Sunteți pe pagina 1din 16

Liceul de tiine ale naturii Grigore Antipa 201 1

Evoluia sistemelor de operare


ef de echipa: Neculei Eduard Mihai Redactor Vacariuv Victor Documentarist Babei Iulia Mdlina Designer Chiac Bogdan Vasile Documentarist Avasiloai Diana Alexandra

Motto: Today is so yesterday.

Mai 2011

Cuprins
Cuprins.........................................................................................................2 I. Sisteme de operare...................................................................................3 I.1. Ce este un sistem de operare.............................................................3 I.2 Cum functioneaza un sistem de operare.............................................3 II. Windows...................................................................................................4 II.1 Scurt istoric.........................................................................................4 II.2 Evolutia sistemului de operare Windows............................................5 III. Mac OS....................................................................................................9 III.1 Scurt istoric........................................................................................9 III.2 Evolutia sistemului de operare Mac OS............................................11 IV. Linux.....................................................................................................12 IV.1 Scurt istoric......................................................................................12 IV.2 Evolutia sistemului de operare Linux...............................................13

Evolutia sistemelor de operare 201 1


I. Sisteme de operare
I.1. Ce este un sistem de operare
Un sistem de operare, prescurtat SO (englez Operating system, prescurtat OS), reprezint un produs de tip software care este parte component a unui sistem, echipament sau aparat computerizat, i care se ocup de gestionarea i coordonarea activitilor acestuia. Sistemul computerizat poate fi un computer, o staie de lucru (workstation), un server, un PC, un notebook, un smartphone, un aparat de navigaie rutier sau i un alt sistem cu "inteligen" proprie. Sistemul de operare joac i rolul de gazd pentru aplicaiile care ruleaz pe echipamentul (hardware-ul) respectiv.

I.2 Cum functioneaza un sistem de operare


Pentru a ndeplini rolul de interfa ntre hardware i utilizatori, un sistem de operare trebuie s fie capabil ndeplineasc urmtoarele funcii: 1.Oferirea posibilitii de lansare n execuie a programelor de aplicaie. In acest sens, sistemul de operare trebuie s dispun de: un editor de texte un translator un editor de legturi

2.Alocarea resurselor necesare executrii programelor, se realizeaz prin identificarea: programelor ce se execut, a necesarului de memorie, a dispozitivelor periferice i a cerinelor privind protecia datelor. 3.Faciliti pentru compresia datelor, sortare, interclasare, catalogarea i ntreinerea bibliotecilor, prin programele utilitare disponibile. 4.Planificarea execuiei lucrrilor dup anumite criterii, pentru utilizarea eficient a unitaii centrale de prelucrare. 5.Asistarea execuiei programelor prin comunicaia sistem calcul-utilizator, att la nivel hardware, ct i la nivel software.

Evolutia sistemelor de operare 201 1


II. Windows
II.1 Scurt istoric
Microsoft Windows este numele unei serii de sisteme de operare create de compania Microsoft. Microsoft a introdus Windows pe pia pentru prima dat n noiembrie 1985, ca un supliment la MS-DOS, deoarece interfeele grafice erau din ce in ce mai apreciate. Microsoft Windows a ajuns cu timpul s predomine pe piaa de calculatoare mici, ntrecnd Mac OS, care fusese introdus pe pia mai nainte de ctre compania Apple Computers, astzi numit Apple Inc.. La conferina IDC Directions din 2004, vicepreidentele IDC Avneesh Saxena a constatat c Windows deine aproximativ 90 % din piaa de sisteme de operare. Versiunea cea mai nou de Windows pentru staii de lucru existent pe pia este Windows 2009. Versiunea curent de Windows Server este "Windows Server 2008", urmaul lui "Windows Server 2003". Versiunile includ: Windows
Figure 1: Logo Windows

