINOMUL APENDICELUI Este o entitate rara, sub 1%. Se localizează in partea

Este o entitate rara, sub 1%. Se localizează in partea proximala sau mijlocie a apendicelui si produce grade diferite de ingustare a lumenului si dilatarea distala a acestuia. Se extinde si invadează cecul prin continuitate directa spre deosebire de carcinomul cecal care rareori invadează apendicele.

TUMORILE CARCINOIDE

Sunt tumori care provin din celulele granulare Kuttschitky situate in profunzimea glandelor mucoase (criptele Lieberkuhn) de la nivelul intestinului. Pot sa apară in orice porţiune a tractului gastro-intestinal care se întinde intre cardia si anus, inclusiv la nivelul diverticului Meckel. Majoritatea tumorilor carcinoide primare sunt

Pagina 27 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

situate la nivelul apendicelui, fiind cele mai frecvente neoplasme ale acestui organ. Localizarea la nivelul rectului este extrem de rara. In colon, localizarea de electie este la nivelul valvulei ileocecale. Microscopic tumorile carcinoide sunt compuse din cuiburi si cordoane de celule argentafine tipice, monomorfe cele de la periferie având o dispoziţie palisadica.

TUMORI ALE TESUTULUI LIMFOID CU LOCALIZARE COLONORECTALAcele de la periferie având o dispoziţie palisadica. Limfoamele primitive reprezintă aproximativ 5% din tumorile

Limfoamele primitive reprezintă aproximativ 5% din tumorile colorectale, fiind mai rare decât limfoamele intestinului subţire sau stomacului. Cel mai frecvent limfoamele regiunii colorectale sunt de
rare decât limfoamele intestinului subţire sau stomacului. Cel mai frecvent limfoamele regiunii colorectale sunt de tip MALT, 40-60% având un aproximativ 5% din tumorile colorectale, fiind mai grad înalt de malignitate. Polipii limfomatoşi multipli
grad înalt de malignitate. Polipii limfomatoşi multipli reprezintă o entitate clinico-patologica distincta, cu o incidenţa de aproximativ 3% din limfoamele tractului gastro-intestinal. Procesul neoplazic regiunii colorectale sunt de tip MALT, 40-60% având un poate cuprinde stomacul , intestinul subţire sau
poate cuprinde stomacul , intestinul subţire sau colonul. Evoluţia este agresiva, cu o supravieţuire sub 3 ani. limfoamele tractului gastro-intestinal. Procesul neoplazic Limfoamele Burkitt sau Burkitt-like cu localizare ileocecala
Limfoamele Burkitt sau Burkitt-like cu localizare ileocecala sunt rare. Sunt asociate infecţiei cu virusul Epstein-Barr si au evoluţie agresiva. Limfoamele de tip folicular sunt rare la nivelul colonului. Limfoamele asociate SIDA pot avea localizare primara in tractul gastro-intestinal, localizarea predilecta fiind in ordinea frecventei stomacul, colonul si intestinul subţire. Cel mai frecvent sunt descrise limfoame cu celule B de tip imunoblastic sau Burkitt-like.poate cuprinde stomacul , intestinul subţire sau colonul. Evoluţia este agresiva, cu o supravieţuire sub 3

limfoame cu celule B de tip imunoblastic sau Burkitt-like. TUMORI MALIGNE DE INTESTINULUI GROS ORIGINE MEZENCHIMALA
limfoame cu celule B de tip imunoblastic sau Burkitt-like. TUMORI MALIGNE DE INTESTINULUI GROS ORIGINE MEZENCHIMALA
limfoame cu celule B de tip imunoblastic sau Burkitt-like. TUMORI MALIGNE DE INTESTINULUI GROS ORIGINE MEZENCHIMALA
limfoame cu celule B de tip imunoblastic sau Burkitt-like. TUMORI MALIGNE DE INTESTINULUI GROS ORIGINE MEZENCHIMALA
limfoame cu celule B de tip imunoblastic sau Burkitt-like. TUMORI MALIGNE DE INTESTINULUI GROS ORIGINE MEZENCHIMALA
limfoame cu celule B de tip imunoblastic sau Burkitt-like. TUMORI MALIGNE DE INTESTINULUI GROS ORIGINE MEZENCHIMALA
limfoame cu celule B de tip imunoblastic sau Burkitt-like. TUMORI MALIGNE DE INTESTINULUI GROS ORIGINE MEZENCHIMALA

TUMORI

MALIGNE

DE

INTESTINULUI GROS

ORIGINE

MEZENCHIMALA

(SARCOAME)

ALE

Sunt tumori extrem de rare, cele mai frecvente fiind leiomiosarcoamele. Acestea reprezintă 0,4% din totalul tumorilor maligne ale colonului, iar la nivelul rectului acelaşi tip tumoral a fost înregistrat cu o frecventa de 0,2% din totalul tumorilor maligne rectale.

Pagina 28 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Alte tumori maligne de origine mezenchimala cu localizare la nivelul colonului sunt reprezentate de fibrosarcoame, hemangiosarcoame sau liposarcoame. Incidenţa acestora este extrem de rara.

DISEMINAREA CANCERULUI COLORECTAL

O mare parte din cunoştinţele actuale se datorează studiilor de excepţie ale lui Cuthbert Dukes. Multe din informaţiile obţinute de acesta în 1930 sunt folosite şi astăzi pentru evaluarea
Dukes. Multe din informaţiile obţinute de acesta în 1930 sunt folosite şi astăzi pentru evaluarea invaziei locale şi a implicării căilor limfatice.O mare parte din cunoştinţele actuale se datorează studiilor de excepţie ale lui Cuthbert

invaziei locale şi a implicării căilor limfatice. Invazia locală . După creşterea iniţială la nivelul

Invazia locală . După creşterea iniţială la nivelul mucoasei, creşterea tumorii se produce iniţial înspre lumenul acesteia, consecutiv invazia fiind mai pronunţată transversal decât
iniţial înspre lumenul acesteia, consecutiv invazia fiind mai pronunţată transversal decâtInvazia locală . După creşterea iniţială la nivelul mucoasei, creşterea tumorii se produce

longitudinal, rezultând creşterea circumferenţială.

longitudinal, rezultând creşterea circumferenţială.

longitudinal, rezultând creşterea circumferenţială.

Extensia limfatică se realizează în neoplasmul de colon prin căile limfatice de-a lungul arterelor mari cu 3 eşaloane de limfonoduli: pericolici, intermediari şi principali. Localizarea tumorii între două trunchiuri vasculare duce la drenajul fie pe ambele vase fie la unul
tumorii între două trunchiuri vasculare duce la drenajul fie pe ambele vase fie la unul din ele. Un lucru important este faptul că blocarea drenajului normal are drept consecinţă curgerea retrogradă a limfei de-a lungul arcadelor marginale, proximale şi distale.limfatice de-a lungul arterelor mari cu 3 eşaloane de limfonoduli: pericolici, intermediari şi principali. Localizarea

de-a lungul arcadelor marginale, proximale şi distale. Diseminarea hematogenă .Ficatul este localizarea primară a
de-a lungul arcadelor marginale, proximale şi distale. Diseminarea hematogenă .Ficatul este localizarea primară a
de-a lungul arcadelor marginale, proximale şi distale. Diseminarea hematogenă .Ficatul este localizarea primară a
de-a lungul arcadelor marginale, proximale şi distale. Diseminarea hematogenă .Ficatul este localizarea primară a

Diseminarea hematogenă .Ficatul este localizarea primară a metastazelor hematogene, la 40 % din cadavrele studiate fiind singura localizare. Sistemul de drenaj este dual: portal, cu diseminarea în ficat şi cav cu posibilitatea diseminării pulmonare.

Implantarea . Implantarea se referă la eliberarea celulelor tumorale de la nivelul tumorii primare şi depunerea lor pe alte suprafeţe. Implantarea se poate face atât în lumenul colonului cât şi de pe suprafaţa seroasă în cavitatea peritoneală, studiile revelând în 26% din cazuri cancerul de colon transmural. Diseminarea intralumenală se poate produce şi prin depunerea distală în abcese, fistule, sau hemoroizi.în ficat şi cav cu posibilitatea diseminării pulmonare. CAPITOLUL VII STADIALIZARE SI PROGNOSTIC. BOALA

CAPITOLUL VII STADIALIZARE SI PROGNOSTIC. BOALA METASTATICĂ, SCREEENING

Pagina 29 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Încercarea de a găsi o corespondenţă în evoluţia bolii, local şi sistemic, pe de o parte şi prognosticul probabil pe de altă parte a condus la apariţia stadializărilor bolii neoplazice.

Clasificarea stadială a tumorilor maligne ale colonului

ClasificareaClasificarea stadială a tumorilor maligne ale colonului histopatologic, cazurile neconfirmate vor fi raportate

histopatologic, cazurile neconfirmate vor fi raportate separat.stadială a tumorilor maligne ale colonului Clasificarea se aplică numai pentru carcinoame; fiecare caz va fi

se

aplică

numai

pentru

carcinoame;

fi raportate separat. se aplică numai pentru carcinoame; fiecare caz va fi verificat STADIALIZAREA CHIRURGICAL

fiecare

caz

va

fi

verificat

STADIALIZAREA CHIRURGICAL PATOLOGICA aplică numai pentru carcinoame; fiecare caz va fi verificat Clasificarea Dukes si modificările sale Cele mai
STADIALIZAREA CHIRURGICAL PATOLOGICA

Clasificarea Dukes si modificările sale Cele mai utilizate sisteme de stadializare sunt sistemele rezultate in urma modificărilor stadializării lui Dukes,
Cele mai utilizate sisteme de stadializare sunt sistemele rezultate in urma modificărilor Clasificarea Dukes si modificările sale stadializării lui Dukes, cu A (penetrarea in perete fara depasire), B
stadializării lui Dukes, cu A (penetrarea in perete fara depasire), B (depăşirea peretelui), C (invadarea limfonodulilor şi extensia locală). Stadiul D, adăugat ulterior, semnifică plasarea stadializare sunt sistemele rezultate in urma modificărilor cazului în afara resurselor chirurgicale. Kirklin si
cazului în afara resurselor chirurgicale. Kirklin si colaboratorii au divizat stadiul A in noul stadiu A (doar mucoasa si submucoasa) si B1 (in – dar nu prin muscularis propria), schimbând stadiul B a lui Dukes inperetelui), C (invadarea limfonodulilor şi extensia locală). Stadiul D, adăugat ulterior, semnifică plasarea

B2.

Stadializarea Astler-Coller, utilizata mult in chirurgie, permite separarea penetraţiei parietale si a statusului limfonodular. Dimensiunile limfonodulilor nu sunt relevante in prezenta metastazelor.

limfonodulilor nu sunt relevante in prezenta metastazelor. CLASIFICAREA TNM Tumora primară Tx - Tumora primară nu
limfonodulilor nu sunt relevante in prezenta metastazelor. CLASIFICAREA TNM Tumora primară Tx - Tumora primară nu
limfonodulilor nu sunt relevante in prezenta metastazelor. CLASIFICAREA TNM Tumora primară Tx - Tumora primară nu
limfonodulilor nu sunt relevante in prezenta metastazelor. CLASIFICAREA TNM Tumora primară Tx - Tumora primară nu

CLASIFICAREA TNMlimfonodulilor nu sunt relevante in prezenta metastazelor. Tumora primară Tx - Tumora primară nu poate fi

Tumora primară Tx - Tumora primară nu poate fi evaluata T0 - Nu exista evidente ale tumorii in specimenul de rezecţie Tis – carcinom in situ (deasupra muscularis mucosa) T1 – invadează submucoasa T2 – invadează muscularis propria

Pagina 30 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

T3-4 – depinde de prezenta seroasei Seroasa prezenta T3 – invadează prin muscularis propria in:

subseroasa seroasa (dar nu o depaseste) grăsimea pericolica intre foitele mezocolonului Seroasa absenta (doua treimi distale ale rectului, colon drept sau stâng posterior) T3 - invadează muscularis propria T4 – invadează alte organe (vagin, prostata, ureter, rinichi)prezenta T3 – invadează prin muscularis propria in: Limfonoduli regionali Nx – limfonodulii nu pot fi prezenta T3 – invadează prin muscularis propria in: Limfonoduli regionali Nx – limfonodulii nu pot fi

invadează alte organe (vagin, prostata, ureter, rinichi) Limfonoduli regionali Nx – limfonodulii nu pot fi

Limfonoduli regionali Nx – limfonodulii nu pot fi evaluaţi; invadează alte organe (vagin, prostata, ureter, rinichi) N0 – fără semne de invadare a limfonodulilor regionali;
Limfonoduli regionali Nx – limfonodulii nu pot fi evaluaţi;

N0 – fără semne de invadare a limfonodulilor regionali;

N0 – fără semne de invadare a limfonodulilor regionali; N1 – cu semne de invadare a

N1 – cu semne de invadare a limfonodulilor regionali (prima staţie din teaca rectului, a

lui Gerota);

– invazia celei de-a doua staţii de la bifurcarea arterei rectale superioare („hilulregionali (prima staţie din teaca rectului, a lui Gerota); N2 Mondor”); sigmoidienelor („axila limfonodulară a

N2

Mondor”);

sigmoidienelor („axila limfonodulară a rectului Bacon”); N2 – cu semne de invadare a limfonodulilor aortocavi şi retropancreatici.arterei rectale superioare („hilul N2 Mondor”); N3 – invazia celei de-a treia staţii, de la rădăcina

N3

– invazia celei de-a treia staţii, de la rădăcina arterei mezenterice inferioare şi a

de la rădăcina arterei mezenterice inferioare şi a Limfonodulii regionali şi juxtaregionali sunt: limfonodulii
de la rădăcina arterei mezenterice inferioare şi a Limfonodulii regionali şi juxtaregionali sunt: limfonodulii
de la rădăcina arterei mezenterice inferioare şi a Limfonodulii regionali şi juxtaregionali sunt: limfonodulii
de la rădăcina arterei mezenterice inferioare şi a Limfonodulii regionali şi juxtaregionali sunt: limfonodulii
de la rădăcina arterei mezenterice inferioare şi a Limfonodulii regionali şi juxtaregionali sunt: limfonodulii

Limfonodulii regionali şi juxtaregionali sunt:

limfonodulii regioinali: pracolici, limfonodulii sateliţi ai arterelor ileo-colică, colică dreaptă, colică medie şi mezetenterică inferioară; limfonodulii juxtaregioinali sunt cei paraaortici şi alţi limfonoduli intraabdominali, subdiafragmatici.

