Sunteți pe pagina 1din 22

Universitatea din Bucuresti

PLAN ARTICOL (analiza comparativa)

Analiza geodemografica a statelor Croatia si El Salvador


Analiza geodemografica a statelor Croatia si El Salvador

Rezumat

Analiza geodemografica a statelor Croatia si El Salvador urmareste sa compare cele doua


state diferite ca si dezvoltare economica utilizand date referitoare la densitatea populatiei,
dinamica numarului de locuitori, structura acesteia pe diferite criterii si dezvoltarea umana
pentru perioada 1970-2025 (respectiv 1970-2000 pentru piramidele varstelor).

Cuvinte cheie

Populatie, dinamica populatiei, structura populatiei, statele Croatia si El Salvador.

Metodologie

Graficul reprezinta metoda cea mai des intalnita deoarece este concisa, usor de interpretat si
usor de alcatuit. Prezinta o imagine de ansamblu a ceea ce urmeaza a fi analizat si permit
analizarea mult mai usoara a problemelor dezbatute. De asemenea ne putem da seama mai
usor de amplitutidinea fenomenelor precum si de variatiile sau constanta acestora.

Graficele prezente in acest articol sunt:

Graficul evolutiei numarului de locuitori, densitatii populatiei, natalitatii, mortalitatii, sporului


natural, sperantei de viata la nastere.

Tabelele sunt formate din randuri si coloane. In cazul de fata tabelele au 3 coloane si de la 12
la 25 coloane.

Tabele: Mortalitatea juvenila (sub 5 ani), fertilitatea, migratia, somajul.

Piramida este un instrument fundamental in analiza structurii populatiei pe varste si sexe, cu o


deosebita importanta descriptiva si analitica. Ea ne arata proportiile dintre efectivele pe sexe,
varste si grupe de varsta, oglindind, astfel „istoria” unei populatii. Cu ajutorul ei putem
aprecia efectele unor fenomene ca: deficitul de nasteri din timpul razboaielor, pierderile
datorate razboaielor, consecintele proceselor de imbatranire demografica, de reintinerire
demografica, migratorii. Ne sunt infatisate cu claritate surplusul si minusul de populatie
masculina si feminina la anumite varste. Forma ei la un moment dat este rezultatul evolutiei
de lunga durata a variabilelor demografice ce afecteaza numarul populatiei (natalitate,
mortalitate, migratie).

Datele pentru piramida au fost extrase de pe pagina http://esa.un.org/unpp/ panel 2, population


by five-year age group and sex pentru cele doua tari intre anii 1970-2000.

Grafice placinta: Structura etnica, structura religioasa, structura lingvistica.


Datele pentru grafice, tabele si piramida au fost luate de pe http://esa.un.org/unpp/, din
programul „Key indicator of the labour market” sau KILM si de pe site-ul
https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/hr.html.

Introducere

Croatia

Pamanturile Croatiei de astazi au apartinut pana aproape de Primul Razboi Mondial


Imperiului Austro Ungar. In 1918 croatii, serbii si slovenii au format un regat cunoscut dupa
1929 ca Iugoslavia, urmand ca dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial sa devina un stat
comunist sub conducerea autoritarului maior Tito. Desi Croatia si-a declarat independenta fata
de Iugoslavia in 1991, au trecut 4 ani de conflicte sporadice, dar dese pana ca armata Serbiei
sa paraseasca tara, de acum independenta, Croatia. Este o tara in Europa Centrala situata intre
Slovenia, Ungaria, Bosnia si Hertegovina, Serbia si Muntenegru si are iesire la Marea
Adriatica.

Fig. 1 Harta Europei

Ca marime este un stat mic cu un total de 56.542 km² din care 56.414 km² uscat si 128 km²
iesire la mare. Granitele tarii se intind pe 1.982 km.

Relief: - Câmpii, lacuri dealuri în N - NE (Croaţia Centrală si Slavonia parte din Campia
Panoniei); munţi împăduriţi (Lika, Gorski Kotar, Alpii Dinarici); litoralul stâncos al Marii
Adriatice (Istria, Dalmatia).

