Comentarii Apocalipsa

Introducere. Structura septipartita a Apocalipsei. Prolog.
Structura septipartit a Apocalipsei ( de Florin Liu).

Pentru nelegerea Apocalipsei este necesar o imagine a structurii ei literare, care s in
seama de alctuirea ei din serii dramatice ( pe care le vom numi aici seciuni) care cuprind
viziuni, scene profetice i alte elemente secundare. nainte de toate vom diviza Apocalipsa n
seciunile ei majore, apoi n viziunile i scenele componente. Confruntai schema de mai jos cu
Biblia i delimitai prile componente, pe capitole i versete. O schem de structur literar
chiastic mai detaliat gsii []

I II III IV V VI VII
Prolog
1:1-8
Cele apte
biserici
1:9-3:22
Cele apte
pecei
4:1-8:1
Cele
apte
trmbie
8:2-
11:19
Marea
lupt si
conflictul
final
12:1-
14:20
Cele apte
plgi
15:1-19:10
Judecata
milenial
19:11-20:15
Inoirea
final
21:1-22:5
Epilog
22:6-
21
Evenimente ntre prima i a doua venire a lui
Iisus Christos
Profeia
central
Evenimentele finale

Viziune
de fond
Viziune
de fond
Viziune
de fond
Femeia i
balaurul
din cer
Vziune de
fond (+
scena
biruitorilor)
Infrngerea
i pedepsirea
celor dou
fiare
Viziunea
noului
pmnt

7 scrisori: 7 scene: 7 scene:
1.Efes Pecetea I Trambita
I
Plaga 1
2.Smirna Pecetea II Plaga 2 ntemniarea
balaurului
Coborrea
Noului
Ierusalim
3. Pergam Pecetea
III
Trambita
II
Fiara din
mare
(666)
Plaga 3
Plaga 4
4. Tiatira Pecetea
IV
Trambita
III
Trambita
IV
Trambita
V
Plaga 5
Plaga 6

Ultimul asalt
al lui Satan
Pedeapsa
final
Judecata
celor ri
Descrierea
Noului
Ierusalim
5. Sardes Plaga 7
6.
Filadelfia
Trambita
VI
Fiara din
pmnt
Cei
144000
Cei trei
ngeri
Cele 2
recolte
Judecata
Babilonului
Nunta cu
Ierusalimul
7
Laodiceea
Peceile
V-VI
(+ viziune
paranteza)
Pecetea
VII

Trmbia
VII
Noul
paradis
Nu toi comentatorii concep structura Apocalipsei aa cum reiese din schema de mai sus.
Unii introduc prologul i epilogul n descoperirea propriu zis. Alii mpart Apocalipsa n opt
seciuni. Exist i ncercri de a o diviza n trei pri. Cititorul poate verifica validitatea divizrii
de mai sus i poate ncerca o variant mbuntit sau una cu totul original. Dar nainte de a
face acest lucru, cineva trebuie s fie foarte bine familiarizat cu textul Apocalipsei n toate
detaliile lui.
Reprezentanii teologiei noastre moderne au observat i argumentat structura chiastic a
Apocalipsei. nelegerea acestui lucru poate ajuta la descifrarea mesajului spiritual sau istoric al
crii. Termenul "chiastic" provine de la litera greceasca "X" (chi sau hhi) i este un tip de
coresponden ncruciat ( n forma de X) a ideilor, simbolurilor, subiectelor sau a altor
elemente. Dup acest tipar clasic care apare n poezia ebraic (i n care elementele poetice apar
sub forma A B B' A', ca n cazul rimei mbriate) se pot face comparaii i se pot trage
concluzii. n cazul structurii propuse mai sus, chiasmul se poate verifica prin corespondena unor
elemente din prima coloan (I) cu elemente din ultima coloan (VII). De exemplu, n scrisorile
adresate bisericilor se subliniaz ideea de biruin i se promite biruitorului accesul la pomul
vieii, nemurirea, domnia cu Christos. Aceleai elemente pot fi gsite n a VII-a seciune (noirea
tuturor lucrurilor - cap. 21-22). Apoi elemente din coloana a II-a trebuie s-i aib corespondene
n coloana a VI-a, s.a.m.d., III corespunde cu V, iar coloana a IV, fiind central, trebuie s fie
inima Apocalipsei n care s se regseasc mesajul ei principal.
Tema crii este biruina, versetul cheie fiind n centru: Apoc.12:11. Personajul central, ca
i n cartea lui Daniel, este Domnul Christos, sub diferite imagini, nume i simboluri de cele mai
multe ori ( de 32 de ori!)este numit "to arnion" (Mieluelul - greac). i nu este de mirare,
fiindc Ioan, autorul Apocalipsei, L-a cunoscut de la nceput n aceast calitate profetic i
soteriologic (soteriologia este doctrina mntuirii; de la gr. soteria, salvare) nc de cnd era
ucenic al lui Ioan Botezatorul (Ioan 1). n ciuda impresiei populare care vede n aceast carte mai
mult montrii i dezastrele, este o carte plin de ngeri (de 50 de ori cuvntul "nger"), plin de
cele mai scumpe promisiuni divine care alterneaz cu cele mai grozave ameninri profetice.
Tablourile de groaz alterneaz cu scene pline de lumin i de cntri cereti cutremurtoare. De
la nceput pn la sfrit, "Descoperirea lui Iisus Christos" este ptruns de tema biruinei
Mielului care a rscumprat omenirea prin jertfa Sa i de sentimentul permanent i tot mai
puternic al iminenei sfritului acestei lumi. Sfritul lumii este vzut aici ca o catastrof
suprem pentru miliardele lumii nepocite, dar i ca o unic speran pentru cretinul
contiincios i oprimat de puterile lumii. Centrul de greutate al tuturor scenelor este Sanctuarul
ceresc, palatul lui Dumnezeu, cartierul general al Domnului ostirilor.
Apocalipsa conine 7 scene de liturgic cereasc (liturgica este sistemul (i doctrina)
serviciilor divine ( de la gr. leiturghia, slujb, ritual) (I.4:8-11, II. 5:8-14, III. 7:9-12, IV. 11:15-
18, V. 14:1-5, VI. 15:2-4, VII. 19:1-8) i 7 fericiri, toate fiind legate de timpul sfritului i de
destinul atepttorilor revenirii lui Iisus Christos (1:3, 14:13, 16:15, 19:9, 20:6, 22:7, 22:14).
Cartea este scris ca o epistol, dar este, n realitate, o evanghelie scris n limbaj apocaliptic,
referitoare la suveranitatea lui Christos i cluzirea Bisericii dup nlarea Mntuitorului. Din
punct de vedere al limbajului i imaginilor, Apocalipsa este ca o mare n care se vars toate
celelalte ruri - cri ale Bibliei, prin fluviul care izvorte n Geneza i trece prin cartea lui
Daniel.
nc de la apariia ei, Apocalipsa a ntmpinat ostilitate. Pstorii de tipul lui Diotref din Corint
( vezi 4 Ioan), care nu se supuneau lui Ioan i btrnilor conductori, nu puteau accepta
asemenea descoperiri. Muli au contestat cartea n primele secole, dar recunoaterea ei n canon
este definitiv. n timp ce alte cri ndrgite de cretinii vechi au rmas n afara canonului,
Apocalipsa ncoroneaz Biblia, trasnd "istoria viitorului" Bisericii i ncheind Scripturile pe o
not de triumf i de slav.
Primele ncercri de intepretare a Apocalipsei rmase pn astzi aparin episcopilor Meliton
de Sardes (150-200) i Vicorinus de Poetavium (+300). nc de atunci s-a stabilit un mod de
interpretare care a rmas tradiional, dei nu toi comentatorii l-au mprtit. Victorinus a neles
( sau a motenit aceast nelegere) c seriile de "apte" ale Apocalipsei sunt benzi paralele ( 7
biserici, 7 pecei, 7 trmbie...), deci sunt viziuni care acoper aceeai perioad de timp, ca n
cartea lui Daniel. Doar cele 7 plgi finale au fost vzute ca fiind strict legate de timpul
sfritului. Dei tradiia interpretrii are o oarecare autoritate, noi credem c autoritatea suprem
a oricrei interpretri este aceea amintit n marele imn protestant:
"S nu se-ating de Cuvnt,
S-l lase cum e-n Carte;
Cuvntul i cu Duhul Sfnt
Ne sunt a noastr parte..."
Prolog (1:1-8). Ioan a dat Apocalipsei acest nume:" Descoperirea lui Iisus Christos" (
grecete, "apocalypsis Iesu Christu"), care ne arat c, de fapt, cartea nu este un mister ocult, ci o
revelaie a lui Dumnezeu. Aici este artat lanul descoperii care ncepe cu Dumnezeu i are apte
verigi: 1.Dumnezeu Tatl; 2. Domnul Iisus; 3. ngerul lui Iisus (Gabriel, vezi Dan.10); 4.
Profetul (apostolul Ioan ); 5. Predicatorul ( cel ce citete n biseric, v.3); 6. Asculttorul ( v. 3);
7. Dumneavoastr i cu mine, cititorii de astzi (3:22)
Iisus Christos este vzut n Apocalipsa nu numai ca Mntuitor ci i ca fiind Dumnezeul
Creator, Atotputernicul, Cel Venic. Explicai v.8 n lumina v.7 i 11-12. Salutul i fgduina
profetic din v.4-7 arat principalele impresii cu care a rmas Ioan dup ce a vzut aceste scene
i s-a apucat s scrie epistola sa apocaliptic. n aceste cuvinte este concentrat mesajul
Apocalipsei.
Hristos si cele sapte biserici luminatoare

Viziunea de fond (1:9-20)
Autorul, locul, mprejurrile i timpul
descoperirii. (v.9-10a) Ioan apostolul, numit i
presbiterul (pentru c era presbiter al Bisericii generale
i pentru c era n vrst, poate singurul rmas n via
dintre apostoli), nu se recomand ca printe al
cretinilor, ci ca frate, prta la necaz i la mpria lui
Iisus.
Locul primirii descoperirii este
insula Patmos. Scriitorii vechi ai
Bisericii ne arat c aceste lucruri s-
au petrecut pe vremea cezarului
Domiian (81-96 e.n.), un mprat
despotic, invidios i orgolios care ura
cultele orientale. ntre anii 85-86,
Domiian a cerut evreilor s
plateasca fiscus iudaicus, un impozit religios care nu era
dect o deturnare a vechiului impozit pentru Templu
hotrt de legea lui Moise. Acum templul nu mai exista
(Titus, fratele lui Domiian l distrusese), dar Domiian
voia s continue acest impozit pentru un templu pgn.
Iudeii s-au revoltat, n-au acceptat ideea. n aceste
mprejurri, Domiian repune n funciune cultul
cezarului, se numete pe sine DOMINUS DEUS (Domn
i Dumnezeu) i cere testarea loialitii fa de cezar prin
onoruri de cult cuvenite zeilor. n special n provincia
Asia roman (fostul regat al Pergamului n care erau
cele apte biserici amintite aici) unde acest cult fusese
propus de ctre pergamenieni nc din timpul lui
Augustus, deasemenea la Roma, au avut loc pe la anul
95 persecuii anticretine. n Roma sunt condamnate i
dou dintre rudele mpratului: Flavius Clemens i
Flavia Domitilla, pentru "ci iudaice" i pentru ateism".
Acuzaiile acestea sunt specifice, pentru c romanii nu
distingeau pe cretini de evrei la nceput (deoarce
practicile i nu crezul sunt ceea ce iese n eviden), iar
modul de nchinare la cretini i evrei (fr acceptarea
unor imagini) era interpretat ca ateism (necredinn
zei). Persecuia aceasta l lovete pe Ioan printre primii,
n calitate de lider. Potrivit relatrii tradiionale cretine,
Ioan a fost condamnat la moarte i aruncat ntr-un cazan
cu ulei clocotit, dar spre uluirea clilor care voiau s se
distreze, btrnul n-a fost afectat deloc de acest
Este cea mai naturala explicaie, fr a fora textul. Ce
nseamn ziua domneasca"? De mult vreme n
cretintate, odat cu accentuarea srbtoririi nvierii
Domnului (la nceput n paralel cu sabatul, apoi n mod
exclusiv), prima zi a sptmnii biblice a fost numit
domneasc" (n greac, pn astzi este numit
- kiriaki, iar n latin i n limbile romanice: dominicus,
domenica, duminica, domingo, dimanche etc).
ntrebarea este: ce nelegea Ioan prin aceast zi a
Domnului? Era, oare, vorba de o zi nchinat cezarului
care se numea pe sine Dominus"? Ioan n-ar fi avut nici
o simpatie pentru o asemenea pomenire. Dac era o
frumoasa duminicu, de ce nu apare nicieri n scrierile
lui obiceiul srbtoririi nvierii? Dimpotriv, ziua
nvierii este numit de el ziua nti a sptmnii" de
lucru, potrivit Bibliei i obiceiului iudaic (Ioan 20:1.19),
n timp ce ziua a aptea, lsat de Dumnezeu de la
geneza lumii i confirmatn Decalog ca zi de repaos
sptmnal (Gen.2:1-4, Ex.20:8-11), este numit de
Ioan sabat (Ioan 9:14).
A numi sabatul "ziua Domnului" era un lucru
obinuit la evrei, potrivit poruncii a patra. Iisus S-a
recunoscut pe Sine ca Domn al Sabatului (Mc 2:27-28)
ca unul care are toat autoritatea de a interpreta pzirea
poruncii n spiritul ei i nu n interpretarea plin de
contorsiuni a rabinilor. Oare este posibil ca, dupa Ce
Ioan evreul care pzise ntotdeauna sabatul, care fusese
un martor al obiceiurilor lui Iisus (Luca 4:16), care era
printre cei condamnai pentru "ci iudaice", care a vzut
n viziune originalul ceresc al
decalogului ( Apoc.11:19), care repeta
foarte des n scrierile lui valoarea
ascultrii de poruncile lui Dumnezeu,
care ne spune c rmia Bisericii din
timpul sfritului, sfinii lui Dumnezeu,
sunt cei ce pzesc "poruncile lui
Dumnezeu" i "mrturia lui Iisus /
credina n Iisus", s fi numit o zi
obinuit ca fiind ziua Domnului" ?
Se tie din istoria Bisericii din acele timpuri c chiar
srbtorirea tradiional a Patelui printre cretinii din
Asia se fcea ntr-un mod apropiat de iudei: se inea

tratament. Superstiioi, romanii nu l-au omort, dar l-au
trimis n exil printre condamnaii la munci silnice la
carierele de piatr de pe insula Patmos, undeva nu
departe de rmurile Asiei. Aici i n aceste mprejurri a
avut loc Descoperirea lui Iisus Christos. n ncercri sunt
cele mai bune condiii ca Iisus s ni se descopere.
Timpul descoperirii este artat n v. 10 ca fiind ziua
domneasc" ( - he kyriake hemera).
Comentatorii cretini vd n aceasta zi a Domnului" o
duminic, altii vd ziua Domnului n sens eschatologic,
vzut de Ioan n viziune. Se pare c ultima variant nu
merge, deoarece Ioan indica n acest context
(mprejurrile, locul, etc), timpul n care a avut loc
viziunea.

odat cu patele evreiesc (la 14 Nisan, indiferent de ziua
sptmnal n care cdea) i se accentua mai mult
moartea lui Iisus dect nvierea. Schimbarea
semnificaiei i datrii patelui tradiional rsritean s-a
realizat la Roma dupa anii 130 i s-a accentuat nvierea,
nu doar ca celebrare anual, ci i sptmnal. Frumos,
n aparen, dar acest obicei intervenit pe lng sabat
a reuit n cteva secole s desfiineze porunca lui
Dumnezeu n favoarea datinei omeneti pentru
majoritatea lumii cretine. Degeaba M cinstesc ei!"
zicea Iisus (Mc.7:6-13). Aceast descoperire a
Apocalipsei ntr-o zi de Sabat, ziua lui Christos
Dumnezeul Creator i Mntuitor, este elocvent n
favoarea nelegerii conflictului final descris n sectiunea
a IV-a, ntre semnul lui Dumnezeu i semnul fiarei.

Viziunea apariiei Christosului glorificat ( v.10b-17a)
Iisus este recunoscut de Ioan. Aceast descriere este, practic, identic cu aceea a lui Michael din Daniel cap 10,
ceea ce identific pe Michael cu Christos. Iisus este mbrcat aici ca Mare Preot n haine lungi i cu bru la piept.
Comparai efectul asupra lui Ioan cu reacia lui Daniel. [ Imagine]

Iisus vorbete (v.17b - 20 continuate cu cap.2 si 3).
Iisus este Dumnezeul cel Viu. El are Viaa n Sine
nsui. De aceea El este Marele Preot, singurul Suveran
Pontif purttor al cheilor Paradisului i Infernului.
Aceast imagine este fundamental pentru nelegerea
identitii Antichristului din Apocalipsa. Apocalipsa nu
ne aduce altceva dect cartea lui Daniel. Este doar o
mbogire, n lumina crucii i a siguranei victoriei lui
Messia.
Iisus este reprezentat ca supraveghetor al bisericilor
Lui, n timp ce comunitile cretine sunt reprezentate
prin nite sfenice (lampadare,
candelabre) . Aceasta arat valoarea
Bisericii naintea Lui, iar lumina fiind
rolul misionar al Bisericii. Cele apte
biserici pomenite aici nu erau singurele
biserici cretine, nici mcar singurele
din provincia Asia roman (Colosse,
Ierapole i altele erau vecine cu ele sau
printre ele), ceea ce ne sugereaz c
aceste apte biserici au fost selectate ca simboluri ale
totalitii Bisericii, potrivit semnificaiei numrului
apte n Apocalipsa. Este vorba de totalitatea Bisericii n
ebraica VT din Mal.2:7b, i nseamn sol (mesager,
trimis). Omul care are rspunderea spiritual, la cretini
episcopul (supraveghetorul) sau presbiterul (btrnul"),
echivalentul pastorului n sens protestant, este solul
(ambasadorul, trimisul, mesagerul) lui Dumnezeu. Solia
se adreseaz liderilor religioi pentru c ei rspund de
biseric i pentru c exemplul i nvtura lor sunt
decisive n faa poporului. Totodat, semnificaia
mesajului nu este exlusiv aplicabil ngerului". Chiar
dac ngerul unei biserici este un ambasador ireproabil
al lui Dumnezeu, el primete mesajul ca unul care are
rolul de reprezentant i transmitor (vezi si Ex. 33:1 a.
3 b). El este i primul care are obligaia de a-l aplica la
sine.
O aplicaie care s-l ocoleasc pe nger sau s se
adreseze cu prioritate bisericii i nu ngerului, nu
ndeplinete cerinele exegetice ale textului sacru.
Atentie, ngeri! Dumnezeu ine n mna Lui stelele
Bisericii, i nimeni nu le poate smulge (Ioan 10:28). Dar
ele pot cdea, se pot smulge singure i s devin ngeri
ai celui ru. Aceasta este marea tragedie a cretinismului
(Is. 14:12, Apoc. 12:1.4, Iuda 13). i nu trebuie s treac

spaiu dar i n timp, perioad dup perioad istoric,
fiindc att Ioan ct i Iisus se refer la ele n aceeai
ordine. Identitatea Bisericii nu se confund cu
identitatea istoric. Nu criteriul apartenenei la o tradiie
sau confesiune este aici simbolul sfenicului lumintor.
Singura succesiune, apostolic la care fac referin
apostolii este succesiunea spiritual, nu perfeciunea
lanului hirotonirii i nici posibilitatea dovedirii unei
continuiti evanghelice pure de la apostoli i pn
astzi.
Identificarea celor apte biserici apocaliptice cu
apte perioade ale Bisericii universale apare n principiu
la Victorinus (+303). Apoi la Beda (673-735), nvat
catolic britanic. Sistemul a fost preluat de Haymo
(sec.IX), episcop catolic de Halberstadt; Bruno de
Segni, episcop catolic italian (+1113), Beranger de
Tours, nvat francez (sec.XI), Albert cel Mare din
Colonia, savant german (+1280), Walter Brute, savant
wiclefit de la Oxford (sec. XIV), dup care se ntlnete
n mod frecvent printre protestani. n Micarea Millerit
aceasta a fost o poziie standard. Noi credem n aceast
aplicaie pentru c fiecare mesaj se potrivete nevoilor
spirituale ale timpului. Ellen White a confirmat aceast
interpretare n cartea Istoria Faptelor Apostolilor".
Toate mesajele urmtoare sunt adresate ngerilor
bisericilor. Nu trebuie trecut cu usurin peste acest
amnunt. Cuvntul grecesc (anghelos) are aceeai
semnificatie ca i n

neobservat mustrarea credinciosului nger care a
refuzat categoric nchinarea lui Ioan, ct i slabiciunea
credinciosului de a se nchina reprezentantului lui
Christos, chiar i dup ce fusese mustrat o dat (Apoc.
19:10, 22:8-9). Acest incident repetat este menionat n
Apocalipsa n legtur cu testul final din seciunea
central a Apocalipsei: nchinarea la Dumnezeul Creator
sau nchinarea la o creatur (fiara cu numr de om)?
nlarea omului (a solului lui Dumnezeu) n Biseric
este incriminat n cartea lui Daniel (Dan 11:36-37
comp. cu 2 Tes 2)
Fiecare dintre cele apte epistole apocaliptice au la
nceput un destinatar i un expeditor, dup care urmeaz
aprecieri, mustrri, avertizri i o exortaie (ndemn)
urmat de o fgduin pentru cei ce i nsuesc
mesajul. Facei un tablou n care cele apte mesaje s fie
reprezentate n paralel, observnd ce lipsete la unele
sau ce este n plus. Deasemenea, lund ca etalon pe cei
care nu sunt mustrai i notndu-i cu nota 10, dai note i
celorlalte n aa fel nct s respectai diferena dintre
ele. Observai cum Iisus se adreseaz fiecrei biserici cu
una din caracteristicile descrierii Lui din viziunea de
fond (cap.l). Observai i explicai legtura strns care
este ntre mesaj pe de o parte i modul de prezentare a
Expeditorului i fgduina final pe de alt parte.

ngerului din Efes (2:1-7)
Biserica din Efes este principala biseric din Asia pe
timpul lui Ioan, sediu apostolic" (dac se poate spune
c apostolii au avut sedii", fiind cunoscui mai degrab
ca unii care circul n interesul misiunii dect ca nite
statui episcopale. Istoria ntemeierii acestei biserici se
gsete n Fapte 18-20 i se pot gsi informaii despre ea
n Efeseni i 1-2 Timotei.
Biserica din Efes este imaginea bisericii apostolice
contemporane cu Ioan, ntre anii 31-100. Semnificaia
numelui cetii (dac acest lucru trebuie aplicat spiritual)
este acela de avnt, lansare, misiune. O biseric ce avea
un trecut i un prezent plin de statornicie, de trud
evanghelic i rezisten contra ereziilor. Dar este ciudat
c, n timp ce ura fa de erezie crete, iubirea fa de
Christos i faptele dinti, ale credinei i iubirii, intr n
Christos a hotart mutarea sfenicului primei biserici n
caz de nepocin. Dup cum romanii au luat din
templul Ierusalimului sfenicul pe care l-au mutat la
Roma, simboliznd pierderea preeminenei poporului
ales, la fel avea s se ntmple i cu cretintatea care-i
pierdea iubirea cretin. Acest principiu al iubirii este
esena legii lui Dumnezeu. Ortodoxia teologic fr
iubirea dinti este un sfenic fr lumin.
Nicolaiii (2:6) erau o sect eretic de orientare
gnostic, (Gnosticismul a fost un amestec de filozofie
greceasc neoplatonist i de idei persane, un fel de
teosofie, de curent esoteric i sincretist, un fel de New
Age". Ptrunderea acestui curent n Biseric n primele
cinci secole a dus la serioase modificri teologice i
spirituale, la reinterpretarea Evangheliei ntr-un mod

eclips. Tragedia bisericii apostolice a fost aceea c pe
msur ce iubirea dinti s-a scurtat, necazul despre
care se sper c nu va dura mai mult de o generaie ,
s-a lungit (Mat.24:12-14.21.34). Se poate vorbi despre
generaia primului avnt misionar (31-70) i, dup
cderea Ierusalimului, de o a doua generaie cretin
care pe timpul lui Ioan, nu mai reprezenta exact iubirea
dinti". Dac rcirea dragostei dinti nseamn cdere i
necesit pocin, n ciuda calitilor cretine enumerate
aici, atunci ct apostazie i nevoie de pocin este
acolo unde, calitile tipic efesene au disprut. S-a
pocit Biserica Efesean? Poate c generaia care a
primit acest mesaj l-a luat n serios. Dar ce putem spune
despre urmaii efesenilor apostolici?

alegoric, spiritist, i antiiudaist. Unii gnostici aveau
chiar idei sataniste). n ce privete moralitatea i stilul
de via, gnosticii erau fie ascei extremiti, fie libertini.
Libertinii se mai numesc i antinomieni (mpotriva legii
morale). Comentatorul baptist John Sweet spune despre
nicolaii c ei susineau, scutirea cretinilor de
cerinele legii morale. Victorinus este citat adesea
spunnd despre nicolaii c erau nite neltori
turbuleni care, folosindu-se de numele lui Nikolaos
unul dintre cei apte diaconi (Fapte 6:5), nvau c
alimentele jertfite idolilor puteau fi exorcizate i apoi
mncate, i c oricine ar comite desfru poate primi
pace n ziua a opta".

ngerului din Smirna (2:8-11).

Biserica din Smirna nu mai este pomenit n alt loc
biblic. Nu tim cine a ntemeiat-o. Se tie ns c, n sec.
II a fost o persecuie anticretina n Smirna, cu care
ocazie a fost martirizat episcopul Policarp, un pastor
care-l cunoscuse pe Ioan. Numele cetatii nseamn mir
(rin amar i parfumat). Biserica Smirnean este
tipul Bisericii dintre anii 100-313, o perioad plin de
tot felul de primejdii din afar i dinuntru, perioada de
persecuii i frmntri. Pedeapsa obinuit pentru
cretini era confiscarea averii, de aceea bogaii erau mai
nclinai spre compromis i apostazie. Declinul teologic
i moral al Bisericii devine evident n aceast perioad
n care unii tiu s rmn statornici cu orice pre, n
timp ce alii au mijloace s-i cumpere libertatea i
dreptul la o via trectoare cu preul contiinei.
Sinagoga Satanei pomenit aici se refer la
sinagoga evreiasc din timpul lui Ioan. Dar n aplicaie
secundar la perioada lungilor persecuii anticretine,
sinagoga Satanei reprezinta pe cei ce zic c sunt iudei
i nu sunt ci mint". Dac evreii din Smirna nu erau
considerai de Christos ca fiind adevrai iudei
(Rom.2:25-29), cu att mai puin cretinii care urau pe
fraii lor i neglijau poruncile lui Dumnezeu i credina
lui Iisus, urmnd interpretrile unor nvtori ameii de
filozofie i spirit pgn. Aceia urau pe evrei i susineau
c ei nii sunt adevraii evrei, dar mineau pentru c

nu erau evrei nici n sens fizic i nici n sens spiritual.
Satan este vzut n acest mesaj
ca fiind patronul evreilor
anticretini, al cretinilor care
ursc pe iudei i pe fraii lor
iudaizani", i al romanilor
care urau iudaismul i
cretinismul, condamnndu-le
deopotriv (v.10). Politica
divide et impera a fost aplicat
de romani n relaiile dintre
Sinagog i Biseric. i, n
lupta dintre tendinele
iudaizante i cele antiiudaiste n Biseric, a nvins un
neopgnism roman universal cu fa cretin.
Persecuiile romane au fost mai nti sporadice i
locale pn la anii 250. ntre anii 250-260 au fost
sistematice i generale, lovind mai ales n conductorii
Bisericii. Dar ntre anii 303-313, cezarii au lansat o
ofensiv disperat, un adevrat rzboi de exterminare a
Bisericii. Acestea sunt cele zece zile" de necaz, dup
interpretarea lui Walter Brute, nvatul wiclefit din
secolul al XlV-lea.

ngerului din Pergam (2:12-17).
Numele cetii nseamn fortrea nalt,
acropol. Biserica pergamenian, despre care NT nu
mai spune nimic n alt parte, este simbolul rezistenei
spirituale cretine dintre anii 313-538,) n Biserica
cezarilor i a episcopilor care au trdat evanghelia. Nu
este de mirare c n aceast perioad a compromisului, a
secularizrii Bisericii i
cretinrii lumii, Iisus
vede locuina lui Satan
vecin cu Biserica. Dup
cum Pergamul, n
calitate de centru al
cultului imperial, putea
fi numit pe drept, tronul
lui Satan" (vezi v.10), tot astfel Biserica anilor 313-538
a locuit ntr-o perioad a imperiului n care Satan era
prezent ntr-un mod foarte semnificativ, ca neltor
strlucit (2 Cor 11:2-4). n sec.XI, filozoful francez
Beranger a afirmat c Roma este tronul Satanei".
Dup exemplul profetului apostat Balaam care
devenise ghicitor i ispititor al poporului lui Dumnezeu,
de dragul banilor i a parvenirii, o mulime de episcopi
i nvtori libertini au influenat Biserica n aceast
perioad (Numeri 22-25, 31:8, 2Petru 2:15-22). Balaam
nseamn (n limba ebraic) stricciunea poporului"
sau nimicirea poporului", iar numele grecesc Nikolaos
(patronimul nicolaiilor) nseamn biruinta poporului".
Se pare c aici este un joc de cuvinte semnificativ.
Balak nseamn pustiitor" i poate reprezenta foarte
bine Roma cezarilor (vezi Dan.9:26-27). Aceast
doctrin nicolait care se infiltrase de mult n Biseric i
acum cauta s dicteze, era exact opusul Sinodului
apostolic (Fapt 15:19-21) care confirm n cretinism
legile iudaice despre modul n care trebuie jertfite
animalele curate, ferirea de snge, de desfru i de
lucruri jertfite idolilor, respectul fa de sabat (Fapt
15:19-21, 16:12-13. 20-21). Prin urmare, sinodul
apostolic luase hotrri destul de iudaizante". Iar aceti
nicolaii, fiind gnostici i libertini, urau aspectele iudaice
ale cretinismului, voind s se debaraseze de ele. La
iudei n-a existat un cult al morilor. Morii cu morii!"-
zicea Iisus. Dar poporul nelat de Balaam participa la
cultul morilor (Ps. 106:28.35-36.39-41) care este un
cult al demonilor (1 Cor 10:20).
njosirea sabatului biblic ca fiind o superstiie iudaic
i un semn al blestemului, a favorizat ptrunderea
celor rmai credincioi, ca i dreptul de nti-nscut al
lui Esau (Evrei. 12:15-17.22-23).
Cretinismul adevrat a fost susinut de ctre cei ce
au ncercat s se opun valului de pgnism care
invadase Biserica. Avem relatri istorice despre clerici
ca Vigilantiu de Barcelona, Iovinian i Elvidiu din
Roma, Bonos de Sardica, Udo din Mesopotamia, care
au condamnat ierarhia corupt i nclinat spre practici
pgne, cultul morilor, goana dup moate i obiecte
sfinte", monahismul, pelerinajele, priveghiurile i
multe alte obiceiuri care ncurajau mentalitatea pgn
n Biseric. Afar de aceste personaje istorice urte de
Biserica imperial, au existat grupe de cretini care se
separaser de Biseric sau care triau prea departe de
sediile principale cretine pentru a fi influenate i
subordonate. Aa au fost cretinii din Orient, din Irlanda
i nordul Italiei care au mai rezistat un timp.
Sabia din v.12 i 16 este o aluzie la pedeapsa lui
Balaam (Num.21:31-33, 31:8, Apoc.l:16,
19:21).Invaziile barbare au mplinit n sens istoric i
parial aceast profeie. Dar adevarata rsplat se lsa
nc ateptat.
Antipa, un martir din Pergamul contemporan cu
Ioan, este simbolul primelor victime ale bisericii
dreptcredincioase" imperiale. Predicarea violenei
mpotriva donatitilor din Africa, executarea lui
Priscillian din Spania mpreun cu tovarii lui, sunt
primele isprvi de acest gen. Mai trziu, isprvile au fost
i mai mari. Ura confesional dintre ortodocsi i arieni,
dintre diofizii (diofizit=cretin care susine doctrina
celor dou naturi distincte, divin i uman ale lui Iisus)
i monofizii (monofizit= cretin care susine o singur
natur n Iisus, o combinaie a celor dou), amestecat
cu ura rasial i cultural dintre romani i barbari, dintre
greci i latini, au fost ocazii n care cruzimea i-a fcut
loc n Biseric. Sfntul Atanasie cel Mare dduse tonul
punnd la cale n secret uciderea nvatei pgne
Hypatia din Alexandria. n ura fa de tot ce nu era
ortodoxie sinodal i nu se supunea nomocanoanelor,
printre evrei, pgni i eretici, adevrul cdea sub
aceleai acuzaii. Aceste practici au culminat pe timpul
lui Iustinian la Constantinopol
Observai specificul fgduinei date Bisericii din
acest timp. Mana este un simbol al grijii lui Dumnezeu,
al lui Iisus pinea vie i al testului spiritual al pzirii
sabatului (Ex 16, Ioan 6). Ceea ce este sabie pentru

pgnismului. Se pare c banchetele idolatre de la
temple se fceau n ziua soarelui", ziua pe care cretinii
ameii de gnosticism o nchinaser Domnului sub
pretextul c este ziua luminii i ziua a opta a
circumciziei cretine, ziua nvierii Domnului. Pe lng
pericolul coruperii cretinismului, persecuiile fuseser o
adevarat binecuvntare. Obiceiuri i concepii pgne
au nceput s fie tolerate n Biseric, inovaii i
explicaii noi au nceput s apar i n scurt timp,
cretinismul de mod veche a devenit intolerabil, fiind
pus la index mpreun cu iudaismul i cu pgnismul.
Biserica tolerat a devenit, destul de repede, intolerant.
Odat cu aceste simptome, ea nu-i mai merita numele
de cretin. Aa-numita succesiune apostolic devenea o
vorb goal i trecea odat cu mutarea sfenicului",
asupra

vrjmai, este man pentru credincioi. Pregtit de
ngeri i ascuns lng cele zece porunci n Sfnta
Sfintelor, mana este simbolul Cuvntului lui Dumnezeu
care nu vine prin mijlocirea preoilor, ca pinea din
Sfnta. Totodat, mana este simbolul alimentaiei
simple, necarnate, venind n opoziie cu stilul de via al
nicolaiilor care, n lcomia lor dup carne, clcau
instruciunile lui Moise i ale apostolilor (Ex 16:4, Num
11:4-10, Ex. 15:26, Ps.78:18, ICor 10:5-6.11-12.20.
Iuda 12, 2Petru 2:13). Pentru a nelege slobozenia" de
care fceau uz nicolaiii, citii cu atenie epistolele lui
Iacov, Iuda, 2 Petru 2-3 i epistolele lui Ioan.
Piatra alb este un simbol antic al eliberrii din
sclavie, al achitrii, al onorrii. Oferirea unei pietre
negre era gestul condamnrii. Adevaraii cretini au fost
nfierai ca eretici i condamnai. Dar Iisus le d un
nume nou pe care falii cretini nu-l pot cunoate fiindc
el reprezint nfierea.

ngerului din Tiatira (2:18 - 29)
Despre comunitatea cretin din Tiatira nu tim
nimic altceva. Se poate c ea s fi fost nfiinat n urma
misionarismului Lydiei, negustoreasa crestinat de
Pavel n Filipi (Fapt 16:14). Pe timpul lui Ioan, o femeie
adept a doctrinei nicolaiilor se da drept profeteas n
aceast biseric i are destul succes. ngerul", ocupat cu
evanghelizarea i cu alte activiti pastorale, nu este
destul de vigilent i este mustrat ca fiind tolerant fa de
corupie. Iisus o compar cu Izabela, regin pgn a lui
Israel care promova cultul solar al lui Baal.
Biserica din Tiatira reprezint pe cretinii din
perioada 538-1517, din noaptea spiritual a evului
mediu. Numele Tiatira nseamn jertfe grozave. Falsa
profeteas reprezint ierarhia roman care pretinde c
este mater et magistra, mama i nvtoarea tuturor
oamenilor i care s-a abtut de la nvtura apostolilor,
permind sub un val subire de ascetism i
disciplin, un libertinism analog cu al nicolaiilor.
Numele de Izabela pe care i-l d Domnul este
foarte semnificativ. Izabela a promovat un cult pgn n
Israel, nlturnd cultul tradiional al lui Yahwe. A
numit preoi i a construit temple idolatre, a lansat o
persecuie teribil mpotriva disidenilor care nu
acceptau cultul ei, n primul rnd au fost ucii profeii
lui Dumnezeu. Regele Ahab era influenabil i, cu toate
suferit timp ndelungat aceast situaie. Un necaz mare"
a venit peste popoarele cretine n msura n care s-au
lsat manipulate de aceast Biseric Izabela. Versetul 23
este un ecou sigur la Ez 23:48 (vezi contextul) n care
Ierusalimul i Samaria sunt comparate cu dou femei
necredincioase soului lor.
Ceilali din Tiatira, adic oponenii Izabelei,
reprezint pe cretinii evanghelici medievali care, n
msura cunotinei motenite sau primite din puinele
Scripturi care erau la dispoziie, au transmis cu eroism
flacra cretinismului adevrat. Ei erau acuzai ca
oamenii diavolului, dar Iisus ntoarce mpotriva
partizanilor Izabelei aceast acuzaie. Fie c s-au numit
culdei. valdenzi sau albigenzi, lollarzi, husii sau altfel,
fie c erau n Biseric sau separai de ea, aceti oameni
care au nfruntat
cele mai aspre
persecuii i au
rezistat secolelor,
au fcut o lucrare
de diseminare a
nvturii
evanghelice,
progresnd att
de mult nct au

c uneori era impresionat de oamenii lui Dumnezeu, de
regul era posedat de spiritul Izabelei.
Aceast istorie reprezint un foarte limpede tip al
evului mediu cretin n care o Biseric puternic, mai
puternic dect mpratul i dect regii europeni, a
cutat s nlture urmele cretinismului vechi,
descurajndu-i prin tot felul de mijloace omeneti sau
exterminndu-i pe adepii cretinismului evanghelic. i
dup cum pe timpul lui Ilie, perioada de secet a durat
1260 de zile (Lc 4:25, vezi i Apoc. 11:3-6, 12:6), n
cretintate a domnit papalitatea timp de 1260 ani (538-
1798; vezi explicaiile de la Dan.7: 25). n acest timp,
oamenii lui Dumnezeu erau adesea silii s se ascund n
locuri pustii, n peteri sau n ri mai deprtate,
asemenea lui Ilie i profeilor ascuni de majordomul
Obadia. Dar n ciuda aparentei nfrngeri a cauzei lui
Dumnezeu, au existat nu doar personaliti proeminente
ca Ile i profeii, ci i oameni de rnd, anonimi i
linitii, prefigurai prin cei 7000" care nu frecventau
liturghia lui Baal.
Prin Jzabela, Inspiraia ne prezint aici o imagine a
marii mprtese prostituate Babilon din cap. 17. Lux,
pretentii imperiale, blasfemii incredibile, un potir de aur
i, n acelai timp, desfru, spurcciune i vrsare de
snge. Imaginea este elocvent. Apocalipsa nu ar avea
nevoie de nici o explicaie, dac cititorii tiu puin
istorie. Expresia i-am dat vreme s se pociasc"
subliniaz lungimea rbdrii lui Dumnezeu, faptul c a

dovedit c persecuiile favorizeaz misionarismul n loc
s-l sting (v.19 b). Fr lucrarea lor preliminar,
Reforma din sec.XVI n-ar fi avut mare efect. Omenirea
nu-i d seama ct de mult datoreaz acestor oameni
modeti care au pstrat vie flacra credinei i a
dragostei cretine.
Iisus promite c va rsplti fiecruia dup faptele lui
(v.23 b) i nu dup crezul mrturisit, nici dup
apartenena eclesiastic, nici dup zelul n depistarea
ereticilor, ci dup faptele lui. Acest standard al judecii
are ntotdeauna un sens moral (vezi Mat
25:31.40.45.46). Tot ce ai fcut sau n-ai fcut aproapelui
este considerat ca fiind atitudinea personal fa de
Christos. i cine este aproapele ? Chiar i ereticul i
sectantul ? Iisus a rspuns afirmativ n Lc. 10:25-37.
Printre cei care au identificat Biserica Tiatira cu
perioada medieval a cretintii, au fost i catolicii
Ratton i Holzhauser. Ei se refer la acest mileniu
(sec.VI-XVI) ca la o epoc strlucit i nu ntunecat,
dei luxul ddea natere uneori, pcatelor Izabelei...Ei
identific acest mileniu cu acela din cap.20, pretinznd
c diavolul ar fi fost legat. Dar dac diavolul a fost legat,
de ce au fost torturati i ucii cu slbticie, timp de
secole, atia credincioi pe motiv c sunt ageni ai
diavolului i eretici ?

ngerului din Sardes (3:1-6)
Despre ntemeierea Bisericii din Sardes, deasemenea
nu tim nimic. Numele cetii este de origine lidian i
nu-i cunoatem sensul. Mesajul scrisorii se potrivete
foarte bine cretinilor din perioada Reformei i
Contrareformei, ntre 1517-1798 (ntre nceputul
Reformei lui Luther i lovitura dat papalitii dup
Revoluia Francez). Exist un secret al aprecierii pe
care o face Iisus. Biserica din Efes era plin de caliti,
dar a fost mustrat pentru faptul c mergea n regres.
Biserica din Tiatira n-a fost destul de vigilent contra
ereziei, dar faptele ei mergeau n progres. Biserica din
Sardes ns, este plafonat spiritual, lipsit de vigilen,
imperfect n fapte, cu hainele mnjite i nu-i mai
amintete de principiile Evangheliei aa cum le-a primit.
i ali credincioi englezi, fratii Wesley i muli alii.
Micrile ntemeiate de ei au fost persecutate n
interiorul Reformei. Acetia, la rndul lor, dei au venit
cu o mai mare msur de toleran i iubire de adevr,
i-au construit crezuri-standard care au ngheat nainte
de a se ajunge la o unitate cretin sau la credina curat
predicat de apostoli. n ciuda principiului sola
Scriptura, protestantismul a tolerat n practic i chiar n
credin datini romane dintre care, cele mai rspndite
sunt: serbarea duminicii n locul Sabatului biblic,
credina n nemurirea natural a sufletului i n chinurile
venice ale iadului, credina n predestinaie, unirea
bisericii cu statul, persecutarea disidenilor i altele.
Nu toate curentele protestante manifest toate

Este moart spiritual, dar n mod paradoxal i merge
faima de biseric vie... n timp ce catolicul Ratton a
recunoscut n Biserica Sardes catolicismul dintre anii
1545-1850 (prin prisma persecuiilor anticatolice!),
protestantul Dr. Th. Gill (1748) a aplicat mesajul
scrisorii la timpul su, artnd c epoca aceasta a
nceput n sec. XVI i se apropia de sfrit. Cei mai
muli interprei protestani ns, preferau s vad n
cretintatea Reformei, Biserica din Filadelfia creia nu
i se aduc reprouri. Chiar aceast preferin este
suspect.
Nu comparm Bisericile Reformei cu Biserica
Roman. Dar n comparaie cu rezistena de secole i
progresul micrilor prereformatoare medievale,
protestantismul s-a plictisit de Reform destul de
repede. Dup ridicarea spectaculoas a unor
personaliti ca Luther, Zwingli, Calvin, Knox i alii
(care au fost nceptorii unei reforme evanghelice i
prinii unor biserici reformate naionale i
internaionale), urmaii au btut n cuie crezuri ca i
bisericile istorice, s-au mulumit cu un cretinism
formalist, o religie de stat mai convenabil dect jugul
papist. Iisus era nlat n crezuri dar absent din via.
Deaceea a fost necesar s apar ali reformatori n
interiorul Reformei, care s continue opera revenirii la
cretinismul apostolic. Aa au aprut Menno Simmons,
Oswald Glait, Ludwig Spener, contele Zinzendorf,
baptitii

carenele amintite mai sus. Unele s-au corectat cu
timpul, altele i-au prsit principiile i viaa de la
nceput. n orice caz, spre sfritul sec. XVIII,
protestantismul era ros de raionalism, misticism, deism,
secularism i lncezeal spiritual. Totui, unele din cele
mai frumoase capitole din istoria Bisericii au fost scrise
de protestani, att n sec.XVI ct i mai trziu. Biserica
Roman a ncercat deasemenea s se reformeze, dar
Reforma ei a fost ndreptat mpotriva Reformei
evanghelice, denumit astfel Contrareform.
Pentru a nelege aprecierea Mntuitorului, este
necesar s comparm faptele ngerului din Sardes cu ale
celui din Tiatira (2:19, 3:2). Cel din Tiatira a progresat
n fapte bune, cel din Sardes are fapte nedesvrite
(Iacov 2:26, Ev 9:14). Textul grecesc spune c faptele
ngerului din Sardes nu sunt depline naintea lui
Dumnezeu. Teoria ndreptirii strict forensice, (doar
socotit neprihnit, nu i fcut neprihnit!) este aici
mustrat prin referirea la hainele albe nemnjite. Cine va
fi ndreptit la judecata divin? Cel ce va birui! Este
cineva predestinat la mntuire? Nu, chiar i cei scrii n
cartea vieii pot fi teri de acolo, dac nu vor fi gsii
printre biruitori. ngerul sardian este mort spiritual.
Nume de mort n cartea vieii! Iat, aici, necesitatea
judecrii casei lui Dumnezeu", lucru pe care cei mai
muli protestani nu-l admit (v.4-5).

ngerului din Filadelfia (3:7-13)
Despre Biserica Filadelfian din timpul lui Ioan nu
tim nimic n afar de cele scrise aici. Dar aceast
scrisoare reflect perfect condiia adevrailor cretini
din perioada 1798-1844 (de la umilirea papalitii pn
la nceputul Judecii). Filadelfia nseamn, n grecete,
iubire freasc. Aceasta este perioada marilor treziri
evanghelice moderne, perioada nfiinrii societilor
misionare, a societilor biblice; perioada micrilor de
temperan, a reformelor n educaie i a trezirii
interesului pentru profeia din Dan. 8:14. Este biserica
unei singure generaii care, fiind impresionat de o serie
de semne cosmice, politico-religioase i sociale, a crezut
c revenirea lui Isus va avea loc n acea generaie i s-a
pregtit pentru acest eveniment prin pocin, via
cretin i un misionarism activ. Solia filadelfian
n toate aceste micri de mai sus, s-a accentuat
importana sfritului celor 2300 ani din Dan. 8:14 ca
fiind timpul Judecii de apoi. Pe atunci toat lumea
protestant credea, ca i astzi, c Judecata are loc odat
cu venirea lui Christos. De aceea, aceti credincioi care
ateptau venirea lui Christos au fost numii (n America)
adventiti. n afara americanului Miller au fost multi
alii care, fie c erau de acord cu adventitii, fie c aveau
alte opinii, au accentuat sfritul celor 2300 zile din
Daniel n jurul anului 1844. Unii ns prevedeau alte
evenimente pentru aceast dat (convertirea lumii i
nceputul mileniului nainte de venirea lui Iisus) iar alii
credeau c mai este posibil pocaina i n timpul
mileniului, dup venirea lui Iisus n 1844. De aceea,
predicarea lor nu a fost destul de eficient. n micarea
subliniaz ideea revenirii lui Iisus. Acest lucru este o
dovad n plus asupra justeei aplicaiei celor apte
biserici la perioadele istoriei bisericeti universale (v.ll)
O serie de oameni ai lui Dumnezeu, pastori,
evangheliti sau laici din diferite biserici au fost
impresionai n mod deosebit de faptul c perioada
profetic cea mai lung din Dan.8:14, referitoare la
Judecat, urma s se mplineascn civa ani. Aceast
nelegere i-a determinat s se scoale i s trezeasc i pe
alii, chemnd sufletele la pocin. A fost o micare
interconfesional n care Spiritul lui Dumnezeu a fcut
lucruri mari. Dac Reforma sec. XVI a rmas mai
proeminent n istoria Bisericii dect redeteptrile
adventiste din sec. XIX, acest lucru se datoreaz faptului
c oamenii sunt nclinai s laude mai mult ceea ce are
strlucire pmnteasc. Reforma fusese n acelai timp o
micare politic, fusese susinut de personaliti
politice i guverne pmnteti i a atras n mod natural
populaiile din diferite state care au trecut la reform n
mas. Cam la fel cum s-a fcut cretinarea unor triburi i
popoare n secolele IV-VI. n plus, Reforma nu se
adresa individului ca persoan cu voin liber. Botezul
pruncilor i confuzia dintre biseric i stat/naiune
determina un cretinism popular lipsit de acea pietate
cerut de Noul Testament. Naterea din nou i libertatea
de contiin sunt domenii practic necunoscute ntr-un
asemenea tip de cretinism. Prin contrast, trezirile din
sec. XIX au adus exact ce lipsea perioadei sardiene
(protestante): faptele desvrite, faptele credinei
(v.8.10). Dei are puin putere i este dispreuit de
cretinii cu numele, cretinul filadelfian pzete
cuvntul Domnului.
Istoria trezirilor din aceast perioad este prea
bogat pentru a fi descris aici. Amintim doar faptul c
aceste treziri au avut loc n special n bisericile
protestante americane, britanice i europene, avnd
unele influene i asupra unor zone catolice sau din
orientul necretin i n coloniile engleze. Bisericile cele
mai micate de aceste treziri au fost tocmai cele care, n
perioada anterioar reprezentaser variante mai
profunde i mai personale ale Reformei: baptitii,
pietitii i metoditii. Credincioii acelei perioade au
neles c triau n epoca filadelfian. Pe continent,
nvai protestani asemenea lui Gaussen, Jung-
Stilling, Hentzepeter; n Britania, Edward Irving i
alii; n America, o serie de pastori dintre care cei mai
millerit ns, nu se atepta o a doua ans milenial
pentru cretini sau pentru evrei. Aceasta fcea ca
predicarea pocinei s fie eficient. Muli necredincioi
i cretini lumeti s-au alturat bisericilor americane n
urma predicrii lui Miller i a asociailor lui.
Bisericile au fost favorabile, la nceput, acestui
curent, dar n anii 1843/1844 s-au opus categoric
adventismului, excomunicnd pe adepii lui Miller.
Cnd n anii 1843/1844 a avut loc acea mare i repetat
dezamgire, cnd Iisus n-a venit aa cum atepta acea
prim generaie de adventiti, lumea protestant a
nceput s ridiculizeze tot mai mult aceast micare.
Pn astzi istoricii protestani o privesc ca pe o micare
fanatic, o fals profeie. Dar de ce am blama pe aceti
oameni care ateptau pe Iisus n generaia lor, cnd
nsui Iisus promisese revenirea n aceeai generaie
(Mat.24:34), i cnd Biblia arat c adevaraii cretini
ateapt i grbesc revenirea lui Iisus care este
condiionat tocmai de aceast predicare a iminentei
reveniri a lui Iisus (Mat.24:14, 2 Petru 3:12)? . i dac
Miller este blamat ca profet fals pentru c a prezis c n
anul 1843/1844 va veni Iisus si profeia nu s-a realizat,
ce se poate spune despre teologii protestani care
ateptau convertirea lumii i nceputul erei pcii n acel
an? Faptul c sperana celor din urm nu s-a realizat, n-a
scandalizat pe nimeni. Deosebirea este c predicarea lui
Miller implica pocin, n timp ce calculele altora
(deasemenea corecte, dar greit aplicate) nu cereau
pocin.
Cnd eecul nelegerii omeneti a venit, blamul a
czut asupra celor mai lipsii de aprare. Au fost expui
n faa contemporanilor i a istoriei ca nite neltori.
Calculul lui Miller fusese greit... Prin urmare, adepii
lui Miller se pociser degeaba!"...Aceast atitudine
ostil fa de adventismul anilor 1840-1844 este vzut
n profeie ca venind din sinagoga Satanei, de la cei ce
ziceau c sunt cretini sau protestani i nu erau, de la
cei ce rmseser cu faima de cretini plini de via, dar
erau mori.
Iisus deschide aici, n faa filadelfienilor, n calitate
de Mare Preot, ua Sanctuarului ceresc (comp. v. 7-8 cu
Apoc.4:1, 11:19). El este Cel Sfnt i Adevrat,
Stapnul Judector din Apoc. 6:10-11. Comparai
asemnarea izbitoare dintre Apoc.6:10-11 i Dan.8:13-
14. Este clar c judecata nceput n 1844 este n
favoarea poporului lui Dumnezeu i mpotriva celor ce

proemineni au fost: baptistul William Miller, Joshua
Himes [cit. Giosua Haimz] din biserica Christian
Connection", metodistul Charles Fitch, episcopalianul
Henry Dana Ward etc. au fost n acelai timp interprei
ai profeiei din Dan.8:14 i predicatori ai redeteptrii
spirituale. Dar muli predicatori din acel timp au fost
laici.
Micarea a fost puternic influenat de Spiritul
Sfnt. n Suedia a aprut ca un fenomen social
neobinuit. Adolesceni, copii ai unor credincioi pietiti
care fuseser arestai pentru c se abteau de la normele
bisericii de stat (luterane), predicau pretutindeni,
continuu i fr s poat fi oprii, cu un zel
nemaintlnit. Ei se refereau la sfritul iminent al lumii,
la judecata lui Dumnezeu i la pocin. Efectul era
foarte puternic: adesea crciumarii i transformau
localurile n ceva mai util i se ntorceau la Dumnezeu.
Acest fenomen despre care presa suedez a acelui timp a
fcut mult vlv a fost cunoscut sub numele de
maladia predicrii", deoarece medicii au observat c
adolescenii predicatori erau nsoii de unele fenomene
fizice neobinuite i controlai de o putere pe care ei n-o
puteau explica

zic c sunt iudei i nu sunt". Prin ua deschis n Sfnta
Sfintelor, cretinilor din timpul sfritului li se poate da
mai mult putere. Cheile pe care le ine n mn Marele
Preot Iisus, sunt acel (drept) necurmat de Mijlocitor i
Judector pe care nici un pap nu i le poate smulge cu
adevrat.
Rbdarea din v.10, potrivit limbii greceti, ar trebui
neleas ca statornicie, perseveren, struin, nu
numai ca rbdare. Deci pzirea cuvntului rbdrii lui
Iisus" nseamn pzirea poruncii lui Iisus de a rbda i a
persevera. Expresia te voi pzi de ceasul ncercrii",
este aici o traducere greit. Ar trebui tradus Iisus n-a
fgduit nimnui scutirea de ncercri, ci ajutorul de a
iei cu bine din ele. Aceast propoziie ar trebui s se
traduc: te voi pzi n ceasul ncercrii". Aceast
ncercare care va veni peste ntreaga lume, nu poate fi
dect necazul cel mare care precede imediat revenirea
lui Iisus. n limbajul lui Ioan i al lui Iisus, acest
eveniment era ateptat s aib loc n curnd (Apoc.
1:1.7, 22:7.10-12.20). Cununa din v. 11 este pentru cei
ce au iubit adventismul, solia revenirii lui Iisus (2 Tim
4:7-8).

