Sunteți pe pagina 1din 13

Grile Endodontie - Anul 5

Etichete: Anul 5, Endodontie

1. Precizai care sunt cauzele parodontale care pot da afeciuni pulpare: A. inflamaia parodoniului marginal cu pungi B. tratamente chirurgicale ale bolii parodontale C. tratament medicamentos al bolii parodontale D. predispoziia la carie E. pH-ul salivar 2. Precizai care sunt cile de comunicare ntre parodoniul marginal i pulp: A. ligamentele alveolo dentare B. canalicule laterale C. cementul acelular D. canaluculele accesorii E. apexul dinilor 3. Precizai care sunt indicaiile obturaiei armate: A. rezolvarea unor situaii clinice fr ajutorul laboratorului B. cnd dintele are distrus coroana n ntregime C. cnd dintele are pereii coronari restani subiri i fragili D. pentru refacerea coroanei \n vederea lefuirii i obinerii bontului pentru microp roteze E. la pacieni cu activitate curioas crescut 4. Cum se face alegerea pivoturilor prefabricate, intraradiculare? A. s nu fie mai gros de 1/2 din grosimea rdcinii B. s fie mai gros de 1/2 din grosimea rdcinii C. s ptrund cel puin 2/3 din lungimea rdcinii D. s fie mai lung ca poriunea coronar E. pivotul s nu fie rigid
5. Precizai mijloacele de prevenire a nghiirii acelor n timpul tratamentelor endodontice: A .aezarea pacientului n poziie culcat pe fotoliu B. izolarea cu diga C. izolarea cu rulouri de vat i aspirator D. folosirea cu precdere a instrumentarului mecanic E. folosirea unor ace de canal cu lnior i inel pe degetul operatorului .

Precizai care sunt cauzele ce pot determina apariia de ci false radiculare: A. forarea cu ace tip K pentru desfiinarea pragurilor B. folosirea de ace manuale n locul celor acionate mecanic C. prezena dentinei alterate n cantitate mare D. folosirea de ace tip K prea groase E. deschiderea prea mare a camerei pulpare. 7. Precizai care sunt factorii locali care pot determina rezorbia radicular A. obturaiile ocluzale de amalgam B. traumatismele dentare C. presiunea exercitat de dinii inclui D. predispoziia la carie E. tumorile sau chisturile de maxilar
6.

8. Precizai care sunt formele clinice de rezorbie radicular: A. rezorbie extern B. rezorbie seroas

C. rezorbie intern D. rezorbie presinala E. rezorbie idiopatica 9. Precizai ce caracterizeaz rezorbia radicular presinala: A. pulpa este implicat de la nceput n rezorbie B. pulpa nu este implicat (cel puin la nceput) n rezorbie C. rezorbia tinde s se opreasc arunci cnd cauza a fost ndeprtat D. rezorbia nu se oprete chiar dac s-a ndeprtat cauza E. rezorbia are caracter inflamator 10. Precizati care dintre factorii de mai jos provoaca abfractia: A. forte ocluzale excesive, V si O B. flexiuni produse la nivel cervical care dezintegreaza si elibereaza cristale minerale C. refluxul gastric D. fatetele de uzura ocluzale E. predispozitie la carie 11. Care sunt condiiile necesare pentru realizarea unei obturaii armate ? A. tratarea si obturarea corecta a canalului radicular B. rdcina sa aibe implantare buna C. sa nu existe leziuni in parodontiul apical D. dintele sa aibe o obturatie coronara buna E. sa nu aibe leziuni ale parodontiului marginal 12. Precizai care sunt avantajele pivoturilor prefabricate intraradiculare A. Se aplica uor B. tehnica simpla C. pot fi folosite la pluriradiculari cand nu exista paralelism D. se pot ndeprta uor E. sunt maleabile 13. Precizai care sunt dezavantajele pivoturilor prefabricate intraradiculare A. pivotul ocupa toata cavitatea radicular B. au o rezistenta mai mica ca cele turnate C. poriunea coronara nu este adaptata pierderii de substana D. sunt flexibile E. nu pot fi folosite la dinii cu canale divergente 14. Precizai ce reguli trebuiesc respectate in pregtirea canalului in vederea unei obturaii armate: A. trebuie dezobturat mai mult de 2/3 din lungime B. Trebuie dezobturat 2/3 din grosime C. Se dezobtureaza pana la apex D. Se dezobtureaza pe 2/3 din lungime E. Se dezobtureaza 1/2 din grosime 15. Precizati care dintre factorii de mai jos pot influenta corectitudinea interpretarii unei radiografii dentare retroalveolare: A. vecinatatea unor formatiuni anatomice cavitare. B. prezenta unor ingrosari ale partilor moi C. modificari ale incidentei radiografiei D. calitatea filmului E. demineralizarea osoasa sa fie mai mica de 30%.