Clima este temperat-continentală în N şi E, mediteraneană pe coastă şi montană în zona


centrală şi sudică.
Populatia Croatiei este de 4.489.409 locuitori (estimata in anul 2009), structurata astfel:

0-14 ani: 15.6% (barbati 358,360/femei 340,098);

15-64 ani: 67.5% (barbati 1,506,364/femei 1,522,789);

65 ani si peste: 17% (barbati 295,960/femei 465,838). Varsta medie in acesta tara este de 41
ani, 39.1 varsta medie la barbati si 42.8 la femei (estimat 2008) si rata de crestere a populatiei
este estimata in anul 2009 la -0.052%.

Economia Croatiei, candva una dintre cele mai bogate republici ale Iugoslaviei a suferit o
cadere dureroasa in cursul razboiului dintre 1991-1995 si a ratat primele valuri de investitii in
Europa Centrala si de Est ce au urmat caderii Zidului Berlinului. Totusi, din 2000 economia
tarii a inceput sa se inbunatateasca incet, cu cresteri moderate dar sigure ale PIB-ului intre 4%
si 6% conduse de destinderea turismului si cumpararea pe credite. Serviciile constituie ramura
cea mai dezvoltata cu un procent de 61.4%.

El Salvador

Tara si-a obtinut independenta fata de Spania in 1821 si fata de Federatia Americana in 1839.
Un razboi civil de 12 ani, care a costat aproximativ 75.000 de vieti, a fost incheiat in 1992
atunci cand guvernul si rebelii de stanga au semnat un tratat care prevedea reforme militare si
politice. Este marginita de Oceanul Pacific si de Guatemala in V si Honduras in N si E.
Suprafata statului este de doar 21, 040 km² ( de aproximativ 2.5 ori mai mica decat cea a
Croatie).

Figura nr. 2 Harta Americii Centrale si a Caraibelor

Relieful este reprezentat de munti, platouri centrale si relief de coasta iar clima este tropicala
cu sezonele secetos si ploios, si temperata in zonele inalte.
Populatia El Salvadorului este de 7.185.218 locuitori (estimata in 2009) structurata astfel:

0-14 ani: 35.4% (barbati 1.299.608/femei 1.245.617)

15-64 ani: 59.3% (barbati 2.033.423/femei 2.225.810)

65 ani si peste: 5.3% (barbati 166.224/femei 214.536). Varsta medie este de 22.5 ani, barbati
21.3 ani, femei 23.6 ani si rata de crestere a populatiei este estimata la 1.656%.

Economia: In conformitate cu declaratiile IMF si CIA World Factbook este a treia mare
economie din regiune, cu toate acestea tara in curs de dezvoltare este incadrata in topul celor
mai sarace 10 tari din America Latina din pricina pierderilor de pe urma dezastrelor naturale
ca uragane sau cutremure. Economia este bazata pe servicii cu o pondere de 58%.

Analiza demografica a statelor

1. Evolutia numarului de locuitori

Analizand graficul evolutiei numarului de locuitori putem observa o diferenta demografica


evidenta intre cele doua state, diferenta incepand odata cu cresterea numarului de locuitori in
El Salvador, fenomen ce poate fi considerat o explozie demografica. Astfel de la o populatie
de 3.742 locuitori, cifra inregistrata in anul 1970 se ajunge treptat la o populatie aproape
dubla ca numar, de 6.194 in 2010, preconizandu-se o crestere a acesteia de pana la 6.895 in
anul 2025. Pe de alta parte Croatia cu o populatie de 4.169 de locuitori in anul 1970, cifra nu
cu mult mai mare fata de cazul El Salvadorului, are o rata de crestere stabila pana in anul
1995, urmand ca din anul 2000, dupa cum putem observa linia albastra de pe grafic, acesta sa
scada, ajungandu-se la o cifra estimativa de 4.254 de locuitori in 2025.