Metastaze la distanţă

Mx

– metastazele la distanta nu pot fi evaluate

M0

– fara metastaze la distanta

M1

– metastaze la distanta prezente

Corelarea dintre sistemul Dukes şi TNM:

Dukes A T1, N0, M0

Pagina 31 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

T2, N0, M0 Dukes B T3, N0, M0 T4, N0. M0 Dukes C Oricare T, N1, M0; Orice T, N2. M0 Dukes C2 Oricare T, N3, M0 Dukes D Oricare T, oricare N, M1

Gruparea pe stadii:Dukes C2 Oricare T, N3, M0 Dukes D Oricare T, oricare N, M1 Stadiul 0: Tis

Stadiul 0: Tis N0 M0 Stadiul I: T1 N0, N1 M0 Stadiul II: T2 N1, N2, N3 Mo Stadiul III: T3 N2, N3, N4 M0 Stadiul
Stadiul II: T2 N1, N2, N3 Mo Stadiul III: T3 N2, N3, N4 M0 Stadiul 0: Tis N0 M0 Stadiul I: T1 N0, N1 M0 Stadiul IV: orice T, orice
Stadiul IV: orice T, orice N M1Stadiul 0: Tis N0 M0 Stadiul I: T1 N0, N1 M0 Stadiul II: T2 N1, N2,

III: T3 N2, N3, N4 M0 Stadiul IV: orice T, orice N M1 Clasificarea postoperatorie şi
Clasificarea postoperatorie şi histopatologică pTNM:
Clasificarea postoperatorie şi histopatologică pTNM:

Clasificarea postoperatorie şi histopatologică pTNM:

pT: tumora primară: categoriile de pT corespund categoriilor de T la, la care se adaugă şi gradul de diferenţiere histopatologică G; G1- grad crescut de diferenţiere; G2- grad mediu de diferenţiere; G3- grad scăzut sau lipsă
G1- grad crescut de diferenţiere; G2- grad mediu de diferenţiere; G3- grad scăzut sau lipsă de diferenţiere; GX- grad de diferenţiere imposibil de evaluat. pN: Adenopatia regională şi juxtaregională: categoriile de pN corespund cu categoriilecategoriile de pT corespund categoriilor de T la, la care se adaugă şi gradul de diferenţiere

juxtaregională: categoriile de pN corespund cu categoriile de N; pM: Metastazele la distanţă: categoriile de pM
juxtaregională: categoriile de pN corespund cu categoriile de N; pM: Metastazele la distanţă: categoriile de pM
juxtaregională: categoriile de pN corespund cu categoriile de N; pM: Metastazele la distanţă: categoriile de pM

de N;

pM: Metastazele la distanţă: categoriile de pM corespund cu categoriile de M.

distanţă: categoriile de pM corespund cu categoriile de M. FACTORI DE PRONOSTIC Vârsta – prognosticul este

FACTORI DE PRONOSTICdistanţă: categoriile de pM corespund cu categoriile de M. Vârsta – prognosticul este prost in neoplasmele

Vârsta – prognosticul este prost in neoplasmele pacienţilor sub 40 de ani. Cei sub 20 de ani se prezinta cu stadiu avansat , producţie de mucina, grading mare si au o supravieţuire redusa.

Sexul – femeile au pronostic mai favorabil decât barbatii in termenii supravieţuirii

Pagina 32 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Simptomatologia – rata de supravieţuire la 5 ani este mai mare pentru pacienţii asimptomatici (71%), comparativ cu cei simptomatici (49%)

Obstrucţia si perforaţia – sunt complicaţii care in mod cert reduc supravieţuirea,

Hemoragia

si

perforarea

rectala

asociate

– manifestărilor precoce intervenţia terapeutica va fi precoce.supravieţuirea, Hemoragia si perforarea rectala asociate sunt cu un bun pronostic, datorita Localizarea tumorii

sunt

cu

un

bun

pronostic,

datorita

Localizarea tumorii primare – supravieţuirea la 5 ani este mai redusa in cazurile cu tumora localizata sub reflexia peritoneala ( rectosigmoid, rect) comparativ cu localizările superior de aceasta (colon).
tumora localizata sub reflexia peritoneala ( rectosigmoid, rect) comparativ cu localizările superior de aceasta (colon). Localizarea tumorii primare – supravieţuirea la 5 ani este mai redusa in cazurile cu
tumora localizata sub reflexia peritoneala ( rectosigmoid, rect) comparativ cu localizările superior de aceasta (colon).

Configuraţia tumorii primare – se raportează o supravieţuire mai buna la tumorilecomparativ cu localizările superior de aceasta (colon). protruzionate in lumen decât la cele infiltrative sau

protruzionate in lumen decât la cele infiltrative sau intermediare.– se raportează o supravieţuire mai buna la tumorile Invadarea organelor învecinate – se intalneste in

in lumen decât la cele infiltrative sau intermediare. Invadarea organelor învecinate – se intalneste in 10

Invadarea organelor învecinate – se intalneste in 10 % din cazuri, îndepărtarea acestora neimbunatatind supravieţuirea.
neimbunatatind supravieţuirea.Invadarea organelor învecinate – se intalneste in 10 % din cazuri, îndepărtarea acestora

Invazia vasculara (vase sanguine si limfatice) – nu are importanta ca factor independent de pronostic, insa influenteaza semnificativ supravieţuirea la 5 ani, indiferent de tip.

Răspunsul imun la tumora primara - in 50-75% din cazuri se intalneste inflamaţia locala. Cel mai important factor il reprezintă infiltrarea limfocitara, fiind o buna caracteristica de prognostic.

Limfonodulii

supravieţuire.

reactivi

răspunsul

imunologic

4) BOALA METASTATICĂ, SCREENING

aparent

este

corelat

cu

o

buna

Metastazele hepatice sincrone apar în 10 până la 15% din pacienţii cu cancere colorectale, fiind întâlnit şi debutul clinic prin simptomatologia hepatică:

Pagina 33 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dureri hipocondrul drept, bază hemitorace drept,umăr drept, continuu sau episod acut; Hepatomegalia- la un examen clinic de rutină la un pacient asimptomatic, fiind necesară evaluarea tractului gastrointestinal la un astfel de pacient. Un procent de 50-70% din pacienţii cu neoplasm colorectal dezvoltă metastaze hepatice. Din punctul de vedere al momentului depistării acestora, ele se împart în:

Metastaze sincrone; Metastaze metacrone. Studii recente evidenţiază următoarele date privind metastazele în cancerele colorectale:al momentului depistării acestora, ele se împart în: Tumora primară diseminează în primul rând în

Tumora primară diseminează în primul rând în limfonodulii paracolici, ficat şi suprafaţa peritoneală; Metastazele pulmonare se dezvoltă după o progresie considerabilă a metastazelor hepatice sau limfonodulare, deci
Metastazele pulmonare se dezvoltă după o progresie considerabilă a metastazelor hepatice sau limfonodulare, deci metacron; limfonodulii paracolici, ficat şi suprafaţa peritoneală; La puţini pacienţi se găsesc metastaze hepatice sincrone
La puţini pacienţi se găsesc metastaze hepatice sincrone cu tumora primară (aproximativ 10-15%). Modelul metacron al diseminării este susţinut de studii de autopsie şi de laborator. a metastazelor hepatice sau limfonodulare, deci metacron; Preponderenţa metastazelor în primul pat capilar al
Preponderenţa metastazelor în primul pat capilar al drenajului di neoplasmul colorectal pledează în favoarea conceptului de metastazare ineficientă (distrugerea majorităţii celulelor este susţinut de studii de autopsie şi de laborator. circulante în vasele sanguine şi limfatice) şi
circulante în vasele sanguine şi limfatice) şi constituie baza ştiinţifică pentru rezecţia chirurgicală a acestor metastaze. În cadrul demersului diagnostic al metastazelor hepatice, luarea în discuţie a terapiei chirurgicale presupune, alături de alţi parametri, şi evaluarea rezervei funcţionale hepatice, pe baza criteriilor lui Child:neoplasmul colorectal pledează în favoarea conceptului de metastazare ineficientă (distrugerea majorităţii celulelor

funcţionale hepatice, pe baza criteriilor lui Child: CRITERIU MINIM MODERAT AVANSAT BILIRUBINA
funcţionale hepatice, pe baza criteriilor lui Child: CRITERIU MINIM MODERAT AVANSAT BILIRUBINA
funcţionale hepatice, pe baza criteriilor lui Child: CRITERIU MINIM MODERAT AVANSAT BILIRUBINA
funcţionale hepatice, pe baza criteriilor lui Child: CRITERIU MINIM MODERAT AVANSAT BILIRUBINA
funcţionale hepatice, pe baza criteriilor lui Child: CRITERIU MINIM MODERAT AVANSAT BILIRUBINA
funcţionale hepatice, pe baza criteriilor lui Child: CRITERIU MINIM MODERAT AVANSAT BILIRUBINA
funcţionale hepatice, pe baza criteriilor lui Child: CRITERIU MINIM MODERAT AVANSAT BILIRUBINA
funcţionale hepatice, pe baza criteriilor lui Child: CRITERIU MINIM MODERAT AVANSAT BILIRUBINA

CRITERIU

MINIM

MODERAT

AVANSAT

BILIRUBINA

Sub 35

35-50

PESTE 50

SERICĂ(μmol/l)

ALBUMINA

Peste 35

30-35

SUB 36

SERICĂ(g/l)

 

ABSENTĂ

UŞOR DE

GREU DE

ASCITĂ

CONTROLAT

CONTROLAT

ALTERĂRI

ABSENTE

MINIME

AVANSATE,

NEUROLOGICE

COMĂ

NUTRIŢIE

EXCELENTĂ

BUNĂ

SLABĂ

Screening

Pagina 34 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Detecţia precoce a neoplasmelor colorectale este asociată potenţial cu reducerea dramatică a mortalităţii. Strategiile de screening sunt justificate de sensibilitatea înaltă a endscopiei şi a irigografiei cu dublu contrast. Cresc şi şansele detectării leziunilor premaligne.

Grupe de risc crescut Cresc şi şansele detectării leziunilor premaligne. Istorie familială- screening la 35-40 de ani prin

Istorie familială- screening la 35-40 de ani prin investigare test hemocult, colonoscopie la intervale de 3-5 ani. Polipoza adenomatoasă familială- este recomandată colectomie totală şi rectoscopie ulterioară la intervale de 6 luni
Polipoza adenomatoasă familială- este recomandată colectomie totală şi rectoscopie ulterioară la intervale de 6 luni pentru tot restul vieţii. test hemocult, colonoscopie la intervale de 3-5 ani. Antecedente personale de neoplasm sau polip- supraveghere
Antecedente personale de neoplasm sau polip- supraveghere endoscopică la intervale deeste recomandată colectomie totală şi rectoscopie ulterioară la intervale de 6 luni pentru tot restul vieţii.

sau polip- supraveghere endoscopică la intervale de 1-3 ani. Colita ulcerativă- rectocolectomie sau

1-3 ani.sau polip- supraveghere endoscopică la intervale de Colita ulcerativă- rectocolectomie sau supraveghere

Colita ulcerativă- rectocolectomie sau supraveghere endoscopică la intervale de 1-2 ani.polip- supraveghere endoscopică la intervale de 1-3 ani. Strategii de screening pentru populaţia generală Tuşeul

Strategii de screening pentru populaţia generalăsau supraveghere endoscopică la intervale de 1-2 ani. Tuşeul rectal- este componentă tradiţională a

Tuşeul rectal- este componentă tradiţională a examinării clinice anuale. Contribuie major la detecţia cancerelor anale, de rect distal şi de prostată. Se obţine astfel şi proba pentru testul de sângerare ocultă. Este dificil de demonstrat reducerea mortalităţii prin cancer rectal ca urmare a examinării digitale rectale, însă procedura trebuie să rămână parte a examinării obişnuite.1-2 ani. Strategii de screening pentru populaţia generală Sigmoidoscopie rigidă- este ieftină, însă este limitată

Sigmoidoscopie rigidă- este ieftină, însă este limitată de lungimea colonului examinat şi de slaba cooperare a pacienţilor. Colonoscopie flexibilă- endoscoapele sunt disponibile în lungimi de 25-30 cm sau 60- 65 cm. Sursa de lumină este condusă distal prin fibre optice, cu vizualizare directă sau videoendoscopică. Orice pacient cu polip neoplazic trebuie să urmeze o examinare mai atentă şi o supraveghere intensă ulterioară. Testul de sângerare ocultă fecală- acest test este realizat în ideea că neoplasmele colorectale sunt asociate cu pierdere de sânge detectabilă intralumenal. Unele neoplasme sângerează intermitent iar altele deloc. Multiplele studii arată că 20-30% din pacienţii cunoscuţi cu cancer colorectal au testul sângerării oculte negativ.

arată că 20-30% din pacienţii cunoscuţi cu cancer colorectal au testul sângerării oculte negativ. Pagina 35
arată că 20-30% din pacienţii cunoscuţi cu cancer colorectal au testul sângerării oculte negativ. Pagina 35
arată că 20-30% din pacienţii cunoscuţi cu cancer colorectal au testul sângerării oculte negativ. Pagina 35
arată că 20-30% din pacienţii cunoscuţi cu cancer colorectal au testul sângerării oculte negativ. Pagina 35
arată că 20-30% din pacienţii cunoscuţi cu cancer colorectal au testul sângerării oculte negativ. Pagina 35

Pagina 35 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Recomandările cele mai importante pentru screening rămân testul sângerării oculte anual şi colonoscopia la intervale de 3-5 ani după vârsta de 50 de ani

CAPITOLUL VIII DIAGNOSTICUL CLINIC

CANCERUL DE COLON NECOMPLICAT
CANCERUL DE COLON NECOMPLICAT

CANCERUL DE COLON NECOMPLICAT

VIII DIAGNOSTICUL CLINIC CANCERUL DE COLON NECOMPLICAT In stadiile de evoluţie in care leziunea este mica

In stadiile de evoluţie in care leziunea este mica (aceste stadii nu sunt intotdeauna „incipiente”!), limitata la mucoasa, semnele clinice ale cancerului colonic pot lipsi. Apariţia lor in general coincide cu extensia tumorala, dar exista si tumori mari, chiar metastazante care nu
in general coincide cu extensia tumorala, dar exista si tumori mari, chiar metastazante care nusunt intotdeauna „incipiente”!), limitata la mucoasa, semnele clinice ale cancerului colonic pot lipsi. Apariţia lor

au corespondent clinic o perioada lunga de timp.

au corespondent clinic o perioada lunga de timp.

au corespondent clinic o perioada lunga de timp.