7,

cu

mai

multe

ediii

(subvariante), pus n vnzare n octombrie

Windows

16-bii

1.0 (1985), Windows

2.0 (1987) windows server. Versiunile vechi

de Windows erau deseori considerate doar o mbuntire sau variant grafic a sistemului de operare MS-DOS. Spre deosebire de MS-DOS, Windows permite utilizatorilor s execute simultan aplicaii multiple, prin utilizarea "multitaskingului cooperativ". Un factor nou este utilizarea unei interfee grafice cu utilizatorul de tip GUI. Versiunile pe 16 bii ale Windows cuprind Windows 1.0, Windows 2.x i ruda sa apropiat, Windows/286. Windows/386 a introdus mod kernel de 32 de bii si un monitor al masinii virtuale. Pentru durata sesiunii Windows, a creat una sau mai multe medii virtuale 8086 si a asigurat virtualizarea pentru placa grafic, tastatur, mouse, ceasul de control si a interupt controller-ul in interiorul lor. Consecinta vazuta de utilizator a fost faptul ca multitaskingul putea fi realizat in ferestre separate, chiar daca aplicatiile grafice MS-DOS aveau nevoie de modul Full 4

Evolutia sistemelor de operare 201 1


Screen. De asemenea, aplicatiile Windows erau multi-task-ate cooperativ in interiorul unui mediu virtual 8086. Sistemul de operare Windows a cucerit o foarte mare parte a pieii. Se estimeaz c astzi peste 85 % din calculatoarele de tip Personal Computer (PC-uri cu procesor de la compania Intel, sau compatibil cu Intel, ca de exemplu de la firma AMD) ruleaz Windows. Cu toate acestea, celelalte sisteme de operare precum Linux, Mac OS, FreeBSD, NetBSD, Solaris, HP-UX etc. au recuperat n ultimii ani o parte a pieei, reducnd astfel monopolul aproape total al Microsoft, care n 1999 avea o cot de pia de peste 95 %. Anumite grupuri, n specialNovell, consider c Windows Vista nu va determina pe utilizatori s fac un upgrade, ci ei fie o s rmn la versiunea lor veche de Windows 2000 sau Windows XP, fie se vor reorienta total spre Linux. Aceast tendin de migrare dinspre Windows spre alte platforme software poate fi considerat o reacie att la securitatea insuficient a lui Windows, ct i la contradicia ntre anunurile companiei Microsoft despre capacitile mrite ale versiunilor Windows viitoare, i pe de alt parte lipsa factic a acestor mbuntiri (momentan ele se limiteaz la o versiune nou de NTFS, o nou interfa grafic, o API mbuntit i un sistem de management al utilizatorilor ntructva modificat).

II.2 Evolutia sistemului de operare Windows


Windows a devenit un element indispensabil al celor mai multi dintre noi. Faima, renumele i expansiunea firmei producatoare, Microsoft, s-au datorat n mare masura succesului avut de acest sistem de operare. Daca initial a fost gndit ca o completare la MS-DOS, odata cu aparitia versiunii cu numarul 3, Windows s-a apropiat i mai mult, din punct de vedere al arhitecturii, de un sistem de operare de sine statator. Windows 95 a desavrsit aceasta trecere, el putnd rula fara a fi necesara instalarea unei versiuni de DOS. Principiul pe care se bazeaza sistemul Windows este multitasking-ul, adica rularea programelor n paralel. Sistemul DOS nu permitea executarea cvasi-simultana a mai multe task-uri, fiecare program rulnd la un moment dat n mod exclusiv. Prima versiune de Windows a aparut n noiembrie 1985 i nu consta dect ntr-o interfaa grafica bazata pe ferestre, de unde utilizatorul putea rula cteva programe de baza. Lansata doi ani mai trziu, versiunea 2.0 a adus unele mbunatatiri n privinta interfeei i a 5

Evolutia sistemelor de operare 201 1


facilitat aparitia aplicatiilor provenite de la alti producatori, cum ar procesoarele de texte sau soft-urile de prelucrare de imagini. Totusi, n acea vreme se simtea lipsa unui hardware puternic, care sa faca fata multitasking-ului, procesorul 80286 i mai ales 8088/8086 fiind limitate n acest sens. Abia 386 detine un mecanism complet de multitasking la nivel hardware, capabil sa ruleze aplicatiile grafice cu o viteza buna. De aceea, Microsoft a lansat la scurt timp dupa aparitia lui Windows 2.0 o versiune numita Windows/386, care necesita prezenta unui astfel de procesor i care rula n modul virtual, sustinnd o serie de facilitati suplimentare, de exemplu rularea programelor DOS n fereastra Windows. Aparut n mai 1990, Windows 3.0 aducea o serie de mbunatatiri substantiale, cele mai vizibile fiind la nivelul interfeei cu utilizatorul. Windows 3.0 detinea trei moduri de operare: real, standard i extins. Primul era compatibil cu procesoarele 8088/8086 i nu putea beneficia dect de 640 KB de memorie, oferind un minim de functionalitate. Modul standard era conceput pentru procesoarele 80286 i putea adresa maxim 16 MB RAM, iar limitarile erau relativ puine; de exemplu aplicatiile DOS nu puteau rula concomitent cu altele, cu alte cuvinte
Figure 2: Windows 3.0 aducea o serie de mbunatatiri substantiale, cele mai vizibile fiind la nivelul interfeei cu utilizatorul