Figura nr.3 Evolutia numarului de locuitori in statele Croatia si El Salvador


2.Densitatea populatiei

In acest grafic observam o mare diferenta de densitate intre cele doua tari, Croatia avand o
densitate stabila, inregistrandu-se valori de 74 locuitori pe km² in 1970, cu o usoara crestere in
intervalul 1990-2000, urmata de o scadere pana in anul 2025 de pana la 75 locuitori pe km²,
aproximativ la fel ca in anul 1970, iar la polul opus El Salvador cu o densitate in continua
crestere de la 178 locuitori pe km² in 1970 la 328 locuitori in anul 2025, cifra ce devanseaza
cu mult asteptarile Croatiei. Trebuie insa specificat un factor foarte important, ce influenteaza
valorile ridicate din El Salvador si anume suprafata acestuia, de doar 21, 040 km² ( de
aproximativ 2.5 ori mai mica decat cea a Croatie), aspect ce influenteaza considerabil evolutia
densitatii, si de asemenea un alt factor important il reprezinta numarul crescut de locuitori al
acestei tari mici.

Figura nr.4 Evolutia densitatii populatiei in statele Croatia si El Salvador

3.Dinamica populatiei

3.1. Natalitatea

Gradul de dezvoltare economica, conditiile de viata, mentalitatea colectiva cat si gradul de


educare au o influenta directa asupra natalitatii, constatandu-se o relatie invers proportionala
intre acestea astfel: cu cat nivelul de trai este mai ridicat, cu atat rata natalitatii este mai
redusa. Astfel in Croatia a scazut usor si constant de la valoarea de 15 in anii 1970-1975 la
valori de 9.6 intre anii 2005-2010, ramand pe acesta cale descendenta si in anii urmatori,
acesta fiind cazul tarii dezvoltate, iar in El Salvador natalitatea a scazut si ea mai abrupt, dar
de la valori mult mai mari, de 41.9 in 1970, ajungand aproape de valorile pe care Croatia le
inregistra in anii 1970-1975 de abia in anul 2025. Prin urmare constatam ca desi ambele tari
sunt reprezentate de curbe descendente, tot ramane o mare diferenta de natalitati.
Figura nr. 5 Evolutia natalitatii in statele Croatia si El Salvador

3.2. Mortalitatea

Mortalitatea depinde de mai multi factori cum ar fi calitatea serviciilor medicale,


infrastructura si echpamentele sanitare, conflicte armate sau fenomenul de imbatranire a
populatiei. In cazul de fata mortalitatea este mai crescuta in cazul Croatiei, putandu-se
observa un fenomen de interschimbare a valorilor astfel: in 1970 Croatia inregistra o
mortalitate de 10.5/1000 locuitori, iar El Salvador 12.3/1000 locuitori. In 2025 se astepta un
grad de mortalitate in Croatia de 12.7/1000 de locuitori, iar in El Salvador de 7.1, mai mica
intradevar decat cea din Croatia, dar dupa cum observam foarte clar din diagrama, rata
mortalitatii este mult mai mare si pe o panta clar ascendenta in Croatia, in special din cauza
fenomenului de imbatranire a populatiei.
Figura nr. 6 Evolutia mortalitatii in statele Croatia si El Salvador

3.3. Sporul natural

Sporul natural reprezinta diferenta dintre nivelul natalitatii si cel al mortalitatii. Sporul natural
poate fi pozitiv, atunci cand numarul nascutilor este mai mare decat numarul decedatilor si
negativ daca numarul decedatilor devine mai mare decat cel al nascutilor. Croatia este una
dintre tarile cu spor natural negativ, numarul nascutilor depasindu-l pe cel al decedatilor
incepand cu anul 1995 pana in acel moment avand un spor natural de maxim 0.66%
inregistrat intre anii 1990-1995, ca urmare a proclamarii independentei si a incetarii
conflictelor armate si a retragerii armatei sarbe. Sporul natural in acesta tara este negativ, pe
fondul dezvoltarii economice din ultimii ani, si desi a scazut de la valoarea de -0.71% la 0.15
in 2005-2010, analistii prevad o noua scadere pana in anul 2025. El Salvador este o tara cu
spor natural pozitiv, desi nu la nivel ridicat. Sporul natural a scazut de la 2.48% intre 1970-
1975 la 0.44% in 2005-2010 si se prevede o noua crestere, usoara, pana in anul 2025, de pana
la 0.82%.
Figura nr. 7 Evolutia sporului natural in statele Croatia si El Salvador