ngerului din Laodicea (3:14-22)
Biserica laodiceean a fost ntemeiat, dup ct se
pare, de Epafroditos (Epafras), un colaborator al lui
Pavel, care a evanghelizat i Colosse i Ierapole (Col. 1
i 2:1-4). Pavel trimisese laodiceenilor o epistol, dar
liderii lor au preuit-o" att de mult nct nu s-a pstrat
pn astzi (Col.4:16), ceea ce s-a ntmplat i cu alte
epistole. Un mesaj foarte potrivit le-a fost transmis apoi
prin Epistola ctre Coloseni. Efectul ? Nu-l cunoatem.
Dar, peste o generaie, acest ultim mesaj inspirat pe
care-l transmite Iisus prin Ioan i gsete ntr-o situaie
spiritual mizerabil. Dintre toate cele 7 scrisori, aceasta
este cea mai plin de reprouri i lipsit de aprecieri. Pe
cine reprezint ?
Cuvntul grecesc este format din -
laos (popor, mulime) i - dike = regul, obicei,
dreptate, justiie, drept, proces, sentin, judecat,
pedeaps, rzbunare. Lsm cititorilor plcerea de a
descoperi, printre aceste cuvinte, sensul cel mai potrivit
pentru condiia Bisericii din timpul sfritului. Cnd
Miller crezuse c venirea timpului judecii n 1844
Iisus. A plecat cu prere de ru, dar pentru
totdeauna. Textul grecesc ar trebui tradus astfel:
i nu tii c tu eti acel nenorocit, jalnic, srac, orb i
gol..." Prin urmare, ngerul laodicean este obinuit cu o
asemenea solie, dar o aplic altuia, altora. Pastorul este
foarte dispus s-o aplice unei majoritati vagi, membrii
sunt grbii s aplice mesajul la pastor, cretinii i acuz
preoii i preoii acuz pe toat lumea. O confesiune
acuz pe alta. n fine, cine e gata s fie cntrit n
balana acestui mesaj ? Nici nu mai conteaza pentru cine
a fost scris. Nu tii cTU eti acela!".
Acest repros divin asupra Bisericii moderne va
putea fi ridicat numai de Spiritul Sfnt. Dar Spiritul lui
Christos nu va veni asupra celor nepocii, care se
autojustific. Cnd flacra persecuiilor i a ultimului
test profetizat n Apocalipsa va veni, cnd cldura,
clocotul unei Cincizecimi finale se va manifesta n
Biseric, unind n Christos pe toti cei atrai de crucea
Lui, atunci Biserica va fi ieit din starea laodicean. Unii
nseamn revenirea lui Iisus, el se nelase asupra
revenirii lui Isus, dar nu se nelase cu privire la
calcularea sfritului celor 2300 zile-ani n 1844, nici cu
privire la venirea judecii. Un singur lucru nu era
neles n lumea cretin, cu privire la aceast judecat:
c faza ei decisiv, care pronun sentina asupra
destinului venic al tuturor, se desfasoar nainte de
revenirea lui Iisus. Cnd El va veni ca mparat i
Salvator al aleilor Lui, El va aduce rspltirile hotrte
n timpul judecii (Apoc.22:12. vezi i explicaiile de la
Dan. 7si 8).
Biserica laodicean este o prefigurare a Bisericii
moderne. Ea reprezint pe cretinii purttori de lumin
din timpul sfritului, de la nceputul Judecii n cer i
nceputul micrii adventist-sabatiste pe pmnt (1844)
i pn la revenirea lui Iisus. Este timpul judecii n cer
i timpul vestirii Evangheliei venice i a Judecii pe
pmnt (Ap 14-6-11), cel mai critic i mai solemn timp
din istoria Bisericii universale. Timpul n care
Dumnezeu a dat Bisericii cele mai largi posibiliti; i
totu i este un timp de mediocritate spiritual, de
compromisuri, de secularizare, apatie, dublate de o
fatal mulumire de sine. Se refer acest tablou numai la
cretinii din bisericile populare? Nu! Ingerul-stea i
biserica sfenic sunt aici purttorii de lumin ai lui
Dumnezeu. Aceste simboluri se refer la cretinii care
susin nvtura Bibliei i o rspndesc altora, care
alctuiesc confesiuni, biserici, societi, micri i alte
instituii, sau aparin unor biserici tradiionale care ns
sunt moarte spiritual, se laud c sunt bogai n
cunotin, experien, spiritualitate, dar nu-i cunosc
adevarata stare. Unii dintre cretinii actuali recunosc c
ei sunt Laodicea, ultima biseric". Dar aceasta
recunoatere implic i rspunderea cercetrii de sine i
a primirii mesajului acestei scrisori unice. Nici un alt
mesaj nu poate nlocui solia scrisorii laodiceene pentru
cretinii de astzi. Unii dintre noi ar dori s restrng
aplicabilitatea mesajului n exclusivitate la AZS.
Permitei, v rog i altora s se vad aa cum sunt:
sraci, mizerabili, orbi i goi. ngerul" purttorii de
cuvnt ai lui Dumnezeu din orice confesiune au n egal
msur nevoie de redeteptare i reform n spiritul
filadelfian i chiar mai mult dect att.
Ellen White care a aplicat n mod constant solia
laodicean la Biserica pe care a servit-o toat viaa, a
declarat c aceast solie trebuie proclamat i altor
vor rmne pentru totdeauna prizonieri ai Babilonului
lumii, alii vor rmne scrii n cartea vieii ca ceteni ai
Ierusalimului ceresc. Mielul ceresc Se va cstori cu
mireasa Lui, Ierusalimul, iar rivala Babilon, falsa
pretendent, va primi cele apte urgii.
n ciuda teribilei mustrri i a sentimentului de
dezamgire care se degaj din cuvintele Martorului
Credincios, nimeni nu trebuie s cread c lucrarea lui
Dumnezeu se va prbui. Aa slab i defectuoas,
Biserica este singurul obiect de pe pmnt asupra cruia
Dumnezeu i ndreapt ntr-un sens deosebit, suprema
Sa iubire " (AA 12). Laodicea este, totui, ultimul
sfenic care lumineaz lumea i ngerul ei este ultima
stea. Este steaua Evangheliei judecii.
Te sftuiesc. Aceast oapt a iubirii lui Christos,
un sfat dat n aceast condiie, dovedete c exist
speran pentru Biserica modern, dac este dispus s
primeasc oferta lui Christos de mpcare i de
acceptare a adevratelor valori. Dei valorile spirituale
i viaa venic sunt att de scumpe nct nu se pot
cumpra cu nimic, credinciosul este invitat s le
cumpere, adic s cheltuiasc ceva pentru ele (Mat.
13:44-46, 25:9-10, Is 55:1). Ct anume s dea?
Dumnezeu vorbete aici n limbajul omenesc. Cetenii
laodiceeni erau n mare parte comerciani de textile i
colir frigian, muli erau coloniti evrei i sirieni pricepui
n comer. Umil i rbdtor, ncrcat cu veminte de un
alb sclipitor, cu aur i colir ceresc, Negutorul divin
ateapt i bate la ua ngerului laodicean. Ce valoare au
mrfurile Lui i ct vrea pe ele?
Aurul curit prin foc este n Biblie un simbol al
credinei i iubirii, sau al credinei care lucreaz prin
iubire (1 Pet 1:7, Gal 5:6, 2 Pet 1: 4-9). De circa 17 ori
credina i iubirea se gsesc alturate n scrierile lui
Pavel. Focul este, n acest caz, simbolul ncercrilor care
curesc sufletul (1 Pet 4:12-14, Mal 3:3-4). Ele nu
trebuie cutate, fiindc vin ca o reacie a lui Satan i a
celor nepocii atunci cnd ne consacrm lui Christos.
Dac refuzm pe Christos i ocolim ncercrile lund-o
pe un drum strmb, vom rmne lipsii de bogia
caracterului ceresc. Pentru aceste valori trebuie s
cheltuim din noi nine.
Hainele albe sunt simbolul dreptii lui Christos, al
nevinoviei, sfineniei, desvririi Lui pe care ne-o
ofer prin credin. Celor ce se ncred n El, Iisus le d
nevinovia Lui neptat, socotindu-i ca i cum n-ar fi
biserici... tuturor celor ce pretind a fi cretinii....i
oriunde Providena deschide calea (6 T 77, 7BC964)."
Fr a confunda biserica laodicean cu Babilonul, este
clar c Laodicea reprezint nu numai pe poporul lui
Dumnezeu care a ieit din Babilon", credincioii
ntreitei solii ngereti" din Apoc.14., ci i pe aceia care
nc nu au ieit din Babilon. Acetia lumineaz i ei
acolo unde sunt, n Babilonul confesiunilor rtcite.
Ellen White arta c, n ciuda ntunericului spiritual n
care au czut aceste biserici, majoritatea adevrailor
urmai ai lui Christos se aflncn ele,"... cea mai
mare parte, n diferitele confesiuni protestante" i un
mare numr n bisericile catolice"...(GC 390, 383. 3SM
386).
Iisus se prezint ca fiind Amin (adevrat,
credincios) fa de promisiunea Lui solemn de a reveni
i fa de toate promisiunile (Ap. 1:7, 22:20, 2 Cor
1:20). Calitatea de martor credincios face aluzie la
judecat, dar i la mrturia Lui pentru Biseric
(Apoc.l2:17, Apoc.l9:10 up). El este Principiul creaiei
lui Dumnezeu ( - arhhe= origine, principiu,
principe, cpetenie, cauz, temei, temelie). Inspiraia nu
vrea sa ne spun ca Iisus ar avea un nceput, deoarece El
are viaa n Sine nsui (Ev 7:3, Apoc :8), ci El este
Acela prin care a fost creat lumea i care este capul
ntregii creaii, Capul Bisericii i Capul universului
ntreg (Col 1:15-20, Ef 1:20-23).
Prin simbolul apei cldue sunt reprezentai cei ce
rmn mulumii cu propria temperatur spiritual. Ei
cred c au stat suficient la flacra comuniunii cu Iisus i
nu vor s sporeasc n clocot spiritual. Sau au fost
cndva plini de efervescena iubirii dinti, asemenea
efesenilor, dar s-au mai rcit. Ei poate gndesc c merg
pe drumul echilibrului spiritual, ferindu-se de zelul
fanatismului sau de rceala spiritual a lumii, dar
confuzia lor ntre analiza psihologic i cea spiritual
poate fi fatal. Adjectivul cldicel (ncropit) implic
senzaia de vom pe care o d apa cldu. Aceasta
nseamn lipsa de consacrare, indiferena spiritual,
formalism, iubire de lume, necredin, experien
religioas lipsit de via i de gust. Iisus pronun o
sentin sigur asupra celor ce se mulumesc cu
cretinismul lor, fr s se osteneasc s neleag i s
aprecieze n practic religia lui Christos. Cei ce rmn n
aceast mediocritate spiritual vor fi vrsai din gura"
Domnului, adic atunci cnd numele lor va veni la
pctuit niciodat i ntrindu-i mpotriva pcatului prin
prezena Spiritului Sfnt. (Iov 29:14, Gal 3:27, Fi 3:9,
Gen. 3:7.21, Is 59:6, 64:6). Ruinea goliciunii spirituale,
a contiinei vinovate trimite la episodul din Gen.3.
Pcatul aduce goliciune spiritual care nu poate fi
acoperit de nici o estur omeneasc. Moralismul i
legalismul nostru, ritualismul i cretinismul nostru de
dou parale, onorabila noastr etic i etichet,
cumsecdenia noastr de toate zilele, nu vor putea
acoperi goliciunea unui singur pcat.
Colirul oferit de Isus este pentru privirea
spiritual, pentru vindecarea contiintei orbite de pcat
i de sublinierea standardelor proprii (Mat 6:22-23).
Numai nelepciunea i discernmntul care vin din
studiul Cuvntului lui Dumnezeu i iluminarea
Spiritului Sfnt pot vindeca ochii contiinei noastre
pentru a distinge clar binele de ru. Standardele
societii sau ale emoiilor personale sunt fcute pe
msura pctoeniei umane, sunt coborte la nivelul
omului pctos.
Pe aceia pe care-i iubesc i mustru Eu i-i
pedepsesc." Accentul cade n textul grecesc pe
cuvintele subliniate mai sus. Astfel Mntuitorul arat c
aceast scrisoare att de amar pentru contiina
cretinului modern este o manifestare sigur a iubirii
Lui. De aceea mustr pentruc iubete. Pentru iubire,
Iisus folosete aici verbul ( ) - fileo care se refer la
iubire afectiv, prietenie, dragoste, srut. Este vorba de
mustrarea duioas i ndurerat a unui printe (Ev 12:5-
11). Fii plin de zel (de clocot spiritual) n a te poci!
Mntuitorul nu se refer aici la o pocin cldicic. Aa
ceva s-a mai fcut. Termenul - metanoia
(pocin) a ajuns s nsemne metanie (de aici, mtnii),
o temenea care s mint contiina. O pocin, dou
pocine, trei, patru,... Pocina nu este o pedeaps
disciplinar, canonic, nici un exerciiu emoional, ci o
ntoarcere decisiv i definitiv de la pcat cu ajutorul
Aceluia care i-a nceput misiunea predicnd:"S-a
mplimt vremea! Pocii-v i credei n Evanghelie,
cci mpria cerului s-a apropiat!" (Mc 1:15). ngerilor
din bisericile anterioare li s-a spus, simplu: Pociete-te!
Dar laodiceanul este sftuit s fac o pocin zeloas,
fiindca el e mulumit cu pocina fcut. Exist o
pocin de care trebuie s ne pocim"spunea Ellen
White.
Eu stau la u i bat. n timp ce Iisus a pus n faa
judecat, Iisus nu va putea mijloci pentru ei i numele
lor va fi ters din cartea vieii. Acest lucru se va da pe
fa n timpul manifestrii vizibile a lui Antichrist (2 Tes
2:10-12, Apoc 13:8-10) Dintre cele zece fecioare din
parabol, cinci rmn afar n noapte. Poporul lui
Dumnezeu va fi ncercat n cuptorul de foc... i marea
parte a acelora care par acum autentici i veritabili, se
vor dovedi atunci ca metal de rnd"
Adjectivul rece se refer la cei strini de
Evanghelie, fr speran i fr Dumnezeu n lume,
necredincioi. Ellen White spune c lui Dumnezeu I-ar
fi plcut mult mai mult ca falii credincioi s nu fi
primit niciodat numele Lui, dect snele i pe
credincioi i pe necredincioi" (1T180). Constatarea c
exist mai mult speran de schimbare pentru cei ce n-
au cunoscut niciodat pe Dumnezeu dect pentru cei ce
se plictisesc de Evanghelie, este cutremurtoare.
Aceast cercetare n lumina veniciei i n claritatea
evidenei Legii lui Dumnezeu, care este mai presus de
contiina noastr, aceast topire de sine n lumina crucii
de pe Calvar i a privilegiilor spirituale acordate, este un
serviciu divin care nu mai are astzi cutare.
Descrierea ngerului laodicean ne aduce n minte
ecouri din alte locuri biblice, dintre care cel mai tipic
caz este al tnrului bogat care se mndrea cu bogia
lui i cu pzirea tuturor poruncilor, din copilarie,
creznd c nu-i mai lipsete nimic. Dar nu avea
desvrirea care se afl n spiritul legii, n iubire.
Semnificativ este i faptul c Iisus l-a privit cu iubire
(Mc 10: 17-22). Toate aceste elemente se regsesc n
solia laodicean. Orice cretin care nu pzete nici
mcar litera celor zece porunci amintite de Iisus, ar
trebui s se priveasc n oglinda acestei scrisori i s se
ntrebe dac recunoaterea propriei srcii spirituale este
suficient. Dar daca cineva crede c le pazete pe toate
i a uitat spiritul legii, dac crede c Iisus accept ceva
mai puin dect primirea neprihnirii Lui i consacrarea
total, se nal. Iisus n-a cerut tuturor cretinilor s-i
vnd averile. Dar celor pe care i-a chemat ca apostoli ai
Lui, le-a cerut s lase totul i s-I urmeze. Iisus a cerut
acestui tnr fariseu, lider al poporului iudeu, s dea tot,
pentru c voia s-i ofere totul. De aceea l-a privit cu
iubire. Dar el a iubit mai mult bunurile pmnteti i s-a
mulumit cu sfinenia proprie. El a plecat de la

credincioilor din timpul sfritului o u deschis (v.7-
8), ei i pun nainte o u nchis... Cheile uii de sus
sunt numai la El, dar cheile uii de jos, cheile bisericii
noastre, ale
familiei
noastre, ale
inimii
noastre, sunt
la noi. Dac
aude
cineva...
Celelalte
biserici
fuseser o
singur dat
atenionate
cu privire la
auzirea
cuvintelor lui Iisus. Dar laodiceenilor li se spune de
doua ori: Daca aude cineva" i Cine are urechi s aud
ce zice bisericilor Duhul". Cuvintele subliniate arat
adresa final a soliei. Cui se adreseaz mesajul? Oricui
l aude. Tuturor bisericilor care sunt sensibile la glasul
Spiritului Sfnt. Iisus bate, dar nu deschide. Tu trebuie
sa-I deschizi. Intrarea lui Iisus n viaa noastr este
descris aici n limbajul unei comuniuni de familie. Se
apropie noaptea lumii i Iisus dorete s ia masa de
sear n casa laodiceanului. Ce-I poi oferi? Ce-i poate
oferi? (Ioan 14:23, Cnt 7:13).
Versetul 21 pronun fgduina Marelui Biruitor
pentru lupttorii laodiceeni. A birui cum i Iisus a biruit,
nseamn a ajunge la tronul lui Dumnezeu, dup cum i
Iisus a ajuns (Mat 19:27-30, Lc 28:22-30, Apoc.2:26-27,
5:5, 6:2, Ioan 17:33, Rom.8:17-37, Ioan 15:10).
ndrznii, Iisus a biruit lumea! El a pornit biruitor i ca
s biruiasc. i cei chemai, alei i credincioi, care
sunt cu El, deasemenea vor birui (Apoc 17:14).

Mielul si cartea cu sapte peceti

Viziunea de fond ( cap.4-5)
a. Descrierea tronului lui Dumnezeu in Sanctuar ( cap.4)
V.l. O usa deschisa, intrarea n Sfnta" . Vezi
prezenta sfesnicului" (cu cele sapte candele) n v.5.
Cele sapte duhuri ale lui Dumnezeu"
sunt un simbol al Spiritului Sfnt n
toata plinatatea Lui si n diversitatea
darurilor si manifestarilor Lui. Duhul
lui Ilie, Duhul lui Elisei, Duhul lui
Christos, sunt acelasi Spirit Sfnt.
Sanctuarul lui Dumnezeu nu are dect
aceasta lumina. Nu primeste lumina din
afara.
Curcubeul, simbolul legamntului (Gen 9:13, Is
54:9-10, Ez 1:28). Difractia
luminii n picaturile de ploaie,
simbol al manifestarii dreptatii
lui Dumnezeu n har (Ed 115,
COL 148).
Cei 24 de prezbiteri. Dupa
tipul capeteniilor preotesti sau al muzicienilor sefi de la
templu? (1 Cr 24:4-19, 25:1.31). Referinta eschatologica
- Is.24:23. Identificarea cea mai probabila: sfintii care au
inviat odata cu Iisus (Mat.27:52-53, Ps.68:11, Ev 1:9).
De la Abel pna la Ioan Botezatorul. Numarul 24 este
simbolic aici, ca si numarul celor sapte duhuri sau al
celor patru heruvimi. Numarul atrage atentia asupra
rolului lor ca preoti reprezentanti ai tuturor sfintilor de
pe pamnt care sunt, la rndul lor, preoti (Apoc 1:6, 5:8)
Cele patru fapturi vii. Simbolul ngerilor
acoperitori care sunt strajerii tronului lui Dumnezeu.
Comparati cu Ez 10:20, Ez 1:5-14, Is 6:1-2. Observati
deosebirile. In mod evident, sunt viziuni diferite ale
aceleiasi realitati invizibile. Realitatea nu imaginea
exacta a viziunii. Limbajul viziunii este simbolic. Nu
exista fiinte inteligente create altfel dect dupa chipul
lui Dumnezeu" (Gen. 1:25-26). Viziunea cereasca ni le
prezinta ntr-o imagine simbolica, ntr-un limbaj
cunoscut n antichitate. Chivotul-tron din Sfnta
Sfintelor era aparat" de doi (mai trziu patru) heruvimi
de aur, ca si poarta paradisului din Eden, si era purtat de
erau reprezentate prin tauri naripati cu chip de om sau
combinatie de leu, om si vultur. Acelasi limbaj
mitologic este reprezentat de sfinxul egiptean. In
mitologia greaca, strajerul zeilor (Argus) este o fiinta
fantastica cu o suta de ochi simbolul vigilentei. Nu este
greu sa vedem ca, prezentnd aceasta imagine,
Dumnezeu a vorbit oamenilo intr-un limbaj omenesc
cunoscut de ei. Asemenea chivotului din Sanctuar,
tronul lui Dumnezeu este descris
ca fiind mobil si portabil (1 Cr.
28:18). Heruvimii si serafimii nu
trebuie ntelesi ca fiinte de
natura diferita (prin numarul
aripilor, al ochilor, sau prin
nfatisare), ci sunt descrieri diferite ale spiritelor
slujitoare" ale lui Dumnezeu n favoarea oamenilor,
numite, de regula, ngeri (soli) Ev 1:14)
Numarul patru este aici un indiciu asupra rolului
lor si, totodata un simbol al universalului. Heruvimii
reprezinta pe ngeri ca model misiologic, eclesiologic si
liturgic al Bisericii. ngerii" bisericilor sunt purtatori ai
tronului, ai slavei Domnului pe pamnt, asa cum trebuie
sa fie solii Lui omenesti de pe pamnt (Num 10:33). Mai
mult, ngerii conduc misiunea Evangheliei vesnice pe
pamnt. Solii omenesti nu au nevoie de a inventa o
organizatie originala, ci doar sa se ncadreze n spiritul
si structura celei ceresti. Altfel, unii ar duce chivotul
ntr-o directie si altii ar trage n directie divergenta, sau
l-ar lasa n seama boilor, asemenea lui Uza.
Cele sase aripi sunt doua care simbolizeza zborul,
rapiditatea mplinirii misiunii; si patru care simbolizeaza
manifestarea respectului n nchinare (Is.6:2). Este inutil
sa mai comentam aplicatia. Doxologia acestor heruvimi-
serafimi sarbatoreste, nca nainte de realizare, triumful
final al cauzei lui Dumnezeu pe pamnt (Ap. 4:8, s. 6:3,
Apoc 18:1, Ez 43:2-3, Rom 9:28, Is 11:9, Hab 2:14). In
viziunea aceasta, Dumnezeu este slavit ca fiind Cel
Sfnt, Cel fara nceput si fara sfrsit. Cei 24 de
prezbiteri, prosternati naintea tronului Lui, l adora ca

patru preoti. Tronurile regale, la fenicieni, erau sustinute
de imagini artizanale ale unor fiinte mitologice numite
kerub
asiro-babilonieni, anumite fiinte din mitologia
b. Biruinta Mielului rascumparator ( cap.5)

Cartea cu sapte peceti
obiceiul antic, reprezentnd un document de
Din motive de economie de material si lipsa de spatiu
datorita multimii informatiilor, uneori se scriau ambele
si inviolabilitate (protectie). Apocalipsa ne vorbeste
despre o singura carte ca fiind
njunghi
testamentul (legamntul) sigilat prin moartea Domnului?
(Ev 9:15
la romani exista o lege prin care un testament trebuia
atestat si sigilat de sapte martori (c
traditionali si doi pretorieni). Pretorienii trebuiau sa
confirme, n cazul ca mostenitorul propus nu erau fiul
testatorului, ca acesta era vrednic de mostenire, fiind n
bune relatii cu legile celor 12 table de bronz afisate n
Forum.
Imaginea acestui document apocaliptic trimite si la
procedeul iudaic al zapisului de rascumparare (Lev.25,
Ier 32). Rascumpararea include izbavirea de pacat
(Tit2:14, Ps 130) si este completa la a doua venire a lui
Iisus (Rom. 8:21.23. 2Cor 5:4
razbunare (Pr 23:10
goel (
cea mai apropiata ruda (Lev 25:49, Num 35, Rut 4, Is
54, Os2). Deaceea cart
Tatal, ci de Acela care a devenit om pentru a fi
Reprezentantul nostru,
Leul din Iuda
kerub (identic cu termenul ebraic pentru heruvim!). La
babilonieni, anumite fiinte din mitologia
Cartea cu sapte peceti
njunghiat" (Ap. 13:8, 17:8). Ar putea fi acelasi lucru cu
(Ev 9:15-17, Zah 9:11.13
Forum.
Iisus (Rom. 8:21.23. 2Cor 5:4
razbunare (Pr 23:10
( ) rascumparator sau razbunator n calitate de
54, Os2). Deaceea cart
Leul din Iuda
(identic cu termenul ebraic pentru heruvim!). La
Cartea cu sapte peceti -
parti (opistograf).
sapte sigilii repre
completa si absoluta. Sigiliul
indica atestare (confirmare),
proprietate (apartenenta),
imutabilita
" (Ap. 13:8, 17:8). Ar putea fi acelasi lucru cu
17, Zah 9:11.13-14, 10:3). Pe timpul lui Ioan,
Iisus (Rom. 8:21.23. 2Cor 5:4
razbunare (Pr 23:10-11, Ier 50:33
) rascumparator sau razbunator n calitate de
54, Os2). Deaceea cartea nu este deschisa de Dumnezeu
Leul din Iuda
sul rulat si sigilat dupa
parti (opistograf).
sapte sigilii reprezinta sigilare
imutabilita-te (neschimbare), dar
despre o singura carte ca fiind cartea vietii Mielului
14, 10:3). Pe timpul lui Ioan,
atestat si sigilat de sapte martori (cinci martori
Iisus (Rom. 8:21.23. 2Cor 5:4-2). Ea implica judecata si
11, Ier 50:33-34). Termenul ebraic
ea nu este deschisa de Dumnezeu
babilonieni, anumite fiinte din mitologia lor
sul rulat si sigilat dupa
obiceiul antic, reprezentnd un document de valoare.
parti (opistograf). Prezenta celor
zinta sigilare
te (neschimbare), dar
cartea vietii Mielului
inci martori
plica judecata si
34). Termenul ebraic

fiind Creatorul si sustinatorul universului creat. Tema
creatiei apare att de pregnanta n Apocalipsa, nct nici
un cititor al Bibliei nu se poate ndoi de adevarata
identitat
(semnului) lui Dumnezeu implicat n conflictul final cu
privire la adevarata nchinare.
Prezenta celor
zinta sigilare
te (neschimbare), dar
plica judecata si
34). Termenul ebraic

singurul Arhiereu (Ev 4:15, 5:1) care are, n calitate
aceasta, un drept necurmat de
(Lev25:32b). Putem vedea aici cum temele judecatii si
rascumpararii se suprapun. Aceasta ar putea fi
necurmatul" la care a atentat Antichristul din viziunile
lui Daniel
Aceasta ne trimite la ziua judecatii finale. De
observat nsa, ca
dramatic, tensiunea crescnd pna cnd se rupe ultimul
sigiliu si se face tacere mormntala n cer (vezi cap.6
Numai desigilarea ei completa poate aduce ziua
judecatii, a razbunarii.
Observati relatia din
5 si scenele care apar la ruperea sigiliilor n cap.6
Secretul sulului cu sapte sigilii si legatura dintre acest
document si scenele care apar n cap.6
studiate de nimeni n mod suficient. Faptul ca Ioan a
plns cnd a vazut ca nici o fiinta nu era vrednica sa
deschida cartea, este o dovada ca el a nteles identitatea
ei. Poate ca scrierile lui contin cheia ntelegerii. In orice
caz, trebuie sa ne imaginam ca numai dupa ruperea
tuturor sigiliilor se poate desch
fi citit. Ideea ca n el ar fi scrise evenimentele care apar
n cap. 6
deja sigilat cnd are loc scena din cap.5. Si cnd are loc
aceasta scena?
Faptul
sub pamnt" vrednic sa deschida cartea, este foarte
semnificativ, deoarece domeniile amintite reprezinta
universul creat (comp. Ex 20:4). Prin urmare Mielul nu
este o creatura aici, ci este (n corp uman) Dumnezeul
Creator pe care
Sarbatoarea triumfului din cap. 5 are loc imediat
dupa naltarea lui Iisus, la tronul lui Dumnezeu dar
cntarea de lauda este vesnica .
identitate a zilei Domnului" din cap. 1:10 si a sigiliului
aceasta, un drept necurmat de
lui Daniel
observat nsa, ca desigilarea cartii se face treptat si
Observati relatia din
ns cnd a vazut ca nici o fiinta nu era vrednica sa
n cap. 6-7 nu este credibila, fiindca documentul este
aceasta scena?
Faptul ca nu se gasea nimeni n cer, pe pamnt,
Creator pe care-l proslaveste sabatul biblic.
e a zilei Domnului" din cap. 1:10 si a sigiliului
aceasta, un drept necurmat de rascumparare
desigilarea cartii se face treptat si
Observati relatia dintre tema rascumpararii din cap.
7 nu este credibila, fiindca documentul este
ca nu se gasea nimeni n cer, pe pamnt,
l proslaveste sabatul biblic.

rascumparare
tre tema rascumpararii din cap.
document si scenele care apar n cap.6-7 n-
tuturor sigiliilor se poate deschide documentul si poate

rascumparare
sigiliu si se face tacere mormntala n cer (vezi cap.6-8).
5 si scenele care apar la ruperea sigiliilor n cap.6-7.
-au fost
ide documentul si poate

8).
ide documentul si poate

- simbolul puterii imperiale mesianice este vazut aici ca
un miel. Si nca unul tocmai
care numeste Mielul n Apocalipsa este un diminutiv de
la
Ioan foloseste numai n Apocalipsa si n Ioan 21:15
acest cuvnt care accentueaza caracterul blnd, gingasia
si simpatia pentru aceasta faptura a lui Dumne
Puterea de Judecator si Domn a lui Iisus nu sta n forta,
ci n blndete, nevinovatie, frumusete de caracter si
jertfa. Ce fiinta poate fi mai slaba si mai neajutorata
dect un miel junghiat? Si totusi, cnd cartea pecetluita
(care cuprinde destinele
rezolvarea problemei raului n univers) a trebuit sa fie
deschisa, nu s
Nici Dumnezeu nsusi n
Cele sapte coame si sapte ochi
reprezinta P
plinatatea manifestarilor si darurilor (vezi si Zah 3:9,
4:5.10). Prin El, Christos vede tot ce se ntmpla pe
pamnt, n El este puterea desavrsita a Dumnezeirii. El
este Spiritul lui Christos
Spirit al lui Dumnezeu] .
Sarbatorirea victoriei lui Christos
sfintii rascumparati l adora pe Christos ca Dumnezeu.
Alauta (gr.
bucuriei si laudei, iar potirele cu tamie reprezinta
rugaciunile credinciosilor. Potirele de aur sunt
rugaciunile, si nu tamia nsasi. Tamia este simbolul
meritelor jertfei ispasitoare a lui Iisus. Vezi si Apoc
8:3.4.

fiecare familie care se roaga si ngerul cu tamia aceea
care reprezinta sngele ispasirii, meritele Mntuitorului
rastignit si nviat, gaseste intrare naintea lui
Dumnezeu
Cei patru calareti
V
simbolul puterii imperiale mesianice este vazut aici ca
un miel. Si nca unul tocmai
- aren, (
. Ce fiinta poate fi mai slaba si mai neajutorata
(care cuprinde destinele
deschisa, nu s-a putut gasi un nvingator mai puternic.
Nici Dumnezeu nsusi n
reprezinta Persoana Spiritului Sfnt n diversitatea si
Spiritul lui Christos
Alauta (gr.

Dimineata si seara, univ
Dumnezeu." (E. G. White
Cei patru calareti
Varianta A. Episcopul Bruno de Segni (sec.XII),
un miel. Si nca unul tocmai junghiat.Termenul grecesc
- arnion, mielusel, mielut).
(care cuprinde destinele vesnice ale tuturor oamenilor si
a putut gasi un nvingator mai puternic.
Nici Dumnezeu nsusi n-o putea face mai bine.
ersoana Spiritului Sfnt n diversitatea si
Spiritul lui Christos" n aceeasi masu
- kitharra = lira) este simbolu
Dimineata si seara, univ
." (E. G. White-Ms. 15, 1897)
Cei patru calareti
. Episcopul Bruno de Segni (sec.XII),
staretul Joachim de Floris (sec.
XII) si, mai trziu, protestantii,
ncepnd cu Th. Bibliander, au
vazut n scenele primelor patru
peceti descrierea decaderii
Bisericii. La fel au nteles
junghiat.Termenul grecesc
arnion, mielusel, mielut).
vesnice ale tuturor oamenilor si
o putea face mai bine.
Cele sapte coame si sapte ochi ai Mielului
" n aceeasi masu
Sarbatorirea victoriei lui Christos. Heruvimii si
kitharra = lira) este simbolu
Dimineata si seara, universul ceresc priveste la
Ms. 15, 1897)
si simpatia pentru aceasta faptura a lui Dumnezeu.
o putea face mai bine.
ai Mielului
" n aceeasi masura n care este
. Heruvimii si
kitharra = lira) este simbolul
ersul ceresc priveste la

ra n care este
. Heruvimii si

Cntarea no
biruinta recenta a Mntuitorului rastignit si nviat. El
este vazut aici ca Goel al tuturor neamurilor. Poporul
Lui adunat din toate neamurile pamntului este descris
n termenii legamntului, ca un adevarat Israel (Ex 19
1 Petru 2:5.9, Dan. 7:27). Numarul ngerilor din v.11
este poetic si nu aritmetic. Observati lauda nseptita din
v.12: a Lui este puterea, bogatia, ntelepciunea si
posibilitatea, numai Lui se cuvine cinstea, slava si lauda
In v.13, aceasta lauda ia p

profetice
Scenele care apar n mod succesiv la ruperea
sigiliilor actului de rascumparare, au fost considerate ca
reprezentnd evenimente pe care le traverseaza Biserica
pna la revenirea Rascumparatorului ceresc. Incepnd
cu Victorinus de Poetavium (sec.III), Andreas de
Cezarea Capadociei ( sec VII) nvatatii crestini au
nteles succesiunea acestor scene ca fiind paralela cu
aceea a celor sapte biserici din cap. 1
se dovedeste a fi corect n linii mari, o corespondenta
exacta ntre cele sapte perioade ale Bisericii si cele sapte
scene profetice nu poate fi facuta. Un motiv este si acela
ca primele patru scene nu sunt complet descifrate.
Cititorul poate s
cercetare. Nu putem fi dogmatici n asemenea amanunte.
Poate ca, dintre variantele prezenta te mai jos, ar trebui
sa alegem pe aceea care mplineste cel mai bine
semnificatia deschiderii acelui document sigilat.
Di
Iisus Biruitorul, este cea mai sigura si mai raspndita
explicatie. Prezentnd adevarul altora, este necesar sa
subliniem elementele sigure si christocentrice ale
Apocalipsei si sa nu fim dogmatici asupra
discutabile.
De observat ca fiecare scena este introdusa de o
invitatie facuta de unul dintre cei patru heruvimi.
Heruvimul leu este simbolul autoritatii si puterii,
heruvimul vitel este simbolul jertfirii, heruvimul vultur
este simbolul naltimii, perspicacitatii si rapiditatii,
heruvimul om este simbolul ratiunii si al libertatii
morale. Trebuie sa existe o legatura ntre aceste patru
Cntarea noua se refera la o experienta noua,
a Lui este puterea, bogatia, ntelepciunea si
In v.13, aceasta lauda ia p
Ruperea sigiliilor cartii. Apar scene
profetice.
na la revenirea Rascumparatorului ceresc. Incepnd
Cititorul poate sa vada aici mai multe directii de
Dintre cei patru calareti, identificarea primului cu
discutabile.
ua se refera la o experienta noua,
In v.13, aceasta lauda ia proportii universale si vesnice
a vada aici mai multe directii de
ntre cei patru calareti, identificarea primului cu
roportii universale si vesnice
aceea a celor sapte biserici din cap. 1-3. Desi
Apocalipsei si sa nu fim dogmatici asupra celor
n termenii legamntului, ca un adevarat Israel (Ex 19:6,
roportii universale si vesnice
3. Desi acest lucru
celor

:6,
posibilitatea, numai Lui se cuvine cinstea, slava si lauda.

acest lucru

comentatorii protesta
la Apoc 19:11
Ps.45:2
Dumnezeu, al Bisericii care
Christos, apare n Zah 10:3
nsasi aduce biru
cai naravasi care nu se lasa condusi. Iisus a preferat
magarusul pasnic, atunci cnd a fost vorba de pozitia
sociala, pamnteasca, dar aici ne aflam n contextul
luptei (pentru victoria finala, pentru cucerirea n f
mostenirii rascumparate). El a biruit la Cruce n mod
complet si decisiv. Jertfa lui este atotsuficienta si
irepetabila. El a zdrobit capul sarpelui. Dar adversarul
nu s-a lasat intimidat, astfel nct controversa continua si
este necesar un argument
prin Biserica, vechea promisiune si tinta data Bisericii:
Rom. 16:20.
Calul rosu
mparatii romani ntre anii 100
Smirna
imperiale dintre anii 313
apostolice s
pagane. Balanta calaretului subliniaza criza de hrana
spirituala, dar o criza limitata.
Bisericii medievale cond
cea mai adnca decadere a Bisericii. Culoarea calului
reprezinta teroare, moarte, morbiditate si putrefactie.
Numele calaretului si a escortei lui aminteste de pasajul
din Hab 2:4
este comparata cu moartea si cu locuinta mortilor.

Pecetea a 5
Aici nu mai apare nici o relatie directa cu cei patru
heruvimi. Patru
heruvimi; patru este numarul universalului (cele patru
puncte cardinale)
Altarul de jertfa
nu trebuie confundat cu altarul de aur al tamierii din
comentatorii protesta
la Apoc 19:11-14, 5:5, 2:1
Ps.45:2-7 si altele. Calul ca simbol al poporului lui
Dumnezeu, al Bisericii care
Christos, apare n Zah 10:3
nsasi aduce biruinta, ci Acela care o conduce. Exista si
a lasat intimidat, astfel nct controversa continua si
este necesar un argument
Rom. 16:20.
Calul rosu reprezinta Biserica persecutata de
Smirna". Calul negru
imperiale dintre anii 313
apostolice s-a ntunecat prin compromisuri si traditii
Bisericii medievale cond
din Hab 2:4-12 n care lacomia mparatului Babilonului
ste comparata cu moartea si cu locuinta mortilor.

Pecetea a 5-a. Sangele martirilor striga dupa judecata divina.
heruvimi. Patru calareti au fost destui, ca si cei patru
puncte cardinale)
Altarul de jertfa
comentatorii protestanti Pierre Agier, Henry
Drummond, Louis Gaussen,
Amzi Armstrong.
Primul calaret
pe Iisus n calitate de conducator
al Bisericii n era apostolica.
Limba
14, 5:5, 2:1-3, Hab 3:8
7 si altele. Calul ca simbol al poporului lui
Dumnezeu, al Bisericii care-L poarta n lume pe
Christos, apare n Zah 10:3-5 si Is.63:13, Nu Biserica
inta, ci Acela care o conduce. Exista si
este necesar un argument final, o biruinta a lui Christos
reprezinta Biserica persecutata de
Calul negru este un simbol al
imperiale dintre anii 313-538, cnd albul credintei
a ntunecat prin compromisuri si traditii
Bisericii medievale condusa de papalitate. Aceasta este
12 n care lacomia mparatului Babilonului
a. Sangele martirilor striga dupa judecata divina.
calareti au fost destui, ca si cei patru

Altarul de jertfa pe care au fost
nti Pierre Agier, Henry
Amzi Armstrong.
Primul calaret
Limbajul simbolurilor ne trimite
3, Hab 3:8-9, Zah 9:13
L poarta n lume pe
5 si Is.63:13, Nu Biserica
final, o biruinta a lui Christos
mparatii romani ntre anii 100-313, perioada paralela cu
este un simbol al Bisericii
538, cnd albul credintei
spirituala, dar o criza limitata. Calul livid
usa de papalitate. Aceasta este
pe care au fost junghiati
nti Pierre Agier, Henry

Primul calaret l reprezinta
jul simbolurilor ne trimite
9, Zah 9:13-14,
L poarta n lume pe
luptei (pentru victoria finala, pentru cucerirea n fapt a
313, perioada paralela cu
Bisericii
538, cnd albul credintei
Calul livid este simbolul
junghiati martirii,
l reprezinta
jul simbolurilor ne trimite
14,
apt a
313, perioada paralela cu
este simbolul

fapturi vii si invitatiile lor s
calareti. Multe manuscrise grecesti, printre care cele mai
vechi, nu contin dect invitatia
si vezi
nu lui Ioan. Dupa altii, invitatia ar fi adresata
ca n cap.22:17.20.1
Varianta B
conducatorul Bisericii, nu doar n primul secol, ci pna
la victoria finala. Acest calaret continua lupta sub ochii
nostri, ea nu s
reprezinta nenorocirile care guverneaza pe aceia care nu
capituleaza n fata Evangheliei primului: razboaie,
revolutii, foamete, epidemii, fiare salbatice, moarte. Cei
care sustin aceasta interpretare atrag atentia asupra
faptului ca acest capitol este
Iisus de pe Muntele Maslinilor (Mat.24) unde ni se
vorbeste despre razboaie, foamete, ciuma, tradare, n
paralel cu raspndirea Evangheliei; dupa care urmeaza
scena caderii stelelor, ngerii care aduna din cele patru
vnturi p
lui Iisus. Aceasta paralela nu poate fi ntmplatoare si
merita un studiu mai profund. Se poate ca n Mat.24 sa
avem cheia Apocalipsei si a cartii lui Daniel.
Varianta C
care apar cai (1:8
cerului (6:5) si alte expresii paralele cu viziunea lui Ioan
(Zah 1:10, 3:9, Zah 4: 2
este studiata suficient, nici nu poate fi respinsa n acest
caz. Exist
heruvimi, cei patru cai, cei patru ngeri care tin patru
vnturi n cap.7:l ?
martirii,
Indreptatirea credinciosilor la Judecata
Fiecaruia din ei i s
ndreptatirea data de Dumnezeu n mod gratuit,
pacatosului
al lui Dumnezeu, conditionat numai de marturisire,
pocainta si credinta. Dar n sens final si oficial, n fata
fapturi vii si invitatiile lor s
si vezi". In acest caz invitatia este adresata calaretilor,
ca n cap.22:17.20.1
Varianta B. Primul calaret este Iisus Biruitorul,
nostri, ea nu s-a ncheiat. Urmatorii trei calare
faptului ca acest capitol este
vnturi pe credinciosii sigilati, revenirea neasteptata a
Varianta C se inspira din profetiile lu
care apar cai (1:8-11 etc, 6:1
(Zah 1:10, 3:9, Zah 4: 2
caz. Exista vreo legatura simbolistica ntre cei patru
vnturi n cap.7:l ?
Fiecaruia din ei i s-
pacatosului pocait, prin credinta, este un act instantaneu
fapturi vii si invitatiile lor specifice adresate celor patru
". In acest caz invitatia este adresata calaretilor,
ca n cap.22:17.20.1
. Primul calaret este Iisus Biruitorul,
a ncheiat. Urmatorii trei calare
faptului ca acest capitol este o descriere a apocalipsei lui
e credinciosii sigilati, revenirea neasteptata a
se inspira din profetiile lu
11 etc, 6:1-8), cele patru vnturi ale
(Zah 1:10, 3:9, Zah 4: 2-3.10). Propunerea aceasta nu
a vreo legatura simbolistica ntre cei patru

-a dat o haina alba
pocait, prin credinta, este un act instantaneu
pecifice adresate celor patru
vechi, nu contin dect invitatia Vino!", fara adaugarea
a ncheiat. Urmatorii trei calare
o descriere a apocalipsei lui
se inspira din profetiile lu
8), cele patru vnturi ale
3.10). Propunerea aceasta nu
haina alba. Iertarea si
", fara adaugarea
nu lui Ioan. Dupa altii, invitatia ar fi adresata lui Iisus,
a ncheiat. Urmatorii trei calareti
se inspira din profetiile lui Zaharia n
8), cele patru vnturi ale
3.10). Propunerea aceasta nu

Indreptatirea credinciosilor la Judecata (v.11).
. Iertarea si
", fara adaugarea
lui Iisus,
i Zaharia n

alte locuri din Apocalipsa. Altarul jertfelor se afla pe
pamnt. In sanctuarul ceresc nu se aduc jertfe de
animale, iar Mielul lui Dumnezeu a fost junghiat aici pe
pamnt. Pamntul nostru este curtea templului ceresc.
La Ierusalim, sngele jertfelor era varsat la picioarele
altarului (Lev 4:7). Mai trziu a fost facuta o canalizare
din curtea templului spre prul Kidron. Imaginea nu
arata, asa cum vor unii sa argumenteze, ca sufletele
dreptilor, sau ale martirilor s-ar duce sus la Dumnezeu si
stau arestate n altar, nsetate dupa razbunare. Totul nu
este dect un simbolism, o personificare a unei idei.
Dupa cum altarul nu reprezinta un adevarat altar, dupa
cum celelalte elemente din viziune sunt simbolice, si
strigatul sufletelor aici este simbolic. Sufletul, n sens
biblic, nseamna viata, persoana sau sngele unei fiinte:
Ex 1:5, Gen 9:4-5. Nu constienta post mortem a
sufletelor, nici locul unde sunt depozitate n rai, se are n
vedere aici, ci se foloseste un limbaj simbolic, potrivit
expresiei poetice din Gen 4:10, Hab 2:11-12, Iacov 5:4,
Ev 12:24. Asemenea sngelui lui Abel, sngele
(imaginat ca fiind scurs sub altar) al tuturor martirilor,
striga la Dumnezeu. Striga din pamnt. Altarul fiind pe
pamnt, sub altar" nseamna n pamant".
Pna cnd ? Strigatul martirilor, de la Abel pna la
Ioan Botezatorul si de la diaconul Stefan pna la
victimele cruciadelor si inchizitiilor Bisericii, cere o
judecata dreapta. Acest pasaj cheie trebuie nteles n
legatura cu Dan.8:13-14, 12:6-12, 7:21-22, Ps 94:1-15,
Ecl 3:16-17. Este strigatul continuu al tuturor oamenilor
lui Dumnezeu, al tuturor oprimatilor, al ntregii naturi
(Rom 8:19-23). Persecutiile inspirate de Biserica s-au
redus mult n jurul anilor 1770, continund n anumite
zone pna la 1848. Dar ele n-au ncetat niciodata n mod
total si definitiv, ncontinuu sunt persecutati si ucisi
oameni pentru motive religioase. Sub ochii nostri, n
tarile musulmane si pagne, chiar si n tari crestine, sunt
junghiate suflete. Martirii se adreseaza Domnului ca
fiind Cel Sfnt si Adevarat (detinatorul cheilor
Sanctuarului ceresc: Apoc 3:7-8, 11:19). Stapnul (aici
, despotes, ca n Lc 13:25), este Domnul
Casei, singurul Suveran detinator al cheilor istoriei. In
mod clar, sngele victimelor cere judecata si razbunare.
Adica o cercetare a cazurilor dupa standardele justitiei
ceresti si o aplicare a dreptatii asupra vinovatilor.
ntregului univers, este necesara o ndreptatire a celor
drepti si o | condamnare a celor nedrepti. Judecata care
ndreptateste pe sfinti, condamna pe pacatosi; iar
razbunarea sngelui lor, razbunarea Sanctuarului ceresc,
este aplicarea aceleiasi dreptati asupra celor ce au
refuzat mpacarea cu Dumnezeu calcnd n picioare"
sngele Mielului (Ev 10:29-31). Din comparatia cu
Dan.8:13-14 este clar ca aceasta este Judecata casei lui
Dumnezeu sau Judecata preadventa (pe care noi o
numim Judecata de cercetare"), care este n curs
ncepnd cu anul 1844 Putina vreme este timpul
scurs de la nceputul Judecatii ceresti (1844) si pna la
venirea lui Iisus cnd are loc razbunarea Mielului (v.17).
Profetia arata destul de clar ca pna la varsarea
teribilelor judecati ale lui Dumnezeu asupra lumii, nca
se va varsa snge de martir. In special) sub ultima
persecutie a lui Antichrist, gustul intolerantilor dupa
snge se va redestepta (Apoc.13:15, 16:4-6, 17:6, 18:1-
5, 19:2, 20:4, vezi si comentariul de la Dan 12:7 u.p).
Nu este nimic figurat sau simbolic cu privire la sensul
martirajului de aici (omorti ca si ei"). Fratii si
tovarasii de slujba ai martirilor din trecut, eu sau
dumneavoastra, vom mai trece printr-un fluviu de snge.
Ultimul din istoria lumii.
Aplicatia traditionala pe care au facut-o
comentatorii nostri la pecetea a cincea, este o paralela cu
biserica Sardes", perioada Reformei protestante care a
reabilitat, prin activitatea ei, pe martirii prereformatori
medievali. Aceasta aplicatie este nsa destul de slaba. In
primul rnd, Reforma a fost incompleta si nu a naltat
principiul libertatii de constiinta. Dimpotriva, ea a facut
destui martiri din rndurile anabaptistilor,: baptistilor,
catolicilor si dintre alti disidenti. Ea a fost doar putin
ajutor" dat Evangheliei. Si chiar daca aceasta ar suna ca
o minimalizare, proclamatiile ei nu pot fi confundate cu
judecata lui Dumnezeu. Ar nsemna un nou papism...
Martirii au cerut judecata si razbunarea lui Dumnezeu,
nu o reabilitare sociala post mortem. Iar raspunsul
Judecatorului Suprem este elocvent: fiecaruia i s-a dat o
haina alba. O asemenea reabilitare pe nume nu sta n
puterile Bisericii. Numai Dumnezu cunoaste pe cei care
sunt ai Lui (2Tim 2:19). Singura legatura cu perioada
protestanta este aceea ca protestantismul a avut de sapte
ori mai multi martiri dect a facut, si a primit o
fagaduinta divina care se refera la aceeasi ndreptatire n
Judecata a celor drepti (biruitori):Apoc 3:5.
Pecetea a 6
O mplinire
semne prezise si n Mat. 24:29 etc, a avut loc ntre anii
1755-1833, deci n ajunul zilei judecatii care avea sa
nceapa n 1844.
credinciosilor. A zguduit trei continente. Orasul
Lisabona a fost distrus complet, si chiar localita
departate au fost afectate. Contemporanii au recunoscut
n el semnul prezis de Iisus.
Ziua ntunecata
data de 19 mai 1780 pe o uriasa ntindere a coloniilor
nord americane unde erau cei mai multi credinciosi. D
la orele 10 ziua si pna noaptea trziu, atmosfera s
umplut de un ntuneric dens, ca ntr
Cnd ntunericul s
aparut pe cer ca o pata de snge.
explice fenomenul care n
se cunosc cauzele, s
Contemporanii care studiau Biblia au recunoscut n
acest fenomen al doilea semn, n ordine cronologica.
Caderea stelelor
poate avea loc u
impresionanta ploaie de meteoriti din noaptea de 12
noiembrie 1833, vazuta deasupra statelor estice ale
Americii de Nord. Savantii au dovedit ca este vorba de
un curent meteoric (al Leonidelor) prin care pamntul
trece la inte
fusese observat n zona sudamericana a Atlanticului. Pe
la 1866 a fost vizibil deasupra unor ntinderi din Europa
si Asia. Istoria a mai nregistrat ploi meteoritice, dar se
pare ca niciuna nu se poate compara cu
1833. Evenimentul observat de aceeasi generatie
martora a semnelor anterioare, a ncurajat mult
redesteptarile religioase de tip adventist n America si a
dat un plus de credit predicarii evangheliei judecatii de
catre William Miller si asocia
Acestea au fost mpliniri istorice care au
Pecetea a 6-a. Semnele revenirii lui Iisus si "ziua maniei".
O mplinire -
1833, deci n ajunul zilei judecatii care avea sa
nceapa n 1844.
Ziua ntunecata
Cnd ntunericul s
explice fenomenul care n
se cunosc cauzele, s
Caderea stelelor
poate avea loc un asemenea fenomen, a fost
trece la interval de circa 33 de ani. In 1766, fenomenul
catre William Miller si asocia
a. Semnele revenirii lui Iisus si "ziua maniei".
- poate numai preliminara

1 noiembrie 1775, avnd
epicentrul la Lisabona. A fost
cel mai extins cutremur
cunoscut, cu cel mai mare
impact spiritual asupra
Ziua ntunecata si nrosirea lunii au avut loc la
Cnd ntunericul s-a mai risipit n timpul noptii, luna a
explice fenomenul care n-a fost o eclipsa
se cunosc cauzele, s-au facut doar presupuneri.
Caderea stelelor, n singurul sens real n care
n asemenea fenomen, a fost
rval de circa 33 de ani. In 1766, fenomenul
catre William Miller si asociatii lui.
poate numai preliminara
Cutremurul
si nrosirea lunii au avut loc la
umplut de un ntuneric dens, ca ntr-o noapte nnorata.
a mai risipit n timpul noptii, luna a
aparut pe cer ca o pata de snge. Savantii n
fost o eclipsa. Pna astazi nu
au facut doar presupuneri.
, n singurul sens real n care
pare ca niciuna nu se poate compara cu aceea de la
tii lui.
poate numai preliminara - a acestor
Cutremurul a avut loc la
Lisabona a fost distrus complet, si chiar localitati
la orele 10 ziua si pna noaptea trziu, atmosfera s-a
o noapte nnorata.
Savantii n-au reusit sa
. Pna astazi nu
au facut doar presupuneri.
, n singurul sens real n care
impresionanta ploaie de meteoriti din noaptea de 12-13
aceea de la

a acestor
a avut loc la
nord americane unde erau cei mai multi credinciosi. De
o noapte nnorata.
au reusit sa
. Pna astazi nu

13
In acelasi timp, sabatul este doar manifestarea
Spiritului Sf
si ascultare (Ef. 1:13
gndirii, trebuie sa primeasca aceasta amprenta divina.
Sabatul biblic nu este doar o alta zi (a saptea) dect
zilele alese de traditia omeneasca ci este un se
ndreptatirii prin credinta, al odihnei n Christos. pe care
o experimentam atunci cnd ne
luam gndul de la lucrarile
noastre (Ev 4:9
faptele noastre rele ne mpiedica
sa ne odihnim n harul lui
Christos, ci si
preocuparea pentru sfintire si
desavrsire. Nu putem gasi odihna n cercetarea de sine,
n cntarirea faptelor bune, n judecarea continua a
atitudinii noastre, n activitatile noas
mntuiti, ntr
prin faptele noastre proprii
naintasilor sau contemporanilor, ci
Dumnezeu
Dumnezeu. Si daca Christos este Creat
afirma Biblia (Col 1:16
se poate numi a Domnului Christos, singura "
domneasca
"duminica" (dies dominicus = ziua domneasca)..
Invierea Domnului o sarbatorim prin botezu
printr-o viata noua
si nu poate admite ca noi sa modificam legea Lui,
pretinznd ca pe calea aceasta onoram pe Fiul Sau. Iisus
nu este un Mntuitor n opozitie cu Tatal, ci este
manifestarea desavrsita a slav
Mntuitor, a Tatalui. Pentruca este Creator, Dumnezeu
poate fi si Mntuitor. Si Iisus a devenit Mntuitorul
nostru, pentruca El este Creatorul nostru. Deaceea, tema
Spiritului Sfnt care imprima n caracter credinta, iubire
si ascultare (Ef. 1:13
noastre (Ev 4:9-11).Nu doar
Christos, ci si faptele bune,
mntuiti, ntr-adevar, prin fapte, nu prin altceva.
prin faptele noastre proprii
Dumnezeu. Sabatul comemoreaza faptele lui
afirma Biblia (Col 1:16
domneasca" (Apoc. 1:10). Sabatul este adevarata
o viata noua
manifestarea desavrsita a slav
exterioara, distinctiva, a sigilarii,
deoarece a purta numele lui
Dumnezeu nu nseamna a
numai cu numele", ci a avea
imprimat |n suflet caracterul lui
Dumnezeu. Astfel ca sigilarea
din Apoc.7 este o lucrare a
nt care imprima n caracter credinta, iubire
si ascultare (Ef. 1:13-14, 4:30). Fruntea, simbolul
11).Nu doar
faptele bune,
adevar, prin fapte, nu prin altceva.
prin faptele noastre proprii, nici prin faptele
. Sabatul comemoreaza faptele lui
afirma Biblia (Col 1:16-17), sabatul este singura zi care
" (Apoc. 1:10). Sabatul este adevarata
(Rom. 6:3-12). Dumnezeu n
manifestarea desavrsita a slavei de Creator si
Dumnezeu nu nseamna a
14, 4:30). Fruntea, simbolul
atitudinii noastre, n activitatile noastre. Noi suntem
adevar, prin fapte, nu prin altceva.
, nici prin faptele
naintasilor sau contemporanilor, ci prin faptele lui
Dumnezeu. Si daca Christos este Creatorul, asa cum
17), sabatul este singura zi care
12). Dumnezeu n
ei de Creator si

Dumnezeu nu nseamna a-l purta
14, 4:30). Fruntea, simbolul
zilele alese de traditia omeneasca ci este un semn al
tre. Noi suntem
adevar, prin fapte, nu prin altceva. Dar nu
, nici prin faptele
prin faptele lui
orul, asa cum
se poate numi a Domnului Christos, singura "zi
Invierea Domnului o sarbatorim prin botezul crestin si
12). Dumnezeu n-a cerut
ei de Creator si
l purta
Dar nu
l crestin si
a cerut
impresionat pe contemporani si i-au condus la
Dumnezeu. Dar ele au fost reduse ca ntindere; lumea de
pe toate continentele nu a fost avertizata prin ele si
generatiile ulterioare, chiar n America, nu si mai
amintesc" de ele. Apocalipsa ne arata ca aceste semne
se vor realiza n final la scara mondiala si cu un plus de
manifestari v.14-16. Cutremurul din Apoc. 16:18-20 va
face ca munti si insule sa se cufunde si alte locuri sa se
ridice. Un ntuneric va acoperi ntreaga lume (Apoc
16:10). Poate va mai avea loc o uriasa ploaie de
meteoriti, dar este sigur ca va fi o teribila ploaie cu
grindina: Apoc 16:21.
Biblia descrie n multe locuri solemnitatea acelei
zile: Is.2:10-21, 13:9-13, Zaf 1:14-18. Lc. 23:30. Lumea
din ziua revenirii lui Iisus arata ca si cum ar fi surprinsa
n timpul unui conflict armat. Toate categoriile sociale si
toate partile implicate n conflicte si dau seama ca a
sosit ceasul n care sa dea socoteala de viata lor, ca
adevaratul lor conflict este cu Acela care i-a creat si S-a
jertfit pentru ei... Nu mnia Leului este ceea ce apasa
constiinta locuitorilor pamntului n ziua aceea, ci mnia
Mielului. Harul Lui incomparabil, preaiubirea Lui
rabdatoare si activa, au fost calcate n picioare. Unde sa
mai gasesti scapare cnd ai dispretuit mpacarea oferita
de Dumnezeu n Christos? Cine din aceasta ultima
generatie poate sta n picioare? Aceasta ntrebare
capitala vine prea trziu . Acum ar trebui sa stim ce-i de
facut pentru a putea sta n picioare n ziua aceea (Is
33:14-16, Mal 3:2, Le 21:26-36, Ef 6:10-18). Capitolul
7, asezat ca ntr-o paranteza nainte de ruperea ultimei
peceti a cartii, raspunde la aceasta ntrebare. Prin urmare
este foarte important sa ntelegem mesajul spiritual al
viziunii din cap. 7, chiar daca nu putem ntelege toate
aspectele.
Cei ce vor putea sta n picioare naintea
tronului lui Dumnezeu (cap. 7).
La ntrebarea Cine poate sta n picioare?" din
finalul cap. 6, ni se raspunde prin doua scene profetice:
I. Sigilarea celor 144.000 de israeliti, n timp ce necazul
cel mare este nca tinut n fru (v.1-8). II. Triumful unei
mari multimi din toate neamurile naintea tronului lui
Dumnezeu (v.9-17)

Cei 144.000 (v.1-8). Furtuna universala (comp.
cu Daniel 7:2). Ultima generatie de pamnteni sta sub
amenintarea unui pericol global. Aici se poate
sabatului nu este o vechitura evreiasca, ci tine de
calitatile fundamentale a lui Dumnezeu. Sarbatorind pe
Creator, noi sarbatorim toate faptele Lui.
Am auzit numarul... Ioan n-a vazut pe cei sigilati
n aceasta prima scena, ci doar pe cei patru ngeri. Aici
doar a auzit. Care este numarul? Este de mirare ca multi
tin mortis la aspectul literal al numarului, n timp ce cred
ntr-un Israel spiritual (!). Numarul 144.000 nu are nici
un sens aritmetic n sine, el este un alt fel de a spune
cte 12.000 din fiecare dintre cele 12 semintii ale lui
Israel." Israelul de astazi nu mai are cele 12 triburi.
Evreii din diferite triburi s-au amestecat ntre ei prin
casatorie, nct de-a lungul secolelor au devenit o
singura semintie. Nici pe vremea lui Ioan nu mai existau
toate aceste semintii. Majoritatea lor erau din tribul lui
Iuda (iudei). Preotii si levitii erau din tribul lui Levi, iar
o parte dintre iudei erau, de fapt, beniamiti (de exemplu,
apostolul Pavel). O singura mentiune se face despre o
femeie din tribul lui Aser (Lc 2:36). Se stie ca semintiile
regatului din nord fusesera de multa vreme deportate si
pierdute" n exilul asiro-babilonian. Cu cteva rare
exceptii, acestia nu s-au mai ntors.
Israelul lui Dumnezeu sau cele 12 semintii" este un
nume spiritual dat Bisericii din vremea apostolilor, n
care evreii si pagnii, sfintiti de Christos, au format un
singur corp (Ioan 11:52,
Gal 6:16, Iac 1:1, Apoc.2:9). Israelul lui Dumnezeu nu
este n sens sectar si exclusivist, Biserica noastra
(Biserica Advenstista de Ziua a Saptea). Este un nume
spiritual, nu pamntesc. Este biserica invizibila",
biserica celor nti nascuti care sunt scrisi n cer"
Dumnezeu este indurator fata de aceia care au fost
dusi n ratarire si nu sunt n stare sa nteleaga tot
adevarul. Harul lui acopera pe crestinii confesiunilor
ratacite, tot asa cum acopera pe cei care apara sabatul,
dar nu sunt sfintiti prin adevar. A venit nsa si un timp al
crizei, al ultimei avertizari, al ultimului test. Nu tot
Israelul este sigilat ca sa poata trece prin necazul cel
mare, ci numai cte 12.000 din fiecare semintie". Unii
fug de legea lui Dumnezeu, considernd ca vor afla mai
mare har. Dar apostolul Pavel
spune ca acolo unde vine legea,
pentru a se nmulti gresala, acolo
sporeste si harul (Rom 5:20-21).
Numai aceia n care harul a
lucrat credinta, iubire si
ntrevedea o stare de razboi generala si, n acelasi timp,
varsarea ultimelor judecati ale lui Dumnezeu. Pna si
vegetatia este aici amenintata. Cei patru ngeri
reprezinta aici un numar simbolic, deoarece este
reprezentat pericolul universal prin cele patru vnturi"
si cele patru colturi ale pamntului". Ingerii lui
Dumnezeu, sub conducerea Domnului Christos, detin
controlul asupra problemelor lumii (vezi comentariul de
la Dan. 10). Ei tin n fru furtuna", iar cnd sunt
ndreptatiti sa n-o mai retina, au libertatea de a permite
fortelor raului sa obtina controlul. Harul lui Dumnezeu
are limite n timp. Ingerul cu sigiliul apare chiar n
momentul n care cei patru "sunt gata sa" slobozeasca
furtuna asupra lumii. De drept, timpul sigilarii a nceput
odata cu Judecata lui Dumnezeu la 1844, dar de fapt, el
ncepe n momentul n care
Dumnezeu este gata sa permita
furtunii sa sufle peste lume.
Inainte de strmtorarea cauzata
de judecatile mniei lui
Dumnezeu, o strmtorare vine
asupra credinciosilor prin
evenimentele descrise n ultimele versete ale cap. 13.
Isaac Newton a observat ca sigiliul lui Dumnezeu de
aici este n contrast cu semnul fiarei din cap. 13-16. Si
nu este nevoie sa fim mari fizicieni ca sa observam
acelasi lucru. "Chipul fiarei este marele test la care va fi
supus poporul lui Dumnezeu, test prin care se va hotari
soarta lor vesnica. Aceasta este proba pe care trebuie s-o
treaca poporul lui Dumnezeu nainte de a fi sigilat
(Scris. 11/1890)''. Prin urmare, acel scurt timp de
strmtorare n care se mai poate face sigilarea, este n
paralel cu ultima mare persecutie si are loc nainte de
necazul cel mare care va fi cauzat de cele sapte plagi
(Apoc.16)". Inainte de a trimite pedepsele Sale grozave
asupra Babilonului apocaliptic, Dumnezeu face un ultim
apel la cei ce mai sunt sensibili la chemarea Spiritului
Sfnt, de a iesi afara din cetatea religiilor false
(Apoc.18:1-4).
Ingerul cu sigiliul este personificarea ultimei
avertizari pentru lume si a ultimei lucrari facute de
Dumnezeu pentru pregatirea Bisericii. In antichitate, cel
ce purta sigiliul (care era montat ntr-un inel) avea toata
autoritatea celui pe care-l reprezenta. De regula, fiul
purta inelul cu sigiliul tatalui. Ingerul vine din rasarit,
asemenea soarelui, asemena lui Iisus. In cap. 18, tot
ascultare desavrsita, numai aceia din Israelul spiritual
care nu urmaresc doar iertarea divina si specularea
harului, numai cei ce accepta dreptatea lui Christos n
toata plinatatea desavrsirii ei si punt gata sa dea totul
pentru Christos, vor fi sigilati (Mat 5:44-48). In rest,
chiar si pazitori ai sabatului vor cadea si nu vor rezista
nici macar n pazirea sabatului.
Scena sigilarii sugereaza pregatirea pentru o lupta.
Numele lui Israel nseamna Dumnezeu lupta". Lista
celor 12 semintii apare peste tot ncepnd cu Ruben.
Numai cnd era vorba de lupta, Iuda avea ntietatea, ca
n lista aceasta (Ju 20:28, Num 2:3.5.7, 1 Cron 12:24).
Si Leul din Iuda este Biruitorul ! Deasemenea, numarul
de 12.000 este un numar militar reprezentnd niste
luptatori alesi pentru o misiune speciala (Num 31:5, 1
Imp 4:26, Jud 21:10, 2 Sam 17:1). Numai israelitii care
sunt n perfecta armonie cu masurile morale ale Noului
Ierusalim, vor locui acolo (Apoc 21:15-17). Repetarea
aparent inutila a acestui numar n dreptul fiecarei
semintii, sugereaza o numaratoare a ostirii nainte de
lupta, ceea ce indica Judecata casei lui Dumnezeu (a
generatiei care este gasita n viata la revenirea lui Iisus).
Lipsa semintiei lui Dan simbolizeaza pe cei ce zic ca
sunt iudei si nu sunt, ci mint", adica pe falsii credinciosi,
semintia Ini Antichrist. Semintia lui Dan este simbolul
violentei si apostaziei, prima care a cazut n idolatrie. Ea
a fost nsa una dintre cele patru semintii conducatoare,
deci reprezinta o categorie proeminenta. Numele
semintiei lui Efraim nu apare, pentru aceleasi motive.
Dar Efraim este prezent sub numele tatalui sau, Iosif.
Cei 144.000 sunt crestini (evrei sau pagni
crestinati). Ei umbla cu Christos (Apoc. 14:1) si au pe
frunte numele Lui. In acest numar pot ncapea ct de
multi accepta conditiile puse de Christos, dar numai din
ultima generatie. Pna acum Ioan a auzit vorbindu-se
despre ei, dar n v.9 i vede si-i descrie.
O mare multime (v.9-17). Cele doua tablouri
reprezint aceeasi multime a biruitorilor. In prima scena
ei sunt nca pe pamnt, n a doua
scena ei sunt n cer. In prima
scena sunt nainte de timpul
strmtorarii, n a doua scena sunt
tocmai iesiti din necazul cel
mare. In prima scena se vorbeste
despre ei n simboluri si n
limbaj figurat, asa cum cere contextul simbolic al
pamntul se lumineaza de slava lui...(vezi si Ez.43:2, s
60:1, Osea 6:3, Mal 3:20) Aceasta este Slava Domnului
si este dificil de aplicat simbolul la altcineva dect la
Christos si la Spiritul Lui. Ingerul poate reprezenta si pe
agentii omenesti care transmit mesajul, dar aceasta
numai n masura n care ei sunt mediul prin care
vorbeste Spiritul Sfnt.
Sigiliul Dumnezeului cel Viu trebuie sa fie n
legatura cu calitatea de Creator si Mntuitor a lui
Dumnezeu. El este numit Dumnezeul cel Viu n contrast
cu zeii falsi si subliniind calitatea de Creator (4:9.11,
10:6). Apocalipsa subliniaza des calitatea de Creator a
lui Dumnezeu si, n opozitie cu semnul fiarei, se
aminteste de Acela care a facut cerul, pamntul,
marea..." (Apoc.l4:7.12),
adica exact ceea ce
indica sabatul poruncii a
patra (Ex.20:8-ll) despre
care Dumnezeu spune ca
este semnul distinctiv al
Lui si al poporului Lui
(Ex 31:16-18). Acest
simbolism este obisnuit cititorilor Bibliei, deoarece
sarbatorile si legile lui Dumnezeu sunt comparate cu
niste semne pe mna si pe frunte (Ex 13:7-9.16, Deut
6:6-8). Dupa cum sarbatoarea Pastelui, cu semnul de
snge pus pe usiorii usii,
reprezenta un semn de ocrotire
pentru israeliti n timpul ultimei
plagi turnate asupra Egiptului,
tot astfel sabatul biblic, parasit
de crestinatatea apostata, va
deveni un test si un semn
distinctiv, de ocrotire, n timpul strmtorarii (comp. cu
Ez. 9).
Un sigiliu este semnul unei autoritati si reprezinta
confirmare (atestare, recunoastere, ntarire), apartenenta
(proprietate), imutabilitate (neschimbare), inviolabilitate
(protectie), garantie (gir). Elementele unui sigiliu sunt:
numele autoritatii, titlul sau calitatea persoanei si
domeniul stapnirii. Toate aceste elemente se gasesc n
textul poruncii a patra din decalog. Semnul lui
Dumnezeu contine numele Lui (Apoc 14:1). Fiind
sigiliu al legii morale (fiindca acolo este subliniata
calitatea fundamentala a lui Dumnezeu, aceea de
Creator), sabatul devine sigiliul celui ce are legea lui
retinerii furtunii; In a doua scena se explica vorbirea
simbolica: Israelul Iui Dumnezeu, cu cele 12 semintii,
este explicat ca fiind o multime din orice neam si din
orice semintie; daca n prima scena sunt numarati, n a
doua scena ni se spune ca numarul lor real este att de
mare nct nimeni nu este tentat sa numere. In prima
scena, nu sunt vazuti, ci doar se vorbeste despre ei; n a
doua scena sunt vazuti si descrisi. In prima scena sunt
pregatiti prin sigilare, n a doua scena sunt vrednici sa
stea naintea lui Dumnezeu pentruca si-au spalat hainele
n sngele Mielului si sunt mbracati n haine albe
(neprihanirea vie a Domnului Christos).
Cineva i-a identificat (v.3-17). Unul dintre
prezbiterii din jurul Tronului ne-a explicat suficient cine
sunt acestia. Ei sunt cei care trec prin necazul cel mare,
adica prin acel timp al judecatilor lui Dumnezeu
neamestecate cu har, cnd va fi foamete si arsita si
lacrimi (v. 14.16.17 comp. cu Apoc 16:8-9 si Is 49:10).
Batrnul Ioan i-a privit si a vazut ca sunt oameni
mntuiti, dar n-a putut raspunde batrnului ceresc
pentruca, desi stia ca ei sunt din toate neamurile, nu stia
exact cine sunt ei. Aici avem un raspuns precis. Ei sunt
aceia care trec prin necazul cel mare. Astfel, a doua
scena din cap.7 se alatura primei scene, raspunznd la
ntrebarea Cine poate sta n picioare n ziua aceea?
Cine va putea vedea pe Christos revenind si sa reziste
slavei aparitiei Lui ? Daca numai cei 144.000 pot cnta
acea cntare a biruintei din cap. 14, ceea ce nseamna ca
numai ei supravietuiesc celor 7 plagi si vad pe Christos
venind si sunt transformati fara sa vada moartea; si daca
gloata cea mare este multimea celor ce vin din necazul
cel mare si pot sta naintea lui Dumnezeu, nu exista
dect o concluzie logica: cei 144.000 de israeliti
simbolizeaza ostirea nenumarata a lui Christos din
ultima generatie, care va da lupta cu fiara" si va "zdrobi
capul sarpelui"
Aceasta concluzire exegetica are si o aplicatie
omiletica foarte practica. Nu este cazul sa fugim de
darul biruintei si al desavrsitii morale pe care
Dumnezeu vrea sa ni-l dea, prin credinta, asa cum ne
ofera si iertarea, fara plata. Nu trebuie sa credem ca
batalionul celor 144.000 reprezinta pe cei ce au fost n
stare sa ia examenul spiritual cu nota 10, n timp ce
lenesii care se straduiesc pentru nota cinci si-ar putea
gasi loc ntr-o gloata nenumarata de credinciosi care n-
au fost dispusi sa poarte crucea. Sunt multi, prea multi,