SEMNELE FUNCTIONALEcare nu au corespondent clinic o perioada lunga de timp. Valoarea acestora creste intr-un anumit context

Valoarea acestora creste intr-un anumit context si in special când sunt corelate cu explorările paraclinice. Tulburările de tranzit intestinal (constipaţie, diaree, alternanta constipaţie-diaree). Acestea prezinta importanta in doua situaţii: persoane care pana la prezentarea la medic aveau un tranzit intestinal regulat si persoane cu vechi tulburări ale tranzitului intestinal. Pledează pentru diagnosticul de cancer următoarele:clinic o perioada lunga de timp. SEMNELE FUNCTIONALE constipaţia instalata recent, cu evoluţie progresiva si

constipaţia instalata recent, cu evoluţie progresiva si refractara la tratament alternanta constipaţie – diaree asociata cu dureri abdominale colicative care dispar după debaclu diareic diaree persistenta, cu caracter dizenteriform (incontinenta valvulei ileo-cecale) tenesme rectale, falsa diaree, scurgeri gleroase, diminuarea calibrului materiilor fecale durerile ca manifestări ale cancerului de colon apar in stadii tardive si sunt condiţionate de: gradul obstrucţiei, accentuarea reacţiei inflamatorii peritumorale si extensia tumorala cu invadarea trunchiurilor nervoase. Sângerările sub forma de hemoragii oculte, care produc instalarea anemiei. Rareori apar manifestări sub forma de melena.

forma de hemoragii oculte, care produc instalarea anemiei. Rareori apar manifestări sub forma de melena. Pagina
forma de hemoragii oculte, care produc instalarea anemiei. Rareori apar manifestări sub forma de melena. Pagina
forma de hemoragii oculte, care produc instalarea anemiei. Rareori apar manifestări sub forma de melena. Pagina
forma de hemoragii oculte, care produc instalarea anemiei. Rareori apar manifestări sub forma de melena. Pagina
forma de hemoragii oculte, care produc instalarea anemiei. Rareori apar manifestări sub forma de melena. Pagina

Pagina 36 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

SEMNE GENERALE

Anemia – mai frecventa si mai bine exprimata in cancerul de colon drept Febra – întotdeauna cancerul colonic este un cancer infectat, producându-se pe lângă necroza tumorii si o reacţie inflamatori peritumorala. Exista „formele febrile” in care

temperaturi de 38-38,5C pot fi singurul semn de cancer fiind cunoscut efectul pirogen al citokinelor maligne. Scăderea ponderalatemperaturi de 38-38,5 ∞ temperaturi de 38-38,5 ∞

pirogen al citokinelor maligne. Scăderea ponderala SEMNE FIZICE Tumora însoţită de semne generale si sindrom
SEMNE FIZICE

SEMNE FIZICE

SEMNE FIZICE

Tumora însoţită de semne generale si sindrom subocluzival citokinelor maligne. Scăderea ponderala SEMNE FIZICE Tuşeul rectal poate decela: tumora, polipi, secreţii

Tuşeul rectal poate decela: tumora, polipi, secreţii patologice (sânge, puroi, glere)Tumora însoţită de semne generale si sindrom subocluziv Cancerul colonului drept anemie, care deseori domina

Cancerul colonului drept anemie, care deseori domina tabloul clinic tumora palpabila in jumătatea dreapta a abdomenului durerile nu
anemie, care deseori domina tabloul clinic tumora palpabila in jumătatea dreapta a abdomenului durerile nu sunt caracteristice, se pot asocia cu disconfort abdominal si cu eructaţii tulburările de tranzit sunt mai rar întâlnite si uneori pot lipsi alterarea stării generale, fatigabilitate, dispnee de efort, scădere ponderala progresiva,Cancerul colonului drept

dispnee de efort, scădere ponderala progresiva, febra. Cancerul colonului stâng tulburările de tranzit
dispnee de efort, scădere ponderala progresiva, febra. Cancerul colonului stâng tulburările de tranzit
dispnee de efort, scădere ponderala progresiva, febra. Cancerul colonului stâng tulburările de tranzit
dispnee de efort, scădere ponderala progresiva, febra. Cancerul colonului stâng tulburările de tranzit

febra.

Cancerul colonului stâng tulburările de tranzit intestinal sunt pe primul plan: constipaţie relativ recent instalata, cu evoluţie progresiva, uneori cu debacluri diareice. Tumorile cu localizare joasa pot determina modificări de calibru ale materiilor fecale („scaune creionate”) durerile colicative sau difuze la nivelul hemiabdomenului drept date de distensia supraiacenta tumorii sau de inflamaţia peritumorala tumora este mai rar palpabila sângerările uneori cu apariţie brusca, cu sânge ros

peritumorala tumora este mai rar palpabila sângerările uneori cu apariţie brusca, cu sânge ros Pagina 37

Pagina 37 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cancerul de colon transvers tumorile sunt frecvent palpabile (in epigastru, mezogastru sau chiar hipogastru) sindrom dispeptic post prandial, dat de plasarea tumorii in apropierea stomacului

Cancerul joncţiunii recto-sigmoidiene simptomele care apar in cancerul de colon stâng la care se adăuga simptomele care apar in cancerul rectal diaree, mai ales matinala, cu tenesme si cu senzaţie de evacuare incompleta constipaţie rebela, progresiva dureri colicative frecvente, calmate de emisia de gaze si materii fecale hemoragii cu sânge ros, proaspătprandial, dat de plasarea tumorii in apropierea stomacului Cancerul colonic sincron pentru a preveni erorile de prandial, dat de plasarea tumorii in apropierea stomacului Cancerul colonic sincron pentru a preveni erorile de prandial, dat de plasarea tumorii in apropierea stomacului Cancerul colonic sincron pentru a preveni erorile de prandial, dat de plasarea tumorii in apropierea stomacului Cancerul colonic sincron pentru a preveni erorile de

Cancerul colonic sincrongaze si materii fecale hemoragii cu sânge ros, proaspăt pentru a preveni erorile de diagnostic si

pentru a preveni erorile de diagnostic si atitudine terapeutica se recomanda in oricehemoragii cu sânge ros, proaspăt Cancerul colonic sincron forma de cancer recto-colonic endoscopia întregului cadru

forma de cancer recto-colonic endoscopia întregului cadru colonicde diagnostic si atitudine terapeutica se recomanda in orice CANCERUL DE COLON COMPLICAT OCLUZIA Este o

CANCERUL DE COLON COMPLICATde cancer recto-colonic endoscopia întregului cadru colonic OCLUZIA Este o complicaţie frecventa, având o incidenţa

OCLUZIAîntregului cadru colonic CANCERUL DE COLON COMPLICAT Este o complicaţie frecventa, având o incidenţa mai mare

cadru colonic CANCERUL DE COLON COMPLICAT OCLUZIA Este o complicaţie frecventa, având o incidenţa mai mare

Este o complicaţie frecventa, având o incidenţa mai mare la nivelul colonului stâng. Etiopatogenic ocluzia poate fi prin obstrucţie sau prin strangulare (volvulus sau invaginaţia) Debutul este insidios, progresiv, pe fondul unor tulburări de tranzit preexistente. In caz de strangulare este brusc, constituind un episod acut. Semne funcţionale :

durerea vărsăturile oprirea tranzitului intestinal Semne obiective:

distensia abdomenului miscarile peristaltice sunt rareori percepute tumora este palpabila mai frecvent in hemiabdomenul drept clapotajul – perceput in forme avansate, cu anse intestinale mult dilatate

Pagina 38 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

starea generala depinde de mecanismul ocluziei

COMPLICATII SEPTICE

Sunt:

locoregionale (peritonitele, apendicita acuta paraneoplazica si supuraţiile retroperitoneale) la distanta (tromboze ale teritoriului portal sau ale axului venos ileofemural, abcese hepatice, abcese pulmonare, septicemie) depinde de mecanismul ocluziei COMPLICATII SEPTICE Sunt: FISTULELE COLONICE Sunt un mod de evoluţie a unei depinde de mecanismul ocluziei COMPLICATII SEPTICE Sunt: FISTULELE COLONICE Sunt un mod de evoluţie a unei depinde de mecanismul ocluziei COMPLICATII SEPTICE Sunt: FISTULELE COLONICE Sunt un mod de evoluţie a unei

ileofemural, abcese hepatice, abcese pulmonare, septicemie) FISTULELE COLONICE Sunt un mod de evoluţie a unei

FISTULELE COLONICE

hepatice, abcese pulmonare, septicemie) FISTULELE COLONICE Sunt un mod de evoluţie a unei supuraţii peritumorale, de

Sunt un mod de evoluţie a unei supuraţii peritumorale, de obicei consecinţa unei perforaţii sau consecinţa invadării neoplazice a unui organ adiacent. Clinica fistulelor este dependenta de tipul extern sau intern a fistulei. Fistulele externe pot lua naştere prin deschiderea spontana a abcesului pericolic la tegumente, cu constituirea unei fitule piostercorale. Fistulele interne apar ca o consecinţa a deschiderii unei colecţii peritumorale intr-un organ cavitar care adera la focarul inflamator. Exista insa si posibilitatea ca fistula sa fie rezultatul invadării si perforării organului cavitar vecin de către procesul neoplazic. Posibilitatile de fistulizare sunt multiple: intestin subţire, colon, stomac, uter, vagin, vezica urinara, ureter.hepatice, abcese pulmonare, septicemie) FISTULELE COLONICE SANGERARILE Exista cazuri, in special cancerele cu hepatice, abcese pulmonare, septicemie) FISTULELE COLONICE SANGERARILE Exista cazuri, in special cancerele cu

colon, stomac, uter, vagin, vezica urinara, ureter. SANGERARILE Exista cazuri, in special cancerele cu
colon, stomac, uter, vagin, vezica urinara, ureter. SANGERARILE Exista cazuri, in special cancerele cu
colon, stomac, uter, vagin, vezica urinara, ureter. SANGERARILE Exista cazuri, in special cancerele cu
colon, stomac, uter, vagin, vezica urinara, ureter. SANGERARILE Exista cazuri, in special cancerele cu
colon, stomac, uter, vagin, vezica urinara, ureter. SANGERARILE Exista cazuri, in special cancerele cu

SANGERARILE

Exista cazuri, in special cancerele cu topografie sigmoidiana sau rectosigmoidiana in care sângerarea poate avea caracterele unei complicaţii prin amploare. Sângele este ros, proaspăt cu cheaguri si poate antrena fenomene hemodinamice generale care impun hemostaza de urgenta.

CAPITOLUL IX

Pagina 39 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

EXPLORARI DIAGNOSTICE

EXPLORARI DESTINATE DIAGNOSTICULUI TUMORII PREVENTIVE

La pacienţii cu simptome sugestive pentru cancerul colorectal, explorările diagnostice cuprind inspecţia regiunii anale si tuşeul rectal, sigmoidoscopia flexibila asociata cu irigografie cu dublu contrast sau colonoscopia totala. Inspecţia regiunii anale si tuşeul rectal permit diagnosticul neoplasmelor anale si rectale distale, situate intr-o zona dificil examinate endoscopic, si pot releva prezenta sângelui in scaun.EXPLORARI DESTINATE DIAGNOSTICULUI TUMORII PREVENTIVE Sigmoidoscopia flexibila cu endoscopul de 60 cm lungime EXPLORARI DESTINATE DIAGNOSTICULUI TUMORII PREVENTIVE Sigmoidoscopia flexibila cu endoscopul de 60 cm lungime

Sigmoidoscopia flexibila cu endoscopul de 60 cm lungime poate diagnostica peste 50% dintre tumorile colorectale. Sensibilitatea este de 100% pentru polipii si cancerul colorectal cu diametrul de
dintre tumorile colorectale. Sensibilitatea este de 100% pentru polipii si cancerul colorectal cu diametrul de peste 1cm. Irigografia este o metoda de diagnostic a cancerului colorectal a cărei valoare a fost cu endoscopul de 60 cm lungime poate diagnostica peste 50% validata de timp. Clisma baritata fara
validata de timp. Clisma baritata fara insuflaţie si dublu contrast este consierata actualmente inadecvata pentru diagnosticul cancerului colorectal si al polipilor colonici, metoda diagnostic a cancerului colorectal a cărei valoare a fost recomandata fiind Irigografia cu dublu contrast. Aceasta
recomandata fiind Irigografia cu dublu contrast. Aceasta are avantajul explorării integrale a colonului. Asocierea sigmoidoscopiei flexibile este recomandata pentru creşterea sensibilitatii deagnosticului prin iriografie la nivelul rectului si sigmoidului. Aspectul irigografic poate fi de leziune polipoida sau plata, masa ulcerata, obstrucţie completa sau leziune infiltrativ-stenozanta circumferentiala „in cotor de măr”. Irigografia cu dublu contrast are o sensibilitate de detecţie a cancerului colorectal de aproximativ 83%. Colonoscopia totala cu prelevare de biopsii reprezintă metoda esenţiala („gold standard”) pentru diagnosticul cancerului colorectal, având cea mai mare sensibilitate de detectare dintre toate metodele de examinare disponibile (97%). Metoda permite prelevare de biopsii pentru diagnosticul histopatologic, precum si tratamentul endoscopic al adenoamelor coexistente la momentul colonoscopiei iniţiale.contrast este consierata actualmente inadecvata pentru diagnosticul cancerului colorectal si al polipilor colonici, metoda

adenoamelor coexistente la momentul colonoscopiei iniţiale. EXPLORARI DESTINATE STADIALIZARII Stadializarea noninvaziva
adenoamelor coexistente la momentul colonoscopiei iniţiale. EXPLORARI DESTINATE STADIALIZARII Stadializarea noninvaziva
adenoamelor coexistente la momentul colonoscopiei iniţiale. EXPLORARI DESTINATE STADIALIZARII Stadializarea noninvaziva
adenoamelor coexistente la momentul colonoscopiei iniţiale. EXPLORARI DESTINATE STADIALIZARII Stadializarea noninvaziva
adenoamelor coexistente la momentul colonoscopiei iniţiale. EXPLORARI DESTINATE STADIALIZARII Stadializarea noninvaziva
adenoamelor coexistente la momentul colonoscopiei iniţiale. EXPLORARI DESTINATE STADIALIZARII Stadializarea noninvaziva
adenoamelor coexistente la momentul colonoscopiei iniţiale. EXPLORARI DESTINATE STADIALIZARII Stadializarea noninvaziva

EXPLORARI DESTINATE STADIALIZARII

Stadializarea noninvaziva a cancerului rectocolonic este necesara pentru aprecierea prognosticului si stabilirea strategiei terapeutice. Metodele de stadializare in cancerul