3.4. Mortalitatea juvenila

Analiza tabelului ratei mortalitii juvenile arata o diferenta considerabil intre cele doua tari,
diferenta data de dezvoltarea economica, starea sistemul sanitar, conflicte armate sau dezastre
naturale. Croatia are o rata destul de mica de decese, ce ramane aproximativ constanta din
1995, cand s-au inregistrat 8 morti, si pana in 2025 cand se crede ca se va ajunge la 6, diferita
cum spuneam de El Salvador, care in anul 1995 a inregistrat 37 de morti sub 5 ani, dar in
acest caz, in urma dezvoltarii sistemului medical, si al incetarii conflictului armat are o rata in
continua scadere.

Tabel nr.1 Rata mortalitatii juvenile in statele Croatia si El Salvador

Anii Croatia El Salvador


1995-2000 8 37
2000-2005 8 30
2005-2010 8 26
2010-2015 7 24
2015-2020 7 22
2020-2025 6 20
Sursa: htpp://esa.un.org/unpp

3.5. Fertilitatea

Fertilitatea se refera la populatia ce participa direct la procesul de reproducere, si anume la


populatia feminina de varsta fertila, considerata a fi intre 15 si 49 de ani. Fertilitatea se
exprima in copii/femeie si din tabelul ratei fertilitatii deducem ca Croatia este o tara cu
fertilitate scazuta, constanta, specifica tarilor dezvoltate si El Salvador are o rata de fertilitate
destul de ridicata, dar in continua scadere, una chiar evidenta, astfel s-a ajuns de la o fertilitate
de 5.95 copii/femeie la 2.35 copii/femeie la ora actuala iar procentele sunt in continua
scadere. Fertilitatea este influentata de descoperirea si raspandirea tehnicilor si mijloacelor
contraceptive si de legislatia privitoare la avort, favorabila in multe tari, mai ales dezvoltate.

Tabel nr.2 Rata fertilitatii in statele Croatia si El Salvador

Anii Croatia El Salvador


1970-1975 1.96 5.95
1975-1980 2.02 5.46
1980-1985 1.96 4.80
1985-1990 1.84 4.20
1990-1995 1.52 3.73
1995-2000 1.54 3.30
2000-2005 1.36 2.60
2005-2010 1.42 2.35
2010-2015 1.49 2.22
2015-2020 1.54 2.13
2020-2025 1.59 2.11
Sursa: htpp://esa.un.org/unpp

3.6. Speranta de viata la nastere

Speranta de viata la nastere are in majoritatea cazurilor valori mai ridicate la femei. In cazul
tarilor analizate de noi, vom vedea care e diferenta dintre speranta de viata pe ambele sexe,
astfel: diagrama arata faptul ca ambele tari au curbe ascendente, cu valori in continua crestere
din 1970 cand speranta de viata in Croatia era de 69.6 ani iar in El Salvador era mai scazuta,
si anume de 57.1% pana in zilele noaste, de 76.2 ani in cazul Croatiei si 71.4 in cazul tarii din
America Latina.

Figura nr.8 Speranta de viata la nastere in statele Croatia si El Salvador


3.7. Migratiile

Tabel nr. 3 Rata migratiilor in statele Croatia si El Salvador

Anii Croatia El Salvador


1970-1975 -0.0 -4.9
1975-1980 0.5 -8.7
1980-1985 1.2 -10.5
1985-1990 0.3 -11.2
1990-1995 6.6 -9.0
1995-2000 -7.0 -13.2
2000-2005 -0.6 -11.3
2005-2010 0.5 -9.1
2010-2015 0.5 -7.1
2015-2020 0.5 -5.2
2020-2025 0.5 -3.2
Sursa: htpp://esa.un.org/unpp

