Sunteți pe pagina 1din 208

SUPORT DE CURS

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR DE CREDIT

CAPITOLUL 1 ARIA DE APLICABILITATE I MONEDA DE RAPORTARE

Prezentele reglementri se aplic: a) bncilor, persoane juridice romne; b) organizaiilor cooperatiste de credit; c) instituiilor emitente de moned electronic; d) bncilor de economisire i creditare n domeniul locativ; e) bncilor de credit ipotecar; f) sucursalelor din Romnia ale instituiilor de credit strine denumite n continuare instituii de credit. . Contabilitatea se ine n limba romn i n moneda naional. Contabilitatea operaiunilor efectuate n valut se ine att n moneda naional, ct i n valut. Pentru necesitile proprii de informare, instituiile pot opta pentru ntocmirea situaiilor financiare anuale i/sau a situaiilor financiare anuale consolidate i ntr-o moned strin (valut). Cursul utilizat pentru conversia n moned strin (valut) a situaiilor financiare anuale i/sau a situaiilor financiare anuale consolidate, ntocmite n moned naional, este cursul de schimb al pieei valutare comunicat de Banca Naional a Romniei n ultima zi bancar a exerciiului financiar n cauz. Acest curs se prezint n notele explicative.

PREVEDERI REFERITOARE LA SITUAIILE FINANCIARE ANUALE SECIUNEA 1 DISPOZIII GENERALE PRIVIND SITUAIILE FINANCIARE ANUALE Instituiile de credit i instituiile financiare nebancare ntocmesc situaii financiare anuale care cuprind: - bilan, - cont de profit si pierdere, - situaia modificrilor capitalurilor proprii, - situaia fluxurilor de trezorerie, - notele explicative. Situaiile financiare anuale constituie un tot unitar. 1

Casele centrale ale cooperativelor de credit au obligaia s ntocmeasc att situaii financiare anuale care reflect operaiunile i situaia lor financiar ct i situaii financiare anuale care privesc operaiunile i situaia financiar a reelei cooperatiste de credit, privit ca o singur entitate. Situaiile financiare anuale ofer o imagine fidel a activelor, datoriilor, poziiei financiare, profitului sau pierderii i fluxurilor de trezorerie ale instituiei. 13. Dac, n cazuri excepionale, aplicarea unei prevederi din prezentele reglementri se dovedete contrar obligaiei prevzute la pct.11 trebuie s se fac abatere de la acea prevedere, n vederea oferirii unei imagini fidele, n nelesul prevederilor pct.11. Orice astfel de abatere trebuie prezentat n notele explicative, mpreun cu o explicaie a motivelor acesteia i o situaie privind efectele abaterii asupra activelor, datoriilor, poziiei financiare i a profitului sau pierderii. Situaiile financiare anuale trebuie nsoite de o declaraie scris de asumare a rspunderii conducerii persoanei juridice pentru ntocmirea situaiilor financiare anuale n conformitate cu prezentele reglementri. Subunitile fr personalitate juridic, care aparin instituiilor, persoane juridice romne, organizeaz i conduc contabilitatea proprie la nivel de balan de verificare, dac sunt mputernicite n acest sens de ctre conducerea instituiei, fr a ntocmi situaii financiare. Activitatea desfurat n strintate de subunitile fr personalitate juridic, i care aparin instituiilor, persoane juridice romne, se include n situaiile financiare ale instituiei, persoan juridic romn, i se raporteaz pe teritoriul Romniei, potrivit prezentelor reglementri. Formatul bilanului i al contului de profit i pierdere, n special n ceea ce privete forma adoptat pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exerciiu financiar la altul. n cazuri excepionale, sunt permise abateri de la acest principiu. Orice astfel de abatere trebuie menionat n notele explicative, mpreun cu o explicaie a motivelor care au determinat-o. SECIUNEA a 2 - a FORMATUL BILANULUI 21. (1) Bilanul este documentul contabil de sintez prin care se prezint elementele de activ, datorii i capital propriu ale instituiei la sfritul exerciiului financiar, precum i n celelalte situaii prevzute de lege. (2) n bilan elementele de activ i datorii sunt grupate dup natur i lichiditate, respectiv natur i exigibilitate. (3) n nelesul prezentelor reglementri: un activ reprezint o resurs controlat de ctre o instituie ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se ateapt s genereze beneficii economice viitoare pentru instituie i al crui cost poate fi evaluat n mod credibil; b) o datorie reprezint o obligaie actual a instituiei ce decurge din evenimente trecute i prin decontarea creia se ateapt s rezulte o ieire de resurse care ncorporeaz beneficii economice; c) capitalurile proprii reprezint interesul rezidual al acionarilor n activele unei instituii dup deducerea tuturor datoriilor sale. a)