Pagina 40 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

rectocolonic sunt reprezentate de tomografia computerizata, rezonanta magnetica nucleara, ecoendoscopia, imunoscintigrafia si markerii tumorali. Aspectele tomografiei computerizate descrise sunt: ingrosarea peretelui intestinal, contur intern neregulat/cu spiculi, prezenta unei mase tumorale, prezenta adenopatiilor locoregionale cu un diametru de peste 3mm si prezenta leziunilor metastatice, îndeosebi hepatice. Examenul tomografic are o sensibilitate de 55% in evaluarea invaziei locale, 73% pentru evaluarea metastazelor ganglionare si 80% pentru detectarea metastazelor hepatice. Evaluează inadecvat invazia microscopica a peretelui colonic si interesarea ganglionara si de aceea nu se corelează cu clasificarea Dukes, cu excepţia stadiului Dukes D. Tomografia nu este utila pentru diagnosticul tumorii primitive fiind utila pentru identificarea complicaţiilor (perforaţia, obstrucţia), a leziunilor sincrone precum si a recidivelor post operatorii. Tomografia computerizată spirală este o investigaţie de dată recentă, tot mai folosită în explorarea imagistică a colonului deoarece are avantajul neinvazivităţii, iar pe de altă parte marea acurateţe îi conferă o a doua denumire de „colonoscopie virtuală”. Rezonanta magnetica nucleara are acurateţe similara tomografiei in evaluarea extensiei locale si a metastazelor ganglionare. Ecoendoscopia are cea mai mare acurateţe in precizarea stadializarii invaziei tumorale (T) si metastazelor ganglionare (N) in cancerul rectal, fiind superioara tomografiei. Sensibilitatea ecoendoscopiei in stadializarea invaziei tumorale variază intre 82-95% , iar specificitatea intre 76-91%. In evaluarea metastazelor ganglionare sensibilitatea metodei este de 78-90%, iar specificitatea de 66-80%. Acurateţea sa este mai mare pentru stadiile T1 si T3 si mai mica pentru T2. Principalele dezavantaje ale stadializarii ecoendoscopice constau in dificultatea diferenţierii modificărilor inflamatorii (îndeosebi postradioterapie) de invazia tumorala, situaţie care poate determina supraevaluarea stadiului T, precum si dificultatea aprecierii metastazelor ganglionare, conducând la supra- sau subevaluarea stadiului N. Utilizarea ecoendoscopiei in stadializarea preoperatorie a cancerului colonic are o importanta minora.cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Imunoscintigrafia cu anticorpi monoclonali împotriva cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Imunoscintigrafia cu anticorpi monoclonali împotriva cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Imunoscintigrafia cu anticorpi monoclonali împotriva cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Imunoscintigrafia cu anticorpi monoclonali împotriva cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Imunoscintigrafia cu anticorpi monoclonali împotriva cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Imunoscintigrafia cu anticorpi monoclonali împotriva cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Imunoscintigrafia cu anticorpi monoclonali împotriva cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Imunoscintigrafia cu anticorpi monoclonali împotriva

Imunoscintigrafia cu anticorpi monoclonali împotriva antigenului carcinoembrionar (CEA) este utila in stadializarea preoperatorie a cancerului colorectal precum si pentru detectarea precoce a recidivelor post operatorii oculte. Aceşti anticorpi nu detectează metastazele hepatice, datorita preluării de către hepatocitele normale, dar sunt utili pentru detectarea metastazelor peritoneale, osoase sau suprarenaliene. Scintigrafia intraoperatorie cu anticorpi monoclonali anti-CEA marcaţi radioactivi este utila in cursul laparotomiei exploratorii la pacienţii cu nivele crescute ale CEA post operator la care procedurile de

laparotomiei exploratorii la pacienţii cu nivele crescute ale CEA post operator la care procedurile de Pagina
laparotomiei exploratorii la pacienţii cu nivele crescute ale CEA post operator la care procedurile de Pagina
laparotomiei exploratorii la pacienţii cu nivele crescute ale CEA post operator la care procedurile de Pagina
laparotomiei exploratorii la pacienţii cu nivele crescute ale CEA post operator la care procedurile de Pagina
laparotomiei exploratorii la pacienţii cu nivele crescute ale CEA post operator la care procedurile de Pagina
laparotomiei exploratorii la pacienţii cu nivele crescute ale CEA post operator la care procedurile de Pagina

Pagina 41 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

diagnostic standard au eşuat in evidenţierea recidivei. CEA nu are valoare in detectarea precoce a cancerului sau in diferenţierea tumorilor rezecabile de cele nonrezecabile. Nivelul CEA peste 5ng/ml se corelează cu o supravieţuire redusa.

CAPITOLUL X

TRATAMENT 5ng/ml se corelează cu o supravieţuire redusa. CAPITOLUL X Abordarea terapeutica a cancerului colorectal trebuie

Abordarea terapeutica a cancerului colorectal trebuie diferenţiata in raport cu localizarea anatomica a tumorii si extensia acesteia (invazie si metastazare):
localizarea anatomica a tumorii si extensia acesteia (invazie si metastazare):Abordarea terapeutica a cancerului colorectal trebuie diferenţiata in raport cu

tratamentul cancerului colonic in stadii curabile; tratamentul cancerului rectal in stadii curabile;a tumorii si extensia acesteia (invazie si metastazare): tratamentul cancerului colorectal avansat local, cu sau

curabile; tratamentul cancerului rectal in stadii curabile; tratamentul cancerului colorectal avansat local, cu sau

tratamentul cancerului colorectal avansat local, cu sau fără metastaze decelabile;curabile; tratamentul cancerului rectal in stadii curabile; tratamentului cancerului colorectal metastatic. TRATAMETUL

tratamentului cancerului colorectal metastatic.avansat local, cu sau fără metastaze decelabile; TRATAMETUL CANCERULUI COLONIC IN STADII CURABILE EVALUAREA

TRATAMETUL CANCERULUI COLONIC IN STADII CURABILE EVALUAREA PREOPERATORIE A CANCERULUI COLONIC
EVALUAREA PREOPERATORIE A CANCERULUI COLONICTRATAMETUL CANCERULUI COLONIC IN STADII CURABILE

CURABILE EVALUAREA PREOPERATORIE A CANCERULUI COLONIC Evaluarea preoperatorie necesita examinarea întregului
CURABILE EVALUAREA PREOPERATORIE A CANCERULUI COLONIC Evaluarea preoperatorie necesita examinarea întregului
CURABILE EVALUAREA PREOPERATORIE A CANCERULUI COLONIC Evaluarea preoperatorie necesita examinarea întregului

Evaluarea preoperatorie necesita examinarea întregului colon, preferabil prin colonoscopie (in cazul in care aceasta nu este posibila datorita leziunilor stenozante, Irigografia cu dublu contrast reprezintă o varianta acceptabila), pentru diagnosticarea existentei unui eventual cancer sincron. Se va efectua de asemenea un examen computer-tomografic sau ecografic pentru detectarea metastazelor hepatice si o radiografie pulmonara pentru detectarea metastazelor pulmonare. Efectuarea hemogramei este necesara pentru detectarea anemiei hipocrome sideroprive care necesita corecţie preoperatorie.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Cu excepţia cazurilor in cancerul se dezvolta pe un polip fara sa invadeze pediculul si electrorezectia endoscopica este suficienta, in restul cazurilor, tratamentul chirurgical consta in rezecţia segmentului de colon si a teritoriului limfatic care conţin tumoarea. Deşi tumoarea se extinde la nivelul peretelui colic pe o distanta de 1-3cm dincolo de marginea macroscopica, iar o distanta de 5 cm ar fi suficienta, chirurgia de rezecţie a cancerului

Pagina 42 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

de colon trebuie sa respecte principiile radicalitatii oncologice, adică trebuie sa suprime si teritoriul limfatic susceptibil de a fi invadat neoplazic, cu ligatura pediculilor vasculari corespunzători. Rezecţia chirurgicala a cancerelor colonului se face in funcţie de localizarea anatomica si de particularitatile topografice ale tumorii. Pentru cancerele cecului si colonului ascendent operaţia indicata este hemicolectomia dreapta. Pentru aceasta este necesara extirparea ultimilor 10-12cm din ileonul terminal, a cecului, colonului ascendent si flexurii colice drepte, cu ligatura arterelor ileo-colica, colica dreapta si a ramurilor drepte ale arterei colice medii. Pentru cancerele situate pe flexura colica dreapta este necesara extinderea hemicolectomiei cu ligatura arterei colice medii la origine. Tranzitul digestiv se reface prin anastomoza ileonului terminal cu colonul transvers- ileo-transverso-anastomoza termino-terminala sau latero-laterala. Pentru cancerele situate pe colonul transvers se pot efectua si rezecţii mai limitate- rezecţia segmentară de colon transvers cu anastomoza colo-colica. Aceste intervenţii sunt indicate ca operaţii paliative – in caz de metastaze hepatice sau carcinomatoza peritoneala, sau la pacienţii vârstnici, cu teren chirurgical deficitar, care nu tolerează o intervenţie chirurgicala de amploare mai mare. Pentru cancerele situate pe treimea distala a colonului transvers, pe flexura colica stânga sau pe colunul descendent, operaţia indicata este hemicolectomia stânga, care prevede extirparea hemicolonului stâng si a sigmoidului, cu ligatura la origine a arterei mezenterice inferioare. Tranzitul se reface prin anastomoza colonului transvers cu porţiunea superioara a rectului. Pentru cancerele sigmoidiene, ca operaţie paliativa sau la pacienţi taraţi, se poate practica rezecţia sigmoidiana segmentară cu ligatura arterei sigmoidiene la origine. Tranzitul digestiv se reface prin anastomoza colo-rectala, după mobilizarea flexurii colice stângi. Pacienţii cu cancer al colonului si metastaze ganglionare regionale pot fi inca vindecaţi prin tratament chirurgical. In felul acesta limfadenectomia nu foloseşte numai la stadializare, ci este si curativa. Limfadenectomia loco-regionala (ganglionii paracolici si cei mezenterici) se executa de rutina, dar nu exista inca un consens unanim pana la ce nivel central trebuie extinsa pentru a fi curativa. Rezecţiile limitate ale colonului si limfadenectomia paracolica sunt permise numai in stadiile avansate, cu metastaze hepatice sau carcinomatoza peritoneala. La restul cazurilor extensia limfadenectomiei va depinde de starea biologica a pacientului, conformaţia fizica si condiţiile tehnice existente.Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 43 din Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 43 din Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 43 din Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 43 din Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 43 din Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 43 din Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 43 din Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 43 din

va depinde de starea biologica a pacientului, conformaţia fizica si condiţiile tehnice existente. Pagina 43 din
va depinde de starea biologica a pacientului, conformaţia fizica si condiţiile tehnice existente. Pagina 43 din
va depinde de starea biologica a pacientului, conformaţia fizica si condiţiile tehnice existente. Pagina 43 din
va depinde de starea biologica a pacientului, conformaţia fizica si condiţiile tehnice existente. Pagina 43 din
va depinde de starea biologica a pacientului, conformaţia fizica si condiţiile tehnice existente. Pagina 43 din
va depinde de starea biologica a pacientului, conformaţia fizica si condiţiile tehnice existente. Pagina 43 din

Pagina 43 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Sa dovedit ca celulele tumorale exfoliate intraluminal sunt viabile si capabile sa se implanteze si sa genereze o noua tumoare. Pentru a preveni diseminarea intraluminala se utilizează: izolarea intre ligaturi a segmentului de colon care conţine tumoarea, irigarea acestui segment cu soluţie de formaldehida, clorhexidina sau betadina, electrocauterizarea transelor de anastomoza colica, matarialul de sutura îmbibat in soluţie iodata. Datorita faptului ca pana la 10% dintre femeile cu cancer colo-rectal prezinta metastaze ovariene sincrone se recomanda ca in cazul decelării intraoperatorii a unor ovare de aspect patologic la o pacienta aflata la vârsta preclimaxului sau imediat după acesta sa se efectueze ovarectomie, chiar daca nu s-a stabilit concret ca aceasta intervenţie adiţionala creste rata supravieţuirii. cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. APRECIEREA REZULTATELOR Supravieţuirea la 5 ani este cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. APRECIEREA REZULTATELOR Supravieţuirea la 5 ani este cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. APRECIEREA REZULTATELOR Supravieţuirea la 5 ani este

APRECIEREA REZULTATELOR intervenţie adiţionala creste rata supravieţuirii. Supravieţuirea la 5 ani este semnificativ diferita in
APRECIEREA REZULTATELOR

Supravieţuirea la 5 ani este semnificativ diferita in funcţie de stadializarea bolii, care reprezintă variabila unica decisiva in orice apreciere prognostica. Pentru pacienţii fara metastaze ganglionare:
reprezintă variabila unica decisiva in orice apreciere prognostica. la 5 ani este semnificativ diferita in funcţie de stadializarea bolii, care Pentru pacienţii fara metastaze
Pentru pacienţii fara metastaze ganglionare:diferita in funcţie de stadializarea bolii, care reprezintă variabila unica decisiva in orice apreciere prognostica.

aproximativ 90% pentru cancerele localizate la mucoasa si submucoasa aproximativ 80% pentru cancerele care invadează musculara aproximativ 60% pentru cancerele care invadează tot peretele colonului pentru pacienţii cu metastaze ganglionare:prognostica. Pentru pacienţii fara metastaze ganglionare: aproximativ 50% supravieţuire pentru cei cu 1-3 ganglioni

aproximativ 50% supravieţuire pentru cei cu 1-3 ganglioni invadaţi aproximativ 30% supravieţuire pentru cei cu 4 sau mai mulţi ganglioni invadaţicolonului pentru pacienţii cu metastaze ganglionare: POBLEME PARTICULARE Cancerele obstructive Majoritatea se

pentru cei cu 4 sau mai mulţi ganglioni invadaţi POBLEME PARTICULARE Cancerele obstructive Majoritatea se
pentru cei cu 4 sau mai mulţi ganglioni invadaţi POBLEME PARTICULARE Cancerele obstructive Majoritatea se

POBLEME PARTICULAREpentru cei cu 4 sau mai mulţi ganglioni invadaţi Cancerele obstructive Majoritatea se situează pe

Cancerele obstructive Majoritatea se situează pe hemicolonul stâng. Atitudinea clasica prevede o intervenţie chirurgicala in trei timpi:cu 4 sau mai mulţi ganglioni invadaţi POBLEME PARTICULARE rezolvarea ocluziei intestinale printr-o colostomie de

rezolvarea ocluziei intestinale printr-o colostomie de degajare proximal de tumoarea

colica

rezecţia tumorii după 10-14 zile, timp in care pacientul a fost explorat si s-au corectat dezechilibrele metabolice consecutive ocluziei intestinale închiderea colostomiei

Pagina 44 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Daca ocluzia intestinala este la debut si starea pacientului este satisfăcătoare se poate practica operaţia Hartmann: se rezeca tumoarea, bontul distal al colonului se închide prin sutura si se abandonează in cavitatea abdominala iar bontul proximal al colonului se exteriorizează sub forma unei colostomii. După corectarea metabolica generala si reevaluarea pacientului se va reface tranzitul intestinal prin anastomoza celor doua bonturi colice. Daca exista contraindicaţii intervenţia din timpul I va fi cea definitiva. Daca este posibil se va efectua operaţia de rezectie-anastomoza intr-un singur timp. Daca tumora obstructiva este situata la nivelul hemicolonului drept se va efectua o derivaţie interna: ileotransversoanastomoza care rezolva ocluzia intestinala, iar in timpul următor se poate efectua rezecţia colonului tumoral. cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Cancerele perforate Perforaţia apare prin necroza tumorii cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Cancerele perforate Perforaţia apare prin necroza tumorii cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Cancerele perforate Perforaţia apare prin necroza tumorii

Cancerele perforate Perforaţia apare prin necroza tumorii si poate evolua in doua moduri: prin formarea unui abces
Perforaţia apare prin necroza tumorii si poate evolua in doua moduri: prin formarea unui abces pericolic cu semne clinice de supuraţie localizata sau mai rar prin exteriorizarea conţinutului intestinal in peritoneu producând peritonita fecaloida care poate evolua Cancerele perforate ologosimptomatic si este deosebit de grava. Intervenţiile chirurgicale se vor adresa peritonitei -
ologosimptomatic si este deosebit de grava. Intervenţiile chirurgicale se vor adresa peritonitei - lavajul si drenajul larg al cavitaţii peritoneale, colostomie derivata proximal de tumoarea colica conţinutului intestinal in peritoneu producând peritonita fecaloida care poate evolua sau eventual o rezecţie Hartmann.
sau eventual o rezecţie Hartmann.adresa peritonitei - lavajul si drenajul larg al cavitaţii peritoneale, colostomie derivata proximal de tumoarea colica

larg al cavitaţii peritoneale, colostomie derivata proximal de tumoarea colica sau eventual o rezecţie Hartmann.
larg al cavitaţii peritoneale, colostomie derivata proximal de tumoarea colica sau eventual o rezecţie Hartmann.

