Sunteți pe pagina 1din 2

Examinarea clinic in afeciuni ale aparatului cardiovascular.

In pofida progreselor importante in diagnosticarea i tratamentul bolilor cardiovasculare ele ramin cauzele principale ale mortalitii i morbiditii generale practic in toate rile lumii, inclusiv i RM, unde bolile cardiace coronariene i cele cerebrovasculare se situiaz pe primele locuri. In ultimii ani in majoritatea rilor s-a observat o scdere a incidenei cardiopatiilor reumaztimale. Anatomia i fiziologia sistemului cardiovascular :

Schema de investigaie a bolnavului (interogarea, inspecia, palparea, percuia) Interogarea (Acuzele principale i secundare) PRINCIPALE (Majore) I. DUREREA in regiunea cordului 1) cardiac 1a) organic - leziuni ale cordului i vaselor mari 1b) funcional vegetativ 2 ) extracardiac Durera cardiac organic - cauzat de insuficiena coronarian, definit ca disconcordan dintre nevoile in oxigen ale miocardului i aportul diminuat prin vasele coronariene stenozate (ingustate) din leziuni ateroslerotice. Durerea din angin pectoral Durerea din infarctul miocardic Durerea din sindroame coronariene acute sau intermediare (angor pectoral instabil) Durerea din pericardita acut Durerea din bolile aortice

Caracteristica durerilor necoronarogene (durere cardiac funcional) in stari de nevroz (in absena oricrei cardiopatii) cu alte semne de nevroz Durerea de origine extracardiac Cauzele: Afeciuni ale structurilor musculoscheletale (neuralgii intercostale, radiculite, miozite, mialgii, fracturi, artrite i artroze) Afeciunile umrului (periartrita, nevralgia plexului brahial) Afeciunile pleuro-pulmonare (pleurezia sting, pneumopatia acut, infarctul pulmonar sting, pneumotoraxul) Afeciunile digestive esofagita i hernia hiatal, ulcerul gastric, litiaza biliar. Afeciuni mediastinale mediastinite, limfoame DISPNEEA CARDIAC Subiectiv - senzaia lipsa de aer la un mic efort Obiectiv - respiraie frecvent i superficial de tip inspirator sau mixt Mecanizmul este complicat: Factorul principal este staz venoas pulmonar cauzat de diminuarea capacitii de propulsie a VS, ceea ce duce la: transudarea lichidului in pereii i in lumenul alveolar edemul interstiial capilar, care excitind receptori speciali modific respiraia spre frecvent i superficial se dezvolt revrsatul pleural i ascita care diminuiaz capacitatea vital pulmonar Se intilnesc urmtoarele tipuri de DC: de efort fizic: mare, moderat, minim de repaus (continu, permanent) paroxistic (in crize, de obicei nocturne) 1 astm cardiac atac brusc, cauzat de congestia mucoasei bronice. Respiraia devine uiertoare ralurile bronice sibilante (wheezing-ul) se aud de la distan, mai mult in expir cu tus productiv (cantiti mici de sput seroas) 2 edem pulmonar forma cea mai sever de insuficien a inimii stingi. DC este intens, apare o spum seroas, rozat, respiraia uiertoare, cu transpiraii, pielea rece i cianotic. PALPITAIILE: Senzaie dezagreabil, neplcut, incomod. Pacienii descriu ca: Inima se oprete in loc, un nod in git, bate cu putere diferit etc. Se intilnesc des in disritmii cardiace (extrasistole, tahi-bradiaritmii, blocuri) Dar i la cei sntoi in caz de efort fizic, stress emoional, consumul de cofe i igari (in lipsa tulburrilor de ritm cardiac) TUSEA: De obicei uscat, apare in condiiile de staz pulmonar avansat cu excitarea receptorilor tusigeni. In cazuri mai grave ca avansarea stazei pulmonare, cauzat de insuficiena ventricular sting, se pot rupe capilarele pulmonare cu apariia Hemoptiziei. Se mai poate observa in trombembolizm pulmonar, anevrizmele aortice, valvulopatii mitrale.