In prezent fenomenul migrationist in Croatia s-a stabilizat, pe fondul cresterii pana la valori
pozitive a acestuia. Evolutia lui de-alungul timpului este una in continua crestere din 1970 de
la 0 migranti/ o mie de locuitori pana la 6.6 migranti/o mie de locuitori in perioada 1990-
1995, perioada in care Croatia se afla in plina dezvoltare economica, fapt ce a atras atatia
migranti si a faptului ca a devenit un loc atractiv pentru migranti, turisti, muncitori cu
contracte pe termen scurt sau lung, urmat de o scadere pana la nivelul negativ de -7migranti/o
mie de locuitori, pe fondul implementarii unor politici mai ristrictive, iar apoi restabilindu-se
in 2000-2005 la valori mai aproapiate de 0, si anume -0.6, urmate in prezent de o pozitivitate
usoara a acestuia, ce se pare ca va ramane constanta si pe viitor. Despre El Salvador nu putem
spune decat ca rata migratiilor a fost si va fi negativa, cu cresteri considerabile, ascendente,
din 1970 cand rata migratiilor a scazut de la -4.9 migranti/o mie de locuitori la cea mai
scazuta valoare negativa inregistrata intre anii 1995-2000 cand a atins -13.2, pe fondul
dezvoltarii economice puternice a statelor dinprejur sau a politicilor favorabile a SUA si
Canada, moment in care multe persoane au emigrat. Aceasta situatie pare ca incepe sa se
schimbe, odata cu inceperea dezvoltarii El Salvadorului, mai ales a turismului si a serviciilor.
Pe scurt putem spune ca El Salvador este o tara din care se emigreaza considerabil, Croatia
gasindu-se la polul opus, in bataia dinamicii migrationiste incluzand turismul, migratii
tranzitorii, migratii sezoniere sau de lunga durata a muncitorilor sau a traficantilor de
persoane.

4. Structura populatiei

4.1. Structura populatiei pe grupe de varste si sexe

Analizand piramida varstelor pentru Croatia deducem principalele schimbari survenite


dealungul a 30 de ani, schimbari datorate fluctuatilor natalitatii, mortalitatii, raportului dintre
populatia feminina si masculina si a sperantei de viata. In 1970 piramida este sub forma
modelului frunza de stejar, natalitatea inregistrand o scadere iar populatia are tendinta de
imbatranire. Se poate observa la varstele de 25-29 si 50-54 un deficit de nasteri sau o
mortalitate crescuta datorata conflictelor armate. In 2000 piramida varstelor pentru Croatia ia
forma unei urne caracteristica tarilor dezvoltate cu natalitate in scadere si longevitate mare,
aratand fenomenul de imbatranire a populatiei.

El Salvador pe de alta parte este un stat cu o populatie tanara cu natalitate si mortalitate mare,
un stat in curs de dezvoltare. Observam de altfel ca modelul triunghi persista si in anul 2000,
crescand fata de 1970 doar speranta de viata.

Figura nr.9 Piramida varstelor in statul Croatia in anul 1970


Figura nr. 10 Piramida varstelor in statul Croatia in anul 2000

Figura nr. 11 Piramida varstelor in statul El Salvador in anul 1970


Figura nr. 12 Piramida varstelor in statul El Salvodor in anul 2000

4.2. Structura socio-economica a populatiei

Figura nr. 13 Structura socio-economica in Croatia in anii 1996, 2005


Ramura cea mai dezvoltata in Croatia este cea tertiara, a serviciilor, ea continuand sa se
dezvolte puternic din anul 1996, cand acesta ocupa 50.9% din totalul industriei, pana in anul
2005 cand turismul si serviciile au crescut pana la 54%.

Figura nr.14 Structura socio-economica in El Salvador in anii 1980, 2004

In El Salvador putem observa cam aceeasi dezvoltare a industriei tertiare, care in 1980 era in
competitie cu agricultura, inregistrandu-se o diferenta relativ mica, de la 37.5% in cazul
agriculturii la 41.5% in cazul serviciilor. In timp, mai exact pana in anul 2004, sectorul
serviciilor s-a dezvoltat treptat si armonios pana la valoarea de 57.2% succedand astfel ramura
primara ce in acest an inregistreaza o valoare foarte scazuta, de 19.1%.