Cancerele local avansate In aproximativ 10% din cazuri cancerul colonului invadează organele vecine sau numai adera de acestea prin aderente inflamatorii. Intraoperator este recomandabil sa se efectueze rezecţia „in bloc” a întregului complex tumoral. Asocierea la rezecţia colonului a rezecţiilor multiviscerale poate fi uneori curativa, asigurând o supravieţuire la 5 ani de 30-50%. Aceste operaţii complexe insa sunt grevate de o morbiditate si o mortalitate ridicate, de aceea ele vor fi rezervate cazurilor bine selecţionate.

Cancerele dezvoltate pe polipi Se tratează de obicei prin polipectomie endoscopica. Riscul major in acest caz va fi sub stadializarea si dezvoltarea ulterioara a metastazelor ganglionare, care modifica semnificativ prognosticul. Cancerul recidivat

Pagina 45 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Recidiva locala după tratamentul chirurgical potenţial curativ al cancerului de colon apare la aproximativ 20%dintre pacienţi, iar aceasta recidiva este unica la aproximativ 1/3 dintre cazuri. Cancerul primar multiplu sincron Apare in doua situaţii distincte:

pacienţi cu polipoza ademonatoasa familiala sau sporadica - rezolvarea chirurgicala constând in recto-colectomie totala care are un rol atât curativ cat si profilactic prevenind apariţia cancerului metacron (in primul caz) si rezecţie urmata de cure repetate de polipectomie endoscopica pentru a preveni de asemenea apariţia cancerului metacron (in cel de-al doilea caz). primar multiplu sincron Apare in doua situaţii distincte: Pacienţi cu sindroame de cancer ereditar nonpopipos – primar multiplu sincron Apare in doua situaţii distincte: Pacienţi cu sindroame de cancer ereditar nonpopipos – primar multiplu sincron Apare in doua situaţii distincte: Pacienţi cu sindroame de cancer ereditar nonpopipos –

Pacienţi cu sindroame de cancer ereditar nonpopipos – rezolvarea chirurgicala va fi cea clasica, hemicolectomie dreapta sau stânga (daca tumorile sunt localizate pe acceasi zona topografica) sau colectomie subtotala respectiv totala (daca tumorile sunt localizate pe zone
topografica) sau colectomie subtotala respectiv totala (daca tumorile sunt localizate pe zonechirurgicala va fi cea clasica, hemicolectomie dreapta sau stânga (daca tumorile sunt localizate pe acceasi zona

topografice diferite). Limfadenectomia va respecta principiile radicalitatii oncologice.

topografice diferite). Limfadenectomia va respecta principiile radicalitatii oncologice.

topografice diferite). Limfadenectomia va respecta principiile radicalitatii oncologice.

CHIMIOTERAPIA ADJUVANTA A CANCERULUI COLONICva respecta principiile radicalitatii oncologice. Are drept scop reducerea ratei recidivelor tumorale. Exista

Are drept scop reducerea ratei recidivelor tumorale. Exista un larg consens cu privire la recomandarea chimioterapiei adjuvante la pacienţii in stadiul III (prezenta metastazelor ganglionare), la care se obţine o scădere semnificativa a ratei recurentelor si este cost-eficienta. Chimioterapia adjuvanta nu este recomandata pacienţilor in stadiul I datorita ratei recidivelor tumorale sub 5% la 5 ani la aceştia. Chimioterapia adjuvanta in stadiul II este o problema controversata. Deoarece supravieţuirea la 5 ani in acest caz este de 75-80% iar beneficiul terapeutic al acestui tratament este modest, nu exista o recomandare consensuala cu privire la aplicarea lui. In mod curent protocolul standard consta in administrarea de 5-Fluorouracil, Levamisol sau 5-Fluorouracil si Leucovorin timp de un an sau 5-Fluorouracil, Leucovorin si Levamisol timp de 6 luni. Tratamentul poate fi administrat saptamanal, zilnic, timp de 5 zile pe saptamana in fiecare luna, sau prin infuzie venoasa continua 5 zile lunar.oncologice. CHIMIOTERAPIA ADJUVANTA A CANCERULUI COLONIC TRATAMENTUL CANCERULUI RECTAL IN STADII CURABILE EVALUAREA

luna, sau prin infuzie venoasa continua 5 zile lunar. TRATAMENTUL CANCERULUI RECTAL IN STADII CURABILE EVALUAREA
luna, sau prin infuzie venoasa continua 5 zile lunar. TRATAMENTUL CANCERULUI RECTAL IN STADII CURABILE EVALUAREA
luna, sau prin infuzie venoasa continua 5 zile lunar. TRATAMENTUL CANCERULUI RECTAL IN STADII CURABILE EVALUAREA
luna, sau prin infuzie venoasa continua 5 zile lunar. TRATAMENTUL CANCERULUI RECTAL IN STADII CURABILE EVALUAREA
luna, sau prin infuzie venoasa continua 5 zile lunar. TRATAMENTUL CANCERULUI RECTAL IN STADII CURABILE EVALUAREA

TRATAMENTUL CANCERULUI RECTAL IN STADII CURABILE

EVALUAREA PREOPERATORIE A CANCERULUI RECTAL

Pagina 46 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Adaptarea strategiei terapeutice corespunzătoare impune o stadializare preoperatorie adecvata prin colonoscopie/irigografie cu dubleu contrast (pentru aprecierea situaţiei anatomice, a histologiei tumorale si a prezentei cancerelor sincrone sau metacrone), examen computer tomografic/ultrasonografic si radiografie pulmonara ( pentru detectarea metastazelor la distanta), iar acolo unde este posibil, ultrasonografie endorectala ce permite o detaliata apreciere a invaziei tumorale. cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. TRATAMENTUL CHIRURGICAL Pentru rezecţia chirurgicala se

TRATAMENTUL CHIRURGICALce permite o detaliata apreciere a invaziei tumorale. Pentru rezecţia chirurgicala se considera ca rectul

apreciere a invaziei tumorale. TRATAMENTUL CHIRURGICAL Pentru rezecţia chirurgicala se considera ca rectul

Pentru rezecţia chirurgicala se considera ca rectul prezinta trei regiuni distincte, in funcţie de distanta de la marginea anala – treimea superioara, cea medie si cea inferioara
funcţie de distanta de la marginea anala – treimea superioara, cea medie si cea inferioara –Pentru rezecţia chirurgicala se considera ca rectul prezinta trei regiuni distincte, in

fiecare dintre ele având 5 cm lungime.

fiecare dintre ele având 5 cm lungime.

fiecare dintre ele având 5 cm lungime.

Rezecţia recto-sigmoidiana anterioara (operaţia Dixon) Se practica in localizările cancerului pe treimea superioara a rectului si pe joncţiunea recto-sigmoidiana. Se
Se practica in localizările cancerului pe treimea superioara a rectului si pe joncţiunea recto-sigmoidiana. Se va mobiliza rectul de pe planul sacrat iar uneori (daca se practica o rezecţie joasa) poate fi necesara secţionarea aripilor laterale care conţin arterele hemoroidale mijlocii. Se prefera ligatura arterei colice stângi asigurându-se astfel o limfadenectomie corespunzătoare si o vascularizaţie suficienta a bontului colic proximal. Înainte de rezecţia propriu-zisa rectul este irigat cu o soluţie antiseptica (clorhexidina sau betadina) pentru a evita implantarea celulelor tumorale exfoliate la nivelul viitoarei anastomoze. Continuitatea digestiva se restabileşte prin anastomoza colorectala termino-terminala sau latero-terminala.Rezecţia recto-sigmoidiana anterioara (operaţia Dixon)

colorectala termino-terminala sau latero-terminala. Amputaţia rectala (excizia abdomino-perineala a rectului
colorectala termino-terminala sau latero-terminala. Amputaţia rectala (excizia abdomino-perineala a rectului
colorectala termino-terminala sau latero-terminala. Amputaţia rectala (excizia abdomino-perineala a rectului
colorectala termino-terminala sau latero-terminala. Amputaţia rectala (excizia abdomino-perineala a rectului

Amputaţia rectala (excizia abdomino-perineala a rectului sau operaţia Miles) Este rezervata cancerelor rectului inferior si uneori mijlociu, tumorilor care invadează întreaga grosime o peretelui rectal, cancerelor rectale cu metastaze ganglionare loco-regionale, cancerelor nediferenţiate sau mucosecretante, atunci când nu exista condiţii tehnice sigure pentru efectuarea unei anastomoze. Intervenţia se executa in doi timpi, de acceasi echipa chirurgicala. In timpul abdominal rectul este izolat pana la nivelul planşeului pelvin, apoi sigmoidul este secţionat si exteriorizat sub forma unei sigmoidostomii iliace stângi terminale definitive. Bontul rectal este ligaturat sidigestiva se restabileşte prin anastomoza colorectala termino-terminala sau latero-terminala. Pagina 47 din 77

Pagina 47 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

abandonat iar cavitatea peritoneala se închide. Urmează timpul perineal, cu secţionarea musculaturii perineale la distanta de rectul tumoral pentru a se evita pericolul recidivei locale. După extirparea rectului, plaga perineala se suturează sub protecţia unui tub de dren.

Operaţia Hartmann Este o rezecţie recto-sigmoidiana anterioara dar fara a se executa o anastomoza colorectala. Bontul colic proximal este exteriorizat in fosa iliaca stânga sub forma unei colostomii terminale temporara sau definitiva. Bontul rectal este suturat cat mai distal in pelvis si abandonat. Aceasta operaţie se executa in doua împrejurări: ca procedeu paliativ atunci când tumoarea este invadata local sau prezinta metastaze si ca prim timp operator la cazurile cu complicaţii acute (hemoragie, ocluzie si perforaţie).perineala se suturează sub protecţia unui tub de dren. Rezecţia recto-sigmoidiana cu conservarea aparatului perineala se suturează sub protecţia unui tub de dren. Rezecţia recto-sigmoidiana cu conservarea aparatului perineala se suturează sub protecţia unui tub de dren. Rezecţia recto-sigmoidiana cu conservarea aparatului perineala se suturează sub protecţia unui tub de dren. Rezecţia recto-sigmoidiana cu conservarea aparatului

Rezecţia recto-sigmoidiana cu conservarea aparatului sfincterian După rezecţia rectului tumoral, colonul proximal este „coborât” transanal si fixat la nivelul liniei dentate printr-o anastomoza mecanica sau este ancorat cu câteva fire de sutura la nivelul canalului anal si corectat după 10-14 zile.
nivelul canalului anal si corectat după 10-14 zile.transanal si fixat la nivelul liniei dentate printr-o anastomoza mecanica sau este ancorat cu câteva fire

anastomoza mecanica sau este ancorat cu câteva fire de sutura la nivelul canalului anal si corectat
anastomoza mecanica sau este ancorat cu câteva fire de sutura la nivelul canalului anal si corectat

Excizia locala Se va aplica in cazuri foarte bine selecţionate după următoarele criterii:la nivelul canalului anal si corectat după 10-14 zile. tumori rectale joase cu diametrul de 2-3cm

foarte bine selecţionate după următoarele criterii: tumori rectale joase cu diametrul de 2-3cm structura

tumori rectale joase cu diametrul de 2-3cm structura histologica bine diferenţiata invazie parietala limitata (T1,T2) absenta metastazelor ganglionare (N0) risc anestezico-chirurgical inacceptabil

C. TERAPIA ADJUVANTA

Din cauza barierei anatomice minime dintre rect si structurile pelvine si a drenajului limfatic abundent către sacru, probabilitatea recidivelor locale si la distanta este mult mai mare pentru cancerul rectal in stadiul II comparativ cu cancerul colonic in stadiul II. De accea radio- si chimioterapia adjuvanta cu 5-Fluorouracil constituie recomandarea standard pentru cancerul rectal in stadiile II si III. Administrarea de 5-Flourouracil in bolus sau perfuzie continua ameliorează rata recidivelor locale si supravieţuirea pacienţilor cu cancer rectal.