multitasking-ul

era

imposibil

cazul

programelor concepute pentru sistemul DOS i care rulau sub Windows. Modul extins

(enhanced) rula n modul protected al procesorului, fiind necesar un CPU 386 sau mai nou. Sistemul putea fi mai bine controlat, de exemplu eliminarea unei aplicatii blocate se facea tastnd simultan Ctrl+Alt+Del. De asemenea, Windows 3.0 a deschis cu adevarat era aplicatiilor grafice, majoritatea soft-urilor fiind concepute n continuare pentru a rula sub Windows. Astfel, au aparut numeroase programe din domeniul grafic sau multimedia, care sau dezvoltat pe masura cresterii puterii hardware-ului. Windows 3.1 a aparut n aprilie 1992, principalele sale noutati fiind eliminarea modului real, fiind asadar necesar un procesor 286 sau 386 i cel puin 1 MB de memorie,

Evolutia sistemelor de operare 201 1


includerea tehnologiei TrueType (font-uri vectoriale) i a ctorva aplicatii multimedia. Evident, la nivelul graficii i al interfeei cu utilizatorul s-au realizat o serie de cosmetizari Lansat la sfrsitul anului 1993, Windows 3.11 for Workgroups aducea, asa cum i spune i numele, o serie de elemente pentru lucrul n retea. Pe lnga acestea, din punct de vedere arhitectural a fost realizat un salt important, prin includerea sistemului de fiiere VFAT. Acesta opera independent de MS-DOS, din acest punct de vedere putnd spune ca WfW 3.11 a fost primul sistem de operare de tip Windows "adevarat", care se putea dispensa de DOS n aceasta privinta. Dezvoltarea lui VFAT a culminat n 1995 cu integrarea sa n Windows 95, ntre timp fiind adus i suportul pentru nume lungi de fiiere. Lansat la 24 august 1995, Windows 95 a fost, conform declaratiilor Microsoft, un sistem de operare veritabil, ceea ce s-a dovedit, tehnic vorbind, complet fals. nsa reclama facuta acestui produs nu a fost inutila, vnzarile lui depasind cu mult asteptarile. Din punct de nou. vedere Elemente al interfeei, cum ar fi Windows 95 era ceva complet taskbar-ul sau butonul Start se pastreaza i n ziua de azi, fiind mult mai intuitive dect vechea interfaa bazata pe Program Manager din Windows 3.x. Dupa cum spuneam, Microsoft a sustinut ca noul Windows este un sistem de operare, ceea ce nu este complet adevarat. Din punct de vedere al utilizatorului, nu mai trebuie
Figure 3: WIndows 95 a fost primul sistem de operare care a introdus meniul Start si bara de stare

cumparata o versiune de DOS, Windows 95 incluznd DOS

7.0. nsa ca arhitectura, el tot pe acest DOS se baza, functiile interne ale acestuia fiind apelate la tot pasul. Daca precedentele variante se bazau aproape exclusiv pe un cod pe 16 biti, Windows 95 era o mixtura ntre 16 i 32 de biti, acest fapt genernd o stabilitate mai scazuta n functionare. ntr-adevar, dac o aplicatie se bloca, existau sanse considerabile ca ntreg sistemul sa "crape". Impedimentul a fost "peticit" odata cu evolutia lui Windows 95 n versiuni mai noi, dar bazate pe acelai cod, eliminarea completa a problemei fiind realizata 7

