Sunteți pe pagina 1din 6

Fise

Fisa 1
a.

Obiectiv operational/competenta derivata conform algoritmului lu R. Mager pentru domeniul cognitiv (modelul lui Bloom). Domeniul cognitiv de invatare presupune acumularea de cunostinte, sa stii o anumita

informatie. Astfel, inainte de orice trebuie sa cunoti conceptul (sa il poi numi), apoi sa il inelegi, sa il poi aplica, sa poi analiza, sa fii capabil sa sintetizezi i in final sa evaluezi. In cazul curentilor oceanici un elev trebuie sa cunoasca ce inseamna un curent oceanic, el va primi informatia de la profesor, in acest caz va defini acest fenomen, va identifica pe harta principalii curenti oceanici, va identifica cele doua categorii de curenti (calzi sau reci), va recunoaste factorii care conduc la aparitia lor. In momentul in care elevul isi va insusi informatia, trece de la stadiu de intelegere a informatiei elevul va reusi sa transpuna cu propriile sale cuvinte teoria aparitiei curentilor oceanici si va putea sa aplice ceea ce stie despre acestia in practic putand sa dea un exemplu concret de curent oceanic si sa explice de ce apare un anumit curent intr-o anumita zona. Astfel, elevul o sa aiba capacitatea de a urmari modul de formare si influenta a curentilor oceanici pe glob. Analiza acestui fenomen ii va ajuta la intelegerea si identificarea unor aspecte bune sau rele ale curentilor de oceanici si modul cum influenteaza ei clima globala. La final obiectivul va fi realizat la nivel minim, in cazul in care va sti sa identifice curentii, sa enumere cativa si sa spuna doi, trei factori care duc la aparitia acestora.

b.

Obiectiv operational pentru domeniul afectiv (Modelul lui Krathwohl) La sfarsitul lectiei elevul va sti cauzele infiintarii Uniunii Europene si avantajele pe

care le-a adus acest fapt. Va putea sa deosebeasca din contextul actual atat avantajele cat si dezavantajele, fiind stimulata in acest sens autoeducatia, iar elevii pot fi implicati in dezbateri pentru a-si expune punctele de vedere. Exercitiile practice au rolul de al le dezvolta gandirea afectiva, impusionandu-i sa gaseasca raspunsul la anumite chestiuni. Un exemplu ar fi gasirea unor avantaje si dezavantaje in sprijinul ideii de introducere a monedei unice si la noi in tara, si sa argumenteze ideile pe care le sustine.

Fia 2 a. Dezvoltarea abilitatilor metacognitive Dezvoltarea abilitatile metacognitive ale elevilor (abilitatile), inseamna impulsionarea elevilor de a cunoaste propriile lor cunostinte. In acest fel, profesorul trebuie sa aduca in fata elevilor probleme care sa ii determina sa gaseasca o rezolvare. Astfel, unele probleme de natura geografica pot fi aduse in atentia elevilor prin exemplificarea unor fenomene banale pe care ei sa le asocieze cu fenomene din natura si mai apoi sa incerce sa le explice. Profesorul poate pune urmatoarele tipuri de intrebari: 1. Cu ce fenomen natural de mare intensitate se aseamana valurile produse in cada atunci cand se baga o mana sau se arunca un obiect? 2. Atunci cand fierbe mama mancare, se formeaza aburi si mai apoi picaturi? Cu ce fenomen poate fi asemanat? 3. Cand stai pe un pat supraetajat sus este mai cald? De ce? 4. Energia electrostatica produce fulgerele? Unde mai intalnim descarcari ale acestei energii in viata de zi cu zi? Elevii vor fi impulsionati sa gaseasca raspunsuri facandu-se asocieri cu fenomene care ii inconjoara, dezvoltandu-se in acest fel modul de gandire a fiecarui.
b.