Dumnezeu n el (Evrei 8:10)
legii ceremoniale (care au fost o umbra trecatoare), spre
deosebire de semnul circumciziei care a fost un semn
intim si numai carnal, sabatul dat omului din Paradis
este un semn vesnic, distinctiv si vizibil (pe frunte"). I
ntr-o societate n care se tinde spre forme de
totalitarism anticrestin sau crestin", cine poate ascunde
sabatul sub obroc ?
Pecetea a 7
Tacere n cer.
masura ce Mielul ajunge la ruperea ultimei peceti a
cartii. Daca acest document priveste realizarea
rascumpararii, daca el trebuie sa stea ca martor la
judecata, atunci se ntelege ca deschiderea cartii
nseamna inceputul celei de
judecata mileniala (Apoc.20:4.11
interpretat aceasta tacere ca fiind o pauza dramatica
ntre doua acte ale viziunii. Ea este drarnatica, ntr
adevar, dar nu doar n scenografia Apocalipsei,
scenariul viitorului apropiat. Victorinus spunea ca
desigilarea cartii introduce odihna vesnica n mparatia
lui Christos. Dar aici nu este vorba de o tacere vesnica.
Inspiratia a facut o precizare care nu admite nici o
explicatie vaga. Pau
exacta de circa
tronul lui Dumnezeu cnd s
obisnuit sa auda ncontinuu,
cntarile de slava ale ngerilor. Dar s
care el a masurat
asemenea, tacere masurata ? Pecetea a sasea se sfrsise
cu semnele cosmice si asteptarea plina de groaza din
ziua aceea
fusese descrisa. Iar nceputul judec
debuteaza cu o tacere masurata...
Daca n cer nu este niciodata tacere, deoarece
prezenta ngerilor nseamna o continua proslavire a lui
Dumnezeu,
ngerilor din cer s
parea stranie si excentrica, dar Iisus ne
exact acest lucru, cnd va veni spre pamnt:
cerul de ngeri si
(Mat 25:31, Iuda 14
este prea mare pentru a
Dumnezeu n el (Evrei 8:10)
o societate n care se tinde spre forme de
sabatul sub obroc ?
Pecetea a 7-a. Tacere in cer.
Tacere n cer.
nseamna inceputul celei de
explicatie vaga. Pau
exacta de circa "jumatate de ora"
tronul lui Dumnezeu cnd s
obisnuit sa auda ncontinuu,
care el a masurat-o. Ce eveniment ar putea determina o
ziua aceea" a revenirii Domnului, dar aparitia Lui nu
Dumnezeu, nseamna ca numai prin plecarea tuturor
ngerilor din cer s-
cerul de ngeri si-i va lua pe toti cu Sine spre pamnt
(Mat 25:31, Iuda 14
este prea mare pentru a
Dumnezeu n el (Evrei 8:10).
sabatul sub obroc ?
a. Tacere in cer.
Tacere n cer. Tensiunea dramatica creste pe
nseamna inceputul celei de-a doua faze a judecatii,
explicatie vaga. Pauza cereasca are o durata foarte
"jumatate de ora"
tronul lui Dumnezeu cnd s-a facut tacere. El era
obisnuit sa auda ncontinuu, zi si noapte
o. Ce eveniment ar putea determina o
" a revenirii Domnului, dar aparitia Lui nu
nseamna ca numai prin plecarea tuturor
-ar putea face, tacere
i va lua pe toti cu Sine spre pamnt
(Mat 25:31, Iuda 14). Acest eveniment, se ntelege ca
este prea mare pentru a ncape ntr
. Spre deosebire de sabatele
a. Tacere in cer.
Tensiunea dramatica creste pe
a doua faze a judecatii,
judecata mileniala (Apoc.20:4.11-15). Unii au
za cereasca are o durata foarte
"jumatate de ora". Ioan era n viziune la
a facut tacere. El era
zi si noapte" (Apoc 4:8 b),
cntarile de slava ale ngerilor. Dar s-a facut o pauza pe
fusese descrisa. Iar nceputul judecatii mileniale
ar putea face, tacere. Ide
parea stranie si excentrica, dar Iisus ne-a spus ca va face
). Acest eveniment, se ntelege ca
ncape ntr-o jumatate de ora,
Spre deosebire de sabatele
Tensiunea dramatica creste pe
a doua faze a judecatii,
15). Unii au
ntre doua acte ale viziunii. Ea este drarnatica, ntr-
adevar, dar nu doar n scenografia Apocalipsei, ci si n
za cereasca are o durata foarte
. Ioan era n viziune la
a facut tacere. El era
" (Apoc 4:8 b),
a facut o pauza pe
atii mileniale
. Ideea poate
a spus ca va face
exact acest lucru, cnd va veni spre pamnt: va goli
o jumatate de ora,
Spre deosebire de sabatele

care ar dori sa se asigure de iertare, de harul divin
tnji dupa eliberarea de pacat.
Nu avem pretentia ca am explicat toate problemele
acestui capitol. Am precizat doar cteva elemente
principale.
ci si n
. Ioan era n viziune la
" (Apoc 4:8 b),
a facut o pauza pe
a spus ca va face
o jumatate de ora,
Multe atacuri ale vrajmasilor mpotriva israelitilor
din antichitate au avut loc n sabat. fagnii an speculat
aceasta slabiciune" a iudeilor si au
ziua pacii. Nu stim ce zi vor alege pentru ultimul atac
mpotriva Israelului lui Dumnezeu, dar stim ca va
interveni la timp si putem ntelege ca ziua n care
Mntuitorul va apare pe nori mplinindu
va fi un sabat si ca ur
cer. Venirea lui Iisus spre pamnt nu are nevoie de timp;
chiar si ngerii pot calatori cu viteze care ntrec orice
imaginatie. De aceea nu este nevoie sa ne nchipuim ca
ar fi necesare trei zile dus si trei zile ntors. To
desfasura n favoarea omului: norul Slavei va putea veni
spre pamnt n cteva clipe, va ntrzia n atmosfera
noastra o zi, facandu
dupa care
vii va calatori o sa
Ierusalim.
Contrar parerii populare, cnd Iisus va veni i va lua
pe credinciosii Lui la cer, n
3). Ei vor domni cu Christos, ntr
Apocalipsa nu spune ca vor domni pe pamnt n ti
mileniului, ci vor domni cu Christos. Ellen White a
vazut ntr
Dumnezeu, de la pamnt la cer, timp de sapte zile
(Exp.& Viz. 25
viziune, ea nu arata nicaieri vreo legat
Apoc.8:1, ceea ce este si mai interesant. Calatoria de o
saptamna nu este necesara din punct de vedere al
distantelor, ci ea face parte din rasplatirea mntuitilor.
Pentru a da ct mai multa importanta ntlnirii cu Iisus si
a face ca
Pentru a observa, ntre, timp, minunile universului creat
de Christos, Domnul.
principale.
va fi un sabat si ca ur
noastra o zi, facandu
dupa care mpreuna cu multimea dreptilor nviati sau
va calatori o sa
Ierusalim.
pe credinciosii Lui la cer, n
vazut ntr-o viziune calatoria astrala a poporului lui
(Exp.& Viz. 25-26). Descriind ceea ce a vazut n acea
a face ca bucuria ntoarcerii acasa" sa fie ct mai mare.
va fi un sabat si ca urmatorul sabat va fi prima zi din
noastra o zi, facandu-se vizibil de pe toate continentele,
mpreuna cu multimea dreptilor nviati sau
va calatori o saptamna pna la portile Noului
pe credinciosii Lui la cer, n casa Tatalui
o viziune calatoria astrala a poporului lui
26). Descriind ceea ce a vazut n acea
bucuria ntoarcerii acasa" sa fie ct mai mare.

aceasta slabiciune" a iudeilor si au intrat cu sabia in
Mntuitorul va apare pe nori mplinindu-Si promisiunea,
matorul sabat va fi prima zi din
se vizibil de pe toate continentele,
ptamna pna la portile Noului
casa Tatalui" (Ioan 14:1
3). Ei vor domni cu Christos, ntr-adevar, dar
viziune, ea nu arata nicaieri vreo legatura cu profetia din
care ar dori sa se asigure de iertare, de harul divin, fara a

intrat cu sabia in
Si promisiunea,
matorul sabat va fi prima zi din
ar fi necesare trei zile dus si trei zile ntors. Totul se va
ptamna pna la portile Noului
" (Ioan 14:1-
adevar, dar
Apocalipsa nu spune ca vor domni pe pamnt n timpul
ura cu profetia din
, fara a
Si promisiunea,
tul se va
mpul
ura cu profetia din

dupa cum si necazurile Bisericii de-a lungul secolelor au
fost prea mari pentru a ncapea n numai trei ani si
jumatate. Daca aplicam nsa si n acest amanunt
semnificativ, principiul o zi pentru un an" (Ez. 4:6
u.p.), vom ajunge la un rezultat foarte surprinzator. Daca
o zi profetica nseamna un an istoric, atunci o ora
profetica nseamna a 24 parte dintr-un an, adica 15 zile
si cteva ore... In acest caz, o jumatate de ora" profetica
ar fi 7 zile si jumatate. Dar Ioan nu spune "jumatate de
ora" ci "cam jumatate de ora", deci de intentioneaza
sapte
zile in
capat.
Aceste
sapte zile
nu pot fi
ntmplat
oare aici,
pentruca
ne aflam
la
sfrsitul
istoriei
acestei lumi vechi care a inceput tot cu sapte zile;
pentruca si la Potopul lui Noe au fost sapte zile de
asteptare (Gen.7); pentruca Mielul a desigilat pecetea a
saptea care inaugureaza (vorbind n limbajul unei
cronologii aproximative) al saptelea mileniu al lumii:
pentruca sigiliul Dumnezeului Creator de pe fruntea
biruitorilor care pot sta n picioare n ziua ruperii celui
de-al saptelea sigiliu al cartii, este sabatul zilei a
saptea.Daca IisusCreatorul este Acelasi cu Iisus
Rascumparatorull nu trebuie sa ne miram ca revenirea
Lui, care va goli cerul de ngeri, ar avea loc ntr-un
sabat, asa cum si aceasta aparitie a Lui n viziune a
onorat aceeasi zi domneasca. Pentruca poporul lui
Dumnezeu va fi persecutat si condamnat tocmai pentru
pastrarea acestui sabat considerat nvechit si care se
opune inovatiilor slabanoage ale traditiilor omenesti, nu
este de mirare ca Iisus alege sa vina n apararea lor ntr-
un sabat.

Sabatul si revenirea lui Iisus sunt realitatile cele mai
straine de crestinismul actual. Ele sunt de nedespartit,
deoarece ne descopera pe Acela care este Alfa si Omega
pentru noi, Creatorul si Eliberatorul nostru. Dar crestinii
au aruncat sabatul la spate ca fiind prea vechi si au exilat
Parusia (Adventul, Revenirea) Lui ntr-un viitor
nedefinit si nedorit. Este interesant ca Biblia numeste
ambele zile, (sabatul si ziua revenirii) ca fiind "ziua
Domnului". Ambele reprezinta un timp n care nu se mai
poate face nimic, un timp n care este lasat numai
Dumnezeu sa actioneze. Una aduce odihna saptamnala,
cealalta aduce odihna vesnica inaugurata de domnia
mileniala.
La prima vedere, cititorul obisnuit are impresia ca
scena descrisa n cap.8:2 etc. face parte din pecetea a
saptea. Dar toate scenele care urmeaza se refera la
timpul unor judecati preliminare ale lui Dumnezeu, timp
care se ncheie cu mparatia mileniala a lui Iisus.
Aceasta arata ca cele sapte trmbite si implicit viziunea
de fond prin care sunt introduse n cap.8:2-6, sunt
paralele cu cele 7 peceti sau, oricum, sunt anterioare
chiar si celor sapte plagi finale. Impartirea in capitole
reflecta parerea unor invatati medievali (care au facut
aceasta divizare si numerotare pentru nlesnirea
studiului) si nu reprezinta intentia autorilor Bibliei. Ioan
a vazut scenele n mod succesiv si le introduce, de
regula, cu cuvintele si am vazut", dar aceasta nu
nseamna ca acel si" leaga scenele profetice in aplicatia
cronologica. Adesea, prepozitia (kai = si) este redata de
traducatori cu "apoi" sau "dupa aceea", , ceea ce este la
fel de corect n greaca Noului Testament (De exemplu,
cap. 12 este introdus prin cuvintele "kai semeion mega
ofthe = si un mare semn s-a aratat. Aceasta nu nseamna
ca evenimentele prevazute n cap. 12 urmeaza dupa cele
prevazute de finalul cap. 11). Se pare ca teologii
(aproape n unanimitate) prefera aceasta divizare a
textului, deoarece acea tacere de numai aproape
jumatate de ceas" nu le spune mare lucru, sau nu are o
greutate finala. Aceasta tacere, ntr-adevar, asteapta
ceva, dar nu trmbitele unei noi istorii a razboaielor si
nenorocirilor. Este de mirare ca lucrul acesta nu este
observat.
Altarul si cele sapte trambite ingeresti

Viziunea de fond (8:2-6)
Cei sapte ingeri
Cei sapte ngeri, dupa ct se pare, sunt ngerii
judecatilor, ca si n cap.15:1.
Altarul de aur dinaintea Tronului este echivalentul
altarului tamierii din Sfnta templului din Ierusalim.
(Ex.30:l-10). In cap.4-5, totusi, el nu apare naintea
Tronului, de fapt nu apare nicaieri; ceea ce nseamna ca
limbajul viziunii foloseste asemenea elemente simbolice
pentru instruirea noastra spirituala, si nu trbuie sa
credem ca n Sanctuarul ceresc exista altare, sfesnice si
cadelnite . Sa nu facem din adevaratul Sanctuar o simpla
copie a , umbrei "(Ev 10:1), doar o reflectare
grandioasa a umbrei de pe pamnt. Realitatea este
spirituala, iar elementele ei fizice nu ne sunt
cunoscute. Desigur, pentru a ntelege lectia spirituala,
Apocalipsa ne vorbeste n limbajul acelei umbre, pentru
ca odata cu imaginarea scenelor n limbajul sanctuarului
pamntesc, sa putem ntelege mesajul.
Ingerul cu cadelnita reprezinta pe Domnul
Christos ca Preot Mijlocitor. Este obisnuita
reprezentarea Fiului lui Dumnezeu ca nger (Sol al lui
Dumnezeu), att n VT ct si n Apocalipsa. Cadelnita se
folosea la templu pentru serviciul de ispasire
mijlocitoare (Num 16:46-48. Num 16:46). Tamia nu
reprezinta rugaciunile credinciosilor, asa cum este
parerea populara, ci ea este ceva care, se nalta
mpreuna cu rugaciunile sfintilor (v.3. vezi si explicatia
de la cap 5:8) Aici nu este vorba doar de strigatele
martirilor din cap. 6, ci de rugaciunile tuturor sfintilor.
Cnd NT spune sfinti se refera, de regula, la credinciosi
n calitate de consacrati lui Dumnezeu. Ei sunt imaginati
aici ca nchinatori n curtea Sanctuarului, adica pe
pamnt, dupa modelul serviciului de la templul din
Ierusalim: n timp ce preotul de serviciu era intrat n
sanctuar ca sa aduca tamie pe altarul de aur, poporul se
nchina cu fata la pamnt n curte (Le 1:8-10).
Scaunul de domnie amintit aici este echivalentul
acelui car al heruvimilor", capacul ispasirii (tronul
harului) de deasupra chivotului legii morale (Ev 9:5,
4:16, 1 Cron 28:11). Legea este temelia tronului lui
Dumnezeu (Ps 97:2). Observati legatura strnsa ntre
harul (iubirea) si legea (dreptatea) lui Dumnezeu. Elle
Semnificatia trmbitarii. In sens general, sunetul
trmbitei este o avertizare, o atentionare. Uneori este
semnal de razboi (Ex 23:20-23). Glasul lui Dumnezeu
de pe Sinai
este nsotit
de trmbita
Arhanghelul
ui (observati
descrierea
din v.5 n
limbajul
proclamatiei
de pe Sinai
si prezenta
tronului-chivot). Sarbatoarea
trmbitelor (anul nou) inaugura
perioada sarbatorilor de toamna si
anunta ziua
ispasirii
(ziua
judecatii)
Lev 23:24-
26.
Trmbita
iudaica este,
n realitate,
un corn de
berbece,
numit sofar si are un sunet care inspira solemnitate.
Anul jubiliar care marca eliberarea si remproprietarirea,
ncepea odata cu ziua ispasirii, la interval de 49 de ani
(Lev 25:9-10). Trmbitele aveau si rol liturgic, se
foloseau n serviciul ceremonial si muzical de la templu.
Aici nsa avem sapte trmbite, ceea ce ne reaminteste de
caderea Ierihonului (Iosua 6) si de ntronarea Domnului
la Ierusalim (vezi 1 Cron 15:24, 2 Cron 23:13 comp. cu
Apoc 11:15). Unele dintre pedepsele descrise n aceasta
viziune seamana cu plagile venite asupra Egiptului.
Exista anumite asemanari si cu cele sapte plagi.
Anumite elemente din cele sapte trmbite si cele sapte
plagi corespund cu cele sapte zile ale creatiei (Gen 1),

White spune ca natura lui Dumnezeu, esenta
caracterului Lui este iubirea. Dreptatea nu este dect
manifestarea iubirii, iar harul este o prelungire a iubirii
mai mult dect dreptatea...
Focul de pe altar provenea de la Dumnezeu si era
ntretinut continuu (Lev.9:24, 10:11, 16:12). n timp ce
tamia se nalta ncontinuu pe altarul de aur, ngerul-
preot umple cadelnita cu focul sacru al dreptatii, cu
jaraticul razbunarii si-l arunca pe pamnt. Focul acestei
mnii nsa nu este revarsarea ultimei mnii a lui
Dumnezeu (cap. 15:1) ci o serie de judecati preliminare,
amestecate cu har, pedepse partiale care au loc n timp
ce Iisus nca mijloceste n templul ceresc. Expresiile a
treia parte" si a zecea parte", n cazul pedepselor
trmbitelor (8:8-12, 9:18, 11:13) arata o pedeapsa
pastiala, disciplinara; o triere facuta de Dumnezeu (Ez
5:1-4. 11-13, Zah 13:8-9) In timpul acestor pedepse,
oamenii se mai pot pocai (11:13) , dar n timpul
ultimelor 7 plagi, nimeni nu se va mai pocai
(16:9.11.21).

ceea ce ne atrage atentia asupra dreptatii Dumnezeului
Creator.
Imaginile folosite pentru descrierea pedepselor
divine sunt, de obicei, neexplicate, ceea ce face ca
viziunea trmbitelor sa fie mai dificil de nteles. Sunt
combinate imagini si metafore profetice din VT, cu
multe simboluri. Incepnd cu Victorinus de Poetavium
(sec. III) aceste scene au fost interpretate ca fiind
paralele cu cele sapte biserici" si cele sapte peceti".
ntelegerea aceasta a fost dezvoltata de multi nvatati
medievali si a devenit obisnuita printre protestanti si
milleriti. Desi aplicatia scenelor la evenimente istorice
n-a fost uniforma si unanima, s-a cristalizat opinia ca ele
reprezinta pedepsele lui Dumnezeu trimise mpotriva
crestinatatii decazute, prin invaziile barbare n Occident
si prin blestemul islamic n Orient, iar scenele din cap.
10-11 au fost ntelese n comparatie cu cap. 13-14.
Aceasta interpretare clasica a fost sustinuta si de
savantul Isaac Newton. In teologia adventista, ea este
expusa de Uriah Smith.

Primele patru trambite
Deoarece interpretarea trmbitelor este
controversata nca, si nu avem o pozitie dogmatica
asupra acestei profetii (cu exceptia viziunii din cap. 10-
11), vom reda schematic variantele cele mai serioase:

Dupa Uriah Smith:

Trmbita I.(v.7). Invazia vizigotilor sub Allaric
(395-410), prima lovitura barbara data Imperiului de
Apus. Contemporanii (Ieronim, Augustin, poetul
Salvian zis Ieremia") au recunoscut n invazia
barbariilor, pedeapsa lui Dumnezeu. Vizigotii au atacat
pe uscat si au acaparat teritorii largi.
Trmbita II (v. 8-9). Invazia vandalilor pe mare
(406-455). Jefuirea Romei, ocuparea zonelor maritime.
Trmbita III (v. 10-11). Atila, flagellum Dei
(biciul lui Dumnezeu"), care a atacat Occidentul pe
vaile rurilor (445-454).
Trmbita IV (v.12) Stingerea puterilor civile ale
Romei (mparatul-476, consulatul-541, senatul-552).

Dupa interpretari recente:
facut pna n prezent. Concluziile nu sunt foarte precise
n detaliu, autorul intentionnd doar sa acumuleze
informatii ct mai bogate si sa le evalueze, ca ajutor
pentru alti interpreti care ar fi interesati de identificarea
istorica a acestor trmbite.
Trmbita I: O calamitate care loveste pamntul.
Pamntul (tara") un termen referitor la Tara Sfnta.
Judecatile lui Dumnezeu lovesc nti pe cei mai de
aproape, pe cei carora li s-au dat mai mari binecuvntari
si le-au respins. Folosind imagini din vechii profeti,
viziunea descrie nenorocirile venite asupra Ierusalimului
si a iudeilor la anul 70 si, mai complet, la anul 135. Vezi
si Is. 28:2, Ez 13:1. Hag. 2:17.
Trmbita II. Prabusirea Imperiului Roman n apele
invaziilor barbare (406-455). Muntele nimicitor,
vulcanul lumii antice este simbolul Romei numite
Babilon", dupa modelul din Ier 51:24-64. Daca aceasta
este interpretarea corecta, acest Anti-Sinai apocaliptic
este vazut n sensul limbajului VT, unde expresia
ebraica har mashit nseamna, n acelasi timp, munte
nimicitor si munte stricat", munte al coruptiei. Aceeasi
expresie este folosita pentru muntele Pierzarii" (al

Intr-un comentariu foarte erudit asupra
Apocalipsei, publicat n 1982, Desmond Ford vede n
aceste patru trmbite, judecati divine, calamitati sociale
si spirituale venite asupra iudeilor, romanilor si
crestinilor apostati. In 1987, ntr-o teza de doctorat de
500 de pagini, care analizeaza numai primele patru
trmbite (!), teologul adventist Jon Paulien si expune
concluziile si tentativele de interpretare, care sunt, n
esenta, identice cu ale lui D. Ford. Este cel mai
impresionant studiu asupra acestui subiect, care s-a

idolatriei) pe care Solomon si naltase urciunile".
Trmbita III. Fara aplicatie istorica precisa.
Probabil, se prevede aici aparitia ereziilor, a alterarii
Evangheliei n Biserica. Steaua cazatoare poate
simboliza pe Lucifer care, prin intermediul unor
nvatatori de tipul lui Balaam (Iuda 11:13) a transformat
apele Evangheliei n otrava.
Trmbita IV. Probabil este prevazut aici timpul de
ntuneric spiritual, de obscuritate, care avea sa vina dupa
ntunecarea unor adevaruri fundamentale ale Bibliei.
Pare sa descrie Evul Mediu.

Trambitele V-VI in cap. 9
Daca primele patru trmbite sunt interpretate cu
oarecare nesiguranta, comentatorii obisnuiesc sa spuna
ca trmbitele din capitolul 9 duc la disperare pe toti
exegetii. In ciuda acestui aspect, exista adevaruri
esentiale care pot fi clar vazute aici, astfel nct mesajul
divin nu este zadarnic. Indiferent de aplicatia istorica
mai nimerita, aceste nenorociri sunt cauzate de forte
demonice sub permisiunea lui Dumnezeu. Cei
credinciosi, cei ce poarta sigiliul lui Dumnezeu pe
frunte" sunt ocrotiti (v.4). Insasi crucea lui Iisus,
meritele sngelui ispasitor, daca sunt respinse, permit
slobozirea fortelor demonice asupra lumii (v.13).
Pedepsele divine sunt, adesea, finale pentru unii. Mortii
nu se mai pot pocai. Dar de cele mai multe ori, nici cei
vii nu apreciaza harul supravietuirii (v.20-21). Pacatele
incriminate aici de Ioan sunt aceleasi pe care le
condamnau profetii la pagni si la compatrioti. In primul
rnd este condamnat cultul imaginilor, al operelor
miniilor omenesti", apoi coruptia morala care urmeaza
ntotdeauna idolatriei: uciderea, ocultismul, desfrul,
furtul. Toate acestea sunt exemple de calcare a celor
zece porunci.
Referirea la sigiliul divin pe fruntea credinciosilor
ne-ar tenta sa consideram Apoc 7:1-4 drept context
profetic, dar prezenta celor cinci luni" (150 zile-ani ne
mpiedica sa asezam aceasta calamitate dupa 1844, daca
luam n serios juramntul ngerului din cap. 10
Trmbita a 5-a (v.1-12). Steaua cazuta, care are
cheia fntnii abisului, este ngerul abisului. Numele de
Apollyon si Abadon are, n ambele limbi, sensul de
nimicitor", distrugator". Dar poate sa fie si un joc
de cuvinte aici. In ebraica, abadon nseamna
nealterate, toate vederile pionierilor credintei noastre.
Dupa ce a aplicat viziunea lacustelor la cuceririle
otomane ntre 1229-1449, Litch a vazut n cavaleria
pucioasa" si veninoasa din al doilea vai", pe aceiasi
otomani, de data aceast referindu-se la perioada lor de
dominatie. Timpul din v. 15 l-a nteles ca perioada
profetica, prin nsumarea amintita mai sus. El a adaugat
aceasta perioada la cea anterioara care se ncheia n
1449, si a ajuns astfel la data de 1840 pentru caderea
Turcului. El si-a publicat concluziile cu doi ani nainte
de 1840, ceea ce a trezit un interes deosebit, n contextul
mesajului millerit care rasuna n anii 1833-1844. Avnd
nevoie de precizia ceruta de prezenta acelui ceas" care
trebuia interpretat n sens apocaliptic, ca si celelalte
unitati de timp alaturate, Litch a luat din Istoria lui
Gibbon data de 27 iulie 1229 pentru asaltul otomanilor
asupra Nicomediei si, adunnd cei 391 ani la cei 150
anteriori, a prezis ca la 11 august 1840 va avea loc un
eveniment care va nsemna nlaturarea pericolului
otoman. Anii 1839-1840 au adus mai multe momente
importante care pot fi luate ca sfrsit al acestei perioade.
Turcia a nceput sa se europenizeze si sa depinda de
bunavointa marilor puteri. Unul dintre aceste momente
diplomatice, misiunea lui Rifat Bey, este considerata ca
fiind ncheiata la 11 aug. 1840.
Interpretarea lui Litch este foarte seducatoare. Dar
este bine sa fim constienti de unele obiectiuni. In primul
rnd, ceasul" si ziua" aceea indica, mai degraba o data
dect o perioada. In al doilea rnd, se sustine ca data
oferita de Gibbon (27 iulie 1229) este citire eronata a
izvoarelor folosite de marele istoric, de fapt, turcii
calculeaza nceputul istoriei lor din 1230 si nu din 1299.
pierzanie", dar ab-adon nseamna parinte domn.
Deasemenea, n greceste, apollyon nseamna
distrugator", iar apo-lyon este eliberator". S-ar putea
sa fie vorba de un intentionat joc de cuvinte aici, desi
comentatorii nu mentioneaza acest amanunt. Cel mai
distructiv factor, din punct de vedere spiritual, este acela
care se pretinde domn, parinte si eliberator, care
pretinde ca are cheile raiului, dar nu poate descuia cu ele
dect putul fara fund al abisului. Vom reda mai jos,
variantele mai importante ale aplicatiei istoriciste a
acestei profetii:
1. Mohamed si cuceririle islamice (?). Istoria
interpretarii este bine reprezentata de comentatori care
au vazut n invazia de lacuste-scorpioni, cuceririle
islamice. Islamul a fost, ntr-adevar, o calamitate pentru
crestinism, si ar fi de mirat sa lipseasca din profetie.
Adventistii milleriti si pionierii AZS au vazut aici
flagelul mohamedan. Dar exista importante diferente
ntre cei ce fac aceasta aplicatie. Expunerea lui Josiah
Litch din 1838, aplica invazia la otomani, perioada celor
150 de zile-ani fiind 1299-1449 (De la asaltul lui
Othman asupra Nicomediei si pna la ntronarea
ultimului mparat bizantin, cu permisiunea sultanului).
Dar aplicatia facuta de milleriti a pierdut teren. Jean
Vuilleumier nu vede pe otomani aici, ci pe arabi
(sarazini), iar perioada de chinuri ncepe din zilele lui
Mohamed si se ncheie prin asezarea resedintei la
Bagdad. Steaua-nger este profetul" Islamului care a
ntunecat soarele Evangheliei, iar groapa abisului este
pustiul arab.

2. Papalitatea si cruciadele. Intr-o lucrare nca
nepublicata, William Shea propune o alta explicatie.
Steaua cazuta este Antichristul papal, iar lacustele -
scorpioni sunt cruciatii trimisi n mai multe rnduri,
timp de 150 de ani, mpotriva pagnilor", asadar
razboaie sfinte" pentru cucerirea, unui mormnt gol si a
unor teritorii cheie. Perioada cruciadelor a durat circa
150 ani, ntre anii 1099-1249. Prima cifra reprezinta
succesul primei cruciade prin cucerirea Ierusalimului, a
doua reprezinta insuccesul ultimei cruciade care este
nfrnta n Egipt, n batalia de la Mansura. Dr. Shea
vede n descrierea acestor lacuste cu casti si platose de
fier, o imagine destul de izbitoare a cavalerilor cruciati.

Trmbita a 6-a (v. 13-21). Intelegerea acestei
In al treilea rnd, daca perioada de 391 ani si 15 zile
necesita aceasta precizie, de ce trebuie cautat un punct
precis pentru cele 150 de zile si nu pentru cele 391 de
zile? Aici este o slabiciune evidenta. Iar data de 11
august 1840 nu pare mai proeminenta dect alte date din
acei ani de declin.
Varianta CM. Maxwell. O solutie aparent noua la
interpretarea generala de mai sus, este aceea pe care o
prezinta si frumosul comentariu al lui Maxwell, God
Cares. (Vederea aceasta este sustinuta si de altii, printre
care si William Shea). Se considera perioada de 391 de
ani ntre 1453-1844 Prima data este usor de recunoscut
ca fiind cucerirea Constantinopolului, iar a doua
reprezinta momentul n care Sublima Poarta" este silita
sa pronunte oficial cele de mai jos. Citez pe Dr. William
Shea care, la rndul lui, citeaza pe comentatorul
Bickersteth, a carui lucrare nu ne este accesibila:
Sublima Poarta se angajeaza sa ia masuri eficiente
pentru a se preveni de aici ncolo condamnarea la
moarte si executia acelor crestini care sunt apostati." (21
martie 1844)
De aici nainte, crestinismul nu va mai fi insultat n
teritoriile mele , nici nu vor mai fi persecutati crestini
pentru religia lor." (22martie 1844)
Ambele date sunt ispititoare, a doua coincide si cu
sfrsitul celor 2300 de ani din Dan.8:14 si cu sfrsitul
celor 1335 ani din Dan. 12. Dar tratarea acelui ceas" ca
reprezentnd 1 zi + 1 luna + 1 an de timp profetic,
amna convingerea. Este prematur sa ne hotarm asupra
unei variante acum, dar toate merita cunoscute si, ceea
ce este interesant, din punct de vedere cronologic, toate
subliniaza perioada 1798-1844.
Varianta William Shea. Pornind de la observatia
ca gramatica textului grecesc ar cere mai degraba o data,
un punct important, si nu o suma de segmente de timp,
Dr. Shea propune urmatoarea interpretare, dupa ce, mai
nti, subliniaza probabilitatea celei de mai sus. Pornind
de la ideea ca perioada de 1260 ani ai dominatiei papale
este exprimata n contextul viziunii (cap. 11-12) , n luni
(42 luni), zile (1260 zile) si ani (trei vremi sau ani, si
jumatate), Shea vede n aceasta data importanta sfrsitul
celor 1260 ani ai dominatiei papale, anul 1798. Chiar si
ceasul" acela pare vizibil n cap. 11:13 (dupa textul
grecesc, n ceasul acela"). Acest ceas care reprezinta
sfrsitul dominatiei papale, odata cu Revolutia Franceza
si ridicarea lui Napoleon, este nteles ca fiind momentul

profetii depinde de modul n care vedem prezenta
Eufratului din v. 14: este vorba de o geografie istorica
sau de o geografie apocaliptica? (conf. cap. 17:1.5.15 si
16:12). Un alt factor determinant este si mentiunea unui
timp n v.15; este o perioada profetica n termenii
principiului zi-an, nsumnd 391 ani si 15 zile (360+30+
+1+1/24 zile) , sau este un moment profetic important,
subliniat prin referirea la ceasul, ziua, luna si anul
acela" ? Milleritii au urmat traducerea engleza veche
(KJV) care spune un ceas si o zi si o luna si un an",
ceea ce favorizeaza aplicatia la o perioada de timp. Dar
textul grecesc indica, mai degraba, o data
importanta. Varianta Josiah Litch. Prima aplicatie
a acestei profetii n mediul adventist a fost facuta de
Litch n 1838. Ea a avut un deosebit succes la vremea ei.
Astazi nu mai este sustinuta de teologii nostri, cu
exceptia unor persoane care sunt preocupati n a pastra

dezlegarii acestei ostiri apocaliptice. Aceasta cavalerie
tricolora este armata lui Napoleon si razboaiele
declansate n acea perioada au fost cele mai mari
cunoscute pna atunci. Armatele franceze s-au putut
lauda cu maceluri nemaintlnite. Mentionarea
Eufratului s-ar referi la Babilonul apocaliptic (Roma si
statele catolice) ; or, tocmai din principalul stat catolic,
si de la Roma au nceput expeditiile lui Napoleon n
Orient si n Europa. Razboaiele napoleoniene au durat
pna la dezastrul de la Waterloo n 1815: Numarul
ostirii apocaliptice este, evident, simbolic, indiferent la
cine s-ar aplica. El reprezinta acea grande armee, poate
cea mai mare armata din toate timpurile pna atunci. Cei
patru ngeri distructivi, reprezinta cuceriri n toate
directiile punctelor cardinale. Prezenta acestor
capetenii" nu este
deloc surprinzatoare, daca ne amintim de rolul lor n
Daniel cap. 10

Ingerul cu profetia desigilata. Inaltarea Evangheliei in timpul sfarsitului
(10:1 - 11:14)
(Viziune aditionala care tine de trambita a 6-a)
Desigilarea si proclamarea universala a
profetiei timpului. Capitolul 10 al Apocalipsei este una
dintre cele mai clare si mai
sigure profetii. Ingerul magnific
nu poate fi dect Fiul lui
Dumnezeu, n calitate de Sol al
Domnului si conducator al
Israelului Sau. Norul si
curcubeul legamntului
(simboluri ale slavei lui Yahwe), comparatia picioarelor
cu stlpii de foc (care, mpreuna cu norul, introduc tema
exodului din Egipt), glasul de leu si autoritatea Lui
universala (vine din cer, se aseaza cu un picior pe mare
si cu celalalt pe pamnt), fata comparata cu soarele si
picioarele ca niste stlpi de foc, amintesc de descrierea
din Apoc.l si Dan. 10. Iar juramntul din v.5-7 este
comparabil cu acela al Arhanghelului (Michael) din
Dan. 12.
Racnetul de leu este n legatura cu ceasul judecatii
(Ioel 3:16) si, n acelasi timp, este simbolul avertizarii
profetice (Amos 3:4.7.8, Os 11:10, s 21:8). Ca si
Observati si contextul literar si cronologic al
proclamatiei ngerului: n cadrul evenimentelor din
trmbita a sasea. Or, timpul profetic din trmbita a sasea
reprezinta anii 1798-1844 (indiferent ce varianta am
prefera). Este un adevar sigur ca interesul cercetatorilor
pentru profetia din Dan 8:14 a devenit major tocmai n
aceasta perioada si ca majoritatea lor au nteles ca durata
celor 2300 de zile reprezinta tot attia ani care se ncheie
n 1843, 1844 sau 1847.
Aceasta mplinire a profetiei despre descifrarea
viziunii celor 2300 de zile nu poate fi ntmplatoare.
Marile treziri spirituale din protestantism n prima
jumatate a sec. XIX si proclamarea timpului judecatii de
catre multi predicatori de diverse confesiuni n Europa,
n Insulele Britanice si n colonii, n America si chiar n
Asia, au fost cu siguranta o directa interventie a
Spiritului lui Christos. In ciuda limitelor omenesti,
miscarile de tip adventist din acea perioada
filadelfiana", au fost o manifestare stralucita a puterii
Evangheliei. Cea mai reprezentativa din aceste miscari
concomitente si aparent necorelate a fost, cu siguranta,

aceasta Apocalipsa (cap. 1:1), toate descoperirile
profetice vin prin Christos. Harisma profetica este o
marturie a lui Iisus - harisma = dar, n 1 Cor
12:4-11 etc. ; vezi cap. 19:1Ou.p, 22:9)
Carticica desigilata nu poate fi documentul
rascumpararii din cap. 5. Acolo era un sul mare,
pecetluit cu sapte peceti, aici este un sul mic deschis"
(desfacut, desigilat). O comparatie cu viziunea din Dan.
12:4-12 ne arata ca aici este vorba de profetia timpului
(cele 2300 zile) despre care i s-a spus n mod repetat lui
Daniel s-o pastreze sigilata pna la vremea sfrsitului"
cnd multi o vor cerceta si cunostinta va creste". Din
studiul asupra profetiei din Dan.8:14 reiese ca aceasta
perioada care priveste timpul scurs pna la razbunarea
(curatirea) templului ceresc", s-a ncheiat n anul 1844.
Prin urmare, descifrarea si nceputul vestirii acestei
profetii trebuia sa preceada data de 1844.

miscarea initiata de predicatorul baptist William Miller,
desfasurata ntre anii 1833-1844, care a influentat
puternic bisericile din Statele Unite si, prin intermediul
publicatiilor, si alte zone geografice.
Daca n cartea lui Daniel ramasese un singur lucru
jigilat (viziunea celor 2300 de zile), aici ngerul vine cu
acea profetie desigilata. Si singura profetie sigilata n
Apocalipsa (pna cnd ?) este mesajul celor sapte
tunete, care sunt ecouri ale ultimei proclamari profetice,
autoritare, a lui Iisus , pe pamnt si pe mare... Aceasta
pecetluire, precum si nvaluirea ngerului ntr-un nor si
surpriza amara experimentata de Ioan care a mncat"
aceasta carticica dulce, ne sugereaza ca generatia aceea
nu avea sa vada clar semnificatia profunda a datei
profetice 1844.
Nici un alt chronos dupa cele 2300 zile-ani (v.5-
7). Comparati juramntul din aceste versete, cu
juramntul aceluiasi Personaj n Dan. 12. Observati
urmatoarele sapte paralele ntre cele doua pasaje
profetice:
Dan.12
1. - profetia timpului sigilata ( 2300 "zile", 457
i.e.n.- 1844)
2. - pana la vremea sfarsitului
3. - Michael - Christos jura
4. - trebuie sa treaca cele trei vremi si jumatate (
1260 "zile", 538 - 1798); aceasta inseamna 1290
"zile" de la instalarea "uraciunii" ( 508-1798)
5. - ferice de cine va ajunge la 1335 "zile" ( 508 -
1843)
6. - cand mana poporului sfant va fi zdruncinata de
tot
7. - Daniel doreste sa inteleaga profetia

Apoc. 10
1.- carticica deschisa
2. - in timpul sfarsitului
3. - Ingerul - Christos jura
4. - nu va mai fi nici o vreme

5. - profetia era dulce
6. - cu trambita a saptea se incheie taina lui
Dumnezeu
7. - Ioan mananca profetia

Nu va mai fi nici o vreme". Tinnd n mini
profetia desigilata a celor 2300 de seri si dimineti", n
contextul cronologic-profetic al anilor 1798-1844,
Domnul Christos jura pe onoarea Sa de Creator ca nu va
mai fi nici un chronos. Textul grecesc nu se refera la
nici o zabava (ntrziere), ci foloseste termenul -
chronos = data, perioada, termen, timp fixat, vreme
hotarta. Traducatorii, de regula, nu observa legatura
dintre acest termen si chronos-ul sigilat din Dan. 12
(care este aici desigilat si proclamat). Dar exista si
traduceri care redau termenul grecesc cu timp (vezi
versiunea sinodala si Biblia cu triunghi"). n Dan. 12,
tot ce nu este necesar, orice flecareala si ntlnire inutila
si sa ne prezentam ca robi ai Dumnezeului cel Viu."
(7SDABC, Rev 11:1). Observati referirea la Apoc.6:17si
7:3.
Standardul judecatii: o trestie"- toiag. In
timpurile biblice, instrumentul pentru masurarea
lungimii era confectionat dintr-o trestie. Dar aici este
vorba despre o trestie-sceptru, deoarece termenul
grecesc - rrabdos, tradus n mod gresit cu
prajina, nseamna toiag, varga sau sceptru. Este
simbolul autoritatii, al judecatii, al pedepsei, al
regalitatii. Deaceea cuvntul canon (regula, standard)
ngerul Domnului jurase ca trebuie sa treaca mai nti
era celor trei vremi si jumatate de persecutii, dar
sfrsitul nu va fi atunci (n 1798), ci n momentul n care
mna poporului sfnt va fi zdrobita de tot". Care este
taina lui Dumnezeu? Este vorba de mesajul sigilat al
celor sapte tunete? Cnd va suna ngerul al saptelea?
Sunt lucruri care merita un studiu mai aprofundat. In
orice caz, principalul eveniment pe care-l aduce trmbita
a saptea este ntronarea Domnului Christos si nceputul
razbunarii legii lui Dumnezeu (11:15-19).
Profetia cea mai dulce, a cauzat amaraciune (v.8-
10). Comparati cu Ier 15:16-21 si Ez 2:83:3. Scena
care are loc n viziune este o dramatizare a ceea ce avea
sa se ntmple cu credinciosii din anii 1844 care s-au
bucurat de calcularea corecta a perioadei profetice si de
asteptarea ca Domnul Iisus sa revina pe pamnt la data
aceea. Ei stiau ca profetia se refera la o judecata, dar
credeau ca judecata are loc la revenirea Domnului
Christos, pentruca nu ntelegeau diferenta dintre
judecata investigativa ( de cercetare) si cea executiva.
Cnd Iisus va reveni, va aduce cu sine ceea ce s-a
hotart deja la judecata. El nu va veni pe pamnt ca sa
deschida sedinte ale unui tribunal universal. Va veni sa
ia apararea poporului Lui, nimicind complet lumea
rebela si lund cu El, la cer, pe credinciosii pamnteni
din toate timpurile (Vezi si cele de la Apoc.3: 7-8). Cele
doua dezamagiri succesive din anul 1844 au fost o
experienta amara dar binefacatoare pentru adventisti,
pentruca le-a dat o lectie severa de a studia mult mai
serios Biblia pentru a cunoaste voia lui Dumnezeu. Cei
ramasi credinciosi n urma dezamagirii au descoperit
prin studiul Bibliei o privire mai profunda n profetiile ei
si adevaruri teoretice si practice uitate de
crestinatatea apostata.
Un mesaj profetic universal (10:11). Ca si n
cazul lui Ieremia si Ezechiel, Ioan (personificnd pe
poporul lui Dumnezeu din timpul sfrsitului), nghite
cartea desigilata, nu doar pentru propria sa hranire
spirituala, ci o asimileaza pentru a o vesti altora.
Mesajul adventist de astazi, este reprezentat de rolul
dramatic al lui Ioan n aceasta scena, este o profetizare
(o proclamare a profetiei cartii desigilate). Aceasta
marturie profetica universala este neaparat necesara
nainte de revenirea lui Iisus. Orict de ntinsa a fost
proclamarea din anii 1840-1844, ea nu a cuprins
ntreaga lume. Dar dupa efectul terapeutic al
care denumea cndva, n greceste, un bt drept folosit ca
metru, provine din termenul ebraic kane (trestie), ca si
latinescul canna (trestie). In acest pasaj, totusi, nu este
folosit termenul kanon ci - kalamos, un sinonim
cu sensul de: 1. trestie, 2. toiag, baston, 3. standard de
masurat lungimea, 4. condei pentru scribi.
Imaginea trestiei toiag ne aminteste cu durere si
pietate de patimile Aceluia care S-a jertfit pentru a ne
elibera de vina si puterea pacatului, punnd n inima
noastra, prin Spiritul Sau, legea Sa... Cnd ostasii L-au
adus pe Iisus la judecata, I-au pus pe cap o coroana de
spini si n mini o trestie asemenea unui sceptru. Ei i
smulgeau sceptrul si-L loveau cu el, inspirati de Satan sa
batjocoreasca principiul mparatiei Lui, legea iubirii
dupa care va judeca lumea.
Ce alt standard de masurat nchinatorii ar putea
avea Dumnezeu, dect propria Lui lege morala n care
se specifica pe prima tabla: obiectul nchinarii, modul
nchinarii, spiritul nchinarii si timpul nchinarii. n
viziune, Ioan preia un rol al ngerului Domnului. Asa
cum a primit cartea profetica, la fel a primit si trestia de
masurat. Misiunea lui si a ngerului care proclama
timpul judecatii, pe mare si pe uscat, se confunda. n
Apoc. 14:6-12, aceeasi Evanghelie, aceeasi avertizare
universala cu privire la nchinare. Poate fi, oare,
ntmplator ca, la sfrsitul acestei serii dramatice (cap.
11:19), cnd rasuna trmbita a saptea, se deschide
Sanctuarul ceresc si se vede acolo CHIVOTUL
LEGAMNTULUI stralucind de fulgere si provocnd
tunete, cutremure si grindina ? Are, oare, acest lucru,
vreo legatura cu timpul pe care-l traim? Nu exista un alt
standard moral dect acela descoperit n Biblie. Este un
standard spiritual, nu legalist, este o lege mparateasca"
(a mparatiei cerului), o lege a libertatii (care vine din
iubire, n urma mntuirii)", nu o lege scrisa doar pe
piatra si careia te supui de teama. In fapt, adevaratul
standard nu este litera moarta, ci spiritul viu al legii, asa
cum este exemplificat n Christos. El nsusi este
Cuvntul lui Dumnezeu. In El, Legea si Evanghelia sunt
una. El este standardul maturitatii (desavrsirii) morale.
(Ef 4:13-15).
Masurarea templului, a altarului si a
nchinatorilor trebuie sa fie ntr-o strnsa legatura.
Templul de aici, nu poate fi dect cel ceresc, deoarece se
vorbeste despre altarul lui, aici n contextul trmbitei a
sasea (8:3, 9:13), iar finalul impunator al trmbitei a

amaraciunii de la 1844, Dumnezeu a creat o Biserica
universala din nimic. In 1845 erau doar cteva zeci de
adventisti sabatisti n America, dar n deceniile care au
urmat, mesajul profetic al Evangheliei Vesnice rostit de
acei pionieri, a atras persoane de diferite nationalitati n
SUA, apoi a trecut oceanul pe alte continente, ajungnd
la cifra de peste 75.000 la granita dintre secole, astazi
fiind circa 7 milioane n aproape toate tarile lumii (acest
comentariu a fost scris in 1994). Putini, foarte putini, dar
foarte raspnditi. Acest amanunt este o partiala mplinire
a profetiei. Cnd ramasita credincioasa a poporului lui
Dumnezeu va fi mputernicita cu Spiritul Sfnt
asemenea apostolilor, aceasta ultima avertizare va
rasuna n urechile fiecarui om.
Expresia cu privire la multe noroade etc." trebuie
modificata n sensul de naintea multor popoare",
potrivit unei mai corecte ntelegeri a textului grecesc
(vezi si versiunea sinodala). Notati si cuvntul trebuie".
Un timp al masurarii nchinatorilor. Judecata
casei lui Dumnezeu (11:1). In contextul celor de mai
sus, primul verset din capitolul 11 este elocvent. In acest
loc, divizarea n capitole este nepotrivita, dar se poate
observa usor ca exista o continuitate. Ioan joaca n
viziune un nou rol dramatic. Al cui? Referitor la aceasta
masuratoare, Ellen White sugereaza ca ar fi o lucrare
echivalenta cu acea cercetare a ostirii lui Israel din
Apoc.7, naintea sigilarii celor 144.000:
Marea judecata are loc si se savrseste de un
oarecare timp. Acum Domnul zice: Masurati templul si
pe nchinatorii lui!.... Aduceti-va aminte ca vorbele si
faptele ... va sunt fotografiate n cartile ceresti...
Lucrarea aceasta nainteaza, masurnd... ca sa se vada
cine va sta n picioare n ziua aceea. Cei ce vor ramne
statornici vor avea intrare din belsug n mparatia
Domnului si Mntuitorului nostru Iisus Christos. Atunci
cnd ne ndeplinim lucrul obisnuit, sa ne aducem aminte
ca este Cineva care urmareste spiritul n care lucram.
.Oare, sa nu aducem noi pe Mntuitorul, n viata noastra
de toate zilele, n munca noastra pamnteasca si n
lucrarile din gospodarie? Atunci, pentru numele lui
Dumnezeu, e cazul sa lasam la o parte

saptea aduce n imagine templul lui Dumnezeu care
este n cer" (11:19). Daca masurarea nchinatorilor are
un sens spiritual (moral), ce este masurarea templului si
a altarului? n contextul profetiei desigilate a celor 2300
zile-ani care trebuiau sa treaca pna la curatirea
(razbunarea) sanctuarului, este posibil ca aici, templul si
altarul sa fie judecate" si ele, pentru a fi razbunate.
Ziua ispasirii (ziua judecatii anuale) era ziua curatirii de
pacat a sanctuarului si, n acelasi timp, a lui Israel (Lev.
16:16.19.30). Sanctuarul din Apocalipsa este, n mod
evident, ceresc. Si nchinatorii sunt ceresti (Ef2:6). Dar
n sens propriu ei sunt nca pe pamnt, unde este altarul
de jertfa (cap.6:9) n curte... Cei ce se nchina n el
[altar]" este o traducere stranie, fiindca nimeni nu se
nchina n altar. Unele versiuni biblice redau expresia cu
cei ce se nchina acolo" (la templu, n curte). Dar,
gramatical este corect ca acest - en auto (n el),
sa fie tradus naintea (n prezenta) lui" sau prin el" (cu
ajutorul lui). In acest fel, adevarata nchinare este n
strnsa relatie de mijlocirea acestui altar. Indiferent
despre care altar ar fi vorba aici, el reprezinta diferite
aspecte ale jertfei lui Iisus si ale nchinarii noastre
spirituale (Apoc.5:8, 8:4, Rom 12:1). Fara sngele lui
Iisus, orice nchinare este ca jertfa lui Cain.
Judecata de cercetare (preadventa) nceputa la anul
1844 priveste numai pe poporul lui Dumnezeu, pe aceia
al caror nume este scris n cartea vietii, care au avut
experienta iertarii pacatelor, a cunoasterii lui Dumnezeu.
Ei sunt masurati si pot fi acceptati sau respinsi, potrivit
cu dreptarul adevarului care nu este numai lege ci si
Evanghelie. Judecata dupa Evanghelie este cu mult mai
severa dect judecata dupa lege, fiindca Evanghelia
cunoscuta si calcata n picioare aduce razbunarea
sngelui lui Christos asupra celui vinovat (Ev 10:28-29,
Mat 27:25, 2 Petru 2:20-21, 1 Cor 15:1-2, Apoc 3:5).
Tot Israelul este masurat, dar nu toti sunt sigilati.
Aceasta masuratoare este judecata divina care vine mai
nti asupra casei lui Dumnezeu (1 Petru 4:18). Multi
crestini nu sunt de acord ca si credinciosul trebuie
judecat. Dar judecata lui Dumnezeu este o lucrare
cereasca n favoarea celui credincios. Cine ramne n
Christos nu are de ce sa fie ngrijorat.

Curtea lui Israel si curtea "neamurilor" (v.2)

Templul de la Ierusalim avea doua curti principale,
circumscrise sanctuarului: curtea lui Israel, cea apropiata
de altar, si curtea neamurilor, adica a pagnilor
(neevreilor), sau curtea de afara. Intre cele doua curti,
iudeii zidisera un zid de despartire (la care face aluzie
Pavel n Ef. 2:14). In zilele noastre s-a descoperit placa
pe care era gravata interzicerea accesului celor
necircumcisi, sub pedeapsa cu moartea. Daca templul
din Ierusalim este doar o proiectie pamnteasca a
adevaratului Sanctuar din cer, care este Palatul
mparatului mparatilor si al Dumnezeului dumnezeilor,
daca Israelul lui Dumnezeu este definit ca fiind
adevaratii nchinatori, cei ce se nchina prin jertfa lui
Iisus, aducnd ca dar sacrificiile lor, atunci curtea
pagnilor este simbolul celor ce nu se nchina la acelasi
altar, care n-au nici o mpartasire cu templul ceresc:
necredinciosi si falsi credinciosi, vrajmasii poporului lui
Dumnezeu. Ambele curti sunt n lumea noastra.
Distinctia dintre cei ce sunt Israel lui Dumnezeu si cei
ce sunt pagni, nu este facuta dupa criterii omenesti, ci
dupa dreptarul lui Dumnezeu (Gal 6:15.16).
Dumnezeu iubeste pe toti oamenii si a jertfit totul
pentru ca si cei mai pacatosi sa poata fi salvati, daca
accepta conditiile legamntului sfnt. Dar cei ce cauta o
alta cale spre cer dect crucea lui Isus, cei care traiesc n
razvratire fata de voia lui Dumnezeu, cei ce n-au
experimentat niciodata mpacarea cu Dumnezeu, nu pot
fi numiti copii ai Lui. Ei sunt pagni, indiferent de rasa,
nationalitate sau religie. Numele lor nu a fost niciodata
scris n cartea vietii si ei se lasa animati de spiritul cel
rau.

Aceasta curte de afara nu este masurata n timpul
judecatii casei lui Dumnezeu. Curtea de afara este lasata
afara. In textul grecesc este folosita o metafora mai dura
si, oarecum, enigmatica, cu care traducatorii nu stiu ce
sa faca. Daca am traduce exact, ar trebui sa spunem:
curtea de afara izgoneste-o afara si n-o masura". Se
foloseste acelasi termen care peste tot are sensul de a da
afara, a alunga, a excomunica, a exclude din sinagoga.
Nu este doar o lasare deoparte. Cei ce nu s-au mpacat
cu Dumnezeu nu vor fi judecati n acest timp; cazul lor
va fi judecat n timpul mileniului (1 Tim 5:24,
Apoc.20:11-15)
Cele 42 de luni ale neamurilor". Calcarea n
picioare a Ierusalimului ceresc (v.2 b). Durata celor 42
de luni (1260 zile, v.3) este acelasi timp de necaz
profetizat de Daniel (7:25, 12:7) la care Apocalipsa va
mai face referire (cap. 12:6.14, 13:5). Este vorba despre
timpul dominatiei papale (538-1798), o dominatie n
care s-a dat pe fata spiritul Romei, spiritul caracteristic
pagnismului universal. Ierusalimul ceresc a fost calcat
n picioare n sens figurat, prin persecutarea cetatenilor
lui ceresti (Dan 8:10-13, Ef2:19, Gal 4:26, Le.21:24) , n
acelasi sens n care se poate calca n picioare legea si
Christos (Ev 10:28-29). Calcarea n picioare nu
nseamna doar persecutie ci si profanare. Un serviciu
divin care accentueaza ritualismul ca un paravan al
pacatelor si faradelegilor, este etichetat ca fiind o
calcare n picioare a curtilor" templului (Is 1:12 n
textul ebraic, vezi Biblia cu triunghi").