Evolutia sistemelor de operare 201 1


doar de Windows NT, despre care vom vorbi mai trziu. Cu alte cuvinte, arhitectura lui Windows 95 nu era noua, ci a fost pregatita nca de pe timpul lui Windows for Workgroup 3.11, la care dac adaugam Win32s (o extensie a lui Win 3.x care permitea rularea unui numar limitat de aplicatii pe 32 de biti), obtinem "aproape" un Windows 95 din care lipseau doar elementele de interfaa. Windows 95 OSR2 a fost primul update, adica ceea ce trebuia sa se numeasca Windows 96. n mod curios, Microsoft nu distribuit aceasta versiune dect n regim OEM (OSR=OEM Service Release), deci doar calculatoarele noi cu Windows preinstalat puteau beneficia de aceasta versiune. Cel mai important element adus de OSR2 a fost FAT32, un nou sistem de fiiere, care permitea pe de o parte crearea de partitii mai mari de 2 GB, iar pe de alta parte economisirea de spatiu pe disc prin micsorarea dimensiunii cluster-ului. Aparut (evident) n 1998, Windows 98 a adus printre altele, suport pentru noua (pe atunci) interfaa AGP i pentru portul USB. n 1999 apare Windows 98 SE (Second Edition) care nu a adus nici o schimbare importanta n afara corectiei unui mare numar de bug-uri, iar n 2000 apare Windows Me (Millennium Edition), ultima versiune bazata pe vechiul cod de 16 biti. Noutatile sale privesc partea user-friendly, care n opinia unora a fost dusa la extrem, oblignd utilizatorul sa beneficieze de unele facilitati care poate ca nu l-ar fi interesat. Un exemplu ar fi integrarea System Restore n sistemul de operare, functie care aducea un plus de siguranta dar
Figure 4: Windows Xp era mult mai intuitiv si mai usor de folosit.

folosea un numar mare de resurse i

care nu putea fi complet dezactivata. Windows NT (New Technology) a aparut pentru prima oara n 1993 i se baza pe un cod complet nou, gata sa satisfaca cerintele de stabilitate i performanta ale serverelor. Din start era un sistem complex, destinat administratorilor de retea, fara nici o legatura cu homeuser-ul. Interfata sa, cel puin n versiunile 3.x, era identica cu cea din versiunile standard de Windows 3.x, iar odata cu aparitia lui Windows 95, NT-ul a evoluat n mod paralel, dnd nastere lui Windows NT 4.0, ce semana perfect din exterior cu Windows 95. 8

Evolutia sistemelor de operare 201 1


Anii au trecut i puterea PC-urilor a evoluat. Trebuie spus ca toate versiunile de tip NT consumau mai multe resurse dect echivalentul 9x, mai ales n privinta memoriei RAM. Destinatia sa era clara: firmele foloseau cu succes aceasta versiune, avnd o garantie a stabilitatii, iar serverelor le era dedicata varianta NT Server. Pna n anul 2000, Microsoft a facut eforturi pentru aducerea tehnologiei NT i la nivelul home-user-ului i impunerea unui nou SO n corporatii, mbunatatind compatibilitatea lui NT cu jocurile i extinznd functionalitatea multimedia. Astfel s-a nascut Windows 2000. Noul Windows XP integreaza i o noua protectie anti-piraterie, fiind necesara activarea programului prin Internet sau prin telefon n termen de 30 de zile de la instalare. Deoarece multe optiuni de actualizare sau de comunicare sunt activate implicit, multi utilizatori au criticat compania Microsoft, ca Windows XP trece peste vointa clientului i poate raporta anumite date fara permisiunea sa. A doua afirmatie s-a dovedit falsa, iar dezactivarea optiunilor de auto-conectare la Internet este relativ simpla pentru orice utilizator, cu conditia ca acesta sa fie avertizat. Interfata "prea ncarcata" i plina de efecte copilaresti a strnit iar multe critici, dar i aceasta se poate seta manual, dupa gustul fiecarui utilizator, putndu-se reveni la vechiul stil Win9x n cteva clickuri de mouse.

III. Mac OS
III.1 Scurt istoric
Mac OS (Mac Operating System) este un sistem de operare (SO) produs de firma Apple Inc. (Apple) pentru computerele sale. Lansat n 1984 mpreun cu primele calculatoare de tip Macintosh, Mac OS a fost primul sistem de operare cu succes comercial i bazat pe o interfa grafic cu utilizatorul (Graphic User Interface, GUI). Mac OS, sau Macintosh Operating System, reprezint o serie de sisteme de operare cu interfa grafic, proiectat de firma Apple (nume anterior: Apple Computer) pentru gama sa de computere de tip Macintosh. A fost introdus pentru prima dat la modelul Macintosh 128K n anul 1984. Prin intoducerea sistemului de operare Mac OS, computerele Apple 9
Figure 5: Logo Apple