Formatul bilanului este urmtorul: Activ


1. Casa, disponibiliti la bnci centrale 2

2. Efecte publice i alte titluri acceptate pentru refinanare la bncile centrale: (a) efecte publice si valori asimilate (b) alte titluri acceptate pentru refinanare la bncile centrale 3. Creane asupra instituiilor de credit: (a) la vedere (b) alte creane 4. Creane asupra clientelei 5. Obligaiuni i alte titluri cu venit fix: (a) emise de organisme publice; (b) emise de ali emiteni, din care: - obligaiuni proprii 6. Aciuni i alte titluri cu venit variabil 7. Participaii, din care: - participaii la instituiile de credit 8. Pri n cadrul societilor comerciale legate, din care: - pri n cadrul instituiilor de credit 9. Imobilizri necorporale, din care: - cheltuieli de constituire - fondul comercial, n msura n care a fost achiziionat cu titlu oneros 10. Imobilizri corporale, din care: - terenuri i construcii utilizate n scopul desfurrii activitilor proprii 11. Capital subscris nevrsat 12. Alte active 13. Cheltuieli nregistrate n avans i venituri angajate Total activ Pasiv 1. Datorii privind instituiile de credit: (a) la vedere (b) la termen 2. Datorii privind clientela: (a) depozite, din care: - la vedere - la termen (b) alte datorii, din care: - la vedere - la termen 3

3. Datorii constituite prin titluri: (a) titluri de pia interbancar, obligaiuni, titluri de crean negociabile n circulaie (b) alte titluri 4. Alte pasive 5. Venituri nregistrate n avans i datorii angajate 6. Provizioane: (a) provizioane pentru pensii i obligaii similare (b) provizioane pentru impozite (c) alte provizioane 7. Datorii subordonate 8. Capital social subscris 9. Prime de capital 10. Rezerve 11. Rezerve din reevaluare 12. Aciuni proprii 13. Rezultatul reportat 14. Rezultatul exerciiului financiar 15. Repartizarea profitului Total pasiv Elemente n afara bilanului 1. Datorii contingente, din care: - acceptri i andosri - garanii i active gajate 2. Angajamente, din care: - angajamente aferente tranzaciilor de vnzare cu posibilitate de rscumprare 25. Aciunile proprii rscumprate, potrivit legii, sunt prezentate n bilan ca o corecie a capitalului propriu. Ctigurile sau pierderile legate de cumprarea, vnzarea, emiterea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale instituiei nu vor fi recunoscute n contul de profit i pierdere. Contravaloarea primit sau pltit n urma unor astfel de operaiuni este recunoscut direct n capitalurile proprii. 26. Drepturile asupra proprietilor imobiliare si alte drepturi similare, aa cum sunt definite de legislaia naional, trebuie prezentate la Terenuri i construcii. INTERESE DE PARTICIPARE se neleg drepturile n capitalul altor entiti, reprezentate sau nu prin titluri, care, prin crearea unei legturi durabile cu aceste entiti, sunt destinate s contribuie la activitile instituiei. Deinerea unei pri din capitalul unei alte entiti se presupune c reprezint un interes de participare, atunci cnd depete un procentaj de 20%. 28. (1) Valorile urmtoarelor elemente trebuie s fie prezentate n notele explicative, pentru fiecare din elementele 2 - 5 din Activ: 4