16. Precizati care sunt accidentele care pot apare in montarea pivoturilor parapulpare prefabricate: A. deschiderea camerei pulpare B. fractura pivotului C. fractura dintilor invecinati D. perforarea suprafetei externe a dintilor E. largirea insuficienta a tunelului de fixare a pivotului. 17. Precizati care sunt avantajele utilizarii amalgamelor in restaurarile coronare: A. este o restaurare fiabila B. amalgamul se aplica usor C. se adapteaza usor la pragul gingival D. se adapteaza usor la punctul de contact E. au o longevitate mai mica de 5 ani. 18. Precizati care sunt cauzele operatorii care pot duce la esecul unor tratamente endodontice: A. dinti cu radacini curbe B. molari de minte C. cavitatea de acces prea mica D. deplasarea apexului E. crearea de praguri 19. Precizati care sunt caracteristicile ce le confera particulele anorganice materialelor compozite: A. cresc coeficientul de contractie B. scad absorbtia apei C. cresc rezistenta la compresiune D. optimizeaza modulul de elasticitate E. imbunatatesc resistenta la uzura 20. Precizati care sunt dezavantajele utilizarii compozitelor: A. sunt alergice B. au efect estrogen C. au longevitate mica D. greu de adaptat pragul gingival E. duritate mai mare decat amalgamul 21. Precizati care sunt indicatiile retratarii canalelor: A. obturatia de canal pana la 1mm de apex B. obturatia coronara incompleta C. obturatia de canal incompleta dar dintele asimptomatic D. obturatia de canal incompleta, dintele asimptomatic dar va fi pregatit pentru RCR E. obturatie cu depasire dupa extirpare vitala 22. Reusita retratarii canalelor este data de: A. dezobturarea completa B. respectarea integritatii zonei apicale C. trepanarea apexului D. reobturarea canalelor pana la 1mm de apex E. obturatia cu depasire 23. De ce este necesara bizotarea smaltului la dintii frontali obturati cu materiale compozite?

A. creste duritatea suprafetei de smalt B. pentru a obtine suprafete de smalt netede C. pentru a imbunatatii trecerea estetica de la smalt la compozit D. asigura compensarea partiala a contractiei compozitului E. mareste suprafata de adeziune micromecanica a smaltului. 24. Plexul Rasckow contine: A. fibre A alfa mielinice B. fibre C nemielinice C. fibre A delta mielinice D. fibre A beta mielinice E. fibre C mielinice 25. Precizati care sunt factorii care contraindica retratarea canalului: A. obturatia incompleta B. distructia partiala a coroanei C. rezorbtiile externe ale radacinii D. radacini curbe E. existenta de pulpoliti 26. Obturarea cavitatilor cu materiale compozite este mai dificil de realizat la: A. modelarea suprafetei ocluzale B. fotopolimerizarea peretilor distali C. realizarea punctelor de contact D. adaptarea pragului gingival E. cavitati foarte mici 27. Precizati avantajele extirparii vitale: A. posibilitatea tratamentului complet intr-o singura sedinta B. asigura conditii biologice optime de vindecare a bontului pulpar apical C. permite esalonarea tratamentului de canal in mai multe sedinte D. nu prezinta dificultati tehnice fata de celelalte metode terapeutice E. scurteaza timpul global de lucru 28. Precizati avantajele amputatiei vitale: A. caracter biologic B. permite conservarea vie a pulpei radiculare C. permite dezvoltarea radacinii dintilor imaturi D. permite terminarea eruptiei dintelui E. in caz de esec este posibila ulterior extirparea vitala 29. Diagnosticul diferential al unei pulpite cronice deschise polipoase se face cu: A. pulpita cronica deschisa ulceroasa B. deschiderea accidentala a camerei pulpare C. necroza pulpara D. gangrena pulpara E. polipul gingival 30. Precizati care dintre semnele de mai jos reprezinta elemente de diagnostic in caria simpla: A. modificarea de culoare B. prezenta dentinei alterate C. lipsa de substanta D. durere la percutia in ax E. durere spontana