Evolutia sistemelor de operare 201 1


au devenit mai prietenoase pentru utilizatori dect cele cu sisteme de operare MS-DOS. Termenul Mac OS nu a existat cu adevrat pn cnd a nceput s fie oficial utilizat la mijlocul anilor 1990. De atunci, acest termen a fost folosit pentru a distinge toate aplicaiile sistemul Mac de celelalte sisteme de operare. Primele versiuni erau compatibile doar cu Macintosh-urile bazate pe microprocesorul Motorola 68000, iar versiunile mai noi erau compatibile i cu arhitectura PowerPC. Recent, Mac OS X a devenit compatibil i cu arhitectura Intel x86, care st la baza tuturor PCurilor. Primele SO Machintosh constau din dou elemente software numite System i Finder, fiecare avnd versiunea sa. System 7.5.1 a fost primul care includea logoul Mac OS (o variaie a iconiei de startup a lui Finder - Happy Mac smiley face), iar Mac OS 7.6 a fost primul numit Mac OS. Pn la apariia sistemelor bazate pe microprocesorul PowerPC G3, pri importante ale sistemului de operare erau pstrate n memoria fizic ROM pe placa de baz, scopul fiind evitarea utilizrii cu limitri a spaiului oferit de floppy disk, lund n considerare c primele Mac-uri nu aveau hard disk. Mac OS poate fi divizat n dou categorii de sisteme de operare: 1. Mac OS Classic - sistemul care era livrat mpreun cu primul Macintosh n 1984, inclusiv urmaii si, culminnd cu Mac OS 9. 2. Noul Mac OS X (X este un 10 roman). Mac OS X include elemente

de OpenStep i Mac OS 9. Pentru Mac OS Classic este caracteristic lipsa liniei de comand; el este un SO n ntregime bazat pe interfaa grafic. Cu toate c era uor de utilizat, era criticat pentru single tasking(la primele versiuni) i pentru multitasking cooperativ (n versiunile mai noi, pentru administrarea limitat a memoriei, lipsa memoriei protejate). Iniial Mac OS utiliza sistemul de fiiereMachintosh, un sistem plat - cu un singur nivel de mape. Acesta a fost nlocuit cu un sistem de fiiere ierarhic, care avea un adevrat arbore de mape. Mac OS X este o familie de sisteme de operare cu interfa grafic, proiectate, promovate i vndute de firma Apple, ultima versiune fiind instalat la toate computerele Macintosh livrate n prezent (2007). Spre deosebire de versiunile anterioare, Mac OS X este un sistem de operare multi-user, multitasking, de tip Unix. 10

Evolutia sistemelor de operare 201 1

III.2 Evolutia sistemului de operare Mac OS


Primele sisteme de operare de la Apple, i anume System 1,2,3,4 puteau rula o singura aplicaie odata. System 1.0, 1.1 i 2.0 foloseau un sistem de fiiere plat cu un singur nivel de mape. In System 2.1 a fost introdus un nou sistem de fisiere denumit HFS, care era un sistem de fisiere ierarhic. System 5 a adaugat MultiFinder, o extensie ce lasa sistemul de operare sa ruleze mai multe aplicatii odata. Sistemul folosea un model cooperativ de multitasking ceea ce insemna ca aplicatiilor din spate le oferea putere de calcul atunci cand ele cereau acest lucru. Utilizatorii puteau alege sa nu foloseasca extensia MultiFinder si sa continue sa ruleze o aplicatie pe rand. System 6 a fost o versiune de consolidare, o versiune completa, stabila si de durata. System 7 a fost un upgrade major introducand o reconstructie importanta interfetei, noi aplicatii, imbunatatiri de stabilitate si multe alte functionalitati. Lansarea sistemului a coincis cu linia de calculatoare Macintosh 68040. Probabil cea mai importanta functionalitate a sistemului a fost suportul pentru memoria virtuala care, anterior, a fost disponibil doar ca o extensie la sistem. O alta diferenta majora a fost implementarea multitasking-ului direct in sistem. In System 6 aceasta functionalitate era optionala si putea fi folosita cu ajutorul extensiei MultiFinder. System 7.1 a fost primul sistem care a fost vandut (restul sistemelor fiind oferite gratuit sau la prtul floppy-urilot) si primul sistem care a avut si o ruda Pro care avea niste extra-functionalitati. System 7.5 a introdus un numar mare de noi functionalitati, multe dintre ele fiind bazate pe aplicatii cumparate de Apple si incluse in noul sistem. Incepand cu versiunea 7.6 cei de la Apple au renuntat la numele de System si l-au schimbat in Mac OS pentru a avea un nume mai placut. Mac OS 8 a fost lansat pe data de 26 iulie 1997, la scurt timp dupa ce Steve Jobs s-a intors la companie. Un finder multi-thread era inclus in sistem imbunatatind multi-tasking-ul. Interfata a fost schimbata si a fost introdusa abilitatea de a schimba temele. Apple a vandut 1.2 milioane copii de Mac OS 8 in primele 2 saptamani de la lansare si a ajuns pana la 3 milioane in doar 6 luni. Mac OS 8.1 a introdus o noua versiune a sistemului de fisiere ierarhic, HIFS, denumit HIFS Plus care rezolva unele probleme din versiunile anterioare. Au fost facute si cateva imbunatatiri ale interfetei. Mac OS 8.5 s-a concentrat pe imbunatatirea vitezei si stabilitatii.