a) creanele (reprezentate sau nu prin titluri) asupra societilor legate; b) creane (reprezentate sau nu prin titluri) asupra societilor n care instituia are un interes de participare. (2) Valorile urmtoarelor elemente trebuie s fie prezentate n notele explicative, pentru fiecare din elementele 1, 2, 3 i 7 din Pasiv: a) datoriile (reprezentate sau nu prin titluri) fa de societile legate; b) datoriile (reprezentate sau nu prin titluri) asupra societilor n care instituia are un interes de participare. 29. (1) Activele subordonate trebuie prezentate, cu detalierea celor semnificative, n notele explicative. (2) n acest scop, activele (reprezentate sau nu prin titluri) sunt subordonate dac, n cazul lichidrii sau al falimentului, vor fi rambursate numai dup satisfacerea celorlali creditori. 30. Activele gajate sau date n garanie, cu excepia numerarului, sunt meninute n toate cazurile n bilanul instituiei, iar activele primite n gaj sau garanie, cu excepia numerarului, nu figureaz n bilanul instituiei, chiar dac se refer la angajamente proprii sau n contul terilor. 31. Toate angajamentele sub forma garaniilor de orice fel trebuie, n cazul n care nu exist obligaia de a le prezenta ca datorii, s fie n mod clar prezentate n notele explicative, i trebuie fcut distincie ntre diferitele tipuri de garanii recunoscute de legislaia naional. De asemenea, trebuie fcut o prezentare separat a oricrei garanii valorice care a fost prevzut. Angajamentele de acest tip care exist n relaia cu entitile afiliate trebuie prezentate distinct. 32. Cheltuielile efectuate n cursul exerciiului financiar, dar care se refer la un exerciiu ulterior, precum i veniturile care, dei se refer la exerciiul financiar n cauz, nu sunt ncasate pn la expirarea acestuia, se prezint la elementul de Activ Cheltuieli nregistrate n avans i venituri angajate. Atunci cnd orice valoare prezentat n cadrul elementului de Activ Cheltuieli nregistrate n avans i venituri angajate este semnificativ, n notele explicative trebuie prezentate particularitile fiecrei categorii de cheltuieli nregistrate n avans i venituri angajate, precum i explicaii privind natura i valoarea acestora. 33. Ajustrile de valoare cuprind toate coreciile destinate s in seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanului, indiferent dac acea reducere este sau nu definitiv. 34. Ajustrile de valoare pot fi: ajustri permanente, denumite n continuare amortizri, i/sau ajustri provizorii, denumite n continuare ajustri pentru depreciere sau pierdere de valoare (nregistrate n conturile de ajustri pentru depreciere deschise n cadrul claselor 1 - 4 din Planul de conturi, prevzut la Cap.8 din prezentele reglementri, i care diminueaz n bilan valoarea activelor aferente), n funcie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustrii activelor. 35. Provizioanele sunt destinate s acopere datoriile a cror natur este clar definit i care la data bilanului este probabil s existe, sau este cert c vor exista, dar care sunt incerte n ceea ce privete valoarea sau data la care vor aprea. 36. Provizioanele prevzute la pct.35 sunt nregistrate n conturile corespunztoare deschise n cadrul clasei 5 din Planul de conturi i sunt prezentate ca atare n bilanul instituiei. 37. Provizioanele prevzute la pct.35 nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor. 38. Aceste provizioane nu pot depi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaiei curente la data bilanului. 39. Provizioanele prezentate n bilan la postul 6.(c) din Pasiv Alte provizioane trebuie descrise n notele explicative, dac acestea sunt semnificative. 40. Veniturile de ncasat nainte de data ncheierii exerciiului, dar care se refer la un exerciiu financiar ulterior, precum i cheltuielile care, dei se refer la exerciiul financiar n cauz, urmeaz a fi pltite dup expirarea acestuia, se vor prezenta la elementul de Pasiv Venituri nregistrate n avans i datorii angajate. Atunci cnd orice valoare prezentat n cadrul elementului de Pasiv Venituri nregistrate n avans i datorii angajate este semnificativ, n notele explicative trebuie 5