31. Abraziunea este consecinta: A. frictiunea materialelor exogene pe suprafete dentare B. uzura data de frecarea dintilor fara interpunerea de maretiale exogene C. uzura data de periaj D. leziune datorata unor substante chimice demineralizante E. abraziune de colet datorita disfunctiei ocluzale 32. Atritia este: A. uzura dentara data de contacte dento-dentare fara prezenta alimentelor B. uzura dentara data de contacte dento-dentare cu prezenta alimentelor C. uzura data de materiale endogene, particule fine de smalt prinse intre 2 suprafete dentare antagoniste D. uzura dentara data de acizi organici sau anorganici E. uzura dentara la coletul dintilor datorita disfunctiilor ocluzale.

33. Precizati care dintre factorii de mai jos sunt considerati extrinseci in producerea eroziunii dentare: A. reflux gastric B. alimente acide C. bauturi acide D. voma cronica E. medicamente (ex. HCl) 34. Precizati ce contin focarele de infectie cronica inchistate: A. acumulari de mase de microorganisme B. vase limfatice C. exo si endotoxine microbiene D. ganglioni limfatici E. produsi de dezintegrare tisulara locala 35. Localizarea focarelor in bola de focar este: A. 72% la nivel dentar B. 0,8% amigdalian C. 2-7% anexe D. cai biliare 0,5% E. colon 15% 36. Factorii de activare a focarelor cronice sunt: A. inflamatia perifocala B. vasoconstrictia perifocala C. traumatisme perifocale D. iradierile E. scaderea virulentei microorganismelor din focar 37. Focarele primare intradentare sunt: A. pulpite cronice inchise B. gangrena pulpara simpla C. parodontite apicale acute D. parodontite apicale cronice E. parodontopatii marginale 38. Precizati ce valori ale unor examene de laborator se modifica in infectia de focar:

A. scade VSH-ul B. creste numarul de hematii C. apar variatii numerice in plus sau in minus la leucocite D. leucopenie cu limfomonocitoza E. leucocitoza cu limfopenie

39. Precizati care sunt testele de depistare a focarelor dentare prin provocare cu agenti fizici: A. testul vibratorului B. proba de mars C. testul cu ultrasunete D. testul cu acid salicilic E. testul cu Rx 40. precizati testele de provocare cu agenti biologici a focarelor dentare: A. testul fibrilatiei musculare B. testul petesiilor C. testul cu penicilina D. testul cu pyrifer E. testul cu histamina 41. Precizati ce este caracteristic pentru testele de provocare anulare in depistarea focarelor de infectie: A. provocarea se face cu penicilina B. provocarea se face cu antigen granulomatos C. provocarea se face cu ser fiziologic D. blocarea focarelor se face cu impletol E. blocarea focarelor se face cu penicilina 42. Precizati ce solventi se folosesc pentru a usura dezobturarea eugenatului de zinc din canale: A. cloroform B. Endosolv C. metilcloroform D. xilen E. Eugesolv 43. Reusita retratarii canalelor este data de: A. respectarea integritatii zonei apicale B. trepanarea apexului C. dezobturare completa D. obturatia cu depasire E. reobturarea pana la 1mm de apex 44. Ce mijloace de identificare a materialelor de obturatie de canal cunoasteti pentru a incerca dezobturarea si retratarea canalelor? A. culoarea B. duritatea C. miros D. radiografia E. sonda cu ultrasunete