Pagina 48 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Radioterapia preoperatorie ameliorează semnificativ rata operabilitatii cancerului rectal. Astfel aproximativ 50% dintre tumorile rectale fixate in pelvis, considerate nonrezecabile, sunt convertite in stadii curabile. Indicaţia standard pentru cancerul rectal in stadiile doi si trei o reprezintă radioterapia pre- sau postoperatorie asociata cu chimioterapia adjuvanta cu 5- Fluorouracil.

asociata cu chimioterapia adjuvanta cu 5- Fluorouracil. 3) TRATAMENTUL CANCERULUI COLORECTAL AVANSAT LOCAL În acest

3) TRATAMENTUL CANCERULUI COLORECTAL AVANSAT LOCAL

În acest concept sunt incluse cazurile cu depăşirea de către tumoră a seroasei (colon şi rect peritoneal) şi invazia ţesuturilor învecinate, făcând imposibilă chirurgia de rezecţie radicală limitativă. Determinările la distanţă (hepatice sau cu altă localizare) pot fi prezente sau absente. Din
limitativă. Determinările la distanţă (hepatice sau cu altă localizare) pot fi prezente sau absente. Din punctul de vedere al demersului diagnostic, această situaţie poate fi descoperită preoperator sau intraoperator. Descoperirea preoperatorie este apanajul examenului clinic, al făcând imposibilă chirurgia de rezecţie radicală tomografiei computerizate şi al rezonanţei magnetice
tomografiei computerizate şi al rezonanţei magnetice nucleare. Opţiunile intraoperatorii: - chirurgie de largă exereză, cu păstrarea caracterului radical preoperatorie este apanajul examenului clinic, al prin asocierea la chirurgia colonului a îndepărtării
prin asocierea la chirurgia colonului a îndepărtării ţesuturilor invadate, până în ţesut sănătos; - chirurgie paliativă cu profilaxia sau chiar rezolvarea obstrucţiei la care este ideală asocierea montării unui dispozitiv (Braun implant device) ce asigură chimioterapia intraarterială. În evoluţie, protocolul include second-look cu reevaluare şi chirurgie radicală dacă este posibil.magnetice nucleare. Opţiunile intraoperatorii: - chirurgie de largă exereză, cu păstrarea caracterului radical

cu reevaluare şi chirurgie radicală dacă este posibil. 4) TRATAMENTUL CANCERULUI RECTOCOLONIC METASTATIC Cancerului
cu reevaluare şi chirurgie radicală dacă este posibil. 4) TRATAMENTUL CANCERULUI RECTOCOLONIC METASTATIC Cancerului
cu reevaluare şi chirurgie radicală dacă este posibil. 4) TRATAMENTUL CANCERULUI RECTOCOLONIC METASTATIC Cancerului
cu reevaluare şi chirurgie radicală dacă este posibil. 4) TRATAMENTUL CANCERULUI RECTOCOLONIC METASTATIC Cancerului
cu reevaluare şi chirurgie radicală dacă este posibil. 4) TRATAMENTUL CANCERULUI RECTOCOLONIC METASTATIC Cancerului

4) TRATAMENTUL CANCERULUI RECTOCOLONIC METASTATICcu reevaluare şi chirurgie radicală dacă este posibil. Cancerului rectocolonic metastatic beneficiază de tratament

Cancerului rectocolonic metastatic beneficiază de tratament chirurgical, chimioterapie (sistemica sau intraarteriala) si imunoterapie paliativa.posibil. 4) TRATAMENTUL CANCERULUI RECTOCOLONIC METASTATIC Tratamentul chirurgical reprezintă prima opţiune

Tratamentul chirurgical reprezintă prima opţiune terapeutica atunci când metastazele locale sau la distanta se afla intr-o situaţie favorabila rezecţiei. Aproximativ 1/3 dintre recidivele apărute după chirurgia curativa a cancerului rectocolonic afectează ficatul. Metastazele hepatice izolate (unice sau grupate intr-un singur lob), in absenta altor localizai metastatice extrahepatice, beneficiază de rezecţie chirurgicala.

Pagina 49 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Chimioterapia sistemica cu 5-Fluorouracil asociata sau nu cu Leucovorin determina o rata de răspuns parţial de 15-20%, fara a ameliora semnificativ calitatea vieţii sau supravieţuirea pacienţilor. Tratamentul cu irinotecan (CPT-11) , un inhibitor al topoizomerazei I, reprezintă astăzi recomandarea standard de tratament de a doua linie. La pacienţii cu metastaze hepatice nonrezecabile, chimioterapia intraarteriala reprezintă o alternativa pentru controlul creşterii tumorale. Administrarea intraarteriala de 5- Fluorodeoxiuridina se asociază cu o rata de răspuns tumoral superioara unei administrări sistemice.cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Perspective terapeutice Fluoropirimidinele orale include: cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Perspective terapeutice Fluoropirimidinele orale include:

răspuns tumoral superioara unei administrări sistemice. Perspective terapeutice Fluoropirimidinele orale include:

Perspective terapeutice Fluoropirimidinele orale include: uracilul si tegafur, capecitabina, eniluracil plus 5- Fluorouracil. Compararea acestor agenţi cu regimul 5-Fluorouracil/Leucovorin a demonstrat eficienta similara, o
Fluorouracil. Compararea acestor agenţi cu regimul 5-Fluorouracil/Leucovorin a demonstrat eficienta similara, o toxicitate redusa si o mai convenabila modalitate de administrare. Oxaliplatinul, un nou derivat de platina, este eficient atât ca terapie de prima linie cat si pentru uracilul si tegafur, capecitabina, eniluracil plus 5- cancerul rectocolonic rezistent la 5-Fluorouracil. S-a
cancerul rectocolonic rezistent la 5-Fluorouracil. S-a constatat o creştere a ratei de răspuns tumoral la pacienţii trataţi cu oxaliplatin asociat cu 5-Fluorouracil si Leucovorin. de administrare. Oxaliplatinul, un nou derivat de platina, este eficient atât ca terapie de prima linie
o creştere a ratei de răspuns tumoral la pacienţii trataţi cu oxaliplatin asociat cu 5-Fluorouracil si

o creştere a ratei de răspuns tumoral la pacienţii trataţi cu oxaliplatin asociat cu 5-Fluorouracil si
o creştere a ratei de răspuns tumoral la pacienţii trataţi cu oxaliplatin asociat cu 5-Fluorouracil si

PARTEA a II-acu oxaliplatin asociat cu 5-Fluorouracil si Leucovorin. CAPITOLUL I MATERIAL CLINIC MATERIAL SI METODA Studiul

asociat cu 5-Fluorouracil si Leucovorin. PARTEA a II-a CAPITOLUL I MATERIAL CLINIC MATERIAL SI METODA Studiul

CAPITOLUL I MATERIAL CLINIC

MATERIAL SI METODAsi Leucovorin. PARTEA a II-a CAPITOLUL I MATERIAL CLINIC Studiul cuprinde un lot de 347 de

Studiul cuprinde un lot de 347 de pacienti, dintre care 142 bolnavi de cancer de colon, 148 bolnavi de cancer rectal, 56 bolnavi cu cancer recto-sigmoidian cu leziune cu unică şi un pacient cu cancer sincron (pe unghiul colic drept si recto-sigmoidian), internati in Clinica de Chirurgie Oncologica (Prof. T. Nicola) a Spitalului Clinic Municipal, in perioada ianuarie 1993-decembrie 2003.

Pagina 50 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Am analizat pacientii in functie de sex, mediul de viata rural sau urban, operatii efectuate, stadializare, leziuni asocoate cu operatii asociate, complicatii imediate si la distanta. Tabelul următor ilustrează localizarea leziunilor şi divizarea pacienţilor în operaţi şi neoperaţi:

Cancere

Colon

Colon

Colon

Jonctiune

Rect

Cancer

colorectale

drept

transvers

stang

recto-

sincron

sigmoidiana

 

6

4

15

10

48

0

Operati

50

20

47

46

100

1

Total

56

24

62

56

148

1

Nr. pacient

140

100

80

60

40

20

0

Distributia cazurilor de cancer colo-rectal dupa localizarea tumorii Neoperati Operati Total Colon drept Colon
Distributia cazurilor de cancer colo-rectal dupa localizarea tumorii
Neoperati
Operati
Total
Colon drept
Colon
transvers
Colon stang
Jonctiune
recto-
sigmoidiana
Rect
Cancer
sincron

Localizare

Neoperati recto- sigmoidiana Rect Cancer sincron Localizare 160 120 Utilizarea terapiei neoadjuvante în cazurile de
Neoperati

sigmoidiana Rect Cancer sincron Localizare Neoperati 160 120 Utilizarea terapiei neoadjuvante în cazurile de

160sigmoidiana Rect Cancer sincron Localizare Neoperati 120 Utilizarea terapiei neoadjuvante în cazurile de

120Rect Cancer sincron Localizare Neoperati 160 Utilizarea terapiei neoadjuvante în cazurile de neoplasm

Rect Cancer sincron Localizare Neoperati 160 120 Utilizarea terapiei neoadjuvante în cazurile de neoplasm
Rect Cancer sincron Localizare Neoperati 160 120 Utilizarea terapiei neoadjuvante în cazurile de neoplasm
Rect Cancer sincron Localizare Neoperati 160 120 Utilizarea terapiei neoadjuvante în cazurile de neoplasm
Rect Cancer sincron Localizare Neoperati 160 120 Utilizarea terapiei neoadjuvante în cazurile de neoplasm

Utilizarea terapiei neoadjuvante în cazurile de neoplasm colorectal a început în Clinica noastră în 1995. Chimioterapia neoadjuvanta a constat in administrarea de 5-fluorouracil in doze de 750mg/m² si acid folinic 350mg/zi timp de 5 zile consecutive minimum 6 cure. La 24- 48 de ore de la debutul terapiei s-a inceput radioterapia in doze mari, fractionate pana la doza totala de 45-50 Gy, sub protectie de Ethyol (500mg/m²). In anul 1997, un trial randomizat suedez pentru cancerul rectal, care a utilizat un lot foarte mare, de 1168 de pacienti, a demonstrat avantajul regimurilor scurte dar cu doze mari (5x5 Gy) de radioterapie preoperatorie in prevenirea recurentelor locale si in cresterea ratei supravietuirii.

Pagina 51 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2) REZULTATELE STUDIULUI EFECTUAT

Cancerul de colon

Repartitia pe sexe a cazurilor arata o frecventa usor mai ridicata la femei.

a cazurilor arata o frecventa usor mai ridicata la femei. Repartizarea pe sexe a cazurilor incluse
a cazurilor arata o frecventa usor mai ridicata la femei. Repartizarea pe sexe a cazurilor incluse
a cazurilor arata o frecventa usor mai ridicata la femei. Repartizarea pe sexe a cazurilor incluse
Repartizarea pe sexe a cazurilor incluse in studiu 44% 56% Barbati Femei
Repartizarea pe sexe a cazurilor incluse in studiu
44%
56%
Barbati
Femei

v

Privind stadializarea se observa ca pe primele locuri se afla stadiile avansate de boala

(III si IV):

Distributia stadiilor

18% 34%
18%
34%

25%

23%

Stadiul IDistributia stadiilor 18% 34% 25% 23% Stadiul II Stadiul III Stadiul IV

Stadiul IIDistributia stadiilor 18% 34% 25% 23% Stadiul I Stadiul III Stadiul IV

Stadiul IIIDistributia stadiilor 18% 34% 25% 23% Stadiul I Stadiul II Stadiul IV

Stadiul IVDistributia stadiilor 18% 34% 25% 23% Stadiul I Stadiul II Stadiul III

Din cei 142 de bolnavi au fost operati 117 (82,39%), ceilalti 25 (17,61%) prezentau un status clinico-biologic care nu le-a permis să suporte intervenţia chirurgicală în condiţii bune sau au refuzat operatia.

Pagina 52 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Proportiile bolnavilor operati si neoperati 17.61% 82.39%

Proportiile bolnavilor operati si neoperati

17.61% 82.39% Bolnavi operati Bolnavi operati
17.61%
82.39%
Bolnavi operati
Bolnavi operati

La cei 117 bolnavi operati s-au practicat urmatoarele interventii:

Operaţii radicale : 67117 bolnavi operati s-au practicat urmatoarele interventii: Acestea au constat in: Rezectie enterala extinsa: 1 Rezectie

Acestea au constat in:practicat urmatoarele interventii: Operaţii radicale : 67 Rezectie enterala extinsa: 1 Rezectie colon transvers

interventii: Operaţii radicale : 67 Acestea au constat in: Rezectie enterala extinsa: 1 Rezectie colon transvers
interventii: Operaţii radicale : 67 Acestea au constat in: Rezectie enterala extinsa: 1 Rezectie colon transvers

Rezectie enterala extinsa: 1 Rezectie colon transvers tumoral:1 Hemicolectomie dreapta: 33 Hemicolectomie stanga: 3 Colectomie segmentara: 22 Rezectie anterioara de sigma tip Dixon: 5 Rezectie colon transvers impreuna cu unghiul hepatic si splenic, a marelui epiploon si a ligamentului gastro-colic: 1 Rezectie segmentara ileocecala cu anastomoza ileo-traversa latero-laterala si infundarea capatului liber al colonului ascendent: 1

Pagina 53 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. 34% Repartitia operatiilor radicale 1% 1% 8% 1%1%
cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. 34% Repartitia operatiilor radicale 1% 1% 8% 1%1%

34%

Repartitia operatiilor radicale 1% 1% 8% 1%1% c 50%
Repartitia operatiilor radicale
1%
1%
8%
1%1%
c
50%

4%

Rezectie enterala extinsaRepartitia operatiilor radicale 1% 1% 8% 1%1% c 50% 4% Rezectie colon transvers Hemicolectomie dreapta

Rezectie colon transvers1% 1% 8% 1%1% c 50% 4% Rezectie enterala extinsa Hemicolectomie dreapta Hemicolectomie stanga Colectomie

Hemicolectomie dreaptac 50% 4% Rezectie enterala extinsa Rezectie colon transvers Hemicolectomie stanga Colectomie segmentara Rezectie

Hemicolectomie stangaextinsa Rezectie colon transvers Hemicolectomie dreapta Colectomie segmentara Rezectie anterioara de sigma tip Dixon

Colectomie segmentaracolon transvers Hemicolectomie dreapta Hemicolectomie stanga Rezectie anterioara de sigma tip Dixon Rezectie colon

Rezectie anterioara de sigma tip Dixondreapta Hemicolectomie stanga Colectomie segmentara Rezectie colon transvers extinsa Rezectie segmentara

Rezectie colon transvers extinsadreapta Hemicolectomie stanga Colectomie segmentara Rezectie anterioara de sigma tip Dixon Rezectie segmentara ileocecala

Rezectie segmentara ileocecalaHemicolectomie stanga Colectomie segmentara Rezectie anterioara de sigma tip Dixon Rezectie colon transvers extinsa

Operaţii paliative :63
Operaţii paliative :63

Operaţii paliative :63

Acestea au constat in : Rezectie segmentara ileocecala Operaţii paliative :63 Derivatii interne: 15 Colostome :12 Operatia Hartman: 2
Acestea au constat in :

Derivatii interne: 15

paliative :63 Acestea au constat in : Derivatii interne: 15 Colostome :12 Operatia Hartman: 2 Implantare