prezentate particularitile fiecrei categorii de venituri nregistrate n avans i datorii angajate, precum i explicaii privind natura i valoarea acestora. 41. (1) n situaia n care un credit a fost acordat de un sindicat sau un consoriu ce grupeaz mai multe instituii, fiecare instituie care face parte din consoriu sau sindicat prezint doar acea parte din credit pe care aceasta a finanat-o. (2) n cazul unui credit consorial, aa cum este prezentat la alin.(1), dac valoarea fondurilor garantate de o instituie depete suma pe care aceasta a finanat- o, garania suplimentar trebuie prezentat ca datorie contingent (la elementul 1 n afara bilanului, rndul 2). 42. (1) Fondurile pe care o instituie le administreaz n nume propriu dar n contul unei tere pri trebuie s fie prezentate n bilan dac instituia achiziioneaz titlul legal pentru activele respective. Valoarea total a unor asemenea active i datorii trebuie s fie prezentat separat, sau n notele explicative, detaliat conform diferitelor elemente de Activ i Pasiv. (2) Activele achiziionate n numele i n contul unei tere pri nu trebuie s fie prezentate n bilan. 43. Sunt considerate ca fiind la vedere, numai sumele care pot fi retrase n orice moment fr preaviz sau sumele pentru care s-a convenit o scaden sau un preaviz de 24 de ore sau de o zi bancar. 44. (1) Operaiunile de vnzare i rscumprare reprezint tranzacii ce implic transferul de ctre o instituie sau un client (cedentul) ctre o alt instituie sau client (cesionarul) de active, de exemplu, titluri, efecte de comer sau valori mobiliare, n condiiile unui acord potrivit cruia aceleai active vor fi ulterior retrocedate cedentului la un pre stabilit. (2) Dac cesionarul se angajeaz s retrocedeze elementele de activ la o dat determinat sau care va fi determinat de cedent, respectiva tranzacie reprezint o operaiune de pensiune. (3) Dac ns cesionarul nu are dect dreptul de a retroceda elementele de activ la preul de cesiune sau un alt pre convenit dinainte, la o dat determinat sau care va fi determinat, respectiva tranzacie reprezint o vnzare cu posibilitate de rscumprare. (4) n cazul operaiunilor de pensiune, menionate la alin.(2), elementele de activ cedate continu s figureze n bilanul cedentului; preul de cesiune ncasat de cedent va figura ca datorie fa de cesionar. n plus, valoarea elementelor de activ cedate va fi prezentat ntr-o not explicativ de ctre cedent. Cesionarul nu va prezenta elementele de activ achiziionate n bilanul propriu; preul de achiziie pltit de cesionar va figura drept crean asupra cedentului. (5) n cazul operaiunilor de vnzare cu posibilitate de rscumprare, menionate la alin.(3), cedentul nu prezint n bilanul propriu elementele de activ cedate; acestea vor fi nscrise n activul cesionarului. Cedentul va nregistra n cadrul elementului 2 din afara bilanului, o valoare egal cu preul convenit n caz de rscumprare. (6) Operaiunile de schimb la termen, opiunile, tranzaciile ce implic emisiunea de titluri de datorie, n care emitentul se angajeaz s rscumpere parial sau integral emisiunea nainte de scaden, precum i orice alte operaiuni similare, nu constituie operaiuni de vnzare i rscumprare n sensul prezentelor reglementri. SECIUNEA a 3 - a PREVEDERI REFERITOARE LA UNELE ELEMENTE DIN BILAN Activ: Elementul 1 Casa, disponibiliti la bnci centrale Acest element cuprinde: a) numerarul aflat n casieria instituiei, bancnote i monede romneti i strine care au curs legal; b) numerar aflat n ATM-uri i ASV-uri; 6