Dezvoltarea diverselor tipuri de inteligenta conform TIM

Sunt 8 tipuri de inteligenta din acest punct de vedere: corporal kinestezica, intrapersonala, interpersonal, verbal-lingvistica, logico-matematica, muzical-ritmica, vizual-spatiala,

naturalista. Teoria Inteligentelor Multiple ne ajuta sa ne cunoastem elevii si din perspectiva aptitudinilor lor, a intereselor pe care le manifesta si ne instrumenteaza in a-i ajuta sa evolueze in mod diferit. Din aceasta perspectiva este important sa schimbam modul in care lucram cu elevii. In cadrul obiectului geografie, mai multe tipuri de inteligenta ar putea fi dezvoltate: corporal kinestezica: prin faptul ca elevii pot fi stimulati sa mearga in drumetii ca sa cunoasca mediul inconjurator mai bine, sau sa fie impulsionati sa practice unele sporturi precum alpinism, inot etc. Inteligenta verbal-lingvistica poate fi dezvoltata in cadrul geografiei prin explicarea unor anumite fenomene din natura prin folosirea unui limbaj mai dezvoltat (stiintific). Un alt timp de inteligenta care este stimulat ar fi cel logic-matematic, care determina explicarea unui fenomen printr-o creare a unui argument logic. Inteligenta vizual-

spatiala este cel mai bine dezvoltata prin lucrul la harta. Inteligenta naturalista permite elevului sa creeze conexiuni si sa retina mult mai usor legaturile ce apar dintre anumite fenomene si cauze. In urma unei ore de geografie un elev ar trebui sa stie indentifice la harta zonele despre care s-a vorbit in decursul unei lectii, sa stie care sunt punctele cardinale, sa poata explica cu propriile cuvinte ce inseamna un anumit fenomen. Exercitii: 1. Ar trebui sa reflecteze la tema: Cum as trai, ce as manca, cu ce m-as imbraca, daca as trai in padurea amazoniana? 2. Descrie schimbarile care apar in Romania daca temperatura medie anuala ar scade cu 5 grade. 3. Sa pregateasca un set de argumente pro si contra reimpartirii din punct de vedere administrativ a Romaniei. 4. Care sunt cauzele formarii curentilor oceanici? Argumentati.
c.

Dezvoltarea gandirii critice a elevilor Gandirea critica presupune a nu lua fiecare idee si informatie primita ca fiind valida, ci

a ii examina implicatiile, a le pune in balanta cu alte puncte de vedere opuse, a construi sisteme de argumente care sa le sprijine i sa le dea consistenta i a lua o pozitie pe baza acestor structuri. In acest caz, un obiectiv ar fi ca elevul sa stie sa analizeze o informatie primita, sa o analizeze si sa aduca propriile argumente pro sau contra acesteia. Un exemplu ar fi dat de capacitatea unui elev de a sustine ideea conform careia aerul se incalzeste sau se raceste in inaltime. El isi va sustine punctul de vedere si va cauta sa dovedeasca daca rationamentul sau este fals sau adevarat. Exercitii: 1. Care este diferenta intre geografia fizica si cea umana? 2. Pe glob ne confruntam cu incalzirea globala sau cu o racire globala? Argumentati-va parerea. 3. Comparati regimul de organizare comunist cu cel democratic.

Fia 3 a. Exemple de tipuri de cunostinte din geografie Cunostintele declarative in cazul in care se analizeaza o harta acestea sunt: analiza, interpretarea, harta, scara, legenda, semne conventionale; cele procedurale se caracterizeaza prin analiza si interpretarea hartii, astfel elevul va analiza elementele matematice ale hartii, va compara elementele pe harta cu alte date obtinute din alte surse de informare, va putea compara (in funtie de tematica hartii) anumite regiuni si va putea explica anumite particularitati regionale etc. Cunostintele procedurale vor consta in o analiza si interpretare corecta a hartii in studiu. Cand trebuie sa analizeze un text stiintific din domeniul geografiei, cunostintele declarative se evidentiaza sub forma capacitatii elevului de a face un rezumat, de a crea o harta mentala, o schema organizatorica cognitiva, coerenta, extrage cuvintele cheie etc.. Cunostintele procedurale constau in capacitatea elevului de a decodifica prin identificarea partilor componente, a cuvintelor necunoscute din text si extragerea lor din dictionar etc.; de a intelege prin analiza definitiilor, a legilor, sublinierea aspectelor importante, crearea unor intrebari pe baza textului si raspunsul acestor etc. si prelucrarea textului prin extragerea din continut a esentialului si reformularea ideilor. Atunci cand un elev va caracteriza invelisul global cunostintele sale declarative vor fi date de concepte precum nveli geografic, eterogenitate, funcionalitate, circuit, relaii, contradicii, autoorganizare, structur,unitate teritorial, mediu geografic, geosistem, sistem geografic, etc. Cunostintele procedurale se bazeaza pe analiza si interpretare, astfel el va sti sa analizeze limitele spatiale ale invelisului geografic si sa explice fomarea acestuia; va sti sa analizeze relieful local, regional, resursele de apa la o scara micro si macro regionala, sisteme de asezari si sa le caracterizeze, iar cunostintele atitudinale presupun analiza si interpretarea subiectului propus spre discutie respectandu-se cerintele date. b. Exemple de concepte si prototipuri pentru diferite teme din geografie Lectie: Relieful vulcanic in Romania Concepte Munti vulcanici Relief vulcanic Lac in crater vulcanic Fenomene vulcanice Prototipuri Calimani crater L. Sfanta Ana Eruptii