Auditia profetica despre "cei doi martori" ( v.3-13).
Este foarte util pentru cititor sa observe ca scenele
descrise n v.3-13 nu sunt vazute de Ioan n viziune, ci
sunt descrise profetic de catre ngerul Domnului din cap.
10 sau de catre glasul lui Dumnezeu din cer (Apoc.
10:8.11, 11:1.3). Oricum, cel ce vorbeste este
Dumnezeu, nu o creatura, altfel n-ar putea vorbi despre
cei doi martori ai Mei". Daca viziunea ngerului cu
profetia desigilata are loc n contextul trmbitei a sasea,
aceasta profetie despre cele 1260 zile-ani nu apartine de
trmbita a sasea, ci este descoperita de Dumnezeu lui
Ioan nainte de a se mplini, facndu-se aici o incursiune
ntr-un viitor anterior aceluia ilustrat de viziunea
cuvntul Domnului (1 mp 18:1) primit ca urmare a
rugaciunii credintei, deoarece Ilie erau un om la fel de
uman ca si noi (Iacov 5:17-18) . Iar Moise a avut n
mini cheile aceleiasi autoritati: asa vorbeste Domnul!"
(Ex 7:17). Ce martori ai lui Dumnezeu ar putea avea
autoritatea de a aduce judecati divine asupra pamntului
oridecteori vor voi"? Si nca n era crestina! Iisus a
mustrat pe apostolii care doreau o asemenea autoritate
(Le 9:54-56). Si a afirmat ca doar Cuvntul Evangheliei
predicate de solii Lui, daca este respins, aduce judecati
(Mat 10:14.15; observati contextul trimiterii celor 12,
doi cte doi n v. 1-4). Glasul lui Dumnezeu identifica

ngerului si a marii avertizari despre care am vazut ca
urmau sa se realizeze n perioada 1798-1844). Motivul
acestei incursiuni ntr-un trecut profetic este, mai nti,
nevoia unei digresiuni retorice, a unei paranteze care sa
descrie n detaliu care este pacatul neamurilor care tin de
curtea de afara, cea nemasurata; si n acelasi timp,
nevoia de a arata cauzele aparitiei unei asemenea treziri
religioase prevazute n cap. 10.
Identitatea celor doi martori. Multi au vazut aici
pe Enoh si Ilie care sunt n cer si care ar fi asteptati sa
revina pe pamnt pentru a chema lumea la pocainta. Dar
Iisus a aratat ca daca cineva nu crede Scriptura, n-ar
crede nici daca ar nvia cineva din morti (Le. 16:29-31) .
Pe de alta parte, Ilie a si venit, dar oamenii au facut cu el
ce au vrut (Mat 17:10-13). Si daca Botezatorul mplinea
profetia despre venirea lui Ilie ca sa pregateasca pe
poporul lui Dumnezeu pentru ziua Domnului (Mal.4:6),
mplinirea nu este completa, fiindca ziua Domnului, n
sensul deplin al cuvntului, este nca n viitor, iar nevoia
de pocainta este astazi mai mare ca oricnd. Daca ar mai
veni nsusi Iisus, nca odata dezbracat de slava divina,
cu Evanghelia Sa si cu minuni puternice, ce soarta ar
avea n crestinatate? Oridecteori au fost persecutati
indivizi pentru motive de constiinta, (pentru a fi salvate
natiuni!) la ndemnul caiafelor erei crestine, oridecteori
crestinii fac sau nu fac ceva unui nensemnat fratior al
lui Iisus, acel act reprezinta atitudinea reala fata de Fiul
lui Dumnezeu. Si oridecteori au existat oameni sau
miscari religioase de trezire, de chemare la pocainta,
acolo a fost Ilie. Iisus si-a trimis apostolii cte doi; si
acest model al cuplului misionar a fost urmat de vechii
crestini, de fratii valdenzi si lollarzi din Evul Mediu si
de multi altii.
Aici este vorba despre niste martori care au o
autoritate neobisnuit de mare (v.3-6). Ilie a putut invoca
focul ceresc asupra vrajmasilor lui, a putut ncuia si
descuia cerul; Moise a putut preface apele n snge. Dar
cheile lui Ilie nu erau altceva dect

pe acesti doi martori cu simboluri din cartea lui Zaharia
(4:3.11.14). Si pentruca nici Zaharia nu ntelegea,
ngerul Domnului i-a explicat ca aceasta este o metafora
pentru autoritatea si puterea cuvntului lui Dumnezeu n
contrast cu slabiciunea sau puterea omeneasca (Zab 4:4-
6) . Este profetia si porunca restaurarii templului lui
Dumnezeu, n ciuda oricarei opozitii.
O ntelegere corecta a identitatii celor doi martori a
aparut nca din sec. XII, de la episcopul catolic Bruno
de Segni care a vazut n cei doi martori Scripturile
Vechiului si Noului Testament personificate. Vederea
aceasta a fost preluata si de protestanti, printre care
luteranii Mathias Flaccius (sec. XVI) si Johannes Funck.
Marele matematician englez John Napier, un pasionat al
Apocalipsei, a dat aceeasi explicatie cu doua secole n
urma. Adventistii mostenesc aceasta opinie veche de la
miscarea millerita. Si nca nu s-a descoperit una mai
plauzibila. Cuvntul lui Dumnezeu este ceea ce ne
lumineaza (Ps 119: 105.130) fiind un organ al Spiritului
Sfnt. Cuvntul testament vine de la latinescul testis
(martor). Prin urmare, cei doi martori sunt Biblia cu cele
doua marturii ale ei. Este obisnuita denumirea
cuvntului lui Dumnezeu ca marturie. Att decalogul, ca
act oficial al legamntului, este numit marturie (Ex
25:2; n Apoc 11:19 este numit testamentul lui
Dumnezeu (gr. - diatheke, iar n cap. 15:5 (
- martyrion, marturie). In contextul judecatii,
cele doua marturii ale VT si NT amintesc de regula
judiciara stabilita de Dumnezeu din Deut 19:15. Biblia
este o dovada suficienta n fata instantei constiintei. Cei
doi martori-profeti sunt comparati cu doi mari ministri si
ambasadori care stau naintea Suveranului ntregului
pamnt . Asemenea lui Petru si Ioan, asemenea
misionarilor valdenzi care mergeau doi cte doi, unul
mai n vrsta si altul mai tnar, pentru a evangheliza cu
riscul vietii lor, VT si NT au profetizat mbracati n
sac" (n semn de umilire si doliu) n timpul dominatiei
papale

Moartea si invierea celor doi martori (v.7-12)
Asemenea lui Ilie care, dupa cei trei ani si jumatate
de seceta, a fost condamnat la moarte dar Dumnezeu l-a
naltat la cer, asemenea lui Iisus care a profetizat timp de
nensemnati frati ai Lui: albigenzi, valdenzi, hughenoti
etc. (vezi si Fapt 9:4-5). Nu poate fi vorba despre
Ierusalim aici, cum cred unii, pentruca Ierusalimul era
trei ani si jumatate, apoi a fost omort si totusi a nviat,
S-a naltat si a fost glorificat prin succesul Evangheliei,
Cuvntul scris a repetat n istorie acest model. Biblia era
destul de rara n Evul Mediu si citirea ei nu era
ncurajata. Aparitia tiparului si a Reformei a dezlegat
Biblia din lanturile Bisericii Romane dar n tarile
catolice si ortodoxe a continuat n principiu, situatia
medievala. Insa nici tarile protestante n-au naltat Biblia
la adevarata ei pozitie, ca fiind pinea vietii pentru
fiecare om. Biblia a ramas legata n lanturile crezurilor
protestante; orice interpretare si publicare a nvataturilor
ei altfel dect nvatau bisericile de stat, erau descurajate
La sfrsitul celor 1260 de ani de marturisire umilita,
adica n ultimii ani ai acelei perioade, ceva "mai
groaznic avea sa se ntmple. O noua putere iesita din
putul aceluiasi abis descris n Apoc.9:1, dar n fond
aceeasi fiara (ngerul pierzarii), avea sa se lupte cu ei,
sa-i nvinga si sa-i omoare. Acest eveniment straniu este
descris ca avnd un caracter local. Cetatea de aici este
numita Sodoma si Egipt. Ambele toponime biblice sunt
locuri peste care au venit judecatile lui Dumnezeu si din
care credinciosii au trebuit sa iasa.
Egiptul este simbolul ateismului, al naturalismului
ocult si al sclaviei (Ex 5:2.7-9) , Sodoma este simbolul
celei mai josnice imoralitati (Gen 13:13, 19:5) .
Care loc (dintre cele vizitate de cei doi martori) era
n mod distinct plin de necredinta, de opresiune si
imoralitate, pe la sfrsitul sec. XVIII ? Ce noua putere
satanica a aparut atunci ? Orice cunoscator al istoriei
moderne poate ntelege ca aici este descrisa atitudinea
Revolutiei Franceze fata de religie, cnd, din acel haos
si mare cutremur social-politic, a iesit un guvern
anticrestin, aproape ateist, declarnd razboi Bibliei.
Timp de trei ani si jumatate (3,5 zile profetice!), din
nov. 1793 pana in iunie 1797, prin asa numita
descrestinare si prin ulterioarele masuri opresive,
crestinismul a fost condamnat n tara cea mai catolica.
Chiar si dupa ce s-a introdus o constitutie care garanta
libertatea religioasa a continuat aceasta situatie,
deoarece, libertatea cultului se aplica numai cultelor
anticrestine inventate de revolutionari: cultul Ratiunii,
cultul Fiintei Supreme, 'cultul republican, teofilantropia,
toate fiind de sorginte deista, ostile Bibliei.
Este demna de observat relatia dintre cei trei ani sj
jumatate profetici (1260 zile-ani) si cele trei zile si
jumatate ale descrestinarii revolutionare. Este o
distrus deja pe vremea lui Ioan, iar pe timpul Revolutiei
Franceze era sub dominatie otomana. Dar mpreuna cu
Sodoma si Egipt, Ierusalimul este un tip al
crestinatatii false care a condamnat pe urmasii lui Iisus.
Lepadnd Evanghelia, locuitorii Ierusalimului au
devenit jucaria spiritelor rele si au declansat acea revolta
a zelotilor care s-au mncat ntre ei pna au fost nvinsi
de romani. Si n acest caz, poporul lui Dumnezeu a iesit
nainte de a veni potopul judecatilor divine. Franta,
deasemenea, fusese n buna masura parasita de
protestanti, care se refugiasera n Elvetia, Olanda si
America, contribuind la prosperitatea acelor tari, prin
talentele lor industriale, si saracind Franta de cel mai
valoros element social.
Descrierile din v.9-10 se refera la influenta
internationala a Revolutiei care nu s-a privit pe sine ca
fiind doar o problema nationala, ci europeana si chiar
mondiala. Ideile ei erau deja raspndite n alte tari.
Existau iacobini n Ungaria, n Anglia si n alte locuri,
iar deistii si rationalistii erau nca mai raspnditi, pna n
America. Toti cei care simpatizau cu ideile ei:
francmasoni, filozofi rationalisti, saraci care si
imaginau ca exemplul Frantei ar putea aduce izbavire, si
altii, aveau toate motivele sa se bucure de programul
Revolutiei Franceze. Confundnd religia Bibliei cu
religia Bisericii, oamenii si-au nchipuit ca sunt chinuiti
de cuvntul lui Dumnezeu. Pentru omul care doreste
libertatea carnala si eliberarea de sub autoritatea legii
morale a lui Dumnezeu, auzirea Legii si Evangheliei
este o tortura a constiintei. Dupa aceasta descrestinare si
ostilitate fata de Biblie, dupa cei trei ani si jumatate n
care cruzimile, delatiunile si destrabalarea au ajuns,
poate, cea mai nalta cota a istoriei, obosita de pacat si
ngrozita de sine, Franta decreteaza deplina libertate
religioasa n iunie 1797.
A urmat un adevarat reviriment spiritual (conf. v.
11). Frica mentionata n acest verset are un sens
spiritual. Ea denumeste un sentiment de veneratie,
reverenta, respect. Generatia care a trait aceste
evenimente a fost si martora reabilitarii Bibliei. In
timpul dominatiei catolice si a altor biserici de stat ,
Biblia marturisise n umilinta. Revolutia s-a dovedit un
si mai mare vrajmas, dorind nlaturarea completa a
Bibliei.Dar ncheierea Revolutiei Franceze, care a dat si
o lovitura mortala papismului, a favorizat Biblia si
libertatea religioasa. Chiar din acest timp dateaza

corespondenta de tip fapta-pedeapsa, care mai apare n
istoria si profetia biblica, subliniind principiul zi-an
(Num 14:34, Ez 4:4-6). Cu alte cuvinte. Biserica
dominanta, care a umilit Biblia si pe credinciosii ei,
primeste prin Revolutia Franceza o pedeapsa. Sabia se
ntoarce mpotriva Bisericii intolerante chiar n tara care
a sprijinit cel mai mult papismul si care a varsat cel mai
mult snge de crestin necatolic. In acest fel s-a mplinit
si profetia ca martorii au fost ucisi n cetatea Sodoma si
Egipt unde a fost rastignit si Domnul lor. Iisus a fost
rastignit aici n persoana acelor foarte

primele societati biblice. Pe lnga Anglia, SUA si alte
tari, Franta a ntemeiat si ea o societate biblica.
Intre anii 1804-1840 au aparut n lume, ntr-o
evolutie incredibila, circa 63 de Societati Biblice
diferite, dintre care, cea mai importanta este Societatea
Biblica pentru Britania si Strainatate (1804). Au urmat
apoi altele: elvetiana (1804), suedeza (1809), indiana
(1911), finlandeza (1911), daneza (1814), germana
(1815), islandeza (1815), americana (1816), norvegiana
(1816), valdenza (1816), franceza (1818, la Paris),
greaca (1819), rusa (1826), belgiana (1834). Aceasta
naltare a Bibliei a dus la marea redesteptare
interconfesionala de tip adventist dintre anii 1798-1844.
Vrajmasii Bibliei, care se bucurasera de descrestinare au
putut fi martori la triumful celor doi martori.

In ceasul acela s-a facut un mare cutremur de pamant (v.13)

Cu mult timp nainte de Revolutia Franceza, unii
nvatati ca Thomas Goodwin (1639), Drue Cressener
(1689), Robert Fleming (1701) si nu putini printre
reformatii francezi (numiti hughenoti ), vazusera n
acest capitol apocaliptic si n acest cutremur, o revolutie
anticrestina care va avea loc n Franta si care va pedepsi
papismul. Este o realitate istorica faptul ca hughenotii
(calvinistii francezi) cei mai persecutati dintre
protestanti, desi n-au fost de partea Revolutiei, au
asteptat mplinirea profetiei acesteia ca pe o eliberare.
Potrivit acestei ntelegeri, ora din acest verset s-ar situa
dupa naltarea martorilor, ci o descriere simbolica a
Revolutiei. Moartea si nvierea lui Iisus a fost marcata
de un mare cutremur. Tot astfel este marcata si moartea
si nvierea celor doi martori. Acest cutremur social face
parte din al doilea vai (trmbita a sasea), potrivit v. 14.
Dar prabusirile aduse de acest cutremur au fost doar de
zece ori mai slabe dect vor fi n timpul strmtorarii
(Ap. 16:18-19, 17:1.16-18) Aceasta prabusire partiala
care prevesteste o prabusire totala, arata ca fiara care a
iesit din abis, ateismul militant, avea sa-si continue
activitatea n lume. Cei 7000 de oameni care au pierit n
acest cutremur social nu reprezinta un

numar real, ci sunt, foarte probabil, un simbol al
nchinatorilor anonimi ai lui Dumnezeu (Rom 11:3.4).
In afara de protestantii refugiati sau ascunsi asemenea
lui Ilie si altor profeti, Dumnezeu avusese ntre catolicii
francezi oameni care, au pierit pentru ca n-au vrut sa
tradeze crestinismul pentru cultul republican, n timp ce
o mare parte ngenunchea n fata baalilor Revolutiei.
Dupa o explicatie traditionala nsa, n-ar fi vorba de
persoane ci de 7000 de titluri (nobiliare si eclesiastice)
care au fost desfiintate de revolutie. Textul grecesc, este
adevarat, spune 7000 de nume de oameni", dar expresia
se refera la persoane, ca si atunci cnd se spune suflete
de oameni".
Efectul spiritual al cutremurului trmbitei a
sasea. Spre deosebire de acei locuitori ai pamntului din
cap 9:20-21 care fusesera crutati de urgia cavaleriei
demonice, aici cei ramasi s-au pocait. Evident, nu poate
fi vorba de o pocainta a tuturor celor ce n-au pierit n
timpul Revolutiei. S-ar putea ca cei ramasi" din acest
verset sa fie o denumire a ramasitei" lui Dumnezeu din
perioada 1798-1844. In orice caz, termenii grecesti din
ultima parte a v. 13, sunt aceeasi ca si n cap. 14:7.
Observati urmatoarea paralela:
Apoc.10-11
1. Un inger coborand din cer
2. Carticica deschisa... Cel viu in vecii vecilor...
Apoc 14
1. Un alt inger, zburand prin mijlocul cerului
2. Cu o evanghelie vesnica
3. Trebuie sa profetizezi din noi, in fata multor
popoare, neamuri, limbi si imparati
4. S-au temut de Dumnezeul cerului si I-au dat
slava
5. Scoala-te si masoara templul, altarul...
6. si pe inchinatorii lui
7. Care a facut cerul... pamantul... marea...

3. ca s-o vesteasca... oricarui neam, oricarui trib,
oricarei limbi, oricarui popor
4. temeti-va de Dumnezeu si dati-I slava
5. caci a venit ceasul Judecatii Lui
6. inchinati-va Celui care
7. a facut cerul, pamantul, marea si izvoarele

Este posibil ca v. 12-13 sa necesite un studiu exegetic mai profund. Evenimentele Revolutiei Franceze au
deschis o era noua, aceea a secularismului, a anticrestinismului n crestinatate. Dupa 1844, aparitia evolutionismului
si marxismului, miscarile revolutionare care au continuat marele seism francez, au concurat cu raspndirea tot mai
larga a Evangheliei n lume. Acolo unde conditiile spirituale si sociale au creat teren favorabil, Antichristul
revolutionar a manifestat aceeasi atitudine fata de Biblie. Incepnd cu Revolutia Rosie din Imperiul Tarist, sistemul
socialist-comunist a creat un lagar enorm, un Egipt modern n care s-au instaurat ateismul si sclavia. In cartea sa,
Odihna divina pentru neodihna omeneasca, Dr. Samuele Bacchiocchi afirma ca leninistii au ncercat chiar si
nlocuirea saptamnii cu decada, ca si Revolutia franceza. Acest amanunt este interesant si pentru faptul ca
revolutia bolsevica s-a considerat continuatoarea Revolutiei Franceze. Si nca un amanunt: nainte de a fi preluat
ciclul saptamnal de la orientali (caldeeni, evrei), egiptenii mparteau si ei luna n decade...

Ingerul al saptelea ( al treilea "vai"). v.15-19
Evenimentele trmbitei a saptea sunt prezentate de
catre Ioan n doua tablouri:
a). Venirea judecatii si mparatiei lui Dumnezeu.
Sarbatorirea ntronarii lui Iisus. (v.15-18)
b). Deschiderea templului ceresc si razbunarea
legii (v.19).
Cheia ntelegerii pasajului s-ar putea afla n
studierea relatiei dintre cele doua scene profetice.
Pionierii nostri au nteles ca v. 19 indica Ziua Ispasirii (a
Judecatii, a curatirii Sanctuarului, conf. Lev 16),
deoarece numai atunci se putea deschide sala
Tronului", accesul spre chivotul legii deasupra caruia se
manifesta slava Domnului". Frumusetea, solemnitatea
si profunzimea acestor simboluri nca n-au fost ntelese
complet. Teologia noastra are nevoie de un studiu mai
serios si urgent al acestor aspecte fundamentale si
distinctive.
Ellen White aplica v. 19 la nceputul zilei ispasirii
n 1844, n cartea Marea Lupta (Tragedia Veacurilor,
la nceputul cap. 25). ntr-o nota aditionala din 7SDABC
la Apoc 11:19 (CBAZS) ea aplica acelasi verset la un
moment din plaga a VII -a. Legea lui Dumnezeu va
apare pe cer si va fi vazuta de vrajmasii ei. Se poate ca
unul din cele doua cazuri sa fie o aplicare secundara,
omiletica, a Ellenei White.
Faptul ca trmbita a saptea declanseaza n cer laude
primirii mparatiei de catre Domnul Christos, momentul
tranzitiei de la mparatia harului (odata cu nchiderea
timpului de har), la mparatia slavei, marcheaza un
raspuns la mnia neamurilor. Aceasta mnie a
neamurilor ar fi conflictele din mijlocul neamurilor si, n
acelasi timp, opozitia lor fata de Christos. Dupa 1844,
revolutiile din Europa (1848), razboaiele mondiale si
alte revolutii si razboaie locale, au mplinit aceasta
profetie care nca mai are sa se mplineasca. In ordine
succesiva, urmeaza mnia lui Dumnezeu, care se va
revarsa prin cele sapte plagi, n timpul strmtorarii, dupa
ncheierea timpului de har {(Apoc 14:9-10, 15:1, 18:6).
Judecata si rasplatirea de aici s-ar referi la evenimentele
celor 1000 de ani din cap. 20, dupa revenirea lui Iisus,
iar distrugerea celor ce distrug pamntul este cea
prevazuta pentru sfrsitul judecatii mileniale (20:11-15).
Evenimentul dominant si care apare ca nceput al
celor cuprinse n trmbita a sasea este, totusi, momentul
primirii mparatiei de catre Domnul Christos. Acest
eveniment ceresc are loc naintea revenirii Lui pe
pamnt si se mai numeste nunta Mielului" (Apoc 19:6-
7). Scena este echivalenta cu cea din Dan. 7:13-14 unde
este organic legata de timpul judecatii. Nunta sau
primirea mparatiei are loc nainte de revenirea
Domnului (conf.Lc 19:12, 12:36, Mat 22:10-12). Nu
trebuie confundata nunta cu ospatul nuntii. Una este

Celui care tocmai a primit mparatia, n timp ce
deschiderea Sanctuarului este vazuta dupa aceea,
sugereaza ca trmbita a saptea n-ar suna de la 1844, ci
nca este asteptata sa sune. Daca, totusi, v. 19 se aplica
la nceputul judecatii n 1844, trebuie explicat motivul
pentru care nu apare nti scena deschiderii Sanctuarului
si apoi scena ntronarii lui Iisus. Nu ncurajam
controverse asupra unor lucruri care sunt mai importante
n sine dect oricare alta preferinta si motivatie, dorim
doar sa aratam ca pasajul necesita nca studiu. Este
posibil ca a mai ramas ceva din dulceata si amaraciunea
profetiei desigilate de ngerul Domnului pentru anul
1844. Daca si alte adevaruri au fost ntelese treptat,
necesitnd oarecare corectari si mbogatiri ale teologiei
noastre, de ce am pretinde ca adevarul cu privire la
deschiderea si curatirea Sanctuarului ar fi complet
nteles? Nu ne temem ca studiul ar nlatura acest stlp
doctrinal, el fiind prea bine nfipt n Cuvntul lui
Dumnezeu.
Scena din v. 15-18 are la baza Psalmul 2. Ellen
White (n Exp & Viz 42) arata care era ntelegerea
pionierilor nostri. Momentul

primirea mparatiei de catre Iisus, nainte de venirea Sa;
cealalta este sarbatorirea triumfului si a comuniunii la
sosirea mntuitilor cu Christos n cer. Aici merita
subliniat faptul ca, n aceasta metafora apocaliptica a
nuntii, mireasa nu este simbolul Bisericii, ci al
Ierusalimului ceresc, capitala mparatiei (Apoc.21:2'.9-
11). Exista o relatie strnsa Intre Ierusalimul ceresc si
'Biserica de pe pamnt, dar aici se cere sa nu le
confundam.
Manifestarile din v.19 au avut loc la Sinai (Ex
19:16-19) si la Golgota (Mat 27:45.50-51) ,iar aici
descriu ceea ce se va ntmpla n timpul plagii a saptea
(Apoc 16:17-21) cnd decalogul va apare scris pe cer
(conf. Ps 97). Toti cei ce n-au crezut Evanghelia vesnica
a mntuirii si judecatii, care au sfidat poruncile lui
Dumnezeu, care nu s-au temut de Dumnezeu ca sa-I dea
slava la timpul potrivit, vor tremura la sfrsit
marturisindu-si zadarnic pacatele la munti si la stnci.
Tema persecutarii martorilor lui Dumnezeu timp de
1260 de ani, tema mniei neamurilor si a interventiei
salvatoare a lui Dumnezeu, sunt preluate si dezvoltate n
sectiunea urmatoare (12:6.12.17, 13:5 etc).

Aceasta
care sunt cuprinse profetiile cele mai actuale, ntr
cadru al marii lupte dintre bine si rau nceputa n cer
si ncheiata aici pe pamnt, prin Biruinta lui Iisus si
a celor ce sunt cu El. Sectiunea aceasta se po
mparti n sapte scene:

1. Femeia cereasca, Copilul ceresc si balaurul ceresc
(12:1-
2. Razboi n cer (12:7
3. Urmarirea femeii si a urmasilor ei pe pamnt (12:13
17)
4. Fiara Antichrist iesita din mare (13:1
5. Fiara pseudoprofet ies

Monstruoasa coalitie
13)
Vrajmasia dintre Sarpe si Femeie
usor de observat in spatele acestei viziuni, pasajul din
Gen.3:15. Dar exista si alte teme subordonate.
mama lui Iisus (v.5) dar si biserica persecutata dupa
naltarea Lui (v. 6.13). Identitatea spirituala si nu
pamnteasca a acestei Biseric
Mat. 12:46
pasajul din Cnt 6;4.10. si de Gen.7:9 (visul lui Iosif,
care reprezenta familia lui Israel). Ea este toata lumina
acestei lumi, lumina de zi si de noapte, constelatie
calauzi
mbracata este cea pierduta n Eden si recstigata prin
Christos (Dan. 12:3, Mat 13:43). Pozitia femeii,
imaginata ca stnd pe scaunul de nastere, avnd luna ca
piedestal si o diadema de 12 stele pe cap (vezi
cap.21:12.14), este o magnifica subliniere a adevaratei
Marea controversa. Conflictul final si victoria bisericii (Cap. 12

Aceasta este sectiunea centrala a Apocalipsei, n
-6) vamii.
2. Razboi n cer (12:7
5. Fiara pseudoprofet ies

Bisericii
istorice din trecut sau din prezent. Ea
reprezinta pe
Dumnezeu, Biserica celor scrisi n cer
(Ev. 12:23). Este Biseric
legamntului vesnic. Ea cuprinde pe
credinciosii evrei sau neevrei dinainte
de Christos si din era crestina. Ea este
pamnteasca a acestei Biseric
Mat. 12:46-50, Lc 8:21. Descrierea ei aminteste de
calauzitoare n noaptea lumii. Slava cu care este
21:12.14), este o magnifica subliniere a adevaratei
este sectiunea centrala a Apocalipsei, n
2. Razboi n cer (12:7-12)
5. Fiara pseudoprofet iesita din pamnt (13:11
Femeia cereasca este un simbol al
Bisericii, dar nu al unei organizatii
reprezinta pe
pamnteasca a acestei Biserici este subliniata de Iisus n
50, Lc 8:21. Descrierea ei aminteste de
toare n noaptea lumii. Slava cu care este
4. Fiara Antichrist iesita din mare (13:1-10)
ita din pamnt (13:11
trinitatea iadului: balaurul, fiara si falsul profet (cap 12
, dar nu al unei organizatii
reprezinta pe adevaratul Israel al lui
i este subliniata de Iisus n
care sunt cuprinse profetiile cele mai actuale, ntr-un
a celor ce sunt cu El. Sectiunea aceasta se poate
10)
ita din pamnt (13:11-18)
(cap. 12). Este
, dar nu al unei organizatii
adevaratul Israel al lui
(Ev. 12:23). Este Biserica
un
3. Urmarirea femeii si a urmasilor ei pe pamnt (12:13-

6. Triumful celor 144.000 cu Christos (14:1
7. Cei trei ngeri si recolta lumii (14:6
Se poate mparti acest ultim pasaj n doua, de la v.
14, numarnd astfel 8
posibila ar fi urmatoarea:
A. Trinitatea iadului (balaurul, fiara si profetul fals)
mpotriva lui Christos si a Bisericii (cap. 12
B. Triumful Bisericii (14:1
A'. ntreita Evanghelie vesnica si ce
venirea lui Christos (14:6

De dragul simplitatii vom alege aici ultima schema.
(cap. 12). Este
adevaratul Israel al lui
vietii lui Iisus. n toate acestea se poate observa
insistenta diavolului de a mpiedica mplinirea planului
lui Dumnezeu si de a nsela sau distruge pe Israel.
Preocuparea lui Satan fata de Copilul care urma sa se
nasca este de nteles daca citim v.5. Messia, ca mparat
si judecator suprem, avea sa aduca pedeapsa asupra
tuturor vrajmasilor lui Dumnezeu si ai pop
2:9, Apoc 19:15).
Referitor la identitatea Copilului nu exista nici un
dubiu. nca din timpul lui Hipolit si al lui Victorinus,
teologii crestini au nteles ca este vorba despre Iisus
Christos.
Refugiul adevaratului Israel
[al Bisericii]" n lume (v.14), un
Dumnezeu
n cap. 11 mpreuna cu perioada de 1260 zile.
Razboi n cer
conflictului. Copilul n
ntruparea Fiului lui Dumnezeu, numit n VT ngerul
Domnului sau Michael, comandantul suprem al tuturor
ngerilor (Arhanghelul. Vezi si cele de la Dan. 10 si 12).
V.17 care reprezinta culminatia razboiului n faza
pamnt
legea lui Dumnezeu si pozitia lui Christos. Natura
acestui razboi cosmic este, n esenta, spirituala, fara sa
Marea controversa. Conflictul final si victoria bisericii (Cap. 12-14)
14, numarnd astfel 8
B. Triumful Bisericii (14:1
venirea lui Christos (14:6
2:9, Apoc 19:15).
Christos.
Dumnezeu". Observati aici tipul Ilie care este prezent si
Razboi n cer. Scenele din v.7
conflictului. Copilul n
pamnteasca, ne sugereaza tintele adversitatii lui Satan:

14, numarnd astfel 8 scene n total. O alta mpartire
B. Triumful Bisericii (14:1-5 scena intermediara).
venirea lui Christos (14:6-20).

". Observati aici tipul Ilie care este prezent si
. Scenele din v.7
conflictului. Copilul nu este un oarecare rege evreu, este
easca, ne sugereaza tintele adversitatii lui Satan:
7. Cei trei ngeri si recolta lumii (14:6-20)
scene n total. O alta mpartire
5 scena intermediara).
A'. ntreita Evanghelie vesnica si cele doua recolte la

tuturor vrajmasilor lui Dumnezeu si ai poporului Lui (Ps
Refugiul adevaratului Israel. Pustia este
[al Bisericii]" n lume (v.14), un loc pregatit de
. Scenele din v.7-9 explica originea
u este un oarecare rege evreu, este
6. Triumful celor 144.000 cu Christos (14:1-5)
20)
scene n total. O alta mpartire
mpotriva lui Christos si a Bisericii (cap. 12-13)
5 scena intermediara).
le doua recolte la

trinitatea iadului: balaurul, fiara si falsul profet (cap 12-
orului Lui (Ps
stia este locul ei
loc pregatit de
9 explica originea
orului Lui (Ps
locul ei
ei origini mparatesti. Ea este vazuta n (pe) cer si
nconjurata de simboluri ceresti pentru a arata statutul
ei naintea lui Dumnezeu. Dar este posibil ca aici sa
vedem mai mult. Daca ngerii numesc pe luptatorii
spirituali de pe pamnt fratii nostri" (v.10), si daca ura
balaurului contra ei ncepe n cer, n-ar 6 fi imposibil
sa vedem n aceasta femeie un simbol care sa cuprinda
nu numai pe acei cetateni ai cerului care sunt n
peregrinaj pe pamnt, ci si pe aceia care locuiesc n cer:
Moise, Ilie, Enoh, cei 24 de prezbiteri si toti ngerii si
toate fiintele inteligente care sunt de partea lui
Dumnezeu, ngerii sunt frati si colaboratori ai
colaboratori ai credinciosilor (Apoc. 19:10). Daca
balaurul reprezinta att pe Satan ct si puterile
pamntesti prin care lucreaza, n-ar fi de mirare ca
femeia sa reprezinte toata ostirea care este de partea lui
Dumnezeu.
Chinurile nasterii s-au mplinit n istorie prin
necazurile crescnde ntmpinate de poporul lui
Dumnezeu pna la nasterea lui Iisus.
Dragonul ceresc (v.3-4). Acest balaur monstruos
care este numit si sarpe (v.lS), este clar indicat ca simbol
al lui Satan (v.9). Acest simbol complex (deoarece prin
capetele si coarnele lui reprezinta si mparatiile lumii),
apare n VT ca personificare a neamurilor vrajmase
(Ps.87:4, Is.51:9). El se numeste n ebraica tanin sau
liwiathan, dupa modelul reptilelor gigantice create de
Dumnezeu (Gen. 1:21, n ebr. balaurii cei mari", Ps
104:26, 148:7, Iov 41), si dupa modelul dragonului cu
sapte capete Lawthan din mitologia canaanita. In
greceste este numit drakon, n latina draco, de unde
vine cuvntul drac".
In mitologia greaca apare sub numele de hydra
avnd mai multe capete. In basmele romnilor apare ca
balaur cu mai multe capete sau ca zmeu (cuvnt slav
care nseamna balaur). La toate popoarele pagne,
balaurul sau sarpele ocupa un loc central n mitologie
sau ca simbol viu. Este simbol al binelui si al raului, al
stiintei... n special este simbolul oracolului necromantic
(consultarea mortilor, spiritismul antic). Sarpele era
adorat la babilonieni, egipteni, pergamenieni. La greci
exista vestitul oracol din Delfi, unde o profeteasa-
medium, numita Pythia, tinea n sanctuar un sarpe piton.
La daco-romani, sarpele este simbolul spiritelor
stramosilor. El apare si ca balaur la romani si la daci.l
ntlnim apoi la indieni, azteci (Quetzalcoatl - sarpele cu
ne miram ca prezenta diavolului ar putea implica
momente mai tari. Descriind ceea ce i se aratase ntr-o
viziune, Ellen White spune:
...Atunci Satan a aratat triumfator catre simpatizantii
lui - care cuprindeau aproape jumatate dintre ngerii
cerului - si a exclamat: Acestia sunt cu mine! Vrei sa-i
izgonesti si pe acestia si sa faci un att de mare gol n
cer?. Apoi a declarat ca este pregatit sa reziste
autoritatii lui Christos si sa-si apere locul n ceruri prin
forta; forta contra forta... Atunci a avut loc un razboi n
cer. Fiul lui Dumnezeu, Printul cerului, mpreuna cu
ngerii Sai loiali, s-au ngajat n conflict cu Arhirebelul
si cu cei ce i se alaturasera. Fiul lui Dumnezeu mpreuna
cu ngerii credinciosi si loiali au nvins, iar Satan
mpreuna cu simpatizantii lui au fost alungati din cer."
(The Story of Redemption, p. 18-19).
Prin rebeliunea lor nebuneasca, nerusinata si
ingrata, prin respingerea mpacarii si staruinta n
razvratire, aceste fiinte extraterestre rebele si-au sigilat
soarta (Mat.25:41). Respingnd autoritatea Domnului
cerului si a legii Lui, ei au respins cetatenia cerului, au
parasit cerul. n Iuda 6 ni se spune ca acesti ngeri se
facusera vinovati de faptul ca nu-si pastrasera slujbele
date, ci si parasisera caminul ceresc, alegnd autoritatea
lui Lucifer. Prin mndrie a cazut Lucifer ca un fulger
din cer" (Prov 16:18, Lc 10:18) devenind dumnezeul
lumii acesteia" (2 Cor 4:4, Ioan 14:30) dupa ce a atras
de partea lui si pe protoparintii omenirii (v. 9 face aluzie
la Gen. 3).
Termenul grecesc -diabolos nseamna
dezbinator, calomniator, acuzator, brfitor, adversar, un
invidios care instiga la ura. n limba ebraica se numeste
Satan si are n primul rnd sensul de mpotrivitor,
adversar, potrivnic. Aceste cuvinte nu se aplica n textul
original numai diavolului, ci si unor oameni. Ele sunt
cuvinte obisnuite (2 Tim 3:3 diaboloi = clevetitori; Num
22:22.32 - Domnul se aseaza ca mpotrivitor - satan n
calea lui Balaam).
Aruncarea pe pamnt a lui Satan nu este n
momentul alungarii din cer, deoarece cntarea ngerilor
din v. 10-11 ne spune ca pna la aceasta aruncare a lui
Satan pe pamnt el acuza pe credinciosii pamnteni
naintea lui Dumnezeu. Stim ca el facea acest lucru pe
timpul lui Iov, pe timpul lui Moise si pe timpul lui
Zaharia (Iov 1 si 2, Iuda 9, Zah 3:1-4). Ceea ce a
determinat sfatul veghetorilor ceresti sa nu mai permita
pene) si incasi, la chinezi, japonezi, persi, scandinavi
etc. ntre sectele gnostice din antichitatea crestina,
existau si unele n mod direct sataniste: ofitii (naasenii,
serparii), adorau sarpele din Geneza 3,
recunoscnd n el pe Cain si pe Iuda. Este interesant ca
termenul ebraic - nahas nseamna si sarpe si vrajitor,
iar - saraf (serafim) apare ca un atribut al serpilor
care au muscat pe israeliti ( [serpi] arzatori, nfocati).
Culoarea rosie reprezinta foc si sngeucidere.
El de la nceput este ucigas". Sapte capete ncoronate
reprezinta, mai nti, dezbinare, anarhie, diversificarea si
desavrsirea raului n spatiu si timp (Prov.28:2, 6:16-19,
26:24-26, Lc 8:2, 11:26, Deut 7:1). Pe fiecare cap poarta
o diadema regala, aratnd ca el este domnul lumii
acesteia (Ioan 14:30, Lc 4:6, 2 Cor 4:4), 1loan 5:19).
Textul din Apoc. 17:9-12 ne nvata ca aceste puteri
trebuie ntelese nu numai ca simbol al tuturor puterilor
lumii, - ca si n cazul celor 7 biserici -, ca o succesiune
cronologica. Pentru identitatea acestor sapte puteri
profetico-istorice vezi explicatiile de la cap. 17:3.9-12.
Stelele atrase de balaur sunt ngerii pe care i-a
nselat (v.4.7.9). Diavolul are numai doua metode de
convingere pe care le folosesc toate puterile si toti
indivizii inspirati de el: violenta (constrngerea,
amenintarea cu moartea, tortura) si minciuna (amagire,
diplomatie, farmec, aparenta rationala). Acestea sunt
simbolizate prin culoarea rosie si prin coada. El este de
la nceput un ucigas si un mincinos.
Prin ispitele sale continue si prin puterile lumesti
inspirate de el, Satan a luptat contra poporului lui
Dumnezeu. Si el a asteptat Copilul, l-a pndit n fiecare
generatie. Prin Egipt, el a ncercat sa anihileze natiunea
israelita, sa ucida pe orice baiat. Asiria a invadat tara si a
cucerit cea mai mare parte din ea, a luat n robie pe
Israel si a ncercat sa doboare dinastia davidica.
Babilonul a distrus si Ierusalimul si templul si a detronat
dinastia lui David; a deportat poporul, transformndu-l
n sclavi. Persii au ncercat sa stearga de pe pamnt pe
iudeii din imperiu, pe timpul lui Haman. Grecii au fost
cei mai ndrazneti persecutori pe timpul lui Antioh
Epifanes, apoi au venit romanii. Irod cel Mare, care era
un edomit, un om al Romei, desi juca rolul de rege
iudeu, cnd a auzit de nasterea unui posibil Messia, a dat
ordin sa fie ucisi toti pruncii de
sex barbatesc... Observati si adversitatea interna fata de
linia genealogica a lui Messia (1 Sam 19:9-10, 2 mp
lui Lucifer accesul la cer a fost Crucea de pe Calvar.
Crucea care fost instrumentul naltarii Domnului
Christos a fost n acelasi timp instrumentul aruncarii la
pamnt a lui Lucifer (Ioan 3:14, 8:28, 12:31-32, 16:11).
n cest mod, ngerii rasculati au fost aruncati n
Tartar, n lanturile ntunericului" (2 Petru 2:4 dupa
textul grecesc, Iuda 6), ceea ce simbolizeaza o conditie
de arest pna la ncheierea judecatii, o restrngere a
libertatii, fata de care ei protesteaza (Mat 8:29-32, Mc
5:9-10, Le 8:31). Abisul si Tartarul sunt expresii
mprumutate din mitologia populara (asa cum a
mprumutat Iisus limbajul din Lc 16:19-31 !) pentru a
desemna ntemnitarea" lui Satan pe aceasta planeta a
rebelilor. Biblia spune clar ca a fost aruncat din cer si ca
aceasta este o calamitate pentru pamnt si mare" (v.9).
Prin urmare el nu se afla nlantuit ntr-un infern
subteran, ci este destul de liber pe pamnt daca este vai
de lumea aceasta si daca este numit dumnezeul
veacului acestuia". Temnita n care este aruncat
Diavolul cu ngerii lui este lumea noastra (Apoc 18:2, 1
Petru 3:19-20, Is 42:6.7. 21-22.). El este domnul puterii
vazduhului" (Ef 2:2) demonii lui cei din Tartar locuiesc
n atmosfera lumii noastre (Ef 6:12). Daca diavolul ar fi
ntr-un iad real subteran, n-ar mai fi iad pe pamnt, iar
crestinul n-ar avea de luptat cu el (Iacov 4:7, 1 Petru
5:8).
Aruncarea pe pamnt a demonilor si pedepsirea lor
are mai multe faze:
1.Excluderea din cer n urma razvratirii si nepocaintei,
2. Localizarea lor pe pamnt n urma nselarii primilor
oameni,
3.nfrngerea completa si interzicerea accesului la cer ca
reprezentant al lumii, n urma Jertfei lui Iisus Christos,
4.Restrngerea totala a libertatii asupra oricarui om prin
rapirea sfintilor la cer si prin nimicirea pacatosilor, la
revenirea lui Iisus, cnd pamntul devine pustiu si gol"
- un abis (Apoc 20:1,
5 . Judecarea lor n timpul mileniului (n cer, 1 Cor 6:3).
Se pare ca abia la revenirea lui Iisus este oprit definitiv
si total accesul lui Satan n alte lumi (vezi Ef. 6:12 si
Exp& Viz p. 261).
6. Pedepsirea lor n focul divin al mortii a doua
mpreuna cu toti supusii lor pamnteni (Apoc 20:4-
10.14).
Strigatul de pe cruce S-a sfrsit! a fost sentinta
de moarte a lui Satan. Marea lupta s-a ncheiat atunci,

11:1-3). Dar niciodata aceasta adversitate n-a fost mai
mare dect n timpul

desfiintarea finala a pacatului ramnnd astfel asigurata
n mod definitiv." (Marea Lupta 455.644-650)

Cntarea de sabat a mntuirii (v. 10-12)

In sabatul care a urmat
imediat mortii lui Iisus, n timp ce
discipolii stateau ascunsi, tristi si
descurajati, n timp ce vrajmasii pregateau
funii, sigilii si garzi pentru mormntul lui Iisus, Cerul
era n sarbatoare, asteptnd nvierea Mntuitorului.
Acest imn ceresc n care pna si ngerii lauda pe
Dumnezeu ca obiecte ale salvarii, fiind scapati de
prezenta rebelilor, este exact centrul Apocalipsei,
pasajul central din sectiunea centrala. Versetul 11 care,
la nceputul acestui comentariu, a fost ales ca verset
cheie, deoarece rezuma tema cartii, este asezat la
mijlocul Apocalipsei. Putem numara 206 de versete
nainte si 208 versete dupa acesta. Diferenta este lipsita
de importanta daca stim ca divizarea Bibliei n versete
este arbitrara si conventionala. (Ca simplu cercetator al
Apocalipsei am ales Apoc 12:11 drept cheie a cartii, cu
11 ani nainte de a fi informat de faptul ca el reprezinta
si mijlocul literar al Apocalipsei). Ceea ce este si mai
important, aici avem cheia biruintei noastre, n
biruinta Domnului nostru. Prin sngele Mielului si
prin marturisirea Lui cu orice pret, chiar cu pretul vietii.
Marturisirea gurii ntareste credinta proprie si inspira
altora credinta. Acest pasaj ne nvata ca si celor dinainte
de Cruce le-a fost data biruinta si salvarea, pe temeiul
aceleiasi Jertfe, ca

aceasta Biserica cuprinde pe credinciosii dinainte de
Christos si chiar pe locuitorii cerului (Ef. 1:10).
Putina vreme, de la Calvar la al doilea Advent
(v.12). Aici este descrisa acea turbare specifica
diavolului, care totusi nu-i ia mintile. Spre deosebire de
multi crestini, el a nteles foarte bine ca sngele lui Iisus
i-a smuls mparatia si ca din acel moment sunt pregatite
toate conditiile pentru venirea judecatii si mparatiei lui
Christos. Si Iisus si apostolii aratasera ca timpul
Revenirii (eveniment numit n crestinatatea rasariteana
Parusia si n cea occidentala Advent) este conditionat
de evanghelizarea lumii si pregatirea Bisericii (Mat
24:14.36, 2 Petru 3:11-12). Se pare ca Satan a nteles
acest aspect conditionat al timpului revenirii lui Iisus
{Mat. 16:28 si 24:34.) si s-a apucat de treaba, n timp ce
crestinii au ramas n expectativa, apoi au gasit alt sens
istoriei: o venire spirituala a lui Christos, o mparatie a
Lui pe pamnt prin Biserica, etc. mi pot imagina ca
Diavolul studiaza Apocalipsa cu mai mare zel si interes
dect o fac crestinii. Pentru el este o chestiune de viata
si de moarte. El crede profetiile si se nfioara" (Iac
2:19, Mc 5:7-10). Ca urmare, manifestarile lui n era
crestina au fost mai subtile si mai teribile dect nainte
de Cruce

Urmarirea femeii (v. 13-14)
Urmarirea femeii reprezinta ispitire si persecutie (2
Cor 11:3-4.14-15, 1 Cor 15:9). Prin legalismul iudaizant
si prin influente pagne, prin gnosticism, prin erezii si
prin compromisurile facute cu pagnismul dupa ce
Biserica devine partenera politica a Imperiului, Satan a
reusit sa corupa crestinatatea mai mult dect prin
persecutiile iudaice, romane sau barbare. Cel mai grozav
timp a fost acela al dominatiei Antichristului papal, cei
1260 de ani sau 1290 de ani (vezi Dan. 12) ntre
508/5381798, n care timp, acelasi spirit care
biserici istorice) pentru 1260 ani ntr-o pustie reala.
Toate elementele din acest tablou sunt simbolice. Pustia
este starea de restriste, de strmtorare si de peregrinaj a
Bisericii n lume, analoga purtarii de sac din cap.11.
Adevaratii credinciosi ai lui Dumnezeu din acea
perioada puteau fi gasiti printre vechile biserici nca
nesupuse Romei (culdeii sau iro-scotienii din Irlanda,
stramosii valdenzilor din nordul Italiei) printre
albigenzi, valdenzi, pasagini, lollarzi, husiti, fratii
moravi, sabatarieni; n bisericile Reformei (luterani,

controlase Roma cezarilor, s-a instaurat n lumea
crestina, dndu-se drept Spiritul lui Christos. Exista
cteva tipuri biblice care stau n spatele acestei imagini a
refugiului femeii ceresti n pustie: Israel iesind din
Egipt, urmarit de balaurul faraonic, este hranit de
Dumnezeu cu mana si purtat pe aripi de vultur"(Deut
32:10-12) n timp de 42 de stationari; Ilie se refugiaza n
pustie dinaintea regalitatii israelite apostate, unde este
hranit de Dumnezeu, durata secetei fiind de trei vremi
(ani) si jumatate; n timpul persecutiei lui Antioh
Epifanes, multi hasidimi s-au retras n pustie (Ev 11:37-
38). Refugierea n locuri mai greu accesibile sau mai
ferite de privirile idolatrilor a fost o practica obisnuita a
Bisericii n era crestina. Dar, evident, nu se poate
vorbidespre o retragere fizica a Bisericii spirituale (sau
chiar a unei

reformati, anglicani), printre radicalii protestantismului
(anabaptisti, mennoniti, baptisti, sabatarieni,
independenti), printre miscarile de tip pietist (pietisti,
hernhutieni, fratii germani si moravi, metodisti). Dar nu
putini credinciosi au existat n bisericile rasaritene
separate de multa vreme (printre nestorieni si
monofiziti, printre crestinii lui Toma din India si
etiopieni). Deasemenea au existat crestini constiinciosi
din snul Bisericii Romane care au fost persecutati de
propria Biserica, de pagni sau de falsi protestanti.
Acelasi lucru se poate spune despre bisericile ortodoxe,
despre evrei sau despre sectele pauliciene, bogomile si
catare

Atacuri indirecte ale Romei (v. 15-16).
Rul de apa varsat de balaur (fiind, mai degraba, o
varsatura acida si plina de fiere) se poate referi la toate
expeditiile armate si misiunile evanghelistice" trimise
de Roma mpotriva coloniilor de credinciosi necatolici.
Bizantul - Noua Roma - si Armenia crestina au facut la
fel cu paulicienii si ierizii. Rurile de apa reprezinta, de
regula, ostiri (Is 59:19, Dan 11:10.22). Zeci si sute de
mii de oameni nevinovati au pierit n ocazii repetate,
nsumnd n final cifre incredibile.
Imperiul si Biserica apostata s-au folosit de sabia
francilor si a
bizantinilor
mpotriva
ereticilor arieni,
apoi Roma a
trimis hoardele
anglo-saxone
mpotriva
vechilor crestini
britanici (culdei)
. Acelasi diavol a
trimis ordine calugaresti care sa converteasca pe rataciti,
sau daca nu, sa-i dea la pierzare. Au fost initiate
inchizitii si cruciade mpotriva valdenzilor si
albigenzilor, au fost trimise armate mpotriva husitilor
si, dupa Reforma lui Luther, Roma conduce actiunile
fi ntelese dect ca actiuni ale dragonului? Este o
minune ca dupa secole de urmarire si pustiire,
crestinismul curat a ramas nca viu.
Dar pamntul a dat ajutor femeii. Aici se vede o
reactie naturala fata de aceste persecutii. Aceasta
prapastie care apare ca o falie creata de un cutremur
teribil, aceasta pedeapsa ce aminteste de soarta lui Core
care voia sa fie pontif n locul lui Aron (Num 16:32),
poate reprezenta Revolutia Franceza si revolutiile care
au urmat. Toate acestea au fost ngaduite de Dumnezeu
care a permis secularismului si ateismului sa umileasca
Biserica apostata, ca sa creeze un timp de libertate
pentru poporul Lui. ntelegerea traditionala
mostenita de la pionierii nostri este ca pamntul din
acest verset reprezinta continentul american, ca si n
cap. 13:11. Descoperirea unor pamnturi peste ocean si
aparitia Statelor Unite cu libertatile caracteristice,
crearea acestui camin permanent si refugiu al celor
persecutati, a fost un ajutor pentru Biserica.
Interpretarea este la fel de potrivita, doar ca nu explica
n ce mod aceasta descoperire a Americii si crearea unei
democratii autentice a reprezentat o nghitire a rului
draconic. n interpretarea traditionala, rul reprezinta
nvataturi, dar nu este usor de vazut n ce fel
descoperirea Americii sau aparitia SUA cu acea
Constitutie unica a nghitit nvataturile balaurului.

continue ale Contrareformei, trimitnd ruri de iezuiti cu
aparenta de sfinti si cu inima de sarpe, n toata Europa si
n toata lumea, pentru a controla si pune la punct
problema protestantismului si a oricarei opozitii.
Dragonadele, acele expeditii militare ale dragonilor
francezi pentru convertirea" hughenotilor, cum ar putea

Realitatea istorica este ca balaurul se simte la el acasa si
n Statele Unite.
Semnificatia acestui verset, totusi, necesita un
studiu mai aprofundat. O alta interpretare posibila ar fi
si aceea ca, dupa ce Satan n-a reusit sa distruga Biserica
prin persecutiile medievale, acelea fiind mai degraba o
conditie de pastrare a curatiei Bisericii (pustia = locul ei
!), a ncercat s-o distruga prin rurile nveninate ale
secularismului si ateismului modern, n special prin
comunism. Dar Dumnezeu a permis ca valul ateismului
sa fie nghitit n revolutiile anticomuniste desfasurate n
zilele noastre

Ultimul atac al balaurului (12:17)
Mnia balaurului este aceeasi furie descrisa n v.12,
cu aceeasi motivatie. Razboiul este cel nceput n cer (v.
7), desfasurat n timpul Evului Mediu (Dan. 7:25) si, n
ultima faza, cel descris n Apoc 13:7, 16:14, 17:14.
Capitolul 13 descrie n detaliu, modul n care va actiona
balaurul prin intermediul puterilor politico-religioase
pamntesti. n timpul sfrsitului (dupa anul 1798),
Biserica spirituala, universala a lui Dumnezeu este nca
prezenta. Satan a urmarit aceasta biserica, mai nti
pentru a nimici pe Messia, iar dupa naltarea lui Messia,
tinta atacului a fost Biserica. Acum, tinta atacului sunt
ultimii reprezentanti ai Bisericii, ultima generatie de
credinciosi. Samnta femeii" (n ebr. zera -
samnta = urmas, urmasi, posteritate) este Messia care
trebuia sa zdrobeasca capul sarpelui (Gen 3:15), dar
exista si o ramasita a urmasilor Femeii apocaliptice care
au rolul de a birui pe balaur n felul n care a biruit Iisus.
Ei sunt adevaratii crestini romani (Rom 16:20):
biruitorii din Laodicea (Apoc 3:21).
Poruncile lui Dumnezeu si marturia lui Iisus.
Legea si marturia" reprezinta un standard sigur, n
opozitie cu oracolele spiritiste (s. 8:16-20) . Aceasta
profetie se aplica la Biserica Adventista dupa 1844,
deoarece ambele semne distinctive - recunoasterea
tuturor celor zece porunci si prezenta Spiritului (darului,
charismei) profetiei, care este o marturie din partea lui
Iisus (Apoc 19:10, 22:9) - se manifesta ntr-un mod unic
n teologia si viata adventistilor: prin respectarea
poruncii a patra, printr-o viata crestina distinsa si prin
cuprinznd mai multe daruri dect al profetiei, noi am
fost martori ai vietii si ai activitattii unice a Ellenei
Gould Harmon-White (1827-1915) singura persoana
dintre adventisti careia noi i-am recunoscut autoritatea
profetica (desi n-au lipsit alti candidati, chiar din
rndurile noastre ! - Mat 7:15-20). Biblia arata ca
Dumnezeu a dat Bisericii diverse daruri si ca, ntre
altele, acest dar este cel mai important; el va fi necesar
si n zilele sfrsitului (Ioan 15:26-27, Ef 4:11-15, 1 Cor
1:6-8, 14:1.3, Fapt 2:16-18.39, Ioan 16:12-15). Noi
credem ca scrierile ei mplinesc astazi acest rol, si ca
mplinirea completa a acestei profetii, att n ce priveste
pazirea poruncilor lui Dumnezeu" ct si prezenta vie a
marturiei lui Iisus" n Biserica se va manifesta n
timpul revarsarii ploii trzii" a Spiritului Sfnt (Fapte
2:15-18. 37-39. Apoc 18:1), dupa ce va fi ndepartat
blestemul" starii laodiceene (asa cum l numeste
E.G.White).
AZS (adventistii de ziua a saptea) nu socotesc
scrierile E.G.White ca fiind canonice (ca o adaugire
la Biblie sau ca un standard universal egal cu Biblia)
sau inerante (lipsite de greseli omenesti). Dar ele sunt
mesaje ale lui Dumnezeu, la fel de divine ca si ale
scriitorilor Bibliei. Totusi, ele sunt, asa cum spunea
nsasi Ellen White, o mai mica lumina care sa ne
calauzeasca la lumina mai mare a Bibliei". Scrierile ei,
att cele adresate Bisericii ct si cele adresate tuturor
crestinilor sau lumii, nalta n mod unic persoana si
caracterul lui Iisus n tot ce ele nvata. Ele sunt printre

manifestarile darului supranatural al profetizarii. n ce
priveste acest dar, Biblia nu spune ca este dat fiecarui
membrual Bisericii, ci este daruit Bisericii prin aceea ca
este dat unor persoane alese de Spiritul Sfnt. Noi
recunoastem unele manifestari profetice sporadice n
redesteptarile adventiste dintre anii 1840-1844, n
persoane ca americanii William Foy si Hazen Foss, si
n acea epidemie a predicarii" (cum a numit-o presa
timpului) aparuta printre adolescentii pietisti din
Suedia. Dar ntr-un mod permanent si,

cele mai raspndite carti din lume si multi s-au ntors la
Dumnezeu si la Biblie, citindu-le.
Aceasta profetie despre ramasita Bisericii (sau
Biserica-Ramasita) nu s-a mplinit, totusi, n profunda si
directa ei semnificatie. Aici este vazuta ultima generatie
a biruitorilor, despre care se va vorbi n cap. 14:1-5.12.
AZS au crezut ntotdeauna ca ei sunt ultima generatie, si
aceasta conceptie este corecta, dar nu trebuie sa uitam ca
sfrsitul timpului sfrsitului" este conditionat (vezi
explicatia de la v. 12).

Apoi [balaurul] s-a asezat pe nisipul marii (13:1 a)

Textul grecesc ar trebui tradus mai degraba cu s-a
asezat" dect cu m-am asezat". n acest caz, propozitia
continua versetul
anterior: Balaurul....s-a dus sa se razboiasca apoi s-a
asezat pe nisipul marii". Editiile actuale grecesti chiar
ataseaza aceasta propozitie la 12:17. Nu stim daca se
intentioneaza o aplicatie simbolica a acestei expresii, dar
Ioan

l vede n viziune pe balaur
asezndu-se pe plaja
Mediteranei, asteptnd sa
ncredinteze fiarei autoritatea lui
si misiunea de a nfrnge pe
aceia care au fost desemnati de
cer sa zdrobeasca capul sarpelui...

Am vazut ridicndu-se din mare o fiara (13:1-2).
Descrierea fiarei are asemanari esentiale cu
balaurul. Aceleasi sapte capete si zece coarne. Trebuie
sa fim consecventi si sa recunoastem aceeasi identitate a
acestor puteri, indiferent daca este vorba de balaur, de
fiara din cap. 13 sau de cea din cap. 17. Descrierea
fiarei, n care se combina aspecte ale celor patru fiare
din Dan.7, ne obliga sa observam aici aceleasi puteri
istorice n cele sapte caiete. Balaurul avea cte o
coroana pe fiecare cap, subliniind astfel ce era esential
n toate (satanismul si pagnismul puterilor lumesti), dar
nu avea coroane pe coarne. Fiara, n schimb, nu are nici
un cap ncoronat, ci poarta zece coroane pe cele zece
coarne. Deoarece n Daniel 7 cele zece coarne apar pe
capul roman, si aceeasi fiara reprezinta Roma n toate
fazele ei (pagna si crestina, unitara si divizata), nu este
cazul sa numaram aici un cap roman pagn si un alt cap
papal. Ba nca unii numara nca un cap ca simbol al
papalitatii renviate n timpurile noastre. nsa comparatia
cu Daniel 7 este suficient de clara si Romei (pagna si
pontiful suprem a fost urmat de papa. Zeii inferiori au
cedat locul sfintilor si al Mariei, templele au devenit
biserici. Legile romane si barbare au devenit legi
crestine, imperiul a cedat locul lui
Bisericii universale. mparatii romani au
cedat papilor titlul de pontifex
maximus.Constantin a cedat papei
Silvestru palatul Lateran; acesta era
vechiul palat al cezarilor, locuinta unor
monstri de felul lui Nero si Diocletian.
Acest palat a fost locuinta papilor pna
n Evul Mediu trziu, chiar daca din sec.
VI a aparut resedinta de lnga biserica Sf Petru din
Vatican. Ispita pe care Iisus a biruit-o n pustie, aceea de
a accepta stapnirea ntregii lumi, cu conditia sa faca un
compromis cu diavolul n ce priveste nchinarea, l-a
biruit pe acela care si nchipuie ca-I tine locul. Asadar
Sf. Scaun", oficiul papal, nu este altceva dect
scaunul de domnie al Satanei" asezat n crestinatate n
crestina, republicana si imperiala, romana si barbara,
junghiata si vindecata) i ajunge un cap: principalul cap
al fiareifiara".
Prezenta celor zece coarne ncoronate arata ca,
spre deosebire de balaur, care reprezinta controlul lui
Satan asupra tuturor mparatiilor lumii, fiara aceasta
reprezinta acea putere care detine controlul n timpul
existentei statelor crestine. Celelalte sase capete sunt
prezente numai pentru a arata legatura organica,
nrudirea spirituala dintre puterile istorice ale lumii (ca
si n cazul chipului din Dan.2) si pentru a sugera ca
aceasta fiara este o reflectare a imaginii balaurului.
Complexitatea simbolului si aparenta confuzie a
identitatii balaurului si fiarei sunt intentionate. Ei sunt
doi si totusi unul singur. Ei sunt o parodie a unitatii
dintre Dumnezeu Tatal si Dumnezeu Fiul. Toti
interpretii crestini antici au aratat ca aceasta fiara este
Antichristul din Dan.7. Or Antichrist este Diavolul
nsusi, dar si omul faradelegii" care este chipul si
asemanarea sa (lloan 2:18, 5:19-2). Christos este
Adevarul (Ioan 14:6) iar Antichrist este Minciuna
personificata (2 Tes 2:11-12). Dupa cum Tatal a dat
Fiului toata autoritatea Sa, tot astfel si Satan, tatal
minciunii si-a ales un reprezentant pamntesc cu
influenta mondiala care sa-l reprezinte n toata
subtilitatea si stralucirea lui, n toata ndrazneala
rebeliunii lui si a pretentiilor de nlocuitor al lui
Christos.
Acest Antichrist roman este, n mod sigur un
crestin, deoarece apare ca rezultat al unei decaderi n
Biserica (2 Tes 2:3, 1 Ioan 2:19) si se numeste fiul
pierzarii". Acest titlu funest mai este dat n Scriptura
numai lui Iuda Iscariotul, apostolul politician care l-a
vndut pe Mntuitorul lumii pentru treizeci de arginti
(Ioan 17:12). Iuda vnzatorul nu este altcineva dect un
apostol n care a intrat Satana chiar la masa euharistica
(Ioan 13:27). Este posibila aici si o comparatie cu Cain.
Acesta era fratele mai mare al lui Abel, deci avea
dreptul de nti-nascut (patriarh = preot, profet si print).
Si-a ucis fratele din invidie si ura. Singura controversa
dintre cei doi a fost cu privire la sensul si forma
nchinarii. Pacatul uciderii pndea ca o fiara la usa
inimii lui Cain si el ar fi putut sa-l tina afara, prin
puterea lui Dumnezeu (Gen 4:7), dar fiara a fost lasata
sa intre si a luat controlul asupra ntregii fiinte, facnd
din fratele mai mare, o fiara care l-a ucis pe Abel (tipul
perioada pergameniana (313-538). Pretinzndu-se
succesor al lui Petru, corifeul apostolilor (Mat 16:15-
16.22-23)., vicar al lui Christos si cu autoritate
superioara celei civile, papa nu este altceva dect
fantoma lui Petru ncoronata cu diadema vechilor
cezari." ( Stim astazi ca spiritele demonilor sunt acelea
care vorbesc n numele umbrelor celor morti... )
Multimea capetelor fiarei nu trebuie sa ne distraga
atentia; fiara are un singur cap ncoronat. Nici coarnele
nu reprezinta totul, fiindca adevarata putere care le
controleaza, fiara propriu-zisa, are numarul unui om"
(v.18). Prin urmare este o autoritate monarhica. Dar nu
este prezenta printre cele zece coarne politice. n Dan.7,
papalitatea era reprezentata printr-un corn diferit de
celelalte coarne, deoarece se sublinia originea, puterea
regala si timpul aparitiei ei. Aici nsa, papalitatea nu
apare ca putere distincta de Roma pagna. Ea are
succesiunea spirituala a dinastiei cezarilor si pontifilor
romani. Unul din capetele fiarei parea junghiatt, ranit
de moarte. Expresia junghiat, folosita n textul original,
parodiaza pe Christos Mielul junghiat. Dupa cum Iisus a
activat public timp de trei ani si jumatate (42 de luni),
dupa care a fost junghiat" dar a nvins moartea si atrage
la Sine pe toti oamenii, tot astfel Antichristul a activat
1260 zile (ani), de la 538 la 1798, dupa care acest oficiu
politico-religios a fost lovit de sabie, asteptndu-se
sfrsitul lui. Dar, ntr-un mod neasteptat de
contemporanii Revolutiei Franceze si ai lui Napoleon,
Roma papala si-a revenit. Amanuntul acesta ne arata
ca, vorbind despre fiara, avem n vedere acel cap care a
fost ranit si s-a vindecat.
n perioada de dupa junghiere, apare urmatoarea
declaratie blasfematoare a cardinalului Manning:
...'Astfel fiindca Biserica pare slaba si VICARUL
FIULUI LUI DUMNEZEU noieste patimile Maestrului
sau pe pamnt, noi gasim pricina de poticnire in ele si ne
ntoarcem tata de la el..." (CardinalH.E.Manning, The
temporal Power of The Vicar of Jesus Christ. London
1862), Observati aluziile blasfematoare la expresii din
Isaia 53. (Sublinierile noastre).
n anul 1929, prin concordatul dintre guvernul lui
Mussolini si scaunul papal, s-a restaurat Statul Papal
care guverneaza Biserica Romana. Imediat, tonul
catolicilor devine triumfator. n 1930, J.Bernhart publica
(Ed. Payot, Paris) lucrarea sa cu un titlu semnificativ:
Vaticanultronul lumii", iar n 1957 H.Fraser,

tuturor martirilor). Cain a primit si el un semn care
aminteste de harul lui Dumnezeu dar si de crima lui de
care nu s-a pocait.
Obiectiile aduse prin texte ca acelea din 1 Ioan
2:22-23 si 4:2-3 nu pot fi acceptate. Este adevarat ca
episcopii Romei au fost chiar primii n a recunoaste
divinitatea si umanitatea lui Iisus, ca teologia romana
este, n esenta, corecta. Dar aceasta negare a lui Christos
cel ntrupat nu se refera la o dogma oficiala, ci la viata,
la manifestarea reala. Din punct de vedere al marturisirii
de credinta si diavolul crede (Iac 2:19), ba nca demonii
fac uneori exces de zel n a proclama pe Christosul
adevarat, n scopuri diversioniste (Mc 1:24.34). Fiul lui
Dumnezeu S-a ntrupat ca sa fie Mntuitorul si
Mijlocitorul nostru atotsuficient si Exemplul suprem de
umilinta pentru orice fiinta omeneasca, Or, papalitatea s-
a asezat pe sine ca Mare Preot si ca Vicar al Aceluia
care este Dumnezeu adevarat, poftind, ca si Lucifer,
autoritatea si puterea lui Christos, dar nu si exemplul
Lui de umilinta si jertfire. n timp ce Petru n-a vrut sa
semene cu Christos n ce priveste onoarea, nici macar pe
cruce (cernd sa fie rastignit cu capul n jos!),
papalitatea care se pretinde succesoare a lui Petru, a
construit pe locul unde s-a jertfit Petru ! o
fortareata imperiala si un tron al lumii", jertfind orice si
pe oricine pentru pastrarea acestui res rapienta" (lat.
lucru de apucat Fii 2:5-11).
Balaurul i-a dat puterea lui, tronul lui si o mare
autoritate. Pagnismul a cedat locul falsului crestinism.
Satan a dat lui Antichrist tronul sau. Pontifii romani au
fost succedati de cardinali,

deasemenea un catolic, va scrie: Sfntul Scaun pe care
materialistii l dispretuiau ieri ca pe o simpla fosila a
lumii sociale, este astazi mai naltat n stima lumii de
cum n-a fost niciodata, de
pe vremea cruciadelor."
Desi cu o mica putere
si suferind nca n urma
loviturii de sabie,
Vaticanul s-a straduit cu
rabdare si cu o schimbare
de strategie, sa influenteze
lumea moderna, sa vorbeasca limbajul lumii actuale.
ncepnd cu pontificatul lui Ioan XXIII si deschiderea
Conciliului Vatican II (1960) la care se raporteaza
catolicismul contemporan, papalitatea a facut si mai
mari progrese, implicndu-se tot mai mult n controlul
asupra vietii Bisericii, n activitati de subsapare a
lagarului comunist, n legaturi diplomatice cu Statele
Unite si n dezvoltarea strategiilor pentru unire cu
Roma. Spre deosebire de timpurile medievale, papii de
astazi ies din palatul lor si viziteaza lumea, fiind
aclamati ca niste megastar-uri.