Colostome :12

Operatia Hartman: 2

Implantare cateter la nivelul arterei gastroduodenale, prin artera hepatica pentru

chimioterapie intraarteriala :1

Plasare de cateter pentru chimioterapie intraperitoneala: 7

Montare camera Braun cu cateter intraperitoneal:1

Montare camera Braun cu cateter in artera mezenterica inferioara + montare camera

cu cateter in artera mezenterica inferioara + montare camera Braun cu cateter in artera gastroduodenala:1 Camera

Braun cu cateter in artera gastroduodenala:1

Camera Braun plasata prepectoral drept, cu cateter in vena subclaviculara dreapta :1

Dializa peritoneala in regim hipertermic. Montare camera Braun cu cateter

intraperitoneal :1

Montare camera Braun cu doua incaperi, cu catetere in artera gastroduodenala si

intraperitoneal: 1

Laparatomie exploratorie: 21

Pagina 54 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Repartitia operatiilor paliative 15 21 12 1 1
cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Repartitia operatiilor paliative 15 21 12 1 1

Repartitia operatiilor paliative

15 21 12 1 1 1 1 7 1 2 1
15
21
12
1
1
1 1 7
1
2
1

La cazurile la care diseminarea transparietala si intraperitoneala a tumorilor colonului a produs invadarea organelor invecinate, operatia de exereza a fost completata cu operatii asociate, de necesitate.operatiilor paliative 15 21 12 1 1 1 1 7 1 2 1 Tipuri de operatii operatiilor paliative 15 21 12 1 1 1 1 7 1 2 1 Tipuri de operatii

a fost completata cu operatii asociate, de necesitate. Tipuri de operatii efectuate Număr de cazuri
a fost completata cu operatii asociate, de necesitate. Tipuri de operatii efectuate Număr de cazuri
a fost completata cu operatii asociate, de necesitate. Tipuri de operatii efectuate Număr de cazuri

Tipuri de operatii efectuate

Număr de cazuri

Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala

5

Rezectia marelui epiploon

4

Rezectia ligamentului gastrocolic in totalitate

1

Rezectie partiala de muschi psoas

1

Rezectie gastrica partiala

2

Colecistectomie

1

Anexectomie stanga

1

Excizia capsulei rinichiului drept

1

Rezectie partiala a peretelui abdominal

1

În evoluţie, au existat pacienţi care au prezentat complicaţii ale neoplasmului colorectal, apărute în cadrul fiziopatologiei acestuia. La cele 12 cazuri s-au semnalat următoarele tipuri de complicaţii:

complicatii preoperatorii:

hernie ombilicala sindrom subocluziv ocluzii intestinale multiple prin metastaze la nivelul intestinului subtire, cu punct de plecare neoplasm sigmoidian

Pagina 55 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

eventratie mediana supraombilicala post chist hidatic operat ocluzie intestinala colecistita acuta cu bloc aderential colecisto-colonic

complicatii postoperatorii:

eventratie post operatorie; fistula vezico-vaginala. Se poate observa diversitatea complicaţiilor, nefiind doar cele mai frecvent întâlnite cum sunt tulburările de tranzit şi anemia postsângerare. aderential colecisto-colonic complicatii postoperatorii: Complicaţiile au avut indicaţie chirurgicală, aderential colecisto-colonic complicatii postoperatorii: Complicaţiile au avut indicaţie chirurgicală, aderential colecisto-colonic complicatii postoperatorii: Complicaţiile au avut indicaţie chirurgicală,

Complicaţiile au avut indicaţie chirurgicală, efectuându-se următoarele intervenţii: cum sunt tulburările de tranzit şi anemia postsângerare. cura chirurgicala a herniei ombilicale; laparotomie;
Complicaţiile au avut indicaţie chirurgicală, efectuându-se următoarele intervenţii:

cura chirurgicala a herniei ombilicale; laparotomie; evacuarea lichidului de ascita; cateter intraperitoneal laparotomie exploratorie. Rezectie segmentara de
laparotomie; evacuarea lichidului de ascita; cateter intraperitoneal cura chirurgicala a herniei ombilicale; laparotomie exploratorie. Rezectie segmentara de ileon cu anastomoza termino-
laparotomie exploratorie. Rezectie segmentara de ileon cu anastomoza termino- terminala evacuarea lichidului de ascita; cateter intraperitoneal cura operatorie a eventratiei abdominale supraombilicale
cura operatorie a eventratiei abdominale supraombilicale cecostoma extraperitoneala colecistectomie anterograda cura chirurgicala a eventratiei prin sutura directa cura chirurgicala a eventratiei cu plastie de piele rezectie enterala extinsa (au mai ramas 1-2 metri de intestin) cu anastomoza termino- terminala. Drenaj cu tub de cauciuc si cateter pentru chimioterapie intraperitoneala sutura fistulei vezico-vaginale sutura de cec. Ileo-transverso anastomoza latero-laterala. Golirea retrograda a anselor intestinale. Lavaj peritoneal. Drenajde ascita; cateter intraperitoneal laparotomie exploratorie. Rezectie segmentara de ileon cu anastomoza termino- terminala

retrograda a anselor intestinale. Lavaj peritoneal. Drenaj Au existat 3 pacienti care au prezentat recidive locale
retrograda a anselor intestinale. Lavaj peritoneal. Drenaj Au existat 3 pacienti care au prezentat recidive locale
retrograda a anselor intestinale. Lavaj peritoneal. Drenaj Au existat 3 pacienti care au prezentat recidive locale
retrograda a anselor intestinale. Lavaj peritoneal. Drenaj Au existat 3 pacienti care au prezentat recidive locale
retrograda a anselor intestinale. Lavaj peritoneal. Drenaj Au existat 3 pacienti care au prezentat recidive locale

Au existat 3 pacienti care au prezentat recidive locale la 8, 10 şi respectiv 12 luni de la diagnostic şi intervenţie curativă, intervenindu-se chirurgical şi practicându-se:

Incizie. Evacuare. Debridare. Toaleta. Mesaj (recidiva tumorala parieto-colica necrozata, cu abces piogazos in flancul drept); Gastro-entero anastomoza precolica;

Pagina 56 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Excizia larga a recidivei pe colon transvers. Se poate afirma concordanţa cu datele din literatură, îndeosebi cu studii recente, prin care se afirmă o constatare atât pe studii retrospective cât şi pe studii prospective , că neoplasmele colorectale evoluează mai degrabă spre metastaze metacrone decât spre recidive locale.

Terapia neoadjuvantă, administrată cu intenţia de a pregăti pacienţii pentru intervenţie prin eventuala conversie şi prin reducerea riscului de recidivă:spre metastaze metacrone decât spre recidive locale. chimioterapie: 5 pacienti radioterapie : 1 pacient

chimioterapie: 5 pacienti radioterapie : 1 pacientconversie şi prin reducerea riscului de recidivă: Repartitia cazurilor tratate preoperator 17% 83%

chimioterapie: 5 pacienti radioterapie : 1 pacient Repartitia cazurilor tratate preoperator 17% 83%
chimioterapie: 5 pacienti radioterapie : 1 pacient Repartitia cazurilor tratate preoperator 17% 83%
chimioterapie: 5 pacienti radioterapie : 1 pacient Repartitia cazurilor tratate preoperator 17% 83%
Repartitia cazurilor tratate preoperator 17% 83% Pacienti chimiotratati Pacienti cu radioterapie Terapia adjuvantă
Repartitia cazurilor tratate preoperator 17% 83% Pacienti chimiotratati Pacienti cu radioterapie Terapia adjuvantă
Repartitia cazurilor tratate preoperator 17% 83% Pacienti chimiotratati Pacienti cu radioterapie Terapia adjuvantă
Repartitia cazurilor tratate preoperator 17% 83% Pacienti chimiotratati Pacienti cu radioterapie Terapia adjuvantă
Repartitia cazurilor tratate preoperator 17% 83% Pacienti chimiotratati Pacienti cu radioterapie Terapia adjuvantă
Repartitia cazurilor tratate preoperator 17% 83% Pacienti chimiotratati Pacienti cu radioterapie Terapia adjuvantă
Repartitia cazurilor tratate preoperator 17% 83% Pacienti chimiotratati Pacienti cu radioterapie Terapia adjuvantă
Repartitia cazurilor tratate preoperator 17% 83% Pacienti chimiotratati Pacienti cu radioterapie Terapia adjuvantă
Repartitia cazurilor tratate preoperator 17% 83% Pacienti chimiotratati Pacienti cu radioterapie Terapia adjuvantă

Repartitia cazurilor tratate preoperator

17%

Repartitia cazurilor tratate preoperator 17% 83% Pacienti chimiotratati Pacienti cu radioterapie Terapia adjuvantă

83%

Pacienti chimiotratati Pacienti cu radioterapie

Pacienti chimiotratati

Pacienti chimiotratati Pacienti cu radioterapie

Pacienti cu radioterapie

Terapia adjuvantă

chimioterapie sistemica: 49 pacienti camera Braun cu cateter in vena subclaviculara dreapta: 1 pacient camera Braun cu cateter in artera gastroduodenala prin artera hepatica: 1 pacient camera Braun cu cateter intraperitoneal: 1 pacient cateter pentru chimioterapie intraperitoneala: 7 pacienti camera Braun cu catetere in artera mezenterica inferioara si in artera gastroduodenala: 1Pacienti cu radioterapie Terapia adjuvantă pacient catetere simultane in artera gastroduodenala si

pacient

catetere simultane in artera gastroduodenala si intraperitoneal 1 pacient

Pagina 57 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Repartitia cazurilor tratate postoperator 2% 2% 2% 11%
cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Repartitia cazurilor tratate postoperator 2% 2% 2% 11%

Repartitia cazurilor tratate postoperator

2% 2% 2% 11% 2% 2% 79%
2%
2%
2%
11%
2%
2%
79%

Selectarea cazurilor tratate adjuvant reprezintă un moment extrem de important pentru conceptul de terapie multimodală cât şi pentru colaborarea cu serviciile de oncologie medicală (chimio- şi radio-terapie). Este evidentă prevalenţa administrării sistemice, pe criteriile cunoscute în oncologia medicală, chimioterapia intraarterială fiind indicată pacienţilor la care intraoperator se constată inoperabilitate radicală şi fezabilitate tehnică a montării camerei Braun. Toate cazurile cu chimioterapie intraarterială sunt supuse în mod obligatoriu unei intervenţii „second-look”, cu intenţia realizării unei intervenţii radicale.tratate postoperator 2% 2% 2% 11% 2% 2% 79% Cancerul joncţiunii recto-colonice Repartitia pe sexe a tratate postoperator 2% 2% 2% 11% 2% 2% 79% Cancerul joncţiunii recto-colonice Repartitia pe sexe a tratate postoperator 2% 2% 2% 11% 2% 2% 79% Cancerul joncţiunii recto-colonice Repartitia pe sexe a tratate postoperator 2% 2% 2% 11% 2% 2% 79% Cancerul joncţiunii recto-colonice Repartitia pe sexe a

cu intenţia realizării unei intervenţii radicale. Cancerul joncţiunii recto-colonice Repartitia pe sexe a
cu intenţia realizării unei intervenţii radicale. Cancerul joncţiunii recto-colonice Repartitia pe sexe a

Cancerul joncţiunii recto-colonicecu intenţia realizării unei intervenţii radicale. Repartitia pe sexe a cazurilor arata o frecventa mai mare

Repartitia pe sexe a cazurilor arata o frecventa mai mare a bolii la barbati. cu intenţia realizării unei intervenţii radicale. Cancerul joncţiunii recto-colonice Pagina 58 din 77

joncţiunii recto-colonice Repartitia pe sexe a cazurilor arata o frecventa mai mare a bolii la barbati.

Pagina 58 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Repartitia pe sexe a cazurilor incluse in studiu
Repartitia pe sexe a cazurilor incluse in studiu 43% 57% Barbati Femei
Repartitia pe sexe a cazurilor incluse in studiu
43%
57%
Barbati
Femei

Din 56 de pacienti cu cancer localizat la nivelul jonctiunii recto-colonice au fost operati 46 (82,14%), ceilalti 10 (17,85%) au refuzat interventia chirurgicala sau au fost prea taraţi pentru a suporta intervenţia.sexe a cazurilor incluse in studiu 43% 57% Barbati Femei Proportiile bolnavilor operati si neoperati 18% sexe a cazurilor incluse in studiu 43% 57% Barbati Femei Proportiile bolnavilor operati si neoperati 18%

sau au fost prea taraţi pentru a suporta intervenţia. Proportiile bolnavilor operati si neoperati 18% 82%
sau au fost prea taraţi pentru a suporta intervenţia. Proportiile bolnavilor operati si neoperati 18% 82%
sau au fost prea taraţi pentru a suporta intervenţia. Proportiile bolnavilor operati si neoperati 18% 82%

Proportiile bolnavilor operati si neoperati

18% 82% Operati Neoperati
18%
82%
Operati
Neoperati

La cei 47 de bolnavi operati s-au practicat urmatoarele interventii:operati si neoperati 18% 82% Operati Neoperati Operatii radicale: 11 Acestea au constat in: rezectie

Operatii radicale: 11 Acestea au constat in:

rezectie rectosigmoidiana tip Dixon: 6 pacienti rezectie de rect cu intubatie transanala tip Babcock-Bacon: 2 pacienti rezectie segmentara de sigma:2 pacienti

Pagina 59 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

rezectie segmentara de sigma cu sonda Foley transanastomotica: 1 pacient

de sigma cu sonda Foley transanastomotica: 1 pacient Proportia operatiilor radicale 1 2 c 2 6
de sigma cu sonda Foley transanastomotica: 1 pacient Proportia operatiilor radicale 1 2 c 2 6

Proportia operatiilor radicale

1 2 c 2
1
2
c
2

6

Operaţii paliative: 48

Acestea au constat in:radicale 1 2 c 2 6 Operaţii paliative: 48 derivatii interne: 2 pacienti colostome: 22 pacienti

derivatii interne: 2 pacienti colostome: 22 pacienti cateterizarea arterei hepatice prin artera gastroduodenala, cu camera de citostatice Braun: 3 pacienti plasare caterer in artera mezenterica inferioara (hemoroidala superioara) atasat de camera Braun: 1 pacient montare camera Braun cu cateter in artera hemoroidala superioara: 1 pacient plasare catetere la nivelul arterei hemoroidala superioara si arterei hepatice, cu camere Braun plasate premamar stang si respectiv drept: 1 pacient montare camera Braun subcutanata la nivelul rebordului costal stang, cu cateter intraperitoneal: 1 pacient rezectie tip Hartman a sigmei: 4 pacienti rezectie partiala a tumorii. Rezectie Hartman a sigmei: 2 pacienti laparotomii exploratorii: 11 pacientipacient Proportia operatiilor radicale 1 2 c 2 6 Operaţii paliative: 48 Acestea au constat in:

rezectie partiala a tumorii. Rezectie Hartman a sigmei: 2 pacienti laparotomii exploratorii: 11 pacienti Pagina 60
rezectie partiala a tumorii. Rezectie Hartman a sigmei: 2 pacienti laparotomii exploratorii: 11 pacienti Pagina 60
rezectie partiala a tumorii. Rezectie Hartman a sigmei: 2 pacienti laparotomii exploratorii: 11 pacienti Pagina 60
rezectie partiala a tumorii. Rezectie Hartman a sigmei: 2 pacienti laparotomii exploratorii: 11 pacienti Pagina 60
rezectie partiala a tumorii. Rezectie Hartman a sigmei: 2 pacienti laparotomii exploratorii: 11 pacienti Pagina 60