c) cecuri de cltorie cumprate i neremise spre ncasare emitenilor; d) soldurile conturilor de disponibiliti la bncile centrale i instituiile de emisiune din Romnia i/sau din rile unde instituia de credit este implantat. Aceste solduri trebuie s fie disponibile cu uurin n orice moment. Celelalte creane privind aceste instituii trebuie prezentate la Creane asupra instituiilor de credit (elementul 3 din Activ). Activ: Elementul 2 Efecte publice i alte titluri acceptate pentru refinanare la bncile centrale 46. (1) Acest element cuprinde, la punctul (a), CERTIFICATELE DE TREZORERIE i titlurile de crean asupra organismelor publice emise n Romnia, precum i instrumente de aceeai natur emise n strintate, n situaiile n care sunt acceptate pentru refinanare de banca central a rii sau rilor n care este implantat instituia. Acele titluri de crean emise de organismele publice care nu ndeplinesc condiiile de mai sus, trebuie prezentate la sub-elementul 5(a) din Activ. (2) Acest element cuprinde, la punctul (b), alte titluri acceptate pentru refinanare la bnci centrale, respectiv titlurile deinute n portofoliu, care au fost achiziionate de la instituii sau de la clientel, n cazul n care sunt acceptate, conform legislaiei naionale, pentru refinanare de banca central a rii sau rilor n care este implantat instituia. Activ: Elementul 3 Creane asupra instituiilor de credit 47. (1) Prin creane asupra instituiilor de credit se neleg toate creanele ce rezult din tranzacii bancare, deinute de ctre instituia care ntocmete situaiile financiare, asupra instituiilor de credit naionale sau strine, indiferent de destinaia acestora. Nu sunt incluse n acest element creanele reprezentate prin obligaiuni sau orice alt titlu, care trebuie prezentate la elementul 5 din Activ. (2) n sensul alin.(1), prin instituie de credit se nelege orice entitate care corespunde definiiei instituiei de credit prevzut la art.7 alin.(1) pct.10 din Ordonana de urgen a Guvernului nr.99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr.227/2007, bncile centrale i organizaiile bancare oficiale naionale i internaionale. Creanele asupra entitilor care nu ndeplinesc condiiile de mai sus vor fi prezentate la elementul 4 din Activ. Activ: Elementul 4 Creane asupra clientelei 48. Prin creane asupra clientelei se neleg toate elementele de activ care reprezint creane asupra clienilor naionali sau strini, alii dect instituiile de credit, oricare ar fi denumirea lor, cu excepia creanelor reprezentate prin obligaiuni sau orice alt titlu, care trebuie s figureze la elementul 5 din Activ. Activ: Elementul 5 Obligaiuni i alte titluri cu venit fix 49. (1) Acest post cuprinde obligaiunile i alte titluri cu venit fix negociabile, emise de instituiile de credit, de alte societi sau de organisme publice. Totui, obligaiunile i alte titluri cu venit fix emise de organismele publice vor fi incluse n acest post numai dac nu ndeplinesc condiiile pentru a fi prezentate la elementul 2 din Activ. (2) Sunt asimilate obligaiunilor i altor titluri cu venit fix titlurile a cror dobnd variaz n funcie de unii parametrii determinai, cum ar fi rata dobnzii de pe piaa interbancar sau de pe piaa european. (3) Numai obligaiunile proprii rscumprate i negociabile pot fi incluse n sub-elementul 5 (b). Pasiv: Elementul 1 Datorii privind instituiile de credit 50. (1) Prin datorii privind instituiile de credit se neleg toate datoriile ce rezult din tranzacii bancare, ale instituiei care ntocmete situaiile financiare, fa de instituiile de credit naionale sau strine, oricare ar fi denumirea lor. Nu sunt incluse n acest post datoriile 7

subordonate care trebuie prezentate la elementul 7 din Pasiv i nici datoriile reprezentate prin obligaiuni sau orice alt titlu, care trebuie s fie prezentate la elementul 3 sau 7 din Pasiv. (2) n sensul alin.(1), prin instituie de credit se nelege orice entitate care corespunde definiiei instituiei de credit prevzut la art.7 alin.(1) pct.10 din Ordonana de urgen a Guvernului nr.99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr.227/2007, bncile centrale i organizaiile bancare oficiale naionale i internaionale. Pasiv: Elementul 2 Datorii privind clientela 51. (1) Datoriile privind clientela cuprind sumele datorate clientelei, alta dect instituiile de credit n sensul pct.50, oricare ar fi denumirea lor. Nu sunt incluse n acest element datoriile subordonate care trebuie prezentate la elementul 7 din Pasiv i nici datoriile reprezentate prin obligaiuni sau orice alt titlu, care trebuie s fie prezentate la elementul 3 sau 7 din Pasiv. (2) Prin depozite se neleg exclusiv depozitele care ndeplinesc condiiile cerute n acest scop de prevederile legale n vigoare.