4.2.1. Rata somajului

Rata somajului in Croatia este destul de mare, o rata a somajului incapatanata, dupa cum o
descriu cei de la CIA factbook, concentrata cel mai mult in zonele din nordul tarii, zone atinse
cel mai mult de razboi. La aceasta rata ridicata au contribuit de asemenea si migratiile
abundente din anii 1990-1995, migratii ce au fost inabusite intr-un final de politicile
guvernului de la acel timp. Putem observa ca desi datele pentru anii 1986-1995 lipsesc, rata
somajului in Croatia o depaseste considerabil pe cea din El Salvador dupa cum arata datele
din 1986-1995 si continua sa creasca fata de acesta pana in 2006 cand putem observa
diferenta de 4.56% dintre valoarea crescuta, dar totusi in continua scadere, inregistrata in
Croatia, si valoarea in scadere de 6.57% inregistrata in El Salvador.
Tabelul nr.4 Rata somajului in tarile Croatia si El Salvador

Anii Croatia El Salvador


1986 - 7,900000095
1988 - 9,399999619
1989 - 8,399999619
1990 - 9,960000038
1991 - 7,53000021
1992 - 7,900000095
1993 - 9,93999958
1994 - 7,670000076
1995 - 7,639999866
1996 10 7,670000076
1997 9,899999619 7,960000038
1998 11,02000046 7,300000191
1999 13,5 6,960000038
2000 16,10000038 7
2001 20,45000076 7
2002 - 6,21999979
2003 14,25 6,909999847
2004 13,77000046 6,78000021
2005 12,71000004 -
2006 11,13000011 6,570000172
2007 9,569999695 -
Sursa: KILM 5th Edition

4.3. Structura pe medii urban-rural

In ceea ce priveste Croatia structura pe medii urban rural s-a interschimbat din 1970 prin
urbanizarea tot mai accentuata, populatia schimbandu-si domiciliul din zonele rurale catre
concentratiile urbane, astfel ajungandu-se de la un numar de 1.676 locuitori ai zonei urbane in
1970 si 2.493 de locuitori ai zonei rurale in acelasi ani la o inversare pana in 2025 astfel incat
zona urbana va avea 2.735 locuitori si cea rurala, in descrestere, doar 1.538.

Privitor la modificarea structurii pe medii urban rural in El Salvador putem spune ca situatia
nu are o amploare atat de mare, observand ca mediul rural s-a dezvoltat continuu, si putin
progresiv din 1970 si pana in 2025, avnd valori in jurul cifrei de 2.400 locuitori, fata de cel
urban care intr-adevar a avut o dezvoltare progresiva mai accentuata, ajungand de la circa
1.418 in anul 1970 la o populatie de 4.378 in zilele noastre, prevazandu-se o crestere continua
si semnificativa pana in anul 2025.
Figura nr. 15 Structura pe medii urban-rural in Croatia

Figura nr. 16 Structura pe medii urban-rural in El Salvador

4.4 Structura socio-culturala

4.4.1. Structura etnica

Croatia: croati 89.6%, serbi 4.5%, altele 5.9% (Incluzand bosnieci, ungari, sloveni, cehi si
rromi) (recensamant 2001)

El Salvador: mestizo 90%, albi 9%, amerindieni 1%


Figura nr. 17 Structura etnica a Croatiei

Figura nr.18 Structura etnica a statului El Salvador

4.4.2. Structura religioasa

Croatia: romano-catolica 87.8%, ortodoxa 4.4%, alte religii crestine 0.4%, musulmana 1.3%,
altele si nespecificate 0.9%, niciuna 5.2% (recensamant 2001)

El Salvador: romano-catolica 57.1%, protestanti 21.2%, martorii lui Iehova 1.9%, mormoni
0.7%, alte religii 2.3%, atei 16.8% (recensamant 2003)
Figura nr. 19 Structura religioasa a Croatiei