45. Precizati care sunt contraindicatiile dentare ale retratarii canalelor: A. dinte fara valoare protetica B. obstructia canalelor de cauza iatrogena C. fracturi verticale D. pungi parodontale profunde E. radacini fara suport osos 46. Precizati care sunt criteriile clinice pentru evaluarea reusitelor unor tratamente endodontice: A. obturatia coronara integra B. aspectul mucoasei vestibulare sau orale, fara fistula sau nodul C. fara sensibilitate la palpare pe mucoasa in dreptul apexului D. obturatia cu depasire E. obturatia mai scurta cu 1mm 47. Precizati care dintre instrumentele urmatoare sunt necesare in sistemul izolarii cu diga: A. cleste crampon B. cleste de montat clemele C. rama pentru diga D. cleste de perforat E. cleme de diga 48. Durerea pulpara la excitanti termici la cald se datoreste: A. vasodilatatiei B. vasoconstrictiei C. deplasarii limfei dentinare D. modoficarii de pH E. cresterii presiunii datorita vasodilatatiei 49. Specificati care sunt elementele adevarate ale teoriei barierei de control prin transmiterea impulsurior nervoase: A. fibrele A delta si C inhiba C.S.G. (celule le substantei gelatinoase) care nu mai pot inhiba C.T. (celule de tranmitere), bariera se deschide durerea se transmite B. fibrele A alfa, A beta si A gama excita C.S.G. care inhiba C.T., bariera se deschide durerea nu se transmite C. receptorii nervosi sunt nespecifici D. axonii C.T. folosesc drept cale ascendenta de tranmitere a durerii tractul spino talamic lateral E. axonii C.T. transmit impulsurile prin tractul spino-reticulo-talamic 50. Precizati cate canale poate avea un molar superior: A. patru canale B. trei canale C. un canal suplimentar palatinal D. un canal suplimentar mezio-vestibular E. un canal suplimentar disto-vestibular 51. Precizati care este localizarea edemului la o parodontita apicala acuta seroasa cu punct de plecare un dinte de pe arcada superioara: A. la buza superioara B. genian C. submandibular D. nazogenian E. regiunea palpebrala inferioara 52. Precizati avantajele folosirii enzimelor in pastele complexe poliantibiotice:

A. degradeaza detritusul necrotic B. potenteaza acidoza C. potenteaza fagocitoza D. faciliteaza difuziunea antibioticelor E. scurteaza numarul de sedinte 53. Precizati mecanismele de actiune ale formolului in tratamentul gangrenei pulpare: A. stimuleaza inchiderea apexului B. fixeaza si coaguleaza proteinele bacteriene C. actioneaza cu amoniacul si rezulta urotropina D. inactiveaza ptomainele E. actiune biologica histofila 54. Precizati in ce conditii se evita exacerbarea durerilor la efectuarea drenajului endodontic: A. imobilizarea dintelui B. folosirea turbinei C. anestezia D. aplicarea de arsenic E. aplicarea de hidroxid de calciu 55. Precizati ce posibilitati de tratament conservativ sunt in parodontitele apicale cronice cu secretie moderata pe canal: A. schimbarea antisepticului B. cauterizarea chimica C. obturatie provizorie cu pasta iodoformata D. obturatie provizorie cu Ca (OH)2 E. pansament calmant 56. Consecintele alegerii nepotrivite a acului Lentullo pentru obturatie de canal cu paste sunt: A. ace prea groase obturatie cu depasire B. ace prea groase obturatie incompleta C. ace prea groase risc de fractura D. ace prea subtiri obturatie cu depasire E. ace prea subtiri scurtarea timpului de lucru 57. Premolarii superiori au urmatoarele caracteristici: A. au o lungime medie de 21-22 mm B. au o lungime medie de 25 mm C. primul premolar are intotdeauna un canal D. primul premolar are frecvent 2 canale (75%) E. al doilea premolar are frecvent un singur canal 58. Caria marginala secundara: A. apare pe coroana unui dinte integru B. apare la limita dintre materialul de obturatie si marginea cavitatii C. are tendinta de a evolua spre suprafata D. are tendinta de a evolua in profunzime E. poate provoca infectarea pulpei dentare 59. Recidiva de carie: A. se dezvolta pe suprafata obturatiei B. se dezvolta sub obturatii coronare C. poate evolua spre camera pulpara