EDEMELE : In urma stazei venoase in circulaia mare (insuficiena ventricolului drept) presiunea hidrostatic in capilare depete presiunea oncotic cu dezvoltarea reteniei hidro-saline. La formarea edemelor contribuie: inrutirea funciei renale hiperaldosteronizmul secundar cu hipersecreia hormonului antidiuretic. Caracteristica edemelor cardiac: apar in regiunea gambei apar spre sear cu dispariia lor spre dimineaa (dup repaos) sint cianotice, reci, simetrice. La progresarea insuficienei cardiace edemele avanseaz pe coapse, organele genitale, peretele abdominal cu dezvoltarea pe tegumente a pigmentaiilor, ulceraiilor. In unele cazuri se dezvolt ascita, hidrotoraxul i anasarca cardiac. SINCOPA: Pierderea cunotinei pentru o durat scurt (1-3 min) ca o consecin a insuficienei acute a irigaiei cerebrale. Cel mai frecvent intilnim Leinul (lipotimia) la emoii, cu micorarea TA, reducerea debitului cerebral, care este tranzitoriu, deoarece cderea pacientului duce la inbuntirea circulaiei cerebrale. In caz de patologia sistemului nervos central (epilepsie, isterie, leziune cerebrovascular), tulburri metabolice (hipoglicemie, hipoxie) Sincope cardiace in caz de scdere a debitului cardiac cu reducerea debitului cerebral. Cauzele: obstacol mecanic (stenoza aortic valvular, stenoza mitral, stenoza pulmonar, mixom atrial, trombembolizm pulmonar, infarct miocardic) tulburri de ritm cardiac sau de conducere (boala nodului sinusal, blocuri atrioventriculare avansate sindromul Morgagni-Adams-Stokes). ALTE SIMPTOME: Hepatalgia - durere difuz in hipocondrul drept i epigastru din insuficiena cardiac dreapt Disfagia - in compresiuni asupra esofagului prin dilatarea atriului sting sau in caz de anevrizm de aort Sughiul - in caz de compresie mediastinal Dureri abdominale, meteorizm, tulburri de vedere, tulburrile somnului, cefaleea, vertijul, febra. ANAMNEZA ACTUALEI BOLI: Cind au aprut primele semne de boal, adresarea la medic, rezultatele investigaiilor efectuate, stabilirea diagnosticului, dac a primit tratament, eficacitatea lui, ce la fcut pe pacient s se adreseze la medic in prezent. ANAMNEZA VIEII: Insemntatea condiiilor de munc i de trai, alimentaiei, deprinderilor duntoare, antecedentelor personale, antecedentelor eredocolaterale in apariia bolilor cardiovasculare.

INSPECIA GENERAL: Starea general a pacientului, contiina, poziia in pat, tipul constituional, culoarea tegumentelor, edemele i caracteristica lor. INSPECIA VASELOR MARI I REGIUNII PRECORDIALE: Inspecia gitului Dansul carotidelor, Pulsaia i turgescena venelor jugulare, Puls venos pozitiv Inspecia cutiei toracice: bombarea precordial, pulsaiile in sp.intercostale 3 i 4 stinga (anevrizm ventricular, hipertrofie ventricular sting), pulsaiile epigastrice in apropierea xifoidului in hipertrofia ventricular dreapt (s.Harzer), pulsaia aortei abdominale PALPAREA REGIUNII CARDIACE: ocul apexian - pulsaia ritmic a ventricolului sting prin lovitura virfului in peretele toracal - localizarea, aria, puterea, inlimea, mobilitatea ocul cardiac - cauzat de contracia ventricolului drept. Se apreciaz numai in caz de hipertrofia lui. Freamtul catar (trilul) vibraia patologic a regiunii precordiale perceput palpator (senzaia netezirii pisicii , care toarce) in stenoza aortic, stenoza pulmonar (sistolic), stenoza mitral (diastolic). PERCUIA REGIUNII PRECORDIALE: La percuia inimii obinem matitate absolut a inimii (poriunea inimii neacoperit de plmin) matitate relativ a inimii (corespunde proieciei reale a cordului pe peretele anterior). Matitatea relativ a cordului dreapt, sting, superioar. Matitatea absolut a cordului (percuie superficial) - dreapt, sting, superioar. Limitele pediculului vascular