(3) n acest element nu se includ certificatele de depozit care sunt titluri negociabile. Pasiv: Elementul 3 Datorii constituite prin titluri 52. (1) Acest element cuprinde att obligaiunile i datoriile pentru care au fost emise certificate negociabile, n special certificatele de depozit care sunt titluri negociabile, titlurile de pia interbancar i titlurile de creane negociabile, obligaiunile i alte titluri cu venit fix, ct i datoriile care rezult din acceptri proprii i bilete la ordin n circulaie, cu excepia datoriilor subordonate care trebuie prezentate la elementul 7 din Pasiv. (2) Prin acceptri proprii se neleg exclusiv acceptrile care sunt emise de instituie pentru propria refinanare i n care aceasta figureaz ca prim debitor (tras). Pasiv: Elementul 7 Datorii subordonate 53. n acest element se nregistreaz fondurile provenind din emisiunea de titluri sau din mprumuturi subordonate, a cror rambursare, n caz de lichidare a instituiei, nu este posibil, dect dup plata celorlali creanieri. Pasiv: Elementul 8 Capital social subscris 54. Acest element cuprinde toate sumele, indiferent de denumirea lor, care, n funcie de forma juridic a instituiei respective, sunt privite, n conformitate cu legislaia naional, ca fiind pri subscrise de ctre acionari sau asociai. Pasiv: Postul 10 Rezerve 55. (1) Acest element cuprinde rezervele legale, rezervele pentru riscuri bancare, rezervele statutare sau contractuale i alte rezerve, cu excepia rezervelor din reevaluare care trebuie prezentate la elementul 11 din Pasiv. (2) Bncile pentru economisire i creditare n domeniul locativ nregistreaz fondul special constituit n conformitate cu prevederile art.306 din Ordonana de urgen a Guvernului nr.99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr.227/2007, cu modificrile i completrile ulterioare, n contul 519 Alte rezerve, analitic distinct. Elemente n afara bilanului: 1 Datorii contingente 56. (1) Acest element cuprinde toate tranzaciile prin care instituia a garantat obligaiile unei tere pri. (2) n notele explicative trebuie prezentate natura i valoarea oricrui tip de angajament de garanie, care este semnificativ n raport cu ansamblul activitii instituiei. (3) Angajamentele reprezentnd andosri de efecte rescontate, precum i acceptrile (altele dect cele proprii) se includ la acest element. (4) Garaniile i activele gajate cuprind toate garaniile asumate i activele date n garanie n contul unei tere pri, n special cauiunile i acreditivele irevocabile. (5) Acest element cuprinde numai angajamentele irevocabile cu titlu oneros. Angajamentele revocabile nu se nregistreaz n conturile de angajamente date din afara bilanului, dar pot fi reflectate n conturile de eviden din afara bilanului. Elemente n afara bilanului: 2 Angajamente 57. (1) Acest element cuprinde toate angajamentele irevocabile care ar putea da natere unui risc. (2) n notele explicative trebuie prezentate natura i valoarea oricrui tip de angajament, care este semnificativ n raport cu ansamblul activitii instituiei. (3) Angajamentele rezultate din tranzacii de vnzare cu posibilitate de rscumprare cuprind angajamentele asumate de ctre o instituie n cadrul tranzaciilor de vnzare cu posibilitate de rscumprare, pe baza unor contracte ferme de vnzare cu posibilitate de rscumprare, n nelesul pct.44.(3). (4) Prevederile pct.56.(5) se aplic i acestui element. 9