Tot pamntul se mira urmnd fiarei (3 b - A)
Expresia descrie admiratia lumii fata de Antichrist
care reflecta slava lui Lucifer, tatal lui. Admirnd
papalitatea si nchinndu-se ei, oamenii se nchina, de
fapt, lui Satan. Profetia aceasta este pe cale de mplinire.
ntrebarea retorica pusa de cei ce se mira este o
blasfemie la adresa lui Dumnezeu (Ex 15:11, Ps 89:6).
Blasfemii pe capete, blasfemii n gura. Fiecare
cap al fiarei (v-1) este o putere blasfematoare.
Divinizarea omului, cultul imperial a existat la toate
celelalte puteri mondiale. Cezarii romani - care erau n
acelasi timp pontifi supremi ! - au fost adorati ca zei.
putere de a lega si dezlega oile sale." (Lucius
Ferraris, Venetia, 1772) vezi Dan 7:25, Mat 5:17-
19
Noi, mai mult, proclamam, declaram si ne
pronuntam ca este deasemenea necesar pentru
mntuirea oricarei fiinte umane, sa fie supus
Pontifului Roman." (Bonifaciu VIII-1302) Fapt
4:12
Cea mai mare putere n lume. VICARUL
FIULUI LUI DUMNEZEU ntrupat, a luat loc n
tribunalul sau" (H.E.Manning- Puterea temporala a

Dar aceasta divinizare atinge forma cea mai subtila si, n
acelasi timp, mai ndrazneata, n timpul Romei papale.
Papii romani au purtat acea ntreita diadema imperiala
(tiara) care se numeste triregnum (
(ntreita regalitate) deoarece reprezinta
domnia sa asupra cerului, pamntului
si infernului. / Cel putin, aceast este
interpretarea clasica, mentinuta pna
trziu n timpurile moderne: Astfel I
papa este ncoronat cu o ntreita
coroana, ca mparat al cerului, al
pamntului si al infernului."] (Lucius
Ferraris. P.B. 1772, Venetia)
In zilele noastre, Biserica Romana interpreteaza
aceasta domnie ntreita n niste termeni aparent mai
modesti. Ioan Paul II nu poarta pe cap tiara. Dar
aceste noi atitudini nu sunt dect chestiuni de suprafata.
Vaticanul n-a renuntat la pretentiile lui traditionale
asupra sensului acestui oficiu: papa este singurul cap
legitim al Bisericii universale (Ef 4:15), singurul Vice-
Christos. Cteva din afirmatiile istorice ale papilor sau
despre papi (citate n 8 SDABCSource Book) sunt
edificatoare:
Noi tinem pe pamnt locul Atotputernicului
Dumnezeu" (Leon XIII - 20 iunie 1894)
Tu esti Pastorul, tu esti Vindecatorul, tu esti
Directorul, tu esti Stapnul casei, n sfrsit, tu esti
un alt Dumnezeu pe pamnt." (Chr. Marcellus -
predica la Conciliul V Lateran, sesiunea IV 1512)
veziEx.20:3.
Parintele si nvatatorul tuturor crestinilor"
(Conciliul de la Florenta, 1439) Mat 23:8-J2
Papa este purtatorul cheilor si deschizatorul
usii; el formeaza un singur consistoriu (sfat) cu
Dumnezeu; si nu se poate face apel la cineva mai
sus dect papa. Nu se poate intra n legatura cu
Dumnezeu si n viata vesnica fara mijlocirea
lui."(Augustinus Triumphus) Apoc 3:7-8, Ioan
10:30)
Papa are o att de mare autoritate si putere
nct el poate modifica, explica si interpreta chiar
legile divine, fiindca puterea sa nu este a unui om,
ci a unui Dumnezeu, si el actioneaza n locul Iui
Dumnezeu pe pamnt, cu deplina

Vicarului lui Iisus Christos, Londra 1862) Ioan
5:27, Dan 7:13
La ceremonia ncoronarii .Primeste tiara cu
cele trei coroane si sa stii ca tu esti Parintele
printilor si regilor. Conducatorul lumii, Vicarul
Mntuitorului nostru Iisus Christos!"
I(P.Hutchinson. 20 secole de crestinism" 1959.
New York) Ev 1:6 "
De oameni vnator [i.e. pescar de oameni]
dumnezeiesc, Hristos pe tine te-a facut,
ncredintndu-ti turmele Bisericii Sale"....mai
mare dect apostolii".... puietor de lege"...Petre
slavite" .verhovnic pururea slavit ca soarele ceresc"
(Marturiile cartilor bisericesti ortodoxe despre
papaPr.Dr.I.Stanciu, ed.II 1937, Craiova).

Prezenta triregnului si a cheilor ca emblema sau
stema pe steagul Vaticanului este elocventa. Papa a fost
considerat nca din sec. VI judecator suprem care nu
poate fi judecat de nimeni. Cu timpul s-a cristalizat, n
mod natural si parerea ca n el se concentreaza
nealterata, nvatatura corecta. Dar abia n timpurile
moderne, la anul 1870, papalitatea a decretat dogma
infailibilitatii: atunci cnd papa vorbeste ca magistru al
Bisericii ( ex cathedra"), n conformitate cu Sf.
Scriptura si cu traditia, el este infailibil ( nu poate
gresi!). Aceasta credinta se ntemeiaza pe parerea ca
Domnul a dat (prin Petru!) Bisericii, Spiritul Sfnt si
prin aceasta o asigurare ca, orice s-ar ntmpla, ea nu va
rataci si nu va cadea. Att ortodocsii ct si catolicii si,
uneori chiar biserici protestante, nu pot vedea ca
fagaduinta lui Iisus este conditionata (Rom11:17-22). n
ciuda tuturor evidentelor, aceasta credinta este
confesiunea fundamentala a papismului. Papa se
pretinde asemenea lui Christos pe pamnt - si Roma s-a
zbatut din cele mai vechi timpuri pentru recunoasterea
lui Christos ca Dumnezeu !. Dar adevarata origine a
acestei autoritati supreme sta, mai degraba, n tirania
traditiei si a multimii. Papalitatea a demonstrat ca poate
desfiinta anumite porunci ale lui Dumnezeu si poate
porunci lucruri care n-au trecut niciodata prin mintea
Domnului, dar el nu poate face si o schimbare inversa:
renuntarea la o inovatie omeneasca n favoarea poruncii
lui Dumnezeu care a fost neglijata

Timpul activitatii42 de luni (v.5)
Referirea la aceasta perioada (care apare de sapte ori,
sub diferite forme, n profetiile apocaliptice: de 2 ori n
Daniel si de 5 ori n Apocalipsa) este o dovada evidenta
n favoarea identificarii acestei fiare-Antichrist cu
cornul nelegiut din Daniel 7. Cele 42 luni (1260 zile-
ani) reprezinta aparitia primului stat papal n Italia, cu
ocazia eliberarii Romei de ostogoti (538), pna la
desfiintarea puterii temporale a papilor de catre armata
republicana franceza (1798). Versetele 5-8 nu reprezinta
evenimente care urmeaza sa se ntmple dupa cele din
v.4. Expresia repetata i s-a dat" din v.5 trebuie nteleasa
n relatie cu autoritatea data de balaur n v.2.
Deasemenea, v.5-7 trebuie ntelese n lumina profetiei
din Daniel 7:25.
Aici avem nca o confirmare ca aplicatia dominanta
a profetiei despre cornul din Dan. 8:10-11.24-25 si
11:36-39 vizeaza papalitatea si ca profetia lui Pavel din
2 Tes.2 se refera la aceeasi realitate istorica. Blasfemia
sau hula este un pacat care nseamna rostirea unor
pretentii ndraznete, arogarea unor atribute divine (Mat
26:64-65) sau, n general, vorbire abuziva, defaimare,
insulta. Roma si-a atribuit titluri si puteri divine, ea a
defaimat pe toti opozantii ei ca fiind antichristi si eretici,
condamnndu-i. Ea a decretat tot felul de siboleturi
teologice n numele lui Dumnezeu si se considera
cetate eterna", punnd n umbra cetatea lui Dumnezeu
(Apoc 21:3). Cortul" (resedinta) lui Dumnezeu se
numeste, totusi, Noul Ierusalim si nu Noua Roma. ntre
cele doua exista o prapastie de netrecut. Considerndu-
se de aceeasi autoritate cu Christos, papalitatea insulta
pe ngerii care se socotesc robi ai lui Christos. Razboiul
din v.7 poate fi acea stare de razboi timp de 1260 ani
mpotriva ereticilor" din Dan.7:25 sau se poate referi la
razboiul declansat de balaur n cap 12:17. Fiara
Antichrist este agentul si reprezentantul principal al
balaurului. Autoritatea data lui Antichrist n v.7 s-a
mplinit n suprematia istorica asupra popoarelor
Europei si asupra altor popoare catolice. Ea a crescut n
timpurile moderne. A doua parte a cap. 13 ne arata cum
va ajunge ea universala, pentru ca si popoarele
necatolice s-o recunoasca.

Toti locuitorii pamntului i se vor nchina (v.8-
Apoc.17 Apoc.13
Si se vor mira locuitorii
pamntului al caror
nume n-a fost scris n
cartea vietii de la
ntemeierea lumii.
Si i se vor nchina toti
locuitorii pamntului
[fiecare] ai carui nume n-
a fost scris n cartea
vietii Mielului junghiat
de la ntemeierea lumii.
Asemanarea dintre cele doua texte este izbitoare.
Dar n cel din cap. 17 lipseste referirea la Mielul
junghiat. Si totusi urmeaza expresia de la ntemeierea
lumii". Este dificil sa ntelegem n cap. 17 cartea vietii
de la ntemeierea lumii", pentruca n textul grecesc ar
trebui sa apara nca odata articolul definit: cartea vietii
cea [care este] de la ntemeierea lumii". Cum acest
articol sau un pronume relativ lipseste, gramatica ne
sileste sa punem o virgula dupa cartea vietii" si sa
ntelegem ca numele [n-]au fost scrise... de la
ntemeierea lumii". Pentru consecventa ar trebui sa
introducem aceeasi punctuatie si n cap. 13. n acest caz
ne lovim, nsa, de o dificultate teologica. Probabil ca
dificultatea este determinata de ignoranta noastra. Nu
stim prea multe din Biblie cu privire la aceasta carte a
vietii. Ellen White nu pretinde ca ne-a spus totul despre
acest subiect. Avem la ndemna lumina mai mare a
Bibliei pe care nca n-am cuprins-o. David pare sa se
refere la o scriere a numelor tuturor oamenilor n cartea
lui Dumnezeu nainte ca ei sa se nasca: Ps 139:16.
Oricare ar fi momentul (sau momentele !) nregistrarii n
aceasta carte si Ellen White arata ca si faptele bune sunt
trecute acolo! (Exp.& Viz. 56 si 261) acesta nu poate fi
un argument al predestinatiei nominale si selective,
deoarece Apocalipsa arata la fel de clar ca, n timpul
judecatii divine, unele nume vor fi sterse din cartea
vietii (Apoc3:5,
Este interesant sa observam evenimentul din VT
care sta la baza acestui pasaj: Ex 32:4-6.32. Cei ce s-au
nchinat chipului facut de pontiful Aron si-au pus n
pericol numele lor din cartea lui Dumnezeu. Pontiful
Aron a ncercat sa mascheze si sa justifice aceasta
idolatrie prin crearea unei noi sarbatori n cinstea lui
Iahwe (numele Domnului Christos n VT)".
Este interesant ca, n timp ce sabatul zilei a saptea
este un exemplu divin al odihnei spirituale n Christos,

10). Versetul 8 prezinta o dificultate pe care am dori s-o
evidentiem comparnd acest verset cu un text paralel din
Apoc. 17:8 b. Observati paralela
n textul grecesc si n traducere
[dati click pe imaginea mica
pentru a o vedea la dimensiune normala]:"Si i se vor
inchina [fiarei] toti locuitorii pamantului [fiecare] al
carui nume n-a fost scris in cartea vietii Mielului
junghiat de la intemeierea lumii".
Topica frazei n textul original permite doua
traduceri posibile, depinznd de puctuatie:
1 .al caror nume n-a fost scris n cartea vietii Mielului
junghiat, de la ntemeierea lumii"
2. al caror nume n-a fost scris n cartea vietii Mielului
junghiat de la ntemeierea lumii" (vezi si 1 Petru
1:19-20)
De dragul simplificarii am putea alege a doua
varianta, dar este bine sa stim ca ea nu rezolva problema
n mod satisfacator. n Apoc. 17:8 b, tradus direct cu
respectarea topicei frazei, textul suna asemanator:

caruia i corespunde momentul astazi (Ev 4:7-11),
apostazia lui Aron a creat o sarbatoare idolatra, tot n
cinstea Domnului, al carei moment este mine. Astazi
este semnul ascultarii prompte, n timp ce mine este
simbolul amnarii, iar amnarea nu este dect o
respingere mascata a invitatiei lui Dumnezeu. Or, ziua
n care epistola lui Pavel se citea n Biserica era sabatul,
nsasi ziua care exemplifica aceasta odihna. Situatia este
asemanatoare cu predica lui Iisus la Nazaret ntr-un
sabat (Lc 4:16-21), cnd a zis: Astazi s-au mplinit
cuvintele acestea..." (In lucrarea sa Odihna divina
pentru neodihna omeneasca", S.Bacchiocchi
comenteaza legatura dintre sensul mai imprecis al lui
astazi - acum, n zilele acestea - si sensul propriu si
concret - chiar n aceasta zi care este sabat).
Aceeasi idee pare confirmata de cuvintele v.9
(Cine are urechi sa auda!") care sunt paralele cu textul
din Ev 4:7 (Astazi, daca auziti glasul Lui...). In
acelasi timp, acest apel se adreseaza bisericilor din
partea Spiritului Sfnt, de sapte ori (cap. 2-3) iar n solia
laodiceana este dublat (Apoc 3:20.22)

La robie si sabie... sau la credinta sfintilor ? (v.9-10).

Primele doua parti ale v.10 sunt redate n textul
grecesc ntr-o forma mai neclara, dar textul apare ca o
citare libera a sentintei din Ier 15:2, 43:11: Cine este
pentru robie, merge la robie. Cine [trebuie] sa fie ucis cu
sabia, sa fie ucis cu sabia." Aceste cuvinte se refera la
poporul lui Dumnezeu care are numai doua alternative
n aceasta ncercare: sa mearga n aceasta ultima robie
babiloneana (n timp ce altii fug din Babilon"!) sau sa
ramna statornici. Ultima parte a versetului trebuie
nteleasa

deasemenea n sensul termenilor grecesti: Aici este [se
dovedeste, se vede] statornicia si credinta sfintilor!" (
- hypomone- staruinta, perseverenta,
statornicie, rabdare; - pistis - credinta n sens
reciproc, relatie de credinta: ncredere si credinciosie.
Relatia de credinta este o ncredere reciproca).
Adevarata credinta este cheia statorniciei. Ideea este att
de importanta nct se repeta n Apoc. 14:12

Fiara care se ridica din pamnt (falsul profet), v. 11-18
A doua fiara are rolul unui profet si face minuni
extraordinare, deaceea este numita n urmatoarele
capitole falsul profet". Un profet este omul care
vorbeste n favoarea si n numele unui dumnezeu, un
interpret al zeului (Ex 4:16). Un adevarat profet sustine
pe adevaratul Christos, n timp ce falsii profeti proclama
falsi messia, falsi mntuitoriantichristi (Mat.24:23-25,
2 Petru 2:1.15, 2 Cor 11:4, Deut 13:1-5). Spre deosebire
timpurile vechi este de asteptat, chiar si fara influenta
americana. America a fost aceea care a inspirat Europei,
prin mijlocirea stngace a Revolutiei Franceze, ideile
moderne de democratie, libertate si respect fata de
drepturile omului. America este aceea care a vegheat
ca ele sa fie respectate pretutindeni si, n multe locuri nu
s-ar fi aratat zorii democratiei fara influenta diplomatiei
americane. Dar cnd America nsasi va da un exemplu
de fiara Antichrist care se ridica din mare, a doua fiara
se ridica din pamnt. Pionierii nostri au nteles marea ca
fiind Lumea Veche (Europa, plus zone din Asia si
Africa), cu multimea ei de civilizati
care au fost mereu n conflict. Prin contrast, pamntul a
fost nteles ca fiind o zona geografica relativ putin
populata si mai linistita, ceea ce ar corespunde
continentului american din sec. XVI
Am putea vedea n aces
unde se poate locui, tarmul dorit de cei ce calatoresc pe
mare. Oricare ar fi explicatia, este de dorit sa avem o
simbolistica unitara si consecventa n toate viziunile
Apocalipsei. Pentru un evreu, marea
Mediterana (Marea cea mare), simbol al lumii bntuita
de razboaie (Dan 7:1
altceva dect Canaanul, tara minunata, tara promisa. Si
carei alte zone geografice i s
simbol, daca nu
sfinte libertati, limanul visat de toti napastuitii lumii,
principalul bastion al crestinismului protestant
Statele Unite au fost un refugiu al celor oprimati.
America a fost supranumita bastionul libertatii
religioase. Dumnezeu a facut mai mult pentru aceasta
tara dect pentru oricare alta tara asupra careia
straluceste soarele. Ea a fost n mod miraculos
pastrata..
Observnd contextul, putem stabili timpul aparitiei
acestei fiare pseudo
fiarei Antichrist, ea apare din pamnt, ca prin minune,
pentru a
aceasta putere pna acum. Daca observam ca profetia se
refera la fiare ca fiind puteri mondiale care joaca roluri
importante n istoria poporului lui Dumnezeu, atunci nu
putem gasi n timpul sfrsitului (afara de Roma cu
coarnele ei occidentale si afara de taratul" ateist cu toti
satelitii lui), o alta putere mondiala dect
Revolutia Americana apare la sfrsitul
papale, odata cu Revolutia Franceza. Aici ncepe
paradoxul: Apocalipsa a prevazut ca lovitura de sabie va
fi data papalitatii de catre cea mai catolica tara, din
fruntea Europei, iar vindecarea acestei rani avea s
tocmai SUA care este cea
pamnteasca a protestantismului...
Am putea vedea n aces
de razboaie (Dan 7:1
carei alte zone geografice i s
simbol, daca nu Americii de Nord
gioase. Dumnezeu a facut mai mult pentru aceasta
pastrata..." (RH 03p.41)
acestei fiare pseudo
pentru a-i vindeca rana
mportante n istoria poporului lui Dumnezeu, atunci nu
tocmai SUA care este cea

constelatie de colonii engleze pe
continentul nordamerican (New
Am putea vedea n acest pamnt
de razboaie (Dan 7:1-3), iar pamntul
carei alte zone geografice i s-ar potrivi un asemenea
Americii de Nord
." (RH 03p.41)
acestei fiare pseudo-profetiste: dupa dominatia istorica a
i vindeca rana. N-a mai fost vorba despre
tocmai SUA care este cea mai reprezentativa creatie
Statele Unite
Africa), cu multimea ei de civilizatii succesive si natiuni
continentului american din sec. XVI-XVIII.
t pamnt limanul
Apocalipsei. Pentru un evreu, marea era n primul rnd
pamntul, tara, nu putea fi
ar potrivi un asemenea
Americii de Nord, patria celor mai
etiste: dupa dominatia istorica a
a mai fost vorba despre
satelitii lui), o alta putere mondiala dect SUA
Revolutia Americana apare la sfrsitul dominatiei
mai reprezentativa creatie
Statele Unite au aparut ca o
i succesive si natiuni
XVIII.
limanul, uscatul
era n primul rnd
, tara, nu putea fi
ar potrivi un asemenea
patria celor mai
principalul bastion al crestinismului protestant?
a mai fost vorba despre
SUA.
dominatiei
fruntea Europei, iar vindecarea acestei rani avea s-o faca
mai reprezentativa creatie
au aparut ca o
i succesive si natiuni
, uscatul
era n primul rnd
, tara, nu putea fi
patria celor mai
o faca
de alterare a principiului constitutional,
pamnt nici o putere care
Lumina lumii se va stinge si Unchiul Sam", strajerul
libertatii, va deveni asa cum se poate ntrevedea,
profetul si jandarmul unui crestinism corupt si
intolerant
Acesta este un vis urt, dar se va mplini. Profetiil
neplacute trebuie considerate mai credibile (Ier 28:7
Cum se poate ajunge la o situatia att de rasturnata n
comparatie cu pretentiile actuale ale Americii? Mai nti
trebuie avut n vedere ca
de multa vreme ntr
observat ca procentul actual al catolicilor n SUA este
foarte ridicat. nvatamntul a fost separat de
ndoctrinarea religioasa (potrivit constitutiei!) dar nu si
de alte form
esenta umanista
violenta
ocultismul
tematica satanista n muzica si film
tinerilor de valorile crestine traditionale, au facut din
America ultimei generatii locul cel mai plauzibil al
nceputului sfrsitului
diplomatice dintre Casa Alba si Vatican (ceea ce
America nu visase n deceniile anterioare !
catolicismul are n America cel mai puternic
front.[Ac.comentariu a aparut in 1994
curentelor pagne, de inspiratie spiritista, va nsela pe
americani sa dea crezare mesajelor primite din cealalta
lume" prin intermediul fantomelor, a
calea pentru orice.
America are deja o traditie de intolerant
mostenita de la maica ei, Marea Britanie. Statele
federatiei americane pastreaza nca n constiinta lor
politica, n legile lor, un articol special care
respectarea duminicii de toti cetatenii
Constitutia Federala este aceea care blocheaza ac
blue laws" (legi albastre) care nu mai au (sau nca
nu au"!) putere
Dintre toate statele catolice, Anglia a impus pazirea
cea mai stricta a duminicii pe care a numit
Reforma engleza care a dus la creare
Anglicane, nu a schimbat cu nimic aceasta atitudine. Ba
nca, influenta calvinismului puritan (cu acel accent pus
asupra Decalogului si cu interpretarea poruncii a patra
dupa marele filozof catolic Toma d'Aquino)
pamnt nici o putere care
intolerant.
trebuie avut n vedere ca
de multa vreme ntr
de alte forme de ndoctrinare cu
esenta umanista, anticrestina
violenta este foarte de ridicata n anumite clase, iar
ocultismul este omniprezent
ilor de valorile crestine traditionale, au facut din
nceputului sfrsitului
Ac.comentariu a aparut in 1994
calea pentru orice.
nu au"!) putere. Dar ele erau cndva foarte serioase.
pamnt nici o putere care sa ia apararea celui oprimat
trebuie avut n vedere ca protetantismul american este
de multa vreme ntr-o stare de criza
e de ndoctrinare cu
anticrestina
este foarte de ridicata n anumite clase, iar
este omniprezent. Gustul dupa senzatii tari
nceputului sfrsitului". Deja s
Ac.comentariu a aparut in 1994

. Dar ele erau cndva foarte serioase.
de alterare a principiului constitutional, nu va mai fi pe
sa ia apararea celui oprimat
protetantismul american este
o stare de criza. Apoi trebuie
e de ndoctrinare cu dogme si traditii de
anticrestina. Imoralitatea
Gustul dupa senzatii tari
tematica satanista n muzica si film, nstrainarea
". Deja s-au restabilit relatiile
America nu visase n deceniile anterioare !) si
Ac.comentariu a aparut in 1994]. Cnd influenta
lume" prin intermediul fantomelor, atunci este deschisa
respectarea duminicii de toti cetatenii. Numai
Reforma engleza care a dus la crearea Bisericii
nu va mai fi pe
sa ia apararea celui oprimat.
Acesta este un vis urt, dar se va mplini. Profetiile
neplacute trebuie considerate mai credibile (Ier 28:7-9).
. Apoi trebuie
dogme si traditii de
Imoralitatea si
Gustul dupa senzatii tari
, nstrainarea
au restabilit relatiile
) si
]. Cnd influenta
tunci este deschisa
America are deja o traditie de intoleranta
politica, n legile lor, un articol special care cere
Numai
Constitutia Federala este aceea care blocheaza aceste
cea mai stricta a duminicii pe care a numit-o sabat.
a Bisericii
dupa marele filozof catolic Toma d'Aquino) a accentuat
nu va mai fi pe
e
9).
Gustul dupa senzatii tari,
]. Cnd influenta
tunci este deschisa
este
.
a accentuat
England, Noua Anglie) si s
pentru independenta (1776
tnara, mai puternica si mai umana dintre marile
puteri ale lumii
principii unice, naltnd drepturile si libertatile sacre ale
individului, ea s
inaugureze n lume
cum apare scris pe sigiliul ei, n limba latina: NOVUS
ORDOSAECLORUM). n contrast cu anticrestinismul
Revolutiei Franceze, America si
care apare pe fiecare dollar. adevaratul secret al puterii
ei: IN G
O tara care si
supravegherea respectarii drepturilor omului ca program
si destin. La origine, aceste colonii engleze erau tot att
de intolerante pe ct erau de crestine (protestante).
Catolicii, disidentii, evreii si vrajitoarele aveau un statut
aparte, ntre convertire si spnzuratoare. Principiul
dreptului si libertatii de constiinta a fost aplicat, mai
nti n colonia Providence ntemeiata de baptistul
separat Roger Williams (1636).
faptul ca, desi aceasta colonie a fost privita la nceput ca
o ciudatenie neviabila, ea a devenit modelul politic al
Americii. Nu putina influenta la conceperea acestui
sistem constitutional au avut deistii americani. Dar ideea
separarii bisericii si statului sustinuta de deisti, si are
originea n doctrina anabaptistilor pasnici, n aripa
radicala a Reformei Protestante.

descriere foarte exacta. Ea rasare si creste usor ca o
planta. In primul rnd prin munca si cinste, avnd la
radacini o credinta pentru care a curs mult snge n
Europa, ea s
primit o infuzie continua de inteligenta s
imigrari din Lumea Veche, a fost n stare sa cumpere
suprafete uriase de la alte popoare (Louisiana, Florida,
California, Arizona, New Mexico, Alaska), n timp ce
un stat ca Texas s

Singurul loc din Biblie unde ni se vorbeste despre un
profet sculndii
sedinte antice de spiritism n care apare o
care vorbeste ca si cum ar fi profetul Samuel (1 Sam
28:13-
contrastul dintre
Prin comparatie cu alte fiare, pare a fi crestinismul
England, Noua Anglie) si s
pentru independenta (1776
puteri ale lumii. Avnd la temelie o
individului, ea s-a privit pe sine ca fiind destinata sa
inaugureze n lume
IN GOD WE TRUST
O tara care si-a ales credinta n Dumnezeu si
atolicii, disidentii, evreii si vrajitoarele aveau un statut
arii bisericii si statului sustinuta de deisti, si are
Cresterea din pamnt a acestei puteri este o
riere foarte exacta. Ea rasare si creste usor ca o
Europa, ea s-a dezvoltat, si
un stat ca Texas s-
Dar ridicarea din pamnt spune si altceva.
profet sculndii-se din pamnt, este descrierea unei
-14). Acest caracter nselator se reflecta n
contrastul dintre cornitele de miel
England, Noua Anglie) si s-au dezvoltat n urma luptei
pentru independenta (1776-1789) ca fi
. Avnd la temelie o
a privit pe sine ca fiind destinata sa
inaugureze n lume o noua ordine a veacurilor
OD WE TRUST n Dumnezeu ne ncredem
a ales credinta n Dumnezeu si
a dezvoltat, si-a cstigat independenta, a
-a alaturat voluntar.
se din pamnt, este descrierea unei
14). Acest caracter nselator se reflecta n
cornitele de miel
au dezvoltat n urma luptei
1789) ca fiind
. Avnd la temelie o Constitutie
oua ordine a veacurilor
Revolutiei Franceze, America si-a luat ca motto expresia
n Dumnezeu ne ncredem
separat Roger Williams (1636). Este demn de admiratie
a cstigat independenta, a
primit o infuzie continua de inteligenta si curaj prin
a alaturat voluntar.
cornitele de miel si glasul de balaur
ind cea mai
Constitutie , cu
oua ordine a veacurilor (asa
a luat ca motto expresia
n Dumnezeu ne ncredem
Este demn de admiratie
i curaj prin
sedinte antice de spiritism n care apare o fiinta divina
glasul de balaur
, cu
a luat ca motto expresia
n Dumnezeu ne ncredem.
Este demn de admiratie
fiinta divina"
glasul de balaur.
ideea sanctificarii
Occident principala forta a modelarii moral
oamenilor; cele mai frumoase aspecte ale sistemului
capitalist (cultul muncii si al cinstei, prosperitatea
materiala, gradul de civilizatie) fiind datorate
calvinismulu
sunt pur calviniste (prezbiterieni, congregationalisti) sau
mostenesc doctrina calvinista (anglicani, baptisti, etc).
Prezenta acelor
federale s
cnd guvernele voiau sa puna la punct progresul AZS,
condamnnd pe aceia care lucreaza duminica si tin
smbata, sub motivul ca America este o
crestina
(Acest spirit nationalist
Europa, sta si la temelia miscarii Ku Klux Klan, o
organizatie americana aproape terorista, de tip fascist,
care si manifesta ura fata de negri, catolici, imigranti si
evrei. Asemenea voci de balaur se aud si n nenorocitul
nostru
Ca reactie fata de acele izbucniri care pareau sa fie
o declansare a ultimului conflict din Apoc 13, AZS au
ntemeiat la 21 iulie 1889
Religioase
o noua izbucnire avnd lo
1900 aceste tendinte au slabit, dar n generatia noastra
au renviat. In 1961 Curtea Suprema a emis patru decizii
de lege duminicala ntr
majoritatea Statelor Unite aveau legi duminicale si
numai 12 dint
timp ce doua curti federale dadusera decizii
contradictorii. Au aparut dispute ntre juristii americani
cu privire la legalitatea legilor duminicale. Unii le
considera ca avnd un caracter civil, altii le considera
origine si esenta religioasa, pentruca
care nu mpartasesc convingerile majoritatii
energetica din 1973 a determinat un nou val de interes
pentru redresarea moral
trezire care ntotdeauna este vazut
obligativitatea sfintirii universale a duminicii.
Dumnezeu pedepseste America, pentruca exista atta
neglijare a religiei, iar aceasta neglijare este ncurajata
de exemplul anticrestin" al celor ce nu respecta
duminica...
prosperitate si confort, unde
despre drepturile" homosexualilor
ideea sanctificarii
calvinismului. Or, cele mai multe biserici americane
Prezenta acelor legi albastre
federale s-a dovedit deja nefasta ntre a
crestina" si nu poate ncuraja obiceiurile evreiesti.
(Acest spirit nationalist
nostru Est salbatic
ntemeiat la 21 iulie 1889
Religioase, Dar efectele legilor duminicale au continuat,
o noua izbucnire avnd lo
de lege duminicala ntr
numai 12 dintre ele aveau scutiri pentru sabatisti, n
pentru redresarea moral
duminica... ntr-o crestinatate care se scalda n
prosperitate si confort, unde
duminicii. Calvinismul a fost n
i. Or, cele mai multe biserici americane
legi albastre n constitutiile statelor
a dovedit deja nefasta ntre a
" si nu poate ncuraja obiceiurile evreiesti.
(Acest spirit nationalist-crestin",
lbatic").
ntemeiat la 21 iulie 1889 Asociatia Libertatii
, Dar efectele legilor duminicale au continuat,
o noua izbucnire avnd loc ntre 1892
de lege duminicala ntr-o singura zi. Pe atunci
re ele aveau scutiri pentru sabatisti, n
pentru redresarea moral-religioasa a americanilor,
o crestinatate care se scalda n
prosperitate si confort, unde se discuta cu ntelegere
. Calvinismul a fost n
n constitutiile statelor
a dovedit deja nefasta ntre anii 1870
smbata, sub motivul ca America este o natiune
crestin", care a devastat
Asociatia Libertatii
c ntre 1892-1895. Dupa anul
o singura zi. Pe atunci
origine si esenta religioasa, pentruca ele lovesc pe aceia
religioasa a americanilor,
trezire care ntotdeauna este vazuta ca pornind de la
se discuta cu ntelegere
despre drepturile" homosexualilor si unde
. Calvinismul a fost n
Occident principala forta a modelarii moral-sociale a
n constitutiile statelor
nii 1870-1888,
natiune
care a devastat
Asociatia Libertatii
1895. Dupa anul
o singura zi. Pe atunci
considera ca avnd un caracter civil, altii le considera de
ele lovesc pe aceia
care nu mpartasesc convingerile majoritatii. Criza
religioasa a americanilor,
a ca pornind de la
obligativitatea sfintirii universale a duminicii. De aceea
se discuta cu ntelegere
si unde zeul suprem
1895. Dupa anul
de
ele lovesc pe aceia
De aceea
zeul suprem
personificat. Dar modul n care vorbest
versetele urmatoare este
doar balaurul este preocupat sa dea o att de mare
autoritate Antichristului papal
putere care a inspirat persecutiile si ura contra celor ce
pazesc poruncile lui Dumnez
ntmplator ca America este n acelasi timp patria
spiritismului modern si a teosofiei curente care sunt
adevaratul suflet al miscarii
Balaurul, simbolul lui Satan, nu este, oare, spiritul
pagnismului? Si care
universal daca nu ocultismul ? Prin urmare,
pseudoprofet este America protestanta controlata de
spiritualism si catolicism

are doar cornite de miel
glas de balaur
viitorului lumii, un facator de minuni extraordinare.
Minunile acestui fals profet sunt asemanatoare cu ale lui
Ilie. Dar ele nu dovede
extraterestra interesata controleaza pe falsul profet care
descopere lumii vointa
care este vointa lui?
att de frumos
minunile f
ordine mondiala o imagine a vechii fiare
nou sub soare. Proiectul noii ordini mondiale are ca
cheie instaurarea unui totalitarism crestin, ecumenist
dupa chipul si asemanarea sistemului medieval
n acest scop, America va lucra cu toata autoritatea
fiarei dinti si, prin masurile ei politice va determina
lumea sa adopte un tip de crestinism care va favoriza
catolicismul si nu protestantismul biblic.

este aici prevazuta. Daca fiara reprezinta un organism
politico
trebuie sa fie
religios
nceput, este doar un proiect care va fi animat de catre
America de astazi (v. 15). Nu stim exact cum vor
decurge lucrurile, dar anumite partide si miscari
politico
Constitutiei
de stat si ncercnd o uniformizare religioasa, un gen
de teocratie ecumenista
ndreptate mpotriva
versetele urmatoare este
pazesc poruncile lui Dumnez
adevaratul suflet al miscarii
pagnismului? Si care
spiritualism si catolicism
Fiara aceasta nu este descrisa. Ea
are doar cornite de miel
glas de balaur. Este un fals profet, un prezicator al
Ilie. Dar ele nu dovede
descopere lumii vointa
care este vointa lui?
att de frumos o noua ordine
minunile falsului profet sunt amagiri pentru a accepta ca
instaurarea unui totalitarism crestin, ecumenist
Este evident ca nu o imagine fizica a primei fiare
politico-religios, o putere istorica,
trebuie sa fie o copie a aceluiasi organism politico
religios. Dar imaginea fiarei Antichrist nu este vie la
politico-religioase americane urmaresc o schimbare a
Constitutiei desfiintnd principiul separarii bisericii
de teocratie ecumenista
ndreptate mpotriva
versetele urmatoare este glasul unui balaur
pazesc poruncile lui Dumnezeu. Este, oare, un lucru
adevaratul suflet al miscarii New Age
pagnismului? Si care este esenta pagnismului
spiritualism si catolicism.
Fiara aceasta nu este descrisa. Ea
are doar cornite de miel. Nu este nici balaur
. Este un fals profet, un prezicator al
Ilie. Dar ele nu dovedesc altceva dect ca o putere
descopere lumii vointa dumnezeului acestui veac
care este vointa lui? O noua ordine mondiala
o noua ordine
alsului profet sunt amagiri pentru a accepta ca
religios, o putere istorica,
o copie a aceluiasi organism politico
. Dar imaginea fiarei Antichrist nu este vie la
religioase americane urmaresc o schimbare a
desfiintnd principiul separarii bisericii
de teocratie ecumenista. Miscarile acestea sunt
ndreptate mpotriva secularismului
personificat. Dar modul n care vorbeste lumii n
glasul unui balaur
autoritate Antichristului papal. Si balaurul este acea
eu. Este, oare, un lucru
New Age (era noua)?
este esenta pagnismului
Fiara aceasta nu este descrisa. Ea nu
Nu este nici balaur
sc altceva dect ca o putere
dumnezeului acestui veac
O noua ordine mondiala
o noua ordine" . Dar v. 14 arata ca
ordine mondiala o imagine a vechii fiare. Nu e nimic
religios, o putere istorica, imaginea fiarei
o copie a aceluiasi organism politico
. Miscarile acestea sunt
secularismului si ateismului
e lumii n
glasul unui balaur. Fiindca
. Si balaurul este acea
eu. Este, oare, un lucru
(era noua)?
este esenta pagnismului
universal daca nu ocultismul ? Prin urmare, fiara
nu este miel,
Nu este nici balaur, dar are
sc altceva dect ca o putere
dumnezeului acestui veac". Si
O noua ordine mondiala ! Suna
" . Dar v. 14 arata ca
. Nu e nimic
instaurarea unui totalitarism crestin, ecumenist,
dupa chipul si asemanarea sistemului medieval catolic.

imaginea fiarei
o copie a aceluiasi organism politico-
. Miscarile acestea sunt
ateismului,
,
are
". Si
! Suna
,
catolic.

este, totusi, dolarul
putea determina o reforma care sa impuna uniformizarea
duminicala. ntr
prosperitatea este semnul aprobarii divine, iar criza
economica este dovada neplacerii lui Dumnezeu, cei ce
sunt interpretati ca fiind cauza nenorocirii publice
(profanatorii duminicii!
tapi ispasitori
pecetea
placerii pentru o
animalismul
de cacurghiile(nelegiurile) pro
omeneasca poate fi mult mai cruda dect la polul ateist
al lumii, Si nu trebuie sa uitam ca
poate observa n toate tarile crestine (si chiar
necrestine)
definesc tradi
cultul pentru drepturile individului etc), dar toata lumea
maimutareste pe americani n ce este mai ridicol si mai
daunator. Viciul dezgustator si ofensiv al fumatului,
originar din America, a invadat Europa, ajung
scurt timp pna n Rusia Tarista, fara sa poata fi oprit de
cele mai dure legi;
al unei
mai mare penetratie la scara mondiala. Pna si obiceiul
de a rumega" si clefai guma necurmat", arata ca
exemplul americanilor
pe ultimul cetatean al lumii
atunci cnd americanii vo
bisericii de stat? Europa si celelalte parti ale lumii sunt
intolerante prin traditie...
Apocalipsa este clara asupra faptului ca trinitatea
iadului va lucra
renviat
lumii moderne (protestantismul american apostat)
vor uni n spirit (Apoc 16:13
este format din
leaga aces
resping, este
Pentru a ilustra ce mesaje aduc spiritele demonilor care
se dau drept spirite ale mortilor, cu privire la aceste
lucruri, vom cita cteva titluri si propoziti
graba dintr
la Biblioteca Nationala (cota I 6686). n traducere, titlul
ei este:
prin evolutia morala a popoarelor"
este, totusi, dolarul
icala. ntr-o tara n care toata lumea crede ca
profanatorii duminicii!
tapi ispasitori. Acolo unde ultima generatie a primit
pecetea destrabalarii
placerii pentru o cultura morbida
animalismul si terorismul
de cacurghiile(nelegiurile) pro
necrestine). Nimeni nu este interesat de valorile care
definesc traditia americana (misionarismul protestant,
cele mai dure legi;
al unei muzici pentru care nu poti gasi epitete
exemplul americanilor
pe ultimul cetatean al lumii
atunci cnd americanii vo
iadului va lucra n unire:
renviat, fiara romana vindecata
vor uni n spirit (Apoc 16:13
este format din trei sectoare
leaga aceste puteri apostate care, n mod natural se
resping, este prezenta spiritelor rele
graba dintr-o carte spiritista franceza care se poate gasi
ei este: Clerul catolic, spiritismul si pacea universala
este, totusi, dolarul, o criza economica serioasa ar
o tara n care toata lumea crede ca
profanatorii duminicii!) vor fi, cu siguranta,
. Acolo unde ultima generatie a primit
destrabalarii si violentei
cultura morbida
terorismul inspirat de
de cacurghiile(nelegiurile) produse la
. Nimeni nu este interesat de valorile care
tia americana (misionarismul protestant,
cele mai dure legi; cultul imoralitatii
muzici pentru care nu poti gasi epitete
exemplul americanilor, n anumite domenii,
pe ultimul cetatean al lumii. Ce credeti ca se va ntmpla
atunci cnd americanii vor renunta la principiul separarii
n unire: balaurul ocultismului
fiara romana vindecata
vor uni n spirit (Apoc 16:13-14). Babilonul apocaliptic
trei sectoare (Apocl6:19) . Ceea ce
te puteri apostate care, n mod natural se
prezenta spiritelor rele
o carte spiritista franceza care se poate gasi
Clerul catolic, spiritismul si pacea universala
, o criza economica serioasa ar
) vor fi, cu siguranta,
violentei, a satanismului
cultura morbida", saturata de
inspirat de muzica rock
duse la Hollywood
al lumii, Si nu trebuie sa uitam ca pecetea americana se
cultul imoralitatii, al drogurilor
muzici pentru care nu poti gasi epitete
, n anumite domenii,
. Ce credeti ca se va ntmpla
r renunta la principiul separarii
balaurul ocultismului
fiara romana vindecata si falsul profet al
14). Babilonul apocaliptic
(Apocl6:19) . Ceea ce
prezenta spiritelor rele (Apoc. 18:2
lucruri, vom cita cteva titluri si propozitii notate n
prin evolutia morala a popoarelor" (J.L.P.Bonsens) :
, o criza economica serioasa ar
) vor fi, cu siguranta, indicati ca
satanismului si a
", saturata de
muzica rock si
Hollywood, inima
pecetea americana se
originar din America, a invadat Europa, ajungnd n
drogurilor si
muzici pentru care nu poti gasi epitete, are cea
, n anumite domenii, poate afecta
balaurul ocultismului
falsul profet al
lumii moderne (protestantismul american apostat) se
(Apocl6:19) . Ceea ce
(Apoc. 18:2-3).
i notate n
(J.L.P.Bonsens) :
indicati ca
si a
si
, inima
pecetea americana se
si
, are cea
poate afecta
se

mpotriva
salbatice
descurajare a imoralitatii
s-au dezvoltat foarte bine pe solul primitor al Americii
libere. Dar modificarea Constitutiei americane n acest
punct va duce, n mod inevi
minoritatilor crestine constiincioase, asa cum a fost
ntotdeauna.
.
blndete, tinerete, atitudine pasnica. Spre deosebi
coarnele fiarei Antichrist, cornitele de miel nu reprezinta
puteri politice vrajmase omului. America are doua
elemente care au facut din ea o putere favorabila
omului:
politica si mostenirea protestanta
entitati sunt separate si astfel
individului
evenimentele profetice care sunt n curs si care implica o
combinatie a celor doua puteri de tip
profetia din Dan.2. Referinta la profetia lui Daniel
trebuie sa ne determine sa vedem n chipul de aur din
cap.3, obligatia de
limbile, dimensiunile idolului (60 x 6) si prezenta
cuptorului pentru intimidarea nonconformistilor,
prefigurare istorica a evenimentelor din Apoc. 13.
Autoritatea mondiala cu care vorbeste acest
pseudo
Conciliul Mondial al Bisericilor
foruri mondiale si agentii oficiale si secrete, vor
contribui n mod eficient la exportarea imaginii fiarei, a
noii ordini n toata lumea. Fiind vorba de redesteptar
unui crestinism totalitar
care constiinta individului este strivita,
este o noutate n Europa.
istorica
revenire la
Semnul, numele si numarul fiarei romane
Nu este nevoie sa apelam la metode oculte,
cabalistice pentru a descoperi
Biblia vorbeste n limbajul religios al lumii
contemporane cu Ioan
semne pe corp (n special pe frunte si pe mna), se
mpotriva invaziei pagnismului
salbatice, urmarindu
descurajare a imoralitatii
au dezvoltat foarte bine pe solul primitor al Americii
punct va duce, n mod inevi
ntotdeauna.
Cornitele de miel
omului: un stat fara rege
entitati sunt separate si astfel
individului. Glasul de balaur
cap.3, obligatia de
pseudo-profet arata ca Organizatia Natiunilor Unite,
crestinism totalitar
este o noutate n Europa.
istorica Roma cu coarnele ei crestine
revenire la
contemporane cu Ioan
invaziei pagnismului
urmarindu-se o ntarire a crestinismului si o
descurajare a imoralitatii. Fiindca buruienile diavolului
punct va duce, n mod inevitabil, la persecutarea
Cornitele de miel ale fiarei americane reprezinta
un stat fara rege si o biserica fara papa
entitati sunt separate si astfel statul serveste fericirea
Glasul de balaur
cap.3, obligatia de a se nchina toate popoarele si
ta ca Organizatia Natiunilor Unite,
crestinism totalitar, de o teocratie ecumenista n
este o noutate n Europa. Lumea veche este fiara
Roma cu coarnele ei crestine
contemporane cu Ioan. nchinatorii zeilor si faceau
invaziei pagnismului si a sectelor
se o ntarire a crestinismului si o
. Fiindca buruienile diavolului
tabil, la persecutarea
ale fiarei americane reprezinta
o biserica fara papa
politica si mostenirea protestanta n religie. Cele doua
statul serveste fericirea
Glasul de balaur se refera la
combinatie a celor doua puteri de tip fier si lut
a se nchina toate popoarele si
Conciliul Mondial al Bisericilor (Ecumenismul) si alte
, de o teocratie ecumenista n
care constiinta individului este strivita, acest lucru nu
Lumea veche este fiara
Roma cu coarnele ei crestine
cabalistice pentru a descoperi semnul fiarei romane
nchinatorii zeilor si faceau
sectelor
tabil, la persecutarea
blndete, tinerete, atitudine pasnica. Spre deosebire de
o biserica fara papa, n
n religie. Cele doua
se refera la
fier si lut" ca n
a se nchina toate popoarele si
cuptorului pentru intimidarea nonconformistilor, o
(Ecumenismul) si alte
noii ordini n toata lumea. Fiind vorba de redesteptarea
acest lucru nu
Lumea veche este fiara
Roma cu coarnele ei crestine". Aici, o
semnul fiarei romane.
nchinatorii zeilor si faceau
re de
, n
n religie. Cele doua
" ca n
(Ecumenismul) si alte
ea
acest lucru nu

IV.
V. Spiritismul este complementul crestinismului.
Se recomanda Colegiului Sacru [al cardinalilor] sa
reflecteze asupra dictonului biblic: litera omoara
dar spiritul da viata. 74. Toate popoarele vor
accept
80 Credinta comuna ntre popoare va pune capat
flagelului razboiului. 86. Sfrsitul flagelului
razboiului prin spiritism. VI. 121 Care sunt puterile
si institutiile ce pot influenta cel mai bine evolutia
care
Sfntului Parinte. Prima dorinta, fuziunea tuturor
crestinilor. 126
geniu va fi de a pune la punct o doctrina care sa fie
n mod necesar acceptabila tuturor crestinilor. Este
impo
religioase demonstrate se impun tuturor, pe de alta
parte Iisus este acceptat si venerat de toti. Aceasta
doctrina comuna ar cuprinde: .... Evanghelia lui
Iisus cu sacramentele necesare care decurg si cele
zece
care un misionar, ntr
numeasca Farul Romei luminnd omenirea pentru
a o conduce, secol dupa secol, la fericire, prin
adevar; caci numai adevarul poate duce la
fericire."

Acest cult universal nu pare sa fie nchinat n mod direct
papismulni.
onornd inventiile papale si aratnd reverenta (sau, cel
putin mirare!
eterna", te nchini fiarei.. D
falsele obiecte de nchinare sunt, n acest context:
sau imaginea fiarei, acceptarea semnului fiarei pe
frunte sau pe mna, acceptarea numelui fiarei sau a
numarului numelui ei
.
Ca argument n favoa
inovatie a Bisericii Romane
apostolilor, avem astazi si teza de doctorat a
Samuele Bacchiocchi
Andrews, USA) care a primit cele mai nalte distinctii
IV. Catehismul catolic n fata doctrinei spiritiste.
accepta crestinismul prin intermediul spiritismului.
care conduce lumea la pacea universala? 1. Rolul
crestinilor. 126-127. Marele gnd al unui papa de
imposibil? Nu, fiindca pe de o parte adevarurile
zece porunci. Acestea ar forma un catechism pe
care un misionar, ntr
fericire."
cult universal nu pare sa fie nchinat n mod direct
papismulni. Lumea nu va fi silita sa devina catolica
putin mirare! Apoc 17:6
eterna", te nchini fiarei.. D
numarului numelui ei
Ca argument n favoa
inovatie a Bisericii Romane
Samuele Bacchiocchi
Catehismul catolic n fata doctrinei spiritiste.
a crestinismul prin intermediul spiritismului.
conduce lumea la pacea universala? 1. Rolul
127. Marele gnd al unui papa de
sibil? Nu, fiindca pe de o parte adevarurile
porunci. Acestea ar forma un catechism pe
care un misionar, ntr-un elan retoric, ar putea sa
Lumea nu va fi silita sa devina catolica
Apoc 17:6-8) fata de aceasta institutie
eterna", te nchini fiarei.. De fapt, Apocalipsa arata ca
numarului numelui ei.
Ca argument n favoarea afirmatiei ca
inovatie a Bisericii Romane si nu a lui Christos sau a
Samuele Bacchiocchi (acum profesor la Universitatea
un elan retoric, ar putea sa
Lumea nu va fi silita sa devina catolica
8) fata de aceasta institutie
e fapt, Apocalipsa arata ca
rea afirmatiei ca duminica este o
si nu a lui Christos sau a
(acum profesor la Universitatea
un elan retoric, ar putea sa-l
Lumea nu va fi silita sa devina catolica. Dar
falsele obiecte de nchinare sunt, n acest context: fiara

duminica este o
apostolilor, avem astazi si teza de doctorat a Dr.
. Dar
fiara
duminica este o
tatuau cu simbolurile zeului preferat pentru a
nchinarea si slujirea. Era ceva analog stigmatizarii
sclavilor. Si n zilele noastre se poarta semne religioase.
Unii initiati hindusi au un semn pe frunte. Evreii
ortodocsi poarta filacterii ca simboluri ale Legii (pe
frunte si pe mna) n timpul rugaciunii. Israel era oprit
de Dumnezeu sa adopte practicile altor popoare cu
privire la acest tip de semne (Lev 19:27
simboluri pagne preluate si omologate de crestini au
ramas pna astazi, cu o semnificatie diferita, dar tratate
cu aceeasi veneratie mistica. Ele slujesc un
superstitiei
numele lui Christos si
dispretuieste simbolurile care sunt venerate ntr
spirit pagn
crestina. El Si
pagne n poporul Sau, Israel (Ps 74:3
57:8). n sch
israelitilor ca nchinatori ai adevaratului Dumnezeu
respectarea sarbatorilor si a legii Domnului
Deut 6:8). n mod deosebit,
distinctiv si vesnic al legamntului celo
(Ex 31:13
cu niste semne pe mna sau pe frunte. N
le ntoarcem pe dos si vom afla semnul fiarei. n Dan
7:25 ni se spune despre
ndraznit sa
timp ce Iisus declara ca El n
Legea lui Dumnezeu (Mat 5:17
Romana se lauda cu asemenea schimbari devenite astazi
practici universale,
protestanta
schimbari este
sabatului biblic asupra unei inovatii omenesti, sfintirea
primei zile a saptamnii de lucru, pe care toti crestinii o
cinstesc ca zi a Domnului

se practica n rasarit, odata cu trecerea accentului de la
comemorarea mortii la comemorarea nvierii,
sarbatorirea nvierii nu s
nceput sa s
romanii aveau ziua soarelui.
mergnd n paralel cu sabatul
acest obicei a intrat n competitie cu adevarata
domneasca
pentru diferite pretexte teologice (
nii initiati hindusi au un semn pe frunte. Evreii
superstitiei, un fel de magie alba n care se invoca
numele lui Christos si
spirit pagn, orict de sigura ar fi provenienta lor
crestina. El Si-a aratat dezaprobarea fata de practicile
57:8). n schimb, El a aratat ca
Deut 6:8). n mod deosebit,
Ex 31:13).Toate acestea sunt comparate de Dumnezeu
7:25 ni se spune despre
ndraznit sa schimbe vremile (sar
timp ce Iisus declara ca El n
practici universale,
protestanta. Cea m
schimbari este transferarea treptata
cinstesc ca zi a Domnului
Odata cu schimbarea datei vechiului Paste care
sarbatorirea nvierii nu s
nceput sa se practice saptamnal, n aceeasi zi n care
romanii aveau ziua soarelui.
domneasca". Ziua nti a fost numita ziua Domnului"
, un fel de magie alba n care se invoca
numele lui Christos si ale sfintilor.
, orict de sigura ar fi provenienta lor
a aratat dezaprobarea fata de practicile
imb, El a aratat ca
Deut 6:8). n mod deosebit, sabatul a fost dat ca semn
).Toate acestea sunt comparate de Dumnezeu
7:25 ni se spune despre Antichristul
schimbe vremile (sar
timp ce Iisus declara ca El n-are de gnd sa schimbe
practici universale, acceptate si n rasarit si n lumea
. Cea mai spectaculoasa dintre aceste
transferarea treptata
cinstesc ca zi a Domnului.
sarbatorirea nvierii nu s-a oprit la o data anuala, ci a
e practice saptamnal, n aceeasi zi n care
romanii aveau ziua soarelui. La nceput nevinovat
". Ziua nti a fost numita ziua Domnului"
privire la acest tip de semne (Lev 19:27-28
ale sfintilor. Dumnezeu
pagne n poporul Sau, Israel (Ps 74:3-9, Ez 20:16, Is
imb, El a aratat ca semnele distinctive ale
sabatul a fost dat ca semn
distinctiv si vesnic al legamntului celor zece porunci
cu niste semne pe mna sau pe frunte. N-avem dect sa
Antichristul papal ca a
schimbe vremile (sarbatori) si Legea
are de gnd sa schimbe
Legea lui Dumnezeu (Mat 5:17-20). Or, tocmai Biserica
acceptate si n rasarit si n lumea
ai spectaculoasa dintre aceste
transferarea treptata a sfinteniei
a oprit la o data anuala, ci a
La nceput nevinovat
mergnd n paralel cu sabatul, fara sa-lnlocuiasca,
pentru diferite pretexte teologice (crearea luminii,
tatuau cu simbolurile zeului preferat pentru a-si exprima
28, 21:5). Unele
cu aceeasi veneratie mistica. Ele slujesc un cult al
Dumnezeu
dispretuieste simbolurile care sunt venerate ntr-un
9, Ez 20:16, Is
semnele distinctive ale
israelitilor ca nchinatori ai adevaratului Dumnezeu sunt
respectarea sarbatorilor si a legii Domnului (Ex 13:9.16,
r zece porunci
avem dect sa
papal ca a
batori) si Legea n
are de gnd sa schimbe
20). Or, tocmai Biserica
ai spectaculoasa dintre aceste
a sfinteniei
a oprit la o data anuala, ci a
La nceput nevinovat si
lnlocuiasca,
acest obicei a intrat n competitie cu adevarata zi
crearea luminii,
si exprima
, 21:5). Unele
un
9, Ez 20:16, Is
semnele distinctive ale
sunt
(Ex 13:9.16,
r zece porunci
avem dect sa
n
20). Or, tocmai Biserica
si
lnlocuiasca,
ale Unive
absolvirea sa n 1977
presa Vaticanului) cu titlul
dovedeste ca duminica nu
sau n alta zona rasariteana, ci
S.Bacchiocchi a fost primul protestant care a reusit sa
intre la
n acest domeniu al teologiei si al istoriei Bisericii sunt
superioare tuturor lucrarilor care au fost scrise pna
acum n acest domeniu.
replica si ar merita tradusa n toate limbile
Acceptarea acestei lucrari de catre teologii romani si
medalia de aur oferita absolventului de catre papa Paul
VI sunt argumente clare ca
fapt, ba chiar se la
autoritatii ei recunoscute, indirect, si de protestanti.
Biserica Romana, a afirmat adesea ca duminica este
semnul autoritatii ei. Cardinalul american Gibbons
spunea n 1895::
Bisericii Catol
Martin Luther, la fel afirmase arhiepiscopul Fossa de
Reggio la Conciliul din Trent n 1545 ceea ce se reflecta
si n Catechismul doctrinal american al lui Keenan
(1876, New York). Observati cteva afirmatii catolice
din timpurile recente:
Biserica Catolica a schimbat serbarea smbetei
n duminica pe baza autoritatii ei divine si
infailibile date de ntemeietorul ei, Isus Christos.
Protestantii care
ghid n materie de credinta, nu au dovezi biblice ca
sa serbeze duminica. Din acest punct de vedere,
Adventistii de Ziua a Saptea sunt singurii
protestanti consecventi." (The Question Box. The
Catholic Universe Bulletin,
revista These Times march 1973 p. 43)
Cu peste 1000 de ani nainte de a exista
Protestantismul, Biserica Catolica a schimbat ziua
de odihna, din smbata n duminica, n virtutea
misiunii ei divine ." (The Catholic Mirror,
Baltimore, sept. 23 1893, citat n These Times,
march 1973, p. 42)
Duminica este semnul autoritatii noastre.
Biserica este deasupra Bibliei, si aceasta transferare
a tineri sabatului este dovada acestui fapt." (The
Catholic Record, Ontario
Universitatii Gregoriene de la Vatican, dupa
absolvirea sa n 1977
presa Vaticanului) cu titlul
dovedeste ca duminica nu
sau n alta zona rasariteana, ci
intre la Universitatea Gregoriana
acum n acest domeniu.
VI sunt argumente clare ca
fapt, ba chiar se la
spunea n 1895:: Duminica este semnul autoritatii
Bisericii Catolice". La fel raspunsese si Dr.Eck lui
in timpurile recente:
Protestantii care
Catholic Universe Bulletin,
march 1973, p. 42)
Catholic Record, Ontario
rsitatii Gregoriene de la Vatican, dupa
absolvirea sa n 1977. Disertatia sa (tiparita apoi de
presa Vaticanului) cu titlul De la Sabat la Duminica"
dovedeste ca duminica nu-si are originea la Ierusalim
sau n alta zona rasariteana, ci la Roma
Universitatea Gregoriana
acum n acest domeniu. Disertatia sa a ramas fara
VI sunt argumente clare ca papalitatea nu neaga acest
fapt, ba chiar se lauda cu el, ca fiind un semn al
Duminica este semnul autoritatii
. La fel raspunsese si Dr.Eck lui
in timpurile recente:
Protestantii care pretind ca Biblia este singurul lor
Catholic Universe Bulletin, aug. 1942 p.2, citat de
march 1973, p. 42)
Catholic Record, Ontario-Canada,
. Disertatia sa (tiparita apoi de
De la Sabat la Duminica"
si are originea la Ierusalim
la Roma. Adventistu
Universitatea Gregoriana. Studiile facute de el
ertatia sa a ramas fara
papalitatea nu neaga acest
uda cu el, ca fiind un semn al
pretind ca Biblia este singurul lor
aug. 1942 p.2, citat de
Canada, 1 sept. 1923,
. Disertatia sa (tiparita apoi de
De la Sabat la Duminica"
si are originea la Ierusalim
. Adventistul
. Studiile facute de el
ertatia sa a ramas fara
replica si ar merita tradusa n toate limbile.
uda cu el, ca fiind un semn al
pretind ca Biblia este singurul lor
aug. 1942 p.2, citat de