11

Evolutia sistemelor de operare 201 1


Mac OS 9.0 a fost lansat pe data de 23 Octombrie 1999. Era o evolutie uriasa de la Mac OS 8.0. Noua versiune a introdus o implementare timpurie a suportului pentru multiutilizatori. Mac OS 9 a imbunatatit gestionarea memoriei si a introdus un tip de update central prin care sistemul isi dadea update. Au fost adaugate si multe tehnologii care erau folosite in Mac OS X pentru a usura tranzitia la noul sistem (Mac OS X). Mai tarziu a fost iontrodus un strat de compatibilitatea ce permitea utilizatorilor sa porneasca un sistem clasic in interiorul noului sistem Mac OS X pentru a rula aplicatii care nu erau inca compatibile. Mac OS X este linia de sisteme de operare dezvoltate si distribuite de Apple, care a urmat dupa sistemul de operare Mac OS Clasic. Noul sistem era bazat pe Unix si a fost dezvoltat prima data de compania NeXT care a fost cumparata de Apple in 1997. Prima versiune a fost Mac OS X Server 1.0, lansata in 1999 care avea elemente de interfata asemanatoare cu cea din sistemele precedente.Versiunea orientata pe utilizatorii normali a fost lansata in Martie 2001 si avea o interfata noua denumita Aqua. De atunci inca sase versiuni, pentru server si utilizatori, au fost lansate. In vara lui 2011 se asteapta ca Mac OS X v10.7 Lion va fi lansat aducand elemente ce sunt populare pe iPad si iPhone cum ar fi Launch Pad si Mission Control. Versiunile de Mac OS X au avut denumiri de felina cu ar fi Leopard sau Tigru.

IV. Linux
IV.1 Scurt istoric
Linux este o copie a sistemului de operare UNIX, care poate rula pe un calculator cu procesor Intel 386 sau mai bun. Linux nu este UNIX, UNIX fiind un software aflat sub copyright (trebuie cumparata o licenta pentru a-l putea utiliza legal). A fost rescris de la zero pentru a elimina necesitatea platii licentei. Totusi el se bazeaza in intregime pe comenzile si "look and feel"-ul UNIX, deci cine stie Linux stie si UNIX si invers. Linux este un sistem multiuser si multitasking, adica mai multi utilizatori pot rula mai multe programe in acelasi timp. 12
Figure 6: Logo Linux

Evolutia sistemelor de operare 201 1


Are suport pentru retea (TCP/IP), Internet, ba chiar este unul dintre cele mai folosite sisteme de operare pentru servere internet si intranet. Linux este sub licenta GPL ceea ce inseamna urmatoarele: este disponibil in cod sursa gratuit. oricine vrea sa aduca modificari, sau sa foloseasca anumite parti este liber sa o faca, dar cu conditia ca produsul nou obtinut sa fie sub aceeasi licenta (adica sa fie gratuit si cu sursele la vedere). In 1991 Linus Torvalds (pe atunci student) a scris prima versiune de Linux. Apoi a facut publice sursele pe internet, si o multime de oameni au inceput sa-i raspunda, sa-i aduca imbunatatiri, noi sugestii, etc. Intre timp acest sistem de operare a devenit complex, au aparut (si mai apar) noi facilitati, iar performanta este remarcabila. In prezent sunt estimati peste 8 milioane de utilizatori Linux, iar nucleul Linuxului are peste 200 de autori. Pe langa acesti 200 de autori ar trebui adaugate cele cateva mii de persoane care testeaza si gasesc buguri.