D. poate evolua spre parodontiu E. se devzolta la limita de contact dintre materialul de obturatie si marginea cavitatii 60. Molarii inferiori (primul si al doilea) au: A. doua radacini B. trei radacini C. trei canale: 2 meziale si 1 distal D. trei canale: 1 mezial si 2 distal E. uneori 4 canale: 2 meziale si 2 distale 61. La cavitatea de cls. I pentru amalgam, extensia preventiva consta in: A. scoaterea marginilor cavitatii in zonele autocuratibile ale pantelor cuspidiene B. desfiintarea marmoratiilor din santuri C. indepartarea in toatalitate a cuspizilor D. fundul cavitatii sa fie plan E. realizarea paralelismului intre peretii laterali ai cavitatii 62. La cavitatea de cls. I, pentru amalgam, retentia este conditionata de: A. paralelismul in plan axial a cel putin 2 pereti verticali B. intalnirea peretilor laterali in unghi drept cu fundul cavitatii C. unghiuri bine precizate la intalnirea peretilor latarali intre ei D. un mijloc suplimentar de retentie, prin inclinarea usoara a unuia dintre peretii laterali ai cavitatii E. realizarea fundului cavitatii concav 63. Desensibilizarea unei suprafete hipersensibile se poate face prin: A. reechilibrarea pH-ului B. acidifierea mediului bucal C. indepartarea detritusurilor si a placii bacteriene D. stimularea dentinogenezei prin obturatia cu amalgam E. extirparea pulpei dentare 64. Situatiile in care se poate opta pentru realizarea unei casete in cazul unui proces carios aproximal situat pe dintii laterali sunt: A. existenta unui spatiu interdentar care sa permita accesul la suprafata cariata B. torsionarea axiala a dintelui in cauza C. situarea procesului carios pe fata distala D. ectopii dentare, care plaseaza dintele in afara continuitatii arcadei dentare E. situarea procesului carios pe suprafata meziala a dintelui 65. La prepararea cavitatii de cls. III-a retentia se obtine prin: A. intalnirea peretilor laterali cu peretele parapulpar in unghiuri drepte B. intalnirea peretilor laterali cu peretele parapulpar in unghiuri ascutite C. intalnirea peretilor laterali cu peretele parapulpar in unghiuri obtuze D. exprimarea unghiurilor de intalnire dintre peretii laterali si in special a unghiului incizal E. conservarea unei portiuni cat mai mari din peretele oral prin care s-a realizat accesul la carie

66. Sistemul nervos al pulpei explica sensibilitatea complexa a pulpei; prin foramen apical patrunde pulpa dentara: A. fibre amielinice vegetative B. fibre mielinice senzitive

C. fibre mielinice vegetative D. fibre Thomes E. fibre motorii din nervul facial 67. Adapostirea pulpei intr-un spatiu cu pereti rigizi reprezinta unele avantaje: A. protejeaza pulpa de presiuni directe B. peretii duri sunt impermeabili C. peretii duri nu permit prelucrarea prin slefuire D. peretii duri preiau presiunile interne mari si le compenseaza E. peretii duri impiedica investigarea directa a pulpei 68. Precizati care sunt functiile pulpei: A. dentinogenetica B. nutritiva C. regresiva D. sensivita E. labilitatea structurala care permite modificari in inflamatie 69. Diagnosticul pozitiv al pulpitei cronice inchise propriu-zise se pune pe: A. lipsa sensibilitatii la teste termice B. prezenta sensibilitatii la cantitati mari ale curentului electric C. dinti cu procese carioase profunde D. obturatii mari incorecte E. percutia in ax pozitiva 70. Diagnosticul pozitiv al pulpitei cronice granulomatoase (granulom intern Palazzi) se face pe urmatoarele semne: A. leziune nedureroasa B. pata roz coronara C. examenul radiologic arata demineralizare coronara sau radiculara D. teste de vitalitate intens pozitive E. dinti de obicei integri

71. In simptomatologia necrozei pulpare putem gasi: A. hiperestezia B. hipersensibilitatea C. modificare de culoare D. o transparenta mai mare a smaltului E. modificare de transluciditate 72. Precizati semnele clinice caracteristice gangrenei pulpare simple: A. sensibilitate la palpare in camera pulpara B. lipsa sangerarii in camera pulpara si cancal radicular C. teste de vitalitate negative D. prezenta florei bacteriene in camera pulpara si in canalul radicular E. percutie in ax pozitiva 73. In parodontita apicala cronica fibroasa, in tesutul de granulatie format exista o stransa legatura intre fibrele conjunctive si infiltratul inflamator. Precizati in ce situatii exista o evolutie favorabila a parodontitei

A. infiltrat celular redus B. fibre conjunctive numeroase C. neutrofile in cantitate mare D. fibre conjunctive putine E. egalitate intre infiltratul celular si fibrele conjunctive 74. Precizati semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente faza submucoasa: A. bombarea mucoasei in vestibul B. mucoasa rosie-violacee C. la palpare este fluctuenta D. durerea spontana este puternica E. strarea generala se inrautateste 75. In parodontita apicala cronica difuza progresiva tip Partch pe mucoasa in dreptul dintelui cauzal se observa in functie de evolutia procesului: A. hiperemia mucoasei B. nodul C. fistula D. papilom E. escoriatie