SECIUNEA a 4 - a FORMATUL CONTULUI DE PROFIT I PIERDERE 58. Contul de profit i pierdere cuprinde veniturile i cheltuielile exerciiului, grupate dup natura lor, precum i rezultatul exerciiului (profit sau pierdere). 59. (1) Veniturile constituie creteri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub form de intrri sau creteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizeaz n creteri ale capitalurilor proprii, altele dect cele rezultate din contribuii ale acionarilor. (2) n categoria veniturilor se includ att sumele sau valorile ncasate sau de ncasat n nume propriu din activiti curente, ct i ctigurile din orice alte surse. (3) Ctigurile reprezint creteri ale beneficiilor economice care pot aprea sau nu ca rezultat din activitatea curent, dar nu difer ca natur de veniturile din aceast activitate. 60. (1) Cheltuielile constituie diminuri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile sub form de ieiri sau scderi ale valorii activelor ori creteri ale datoriilor, care se concretizeaz n reduceri ale capitalurilor proprii, altele dect cele rezultate din distribuirea acestora ctre acionari. (2) n categoria cheltuielilor se includ valorile pltite sau de pltit n nume propriu din activiti curente, ct i pierderile din orice alte surse. (3) Pierderile reprezint reduceri ale beneficiilor economice i pot rezulta sau nu ca urmare a desfurrii activitii curente a instituiei. Acestea nu difer ca natur de alte tipuri de cheltuieli.

61.

Formatul contului de profit i pierdere este urmtorul:

1. Dobnzi de primit i venituri asimilate, din care: - aferente obligaiunilor i altor titluri cu venit fix 2. Dobnzi de pltit i cheltuieli asimilate 3. Venituri privind titlurile (a) Venituri din aciuni i alte titluri cu venit variabil (b) Venituri din participaii (c) Venituri din pri n cadrul societilor comerciale legate 4. Venituri din comisioane 5. Cheltuieli cu comisioane 6. Profit sau pierdere net din operaiuni financiare 7. Alte venituri din exploatare 8. Cheltuieli administrative generale (a) Cheltuieli cu personalul, din care: - Salarii - Cheltuieli cu asigurrile sociale, din care: - cheltuieli aferente pensiilor (b) Alte cheltuieli administrative 10

9. Corecii asupra valorii imobilizrilor necorporale i corporale 10. Alte cheltuieli de exploatare 11. Corecii asupra valorii creanelor i provizioanelor pentru datorii contingente i angajamente 12. Reluri din corecii asupra valorii creanelor i provizioanelor pentru datorii contingente i angajamente 13. Corecii asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizri financiare, a participaiilor i a prilor n cadrul societilor comerciale legate 14. Reluri din corecii asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizri financiare, a participaiilor i a prilor n cadrul societilor comerciale legate 15. Rezultatul activitii Curente 16. Venituri extraordinare 17. Cheltuieli extraordinare 18. Rezultatul activitii extraordinare 19. Impozitul pe profit 20. Alte impozite ce nu apar n elementele de mai sus 21. Rezultatul exerciiului financiar (1) Veniturile i cheltuielile care apar altfel dect n cursul activitilor curente ale instituiei trebuie prezentate la Venituri extraordinare i Cheltuieli extraordinare. (2) Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacii ce sunt clar diferite de activitile curente ale instituiei i care, prin urmare, nu se ateapt s se repete ntr-un mod frecvent sau regulat. (3) n nelesul prezentelor reglementri, prin activiti curente se neleg orice activiti desfurate de o instituie, ca parte integrant a afacerilor sale, precum i activitile conexe n care aceasta se angajeaz i care sunt o continuare a primelor activiti menionate, incidente acestora sau care rezult din acestea. (4) Pentru a stabili dac un eveniment sau o tranzacie se delimiteaz clar de activitile curente ale instituiei, se are n vedere, mai degrab, natura elementului sau a tranzaciei aferente activitii desfurate n mod curent de instituie, dect frecvena cu care se ateapt ca aceste evenimente s aib loc. (5) Exemple de evenimente sau tranzacii ce dau natere, n general, la elemente extraordinare sunt exproprierea activelor, un cutremur sau un alt dezastru natural. (6) Cu excepia cazului n care veniturile i cheltuielile prevzute la alin.(1) sunt nesemnificative pentru evaluarea rezultatelor, n notele explicative trebuie prezentate explicaii despre valoarea i natura acestora. Aceeai prevedere se aplic veniturilor i cheltuielilor legate de un alt exerciiu financiar. 63. Instituiile trebuie s prezinte n notele explicative proporia n care impozitul pe profit afecteaz Rezultatul activitii curente i Rezultatul activitii extraordinare. 62.