1 sept. 1923,
. Studiile facute de el
circumcizia spirituala a zilei a opta si alte alegorizari
deplasate, de inspiratie gnostica
mai mult neglijat si dispretuit ca un
evreilor
transformat ntr
poporului evreu care l
devenit o zi de cult particular. In schimb, inovatia
episcopilor si teologilor avangardisti de la Roma a
ramas ca
sa fie de bucurie (se interzicea ngenuncherea si postul!).
Acest destin paralel al celor doua sarbatori
saptamnale n crestinatate poate fi observat pe o
perioada destul de lunga (aproximativ ntr
538), iar la unele biserici orientale (
nestorieni
sfatului apostolic din Romani 14, cinstirea nvierii, n
sine, nu putea fi interzisa. Dar
nceput sa devina obicei gener
obligatorie, concurnd ziua lui Christos (Creatorul)
Timp de
tolerat, pna cnd Biserica a nceput sa
duminica, ziua liturghiei publice, care fusese doar o zi
de lucru n care se tin
nceput sa primeasca o cinstire sabatica.
Constantin cel Mare din anul 321
cetatilor sa lucreze n
o numeste el), iar sinoadele din sec. VI vor sabatiza total
duminica, poruncind si taranitor sa se opreasca de la
lucru.

aceasta schimbare a fost legitima, (indiferent cine a
facut-o!), daca a trebuit parasit sabatul n favoarea unei
zile mai crestine",
transfer, numerotndu
saptamnii?
s-a facut? Daca adevaratul motiv a fost nevoia de a
celebra nvierea,
? Iar daca evenimentul a meritat o comemorare mai
frecventa dect cea anuala, de ce a fost nlaturat sabatul
pentru
Si daca sabatul fusese desfiintat de Christos, de ce au
pastrat crestinii ciclul saptamnal care nu este legat de
natura (cum sunt ziua, luna si anul) ci este dat
facerea lumii, formnd un ntreg mp
sabatul
Biblia este suficient de clara n aceasta privinta,
evreilor, ca fiind semnul lu
transformat ntr-o
poporului evreu care l
ramas ca zi de cult public n care toata atmosfera trebuia
), iar la unele biserici orientale (
nestorieni) pna n
Timp de cteva secole
de lucru n care se tin
cetatilor sa lucreze n

Crestinii de astazi ar trebui sa se ntr
o!), daca a trebuit parasit sabatul n favoarea unei
zile mai crestine",
transfer, numerotndu
saptamnii? Cine a urma
a facut? Daca adevaratul motiv a fost nevoia de a
celebra nvierea, de ce nu s
pentru a face loc acestei inventii pe care NT nu o cere?
sabatul ?
, ca fiind semnul lui Cain etc. Mai nti a fost
o zi de post, un fel de protest mpotriva
poporului evreu care l-a rastignit pe Christos, apoi a
zi de cult public n care toata atmosfera trebuia
), iar la unele biserici orientale (
) pna n timpurile moderne
cteva secole, sabatul Domnului a mai fost
de lucru n care se tinea o adunare de dimineata, a
cetatilor sa lucreze n venerabila zi a soarelui"
zile mai crestine", de ce s-a cautat acoperirea acestui
transfer, numerotndu-se duminica drept asaptea zi a
Cine a urmarit o asemenea
de ce nu s-a dovedit suficient Pastele
a face loc acestei inventii pe care NT nu o cere?
deplasate, de inspiratie gnostica), iar sabatul a fost tot
mai mult neglijat si dispretuit ca un semn distinctiv al
i Cain etc. Mai nti a fost
, un fel de protest mpotriva
a rastignit pe Christos, apoi a
), iar la unele biserici orientale (etiopieni,
timpurile moderne. In spiritul
sine, nu putea fi interzisa. Dar ceea ce a fost permis a
nceput sa devina obicei general, apoi lege
, sabatul Domnului a mai fost
tolerat, pna cnd Biserica a nceput sa-l condamne, iar
ea o adunare de dimineata, a
nceput sa primeasca o cinstire sabatica. Decretul lui
Constantin cel Mare din anul 321 oprea pe locuitorii
venerabila zi a soarelui"
a cautat acoperirea acestui
se duminica drept asaptea zi a
rit o asemenea confuzie
a dovedit suficient Pastele
facerea lumii, formnd un ntreg mpreuna cu
), iar sabatul a fost tot
semn distinctiv al
a rastignit pe Christos, apoi a
perioada destul de lunga (aproximativ ntre anii 135-
etiopieni,
. In spiritul
ceea ce a fost permis a
al, apoi lege
, sabatul Domnului a mai fost
l condamne, iar
ea o adunare de dimineata, a
Decretul lui
oprea pe locuitorii
venerabila zi a soarelui" (asa cum
Crestinii de astazi ar trebui sa se ntrebe: Daca
se duminica drept asaptea zi a
confuzie si cnd
natura (cum sunt ziua, luna si anul) ci este dat de la
reuna cu
), iar sabatul a fost tot
semn distinctiv al
ceea ce a fost permis a
obligatorie, concurnd ziua lui Christos (Creatorul).
l condamne, iar
Decretul lui
oprea pe locuitorii
(asa cum
ebe: Daca
si cnd
citat de L.Tucker n The Sign ofthe Beast, p. 10)

TOTUSI
constiincios care serbeaza duminica n cinstea
nvierii lui Iisus, sau ca datina bisericeasca, are
semnul fiarei"
masoare cuvintele si sentimentele n acest domeniu.
Dumnezeu nu ne
celor care
fiarei este impunerea prin lege a sabatului lui Antichrist
(duminica)
dispretuind Cuvntul clar al lui Dumnezeu.
calca n mod constient
sabatul legii morale a lui Dumnezeu, pentru a respecta
legile omenesti, primeste semnul fiarei. Ceea ce face din
duminica semnul
faptul ca este doar un obicei omenesc, ci faptul ca
impusa prin lege de stat n locul sabatului
facut Roma antica si medievala,
persecutarea celor care vor sa asculte de Dumnezeu
Ea nu este si n
a nvierii Domnului. Pentru crestinul obisnuit, duminica
este un simplu week
vrea, ascultnd si o liturghie sau o predica protestanta,
fara ca aceasta sa fie
oprire a tuturor lucrarilor si discutiilor de fiecare zi
58:13-14).
Daca cineva tine sabatul in acelasi stil n care se tine
duminica, asemenea sarbatorilor ceremoniale care erau o
umbra (Ex 12:16, Lev 23:8 comp. cu
nseamna ca el tine
Domnului
loc sabatului lui Dumnezeu
este celebrat ca Tata si ca Mntuitor. Nu interdictiile
talmudice sfintesc
Christos la facerea lumii (Gen.2:1
pamnteasca. Cei care nu pastreaza sabatul
lui Christos
vor primi semnul fiarei.
Persecutia mpotr
cu constrngeri economice
pna la varsare de snge. Cei ce se mira ca n timpurile
moderne s
aminteasca de marile exterminari naziste care s
petrecut sub ochii nostri", acum numai 50 de ani, fara
TOTUSI, NOI NU sustinem ca crestinul
semnul fiarei". Orice adventist trebuie sa sti
Dumnezeu nu ne-a dat misiunea de a rani constiinta
celor care nu stiu ce fac
(duminica), sfidnd principiul l
calca n mod constient
duminica semnul fiarei, nu este nici tema nvierii, nici
este si n-a fost niciodata o adevarata comemorare
este un simplu week
fara ca aceasta sa fie
14).
nseamna ca el tine
Domnului. Iisus a desfiintat sabatul fariseilor
sabatului lui Dumnezeu
talmudice sfintesc sabatul, ci exemplul original al lui
lui Christos, nu vor avea putere sa reziste persecutiei, ci
Persecutia mpotr
constrngeri economice
moderne s-ar putea petrece o asemenea barbarie, sa
trecut sub ochii nostri", acum numai 50 de ani, fara
NOI NU sustinem ca crestinul
. Orice adventist trebuie sa sti
a dat misiunea de a rani constiinta
nu stiu ce fac. Dar noi sustinem ca semnul
, sfidnd principiul l
calca n mod constient (dupa ce a fost avertizat),
fiarei, nu este nici tema nvierii, nici
a fost niciodata o adevarata comemorare
este un simplu week-end n care este liber sa faca ce
fara ca aceasta sa fie o zi de bucur
nseamna ca el tine sabatul sau propriu
Iisus a desfiintat sabatul fariseilor
sabatului lui Dumnezeu
sabatul, ci exemplul original al lui
, nu vor avea putere sa reziste persecutiei, ci
Persecutia mpotriva crestinilor disidenti va ncepe
constrngeri economice (v.17) dar va ajunge n final
ar putea petrece o asemenea barbarie, sa
. Orice adventist trebuie sa sti
noi sustinem ca semnul
, sfidnd principiul libertatii de nchinare si
(dupa ce a fost avertizat),
facut Roma antica si medievala, determinnd
end n care este liber sa faca ce
o zi de bucurie n Domnul si de
umbra (Ex 12:16, Lev 23:8 comp. cu Lev 23:3), aceasta
sabatul sau propriu, nu sabatul
Iisus a desfiintat sabatul fariseilor
o zi n care Creatorul
Christos la facerea lumii (Gen.2:1-4) si n viata sa
iva crestinilor disidenti va ncepe
(v.17) dar va ajunge n final
ar putea petrece o asemenea barbarie, sa
. Orice adventist trebuie sa stie sa-si
noi sustinem ca semnul
ibertatii de nchinare si
dispretuind Cuvntul clar al lui Dumnezeu. Oricine
(dupa ce a fost avertizat),
faptul ca este doar un obicei omenesc, ci faptul ca va fi
impusa prin lege de stat n locul sabatului, asa cum a
determinnd
end n care este liber sa faca ce
ie n Domnul si de
oprire a tuturor lucrarilor si discutiilor de fiecare zi (Is
Lev 23:3), aceasta
nu sabatul
Iisus a desfiintat sabatul fariseilor ca sa faca
o zi n care Creatorul
4) si n viata sa
pamnteasca. Cei care nu pastreaza sabatul n spiritul
ar putea petrece o asemenea barbarie, sa-si
aminteasca de marile exterminari naziste care s-au
ibertatii de nchinare si
va fi
, asa cum a
persecutarea celor care vor sa asculte de Dumnezeu.
(Is
Lev 23:3), aceasta
ca sa faca
n spiritul

deaceea
este respectul fata de legea Sa si fata de sabat
ceva comun cu primul test dat omului (Gen 2:16
Ascultarea de Dumn
daca toti pomii sunt pomi, unul a fost interzis.
ntelegerea corecta vine n urma ascultarii. Nu este
nevoie sa ntelegem, mai nti, toate motivele lui
Dumnezeu, pentru a crede si a asculta.
Numele fiarei
mpotriva lui Christos
uzurpator
Or, titlul oficial si traditional al papalitatii este
VICARIVS CHRISTI
n care s
si a originii divine a

Triumful biruitorilor fiarei (Apoc. 14:1
Scena are loc n cer, dupa cum reiese din v.2. NT
arata ca Muntele Sionului este n legatura cu (sau
echivalent cu)
144.000 sunt luptatorii sigilati din cap.7, care dau lupta
cu fiara. Aici sunt vazuti n ceruri, ca biruitori, aratnd
ca, n timp ce milioanele si miliardele lumii au
ngenuncheat naintea idolului papal, primind pe frunte
antisabatul
statornici, din toate popoarele, care vor avea pe frunte
sigiliul lui Dumnezeu. Numele comun al lui Iisus si al
tatalui Sau, este acel nume sacru pe care Fiul lui
Dumnezeu Si
ce era, este si va fi
pe Acela care este
Mntuitorul lumii
10).
deaceea ultimul test dat de Dumnezeu crestinatatii
Ascultarea de Dumn
Numele fiarei

majoritatea interpretilor ca fiind
Antichrist. Acest cuvnt grecesc (
nseamna
grecesti, precum si Enciclopedia
Catolica, recunosc ca acesta este sensul
strict lingvistic al termenului.
vorba de un personaj care se decl
mpotriva lui Christos
uzurpator care se pretinde
VICARIVS CHRISTI
n care s-a urmarit sublinierea dumnezeiri
echivalent cu) Ierusalimul ceresc
antisabatul lui Antichrist, vor exista multi credinciosi
Dumnezeu Si-l descopere n Ex.3:
ce era, este si va fi
pe Acela care este
Mntuitorul lumii

ultimul test dat de Dumnezeu crestinatatii
Ascultarea de Dumnezeu nu trebuie rationalizata. Chiar
Numele fiarei
Numele fiarei
nseamna Vice
mpotriva lui Christos, ci n primul rnd de un
care se pretinde viceregele sau vicarul Lui
VICARIVS CHRISTI (Vicarul lui Christos). n cazurile
a urmarit sublinierea dumnezeiri
Ierusalimul ceresc
lui Antichrist, vor exista multi credinciosi
l descopere n Ex.3:
ce era, este si va fi". Noul Testament l recunoaste aici
pe Acela care este una cu Tatal, Creatoru
Mntuitorul lumii (comp Ioan 12:36^43 cu s 6:1
ezeu nu trebuie rationalizata. Chiar
Numele fiarei este considerat de
Anti-Christos
Vice-Christos". Dictionarele
, ci n primul rnd de un
viceregele sau vicarul Lui
(Vicarul lui Christos). n cazurile
a urmarit sublinierea dumnezeiri
Ierusalimul ceresc (Evrei 12:22). Cei
l descopere n Ex.3:
". Noul Testament l recunoaste aici
una cu Tatal, Creatoru
(comp Ioan 12:36^43 cu s 6:1
este respectul fata de legea Sa si fata de sabat. Exista
ceva comun cu primul test dat omului (Gen 2:16-17).
este considerat de
Christos)
". Dictionarele
strict lingvistic al termenului. Nu este
vorba de un personaj care se declara
, ci n primul rnd de un
viceregele sau vicarul Lui
a urmarit sublinierea dumnezeirii lui Christos
Triumful biruitorilor fiarei (Apoc. 14:1-
(Evrei 12:22). Cei
Yahwe, Cel
una cu Tatal, Creatorul si
(comp Ioan 12:36^43 cu s 6:1-3. 9
. Exista
17).

sa fim prea alertati de ele.
". Dictionarele
Nu este
ara
viceregele sau vicarul Lui.
i lui Christos

oficiului papal, s
Fiului lui Dumnezeu). Suma cifrelor care reprezinta
literele acestui titlu latin (V=5, I=1, C=100, I=1, V=5,
I=1, L=50,I=1, I=1, D=500, I=1) este
nu s-a gasit o explicatie mai buna. Este nevoie de o
ntelepciune a Unuia mai mare dect Solomon pentru o
ntelegere completa a acestei taine. n orice caz,
Solomon este singurul personaj biblic de care se leaga
numarul 666 (2Cr.9:3). Solomon care t
tip al lui Christos (Fiul lui David), a devenit un tip al lui
Antichrist, prin apostazie, numarul 666 reprezentnd
recunoasterea autoritatii lui imperiale si bogatii
legendare...
-5).
Cel
3. 9-
generoasa,
Femeile pagne au fost acelea care i
pacat si multi au fost pedepsiti la cuvntul lui
(Num 25 Num 31:14
istorica sta n spatele expresiei apocaliptice mi se pare
evident. Exista si un alt element care subliniaza legatura:
n ambele capitole din Numeri (25 si 31) sunt prezente
numere sugestive: 24.000
12), adica exact factorii numarului 144.000 (vezi cap.
7:5 etc.).
oficiului papal, s-a scris
I=1, L=50,I=1, I=1, D=500, I=1) este
a gasit o explicatie mai buna. Este nevoie de o
legendare...
generoasa, ecumenista"
(Num 25 Num 31:14
numere sugestive: 24.000
7:5 etc.).
a scris VICARIVS FILII DEi
I=1, L=50,I=1, I=1, D=500, I=1) este
ecumenista", la care au invitat si pe evrei.
(Num 25 Num 31:14-18). Faptul ca aceasta tragedie
numere sugestive: 24.000 (2 x 12.000) si 12.000 (1000 x
VICARIVS FILII DEi
I=1, L=50,I=1, I=1, D=500, I=1) este 666. Pna
numarul 666 (2Cr.9:3). Solomon care trebuia sa fie un
, la care au invitat si pe evrei.
Femeile pagne au fost acelea care i-au facut sa cada n
18). Faptul ca aceasta tragedie
(2 x 12.000) si 12.000 (1000 x

VICARIVS FILII DEi (Vicarul
. Pna astazi
rebuia sa fie un

au facut sa cada n
pacat si multi au fost pedepsiti la cuvntul lui Dumnezeu
18). Faptul ca aceasta tragedie
(2 x 12.000) si 12.000 (1000 x
(Vicarul
astazi
rebuia sa fie un
au facut sa cada n
Dumnezeu
(2 x 12.000) si 12.000 (1000 x
Numele lui Dumnezeu pe frunte este simbolul
apartenentei (fiind numele de pe sigiliu) (dar si simbolul
sfintirii, al primirii caracterului lui Dumnezeu. A avea
caracterul lui Dumnezeu nseamna a avea legea Lui
scrisa n inima si manifestata n viata, din credinta si
iubire. (Ioan.17:26). Cei 144.000 sunt primul rod dintre
cei rascumparati. Si primul rod era nchinat Domnului,
ntotdeauna. De aceea ei sunt aparati de moarte (Ier
2:23).
Aceasta ramasita a Israelului universal al lui
Dumneze este n mod sigur formata din crestini,
deoarece ei sunt mpreuna cu Mielul (v.1.4 comp.
Apoc.7:17). Pentru explicatii asupra identitatii, vedeti
cele de la cap. 7.
Cntarea cea noua a biruitorilor (v.2-3) nu poate
fi redata de nimeni din cer sau de pe pamnt, dect de ei,
pentruca ei sunt singurii care trec prin necazul cel
mare". Aceeasi cntare este numita n cap.15, Cntarea
lui Moise si a Mielului", amintitnd de cntarea eliberarii
de la Marea Rosie, cu ocazia iesirii din Egiptul devastat
de plagi. Ea este cntata ntr-un sens general de
mntuitii din toate neamurile (5:9) . Prin urmare, acesti
144.000, chiar daca printre ei pot fi multi evrei, sunt
ramasita unui Israel spiritual. ( kitharra =
lira, harpa de mna, nu alauta). Ei sunt rascumparati de
pe pamnt [dintre cei vii] T. V. 595. Sunt crestinii de
tipul Enoh si Ilie care au fost luati la cer prin translatie
(mutare directa, n corp glorificat), crestini de tipul lui
Iosua si Caleb care au intrat n tara fagaduita.
Calitatile spirituale (v.4-5). n traducere directa,
textul grecesc se poate reda astfel, cuvnt cu cuvnt:
Acestia sunt cei ce nu s-au mnjit cu femei, fiindca
sunt virgini". ntr-un asemenea context simbolic nu se
poate ramne la sensul propriu al acestor cuvinte. Este
adevarat ca n timpurile noastre lumea a devenit un
bordel, ca libertatea sexuala este cea mai cautata si mai
proslavita libertate si cultul cel mai adorat de multime,
asa nct n-ar fi de mirare ca Dumnezeu sa aleaga
floarea castitatii pentru a mpodobi cerul. (Ellen White
afirma ca acea destrabalare sacra" a lui Israel, acel
sexy-cult" care s-a desfasurat n Valea Sitim, lnga
Iordan, chiar la hotarul tarii fagaduite, va deveni o
situatie predominanta nainte de a doua venire a
Domnului Christos! PP 459-461). Totusi, la cei
144.000 se subliniaza virginitatea si nu doar castitatea.
Si, pentru ca Biblia subliniaza sfintenia casatoriei, ar fi

n contextul acestei scene profetice avem
deasemenea un fals profet care pregateste o sarbatoare
idolatra si care, asemenea lui Balaam (vezi si cap.2:14-
16), face tot ce poate sa atraga lumea n valea ultimei
decizii: adorarea Creatorului, sau zeificarea creaturii
?. Ce rol ar putea juca femeile n acest scenariu?
Apocalipsa descrie o singura femeie curata, dar mai
multe femei usoare: Izabela, prostituata Babilon si
fiicele ei (17:5). ntr-un timp n care multi credinciosi
vor fi ademeniti de bisericile prostituate ca sa se
ndeparteze de legea lui Dumnezeu si sa primeasca
semnul fiarei, vor exista si unii crestini statornici, n
ciuda tuturor farmecelor ecumeniste si spiritualiste
inspirate de Balaamii moderni.
Merita subliniata corespondenta dintre situatia
bisericii din Pergam (tipul Bisericii din sec. IV-VI) si
scenele din cap. 13-14. Nu numai prezenta unui fals
profet si a ispitelor reprezentate de prostitutia sacra" a
compromisului dintre religia curata si religiile false, dar
si prezenta manei si a numelui (2:17) sunt semnificative.
Mana este semnul grijei lui Dumnezeu pentru nevoile
fizice ale poporului Lui. (implicnd principiile ceresti
ale alimentatiei !), ct si un simbol al testarii credintei si
ascultarii cu privire la porunca sabatului: Ex.
16:4.18.23-35. n contextul
scenei celor 144.000 este pusa
greu la ncercare credinta, prin
acea restrictie economica din
cap. 13:17 si printr-o lege
duminicala universala. Numele
cel nou apare aici scris pe frunte.
(O alta anticipare a acestei
sigilari se gaseste n fagaduinta data biruitorilor din
Filadelfia: cap. 3:12. Aceste corespondente ntre
elemente din cele sapte scrisori si scenele ultimului act
al marii drame arata, o data n plus, ca bisericile
apocaliptice trebuie vazute nu numai ca biserici locale
sau ca perioade ale Bisericii, ci si ca reprezentnd
ntreaga Biserica spirituala a lui Dumnezeu n orice

ciudat ca Dumnezeu sa aleaga numai persoane virgine.
De fapt, n viziune sunt numai barbati, si nu uitati ca
virginitatea este, prin excelenta, o calitate feminina!
(vezi si Mat 25:1
Exista nsa un fel al lui Dumnezeu de a ne
si masura barbatia si virginitatea, la care poate sa aspire
si cel mai decazut barbat si cea mai pacatoasa femeie
pacatoasa" care crede n Numele lui Christos spre
iertare si biruinta
sensul propriu al expresiei di
spuna:
femei". Dar aici se spune exact invers:
mnjit...pentruca sunt virgini"
lor nu este o consecinta a nfrnarii, a ascezei lor, ci
exact inver
cu femei
vedere gramatical, dect n sensul ca aici Inspiratia
intentioneaza
numita fecioara o cetate nenvinsa, necuce
nenfrnta. n acest sens, nu doar
fiica Babilonului
fecioare (s 47:1, Ier 46:11). Aceasta idee se poate lega
att de metafora sigilarii (unul dintre sensurile sigilarii
fiind inviolabilitat
ct si de aceea a victoriei n aceasta ultima lupta.

spirituala.
eveniment tipic, amintindu
israelitilor n idolatrie cu putin timp nainte de a intra n
tara fagaduita, chiar la Iordan, la hotarele Canaanului.
La sfatul falsului profet Balaam, care fusese cndva
profet al lui Dumnezeu, care cunostea adevarul dar
iubea mai mult argintii, vrajmasii p
Dumnezeu au desfasurat o
(vezi si Mat 25:1-13).
iertare si biruinta
sensul propriu al expresiei di
spuna: ei sunt virgini pentruca nu s
". Dar aici se spune exact invers:
exact invers: ei sunt virgini si, deaceea nu s
cu femei. Aceasta relatie nu pot s
intentioneaza o virginitate a inimii"
fiica Babilonului
fiind inviolabilitat
n mod evident, este subliniata
spirituala. Femeile din aceasta imagine sunt ecoul unui
eveniment tipic, amintindu
aelitilor n idolatrie cu putin timp nainte de a intra n
Dumnezeu au desfasurat o
13).
iertare si biruinta, primind pe frunte Numele Lui. n
sensul propriu al expresiei din text, logica ar cere sa se
ei sunt virgini pentruca nu s
". Dar aici se spune exact invers:
ei sunt virgini si, deaceea nu s
. Aceasta relatie nu pot s
o virginitate a inimii"
fiica Babilonului" si fiica Egiptului
fiind inviolabilitatea constiintei, a caracterului, a vietii)

n mod evident, este subliniata
Femeile din aceasta imagine sunt ecoul unui
eveniment tipic, amintindu-ne de acea cadere a
Dumnezeu au desfasurat o sarbatoare
, primind pe frunte Numele Lui. n
n text, logica ar cere sa se
ei sunt virgini pentruca nu s-au mnjit cu
". Dar aici se spune exact invers: nu s
mnjit...pentruca sunt virgini". Prin urmare, virginitatea
ei sunt virgini si, deaceea nu s
. Aceasta relatie nu pot s-o explic, din punct de
o virginitate a inimii". n Biblie, este
nenfrnta. n acest sens, nu doar fiica Sionului"
fiica Egiptului" sunt numite
ea constiintei, a caracterului, a vietii)
n mod evident, este subliniata puritatea
ne de acea cadere a
iubea mai mult argintii, vrajmasii poporului lui
sarbatoare
Exista nsa un fel al lui Dumnezeu de a ne numara
au mnjit cu
nu s-au
. Prin urmare, virginitatea
ei sunt virgini si, deaceea nu s-au mnjit
o explic, din punct de
. n Biblie, este
numita fecioara o cetate nenvinsa, necucerita,
fiica Sionului", ci si
" sunt numite
puritatea
ne de acea cadere a
oporului lui
numara
. Prin urmare, virginitatea
au mnjit
o explic, din punct de
, ci si


moment al istoriei, inclusiv la sfrsitul timpului).
n constrast cu cei ce urmeaza fiarei n cap.l3:3 b,
dupa textul grecesc,
nsotesc pe Miel, oriunde merge El"
folosit aici arata ca ei umbla cu Iisus la timpul trecut, la
prezent si la viitor.
loan 1:36
21:19-24, Le 9:57
roade) ale jertfei lui Iisus, dintre toti mntuitii, fiindca
au trecut prin necazul cel mare, pe unde a trecut si
Domnul lor.
Astfel
lui Dumnezeu (Mat 20:1
nasterea lor, ca fariseii care se fereau sa ntlneasca un
pagn, un samaritean sau un israelit nepurificat, ci
care umbla cu Mielul
s-au nascut n credinta si n
biserici"
sansa de a intra n ostirea celor sigilati este pe aceeasi
cale ca si pacatosul cel mai josnic. Ideile fariseice cu
privire la identitatea celor 144.000, tradeaza adesea
laodiceanismul Bisericii.
Versetul 5, n greceste este mai scurt:
nu s-a gasit minciuna; ei sunt fara defect."
Domnul lor (Is 53:9 u.p. 1 Petru 2:21
13). Minciuna este tagaduirea adevarului, distorsionarea
adevarului sau ascunderea
prejudiciaza (Col 3:9, Iac 3:14). loan foloseste contrastul
adevar
vazut si aici (loan 14:6.17, 17:17.19, 18:37
3.4.8.12). Ultimele cuvinte spuse despre ei (
- amomoi eisin
momos
determine un studiu serios al Bibliei pentru a ntelege ce
nseamna aceasta perfectiune morala si cum p
atinsa. Acelasi termen grecesc (cu sensul de
fara repros, ireprosabil
ceremoniale (Num 6:14, 19:2), jertfa lui Iisus (1 Petru
1:19, Ev 9:14) si n alte cazuri (Ps 14:2, 17:24, Ef 1:4,
5:27, Col 1:22,
Mesajul este clar. Spre deosebire de parerea
populara care sustine ca nu depinde de noi ca sa fim
numarati printre cei 144.000, Ellen White spunea: Sa
ne straduim cu toata puterea pe care ne
Dumnezeu, s
SDABC, nota aditionala la Apoc. 7).
dupa textul grecesc,
sotesc pe Miel, oriunde merge El"
prezent si la viitor.
loan 1:36-37, 6:66, 12:12, 16:32, 17:14, 18:15
24, Le 9:57-62. Ei sunt pri
Domnul lor.
Astfel cei de pe urma vor fi cei dinti
lui Dumnezeu (Mat 20:1
care umbla cu Mielul
au nascut n credinta si n
biserici", trebuie sa se
a gasit minciuna; ei sunt fara defect."
adevarului sau ascunderea
adevar-minciuna ntr
amomoi eisin = ei sunt fara defect
momos = defect) ar trebui sa dea de gndit si sa
fara repros, ireprosabil
5:27, Col 1:22, 2 Petru 3:14, Fii 2:14.15, Iuda 24).
Dumnezeu, sa facem parte dintre cei 144.000!" 7
dupa textul grecesc, acestia [cei 144.000]
sotesc pe Miel, oriunde merge El"
prezent si la viitor. Asemenea celor doisprezece (12!)
37, 6:66, 12:12, 16:32, 17:14, 18:15
62. Ei sunt pri
cei de pe urma vor fi cei dinti
lui Dumnezeu (Mat 20:1-16). Nu cei ce se lauda
care umbla cu Mielul. Cei ce n
au nascut n credinta si n-au fost membri ai altor
trebuie sa se mai nasca odata
a gasit minciuna; ei sunt fara defect."
adevarului sau ascunderea lui n conditii n care aceasta
ntr-un sens profund care trebuie
ei sunt fara defect
) ar trebui sa dea de gndit si sa
fara repros, ireprosabil) se foloseste referitor la jertfele
2 Petru 3:14, Fii 2:14.15, Iuda 24).
a facem parte dintre cei 144.000!" 7
[cei 144.000]
sotesc pe Miel, oriunde merge El". Participiul grecesc
Asemenea celor doisprezece (12!)
37, 6:66, 12:12, 16:32, 17:14, 18:15
62. Ei sunt primul rod (cele mai alese
cei de pe urma vor fi cei dinti
16). Nu cei ce se lauda
. Cei ce n-au alta virtute dect ca
au fost membri ai altor
mai nasca odata; singura lor
a gasit minciuna; ei sunt fara defect." Ei sunt ca si
Domnul lor (Is 53:9 u.p. 1 Petru 2:21-22, Tefania 3:11
lui n conditii n care aceasta
un sens profund care trebuie
ei sunt fara defect; de la cuvntul
) se foloseste referitor la jertfele
2 Petru 3:14, Fii 2:14.15, Iuda 24).
ne straduim cu toata puterea pe care ne-a dat
sunt cei ce
. Participiul grecesc
Asemenea celor doisprezece (12!):
37, 6:66, 12:12, 16:32, 17:14, 18:15-16,
mul rod (cele mai alese
cei de pe urma vor fi cei dinti n mparatia
16). Nu cei ce se lauda cu
pagn, un samaritean sau un israelit nepurificat, ci aceia
au alta virtute dect ca
au fost membri ai altor
; singura lor
Versetul 5, n greceste este mai scurt: n gura lor
Ei sunt ca si
22, Tefania 3:11-
un sens profund care trebuie
vazut si aici (loan 14:6.17, 17:17.19, 18:37-38, 3 loan
; de la cuvntul
nseamna aceasta perfectiune morala si cum poate fi
atinsa. Acelasi termen grecesc (cu sensul de fara defect,
2 Petru 3:14, Fii 2:14.15, Iuda 24).
a dat-o
cei ce
. Participiul grecesc
:
mul rod (cele mai alese
n mparatia
aceia
au alta virtute dect ca
Ei sunt ca si
-
fara defect,

Ultima invitatie a Evangheliei vesnice (ntreita avertizare) si revenirea lui Iisus
(14:6-20)

n contrast si n opozitie cu tripla alianta satanica din
cap.12-13 (balaurul, fiara si falsul profet) care se unesc
pentru a converti lumea la noua lor evanghelie",
urmatoarele scene prezinta alianta a trei ngeri care
cvanghelizeaza lumea cu Evanghelia cea vesnica, veche
dar ntotdeauna actuala, neschimbatoare. Ea este vestea
buna ca avem un Tata plin de preaiubire si ndurare, care
a dat pe Singurul Sau Fiu pentru fiecare dintre noi,
pentru bucuria de a ne avea cu El pe vesnicie. Ea
cuprinde acel har, deplin si adnc iertator, pe care nu-l
putem explica dar l putem primi prin credinta. Ea
cuprinde acea atribuire a dreptatii vesnice si desavrsite
a lui Iisus n dreptul celui care crede. Ea ofera mpacarea
cu Dumnezeu prin meritele exclusive ale Aceluia care a
fost judecat pe Calvar n locul nostru pentruca noi sa
putem fi ndreptatiti la judecata lui Dumnezeu. n ea se
cuprinde toata frumusetea si gratia caracterului ndurator
si sfnt al lui Dumnezeu, dar si slava Legii si a dreptei
judecati a lui Dumnezeu si oferirea unei ultime ocazii de
har" pentru a scapa de mnia divina.
Dupa scena ultimei avertizari apare scena revenirii
lui Iisus, n care lumea este surprinsa mpartita n doua
mari recolte: lanul de gru (cei ce au sigiliul lui
Dumnezeu) si via pamntului (cei ce au stigmatul
fiarei). Scena celor doua recolte este n legatura cu
Sanctuarul ceresc si n ea apar deasemenea trei ngeri.
Trei ngeri pentru avertizare, trei pentru judecata.
Imaginea ngerilor din aceasta pericopa aminteste de
profetia lui Iisus din Mat 24:31.
ntreita solie ngereasca (14:6-13). Ultima
avertizare a lumii este descrisa sub simbolul unor ngeri
care zboara prin mijlocul cerului", la zenit. Nici un
comentator nu asteapta niste serafimi cu

aripi de fulger care sa avertizeze lumea strignd printre
nori. Toti vad aici interventia lui Dumnezeu prin
trimisii lui de pe pamnt. Ei sunt, totusi, soli ceresti",
deoarece mesajul si misiunea lor sunt ceresti (2 Cor.
5:20, Gal 4:14 u.p.

Interpretii de-a lungul timpului au vazui n acesti
trei ngeri pe unii reformatori medievali sau protestanti
(ca Valdo, Wicleff, Hus, Luther, Calvin, Spener, si altii).
Dar este destul de clar ca avertizarile lor, orict de
importante au fost, n-au reprezentat nici desavrsirea
Reformei, nici ultima avertizare a lumii. n
redesteptarile din sec. XIX si n marea Miscare Adventa
dintre anii 1840-1844, primii doi ngeri au fost
identificati cu acele treziri si evanghelizari. Interesant
este ca, n Miscarea Millerita, care sustinea ca reprezinta
primul si apoi al doilea nger, nimeni nu a vorbit despre
semnificatia celui de-al treilea nger. Abia dupa 1844,
cnd unii adventistii au descoperit sabatul biblic si
identitatea sigiliului lui Dumnezeu si a semnului fiarei.
ngerul al treilea a fost identificat n misiunea
Adventistilor de Ziua a Saptea.

Primul nger (v.6-7)
Multe manuscrise vechi grecesti omit cuvntul
(un alt), spunnd, n mod simplu: Si am vazut un
nger". Oricum, n aceasta viziune a marii lupte, n
ultimele scene, Ioan nu mai vazuse vreun nger.
Evanghelia vesnica este aici un ecou la avertizarea lui
Mesajul ngerului este o chemare la pocainta
asemenea aceleia a lui Ioan Botezatorul care a pregatit
calea pentru prima aparitie a lui Christos (Lc 1:76-79).
Aici este evidenta aceeasi misiune din Apoc. 10:2-3.10-
11, unde se proclama ceasul judecatii" (sfrsitul
Pavel despre o alta evanghelie" (Gal 1:6-9, Ev 13:8).
Evanghelia lui Pavel avea sa fie speculata si gresit
nteleasa n timpul sfrsitului (2 Petru 3:11-18. 3-4). n
realitate, apostolul n-a nvatat nici evanghelia harului
ieftin pe care o predica unii crestini care nu stiu ce spun,
nici evanghelia moralizarii lumii prin masuri politice
crestine" (incluznd si revolutii !). Pavel include n
Evanghelia sa fagaduinta noului legamnt pentru
mplinirea integrala si spirituala a legii morale (Rom
2:13.16.26, 8:4, Ev 8:10). De altfel, acest nger care tine
n mna sulul Evangheliei, invita omenirea la pocainta
fata de Dumnezeul Creator si Judecator, iar ceilalti doi
ngeri care se alatura, rostesc n spiritul aceleiasi
Evanghelii vestea (buna sau rea?) a caderii
Babilonului si avertizarea cu privire la semnul fiarei...
De fapt, cele trei mesaje ale ngerilor formeaza o
singura predica evanghelica, o chemare la adevarata
nchinare, ncheindu-se cu motto-ul adventismului:
poruncile lui Dumnezeu si credinta n Iisus (v. 12). Daca
Legea Morala are un loc n Noul Legamnt, atunci ea nu
poate fi doar porunca buna sau sfat bun . Ea este si veste
buna, pentruca n Christos ea este fagaduinta. Cu alte
cuvinte, vestea cea buna nu contine doar iertarea
(achitarea) noastra si eliberarea de pedeapsa vesnica.
Harul lui Dumnezeu este supraabundent pentru a ne
elibera de pacatele si defectele de caracter, de a ne si
face drepti (nu numai de a ne socoti drepti). Din
nefericire, chiar n rndurile noastre, evanghelia lui
Pavel nu este nteleasa si primita n toata plinatatea ei.
Daca cineva scapa de fariseismul ndreptatirii legaliste si
moraliste, sau de teroarea stradaniilor solitare pentru
sfintire si desavrsire, adesea cade n cursa teologica a
unei ndreptatiri ieftine si neputicioase pe care o predica
unii evanghelici: ndreptatit = iertat si att. Dar unde
este acea eliberare de puterea pacatului prin locuirea
Spiritului Sfnt despre care nvata Pavel n Romani 8 si
n alte locuri? Nu este cazul sa alegem ntre Lege si
Evanghelie, nici sa le amestecam fara ntelegere, ci
trebuie sa ntelegem relatia dintre ele asa cum o nvata
Biblia. Abia atunci vom vedea si experimenta
frumusetea Evangheliei. Ellen White a scris:
ngerul care proclama Evanghelia vesnica,
proclama Legea lui Dumnezeu; caci evanghelia
mntuirii aduce pe oameni la ascultare de lege, prin care
caracterele lor sunt formate dupa chipul si asemanarea
divina.. Christos este att legea ct si evanghelia."
perioadei din Dan.8:14 n 1844) . n ambele locuri
ngerul are n mna o carte, n ambele locuri este vestit
ceasul judecatii". Acolo ngerul reprezinta pe Christos
si pe trimisii Lui, aici apar trei ngeri uniti care
reprezinta o tripla miscare de trezire religioasa, avnd
trei mesaje care se combina. Expresia temeti-va de
Dumnezeu (venerati pe Dumnezeu) si dati-I slava" este
aceeasi ca si n cap.11:13 u.p. si ambele sunt ecouri la
Mal 3:16 u.p. (...pentru cei ce se tem de Domnul si dau
slava Numelui Lui"). De fapt, ntreaga profetie a lui
Maleahi este n spatele acestui nger apocaliptic.
Maleahi (al carui nume nseamna solul Meu", ngerul
Meu") se adreseaza ramasitei" iesite din Babilon, este
ultima solie de redesteptare si reforma din Vechiul
Testament, fagaduieste venirea unui sol (=nger) al lui
Dumnezeu (Mal.3:1), a unui Ilie (Mal 4:5-6) care sa
pregateasca poporul pentru venirea Domnului Christos
(ngerul legamntului, Yahwe, Soarele Dreptatii), pentru
rasarirea Soarelui Dreptatii (Mal. 4:2). ngerul
Domnului (Messia, Domnul cel asteptat) vine mai nti
pentru o judecata, intrnd pe neasteptate n Templul Lui
si curatindu-Si poporul (Mal.3:1-15). n aceasta
judecata, poporul este separat n doua clase: 1. cei rai si
trufasi care au obiectii mpotriva lui Dumnezeu si care
vor fi mistuiti n ziua mniei (Mal.3:15, 4:1.2) si 2. cei
care slujesc pe Dumnezeu ca fii, care se tem de El si-I
dau slava, a caror amintire este pastrata n cronicile
ceresti si care vor fi alesi ntr-un fel deosebit, (sigilati)
ca un tezaur unic si pretios, naltati ca judecatori ai celor
rai (Mal.3:16-18, 4:2-3). ntreaga carle a lui Maleahi
respira acest suflu al Evangheliei vesnice, ncepnd cu
acele cuvinte pline de dor si de iubire ranita (V-am
iubit"- zice Domnul...) si pna la sfrsitul ei n care
venirea lui Messia spre judecata si rasplatire este
precedata de un sol al ndurarii, care pregateste calea
Domnului, atragnd atentia asupra celor zece porunci
uitate.
Un alt loc biblic care sta la baza avertizarii
evanghelice a primului nger si a celui de al treilea este
Ecl. 12:13-14, unde avem urmatoarele expresii
semnificative: ...oricarui om..., ...leme-tc de
Dumnezeu...., ...judecata..., ...pazesteporuncile Lui...
Aceasta concluzie trzie dar nteleapta a vietii nebunesti
a lui Solomon este adusa n aceasta imagine ca o
concluzie a istoriei unei omeniri ratacite si fara speranta.
O evanghelie din care lipseste aceasta concluzie nu-i

(2SM. 106, Ms.32. 1896)
Christos a prezentat oamenilor lectii prin care
sufletele lor erau aduse n comparatie cu legea lui
Dumnezeu, nu ntr-o lumina legalista, ci n lumina
Soarelui Dreptatii, pentru ca omul, privind, sa poata fi
schimbat dupa chipul divin." (3ST162, nov. 5, 1884)
Slava lui Christos este caracterul Sau si caracterul
Sau este o expresie a legii lui Dumnezeu" (4ST443)
Legea si Evanghelia sunt att de strns legate, nct
adevarul nu poate fi prezentat asa cum este el n Iisus,
fara a mpleti aceste subiecte n armonie perfecta. Legea
este evanghelia lui Christos acoperita; evanghelia lui
Iisus nu este nimic mai mult sau mai putin dect legea
definita, aratnd principiile ei atotcuprinzatoare."
(RH27.05. 1890)

Vrajmasul a lucrat ntotdeauna ca sa desparta legea
de evanghelie. Dar ele merg mna n mna."

poate pregati pe oameni pentru ceasul judecatii.
Cuvintele ngerului atrag atentia asupra adevaratei
nchinari adorarea Creatorului. Miscarea
Adventista a aparut n urma izbucnirii necredintei
moderne si n paralel cu darwinismul si marxismul. n
acest context este foarte semnificativa referirea la
Dumnezeul Creator. Cuvintele ngerului repeta la litera
tema poruncii a patra din Decalog: ...Celui care a facut
cerul, pamntul, marea..." (Ex 20:11, Ps 146:6) .
Comparnd aceste cuvinte cu solia celui de-al treilea
nger care avertizeaza mpotriva semnului fiarei si atrage
atentia la poruncile lui Dumnezeu, ntelegem ca
nchinarea adusa lui Dumnezeu se manifesta printr-o
viata de credinta si ascultare al carei semn vizibil este
respectarea sabatului ca memorial al Creatorului.
Faza millerita a evanghelizarii facuta de adventisti ntre
1840-1844 n-a cuprins si aceasta ntelegere. Abia astazi
vedem mai complet sensul celor trei solii ngeresti si
legatura dintre ele. Judecata de care avertizeaza ngerul
este nceputa n 1844 cu cei morti, si ultimei generatii i
se vesteste acest adevar nu pentru a fi informata ca
Dumnezeu judeca niste morti (!), ci pentruca aceasta
generatie trebuie masurata, cernuta, cntarita,
judecata...n timpul vietii. Si aceasta implica ultimul
test al loialitatii fata de Dumnezeu: sigiliul Creatorului
sau stigmatul fiarei ?

,Si un alt nger, al doilea, s-a alaturat" (v.8).
Verbul grecesc folosit aici ( =
ekoluthesen; de aici provine cuvntul acolit) nseamna
a nsotit pe.., a acompaniat pe.., s-a alaturat, a urmat
lui..., a mers mpreuna cu.... nseamna a urma cuiva,
nu a urma la rnd dupa cineva. Acest amanunt arata
relatia dintre cei trei ngeri. Ei formeaza o unitate, o
singura misiune. Mesajul celui de-al doilea anunta
caderea Babilonului apocaliptic cetatea cea mare, care
a adapat toate neamurile din vinul pasiunii (mniei)
desfrului ei". Identitatea acestei cetati a lui Lucifer
(vezi Is 14:4.12-13..) va fi explicata mai pe larg n cap.
17. Aici este suficient sa observam legatura evidenta
dintre mesajul celui de-al doilea si al celui de-al treilea
nger: n timp ce prostituata Babilon mbata lumea cu
vinul mniei ei, al treilea nger avertizeaza ca
nchinatorii fiarei si ai chipului ei (adica aceia care
adventisti erau invitati de toate bisericile, si nimeni nu
avea alta grija dect pocainta si pregatirea pentru
ceasul judecatii" si al revenirii lui Iisus.
Dar faptul ca majoritatea membrilor bisericilor erau
lumesti, n frunte cu majoritatea pastorilor lor, a dus la o
crestere a manifestarilor ostile fata de adventisti pe
masura ce se apropia anul 1844. n perioada 1843-1844,
unele biserici americane au luat decizia oficiala de a
exclude din rndurile lor pe toti cei care mpartaseau
erezia adventista". Astfel ca,n vara anului 1844, n
ciuda reticentei lui Miller si a multor conducatori
adventisti, s-a aplicat bisericilor lumesti titlul de Babilon
si s-a publicat n presa adventista invitatia: Iesiti din ea,
poporul Meu! (conf. Apoc 18:1-4). Aproape 100.000 de
persoane n America au ascultat apelul, formnd
confesiunea separata a adventistilor. Acel moment

accepta semnul sau numarul ei) vor bea si din vinul
mniei nepotolite a lui Dumnezeu... Acest lucru arata ca
cetatea Babilon cuprinde toate institutiile si puterile care
vor concura la promovarea sistemului si cultului de tip
papal, prin impunerea legii duminicale n locul Legii
Creatorului.
Semnificatia expresiei repetate a cazut" poate fi
nteleasa printr-un studiu al locurilor biblice care stau la
baza acestei imagini apocaliptice: Is 21:9, Ier 51:8.
Anuntarea anticipata a caderii (nfrngerii) Babilonului
implica mai nti o cadere spirituala care este
condamnata aici. Si anuntul implica un apel adresat
israelitilor" care sunt n captivitatea babilonica: iesiti
din ea, poporul Meu, ca sa nu fiti loviti cu urgiile care
vor cadea peste ea ! (s 48:20, 52:11, Ier 50:8,51:6.9.45,
Zah 2:7). Dupa cum iudeii au fost prizonieri n Babilon
timp de 70 de ani si s-au repatriat la timpul aratat n
profetie, dupa decretul lui Cyrus, n doua mari valuri
succesive, tot astfel Marea Redesteptare Adventista
(Millerita), la sfrsitul ultimelor perioade profetice
(1798, 1843/1844) a nceput sa predice, din vara anului
1844, separarea celor credinciosi de bisericile apostate.
Aceasta decizie neobisnuita a venit n urma atitudinii
ostile pe care au luat-o, pe
neasteptate, bisericile americane.
De fapt, anul 1844 reprezinta un moment de
rascruce si separare n interiorul protestantismului
american. Largi biserici (prezbiterieni, baptisti,
metodisti etc.) s-au scindat n acest an pe tema atitudinii
fata de sclavie. Iar sclavia este unul din pacatele
Babilonului (Apoc 18:13 u.p). Initial aceste biserici
fusesera favorabile fata de evanghelizarea adventista.
Adventismul era pe atunci o miscare interconfesionala,
o trezire religioasa aparuta simultan, n mai multe
biserici, n urma predicilor baptistului William Miller si
ale celorlalti predicatori colaboratori ai lui. Miller fusese
autorizat ca predicator de catre baptisti, iar ceilalti
predicatori milleriti erau, n majoritate, pastori care
apartineau trup si suflet diferitelor biserici (metodisti,
baptisti, discipoli, episcopali etc). Adventistii nu
intentionasera ntemeierea unei noi biserici prin
schisma (separare). Dimpotriva, bisericile americane
crescusera n urma evanghelizarii adventiste.
Predicatorii

decisiv a fost marcat n istoria protestantismului si de
alte semne ale decaderii: parasirea istoricismului n
interpretarea profetica (parasirea principiului zi-an,
scotnd astfel papalitatea din profetie), miscarea
puseyista (sacramentarista) printre anglicani (orientare
spre catolicism!), acceptarea liberalismului teologic si a
darwinismului, o scadere tot mai mare a spiritualitatii si
chiar a religiozitatii (confuzia dintre biserica si lume),
parasirea reformelor ncepute n anii precedentii n
domeniul sanatatii publice si al educatiei etc.
Emblema adventistilor fusese o reprezentare n zbor
a primului nger din Apoc 14. ncepnd cu vara anului
1844 s-a adaugat emblemei un al doilea nger. (Dar
nimeni dintre ei nu s-a gndit Ia ce ar putea nsemna al
treilea nger). Aplicarea profetiei despre caderea
Babilonului la protestantism, a fost facuta de adventisti
mai mult ca o avertizare dect ca o incriminare.
Protestantismul nca nu era Babilon de-a binelea; abia n
urma unei apostazii mai adnci urmate de proiectul
chipului fiarei" si al impunerii semnului" duminical,
protestantismul devine, cu adevarat, Babilon. Restul
crestinatatii" era, deja, de multa vreme Babilon o cetate
care pretindea a fi a lui Dumnezeu, dar nu era dect o
continuare cosmetizata a puterii spirituale" a Romei
pagne. n timp ce primul si al treilea nger striga cu
glas tare n acest capitol, ngerul al doilea vorbeste fara
sa strige. Acelasi mesaj este repetat n Apoc. 18:1-2
pentru ultima data, ntr-un timp n care bisericile sunt
complet decazute, pline de imoralitate si controlate
de spirite necurate.... Abia atunci se anunta, cu strigat
puternic si luminnd tot pamntul cu slava, caderea
Babilonului si somatia de a-l parasi. Pna atunci ar fi
bine sa aplicam ct mai putin si cu cea mai mare atentie
epitetul de Babilon bisericilor protestante. De la 1844
pna astazi, datorita multor copii ai lui Dumnezeu care
sunt nca n ele, aceste biserici au promovat raspndirea
Bibliei si evanghelizarea crestina, straduindu-se cu mari
dificultati sa pastreze vie flacara crestinismului. Ellen
White i numeste crestini pe protestanti, iar pe ceilalti
credinciosi i mparte n doua: catolicii si lumea

Un alt nger, al treilea..(v.9-12)
Mesajul celui de-al treilea nger este de o severitate
extrema, si totusi el nu este dect o acompaniere a celui
de-al doilea si a primului nger care tine Evanghelia
Vesnica. Adevarata Evanghelie nu este aceea care-i
lasa pe oameni sa piara n pacatele lor neavertizati, ci
aceea care ia n consideratie pacatul si pedeapsa lui cu
toata seriozitatea. Evanghelia spune ca Mntuitorul a
fost pedepsit n locul nostru si a nviat ca sa ne ofere
puterea nvierii Lui, puterea biruintei asupra pacatului.
n lumina acestei Evanghelii, tolerarea pacatului n viata
personala sau n viata Bisericii este un fapt mult mai
grav dect ceea ce se ntmpla n sectorul pagn al
Babilonului. Prin solia celui de-al treilea nger,
Evanghelia atinge culmea ndurarii lui Dumnezeu prin
faptul ca, ntr-o generatie plina de apostazie si
faradelegi, cu urgiile lui Dumnezeu stnd gata sa se
verse asupra ei, Cerul mai

gaseste resurse pentru a ntrzia o clipa ziua mniei,
oferind nca o zi de har, mprumutata din vesnicie.
Numele acestei zile este astazi!".
Al treilea nger avertizeza lumea cu privire la cultul
fiarei (al papismului) si al imaginii fiarei (al bisericii de
stat), numind legea duminicala semnul fiarei", marca si
stigmatul Anlichristului roman. O asemenea avertizare
nu poate fi auzita rostindu-se cu glas tare" dect n
urma unei redesteptari ca aceea descrisa n Apoc.10 si
Apoc. 14:6-7 si odata cu mplinirea profetiei despre
legea duminicala. Adventistii de Ziua a Saptea au
prevazut si au avertizat prin voce si prin scris ca se va da
o lege duminicala n SUA si apoi se va generaliza.
Toate evenimentele duc spre o crestere a rolului
Americii si Vaticanului pe glob, concomitent cu o
crestere a presiunilor interne americane pentru o
crestinare" a Constitutiei. Ne ndreptam spre un nou
ev mediu", incomparabil mai scurt si incomparabil mai
dificil. Orict ar parea de sectara, de fanatica si de
stranie aceasta avertizare, ea trebuie data lumii cu orice
pret, nainte de revarsarea dreptei razbunari a lui
romano-bizantine, nici n exaltarile emotionaliste
ntlnite n falsele treziri protestante sau perfectioniste.
Sfintenia nu este o psihoza sau un spasm care-l scutura
pe omul lui Dumnezeu, nici un fluid divin contagios ai
carui agenti sunt preotii. Sfintenia nu este o vraja care
sta n apa, n lemne vechi, n oase, crpe si lumini, nici
chiar n aur si diamante. Adevaratul crestinism si
adevarata sfintenie este definita aici ca fiind tinerea
(pazirea sau pastrarea) a celor doua principii
fundamentale: poruncile lui Dumnezeu si credinta n
Isus Legea si Evanghelia. Acestea sunt cele mai
vechi si ntotdeauna actuale. Sanctuarul mozaic ilustra
tocmai aceste doua mari
principii. Pe de o parte,
Decalogul asezat n locul cel mai
sfnt, ca temelie a tronului lui
Dumnezeu, n asa fel nct toate
ceremoniile care se faceau
priveau relatia cu aceasta Lege. Pe de alta parte,
posibilitatea jertfei nlocuitoare si a serviciului preotesc
(ambele reprezentnd slujba unica a lui Christos),
continua varsare de snge si tamiere, indicau credinta
n Mielul lui Dumnezeu care iarta pacatul.
De regula, n textul ebraic al VT, cele zece articole
ale Decalogului nu se numesc porunci si nici lege. Ele se
numesc cuvintele legamntului" , marturia" sau
legamntul". Prin Lege, evreul ntelegea ntreaga
descoperire data de Dumnezeu prin Moise, iar porunci
erau numite toate cele poruncite de Dumnezeu n Tora
(Legea), indiferent daca erau n Decalog sau numai n
cartea Legii. n mod deosebit, cnd Biblia vorbeste
despre porunca se refera la principiul fundamental al
iubirii si ascultarii sau la fiecare porunca n parte (Deut
6:1-9 ebr.: porunca, nu poruncile. 1 Ioan 3:22-24). Acest
lucru subliniaza ascultarea fata de toata vointa
descoperita a lui Dumnezeu. Dar contextul din Apoc.
14, (care se refera la chestiunea sabatului) precum si
cazuri ca acela n care Iisus vorbeste tnarului bogat
(tipul laodiceanului Lc. 18:20) arata ca Ioan se
gndeste aici la cele zece porunci ale legamntului
(cap. 11:19). Daca n vechiul legamnt ele erau doar pe
table de piatra, n noul legamnt ele apartin Evangheliei
Vesnice, fagaduintei lui Christos de a le grava n inima,
pe frunte si pe mna.
Credinta n Iisus" ( - pistis Iesu) este
Dumnezeu.
primi semnul fiarei.
bea si din vinul mniei lui Dumnezeu.
Avertizarea despre pedeapsa se refera la cele sapte urgii
(Apoc. S:1. 16:1.., 19:1
pacatosilor (Apoc.20:10).

pucioasa si descrierea fumului arderii care se
inalta in vecii vecilor, zi si noapte
evident, o hiperbola. Contextul este simbolic
(nger, semn, fiara, potirul mniei prostituatei,
potirul mniei lui Dumnezeu, secera, gru, cosor,
struguri, cetatea Babilonului, cetatea Domnului,
etc). Toate scenele din cap 14 sunt simbolice. De
ce, atunci, chinurile vesnice sa fie o realitate
literal
Dumnezeu pentru a nalta inventiile proprii si,
pentru a determina pe muritori sa ngenunche n
fata acestor inventii omenesti, nu s
ameninte cu pedepse bisericesti si civile, ci a
inventat
care
si miliarde de ani, fara sfrsit.
teoriei este. evidenta, deoarece ea da demonilor
rolul lor favorit de tortionari
spune ca tocmai pent
25:41). n spatele acestei scene profetice se afla
imaginea distrugerii Sodomei (Iuda 7. Gen
19:24.28) tipul distrugerii altor cetati si tari , si al
distrugerii finale. (Deut 29:23
11) Focul nestins al G
gunoaielor din afara Ierusalimului) este pus
constrast cu permanenta sabatului
este pedeapsa pentru profanarea sabatului
17:27) . Cei ce resping odihna lui Dumnezeu care
este ilustrata si confirmata sap
nu vor avea odihna nici zi nici noapte, mistuindu
n compania fiarei al carei semn l
Nu ntmplator, cele sapte plagi sunt razbunarea
Legii lui Dumnezeu (Apoc 11:19) si numarul de
sapte al plagilor este o replica la
Creatiei.

strafundurile vulcanice ale pamntului
imagina antichitatea pagna, ci este instalat" n
Dumnezeu. Cine respinge sigiliul lui Dumnezeu, va
primi semnul fiarei.
(Apoc. S:1. 16:1.., 19:1
Imaginea torturii fara sfarsit in foc si
literala? Babilonul a desfiintat poruncile lui
inventat sperietoarea
care diavolii i fierb pe rebeli n smoala
spune ca tocmai pent
11) Focul nestins al G
Creatiei.
Acest iad al pedepsei finale nu este n
Cine respinge sigiliul lui Dumnezeu, va
primi semnul fiarei. Cine bea din vinul Babilonului va
(Apoc. S:1. 16:1.., 19:1-2) dar si la pedeapsa vesnica a
a? Babilonul a desfiintat poruncile lui
sperietoarea cumplita a iadului vesnic
diavolii i fierb pe rebeli n smoala
spune ca tocmai pentru ei a fost pregatit iadul (Mat
11) Focul nestins al Gheenei (valea idolatriei si a
Cine bea din vinul Babilonului va
2) dar si la pedeapsa vesnica a
inalta in vecii vecilor, zi si noapte... este, in mod
fata acestor inventii omenesti, nu s-a multumit sa
cumplita a iadului vesnic
diavolii i fierb pe rebeli n smoala
si miliarde de ani, fara sfrsit. Originea satanica a
rolul lor favorit de tortionari, n timp ce Iisus
ru ei a fost pregatit iadul (Mat
distrugerii finale. (Deut 29:23-24. s 13:19, 34:9
heenei (valea idolatriei si a
constrast cu permanenta sabatului (Is 66:23
este ilustrata si confirmata saptamnal prin sabat,
n compania fiarei al carei semn l-au ales (14:11).
sapte al plagilor este o replica la saptamna
este, in mod
a multumit sa
cumplita a iadului vesnic n
diavolii i fierb pe rebeli n smoala, miliarde
Originea satanica a
n timp ce Iisus
24. s 13:19, 34:9-
heenei (valea idolatriei si a
gunoaielor din afara Ierusalimului) este pus n
(Is 66:23-24) ,
este pedeapsa pentru profanarea sabatului (Ier
tamnal prin sabat,
nu vor avea odihna nici zi nici noapte, mistuindu-se
au ales (14:11).
saptamna
strafundurile vulcanice ale pamntului, cum si
n
, miliarde
Originea satanica a
24) ,
se
o constructie genitivala care, din punct de vedere
gramatical, se poate traduce si
credinta lui Iisus
exemplu si o nvatatura de urmat, o
n contrast cu credintele lumii. Totusi, credinta pazita de
El a fost mplinirea vointei Tatalui, ascultarea perfecta
de poruncile lui Dumnezeu; si acest lucru se afirma n
prima caracteristica a sfintilor. Nu poate exista, nsa, o
adevarata sfintenie lund pe Iisus doar ca exemplu de
credinta traita. Iisus nu este doar Lege. El este si
Evanghelie. Aproape peste tot n NT
Evanghelia mntuirii prin sngele lui Christos
numeste credinta pentru ca ea cere n primul rnd
credinta si ofera totul numai prin mijlocirea credintei
personale n Christos. n Fil. 3:9, Pavel reda tot la
genitiv (
Christos) ceea ce traducatorii re
Christos. Aceasta este, n mod evident,
care duce la ndreptatire
Jesu's = ramn credinciosi lui Iisus
den Glauben an Iesum"= credinta n Iisus
trebuie, totusi, sa
credinta lui Iisus
termenului credinta care nu nseamna fapte si porunci.
nsusi Iisus a trait prin credinta n Dumnezeu si a
deschis astfel pentru pacatos o cale de mpacare cu Tatal
prin credinta n
pacatele lumii
trebuie sa traim si noi prin Iisus (Ioan 6:29.57.69) . Este
foarte probabil ca Ioan vorbeste aici despre acelasi
principiu evanghelic pe care
epistola si n Evanghelie (1loan 5:10
lui epistola vorbeste foarte mult si de poruncile lui
Dumnezeu, n contrast cu nvatatura antichrista...)
Daca
anii 1830
anului 1844, solia celui de
identificata de noi cu misiunea Bisericii Adventiste de
Ziua a Saptea. Acest mesaj se alatura celor doua
anterioare si sunt prezentate mpreuna n evanghelizarea
noastra. Al treilea nger striga cu glas tare, zburnd n
zenit mpreuna cu ceilalti doi si formnd emblema
noastra actuala. A treia faza a Miscarii Adventiste de la
1844 a fost patrunderea printre a
unei noi nvataturi biblice careia nainte nu
importanta. Chiar nainte de dezamagire, una din
credinta lui Iisus". Este adevarat ca Iisus ne
evarata sfintenie lund pe Iisus doar ca exemplu de
genitiv (
care duce la ndreptatire
trebuie, totusi, sa ntelegem expresia n sensul de
credinta lui Iisus", de ce sa nu staruim mai mult asupra
rin credinta n Mielul lui Dumnezeu care ridica
pacatele lumii". Dupa cum El a trait prin Tatal, tot asa
principiu evanghelic pe care
Daca nceputul soliei primului nger a fost ntre
anii 1830-1844 si cel de
anului 1844, solia celui de
". Este adevarat ca Iisus ne
) = pistis Christu
care duce la ndreptatire. (NIV spune
ntelegem expresia n sensul de
", de ce sa nu staruim mai mult asupra
Mielul lui Dumnezeu care ridica
". Dupa cum El a trait prin Tatal, tot asa
principiu evanghelic pe care-l expune
nceputul soliei primului nger a fost ntre
1844 si cel de-al doilea s
anului 1844, solia celui de-al treilea nger este
gramatical, se poate traduce si credinta n Iisus
". Este adevarat ca Iisus ne
exemplu si o nvatatura de urmat, o credinta a lui Iisus,
Evanghelie. Aproape peste tot n NT credinta este
pistis Christu, lit. credinta lui
Christos) ceea ce traducatorii redau cu credinta n
Christos. Aceasta este, n mod evident, credinta aceea
. (NIV spune remain faithful io
Jesu's = ramn credinciosi lui Iisus. Luther a tradus:
den Glauben an Iesum"= credinta n Iisus). Daca
l expune n prima lui
epistola si n Evanghelie (1loan 5:10-13). (De fapt prima
al doilea s-a alaturat n vara
al treilea nger este
1844 a fost patrunderea printre adventistii milleriti a
credinta n Iisus" si
". Este adevarat ca Iisus ne-a lasat un
credinta a lui Iisus,
credinta este
Evanghelia mntuirii prin sngele lui Christos. Se
, lit. credinta lui
dau cu credinta n
credinta aceea
remain faithful io
. Luther a tradus:
). Daca
n prima lui
13). (De fapt prima
a alaturat n vara
al treilea nger este
dventistii milleriti a
unei noi nvataturi biblice careia nainte nu-i dadusera
a lasat un
credinta a lui Iisus,
, lit. credinta lui
remain faithful io
13). (De fapt prima
urma judecatii, naintea ngerilor si naintea lui
Iisus (14:10). Va puteti imagina un rai n care sa
predomine imaginea continua a torturarii
pacatosilor ? Oare, cu aceasta scena se va delecta
Mntuitorul, ngerii si sfintii, toata vesnicia? O
asemenea pedeapsa care sterge diferenta dintre rai
si iad, nu poate fi imaginata de o minte sanatoasa.
A face din aceste imagini poetice, hiperbole si
simboluri niste realitati literale este o adevarata
crima umanitara si o insulta la adresa onoarei lui
Dumnezeu. Biblia vorbeste despre pedeapsa
istorica a Sodomei n limbajul unui foc vesnic,
descrie pedeapsa Ierusalimului de pe vremea lui
Ieremia print aceeasi imagine a focului vesnic,
profetizeaza distrugerea Edomului si a lumii
vrajmase lui Israel prin aceeasi imagine a rului sau
a lacului de foc, smoala si pucioasa, la care se
adauga un fum gros care se nalta n vecii vecilor
fara sa se stinga vreodata... (Iuda 7, Ier 17:27, Is
34:9-11). Nu avem motive sa credem ca Dumnezeu
S-a schimbat ntre timp. Fiul Sau a luat asupra Sa
pedeapsa vesnica, pedeapsa meritata de pacatos.
Dara pedeapsa lui Iisus a avut un sfrsit prin
moarte, inseamna ca pedeapsa meritata de cei ce
resping Jertfa nlocuitoare a lui Iisus nu poate fi
mai infinit maj mare decat pedeapsa luata de Iisus
asupra Sa. Dar tocmai de aceea este grozava
mnia Mielului" (Apoc 6:16-17). Nu exista chin
mai mare dect al constiintei celui care vede cu
ochii, aproape poate atinge vesnicia de fericire
pe care a pierdut-o prin nebunia respingerii
Evangheliei. Gndul ca pedeapsa este irevocabila
si ca nu mai exista o.alta viata, un alt timp de
proba, ca ai pierdut totul, pentru totdeauna, desi ti
s-a oferit totul, n mod gratuit, pe un pret platit
scump de Fiu lui Dumnezeu... este un gnd pe care
nici macar o imaginare anticipata nu-l poate
suporta. Dar ce va fi atunci cnd constiinta se va
trezi n fata sentintei definitive a Dreptului
Judecator? Pedeapsa fizica va fi usoara fata de
gndul despartirii pentru totdeauna de Dumnezeu,
singurul izvor al vietii.
Repetnd aproape cu aceleasi cuvinte cele spuse
despre ramasita" poporului lui Dumnezeu n cap.
12:17, al treilea nger striga: Aici e statornicia
comunitatile adventiste n frunte cu pastorul ei Robert
Wheeler din Washington NH, a primit doctrina sabatului
n urma interventiei unei surori baptiste de ziua a
saptea (Rachel Preston). Dupa dezamagirea de la 22
oct. 1844, pastorii milleriti John Preble, Joseph Bates si
altii au publicat aceasta doctrina. O mica parte dintre
adventisti au primit-o ca fiind o reforma necesara
naintea revenirii lui Iisus si un test universal pe care l-
au nteles n legatura cu Apoc.7 si Apoc. 13-14. Cei mai
multi adventisti au respins sabatul si au nceput sa lupte
mpotriva celor ce au sustinut poruncile lui Dumnezeu.
Dar. n timp ce adventistii de ziua nti" n-au
progresat, ba nca s-au scindat n mai multe grupari
dintre care unele au pierit deja iar altele s-au transformat
radical, alternd Evanghelia (de ex. studentii Bibliei,
martorii lui lehova) adventistii sabatistii, care nu
numarau atunci nici o suta de persoane, reprezinta astazi
o forta spirituala care ncercuie globul.
ngerul a| treilea n-a nceput sa strige cu glas tare de
la 1844. Intre anii 1844-1848 abia s-au cristalizat
doctrinele noastre distinctive (sanctuarul, sabatul,
starea inconstienta a mortilor. Spiritul Profetiei). Pe
la anii 1860-1863 s-a organizat Biserica, numindu-se
Adventista de Ziua a Saptea, pentru a se distinge de
ceilalti adventisti care nu acceptau sabatul. Tot atunci s-
a primit doctrina reformei sanitare. Evanghelizarea
adventista era limitata la Statele Unite si abia spre
sfrsitul secolului ncep marile misiuni externe. Un
eveniment crucial n formarea teologica si reformarea
spirituala a miscarii adventiste a fost descoperirea si
proclamarea adevaratei ntelegeri a doctrinei
ndreptatirii prin credinta, solia lui Jones si Waggoner
care au fost sprijiniti n primul rnd de Ellen White, cu
ocazia Conferintei Generale de la Minneapolis n 1888..
Aceasta lumina respinsa de unii (chiar dintre vrfuri) si
nenteleasa de multi, a avut un impact profund asupra
istoriei noastre. Din nefericire, multi au preferat sa se
nvrteasca n continuare n jurul muntelui favorit,
privind ca pe ceva straniu aceasta bataie a lui Iisus la usa
Bisericii. Timpul marii strigari a ngerului al treilea a
venit prin ncoronarea doctrinei adventiste cu principiul
ndreptatirii prin credinta n Iisus. Dar realizarea
deplina a profetiei se aplica Ia timpul revarsarii n fapt a
ploii trzii" a Spiritului Sfnt, cnd evanghelizarea
lumii sub un complet control supranatural va mplini
profetia din Apoc. 18:1. Zborul ngerului al treilea a

sfintilor..." (vezi cele de la cap. 13: 10 u.p.). Cartea lui
Daniel i numeste sfintii Celui Prea nalt" sau poporul
sfintilor" pe credinciosii care au rezistat Antichristului
roman. Noul Testament i numeste sfinti" (dedicati,
consacrati Lui Dumnezeu), pe membrii bisericilor
crestine. Dumnezeu a ales ca semn distinctiv, ca marca a
adevaratei sfintiri, sabatul (Ex 31:13-18), tocmai pentru
faptul ca adevarata sfintire consta n ascultarea de
legea Creatorului, de Cuvntul lui Dumnezeu (Ioan
17:17) si nu n exercitiile mistice si mecanice ale
ceremoniilor

facut progrese, pentru ca el reprezinta sfnta lucrare a
lui Dumnezeu n lume. Dar numai primirea deplina a
Spiritului Sfnt (conditionata de primirea dreptatii lui
Iisus) si atacul Babilonului prin proclamarea legii
duminicale, va face ca acest nger sa apara sus, n zenit,
stralucind pamntul ca soarele si fiind auzit bine de toti
locuitorii pamntului.