76. Printre indicatiile extirparii vitale sunt: A. pulpite acute si cronice B. esecurile coafajelului indirect C. in hiperemie preinflamatorie D. in fracturi dentare penetrante E. parodontita apicala cronica fibroasa 77. Precizati cauzele locale ale sangerarii endocanaliculare in extirparea vitala: A. dinte cu pulpita cronica deschisa B. dinte cu apex larg deschis C. traumatizarea mecanica a apexului D. folosirea hemostaticelor drastice ca de exemplu perhidrol E. cale falsa 78. Recunoasteti care sunt conditiile ideale care trebuie sa le intruneasca medicatia folosita in sterilizarea canalelor: A. efect rapid bacteriostatic si fungicid B. actiune anitibacteriana C. sa nu penetreze tesuturile D. sa aiba o tensiune superficiala mare E. sa reduce inflamatia periapicala 79. Hidroxidul de calciu actioneaza in tratamentul endodontic prin mai multe mecanisme: A. este bactericid B. actiune antitoxica C. dizolva detritusurile organice necrozate D. inlocuieste acidul folic prin competitie din hrana bacteriilor E. este caustic

80. Precizati care dintre timpii urmatori se intalnesc in tehnica condensarii laterale: A. alegerea spreader-ului B. alegerea conurilor master C. introducerea cimentului de sigilare D. introducerea conului master E. compactarea 81. Precizati dezavantajele obturatiilor cu paste care se intaresc pe canal: A. nu se depaseste constrictia apicala B. lipsa de control precis al introducerii pastei cu ac Lentullo C. pasta nu sufera variatii volumetrice in priza D. pasta se solubilizeaza E. obturatia este neomogena 82. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente in faza endoosoasa se poate realiza astfel: A. aplicarea unui pansament calmant B. aplicarea de hidroxid de calciu C. drenaj endodontic si analgezice pe cale generala D. drenaj endodontic si drenaj transosos, analgezice, sedative E. in caz de esec, mesarea alveolei si antibiotice pe cale generala 83. Precizati indicatiile de tratament in parodontitele apicale cronice fistulizate: A. extirpare vitala B. spalaturi dinte fistula C. obturatie de canal daca s-a obtinut uscarea D. pansament antiseptic cand nu s-a obtinut uscarea apoi obturarea canalului E. in cazuri grave chiuretaj prin filtula dupa obturarea canalului 84. Tratamentul parodontitei apicale acute supurate faza submucoasa se face astfel: A. rezectie apicala B. incizia mucoasei si eliminarea abcesului C. drenaj endodontic D. extractia dintelui E. administrarea de antibiotice pe cale generala 85. Calitatile cimenturilor pentru protectie pulpo-dentinara trebuie sa includa: A. efect antibacterian B. solubilitate in lichidele bucale C. netoxice si neiritante pentru pulpa si alte tesuturi D. izolare electrica pentru reducerea efectului galvanic E. atingerea rapida a valorilor maxime a proprietatilor mecanice pentru a putea aplica materialul de reconstructie 86. Indicatiile folosirii cimenturilor cu ionomeri de sticla: A. obturatii de durata pe dinti permanenti pe fata ocluzala B. obturatii de baza sub materiale compozite C. pe fata vestibulara a dintilor frontali D. obturatii la dinti temporari E. peste obturatii cu compozite in tehnica sandwich 87. Intre calitatile impuse unui material pentru obturatii radiculare de durata putem mentiona: A. sa nu irite tesuturile periapicale B. sa nu coloreze tesuturile dentare C. sa prezinte porozitati

D. sa sigileze canalele laterale si cele apicale E. sa fie solubil la contactul cu fluide tisulare 88. Suruburile intracanalare: A. folosesc pentru ancorarea in canalele radiculare B. se gasesc sub forma prefabricata C. pot fi confectionate in cabinet D. nu pot fi folosite la refacerea bonturilor coronare E. pot avea forma cilindrica cu filet si Varf conic 89. Etanseitatea unei obturatii metalice depinde de: A. integritatea marginala a obturatiei B. adezivitatea materialului de obturatie C. conductibilitatea electrica a materialului de obturatie D. stabilitatea dimensionala a materialului de obturatie E. coroziunea amalgamelor 90. Metalele care intra in compozitia aliajului pentru amalgam sunt: A. argint B. staniu C. cupru D. zinc E. fier