IV.2 Evolutia sistemului de operare Linux


Linux (pronunat [lnks] n engleza americani [lnks] n Canada i Europa) este o familie de sisteme de operare de tip Unix care folosesc Nucleul Linux (n englez kernel). Linux poate fi instalat pe o varietate larg de hardware, ncepnd cu telefoane mobile, tablete, console video, continund cu calculatoare personale pn la supercomputere. Linux este cunoscut n principal pentru utilizarea sa ca server, n 2009 i se estima o cot de pia ntre 2040%. Cota de piaa de desktop este estimat ntre 1-2% i 4.8%. n ultimii ani, Linux a nceput s devin tot mai popular att datorit unor distribuii precum Ubuntu, openSUSE, Fedora, precum i datorit apariiei netbook-urilor i a noii generaii de telefoane inteligente (n englez smart phone) care ruleaz o versiune embedded de Linux. Uneori mai este ntlnit sub numele de GNU/Linux i este cel mai cunoscut exemplu de colaborare i dezvoltare Software liber sub licen GPL. Termenul Linux se refer i la nucleul Linux, ns n mod uzual este folosit pentru a descrie ntregul sistem de operare pentru calculatoare, compus din nucleul Linux, biblioteci 13

Evolutia sistemelor de operare 201 1


software i diverse unelte. O "distribuie Linux" adaug acestor componente de baz o mare cantitate de programe, organizate n pachete. Folosirea termenului Linux pentru ntreg sistemul, dei foarte rspndit, este contestat de ctre Richard Stallman i Free Software Foundation (autorii Proiectului GNU, ale crui produse sunt incluse n cea mai mare parte din distribuiile Linux). Acetia propun utilizarea termenului GNU/Linux ("GNU i Linux") sau GNU+Linux ("GNU plus Linux"). Nucleul Linux a fost dezvoltat iniial pentru microprocesorul Intel 386, dar n prezent ruleaz pe o mare gam de microprocesoare i arhitecturi de calculatoare. Este folosit pe calculatoare de tip personal, pe supercomputere, dar i pe sisteme ncapsulate (embedded ), cum ar fi unele telefoane mobile sau recordere video. Iniial dezvoltat i utilizat de ctre programatori voluntari, Linux a ctigat suportul industriei IT i al marilor companii ca IBM, Hewlett-Packard, Dell, Sun Microsystems, Google, Novell sau Nokia, i a depit ca folosire versiunile proprietare de Unix. Analitii atribuie succesul sistemului faptului c este independent de furnizor, implementarea are un cost sczut, iar securitatea i fiabilitatea sistemului sunt considerate de ctre specialiti drept foarte bune. Dezvoltarea sistemului a fost nceput de ctre inginerul finlandez Linus Torvalds, care iniial dorea s obin un sistem similar cu Minix, dar fr limitrile acestuia. Linux a fost dezvoltat sub Licena Public General GNU GPL, astfel nct nu numai Linux nsui, dar i codul su surs sunt disponibile tuturor celor interesai. Sistemele Linux includ nucleul, bibliotecile de sistem, bibliotecile de dezvoltare i un numr (de obicei destul de ridicat) de programe utilitare i aplicaii, servere grafice (X), sisteme de ferestre si managere de desktop-uri (KDE, Gnome, Blackbox, Fluxbox, Xfce etc.), browsere web (Firefox, Lynx, Konqueror), aplicaii i suite de aplicaii de birou (OpenOffice.org), software de prelucrare grafic (Gimp), software de configurare, servere de web etc. Instalarea programelor noi se poate face fie prin compilare direct, fie prin intermediul pachetelor, care verific existena i disponibilitatea altor programe necesare pe sistem nainte de a instala noul program. Managerele de pachete moderne asigur descrcarea pachetelor lips necesare (dac este cazul) i instalarea lor automat dintr-un clic. Sistemele moderne Linux au att capaciti multimedia avansate, (grafic 3D accelerat hardware, sunet surround, suport pentru tehnologie bluetooth etc.), ct i suport pentru hardware mai vechi, fiind adaptabile i scalabile n funcie de necesiti. 14