,Ferice... de acum ncolo ! "(v.l3).

Toti cei care au murit n Domnul sunt fericiti, fiindca
sunt sfinti si au parte de prima nviere (20:6). Dar aici
este o fericire speciala, rezervata celor care mor n
Domnul de acum ncolo". Este vorba de privilegiul
unei nvieri speciale, imediat nainte de ziua venirii
Domnului, a celor care au murit n Domnul n credinta
adventista(de la 1844 ncoace). Observati cele de la
Daniel 12:2. Aceasta referire la cei ce au adormit n
Christos de la 1844 ncoace arata ca fusese prevazuta o
ntrziere a venirii Domnului dupa 1844, n harul lui
Dumnezeu, spre pocainta multora (2 Petru 3:9-12).
Porunca data lui Ioan de a scrie subliniaza acest adevar
care a fost de mare mngiere pentru toti cei care si-au
jertfit confortul unei vieti tihnite si s-au ostenit pentru
Evanghelie,

asteptnd si grabind venirea Lui, dar au murit fara sa
vada revenirea Domnului. Desi la prima vedere ar parea
sa fie vorba de odihna mortii, aici este vorba despre
odihna mntuirii. Moartea nu este dect o oprire n loc a
ceasului memoriei, pentru o clipa, indiferent de
lungimea obiectiva a timpului. Aceasta clipa nu este
dect pragul odihnei. Cei care s-au odihnit n Christos si
au respectat odihna sabatului Lui sunt pusi aici n
contrast cu cei din v.11 care nu vor avea odihna nici zi
nici noapte. Faptele credinciosilor i urmeaza. n slava,
nu n moarte. Dai mai nti ele trec pe la judecata pentru
a fi martore n favoarea credintei n Christos a
faptuitorului

Recoltele venirii lui Iisus (v.14-20).
Nimeni nu are dubii cu privire la identitatea celui ce
apare pe nor dupa aceasta ultima avertizare care mparte
lumea n doua cei ce au sigiliul lui Dumnezeu si cei
marcati cu semnul fiarei. ntregul tablou este plin de
simboluri si trebuie sa observam ca att sentinta
favorabila ct si pedeapsa, vin din Sanctuarul ceresc
(v.l5.17) si din altarul care simbolizeza jertfa lui Iisus
(v.18). Pentru unii, Crucea va pronunta ndreptatire si
mntuire, pentru altii va rosti sentinta mniei lui
Dumnezeu. Imaginile din acest tablou sunt un limbaj
mprumutat din Ioel 3:13-14.
Iisus revine asa cum a promis, semnul prezentei Lui
fiind acel nor al slavei divine (Apoc. 1:7, Mat 24:30).
Cununa este simbolul biruintei lui finale (comp. cu
adunat de catre Christos, recolta celorlalti nu este
adunata de El; un nger este pus sa-i adune pentru
distrugere (comp. cu Mat 13:39-43). Este evident ca
imaginea celor doua recolte este ntemeiata si pe
parabola grului si neghinei. Aici nsa, n loc de
neghina, cei rai sunt simbolizati prin strugurii viei.
ngerul focului este cel ce transmite porunca acestei
recoltari, ceea ce indica mnia divina, focul jertfei care a
fost dispretuita (comp cu cap. 8:5). 2 Petru 3:10, Apoc
19:20. Asemenea grului, strugurii pamntului sunt
culesi numai atunci cnd sunt copti. Binele si raul se
coc n acelasi timp pe pamnt (Deut 32:32-34, Iod
3:13. 19.21, vezi si Gen 15:16, Apoc 13:15, 16:16, Dan
12:17 u.p).
Apoc.6:l-2).. El vine cu secerea, ca sa adune rodul a
ceea ce a semanat, roadele suferintei Lui
A venit vremea, secerisul s-a copt (v. 15-16).
Timpul secerisului nu poate fi fixat ntr-un calendar
agricol. n limbajul biblic mprumutat din viata
cotidiana a Palestinei, secerisul depinde de ploaia
timpurie (de toamna) si de ploaia trzie (de
primavara). Cartea lui Ioel compara revarsarea
Spiritului Sfnt asupra poporului lui Dumnezeu cu
aceste binecuvntari naturale ale cerului (Ioel2:23.28,
Fapte2:38.39, 3:19.26, Iacov 5:7-8, Os 6:2, s 32:15,
44:3-6). Iisus a aratat ca timpul secerisului este
conditionat de coacerea (albirea) holdelor de gru. Acest
adevar profund arata ca nu se poate grabi altfel venirea
lui Iisus dect prin primirea Spiritului Sfnt care ne face
desavrsiti, dupa chipul lui Iisus. Evanghelizarea ntregii
planete este doar aspectul exterior si secundar al
evanghelizarii ntregii inimi. Cnd caracterul lui Iisus va
fi reflectat deplin n poporul Lui, atunci El va veni sa-i
ia la Sine.
Secerisul este momentul n care Iisus, venit pe nori,
trimite pe
ngerii Lui
sa-i adune
pe
credinciosi.
Cei mai
multi vor fi
adusi la
viata din
morminte.
Dar
supravietuit
orii plagilor,
cei sigilati, vor fi glorificati si translati fara sa vada
moartea. (1 Tes 4:13-18). Toti mntuitii vor alcatui un
singur popor si toti vor fi sfinti (Rom 11:16) dar cei
144.000 (cei gasiti n viata, cei de la sfrsitul istoriei, din
ceasul al unsprezecelea) vor fi cei dinti. Ei sunt cele
mai alese roade ale secerisului. Ei sunt partea nchinata
lui Dumnezeu ntr-un sens special. Desi termenul
aparhe din v. 4 nseamna prga, primul rod, el nu
are ntotdeauna un sens cronologic. Credinciosii de pe
pamnt sunt o prga a fapturilor lui Dumnezeu (Iac
1:18). Marele lexicon grec-englez al lui Walter Bauer
spune: aici, ca si n Apoc 14:4, accentul este pus mai
S-ar cere un studiu mai profund al relatiei dintre
cei trei ngeri din v.6-12 si cei trei din v.15-19. Toti
striga cu glas tare. Toti ies din Sanctuarul ceresc (v.
15) , n ambele cazuri se spune a sosit ceasul" (v.7.15).
n ambele cazuri, primul nger aduce o judecata pozitiva
iar al treilea o judecata negativa (comp.7.9-11 cu 15.19).
Ambele lucrari, evanghelizarea si sfrsitul lumii, sunt
comparate cu secerisul n Biblie (Ioan 4:35,Mat 9:36-
38, Mat 13:40) . Exista aici o corespondenta
intentionata, ntre avertizare si pedeapsa.
Teascul cel mare al mniei lui Dumnezeu (v. 19-
20) nu trebuie cautat prin Orientul Apropiat sau n alta
zona geografica. Asemenea altarului de jertfa din cap.6,
el ocupa toata suprafata terestra. Imaginea are n spate
metafore din VT (Is 63:1-6, Plng 1:15, Iod 3:13) si
descrie n alte cuvinte ceea ce n cap. 16 apare ca fiind
mnia lui Dumnezeu neamestecata cu har. Dupa cum
Iisus a suferit afara din cetate, ca un facator de rele (Ev
13:11-13), tot asa vor suferi despartiti de Dumnezeu si
lipsiti de cetatenia Noului Ierusalim, cei ce au preferat
vinul Babilonului. Imaginea calcarii n teasc reproduce
procedeul primitiv n care strugurii erau realmente
calcati n picioare, pentru recoltarea mustului.
Aici imaginea este de o mare duritate, descriind o
scena n care sngele se compara cu mustul rosu
curgnd din teasc ca un ru adnc de un metru si lung de
3000 de km (1 st = 185m). Este zadarnic sa cautam o
mplinire literala ntr-un razboi viitor n Orientul
Apropiat. Cifra de 16.000 de stadii este, mai degraba, un
numar simbolic, ca si celelalte numere apocaliptice.
Dupa cum 12 este numarul lui Israel si 144.000 (12 X
12 X 1000) accentueaza aceasta idee, tot astfel 4 este
numarul universalului, numarul lumii (cele patru
colturi" ale lumii). Iar 16.000 de stadii nu sunt altceva
dect 4x4x1000, subliniind o distrugere catastrofala a
tuturor locuitorilor pamantului. Imaginea sngelui
curgnd ca un ru trezeste o mila adnca pentru aceasta
omenire nenorocita. Ea a ajuns jucaria diavolului prin
intermediul acelora care au pus monopol pe cheile
mparatiei cerului; ei nu intra, nici nu lasa pe altii sa
intre (Lc 11:52)..
Expresia snge pna la zabalele cailor" este o
hiperbola ntlnita si n apocriful cartii lui Enoh". Vezi
si Ez 32:6, Ioel 3:18. Mentionarea cailor sugereaza
razboi. Locuitorii lumii sunt surprinsi ntr-un conflict cu
Christos, Creatorul si Mntuitorul, Suveranul legitim al

putin asupra secventei cronologice si mai mult asupra
calitatii."
Strugurii viei pamntului sunt copti (v. 17-18).
Aceasta este recolta celor pierduti, a celor ce mai sunt
gasiti n viata, dupa primele sase plagi, dintre
nchinatorii fiarei. Acestia sunt gasiti la venirea lui Iisus
ca facnd razboi mpotriva Sa (Iod 3:12-17). Este
interesant de observat ca, n timp ce secerisul celor
drepti este

lumii ntregi (cap. 19:18-19).
Urmatoarele sectiuni vor descrie mai detaliat modul
n care vor fi pedepsiti nchinatorii fiarei si diferitele
sectoare ale Babilonului apocaliptic.
Cele 7 urgii. Caderea prostituatei Babilon. Nunta Mielului cu Noul Ierusalim (15,5-19,10)

Dupa cum sectiunea a patra ncepea cu un semn mare n cer", sectiunea
a cincea ncepe cu un alt semn mare si minunat" tot n cer (15:1). Ea este
alcatuita din urmatoarele scene:
Viziunea de fond (15:116:1). Interludiu (paranteza) : Triumful
biruitorilor fiarei (15:2-4)
Cele sapte plagi,urgii, judecati (16:2-21)
Descriere amanuntita a evenimentelor ultimei plagi:
A. Pedepsirea Babilonului (17-18)
B. Nunta cu Ierusalimul (19:1-10)

Viziunea de fond. Cei sapte ngeri cu sapte potire (15:1.5-8, 16:1)
Viziunea de fond este concentrata asupra rolului
Sanctuarului ceresc n trimiterea acestor judecati finale,
teribile, ale mniei lui Dumnezeu. Aici este acea Dies
irae (ziua mniei) Deut 32: 22, Ier 17:4, Obadia 15, Ioel
3:14). Numai doua lucruri nseamna n limbajul profetic
Ziua Domnului": sabatul si ziua executarii judecatii. n
ambele cazuri omul nu-si mai poate face lucrarea lui, ci
este martor la lucrarea Domnului. Numarul plagilor, ca
si celelalte serii de sapte ale Apocalipsei, indica
saptamna Creatiei, deoarece pedepsele lui Dumnezeu
vin peste cei care au respins sigiliul sabatic al legii
morale si au primit semnul fiarei. ncercati sa stabiliti o
oarecare paralela ntre cele sapte trmbite, cele sapte
plagi si cele sapte zile ale facerii lumii.
Interludiu: Triumful biruitorilor fiarei pe marea
de cristal (2-4)
nainte de a i se arata pedepsele grozave ale lui
Dumnezeu asupra nchinatorilor fiarei, Ioan este lasat
sa-si odihneasca privirile asupra scenei de triumf a
biruitorilor fiarei. ntotdeauna scenele glorioase ale
Apocalipsei, care privesc pe poporul lui Dumnezeu,
intervin n mod neasteptat, ntrerupnd scenele teribile
ale rautatii omenesti si ale judecatilor lui Dumnezeu. De
fiecare data, aceste interludii vin ca o asigurare ca
poporul lui Dumnezeu, care nu este n lume, nu este
numarat mpreuna cu lumea. Aici avem o viziune
luminoasa, ca si cum ne-am afla n Gosen pe timpul
plagilor asupra Egiptului. n spatele acestei scene sta
acea cntare a marii" din Ex.15 care sarbatoreste
interventia minunata si salvatoare a lui Dumnezeu si
manifestarea dreptatii Lui.
Cntarea lui Moise si a Mielului este cntarea
vesnice sunt mplinite tot de Dumnezeu n inima omului.
Sistemul ceremonial
nsa, ne vorbeste n
termeni omenesti, pentru
ca prin simbolurile de
piatra si de foc ale
vechiului legamnt sa
ntelegem adevarurile
vesnice ale noului. n
timp ce pacatele au fost
scrise de Iisus pe nisip, standardul vietuirii drepte este
scris n piatra (simbol al vesniciei). Chivotul a fost facut
din lemnul cel mai trainic si acoperit cu metalul cel mai
scump si mai trainic. n timp ce alte legi au fost scrise
de mini omenesti, Decalogul este scris cu degetul lui
Dumnezeu (simbolul autoritatii si puterii supranaturale,
creatoare si vindecatoare). n timp ce documentele
omenesti sunt autentificate cu sigilii materiale pe care
tot oamenii le schimba, legamntul lui Dumnezeu este
sigilat cu sigiliul divin, cu inscriptia Creatorului, n
porunca a patra, si ratificat cu sngele unei Jertfe care l
eternizeaza. Sigiliul nu permite legii sa fie schimbata.
(Dan 6:8:17, Ex 8:19). Cine ndrazneste sa violeze
sigiliul celui mai sacru
document care exista ?
Aceasta deschidere a
templului ceresc poate fi o aluzie
la ziua ispasirii sau la ziua
ncheierii harului. n orice caz,
ziua ispasirii era un timp cnd
nu se mai puteau aduce jertfe particulare. Din templu ies
acum ngerii-preoti care administreaza mnia divina.
eliberarii din sclavia egipteana si a crutarii copiilor lui
Israel prin sngele mielului pascal. Aici se poate vedea o
corespondenta ntre rolul semnului de snge de pe
usiorii usilor si rolul sigiliului n timpul celor sapte
plagi. n profetii clasici (Isaia etc.) eliberarea din
Babilon este comparata cu eliberarea din Egipt. Atunci
s-a cntat la Marea Rosie, aici se cnta la marea de
cristal. Aceasta ntindere care pare ca de sticla
amestecata cu foc este n piata si pe strazile Cetatii
ceresti (21:21.11.18, 22:2) dar Ellen White a vazut o
suprafata uriasa ca de cristal nainte de intrarea n Cetate
(Exp&Viz26).. La fel arata si pardoseala Sanctuarului
ceresc (4:6).. Faptul ca sunt numiti biruitorii fiarei ....",
acesti mntuiti sunt aratati ca fiind aceeasi ultima
generatie de credinciosi care trec prin necazul cel mare.
Cntarea Mielului este, fara ndoiala, o cntare de Paste
(Mc 14:16-17.23-26). Asezarea lui Moise alaturi de
Christos aici, are o profunda semnificatie teologica. Cei
ce ; obisnuiesc sa aseze n conflict pe Christos cu Moise,
nu stiu ce spun. Ei sunt cei doi mari profeti si eliberatori,
fiecare este numit robul Domnului" ntr-un sens
special. Totusi, v. , Moise este doar tipul lui Christos.
Primul este rob, al doilea este Fiul care S-a cobort ca
rob. Primul este creatura, al doilea nsusi Creatorul.
(Fapte 3:22, Ev 3:1-6, Ioan 5:46-47).
Cntarea este formata din zece versuri care
reprezinta combinatii din psalmi semnificativi (Ps 86:8-
10, 111:2.4.7-9, 145:17, ecouri la Cntarea lui Moise din
Deut 32:4). Acesti psalmi care se cntau la Paste se
numesc psalmi Hallel" (de lauda) fiindca ncep cu
cuvintele Hallelu-Yah (Laudatipe Yahwe). Cntarea
biruitorilor arata ca ei au primit cu bucurie solia
primului nger, Evanghelia vesnica: v.4:1 comp. cu 14:7
(Ex 15:11. 14-16, Ier 10:6-7). Vezi si Rom 14:11, s
66:23.24. Judecatile lui Dumnezeu sunt numite aici
dikaiomata, actiuni drepte, porunci drepte,
acte de justitie.
Deschiderea templului cortului marturiei (v.5).
ncepnd cu acest verset si pna la ultimul din cap. 16,
totul este o descriere largita a scenei din cap.11:19.
Expresia cortul marturiei este un ecou la Num 17:7-8 si
Fapte 7:44 (Observati si contextul: v. 35-38 arata ca
Stefan numea Decalogul (cele zece cuvinte) cuvinte
vii", el stia ca au fost date de Christos, ngerul Domnului
si ca Israel le nesocotea. Stefan le aminteste de
Sanctuarul ceresc (v.44 u.p.49) de Legea calcata (v.53)
Albul vesmintelor este un
simbol al dreptatii si puritatii
morale a misiunii lor. n loc de
tamie, potirele cuprind mnia
judecatii. ngerul harului nu mai
este prezent si tamia nu mai
arde pe altar, nici n cadelnita. Se da sentinta din cap.
22:11 si nu mai exista acces n Sanctuar, nici un pacatos
nu mai poate beneficia de mpacare cu Dumnezeu.
Timpul de proba, ziua milei a trecut pentru totdeauna...
Unii au fost sigilati pentru cer, altii si-au sigilat
soarta prin respingerea ultimei invitatii a harului lui
Dumnezeu.
Dupa ultima evanghelizare plina de slava cereasca
(cap. 18:1), dupa ncetarea mijlocirii (Is 6:3-4, Ez 10:2-
4, 43:2-5, Mica 1:3, Dan 12:1), norul Slavei Domnului
umple Sanctuarul. Nu norul de tamie. Slava puterii lui
Dumnezeu este mistuitoare (2 Tes 1:9, Ex 40:35, 1 mp
8:11, 2Cr 5:14, Le 9:34). Accesul interzis n Sanctuar
este nchiderea usii ndurarii (Lc 13:23-27, tip Gen
7:16.10). mparatia harului a facut loc mparatiei slavei.
Numai cei ce si-au gasit refugiul pna atunci n
Sanctuarul ceresc sunt salvati. Aici este interesant de
mentionat ca Biblia numeste chivot att ambarcatia lui
Noe ct si scrinul n care se pastrau tablele Decalogului
(Evrei 11:7). Numai arca aliantei"(legamntului) lui
Dumnezeu prin Christos, n care se mbina dreptatea si
harul, ne poate salva de potopul de foc al zilei mniei.
Ideea poate fi ntarita de faptul ca termenul grecesc naos
(templu) suna aproape ca si naus (nava, corabie). Numai
cei ce au intrat deja n Locul Prea Sfnt mpreuna cu
Christos prin credinta (cei ce au intrat cu Mirele la
nunta, la ceremonia casatoriei Mielului, a primirii
mparatiei vezi cap. 19), snt ocrotiti de plagi (Mat
25:1-13).
Aceste ultime plagi vin n mod direct de la tronul lui
Dumnezeu, din Sanctuarul care se razbuna (16:1.17, Ier
25:35-38). Durata timpului acestor urgii este relativ
scurta, deoarece ele sunt teribile si totusi ramn
supravietuitori pna la ultima plaga. Comentariile AZS
arata ca primele patru plagi sunt scrise ntr-un limbaj
literal si nu sunt universale (altminteri, primele doua ar
distruge totul!). Ele au un caracter preliminar si i
conving pe oameni ca au luptat mpotriva lui Dumnezeu.
Ultimele trei plagi sunt descrise ntr-un limbaj mixt
(comun + figurat) si sunt universale (vezi si TV 577). Se

si de Judecata (v.56). Aceasta tema va fi preluata de
Pavel, succesorul lui Stefan" primul care a fost
impresionat de predica lui (Ev.2:l-3, cap 3, cap 4, 12:18-
27).
Marturia de aici este deosebita de marturia lui
Iisus" din cap.12:17 si 19:10. Aceasta este o marturie a
legamntului (testamentum) ca si n cap. 11:19 si
reprezinta Decalogul ca un document-martor n care
sunt scrise promisiunile si conditiile legamntului (Ex
25:16, 31:18). Este adevarat ca legamntul lui
Dumnezeu este special, si ca chiar aceste conditii ale
vietii

pare ca, dupa cum n Egipt plagile au avut o semnificatie
care sa atinga pe zeii lor, tot astfel se ntmpla si n
Apoc 16.
Furtuna unei ultime conflagratii universale a fost
tinuta n fru de ngerii din Apoc.7:1-3, dar dupa
ncheierea timpului de har, Dumnezeu si retrage,
complet, orice putere restrictiva asupra fortelor, raului.
Numai cei 144.000 (cei sigilati) sunt aparati. n acest
timp, puterile pamntului si vor pune n mars fortele
lor pentru ultimul razboi..." ( Exp&Viz40.85. TV564)

Plaga I (v.2)

Un (helkos = ulcer, rana teribila) ca si n Egipt
(Ex 9:9, Deut 28:27), ca si rana lui Iov (Iov2:7). Motivul
acestei pedepse este refuzul de a primi sigiliul lui
Dumnezeu si acceptarea, de voie sau de nevoie, a
semnului fiarei. Medicina clasica, medicina naturalista
sau cea oculta, se vor dovedi la fel de ineficiente n
tratarea acestei rani. Unii din cei loviti de plaga aceasta
vor suferi si alte plagi (v. 10-11).
Prima tinta a plagilor sunt adventistii care au primit
semnul fiarei si care apoi s-au dovedit a fi cei mai zelosi
vrajmasi ai fratilor lor de altadata. (Ez 9:6, 1 Petru 4:17)
. Dumnezeu ncepe judecata cu cei din casa Lui,
deasemenea si pedepsele vin n aceeasi ordine, n
ordinea responsabilitatii. Primii raspunzatori sunt cei ce
au datoria de a avertiza pe altii. Solii muti" vor fi primii
loviti, iar cei ce au apostaziat si au dus n ratacire si pe
altii vor fi loviti cu mai multe plagi succesive (Lc 12:41-
48.56).
n acest timp, cei sigilati vor fi aparati de plagi. ntr-
o anumita masura vor suferi si ei (foame, sete, oboseala,
frig, chinuri sufletesti, arsita soarelui etc. Apoc 7:16),
dar numai pentru ca sa straluceasca mai mult caracterul
lor si sa le sporeasca credinta prin ncercari. Ellen White
vorbeste si despre faptul ca unii vor suferi ca Iov. Este
discutabil daca aceasta se refera la timpul primei plagi
sau mai nainte, dar un lucru este sigur: indiferent de
masura n care cei sigilati vor avea de suferit, suferinta
lor are un

alt sens si este spre fericire vesnica. Sigiliul lui
Dumnezeu pus asupra lor apara de apostazie si de
moarte. Ei vor supravietui plagilor fara sa pacatuiasca.
(Is 66:6, Ps.91, Ps 121, Is 33:16, Ex 11:6-7).
Timpul de ncercare si de groaza care sta n fata
noastra cere o credinta care sa suporte oboseala,
amnarea si foamea, o credinta care nu va slabi chiar n
cele mai aspre ncercari. Dar n acest timp de cumplita
ncercare, iubirea lui Dumnezeu este tot att de
puternica si de gingasa ca n zilele lor cele mai
stralucite. Este necesar sa fie trecuti prin cuptor, pentru
ca firea lor pamnteasca sa fie mistuita iar chipul lui
Christos sa fie pe deplin reflectat." (TV570).
Multi se ntreaba ce va fi cu copiii n acest timp. Ca
si adultii, unii dintre ei vor fi sigilati, altii vor ramne
fara sigiliul lui Dumnezeu (mpreuna cu parintii lor sau
n mod separat). Ce s-ar fi ntmplat cu copiii evreilor
din Egipt daca parintii n-ar fi pus semnul de snge pe
usa locuintei? Exista nsa si cazul pruncilor care nu sunt
responsabili. Desi nu putem cunoaste amanunte, Ellen
White arata ca n curnd vom fi dusi n locuri de
strmtorare si ncercare, si marea parte a copiilor adusi
pe lume ne vor fi luati, n ndurarea lui Dumnezeu,
nainte de venirea timpului strmtorarii"
(3SM419/1899).

Plaga a II-a (v 3) Apele marii devin sange.

Este inutil sa se speculeze asupra compozitiei
chimice a acestui snge. Important este aspectul sensibil
(emotional) si efectul. Pentru ca aceasta trebuie sa indice
pedeapsa (snge pentru snge). n urma primei plagi si a
izbucnirii starii de razboi mondiale, lumea va fi nvatata
sa creada ca toate aceste nenorociri vin din cauza
ncapatnarii sectei adventiste de a desconsidera sfnta
lege duminicala...(TV564). Deoarece toate masurile de
constrngere morala, sociala si economica au fost
ineficiente mpotriva lor, autoritatile lumesti mbatate
de Babilonul religiei apostate , n disperare de cauza,
vor da un ultimatum ca acela din cartea Esterei, fixnd o
data dupa care sabatistii pot fi lichidati pe orice cale, de
oricine i ntlneste. Fiara pseudoprofet, America
protestanta, va lua aceasta initiativa incredibila
(cap.13:15). Dumnezeu va privi aceasta solutie finala"
la care vor recurge autoritatile pamntului, ca fiind un
act mplinit, pentru ca numai interventia divina prin
plaga a saptea i va opri pe locuitorii pamntului sa-si
duca la ndeplinire acel sacru masacru".

Efectele celei de a doua plagi pot fi: moartea,
epidemiile, ncetarea navigatiei. Pentru sabatisti va fi
semnalul parasirii asezarilor omenesti. Credinciosii care
nu vor fi n stare de arest se vor retrage n siguranta, n
locuri mai ferite, n munti ( TV 574). Dupa exemplul lui
Lot, al crestinilor din Ierusalim si al lui Ilie.
Desi nu ni se dau amanunte geografice referitoare la
locul precis care va fi lovit de o anumita plaga, putem
considera ca plagile care sunt aplicabile n sens
universal, sunt universale, n acelasi timp, ele pot afecta
cu precadere acele zone care au fost binecuvntate de
Dumnezeu n mod special cu binecuvntari spirituale si
materiale, dar au refuzat invitatia harului. Nu pagnii
semiconvertiti la crestinism, nici ateistii care vor fi
mbatati pentru o clipa ca sa poata fi manipulati de
Babilonul apocaliptic, vor fi primele tinte ale plagilor, ci
crestinii, n special protestantii care saluta papismul si,
dintre acestia, n mod special adventistii apostati.
Principalul motiv al turnarii acestor pedepse nemiloase
asupra faraonilor moderni este razvratirea mpotriva
legii lui Dumnezeu, manifestata prin atitudinea
criminala fata de aproapele: nerecunoasterea libertatii
de nchinare (Ex 7:16-17).

Plaga a IlI-a (v.4-7). Rurile si izvoarele (apa potabila!) devin snge

Daca aceasta plaga ar fi universala, nu ar mai fi cazul
pentru urmatoarea. Este de nteles, totusi, ca o plaga nu
nceteaza n momentul venirii alteia. Aceasta va aduce
situatii indescriptibile care pot provoca dezastre social-
economice totale. Imaginati-va ca o anumita zona, sa
zicem occidentala, va trebui sa importe... apa. Si acest
element att de elementar" nu se mai poate gasi dect
tocmai la inamicii cu care acele tari sunt n stare de
razboi... Oricum va fi, nu trebuie sa uitam ca aceasta
binecuvntare att de ieftina si de comuna, va fi retrasa
ca urmare a dispretuirii avertizarii ngerului care invita
lumea sa se nchine Celui care a creat cerul, pamntul,
marea... si izvoarele apelor"

Amatorii de spirtoase si cei ce se adapa din vinul
Babilonului au aici un subiect de meditatie. Orict de
drastica ar fi aceasta pedeapsa, Biblia arata ca ea este
dreapta (v.5-7). Pentru vampirii care se hranesc cu
sngele ereticilor sfinti si profeti v.6 comp. cu
10:11, 12:17, 18:24), ngerii au pregatit o bautura dupa
gust. nsasi crucea lui Iisus, batjocorita astfel de
persecutorii celor mai nensemnati frati" ai lui Iisus,
este satisfacuta de dreptatea acestei pedepse (v.7). Este
momentul n care ncepe razbunarea sngelui martirilor
din cap 6:11. Vezi si Is 26:21.

Plaga a IV-a (v.8-9) loveste soarele
Plaga a IV-a (v.8-9) loveste soarele, sau cel putin asa
se pare. n orice caz, efectul este o crestere a intensitatii
(poate si a componentei) radiatiei solare. Deja atmosfera
pamntului este tot mai saracita de ozon, din mai multe
Ellen White arata ca, n urma acestor patru plagi,
oamenii si vor da seama ca lupta mpotriva lui
Dumnezeu. Ca urmare multi vor ncepe sa caute pe
Dumnezeu, dar nu prin pocainta adevarata (pe care

motive, si radiatia este crescuta . n urma plagilor
anterioare se instaleaza deja o stare de criza economica
teribila, de epidemie si moarte. n zonele lovite de
aceasta radiatie solara vor fi incendii, insolatie mortala,
seceta fara precedent, cu toate urmarile lor dezastruoase.
Nu degeaba reactia oamenilor este subliniata. Aceasta
reactie mpotriva lui Dumnezeu arata ca nici chiar cele
mai severe pedepse nu-i mai pot aduce la pocainta,
odata ce au respins ultima invitatie a harului, ultima
avertizare a ntreitei solii ngeresti.

numai Spiritul Sfnt o poate da), o parere de rau n
vederea urmarilor pacatului, nu n vederea propriei
vinovatii (Arnos 8:11-12). Dupa ncheierea timpului de
har nsa, nu mai exista izvor de iertare (s 26:10).
Pocainta lumii pierdute este asemenea cu a unor eroi"
biblici ca Esau, Iuda Iscariot, Simei, Saul etc. Ca si
faraonul Exodului, ei vor doar sa scape de plagi. Daca
pedeapsa ar nceta, ei si-ar relua viata nepocaita.
Pocainta lor nu este acea supunere totala ceruta de
primul nger din Apoc 14:7. Ei nu s-au pocait ca sa-l
dea slava" asa cum au facut altii nainte de ei
(cap.11:13)

Plaga a V-a (v 10-11). aduce un ,ntuneric egiptean"

Plaga a V-a (v 10-11). aduce un ntuneric egiptean"
asupra ntregului imperiu al fiarei (Ex 10:21-23, Mat
27:45, Mat 24:29). Daca Satan, balaurul, a cedat fiarei
Antichrist tronul, autoritatea si o stapnire universala,
teritoriul acestui imperiu spiritual cuprinde, n timpul
sfrsitului, tot pamntul, deoarece cultul acestei fiare
devine universal prin impunerea semnului ei. Sfntul
Scaun", care a promovat n lume ntunericul superstitiei
si al datinelor omenesti n locul luminii Bibliei, va avea
de suferit n primul rnd La efectul primei plagi
dureroase; la foametea, seceta, epidemiile si dezastrele
economice si sociale produse de celelalte plagi, se
adauga acum efectele unui ntuneric universal

si inexplicabil. Oamenii au ales venerabila zi a
soarelui" din decretul lui Constantin cel Mare, ziua
promovata apoi de Roma papala. Ei au preferat sa se
nchine fapturii n locul Facatorului, au iubit
ntunericul mai mult dect lumina. Acum a venit
asupra lor bezna si negurile zilei judecatii. Dupa ce unii
au murit de caldura, acum vine un ger cumplit si o
ncetare a activitatilor. Orasele, depinznd de apa
potabila canalizata, de energie electrica etc. sunt,
practic, depopulate. Supravietuitorii n-au altceva de
facut dect sa mediteze, sa se nvinuie reciproc si sa
njure pna la cer.

Plaga a VI-a (v. 12-16) loveste Eufratul pe care este asezat Babilonul apocaliptic
Cetatea falsei religii, ierarhia clericala a tuturor
bisericilor lumesti, de la comunitatile hinduse si pna la
bisericile protestante, si datoreaza existenta (si
prosperitatea) unui fluviu social: popoare, neamuri,
gloate si limbi" (17:1.5.15). Daca n urma efectelor
plagilor anterioare aceste valuri de enoriasi ncep sa sece
(prin nmultirea deceselor, prin retragerea sprijinului
material si moral dat bisericii), aceasta ar fi pentru
biserici o calamitate mai mare dect cele anterioare.
Reactia din versetele urmatoare dovedeste ca aceasta
masura divina va duce la un atac decisiv si final
mpotriva poporului lui Dumnezeu.
Secarea Eufratului pentru a permite accesul
ostirilor de la Rasarit n Babilonul bine fortificat este
limbajul unui eveniment istoric tipologic: n noaptea de
(Ex 8:1-15). n timpurile biblice, dar si n secolul nostru,
puternicii lumii aveau obiceiul de a tine pe lnga ei
maestri ocultisti. Avem toate motivele sa credem ca
ocultismul sub orice forma se va dezvolta pna acolo
nct va fi socotita blasfemie orice mpotrivire fata de
oracolele spiritualiste n interiorul crestinismului.
Aici se afla explicatia incredibilelor manifestari
mpotriva unei minoritati religioase din aceasta
generatie apocaliptica. n spatele aparentei religiozitati
si a grijei pentru interesele publice sta acelasi balaur
care a vorbit profetic prin arhiereul Caiafa: este mai util
sa moara un individ dect o natiune ntreaga". Dar
moartea Aceluia care S-a jertfit pentru fiecare individ, a
atras dupa ea si pustiirea nationala. Natiunea care
jertfeste individul se dovedeste a fi o natiune fara

12 oct. 539 .e.n., mparatii medo-persi din Rasarit
(Cyaxares-Darius si Cyrus), n fruntea unei mari coalitii
militare, au putut intra n Babilonul ale carui fortificatii
nu puteau fi distruse sau escaladate, folosind o tactica
unica. S-a ordonat soldatilor saparea unui canal prin care
sa se devieze apele Eufratului, apoi cuceritorii au intrat
prin albia aproape secata a fluviului care trecea prin
cetate. Era singura cale nepazita, punctul cel mai slab.
Unele profetii biblice au prevazut acest eveniment cu
mult timp nainte (Is 44:2645:2). Este relatat n
detaliu de catre istoricul Xenofon n Kyropaidia (Viata
lui Cyrus cel Batrn, ntemeietorul statului persan). n
Biblie, Cyrus eliberatorul este un tip al lui Messia (Is
41:2.3.25, 44:28). Domnul Christos, mparatul
mparatilor, va veni n fruntea ostirilor ceresti, dinspre
rasarit (Mat 24:27, Apoc 19:11-16).
Multimile care vor mai ramne n viata dupa plaga a
cincea, ntelegnd ca au fost nselate de conducatorii
spirituali, nu vor mai sprijini institutiile religioase. Acest
fapt va duce la o reactie finala, disperata, mpotriva
sabatistilor, ceea ce va atrage interventia prompta si
mult asteptata Domnului Christos
Reactia vrajmasilor lui Dumnezeu care formeaza o
tripla alianta babiloniana, este prompta (v.14). Cele trei
sectoare ale Babilonului (neopagnismul, catolicismul
si falsul protestantism) vor publica aplicarea decretului
de moarte mpotriva sabatistilor, sustinnd cu argumente
specifice si prin minuni ca Babilonul are dreptate si ca
Dumnezeu nu va nceta aceste plagi pna nu vor fi
distrusi cei ce sfideaza sfnta zi a nvierii Domnului
tinnd sabatul evreiesc... Aceste decretalii si circulare
modiale inspirate de spirite necurate sunt comparate cu
niste broaste care si oracaie la infinit refrenul cunoscut
si care arata dezgustator, datorita multimii si ndraznelii
lor, ca pe timpul plagilor Egiptului

ratiune, un neam care si amputeaza viitorul,
nchinndu-se unui trecut pentru totdeauna mort.
Aceleasi pretexte politico-religioase, ridicate de
preotime mpotriva lui Iisus, vor fi aduse si mpotriva
poporului lui Dumnezeu. Si lumea le poate crede, chiar
fara ajutorul minunilor. Dar n acest moment n care
creditul Babilonului este la cea mai joasa cota, n urma
secarii apelor" care-l aprovizioneaza, sunt necesare
semne nemaipomenite (v. 14) care sa convinga si sa
alerteze puterile pamntului mpotriva celor credinciosi.
Razboiul acesta nu este unul obisnuit. Puterile
pamntului sunt deja n conflict n timpul plagilor, dar
nu conflictul dintre ele intereseaza aici. Prin secarea
Eufratului" s-a pregatit calea pentru aparitia ostirilor
ceresti. Aici pamntenii sunt n razboi cu Cerul. Este
razboiul zilei celei mari a Dumnezeului Atotputernic.
Acest nume al lui Dumnezeu (grec.
Pantocrator) este n NT traducerea numelor vechi-
testamentale: Tavaot (ostiri; puternic n lupta,
Savaot) si Sadai (Atotputernicul). Ambele variante
sugereaza ca El este implicat ntr-un razboi din care va
iesi biruitor. Scena din cap. 19:14.19 arata clar ca acest
razboi este batalia finala dintre Christos si puterile
lumesti conduse de Antichrist.
Eu vin ca un hot"(V./5). Acest verset ntrerupe
profetia despre razboiul final, introducnd o fericire
pentru cei ce asteapta pe Domnul lor, pastrndu-se nca
treji. Expresia ca un hot", adesea repetata de Domnul
Christos, este foarte potrivita aici, unde Babilonul
apocaliptic este surprins de intrarea adevaratului
Christos n atmosfera planetei noastre, dupa cum
intrarea lui Cyrus n anticul Babilon a fost o teribila
surpriza pentru mai marii lui care au fost gasiti chefuind.
Se relateaza ca acelasi Cyrus luase prin surprinere si
Sardesul (comp. cu 3:3-4).

"Armaghedon" (v.16)
Spiritele-broaste reusesc sa adune puterile lumii
(care sunt ntotdeauna greu de adunat ntr-un scop
comun) asa cum au mpacat pe Irod cu Pilat n afacerea
condamnarii lui Iisus din Nazaret. n acest moment,
geografia simbolica a Apocalipsei, care ne obisnuise cu
toponime figurate ca Ierusalim, Babilon, Eufrat,
Sodoma, Egipt, ne arata nca un loc, pe evreieste":
Har-Maghedon (Har =munte, Maghidon
singurii sustinatori ai cultului Creatorului n timp ce
ntreaga crestinatate n frunte cu profetii ei promoveaza
un cult de origine pagna cultul introdus de Izabela
care este un tip al femeii Babilon. mpotriva lor vor fi
trimise expeditii de convertire sau distrugere, cum s-a
procedat cu valdenzii, credinciosii medievali retrasi n
Muntii Piemontului
Textul biblic descrie aceasta cruciada a ntregii lumi

=Meghido, Maghedon numele unei vai, al unei
fortarete si al unui ru de lnga muntele Carmel). Este
adevarat ca n valea si la rul Meghido s-au dat multe
batalii istorice si biblice. Este adevarat ca fortareata
Meghido a fost din cele mai vechi timpuri o cheie a
Palestinei. Numele Meghido nseamna ,,[locul]
armatei". Nu degeaba pe vremea romanilor purta numele
de Legio (legiune). Totusi, Ioan ne invita aici sa urcam
Muntele Meghido. Peste tot n Biblie, acest munte se
numeste Carmel. Ce semnificatie are acest munte n
istoria lui Israel? Acolo a locuit Ilie (n conditii austere),
nainte de a fi naltat la cer; acolo a avut loc marea
confruntare cu profetii lui Baal (zeul soare), unde omul
lui Dumnezeu a nvins prin credinta, iar promotorii
idolatriei au fost junghiati. Fara a avea pretentia ca am
nteles tot, putem spune ca exista o paralela izbitoare cu
ceea ce se va ntmpla n momentul revenirii lui Iisus.
Credinciosii care sunt n viata, fiind sigilati, sunt pastrati
de Dumnezeu si sustinuti n mod supranatural pentru a fi
naltati la cer fara sa vada moartea asemenea lui Ilie. Cei
ramasi n libertate vor fi retrasi n zone muntoase si
hraniti de Dumnezeu asemenea lui Ilie. Ei vor fi

mpotriva ramasitei Israelului lui Dumnezeu, dar nu
descrie lupta si rezultatul ei. Imediat intervine ngerul al
saptelea, turnndu-si potirul asupra ntregii lumi
nepocaite, astfel nct credinciosii sunt salvati. n acest
moment, anumite lupte petrecute n valea Meghido pot
fi semnificative. Razboiul de eliberare condus de
judecatorul Barak (fulgerul) si de profeteasa-
judecatoare Debora (albina) mpotriva canaanitilor a
fost cstigat de israeliti la apele Meghido, cu concursul
ngerilor ceresti (Jud 5:19). Tot n acel loc se pare ca se
desfasura un cult al zeului Hadad sau Rimmon (care
sunt alte nume ale lui Baal sau Tammuz), si acolo aveau
loc exercitii emotionaliste de bocete pentru moartea
zeului(Zah 12:10-11.comp. cu Ez 8:13-14) . Bocetul
prezis de Zaharia cnd aplica profetia (conditionata!) la
pocainta poporului lui Dumnezeu, este preluat n
Apocalipsa si aplicat la ntreaga lume, dar nu ca fiind
bocetul unei pocainte venite n urma varsarii Spiritului
Sfnt, ci jalea teribila a remuscarilor prea trzii la
aparitia lui Iisus pe norii cerului (capl:7).
.

Plaga a VIl-a (v. 17-21)
Desi nu poate avea dect o durata foarte scurta,
evenimentele din timpul plagii a saptea au o mare
densitate de semnificatii. O parte importanta a
Apocalipsei (cap. 17-19) se ocupa cu descrierea si
explicarea acestor evenimente.
Al saptelea nger si toarna potirul n atmosfera
pamntului, dnd nastere la manifestari cosmice teribile.
Toate aceste manifestari, asemanatoare cu cele de pe
Sinai, ies din chivotul--tron al lui Dumnezeu care este n
Sanctuarul ceresc (vezi si cap 11:19). Tot de acolo, de la
tronul ndurarii, devenit acum tronul dreptei judecati,
vine strigatul S-a sfrsit!". Cel care astrigat cndva pe
tronul durerii, murind si cutremurnd pamntul, striga
acum de pe tronul slavei n apararea poporului Lui si
pentru a pune capat istoriei pacatului. El S-a jertfit ca sa
nimiceasca pacatul.
Cutremurul cel mare descris n aceasta scena
finala ne sileste sa-l interpretam n sens propriu si
figurat. Sensul propriu este evident n efectele acestui
cutremur care scufunda muntii si insulele marilor(v.20.
cap.6:14). Dar un cutremur care mparte n trei parti
Grindina mare (v.21) cu boabe de aproape un
talant ( 26-36 kg). n urma acestei urgii, oamenii mai au
timp, ascunzndu-se zadarnic de marile blocuri de
grindina cazatoare, sa insulte pe Dumnezeu... Daca pna
la plaga a saptea mai ramasesera destui supravietuitori
(probabil, cei cu mai mare putere militara si economica,
mpreuna cu slugile lor imediate), cine dintre acestia mai
poate ramne n viata n urma unui cutremur care
distruge nu numai orasele, dar rupe scoarta pamntului
si cufunda munti si insule? Si daca, totusi, cutremurul nu
ar ucide pe toti, aceasta teribila grindina poate desavrsi
distrugerea.
Unii cred ca anumite aspecte din timpul plagilor ar
avea explicatie stiintifica, n legatura cu forta nucleara si
cu alti factori asemanatori. Nu ne putem pronunta
definitiv asupra acestui aspect. n scenele celor sapte
plagi exista si elemente n care factorul uman devine un
agent al pedepsei divine, astfel nct n-ar fi de mirare ca
unele efecte sa fie secerate din ceea ce omul a semanat.
Acea primejdie universala sugerata de Apoc.7:1-2 spune
ceva. Harul si Providenta divina mpiedica astazi aceasta

Babilonul n acelasi timp n care distruge si celelalte
cetati ale neamurilor, nu poate fi dect figurat, ca n cap.
11:13 unde naintasii nostri l-au aplicat la Revolutia
Franceza. Acolo s-a prabusit doar a zecea parte dintr-o
cetate a neamurilor, o cetate mare numita Sodoma si
Egipt, simbolul Frantei de la sfrsitul secolului
luminilor". Dar aici se prabusesc complet, toate cetatile
(tarile, institutiile) neamurilor, n frunte cu Babilonul.
Acesta se mparte n trei parti, (probabil n partile
constituente: pagnismul, catolicismul, protestantismul),
amintind de separarea oamenilor din cauza confuziei
lingvistice de la Babel. Acest cutremur-revolutie, care
este o parte din potirul pe care-l va bea Babilonul,
necesita o explicatie largita pe care inspiratia ne-o ofera
n cap. 17.

furtuna iminenta care pare sa descrie suflul unor uriase
explozii nucleare ce pot pune n pericol pamntul,
marea si vegetatia. Chiar daca nu vedem n Apoc 7:1
acest pericol, l vedem nsa deasupra capului nostru n
lumea n care traim. Si daca Dumnezeu nu permite acum
muritorilor sa distruga pamntul, stim ca dupa
ncheierea timpului de har si va retrage orice aparare,
ocrotind numai pe cei sigilati. Daca oamenii au avut
nebunia de a construi asemenea arme n timpul harului,
cine va opri cursul nebuniei lor n timpul retragerii
Spiritului Sfnt de la lume? Mnia lui Dumnezeu va
veni mpotriva celor rai, prapadind pe cei ce prapadesc
pamntul" (11:18). Termenul grecesc nseamna a strica,
a corupe, a ruina moral; dar si a distruge, a nimici.

Pedepsirea marii prostituate ,Babilon" (cap. 17)
Vino sa-ti arat judecata marii prostituate..!".
Termenul grecesc krima nseamna
pronuntarea judecatii, sentinta. Pe scurt, sentinta
pronuntata de Cer este ca amantii marii prostituate,
puterile lumesti pe care s-a sprijinit ea, sa-i aduca
pieirea. De aceea capitolul este
mai mult o descriere a acestor
puteri si a modului n care se vor
ntoarce mpotriva stapnei lor
pe care au slujit-o. Ne
intereseaza n special
identificarea precisa a
Babilonului si a puterilor reprezentate prin fiara care
este calarita de aceasta femeie-cetate. Capitolul a incitat
ntotdeauna curiozitatea. n el exista un singur tablou
(v.3-6) si o serie de explicatii ale ngerului referitoare la
femeia Babilon si la fiara care o va
pedepsi. Identitatea femeii prostituate. Deja ne-
am pronuntat asupra identitatii ei, dar nu am adus
suficiente argumente. ngerul i-o arata lui Ioan si-i da
explicatii care sunt convingatoare. Sa urmarim cum este
descrisa si ce se spune despre ea n acest capitol si n
alte locuri biblice.
Femeie. ngerul spune ca simbolizeaza o cetate (v
18). Dar, de regula, explicatiile date de ngerii interpreti
nu sunt dect sugestii deschizatoare de drum pentru
cercetare. n Dan.7, ngerul spune ca fiarele nseamna
Primul care zidise pe pamnt o cetate fusese Cain,
iar Babilonul nu este dect reluarea acestei idei. Cetatea
nseamna politica, exploatare, razboi, confortul unora pe
seama suferintei altora. Babilonul din perioada iudaica
este vazut de profeti ca fiind ntruchiparea acestei idei
opuse Creatorului (s 14:21). Cetatea construita de
oameni a fost numita de ei Bab-ilu (Poarta Zeilor"), iar
oamenii lui Dumnezeu au numit-o Babel (confuzie,
nentelegere), n amintirea ncurcarii limbilor". Primul
ei rege a fost Nimrod (Razvratirul"). Cetatea a ramas,
prin traditie, o mama a tuturor cetatilor pamntului. Din
punct de vedere politic, istoria ei este plina de cuceriri
din partea altor popoare. Ea nu a reprezentat un mare si
durabil imperiu, cea mai nfloritoare perioada de
dominatie a ei a durat 70 de ani. Pna atunci si dupa
aceea, ea a fost doar o resedinta oarecare, din punct de
vedere politic, nsa din punct de vedere religios a ramas
cetatea mama, poarta zeilor", sediul principal al
ocultismului, al astrologiei, al celui mai fastuos cult
pagn. mparatul Babilonului este nsusi acel spirit care
s-a razvratit mpotriva lui Dumnezeu: Is 14. Babilonul
ramne n profetii clasici ai VT ca ultima putere
vrajmasa lui Dumnezeu si poporului Lui. Dupa
nfrngerea Babilonului urmeaza mparatia lui
Dumnezeu, un cer nou si un pamnt nou
Descrierea Babilonului. (v.4.6). Este mbracata n
purpura ca mparatii dar si n in subtire ca preotii
mparati. Dar cnd vorbeste despre una din ele, o
numeste mparatie. Prin urmare si celelalte sunt
mparatii. n capitolele anterioare am vazut ca alte cetati
sunt state si institutii omenesti. nvatatii preteristi si cei
care nu cred n originea supranaturala a Apocalipsei date
lui Ioan vad aici cetatea Romei care sta pe sapte coline
(v.9) dominnd alte mparatii (v.18) si popoare multe (v.
15). Deci este Roma imperiala. Aceeasi explicatie este
data de comentatorii din primele secole si sustinuta
astazi si de Biserica Romana. Se adauga ca argument si
faptul ca iudeii numeau Roma, n mod simbolic,
Babilon. La fel face si Petru n 1 Petru 5:13 (Acesta este
un argument favorit al catolicilor pentru a sublinia ca
Petru a fost la Roma si a murit acolo, dupa ce a transmis
faimoasele chei" ale raiului date de Iisus
urmatorului episcop de Roma).
Prostituata. Nu este o cetate cinstita, fidela
stapnului ei legitim. Se prostitueaza cu mparatii
pamntului. Roma facuse pe multi mparati clienti si
prieteni ai ei, aducndu-i n final sub autoritatea ei. Dar
n ce sens ar fi aceste relatii o prostituare? O prostituata
si vinde trupul pentru bani, pacatuieste mpotriva
propriului corp. Biblia condamna legatura poporului lui
Dumnezeu cu lumea necredincioasa si idolatra ca fiind
adulter si prostitutie. Dar cum ar putea fi ntelese ca
prostitutie relatiile Imperiului Roman cu alti mparatj. Si
de ce este att de mult evidentiat acest pacat n
Agocalipsa ? Fiicele Romei ar fi, n acest caz, celelalte
cetati din Imperiu, deasemenea prostituate... Dar
legaturile cetatilor cu mparatii pamntului sunt
obisnuite, nu reprezinta nimic ilicit... Calificativul de
prostituata ne sileste sa vedem in aceasta cetate
imperiala mai mult dect Roma. Roma este doar un tip,
un indice care ne arata de unde sa ncepe explicatia
spirituala. Daca Roma pagana este o prostituata, atunci
ce este acea larga parte a crestinatatii care s-a facut un
singur trup cu ea"? (1 Cor 16). Si Biserica Romana are
si fiice, biserici care au mers sau ncearca sa mearga pe
urmele ei. Acest simbol ne ajuta sa ntelegem ca
Babilonul apocaliptic reprezinta Roma ca centru al
pagnismului, apoi ca centru al crestinismului
apostaziat, Ea este mama (Biserica Catolica) si are fiice
(celelalte biserici separate de ea dar avnd chipul si
asemanarea ei, mostenind credinte, datini, si practici ale
ei).
Mister. Numele ei (Babilon) este o taina, un secret.
(18:16). Este o mparateasa-preoteasa. Roma cezarilor
este si Roma pontifilor, principalul centru religios al
lumii. Babilonul oriental era un potir (Ier 51:7), n timp
ce Babilonul apocaliptic tine un potir. Aici se
subliniaza contrastul, dintre aparenta (potir de aur) si
continutul potirului (lucruri dezgustatoare) cu care
mbata lumea. "Aceasta" Madona prostituata seamana
mult mai bine cu Roma crestina dect cu Roma
Imperiala. Aici este o parodie a euharistiei. Ea este si
preoteasa. mbata pe altii cu prostiile ei, dar si ea se
mbata, cu snge de crestin (v.6). Roma pagna s-a
mbatat, ntr-adevar, dar dupa ce s-a convertit" nu si-a
continuat obiceiul? Viciul betiei nu se vindeca att de
repede. Ba nca, mbatrnind, Roma Catolica, Madona
mparatilor pamntului, a poftit tot mai mult snge. Nu
ea l varsa, fiindca este preoteasa. mparatii
pamantului ucideau pentru satisfactia ei. Este
mpodobita cu perle si aur, iubeste luxul. Roma pagna
iubea luxul, dar a trebuit sa cedeze barbarilor si Bisericii
Romane.
Ioan se mira (v.6-7). Daca este vorba n mod strict
de Roma pagna, ce este de mirare n faptul ca era
mbatata de snge? De ce se mira Ioan att de tare, nct
si ngerul l ntreaba: De ce te miri?"? Faptul ca Ioan nu
pomeneste n Apocalipsa biserica din Roma, ci numai pe
cele din Asia, desi comunitatea romana era mult mai
mare, ar trebui sa dea de gndit. Poate el a ntrezarit
apostazia viitoare a Bisericii si rolul conducator al
bisericii din Roma? n orice caz. Ioan a stiut si a nteles
ce scrisese Pavel n 2 Tes cap 2.
Relatia cu cei zece mparati (v 16). Prezenta celor
zece coarne este un indiciu ca aici trebuie sa vedem
Biserica apostata ntr-un moment posterior divizarii
Imperiului n mai multe regate crestine. Catolicii spun
ca femeia din cap. 12 este Maica Domnului ca
personificare a Bisericii Romane. Este la moda astazi
imaginea ei avnd n jurul capului cununa celor 12 stele
ale Comunitatii Europene. Dar femeia din cap. 12 este
persecutata, nevoita sa fuga n pustie, este o femeie de
casa, cuminte. Prin contrast, Babilonul este o prostituata,
domneste peste mparatii pamntului. Una este o
mparateasa cereasca mbracata cu elemente naturale si
retrasa n umilinta pe pamnt, cealalta este o
mparateasa pamnteasca ce-si imagineaza ca este
divina, domnind peste toata lumea. Aici este
ntelepciunea. Daca cetatea lui Dumnezeu este

Daca acest nume secret este prezent aici pentru a proteja
cartea fata de autoritatile romane, acest secret n-ar fi
cerut o inteligenta deosebita (v.9), deoarece, la prima
vedere, cel putin pentru timpul lui Ioan, apare clar Roma
cnd citesti profetia. Dar secretul nu este nca dezvaluit.
Motivul pentru care i se da numele de Babilon este ca ea
joaca, n era crestina. acelasi rol pe care l-a jucat
Babilonul de pe timpul lui Daniel. O putere care a pustiit
pe poporul lui Dumnezeu, i-a luat prizonieri, i-a ucis,
etc. Pna aici totul este aplicabil Romei pagne. Dar
numele Babilon este ntr-adevar, un secret mult mai
mare. nca din cartea Genezei, Babilonul apare drept tip
al mparatiei lui Satan n opozitie cu Ierusalimul, tipul
mparatiei lui Dumnezeu. n razvratire fata de porunca
Creatorului (initiala, de la Creatie si repetata dupa Potop
-Gen 1:28, 9:1), de a nu se nalta pe verticala, construind
cetati, ci a se raspndi pe pamnt, oamenii au zidit o
cetate si un turn (Gen 11) pentru a crea o lume a lor,
independenta de Dumnezeu, o lume care sa fie mai putin
n acord cu natura si cu legile Creatorului. O societate
construita ierarhic, pe verticala, ca si turnul lor, o
societate fortificata (mpotriva cui?).