Figura nr. 20 Structura religioasa a statului El Salvador

4.4.3. Structura lingvistica

Croatia: croata 96.1%, sarba 1%, altele 2.9% (incluzand italiana, ungara, ceha, slovaca si
germana)

El Salvador: spaniola 99%, nahua 1% (intalnita printre amerindieni)


Figura nr. 21 Structura lingvistica a Croatiei

Figura nr. 22 Structura lingvistica a statului El Salvador

5. Dezvoltare umana

Tabelul nr. 5 Indicele de dezvoltare umana pentru statele Croatia si El Salvador

Ani Croatia El Salvador


1980 - 0.57
1985 - 0.58
1990 0.81 0.65
1995 0.80 0.68
2000 0.83 0.70
2005 0.85 0.74
2006 0.86 0.74
Sursa: http://hdr.undp.org/external/flash/hdi_map/hdi.html
„Indicatorii care stau la baza calcularii indicelui de dezvoltare umana sunt speranta de viata la
nastere, gradul de alfabetizare si gradul de cuprindere in invatamant, precum si P.I.B./locuitor
si calculat la paritatea nivelului de cumparare ca masura a standardului de viata’’, astfel se
defineste indicele. Deci pentru a avea un IDU bun, statul trebuie sa aiba o economie
dezvoltata, sa aiba o speranta de viata la nastere cat mai ridicata si un sistem educational bine
pus la punct. Din cele analizate in tabelul numarul 5, observam ca in cazul Croatiei IDU este
relativ mare si in continua ascensiune, cea ce denota o economie dezvoltata, o speranta de
viata la nastere ridicata, si anume de 76.2 ani, un sistem educativ organizat, gradul de
alfabetizare fiind de 98.1% (persoanele de si peste 15 ani care pot scrie si citi) iar cheltuielile
pentru educatie insusind 4.5% din PIB.

Nici statul El Salvador nu este mai prejos, IDU avand valori bune, si, mai ales in continua
crestere, datorita dezvoltarii economice, a cresterii sperantei de viata, acum de 71.4 ani si a
dezvoltarii educatiei, gradul de alfabetizare, de 80.2%, masurat insa pentru acesta tara de la 10
ani, este unul ridicat fata de alte tari vecine si este deasemenea in continua crestere, bugetul
alocat in anul 2006 pentru educatie reprezantand 3.1% din PIB.

Concluzii

In lucrarea de fata s-a analizat comparativ situatia demografica a statelor Croatia, stat
dezvoltat, si El Salvador, stat in curs de dezvoltare. Cele doua state se regasesc in categorii
demografice diferite, spre exemplu in ceea ce priveste dinamica populatiei ce inregistreaza
valori distincte. Cehia are pe de o parte natalitate si mortalitate in continua scadere, spre
deosebire de El Salvador cu natalitate si mortalitate mare, avand fata de Croatia o populatie
mai tanara, dar o speranta de viata la nastere mai mica, datorate conditiilor economice si al
frecventei bolilor cu grad de risc ridicat.

Feritilitatea, desi in continua scadere in El Salvador este inca ridicata, fata de valorile
constante intalnite in Croatia, mortalitatea juvenila fiind deasemenea crescuta in cazul statului
El Salvador.

Prin analiza structurii populatiei, prin intermediul piramidei varstelor observam o populatie
supusa fenomenului de imbatranire si o natalitate mica in Croatia, si o populatie tanara, cu
natalitate si mortalitate mare in statul El Salvador.

Situate pe continente diferite cele doua tari din America Latina si Europa au caracteristici
comune doar in ceea ce priveste structura religioasa.
Bibliografie:

Erdeli, G., Dumitrache, L. (2001), Geografia populatiei, Editura Corint

http://www.esa.un.org

http://esa.un.org/unup

http://hdr.undp.org/external/flash/hdi_map/hdi.html

https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/hr.html

https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/es.html

www.wikipedia.ro

http://www.iom.int/jahia/Jahia/activities/europe/south-eastern-europe/croatia

S-ar putea să vă placă și