Lectie: Fauna globului Concepte Animale din savana Animale din padurea de foioase Animale din desert Animale pe cale de disparitie Prototipuri Zebra, leu, girafa, elefant Urs, cerb Camila Ursul panda

Lectie: Apele oceanice Concepte Oceanele de pe glob Curenti marini Forme de miscare ale apelor oceanice Valuri eoline Prototipuri Artic, Atlantic, Indian, Pacific Curentul Atlanticului de Nord Curentii marini, mareele, valurile Tsunami

Lectie: Relieful oceanic Concepte Dorsale Prototipuri Dorsala medio atlantica, Dorsala

Pacificului de est Gropi Abisale Munti vulcanici (izolati sau in sisteme) Fundul oceanic Groapa Marianelor Insulele Hawaii, Mauna Kea Bazinul Pacific de Sud - Est

Lectie: Relieful de pluviodenudare, forme gravitationale si relieful fluvial Concepte Eroziunea in suprafata Eroziunea prin curenti concentrati Forme gravitationale de relief Prototipuri Areolara, peliculara, laminara Rigole, fagase, ogase, ravene Alunecari de teren, torenti noroiosi, glacisuri Relief fluvial Vai, terase, lunci, campii aluviale, chei, canioane

c. Studiu de caz ilustrativ pentru teoria novici-experti In cadrul unei clase se poate considera ca elevul este novicele, iar profesorul expertul. Atunci cand este in clasele primare sau chiar si in cele gimnaziale elevul este novice, un incepator fara nici o experienta, el va primi reguli generale care il vor ajuta sa-si rezolve temele pentru acasa sau diferite sarcini (el va fi invatat sa se orienteze pe harta si sa caute rauri sau munti). Nimeni nu este specializat si materia predata va fi la fel pentru toti elevii, in acest fel comportamentul este intr-un fel inflexibil pentru ca nu se pot aplica anumite seturi de cunostinte, iar elevul va functiona pe baza spune-mi ce trebuie sa fac si eu o voi face. Cu cat inainteaza in clase, elevul, va incepe sa prinda experienta in ceea ce consta disciplina geografie si va deveni un incepator avansat, adica va cunoaste principiile de baza ale disciplinei si are o experienta in a cunoaste anumite fenomene din situatii reale. Se ajunge la stadiul de competent la nivelul studiilor de licenta, in acest fel practicile pe teren si o aprofundare a teoriilor va face individul constient pe termen lung, va avea o perspectiva asupra propriilor actiuni bazate pe o gandire constienta, abstracta, analitica si ajuta la atingerea unei mai mari eficiente si organizari. Stadiul de expert se ajunge la finalul ciclului de licenta si la ciclul de master si in cazul in care este implicat si intr-un loc de munca specific, astfel el va percepe si intelege situatiile din teren ca un tot unitar cu relatiile care se stabilesc intre fenomene. Intelegerea mai completa ca determina luarea unor decizii corecte (daca individul lucreaza in planificare teritoriala si vrea sa construiasca o casa pe malul unui parau, la munte, daca vede o piatra mare mobila acolo unde vrea sa construiasca va sti ca este un loc nefavorabil, zona fiind vulnerabila la inundatie). Va invata din experienta la ce sa se astepte de la anumite situatii. Cu cat omul se va specializa trecand la un observator detasat, are acum performante foarte mari si sunt competenti pe domeniul pe care profeseaza. Iar experienta in domeniu capatata prin munca si exercitiu l-a ajutat sa nu se mai bazeze pe principii si reguli pentru a intelege anumite situatii sau sa le determine ci sa gandeasca critic, flexibil motivandu-l mereu sa gaseasca noi solutii de rezolvare a unor probleme.