Ierusalimul de sus, care nu domneste pe pamnt pna nu
va cobori de sus, atunci Babilonul nu este dect opusul
Ierusalimului, puterea care pretinde a fi cetatea lui
Dumnezeu pe pamnt. Tema rivalitatii dintre cele doua
cetati domina aceasta parte a Apocalipsei. Amndoua
aspira la domnia universala, amndoua se pretind de
origine divina, dar numai una este logodnica si apoi
mireasa Mielului. Cealalta este pedepsita. Imaginea
femeii prostituate este mprumutata din profetii VT unde
se aplica la poporul lui Dumnezeu (Samaria,
Ierusalimul). De ce crestinatatea ar fugi de o comparatie
asemanatoare? Necatolicii medievali (valdenzi,
albigenzi, lollarzi, husiti) si apoi protestantii, au aplicat
simbolul Babilonului apocaliptic la Biserica Romana.
Dar chiar si unii catolici au vazut pe marea prostituata n
Roma. Dante, de exemplu, descrie imaginea din Apoc
17 aplicnd-o la Roma contemporana cu el Roma
crestina! Pacatul Bisericii aici este, evident, politica
lumeasca si compromisul cu paganatatea. Or, tocmai
acestea sunt numite de profeti prostitutie. Roma a crezut
ntotdeauna ca aceasta este ceva sacru pentru existenta
ei. Exact ca n religia babiloniana: prostitutie sacra.

Identitatea fiarei, (v.7-14)
Pna aici, Apocalipsa a descris puterile adverse
poporului lui Dumnezeu ca pe niste fiare. Simbolul
fiarei nu
face
distinctie
ntre stat si
biserica. Dar
aici sunt
doua
simboluri n
strnsa
relatie:
femeia si
fiara.. Este necesar sa nu le confundam. n partea finala
a profetiei din Dan.2 apare simbolul fier amestecat cu
lut, ca fiind alianta dintre statul roman (cu statele
succesoare) si biserica crestina decazuta.
n ncercarea de a determina identitatea fiarei, vom
aminti, mai multe interpretari existente asupra acestui
simbol complex, subliniind faptul ca toate acestea sunt
n mare masura plauzibile, dar adesea explicatiile se
3) Cele sapte puteri trebuie sa se armonizeze cu
schema din v. 10. n cazul n care se ncepe cu
Babilonul, se recurge la un prezent profetic (ceea ce nu
este neobisnuit, dar pare sa forteze imaginea). Daca se
alege varianta care include numararea fiecaruia din
capetele fiarei grecesti din Dan.7, nu se potriveste cu
schema din v. 10. ntelegnd ca pe timpul lui Ioan (cnd
domina Roma) cazusera cinci, aceasta arata ca Roma
avea sa dureze foarte mult (prin papalitate si prin
coarnele succesoare), n timp ce al saptelea cap trebuia
sa dureze putina vreme (prin urmare el nu poate fi
papalitatea).

4). Pentru consecventa fata de profetia lui Daniel,
fiecare din cele sapte puteri succesive trebuie sa fi
cucerit pe cea anterioara ei sau, cel putin sa-i fi dat o
lovitura mortala.

5) Dupa cum Imperiul lui Alexandru cu cele patru
diviziuni ale lui, sau Imperiul Roman cu multiplele lui
diviziuni formeaza un singur cap, tot astfel al saptelea
cer.... explicate. Exista anumite lucruri care ne scapa.
Asemanarea dintre v.8 si unele pasaje din cap. 13
referitoare la Roma papala, au determinat pe multi sa
identifice aceasta fiara cu cea din cap. 13. In acest caz,
ideea ca fiara a fost, nu mai este si iarasi este, ar fi n
alte cuvinte aceeasi cu domnia de 42 luni, ranirea ei de
moarte si apoi vindecarea ei. Asemanarea este
izbitoare si trebuie sa existe o legatura ntre cele doua
pasaje. Totusi, ideea ca a fost, nu mai este si iarasi
vine, se aplica si lui Satan. Pna la cap.20 el a fost, n
cap.20 este n abis, apoi iese din abis si merge la
pierzare. Potrivit interpretarii Ellenei White la v. 13,
aceasta interpretare ar merge deasemenea: Diavolul
este investit cu autoritate suprema asupra neamurilor, iar
cei zece mparati primesc puterea timp de un ceas
mpreuna cu el."(7T J82). O alta vedere este ca fiara
aceasta trebuie sa fie cea din Apoc. 11, deoarece este
rosie si se ridica din abis pentru a pedepsi Biserica
decazuta (asemenea guvernului ateist al Revolutiei
Franceze). Aceasta putere aiesit din abis la 1789-1797 si
s-a ridicat din nou, cu mai mare putere, n 1917. n zilele
noastre s-a cufundat din nou n abis. Toate aceste
ncercari exegetice necesita un studiu mai aprofundat.
Dar sa nu uitam ca aceasta fiara stacojie este un simbol
complex ca si balaurul, ca si fiara din Apoc. 13. Aceasta
nseamna ca nu trebuie cautate raspunsuri simpliste.
Enumerarea celorlalte aspecte ale fiarei, n special
identitatea capetelor, poate aduce mai multa lumina.
Fiara are sapte capete care simbolizeza sapte munti sau
sapte mparati. O interpretare mai veche vedea aici cele
sapte coline ale Romei. Dar profetia indica munti nu
coline. Si anume niste mparati-munti, care nu pot fi
dect mparatii (Ier 51:25, Dan 7:17.23). Redam
principalele ncercari de identificare a acestor capete-
mparatii:
Variante care ncep cu Babilonul, dupa Dan.7.
1 .Babilonul, 2.Medo.Persia, 3. Greco-Macedonia,
4.Roma, 5.Papalitatea, 6.Republicanismul
7.Papalitatea renviata.
1.Babilonul, 2. Medo. Persia, 3.Greco-Macedonia,
4.Roma,
5.Papalitatea, 6. Franta Revolutionara, 7. America
n rolul din Apoc 13.
l.Babilonul, 2.Medo.Persia, 3.Greco-Macedonia,
cap poate fi o suma de state coalizate sau satelite ale
unei puteri centrale anterioara. Dupa cinci puteri pagne
ostile evreilor, a aparut Roma care a distrus natiunea
iudaica, a rastignit pe Iisus, a persecutat teribil pe
crestini. Dupa acea cosmetica" schimbare la fata a
Romei sub Constantin, ea a devenit mult mai cruda, n
special n faza medievala, dect n faza pagna. Dupa o
asemenea performanta a spiritului anticrestin (realizata
n numele lui Christos"!), ce rau mai mare putea sa
apara, ce desavrsire a rului, dect o ostilitate deschisa,
oficiala, mpotriva lui Dumnezeu, mpotriva religiei n
general si a celor ce o sustin?. Raul adus de o asemenea
putere mondiala nu trebuie evaluat numai dupa
multimea victimelor ucise sau dupa gradul de teroare.
Rezultatele spirituale ale guvernarii ateiste pot fi mai
dezastruoase dect n cazul crestinismului fals. Caci
un catolic sincer si loial fata de Dumnezeu si fata de
aproapele, potrivit cunostintei pe care o are, poate fi
mntuit. Dar un ateist sincer, unul care uraste pe
Dumnezeu si religia, este pierdut cu siguranta. n timpul
suprematiei papale, cei doi Martori ai lui Dumnezeu,
desi mbracati n sacul njosirii, au putut profetiza. Dar
ridicarea fiarei ateist-revolutionare i-a ucis si i-a lasat
nengropati. Ateismul modern a jucat un rol
antiuman si anticrestin care nu trebuie minimalizat.
Numai harul lui Dumnezeu si un fond de educatie
crestina a mpiedicat aceasta putere totalitara sa faca din
toti cetatenii niste rebuturi ale Creatiei. Daca Persia
(care a facut atta bine poporului lui Dumnezeu) a fost,
totusi, o fiara (pentru ca a mncat multa carne" n setea
ei de cuceriri). Taratul comunist a fost cu att mai mult
o fiara: milioane de oameni au fost dati la moarte n
URSS, n China si n celelalte provincii ale mparatiei
Diavolului. Nu putini dintre acestia erau vinovati doar
pentru faptul ca se opuneau ateismului sau si pastrau,n
mod public, religia.
Exista interpreti seriosi care vad SUA n rolul din
Apoc 13 ca fiind cel de-al saptelea cap. Ideea nu poate fi
respinsa categoric. Dar daca n Apoc 13 fiara cu sapte
capete iese din Lumea Veche iar fiara americana (cu un
singur cap) iese din Lumea Noua, este dificil de
interpretat ca America apostata sta n fata vechii fiare
care are printre capetele ei...America. (!)

7) Identificarea celor 7 capete trebuie sa fie n
armonie cu rolul si timpul celui de-al saptelea mparat

4.Roma,
5.Papalitatea, 6. Statele Unite, 7. O.N.U. cu un rol
posibil n Apoc 13.
l.BabilonuI, 2.Medo.Persia, 3.Greco-Macedonia,
4.Roma,
5.Papalitatea, 6. S.U.A. 7. Papalitatea renviata.
l.Babilonul, 2.Medo.Persia, 3.4.5.6 .Greco-
Macedonia (avnd patru capete n Dan.7). 7. Roma
si papalitatea
Variante care ncep cu puteri anterioare
Babilonului din profetiile lui Daniel:
1.Egiptul, 2.Asiria, 3.Babilon, 4.Medo-Persia,
5.Greco-Macedonia, 6.Roma 7.Papalitatea
1. Egiptul, 2.Asiria, 3.Babilon, 4.Medo-Persia,
5.Greco-Macedonia, 6.Roma pagana si papala cu
cele zece coarne crestine. 7. Ateismul modern de la
Revolutia Franceza pana la caderea comunismului.

Cteva explicatii sunt necesare pentru a avea un
ghid n acest labirint de posibilitati.
1). Dupa profetiile lui Daniel, Roma este un singur
cap (pagna si crestina, unitara si divizata). Nu putem
numara doua sau trei capete care sa reprezinte faze ale
Romei. Capul vindecat este, evident, acelasi cu capul
lovit de sabie.

2) Nu trebuie sa ne cramponam de a oferi
Babilonului primul loc n aceasta serie. Daniel enumera
nti Babilonul numai n primele doua profetii. n
celelalte ncepe cu Persia! Dar Apocalipsa are o
deschidere mai larga dect cartea lui Daniel. n viziunea
ei centrala din cap. 12, conflictul ncepe n cer, apoi
continua pe pamnt, ntre mparatiile neamurilor si
Israel. Dumnezeu Si-a ales un popor ncepnd cu
Avraam, Isac si Iacov. Putem observa, odata cu
nceputurile istoriei lui Israel si n profetii clasici (Isaia,
Mica, Ezechiel, Naum etc), referirea la doua mari puteri
anterioare Babilonului: Egiptul care a tinut n robie pe
Israel si i-a ramas vrajmas n continuare; Asiria care a
distrus regatul lui Israel, a deportat cele zece semintii si
a invadat Iudeea. Aceste doua puteri au fost mult mai
dezastruoase pentru poporul lui Dumnezeu dect Persia,
de exemplu.
care este fiara nsasi (v. 11). Nu sunt opt capete, ci
numai sapte. Daca 7 capete nseamna sapte mparatii, a
opta mparatie se deosebeste de toate cele anterioare
prin faptul ca nu este doar un cap (o mparatie a lumii)
ci fiara nsasi, mparatia lui Satan nsusi care si va face
aparitia pe fata si va conduce lumea n chip de Christos
Acest al optulea mparat este cel care a lucrat prin
fiecare din cele sapte. Dupa ateism, ce rau mai rau putea
veni dect Diavolul n persoana, uznd de diplomatia si
stralucirea lui pentru a nsela lumea. (Dupa o alta
vedere, al optulea mparat este chipul fiarei la scara
mondiala, sau Roma papala renviata).

Dupa cum n cap. 13, cnd se vorbeste despre fiara,
se face referire la acel cap care a fost ranit si apoi
vindecat, este foarte posibil ca si aici sa fie indicat un
cap anumit. Aici sunt numai doua capete n vigoare la
sfrsitul timpului: (6) Roma cu cele zece coarne si (7)
Imperiul ateismului (sau USA ?). Dupa cum cei
credinciosi domnesc ca mparati o mie de ani cu
Christos, cei zece mparati, prin contrast, domnesc
mpreuna cu fiara, timp de numai un ceas. Aceasta
domnie scurta este un timp n care ei vor judeca lumea
crezndu-se n timpul mileniului apocaliptic.

Expresia era, nu mai este si va veni" referitoare la
fiara, este o parodie la adresa lui Christos Cel ce era,
cel ce este, cel ce vine". Culoarea fiarei reprezinta
snge, ucidere. Spre deosebire de balaur (care are
coroane pe capete) si de fiara romana din Apoc 13 (care
are coroane pe coarne), aceasta nu are nici o coroana.
Coroana ei este Babilonul.
Aceasta fiara care subliniaza rolul puterilor civile
o poarta un timp pe prostituata, se lasa ea nsasi mnata
de femeie, apoi se ridica impotriva ei si o distruge (v.
16-17). Acest eveniment poate sa fie echivalent cu
revenirea fiarei din adnc si sa exprime o situatie
asemanatoare cu cea din cap. 11 o revolutie ca aceea din
Franta, dar la scara planetara. Ca timp, evenimentul
poate sa dureze chiar numai o zi. Doar semnificatia lui
este aici importanta. Ellen White arata ca n timpul
plagii a saptea oamenii se vor ntoarce mpotriva
conducatorilor religiosi care i-au nselat si-i vor ucide.
n acelasi spirit se poate ntelege ca va fi o revolta
globala a laicilor si a puterilor civile mpotriva

reprezentantilor religiei

Ultima avertizare (Apoc 18:1-3)

Imaginea acestui nger care aduce ultima avertizare
este printre scenele cele mai pline de speranta din
Biblie. Este
ultima
avertizare a
lumii. Dupa
aceste
versete nu
mai apare
nici un nger
al harului.
Toti ceilalti
sunt ngeri
ai judecatii.
Scena aceasta este o ntrerupere a secventei cronologice.
Dupa indicarea sentintei care a fost rostita asupra
Babilonului (cap. 17) si care este executata n timpul
plagii a saptea ar trebui sa urmeze acele vaiuri
nenorocite ale prabusirii Babilonului (din cap. 18: 8-24).
Dar Inspiratia a introdus aici scena ultimei avertizari
pentru a raspunde prietenilor lui Dumnezeu, care, dupa
citirea cap. 17 ntreaba ca si Avraam: Vei nimici Tu,
oare, si pe cel bun mpreuna cu cel rau?". Ca si n cazul
trecerii de la pecetea a sasea la scena sigilarii (Apoc.
7:1), imaginea ultimului apel se aplica la ultimele zile de
pregatire, nainte de venirea plagilor. n ziua mniei,
apelul iesiti!" ar fi prea trziu (v.4).
ngerul coboara din cer ca si cel din cap. 10 si
ncoroneaza misiunea celor trei din cap. 14. n cap.7 el
se ridica din rasarit ca soarele, avnd sigiliul (semnul
autoritatii), iar aici lumineaza tot

pamntul (ca soarele!) si, potrivit textului grecesc, are o
mare autoritate. Mesajul lui sta, mai nti, n acea slava
deplina a reflectarii chipului lui Christos n Biserica Sa,
prin plinatatea Spiritului Sfnt. n afara de aceasta, el
rosteste ntr-un mod accentuat si cu voce puternica solia
celui de-al doilea nger din Apoc 14. (A cazut
Babilonul!")- Acest simbol descrie ncheierea misiunii
celor trei ngeri care devin unul singur sub
binecuvntarea Spiritului Sfnt, a prezentei lui Iisus n
Biserica. Aceasta inundare a pamntului cu slava
cereasca este ceea ce asteapta Dumnezeu de
multa vreme. (Gen 1:28, Num 14:21, Ps 72:19, 119:64,
33:5, 57:3.5.11, Is 6:3, 11:9, 52:10-11, 61:11, Mic
5:4.7.8, Hab 2:14). Imaginea are anumite paralele n
VT.Osea 6:3, Is 60:1-2, Ez 43:2, Mal 4:2. Imaginea
acestui nger uneste ntr-un singur corp pe cei trei ngeri
din Apoc. 14, pentruca ei sa fie una cum Tatal si Fiul
sunt una. Fagaduinta speciala a lui Iisus este aceea a
venirii Lui n persoana Spiritului Sfnt, nainte de
revenirea Sa personala si vizibila (Fapte 3:26, Ioan
14:16-18.21.23).

Mesajul ngerului accentueaza caderea deplina a
bisericilor crestine, n mod deosebit a bisericilor
protestante (fiindca celelalte sunt cazute de foarte multa
vreme) n urma lucrarii spiritelor necurate si n urma
mbatarii neamurilor cu vinul prostitutiei sacre" a
Babilonu-lui. O comparatie cu solia celor trei ngeri
arata ca mbatarea neamurilor este echivalenta cu
influentarea lumii ntregi de a primi semnul fiarei. Iar
initiativa aceasta o are sectorul protestant al Babilonulu
- America, misionarul si liderul lumii actuale.
Caderea spirituala a Bisericii este descrisa aici n
termenii profetiilor despre ruinarea Babilonului si a
Edomului (Is 34:11-17, 14:22-23).

Un glas din cer (v.4-20)
Adaugndu-se la mesajul ngerului, glasul ceresc
este un apel adresat de nsusi Dumnezeu ramasitei
Israelului Sau din Babilon. Dar nu va vorbi Dumnezeu
ar trebui nteles tot ca timp profetic (15 zile). Acesta ar
fi timpul plagilor, culminnd cu distrugerea Babilonului.
Este foarte posibil. Dar asemenea expresii, luate separat,
din cer la modul propriu. De fiecare data cnd se predica
Evanghelia asa cum o predica Iisus, ascultatorii aud acel
glas ceresc vorbind inimii lor. n toate sectoarele
Babilonului: printre pagni, printre ortodoxo-catolici si
printre protestanti, Dumnezeu are inca milioane de
credinciosi care, asemenea dreptului Lot in Sodoma, isi
chinuiesc sufletul din cauza nelegiuirilor care se petrec
n tara, in Biserica in in jurul lor. Cea mai mare parte a
poporului lui Dumnezeu (spune Ellen White) se afla n
sectorul protestant al Babilonului. Ei vor fi invitati sa
paraseasca Babilonul, inainte de caderea plagilor. Acum
ei nu
cred ca protestantismul care a sustinut libertatea de
constiinta va ajunge sa persecute pe adventisti. Dar cnd
profetia se va realiza sub ochii lor, exact asa cum au
vorbit si scris de 150 de ani adventistii explicnd
Apocalipsa, li se vor deschide ochii si inimile.

Parasirea Babilonului nseamna, n primul rnd,
parasirea spiritului si cultului Babilonului. n al doilea
rnd, aceasta implica despartirea de biserica apostata. n
al treilea rnd, dar nu mai putin important, se cere
parasirea efectiva a oraselor mari si mici. Dupa caderea
primei plagi se vor parasi si satele. Aceasta retragere
fizica din societate se va face treptat, potrivit conditiilor
locale si sub calauzirea lui Dumnezeu.Cei care sunt oile
Domnului, indiferent unde vor fi, vor recunoaste glasul
adevaratului Pastor, dintre multele invitatii si avertizari
false care li se vor adresa. Ei vor parasi bisericile
apostate si vor primi sigiliul lui Dumnezeu, unindu-si
fortele cu cei ce i-au smuls din foc.
Unii au crezut ca aceasta solie din Apoc. 18 este o
condamnare a Bisericii Adventiste. Dar, indiferent ce s-
ar putea spune despre starea laodiceana n care se
complac multi, sau despre adventistii care vor apostazia
n timpul decretului duminical, ideea de a condamna
singura Biserica de pe pamnt care sustine adevarul lui
Dumnezeu nestirbit, vine dintr-o inima care n-a
cunoscut harul lui Dumnezeu. Cei ce se grabesc sa
rosteasca solia din Apoc 18, aseznd-o n alt loc dect
acolo unde a pus-o Inspiratia, ar face bine sa vada ca
ngerul acesta umple pamntul de lumina divina, de
iubire si de slava, nu de critica fratricida: Barbati,
femei si copii si vor deschide buzele spre lauda si
multumire, umplnd pamntul cu cunoasterea de
Dumnezeu asa cum apele acopar albia marii"(RH oct
ntr-un context care nu vrea dect sa accentueze
rapiditatea caderii Babilonului, pot fi simple exprimari
poetice, retorice (Is 47:7-9, Iov 1:13-19).

Dupa ct se pare, cuvintele din v.8-20 sunt rostite n
continuare de acelasi glas ceresc care, pentru a
impresiona pe cei ce sunt chemati sa iasa din Babilon,
descrie soarta Babilonului n imagini si bocete
mprumutate din cartile profetilor. Cei ce plng ruina
finala a bisericilor prostituate sunt: mparatii (v 9),
negustorii (v 11), corabierii (v 17), n trei bocete
diferite. Aceste elegii necesita un studiu mai aprofundat.
Se subliniaza materialismul si iubirea de lux a falsei
biserici. O plng doar amantii ei guvernamentali si cei
ce s-au mbogatit prin marfurile pe care i le vindeau. La
v.11-13 este data o lista de marfuri pe care le puteti
nsira n ordinea valorilor dupa aprecierea Babilonului.
Lista ncepe cu aur si perle (obiecte de lux), continua cu
obiecte utile (dar luxoase), cu condimente si alimente,
dupa care urmeaza vitele, apoi robii (grec. trupurile")
si, la sfrsit de tot, sufletele oamenilor.... Aceasta
enumerare este de un mare efect poetic, subliniind faptul
ca Babilonul este biserica materialista, care pretuieste
mai mult luxul si nevoile fizice. decat valoarea sufletelor
oamenilor. Nici chiar trupurile nu ocupa un loc
important, dect ca sclavi. Aceasta lista afiseaza, ntr-
adevar, piata unei prostituate.

n timp ce amantii si profitorii o bocesc, ngerii
cerului mpreuna cu sfintii sarbatoresc triumful,
bucurndu-se de judecata lui Dumnezeu care a adus
pieirea Babilonului (v.20). Imperativul retoric cu care se
ncheie rostirile acelui glas profetic din cer, are ca
raspuns sarbatorirea caderii Babilonului si a nuntii
Ierusalimului n cap. 19.
Elegiile din cap. 18 se ncheie cu o profetie
dramatizata n interiorul unei viziuni (v.21-24).
Imaginea are n spatele ei scena din Ier 51:64, cu
precizarea ca aici, n locul pietrei de ru, se atrna de gt
Babilonului o uriasa piatra de moara... pentru ca biserica
apostata a dus n ratacire pe cei mici si naivi (Mat 18,6).
Profetia mai arata ca, asemenea acestei pietre, Babilonul
se va neca n apele pe care sta (Ier 5 1:42, Apoc
17:1.15.16, Ez 26:3.19, 27:32.34.36). Enumerarile
poetice din v 22-24 folosesc limbajul profetilor (Is 24:8,
Ez:26:13, Ier 25:10) pentru a crea un impresionant

13/1904)

De-a lungul secolelor, crestinatatea a zidit un turn
de pacate al carui vrf (legea duminicala nsotita de
persecutii) a ajuns pna la cer (v.5). Parasirea
Babilonului si primirea sigiliului lui Dumnezeu aduce
asupra celor ce primesc avertizarea, acea dreptate care
se , capata prin credinta, ca a lui Noe, o neprihanire care
condamna lumea (Ev 11:7). Aceasta este o adevarata
razbunare asupra Babilonului, o dubla razbunare (v.6-8).
Arderea n foc a prostituatei este o pedeapsa fixata n
Legea lui Moise pentru o fiica de preot care se prostitua
(Lev 21:9). Se crede, n mod traditional, ca durata
plagilor venite asupra Babilonului (o singura zi"v.8)
ar fi o zi profetica (un an), din care un ceas" (v.17)

tablou al dezolarii, al ncetarii tuturor frumusetilor
cotidiene ale unei civilizatii... ncercati sa recititi
versetele, fara sa urmariti vreun sens simbolic (fiindca
nu aceasta se intentioneaza), ci numai imaginndu-va
scenele, si veti ntelege mesajul acestor prea insistente"
enumerari si descrieri poetice.

Si daca cineva ar ntreba nca odata: De ce o
pedeapsa atat de grava asupra lumii noastre, tocmai
acum cand religia devine atotprezenta ? ultimele
doua versete repeta vina Babilonului: 1.pentru ca
negustorii bisericii apostate devin cei mai influenti n
lume, 2. pentru ca biserica apostata amageste popoarele
prin minuni oculte si 3. pentru ca ncurajeaza persecutia

Celebrarea nuntii Mielului si a Ierusalimului. Primirea mparatiei (19:1-10).

Scena de bucurie de aici are loc imediat dupa
plaga a saptea care pedepseste Babilonul . Este
descrierea aceluiasi triumf al biruitorilor (cei 144.000) la
tronul lui Dumnezeu, mpreuna cu toti ngerii cerului.
Aceasta extraordinara revarsare de lauda este singurul
loc din NT unde gasim (de patru ori!) expresia Aleluia"
halelu Ya (laudati pe Yahwe!). Motivul
cntarii de triumf este salvarea din ghearele sngeroase
ale Babilonului (v. 1-2) prin interventia dreptelor
judecati ale lui Dumnezeu. Coristii acestei serbari
trebuie sa fi avut mult de suferit de pe urma Babilonului,
daca izbucnesc n asemenea laude la gndul ca religia
falsa a fost zdrobita pentru totdeauna. Ei sarbatoresc
raspunsul definitiv al lui Dumnezeu la strigatele
sngelui martirilor din Apoc 6:9-11. Aceasta cntare de
lauda este ntr-un contrast izbitor cu bocetele din
capitolul anterior. Este un coral antifonal compus din
doua imnuri si doua raspunsuri. Motivatia si forma
imnului se aseamana cu acelea din Ps 24:7-10 care are
aceeasi structura poetica si care a fost cntat pentru
prima data cu ocazia ntoarcerii chivotului la Ierusalim
(PP 708), apoi a fost cntat de ngeri la nvierea
Domnului (Exp&Viz 173) si apoi la naltarea Lui (ibid.
175-176 .Pentru v.3 revedeti explicatia de la cap 14:11.

Izbucnirea din v. 6, care este raspunsul antifonal la
glasul anterior (v.5), reprezinta textul magnificului cor
Versetul 9 subliniaza fericirea de a fi printre cei ce
au onorat invitatia mparatului Ceresc. Nu este vorba
doar de acel vis fariseic de a mnca la masa aceea"
lunga mpreuna cu Avraam, Isac si Iacov. Ar fi prea
putin. Masa nuntii este gustarea bucuriei ca
Mntuitorul a primit pentru totdeauna mparatia. Numai
mntuitii, cei care o anticipa astazi prin bucuria
ntronarii lui lisus n inima lor, vor putea gusta acea
fericire n gloria nepieritoare a cerului. Pentru toti
ceilalti, domnia lui Christos este o pedeapsa.

Referitor la dreptul de a participa la ospatul nuntii,
cititorul poate verifica daca se afla printre cei invitati si
cum se poate bucura de acea masa a comuniunii
supreme cu Mntuitorul si cu cei ce au iubit venirea Lui
(Mat 22:14, Rom 8:28, Lc 14:15-24, Apoc 17:14, 1
Petru 1:10.3-11). n punctele culminante, acolo unde
Tatal vrea sa vedem ct de mult doreste El mntuirea si
prezenta noastra n cer, se rosteste o fericire (vezi cele
sapte fericiri, n Introducere) sau se spune profetului:
Scrie! (21:5) sau: Aceste cuvinte sunt adevarate". n
Apoc 19:9 apar toate aceste trei accente. (Apoc 22:17 se
refera la aceeasi invitatie de nunta. Este pentru oricine.
Ai pe cineva caruia sa-i mpartasesti chiar acum bucuria
invitatiei pentru ca ea sa creasca si n inima ta?)

Bucuria sarbatoririi nuntii a umplut n asa masura
inima batrnului apostol care privea extaziat scena
Aleluia din Oratoriul Messa" de Georg Friedrich
Haendel. Este greu de imaginat cum ar putea suna mai
frumos aceste cuvinte pe o alta muzica. Pare ca si cum
compozitorul ar fi auzit revarsarile bogate ale acestei
cascade de lauda cereasca si le-a asternut pe portativ.
Tema cntarii este aceeasi ca n Apoc 11:15-17.

Inceputul mparatiei (primirea mparatiei slavei) se
mai numeste n v.7 nunta Mielului". Aceasta sarbatoare
este cu ocazia ospatului nuntii ceresti (v.9). Sa nu
confundam nunta (ceremonia casatoriei) care
echivaleaza cu momentul primirii mparatiei
(simbolizata prin Noul IerusalimMireasa",
cap.21:2.9) cu ospatul nuntii (Exp&Viz 24. 252, TV
390). Nunta marcheaza sfrsitul judecatii de cercetare,
nceputul mparatiei slavei, nceputul timpului plagilor,
iar ospatul este sarbatoarea generala a aresteimparatii
dupa naltarea la cer a celor mntuiti. La ceremonia
nuntii nu sunt prezenti pamntenii, dar la ospat sunt
prezenti toti mntuitii. Primirea mparatiei are loc
nainte de revenirea Domnului (Lc 15:23, 19:12, 12:35-
38, Mat 22:1-14, 25:1-10, Dan 7:13-14). Cnd vine spre
pamnt EI a fost deja ncoronat ca mparat al mparatilor
(v. 12.16).
n diferite locuri n Biblie Biserica este comparata
cu femeie: mama ( Apoc 12:5),
logodnica ( Os.2:19.20),
mireasa ( Cant 6:10), sotie (
Os.2:16), comparatia fiind
potrivita cu rolul pe care-l joaca.
In cazul in care biserica este
reprezentata prin "nuntasi" (v.9
si Mat. 22:1-14), prin cele 10
fecioare ( Mat.25), prin robii credinciosi ( Lc.12:35-38),
ea nu poate fi, in acelasi timp, mireasa.

mpodobirea miresei (v7-8). Cetatea sfnta este
turnata din aurul cel mai curat si zidita din pietre
pretioase masive. Dar nu cu aceste podoabe se lauda
Cerul. Adevarata podoaba a Ierusalimului ceresc sunt
cei rascumparati (cetatenii ei - Is 49:18), faptele
credintei lor nscrise n cartile ceresti. Prin judecata de
cercetarea (Curatirea Sanctuarului ceresc) sunt
ndreptatiti la judecata (mbracati n haine albe) toti
mntuitii (Apoc 3:5, 6:11. s 52:1-12). Cnd din cartile
uitnd si sa mai scrie! nct s-a prosternat n
recunostinta naintea ngerului Gabriel. Momentul este
foarte interesant. Ioan cunostea prea bine Decalogul si
niciodata nu se nchinase unei fiinte omenesti afara de
Iisus, Omul-Dumnezeu. Obiceiul de a saluta sau a ruga
pe cineva prin prosternare (nchinare cu fata la pamnt),
nu era ceva neobisnuit n timpurile biblic (Gen. 18:2.
23:7.12, 2 mp 2:15, 2 Imp 1:13). In lumina evidentei
din versetele anterioare este de mirare ca Mardoheu n-a
vrut sa se nchine lui Haman (probabil semnificatia
nchinarii era idolatra, sau fiindca Haman era din stirpea
, blestemata a lui Agag, vrajmasul lui Israel!). Este greu
de crezut ca Ioan s-a nchinat ngerului ntr-un sens
special, cuvenit numai lui Dumnezeu. Faptul ca
nchinarea lui era spontana si fara motivatie idolatra,
este dovedit si de repetarea incidentului ntr-un nou
punct culminant, dupa ce Ioan vede ultimele scene ale
Apocalipsei. (22:8). Dar apostolii stiau ca nchinarea la
ngeri este interzisa (Col2:18).
Totusi trebuie sa existe motive pentru care ngerul a
refuzat nchinarea, ndreptnd-o spre Dumnezeu. n
primul rnd, se poate crede ca ngerul a vrut sa dea o
lectie prin aceasta, pentru ca mesajul central al
Apocalipsei priveste marele test al nchinarii si pentru ca
ngerul razvratit, prefacndu-se drept Christos, va fi
adorat de catre multimi (13:8). n al doilea rnd,
nchinarea lui Ioan nu era un simplu salut, era o
manifestare a recunostintei pentru viziunea si mesajele
primite. Or, ngerul cu cea mai nalta pozitie cereasca n-
a acceptat sa primeasca pentru sine aceasta multumire.
El s-a vazut pe sine doar ca o veriga n acest lant al
slujirii, al mijlocirii revelatiei catre noi. Autorul
revelatiei era Dumnezeu, deci Dumnezeu trebuia sa
primeasca nchinarea. n al treilea rnd, ziua n care se
petreceau aceste lucruri, n care Ioan a primit
Apocalipsa era Ziua Domneasca" (vezi cele de la 1:10),
ziua cultului Creatorului. Era destul de nepotrivit ca
nchinarea datorata Creatorului n ziua Domnului sa fie
deturnata n cinstea altuia, aducnd recunostinta altuia.
Gabriel stia din ce motive cazuse Lucifer, fratele sau
mai mare, si a reactionat prompt: Fereste-te sa faci una
ca aceasta! Sunt un rob al lui Dumnezeu, ca si tine, ca si
fratii tai care pastreaza marturia lui Iisus" (Spiritul
profetiei)!" Din cele de la Apoc 12:17 stim ca marturia
lui Iisus" este unul din semnele de recunoastere ale
ramasitei" din timpul sfrsitului. Gabriel vrea sa spuna

cetateniei Ierusalimului sunt sterse faptele rele ale celor
iertati si numele celor care nu si-au pastrat vrednicia,
atunci Mireasa este mbracata n alb, este pregatita. Noi
putem contribui la mpodobirea ei cu numele noastre
si cu o pocainta desavrsita. Toti cei ce au primit pe
Christos au drept de cetatenie n Noul Ierusalim. Dar
Sfnta Cetate este astazi ncarcata cu multe nume si
fapte ale celor care nu ramn credinciosi Domnului sau
care tolereaza n viata lor un caracter neplacut lui
Dumnezeu. Judecata care are loc n cer curata
Sanctuarul si mbraca n alb Mireasa Mielului.

Metafora nuntii este o istorie a preaiubirii lui
Dumnezeu. Dupa obiceiurile orientale (asa cum sunt
descrise de Roy A.Anderson), cu ocazia logodnei,
tnarul plateste un pret (ebr. mohar) tatalui fetei (Gen
29:18), apoi urmeaza pregatirile de nunta, de care
raspunde tatal mirelui. Se fac invitatii din timp. n ajunul
nuntii se repeta invitatiile. Ospatul nuntii are loc la casa
parinteasca a mirelui. Ceremonia casatoriei este foarte
simpla si se face pe drum, n timp ce mirii sunt urmati
de nuntasi; mirele si arunca mantaua pe umerii miresei.
Urmeaza banchetul care dureaza mai multe zile, pna la
doua saptamni. Daca era o nunta regala, tatal dadea
cadou mirilor o cetate, o provincie sau mai multe. N-as
dori sa rapesc cititorului bucuria de a descoperi singur
paralele ntre obiceiul nuntii orientale si istoria
mntuirii.

ca asa cum Ioan a primit darul spiritual de a fi profet,
asa cum Biserica din timpul sfrsitului este o Biserica-
profet (vezi si 10:11), el este un nger-profet. De fapt si
alte mari anunturi profetice din Biblie au fost facute de
acelasi Gabriel (Dan:8:16, 9:20-25, Lc 1:19.26). n acest
text biblic Gabriel nu se njoseste cu nimic
considerndu-se n aceeasi pozitie pe care o are Ioan,
sau Ellen White sau cei ce pazesc (tin) marturia lui Iisus.
Mai degraba el nalta pe toti acestia, dnd totodata un
exemplu de adevarata nchinare adusa Creatorului.

Odata cu scena triumfului asupra Babilonului
pedepsit si a nuntii cu Ierusalimul, se ncheie sectiunea a
cincea a cartii, sectiunea timpului plagilor. Babilonul s-a
pretins cetatea lui Dumnezeu pe pamnt, poarta de
intrare a Paradisului. Ea (fiindca numele unei cetati este
totdeauna de genul feminin n ebraica si n greaca NT)
s-a pretins a fi mireasa lui Christos, mparatia lui
Dumnezeu pe pamnt. In realitate, ea s-a prostituat
cu mparatii pamntului, asemenea Ierusalimului
pamntesc n-a fost fidela sotului legitim, a fost rivala
de moarte a Ierusalimului ceresc, persecutnd pe
cetatenii ceresti care au activat pe pamnt. Dupa cum n
Babilon autoritatea suprema o are fiara Antichrist, n
Ierusalimul ceresc este Mielul. Nunta Mielului cu
Ierusalimul este ceremonia primirii Ierusalimului ceresc
drept capitala a mparatiilor lumii, care, prin aceasta trec
n minile lui Christos. Sectiunea urmatoare descrie
domnia si judecata mileniala a lui Christos, descoperind
ce se va ntmpla cu celelalte generatii care n-au primit
nici pedeapsa plagilor, nici sigilarea Cum vor fi prinse
puterile vrajmase pentru a fi judecate? Ct va dura
judecata si cum se va face?
Marea Imparatie mileniala si judecata universala (19,11 - 20,15)

mparatul legitim nfrnge rebeliunea (19:11-21).
Este descris aici evenimentul culminant al revenirii
vizibile a lui Iisus (comp. v.ll cu cap.6:14-17). Tema
razboiului final a fost anuntata deja n cap. 16, dar aici
este complet si clar desfasurata. Acest razboi final
nceput de ultima generatie a rebelilor de pe pamnt este
reluat de multimea tuturor rebelilor, sub conducerea lui
Satan, dupa cei o mie de ani (20:8-9). Scena aceasta este
o alta viziune asupra evenimentului vazut n cap. 14:14-
20 si are ca model profetiile din Is.63:2.3, Hab 3:8, Ps
45:2-6, Ex 15:3.

Numele mparatului care vine ca un razboinic arata
n ce rol si n ce caracter vine Christos a doua oara.
Acesta este numele sub care Se prezinta El bisericii din
timpul Sfrsitului (3:14). El este un martor-martir
credincios si adevarat. Credincios fagaduintei Lui si, n
opozitie cu Vrajmasul care s-a prezentat lumii ca
Christos, El este Cel adevarat". Christosul adevarat
vine din cer,in mod vizibil si lumea este surprinsa nu
nchinndu-se Lui, ci n razboi cu El. Spre deosebire de
Antichrist, de modul de a judeca si de a se lupta al
puterilor pamntesti, Iisus judeca si se lupta dupa
dreptate. Tocmai acest fair-play (fer-plei =joc cinstit)
care pare sa dea mari avantaje inamicului (care si
permite sa foloseasca o gama mult mai larga si mai
variata de manevre) aduce victoria lui Iisus, care este o
victorie a justitiei Cerului, nu a fortei.

Imaginea lui Iisus revenind are anumite asemanari
cu cea din 6:2 si cu viziunea de fond din 1:14, 2:18. El
este descris ca unul care vine sa-Si exercite autoritatea
asupra neamurilor vrajmase. Cei ce n-au vrut sa fie
pastoriti de El cu toiagul de lemn al Crucii, cu trestia-
sceptru prin care sunt masurati nchinatorii Sanctuarului
ceresc (11:1-2), sunt acum pastoriti cu toiagul de fier al
sabiei si judecatii. Numele Lui, desi scris ca fiind
Cuvntul lui Dumnezeu, nu-l stie nimeni dect El
singur, ca si biruitorii din Pergam (v. 12-13.16).
Cuvntul prin care Dumnezeu a creat lumea, vine acum
sa judece lumea. Atitudinea lumii fata de Cuvntul lui
Dumnezeu, fata de Christos n felul si n masura n care
le-a fost revelat de Providenta lui Dumnezeu, este ceea
ce-i va judeca. Oamenii au iubit mai mult minciunile
Fiara si falsul profet sunt prinsi, n ciuda puterilor
miraculoase pe care le manifestasera si care le dadusera
curaj sa continue acest razboi mpotriva Creatorului.
Institutiile politico-religioase care au manipulat masele
sunt acum prinse. Prinse asupra faptului, demascate,
luate ca prizonieri. Fiind vorba de niste institutii si nu
indivizi, nu trebuie sa credem ca n v.20 ar fi vorba de
pedeapsa vesnica a membrilor care compun sau a celor
care conduc aceste institutii, ci de institutiile n sine,
care sunt nimicite pentru totdeauna la revenirea lui Iisus.
Iazul de foc este moartea a doua. Aceasta este pedeapsa
fiarei hotarta la judecata divina, n sfatul veghetorilor"
(Dan 7:11). f. vt . ;

Una din revistele noastre oficiate americane
sugereaza, ntr-un articol, ideea ca acest ultim conflict ar
putea sa cuprinda si aspecte mai tari". Dupa cum la
sfrsitul mileniului, n continuarea acestui razboi, Satan
si ngerii lui conduc lumea ntreaga ntr-un conflict real
si armat mpotriva Ierusalimului, tot astfel, n acest
moment premilenial, puterile pamntului care sunt
pregatite sa creada n razboiul stelelor" si n invazii
extraterestre, au fost avertizate de oracole spiritiste (si
de Satan personificnd pe Christos) cu privire la
posibilitatea unei invazi extraterestre inamice.
Identificnd pe Satan cu Christos, ei vor fi facuti sa
creada ca urmatorul val extraterestru este condus de
Diavolul, patronul...,, ereticilor smbatari". Spiritele i
vor convinge sa se narmeze cu cele mai eficiente
mijloace de lupta, aparatura si armament ultramoderne,
cunoscute la data aceea, pentru detectare, aparare si
atac...Sa nu uitam ca ngerii rai, desi neputinciosi n fata
lui Christos, nu se sfiesc sa ameninte cu forta. Si sa ne
amintim de cuvintele Ellenei White care a prevazut ca
orice forma a raului va face salt la o activitate intensa,"
si ca puterile raului nu vor ceda, n ultima mare batalie,
fara o ncaierare disperata." (vezi cele de la Apoc 16:12-
16)

Dar Biblia arata ca totul va fi fara efect, ca si garda
romana de la mormntul lui Iisus. Armele oamenilor se
vor ntoarce mpotriva lor, distrugnd pamntul si
contribuind la transformarea planetei ntr-un tohu-va-
traditiei omenesti si soaptele spiritelor rele. Acum
trebuie sa stea toti n fata Adevarului.

Ostirea cerului, ngerii care-l nsotesc, sunt descrisi
ca si Christos. Culoarea alba stralucitoare a hainelor si a
vesmintelor subliniaza puritatea si justitia cereasca. In
toata aceasta interventie n forta", nu este altceva dect
cea mai dreapta dreptate. Cerul intervine n apararea
onoarei lui Dumnezeu si a vietii sfintilor de pe pamnt
care sunt tinuti ca ostatici de catre rebeli. Provocarea
ngerului din v.17-18, care se adreseaza pasarilor
rapitoare, mprumuta limbajul obisnuit n antichitate, ca
n lupta dintre David si Goliat (1 Sam 18:46), ca n
razboiul mpotriva lui Gog (Ez 39:17-20). Inspiratia nu
urmareste sa ne dea informatii asupra rolului pasarilor n
ultimul conflict, ci vrea sa ne spuna ca aceia care au
refuzat invitatia la ospatul nuntii Mielului vor participa,
ca victime, la ospatul cel mare oferit de Dumnezeu
corbilor....

ntreaga lume, este surprinsa aici ntr-un conflict
deschis cu Cuvntul lui Dumnezeu. El apare, spre
deosebire de albul imaculat al ngerilor, ntr-un
vesmnt... patat. Si nu doar patat, sau stropit, ci muiat n
sange. Daca n Is 63:2-3 este sngele edomitilor calcati
n teasc" de catre Yahwe, aici haina este saturata de
snge, nainte de a-i calca n teasc (v. 13.15). Acela care
vine ca mparat este Cel rastignit. Spre deosebire de
ngeri, El vine n aceasta purpura imperiala. Noi ne
putem albi hainele spalndu-le n acest snge (7:13,
22:14), dar pentru El, propriul snge este distinctia unica
si vesnica. Ceea ce-i va ngrozi pe nenorocitii vrajmasi
adunati mpotriva Lui este mnia Mielului (6:16)

Lumea este condusa la lupta de catre mparatii
pamntului, n frunte cu Fiara (Antichristul papal) si
falsul profet (America Protestanta). Se reaminteste aici
faptul ca impunerea cultului fiarei, al imaginii ei
politico-religioase si al semnului ei duminical este o
lupta mpotriva lui Christos cel Rastignit, mpotriva
Cuvntului lui Dumnezeu care este ca o sabie cu doua
taisuri. Acest Cuvnt este cel ce ne cerceteaza
profunzimile fiintei, invitndu-ne la odihna sabatica a
lui Dumnezeu (Ev.4:9-12). Ostirile pamntului sunt
surprinse pregatite pentru o batalie care nu este nicaieri
descrisa n fapt. Nimeni nu mai schiteaza o ncercare de
bohu" (pustiu si gol), ca acel abis sau haos primordial
dinaintea Creatiei. Marele cutremur final, grindina aceea
teribila si macelul dintre oameni nu vor fi suficiente
pentru a transforma lumea ntr-un iad viu. Ceea ce nu
putea fi crezut n generatiile anterioare este astazi o
banalitate: omenirea stapneste acum cunostinte, tehnica
si armament la care nu se putea visa acum 60 de ani. Ei
le-au pus n serviciul diavolului, ca sa lupte mpotriva
aproapelui si mpotriva lui Christos. Dar n final, aceste
arme se vor ntoarce mpotriva lor. Dupa cum
distrugerea primei civilizatii terestre (aceea a gigantilor)
s-a facut prin combinarea apelor de sus cu acelea ale
abisului de jos (Gen 7:11, 1:7), tot astfel sfrsitul lumii
noastre va veni prin combinarea focului mniei de sus
cu focul mniei de jos. Fulgerele aparitiei glorioase a lui
Christos si a tuturor ngerilor, vor fi atintite asupra
pamntului cu raze mai penetrante dect laserul. Tot ce
este inflamabil se va aprinde, apoi si materia
neinflamabila. Bazinele de petrol si de gaze naturale se
vor transforma n vulcani si vor avea loc incendii de
proportii catastrofale. Dar ce se va ntmpla cu armele
nucleare care exista n cantitati imense, nct pot
transforma planeta ntr-un peisaj selenar ? Unii cred ca
Dumnezeu nu va permite asa ceva. Dar Biblia arata ca
tocmai n acest mod, printr-un potop de foc va pedepsi
Dumnezeu lumea la venirea lui Iisus (2 Petru 3:10-12).
Focul de sus se va unii cu focul de jos, transformnd
lumea ntr-un iad, ntr-un pustiu.

Ultimul verset din cap. 19 arata ca nu numai fiara si
profetul mincinos vor fi distrusi, ci si restul lumii.
Evident, sabia este aici simbolul cuvntului divin ca
instrument al executarii judecatii. Nu reprezinta modul
precis n care va fi distrus fiecare personal. Imaginea
pasarilor care se satura din carnea victimelor este
poetica si subliniaza distrugerea definitiva. n realitate
nici o pasare nu va mai putea supravietui acelei zile.
Cum si imagineaza, oare, unii crestini, ca va ramne
atta lume pe pamnt nct va ncepe o domnie a lui
Christos pe pamnt, o domnie a pacii si fericirii ? Cei
rai vor fi distrusi. Cei sfinti vor fi luati la cer cu Iisus
(1 Tes 4:17, Ioan 14:1-4). Ce se va ntmpla n acest
timp cu pamntul? Fantezia populara manifestata si n
unele sisteme teologice, aplica o serie de profetii ale VT
la acest timp, uitnd ca acele profetii se refereau la
Israelul de dupa exil si ca ele nu s-au realizat. Fiind niste

rezistenta fata de invadatorii extraterestri. Pregatirea s-a
facut, toata lumea s-a narmat, dar cnd a venit inamicul
nimeni n-a putut opune rezistenta.

profetii conditionate, ele nici nu se vor mai realiza
vreodata (Ier 18:6-11). Cap. 20 vorbeste despre
mparatia mileniala, ar nu spune ca ea sfintii vor domni
pe pamnt, ci vor domni cu Christos" (20:4) o mie de
ani. Unde este Christos cu sfintii dupa venirea lui Iisus?
Biblia indica spre cer. Cautati pasaje biblice din VT
(asemenea celui din Is 2:10-22) sau din NT care
subliniaza distrugerea completa a lumii la revenirea lui
Iisus.

Domnia si judecata mileniala ( cap.20).
Acest mileniu apocaliptic a dat nastere la cele mai
fantastice speculatii si a creat multe controverse inutile.
Dar cei care studiaza acest capitol descaltati de
prejudecati si de povesti populare, pot vedea lucrurile n
mod clar. Adventistii sunt singurii care cred ca n
timpul mileniului nu va exista viata pe pamnt, ca
pamntul va deveni o temnita a diavolului si numai
dupa acest mileniu sabatic, dupa pedeapsa finala a
diavolului cu toate ramurile lui, pamntul va fi facut
nou, recreat.

Descrierea legarii
Diavolului este numai n
simboluri (v.1-3). Daca lantul,
balaurul, cheia, sunt simboluri,
n-avem de ce sa credem ca
abisul ar trebui nteles n sens
propriu, o prapastie adnca sau o
fntna parasita, cu capac si ncuietoare... Diavolul este
spirit si nu poate fi ncatusat de niste elemente, materiale
Numai cuvntul sj faptele lui Christos i pot restrnge
activitatea. (Pentru o tratare mai ampla a subiectului,
revedeti explicatiile de la cap. 12:9-12). Singura
activitate a ngerilor rai este lupta mpotriva lui
Dumnezeu, provocnd la pacat si distrugnd pe oameni.
O activitate restrnsa de Dumnezeu, n limitele dreptatii
Lui, dar eficienta, si atotprezenta n lume. nsa cnd
dreptii vor fi luati la cer, iar cei rai nimiciti la revenirea
lui Iisus, Satan va fi legat n lanturi" prin acest
eveniment. Abisul, ncuietoarea si pecetea, subliniaza
faptul ca nu va avea nici o posibilitate de iesire din
situatie.

Credinciosii persecutati devin regi si judecatori
Dupa cum cetatea
sfnta care apare n v.9
nu a fost pe pamnt n
tot timpul mileniului ci
coboara la sfrsitul
mileniului, tot astfel si
neamurile din v.8 n-au
trait pe pamnt n tot
acest timp. Ei sunt
pacatosii nviati. Aparitia lor da iarasi ocazie de
activitate Satanei. Are acum pe cine pacali. Nu-i mai
poate minti ca el este Christos, dar i convinge sa
continue razboiul nceput nainte de mileniu,
asigurndu-i ca dreptatea este de partea lui, ca Christos
si ntregul cer n-au dreptate,ca el i-a nviat, ca el si cu
ngerii lui, mpreuna cu inteligenta umana din toate
timpurile au suficienta putere sa cucereasca Noul
Ierusalim. Razboiul lui Gog si Magog din Ez 38-39
(care nu s-a mplinit cu Israel la timpul prezis, dupa
ntoarcerea din robie, ca si profetiile din cap.36-37 si 40-
48) se va mplini n acest ultim asalt paranoic si disperat
al tuturor nefericitilor lumii care s-au obisnuit sa-si lase
mintea controlata de argumentele lui Lucifer. Numarul
lor...ca nisipul marii... este cea mai tragica metafora
din Biblie. Miliardele pentru care Christos a murit,
trte n rebeliune de ngerii apostati...Toti cei ce au
respins invitatia lui Dumnezeu n timpul vietii, nu vor
mai avea o alta sansa.

Pedepsirea celor rai are loc chiar n momentul n
care asalteaza cetatea. Fara ndoiala, au avut timp
suficient sa se pregateasca de un atac armat. Biblia
spune ca focul mniei lui Dumnezeu, un foc
supranatural i-a mistuit. Nu exista un termen mai clar si

ai lumii (v.4-6). Sufletele martirilor din trecut mpreuna
cu sufletele martirilor din timpul ultimei persecutii
(13:15,6:11,16:6, 18:24) judeca pe judecatorii lor. Este
descris aici un tribunal infinit mai nalt dect cel de la
Nurnberg, n fata caruia vor fi strigate toate numele care
n-au fost scrise sau au fost sterse din cartea vietii (v.15).
Acestea nu sunt spirite fara corp ale celor morti, n ciuda
limbajului folosit de Ioan. La sfrsitul versetului se
spune ca sunt fiintele nviate la venirea lui Christos. Aici
sunt vazuti numai martirii ca judecatori si preoti-regi,
dupa cum n alte scene de triumf sunt vazuti numai cei
din ultima generatie. Dar Biblia ne spune ca toti
credinciosii vor participa la aceasta judecata mpotriva
lumii si a ngerilor rai (1 Cor 6:2-3, Ob 21, Dan 7:27).
Durata de o mie de ani nu nseamna ca domnia lui
Christos si a sfintilor va avea sfrsit, ci ca Christos
mpreuna cu sfintii domnesc n acest timp, punnd capat
existentei razvratirii n univers. Dupa aceea mparatia lui
Dumnezeu va continua sub o alta forma, pentru toata
vesnicia (1 Cor. 15:22-25-28, Apoc 22.5). Mileniul are
si un aspect sabatic. nsusi Satan va trebui sa
sabatizeze" (Lev 25, 26:34-35,
2 Cr 36:21).

Cele doua nvieri
(v.4:u.p6). Prima propozitie
din v.5 trebuie nteleasa ca o
paranteza, astfel totul are sens.
Exista o nviere a celor fericiti si
sfinti la nceputul mileniului
(inaugurat prin venirea lui Iisus,
si o nviere a celorlalti la
sfrsitul mileniului. Ceilalti sunt nefericiti si nesfinti, ei
vor cadea iarasi sub puterea pacatului si a lui Satan dupa
ce vor nvia (v.8-9). Soarta lor a fost hotarta de mult, n
timpul judecatii preadvente, dar n timpul acestei
judecati este hotarta rasplata fiecaruia dupa faptele lui.
Judecata mileniala nu mai are de-a face cu natiuni si
cetati, ci cu indivizi. Chiar si ngerii rebeli sunt judecati
ca indivizi. La sfarsit Satan va fi dezlegat n acelasi mod
n care a fost legat. Sfintii vor fi adusi napoi pe pamnt,
mpreuna cu Christos si pacatosii morti vor fi nviati.
Cetatea Sfnta, capitala de drept a ntregului pamnt, se
va cobor din cer (Ev 11:10.16, 12:22, Gal 4:26, Apoc
21:2) inaugurnd noirea lumii.

mai tare care sa descrie pedeapsa exacta pe care o vor
primi cei rai (Mal 4:1, Ob 16, Ev 10:27, Mat 10:28, Ez
28:16-19). Unii prefera sa admire flacarile si fumul
vesnic din imaginea metaforica a v.10.15, fara sa
observe care este sensul metaforei (v.14, cap 21.8).
Moartea a doua nseamna moartea fara nviere, o
pieire vesnica.

Ultima
scena (v. 11-15)
priveste aceeasi
judecata finala
din punct de
vedere al
dreptatii
desfasurarii ei:
focul iadului va
fi mpartit fiecaruia dupa gradul de vinovatie (v. 12
u.p.). Focul acesta este supranatura| (Is 30:33). Numai
un asemenea foc poate tortura si nimici pe Satan si poate
pedepsi n mod selectiv pe oamenii razvratiti. Scena
judecatii mileniale se deschide prin a doua venire a lui
Iisus ca Judecator suprem (v. 11,).Tronul alb, ca si calul
alb (19:11) si norul alb (14:14) sunt simboluri ale
dreptatii judecatii Lui. n fata acestei dreptati de un alb
nspaimntator, cerul si pamntul sunt descrise ca
alergnd sa se ascunde din fata Lui. Si nu s-a mai gasit
loc pentru ele". Cine mai ramne n viata n acest timp?
Toti oameni sunt judecati ca morti, dar sunt nviati ca
sa-si poata primi plata (v. 13). Nimicirea este att de
completa nct si moartea si mormntul pier mpreuna
cu vaietele si durerile pentru totdeauna (vi4, 21:4).
Unde se mai poate gasi loc pentru un iad vesnic ntr-
o lume n care toate lucrurile devin noi? (21:5).

De ce nu accepta Dumnezeu si pe cei pacatosi n
mparatia slavei Lui? Fiindca cei ce sunt necredinciosi
lui Iisus n aceasta viata, ar fi necredinciosi fata de El si
n lumea viitoare si ar crea o noua rebeliune n cer." (RH
Sept 28, 1897). Vezi si Is 26:10.
Innoirea tuturor lucrurilor

Ultima viziune a lui Ioan este aceea a noirii lumii noastre (v. 1), noire
inaugurata de coborrea Noului Ierusalim (v.2-3)care vine cu putin timp nainte de
curatirea prin foc a ntregului pamnt (20:9). Versetele 3-8 sunt cuvinte ale lui
Dumnezeu referitoare la aceasta noire totala si la conditiile cetateniei vesnice n
Noul Ierusalim. Toate lucrurile vor fi facute noi atunci (v.5), numai inima
omeneasca trebuie sa se noiasca acum. Ca si noirea lumii, noirea inimii ncepe
prin coborrea din cer, de sus a tronului lui Dumnezeu si nu prin zidirea de jos, de la
pamnt la cer, a unei dreptati (religii) proprii, asa cum a facut de la nceput
Babilonul. Si dupa cum noirea lumii ncepe prin curatirea cu foc divin a tuturor
urmelor razvratirii, mistuindu-le pentru totdeauna, la fel si noirea spirituala,
sfintirea vietii, ncepe cu focul Spiritului care curateste inima de pacat (moartea
omului vechi), fara sa mai ramna n suflet vreo miasma de tortura vesnica. Toate
lucrurile vor fi noi. Dar nu va mai fi o noua razvratire. 2 Petru 3:13.

Cerul, pamntul si marea sunt domeniile Creatiei
originale ale lui Dumnezeu. Aici ni se spune ca toate se
vor noi (21:1). Primele opt versete par sa reflecte cele
scrise de Pavel n Rom.8:12-23. Enumerati asemanarile.
Marea nu va mai fi" nu vrea sa ne informeze ca pe noul
pamnt nu vor mai exista mari. Ele sunt o parte a
creatiei originale (Gen 1:10). Exprimarea trebuie
nteleasa n relatie cu cerul dinti, si pamntul dinti.
Articolul definit de la marea, (marea aceea) arata ca
autorul se refera la marea dinti, la oceanul terestru si la
marile blestemate de poluare si de plagile divine ale
lumii vechi.

Este esential sa
stim ca noua lume va
fi diferita de cea de
astazi. Aceasta
viziune finala nu
intentioneaza sa ne
dea informatii precise
despre tot ce va fi si
cum va fi (2 Cor
12:4). Imaginile din Is 65 sau din alte locuri profetice,
care stau ca model pentru anumite scene si expresii din
capitolele finale ale Apocalipsei, sunt niste umbre slabe,
niste prefigurari ale lumii viitoare, nu realitatea nsasi.
De exemplu, Is 65:17-25 prevedea o noire extraordinara
a

tarii lui Israel si a lumii, dupa pedeapsa exilului, dar
acea noire nu este a tuturor lucrurilor, asa cum vedem
aici n Apocalipsa. Acolo sunt nca prezente cele mai
dureroase dintre 'lucrurile vechi': moartea si pacatul.

Pentru a ntelege descrierea cetatii din cap. 21-22
este nevoie mai mult de o credinta copilareasca dect de
explicatii. Cetatea este plina de lumina aceea care a
luminat lumea la Creatie nainte de a straluci soarele
(21:23, 22:5). Acolo va fi Paradisul pierdut de Adam si
pomul vietii
(22:1-2; nici
atunci nu vom
avea o nemurire
naturala- 22:14).
Dar mai mult
dect stralucirea
aurului strazilor
si a zidirilor de
diamant, mai
mult dect
paradisul cu toti pomii lui (mai putin unul!), mai mult
dect ntlnirea cu cei dragi, cu sfintii si cu ngerii, este
fericirea de a vedea ntotdeauna fata Tatalui' '(V. 4,
Ex 33:20). Si vor mparati n vecii vecilor" (V. 5).

Comentarii Apocalipsa

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comentarii Apocalipsa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere. Structura septipartita a Apocalipsei. Prolog.

Structura septipartit a Apocalipsei ( de Florin Liu).

Hristos si cele sapte biserici luminatoare

Altarul si cele sapte trambite ingeresti

Marea Imparatie mileniala si judecata universala (19,11 - 20,15)

Innoirea tuturor lucrurilor

S-ar putea să vă placă și