Evolutia sistemelor de operare 201 1


Sistemele de operare bazate pe Linux sunt disponibile n general sub form de "distribuii" (denumite mai rar i "arome"). Unele dintre acestea sunt orientate spre utilizatorul particular, altele ctre servere sau ctre utilizatorii cu calculatoare mai vechi. Cteva din cele mai folosite distribuii de Linux sunt: Ubuntu, un proiect orientat spre utilizatorul obinuit bazat pe Debian GNU/Linux, care a ctigat o mare popularitate prin faptul c este uor de utilizat i configurat, fiind n acelai timp puternic i stabil. Distribuii nrudite: Kubuntu (folosete KDE), Xubuntu (folosete Xfce), Edubuntu (orientat spre aplicaii pentru educaie). n prezent, Ubuntu este cea mai popular distribuie Linux SuSE Linux - o distribuie orientat att spre servere ct i spre staii de lucru i desktopuri, care pune accentul pe uurina n utilizare i configurare. Produs de compania german SuSE, parte a grupului Novell. Fedora (distribuie Linux) - nscut din proiectul Red Hat Linux, dar coninnd exclusiv software liber i disponibil gratuit de pe Internet. Debian GNU/Linux, una din distribuiile cele mai cuprinztoare din Internet, coninnd un numr uria de pachete. Creatorii proiectului au dezvoltat managerul de pachete APT i al pachetele DEB. PCLinuxOS - o distribuie derivat din Mandriva Linux, destinat mediului desktop i care se remarc prin usurina instalrii, fiind adecvat pentru utilizatorii nceptori. Mandriva Linux (denumit anterior Mandrake Linux) - o distribuie uor de utilizat, orientat spre utilizatorii desktop, creat de compania francez Mandriva. Slackware Linux, este una din cele mai vechi distribuii, avnd ca moto "ine (lucrurile) simple". Distribuiei i lipsesc unelte de configurare uoar, dar beneficiaz de vitez mare de rulare, posibilitate a de a fi instalat pe hardware mai vechi i o organizare simpl a sistemului. Gentoo Linux, o distribuie orientat spre performane maxime i destinat utilizatorilor avansai. Distribuia se remarc prin timpul foarte lung necesar instalrii, care necesit de regul compilarea i optimizarea pachetelor pe sistemul pe care se face instalarea (spre deosebire de majoritatea distribuiilor, care instaleaz software precompilat). Acest lucru are ca rezultat ulterior un spor de performan, dar i o configurare mai dificil. Gentoo beneficiaz de un manager de pachete i de sistem foarte avansat denumit portage. 15

Evolutia sistemelor de operare 201 1


Knoppix, o distribuie live care ruleaz direct de pe CD sau DVD, fr a instala nimic pe discul dur, ce poate fi utilizat, printre altele, n cltorii, demonstraii sau pentru diagnosticri de sistem, reparri, recuperri de date etc. RedHat Linux - una din cele mai cunoscute distribuii, n prezent o distribuie comercial orientat exclusiv spre piaa serverelor i spre mediul de afaceri. Este distribuia care a dat natere proiectului Fedora Core. Slax, o distribuie "live" bazat pe Slackware, care poate rula de pe suport optic (CD sau DVD) sau de pe o memorie Flash de 256 MB. NimbleX, o distribuie "live" versatil, produs n Romnia i bazat pe Slackware, care ruleaz direct de pe CD, mediu USB sau chiar i din reea. Distribuia, dei nu ocup mult spaiu, are o interfa grafic puternic i atractiv i include un numr mare de programe pentru navigarea pe Internet, editarea de documente, redare de coninut multimedia etc. TFM/GNU Linux - distribuie de Linux Server i Workstation 100% romneasc, stabil, uor de instalat i care nu necesit cunotine avansate de Linux. Produs de compania TFM Group. Cele mai multe din distribuiile de mai sus pot fi descrcate legal i gratuit de pe siturile respective. Anumite distribuii vnd manuale, sau seturi complete CD/DVD + manuale + suport tehnic + documentaie aferent, iar unele, ca de exemplu Ubuntu, trimit prin pot CD-uri celor interesai, n mod gratuit. Dei exist numeroase distribuii, exist utilizatori care prefer s i construiasc un sistem Linux de la zero, folosind Linux From Scratch. Cea mai nou versiune a nucleului sistemului de operare Linux poate fi descrcat de pe situl oficial http://kernel.org.

16