Pagina 60 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Repartitia operatiilor paliative 2 2 11 4 1
cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Repartitia operatiilor paliative 2 2 11 4 1

Repartitia operatiilor paliative

2

2

11 4 1 1 1 1 3
11
4
1 1
1
1 3

22

In ceea ce priveste tratamentul nechirurgical s-au efectuat urmatoarele:

Preoperator:
Preoperator:

Preoperator:

radioterapie: 3 pacienti radioterapie si chimioterapie: 2 pacienti nechirurgical s-au efectuat urmatoarele: Preoperator: Repartitia cazurilor tratate preoperator 40% 60%
radioterapie: 3 pacienti radioterapie si chimioterapie: 2 pacienti

Repartitia cazurilor tratate preoperator 40% 60% Radioterapie Radioterapie si chimioterapie
Repartitia cazurilor tratate preoperator
40%
60%
Radioterapie
Radioterapie si chimioterapie

Postoperator:

chimioterapie sistemica: 33 pacienti

Pagina 61 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

camera Braun cu cateter in artera hepatica: 4 pacienti camera Braun cu cateter in artera mezenterica inferioara (hemoroidala superioara): 2 pacienti camera Braun cu catetere in artera hepatica si in artera hemoroidala superioara: 1

pacient

camera Braun cu cateter intraperitoneal: 1pacient

 
 

Repartitia cazurilor tratate post operator

5 % 2 % 2%

5% 2% 2%

10%

10% 81%
10% 81%

81%

cazurilor tratate post operator 5 % 2 % 2% 10% 81% Chimioterapie sistemica Camera Braun cu
cazurilor tratate post operator 5 % 2 % 2% 10% 81% Chimioterapie sistemica Camera Braun cu
cazurilor tratate post operator 5 % 2 % 2% 10% 81% Chimioterapie sistemica Camera Braun cu
Chimioterapie sistemica

Chimioterapie sistemicacazurilor tratate post operator 5 % 2 % 2% 10% 81% Camera Braun cu cateter in

5 % 2 % 2% 10% 81% Chimioterapie sistemica Camera Braun cu cateter in artera hepatica
Camera Braun cu cateter in artera hepatica
Camera Braun cu cateter in artera hepatica

Camera Braun cu cateter in artera hepatica5 % 2 % 2% 10% 81% Chimioterapie sistemica Camera Braun cu cateter in artera mezenterica

Camera Braun cu cateter in artera mezenterica inferioara (hemoroidala superioara)Camera Braun cu catetere in artera hepatica si in artera hemoroidala superioara

Camera Braun cu catetere in artera hepatica si in artera hemoroidala superioaraCamera Braun cu cateter in artera mezenterica inferioara (hemoroidala superioara)

Camera Braun cu cateter intraperitoneal

Camera Braun cu cateter intraperitonealinferioara (hemoroidala superioara) Camera Braun cu catetere in artera hepatica si in artera hemoroidala superioara

superioara Camera Braun cu cateter intraperitoneal La anumiti pacienti sau efectuat si operatii asociate, dupa

La anumiti pacienti sau efectuat si operatii asociate, dupa cum urmeaza:superioara Camera Braun cu cateter intraperitoneal Tipul de operatie efectuata Numar de cazuri

sau efectuat si operatii asociate, dupa cum urmeaza: Tipul de operatie efectuata Numar de cazuri
sau efectuat si operatii asociate, dupa cum urmeaza: Tipul de operatie efectuata Numar de cazuri

Tipul de operatie efectuata

Numar de cazuri

Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala

1

Omentectomie totala

1

Biopsie marele epiploon

1

Rezectie intestin subtire cu anastomoza termino-terminala

1

Evacuarea continutului intestinal prin aspiratie gastrica

1

Un numar de 6 pacienti au prezentat complicatii dupa cum urmeaza:

complicatii preoperatorii:

peritonita generalizata ocluzie intestinala

Pagina 62 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

complicatii postoperatorii:

prolaps colostoma dehiscenta de plaga eventratie abdominala hernie antero-laterala Spiegel stanga Pentru acestea s-au efectuat urmatoarele interventii chirurgicale: referate postate de utilizatori. complicatii postoperatorii: rezectia cilindrului prolabat al ansei aferente si ansei

rezectia cilindrului prolabat al ansei aferente si ansei eferente sutura secundara anus contra naturii in fosa iliaca stanga pe bagheta, cu lavaj al cavitatii peritoneale siacestea s-au efectuat urmatoarele interventii chirurgicale: drenaj cura chirurgicala a herniei Spiegel stanga cura

drenaj stanga pe bagheta, cu lavaj al cavitatii peritoneale si cura chirurgicala a herniei Spiegel stanga cura
drenaj

pe bagheta, cu lavaj al cavitatii peritoneale si drenaj cura chirurgicala a herniei Spiegel stanga cura

cura chirurgicala a herniei Spiegel stanga

cura chirurgicala a eventratiei prin sutura directa a marginilor aponevroticesi drenaj cura chirurgicala a herniei Spiegel stanga evacuarea continutului intestinal prin aspiratie gastrica.

evacuarea continutului intestinal prin aspiratie gastrica. Colostoma pe sigmaa eventratiei prin sutura directa a marginilor aponevrotice Doi pacienti au prezentat recidive, pentru care s-au

Doi pacienti au prezentat recidive, pentru care s-au facut urmatoarele interventii chirurgicale:intestinal prin aspiratie gastrica. Colostoma pe sigma rezectie de intestin subtire cu anastomoza termino-terminala

rezectie de intestin subtire cu anastomoza termino-terminala si montare camera Braun cu cateter in artera gastroduodenala laparotomie exploratorie. Liza aderentelor. Entero-entero anastomoza latero-lateralapentru care s-au facut urmatoarele interventii chirurgicale: Cancerul rectal Repartitia pe sexe a cazurilor arata o

Liza aderentelor. Entero-entero anastomoza latero-laterala Cancerul rectal Repartitia pe sexe a cazurilor arata o
Liza aderentelor. Entero-entero anastomoza latero-laterala Cancerul rectal Repartitia pe sexe a cazurilor arata o
Liza aderentelor. Entero-entero anastomoza latero-laterala Cancerul rectal Repartitia pe sexe a cazurilor arata o

Cancerul rectalLiza aderentelor. Entero-entero anastomoza latero-laterala Repartitia pe sexe a cazurilor arata o frecventa mai mare a

Repartitia pe sexe a cazurilor arata o frecventa mai mare a bolii la barbati. laparotomie exploratorie. Liza aderentelor. Entero-entero anastomoza latero-laterala Cancerul rectal Pagina 63 din 77

Pagina 63 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Repartitia pe sexe a cazurilor incluse in studiu
cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Repartitia pe sexe a cazurilor incluse in studiu
cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Repartitia pe sexe a cazurilor incluse in studiu
Repartitia pe sexe a cazurilor incluse in studiu 45% 55% Barbati Femei
Repartitia pe sexe a cazurilor incluse in studiu
45%
55%
Barbati
Femei

Din cei 148 de bolnavi au fost operati 100 (67,56%), ceilalti 48 (32,43%) fiind

contraindicaţi la consultul preanestezic, cu imposibilitatea recuperării pentru operaţie.

Proportiile bolnvilor operati si neoperati 32% 68% Bolnavi operati Bolnavi neoperati
Proportiile bolnvilor operati si neoperati
32%
68%
Bolnavi operati
Bolnavi neoperati

Graficul de mai jos relevă un element important care străbate întreaga lucrare şi poate fi considerat ca una din concluziile acesteia: pacienţii sunt diagnosticaţi cu neoplasm colorectal în stadiile tardive, limitând posibilităţile terapeutice şi conducând la o rată a supravieţuirii mai scăzută decât în literatură.

Pagina 64 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Distributia stadiilor 9% 40% 24% 27% Stadiul I
Distributia stadiilor 9% 40% 24% 27% Stadiul I Stadiul II Stadiul III Stadiul IV
Distributia stadiilor
9%
40%
24%
27%
Stadiul I
Stadiul II
Stadiul III
Stadiul IV

La cei 103 bolnavi operati s-au practicat urmatoarele interventii:

Operatii radicale: 39 103 bolnavi operati s-au practicat urmatoarele interventii: amputatie recto-sigmoidiana pe cale abdomino-perineala tip

amputatie recto-sigmoidiana pe cale abdomino-perineala tip Miles: 23 pacienti rezectie anterioara de rect tip Dixon: 4 pacienti rezectie de rect si histerectomie totala in bloc: 1 pacient rezectie anterioara de rect tip Hartman: 2 pacienti rezectie anterioara de rect. Intubatie endoanala tip Babcock: 1 pacient rezectie polip rectal malignizat: 4 pacienti rezectie sigmoidiana totala si rectala (2/3 superioare) cu anastomoza termino-terminala sigmoido-rectala: 1 pacient rezectie segmentara recto-sigmoidiana cu anastomoza termino-terminală:1 pacient pelvectomie posterioara: 1 pacient excizia transanala in tesut sanatos a tumorii rectale: 1 pacientpracticat urmatoarele interventii: Operatii radicale: 39 Acestea au constat in : Diagrama următoare ilustrează

Acestea au constat in :

sanatos a tumorii rectale: 1 pacient Acestea au constat in : Diagrama următoare ilustrează sugestiv prevalenţa
sanatos a tumorii rectale: 1 pacient Acestea au constat in : Diagrama următoare ilustrează sugestiv prevalenţa
sanatos a tumorii rectale: 1 pacient Acestea au constat in : Diagrama următoare ilustrează sugestiv prevalenţa
sanatos a tumorii rectale: 1 pacient Acestea au constat in : Diagrama următoare ilustrează sugestiv prevalenţa
sanatos a tumorii rectale: 1 pacient Acestea au constat in : Diagrama următoare ilustrează sugestiv prevalenţa

Diagrama următoare ilustrează sugestiv prevalenţa amputaţiei Miles şi distribuţia celorlalte tipuri de operaţie.

Pagina 65 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Repartitia operatiilor radicale 2 1 1 1 1

Repartitia operatiilor radicale

2

1 1 1 1 4 1 23 1 4
1
1
1
1
4
1
23
1
4

Operaţii paliative: 73

Acestea au constat in:2 1 1 1 1 4 1 23 1 4 Operaţii paliative: 73 colostome: 49 laparotomii

colostome: 49 laparotomii exploratorii: 12 tumorectomie partiala endoanala. Mesaj canal anal: 2 excizia transanala a tumorii rectale. Mesaj canal anal: 2 montare camera Braun cu catetere in artera hemoroidala superioara si in artera iliaca interna dreapta: 2 montare camera Braun cu catetere in artera hemoroidala superioara si intraperitoneal: 1 montare camera Braun cu cateter in artera hipogastrica stanga cu ligatura de artere fesiere: 1 montare camera Braun cu cateter in artera hemoroidala superioara: 1 montare cateter intraperitoneal pentru chimioterapie: 1 montare camera Braun cu cateter in artera gastroduodenala: 1 enterectomie segmentara cu anastomoza ileo-traversa termino-laterala:1operatiilor radicale 2 1 1 1 1 4 1 23 1 4 Operaţii paliative: 73 Acestea

in artera gastroduodenala: 1 enterectomie segmentara cu anastomoza ileo-traversa termino-laterala:1 Pagina 66 din 77
in artera gastroduodenala: 1 enterectomie segmentara cu anastomoza ileo-traversa termino-laterala:1 Pagina 66 din 77
in artera gastroduodenala: 1 enterectomie segmentara cu anastomoza ileo-traversa termino-laterala:1 Pagina 66 din 77
in artera gastroduodenala: 1 enterectomie segmentara cu anastomoza ileo-traversa termino-laterala:1 Pagina 66 din 77
in artera gastroduodenala: 1 enterectomie segmentara cu anastomoza ileo-traversa termino-laterala:1 Pagina 66 din 77

Pagina 66 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Repartitia operatiilor paliative 12 1 1 1 1
cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Repartitia operatiilor paliative 12 1 1 1 1

Repartitia operatiilor paliative

12

1 1 1 1 1 1 2 2 2 49
1
1
1
1
1
1
2
2
2
49

Este covârşitoare prezenţa colostomei printre intervenţiile paliative, sugerând din nou acea foarte nefericită adresabilitate tardivă a pacienţilor, în pofida faptului că statistica nu este efectuată într-un serviciu de chirurgie de urgenţă. Atitudinea clinicii a fost nuanţată în prezenţa diverselor compleze lezionale, existând şi cazuri la care s-au practicat intervenţii radicale, exereza fiind însoţită de operaţii asociate, tipurile acestora fiind ilustrate în tabelul următor:operatiilor paliative 12 1 1 1 1 1 1 2 2 2 49 Tipuri de operatii operatiilor paliative 12 1 1 1 1 1 1 2 2 2 49 Tipuri de operatii operatiilor paliative 12 1 1 1 1 1 1 2 2 2 49 Tipuri de operatii operatiilor paliative 12 1 1 1 1 1 1 2 2 2 49 Tipuri de operatii

tipurile acestora fiind ilustrate în tabelul următor: Tipuri de operatii efectuate Numar cazuri
tipurile acestora fiind ilustrate în tabelul următor: Tipuri de operatii efectuate Numar cazuri

Tipuri de operatii efectuate

Numar cazuri

Colpohisterectomie totala simpla

6

Anexectomie bilaterala

6

Rezectia bontului vaginal si 1/3 superioara a vaginului

1

Rezectia partiala a peretelui posterior vaginal

2

Excizie limfonodul preaortic

2

Histerectomie totala

2

Morbiditatea adiacentă poate fi considerată semnificativă, întâlnindu-se atât complicaţii care apar în evoluţia bolii, şi care constituie fie simptomatologie care determină pacientul să se prezinte la medicul de familie fie simptome care îl aduc în urgenţă. Din cei 103 bolnavi operati, un numar de 29 au prezentat complicatii care au constat in :

complicatii preoperatorii ocluzie intestinala hemoragie digestiva inferioara perforatie diastatica de sigma. Peritonita acuta generalizata

Pagina 67 din 77

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.