11

SECIUNEA a 5 - a PREVEDERI REFERITOARE LA UNELE ELEMENTE DIN CONTUL DE PROFIT I PIERDERE Elementul 1 Dobnzi de primit i venituri asimilate 64. Acest element cuprinde veniturile generate de activitatea bancar, incluznd:

a) veniturile realizate provenind din elementele nscrise la poziiile 1 - 5 i 12 din Activul bilanului, oricum ar fi calculate. Asemenea venituri trebuie s includ i veniturile generate de ealonarea discountului pentru activele achiziionate la o valoare mai mic dect suma pltibil la scaden, precum i pentru datoriile contractate la o valoare mai mare dect valoarea rambursabil la scaden; b) veniturile rezultate din operaiunile la termen acoperite, ealonate pe durata efectiv a operaiunii i care au caracter de dobnd; c) taxe i comisioane de primit, cu caracter de dobnd i calculate n funcie de durat sau la valoarea creanei sau a angajamentului dat. Elementul 2 Dobnzi de pltit i cheltuieli asimilate 65. Acest element cuprinde cheltuielile generate de activitatea bancar, incluznd: a) cheltuielile provenind din elementele nscrise la poziiile 1 - 4 i 7 din Pasivul bilanului, oricum ar fi calculate. Asemenea cheltuieli trebuie s includ i cheltuielile generate de ealonarea primei pentru activele achiziionate la o valoare mai mare dect suma pltibil la scaden, precum i pentru datoriile contractate la o valoare mai mic dect valoarea rambursabil la scaden; b) cheltuielile rezultate din operaiunile la termen acoperite, ealonate pe durata efectiv a operaiunii i care au caracter de dobnd; c) taxe i comisioane de pltit, cu caracter de dobnd i calculate n funcie de durata sau valoarea datoriei sau a angajamentului primit. Elementul 3 Venituri privind titlurile 66. Acest element cuprinde dividendele i alte venituri aferente aciunilor, participaiilor i prilor n societile legate. Venitul din aciuni n societi de investiii trebuie, de asemenea, inclus la acest element. Elementele 4 Venituri din comisioane i 5 Cheltuieli cu comisioane 67. Fr a prejudicia prevederile pct.64 i 65, veniturile din comisioane includ veniturile aferente serviciilor acordate terelor pri, iar cheltuielile cu comisioanele includ cheltuielile aferente serviciilor prestate de tere pri, n special: - comisioane pentru garanii, administrarea creditelor n contul altor creditori i pentru tranzaciile cu titluri n contul unor tere pri; comisioane pentru plata operaiunilor comerciale i alte cheltuieli sau venituri aferente acestora, cheltuieli de administrare a conturilor i comisioane pentru pstrarea n custodie i administrarea titlurilor; - comisioane percepute pentru operaiunile de schimb i pentru vnzarea i cumprarea de monede sau metale preioase n contul unor tere pri; - comisioane percepute n calitate de intermediar pentru operaiuni de credit sau de plasament a contractelor de economii sau a celor de asigurri. Elementul 6 Profit sau pierdere net din operaiuni financiare 68. Acest element cuprinde: 12 -

a) rezultatul net din tranzacii cu titluri care nu au caracter de imobilizri financiare, i coreciile i relurile din corecii asupra valorilor acestor titluri; b) rezultatul net din operaiunile de schimb, fr a prejudicia pct.64 b) i 65 b); c) rezultatul net din alte operaiuni de vnzare-cumprare care implic instrumente financiare, inclusiv metale preioase. Elementele 11 - Corecii asupra valorii creanelor i provizioanelor pentru datorii contingente i angajamente i 12 - Reluri din corecii asupra valorii creanelor i provizioanelor pentru datorii contingente i angajamente 69. (1) Aceste elemente cuprind: cheltuieli pentru corecii asupra valorii creanelor prezentate la elementele 3 i 4 din Activul bilanului, precum i venituri din recuperri de creane trecute anterior pe pierderi i din reluri din corecii asupra valorilor respective; - cheltuieli pentru corecii asupra elementelor din afara bilanului prezentate la elementele n afara bilanului 1 i 2 i reluri din corecii asupra valorii provizioanelor constituite anterior. (2) Coreciile de valoare pentru creanele privind instituiile de credit, clientela, societile cu care instituia are o legtur de participaie i societile legate, se vor prezenta n notele la situaiile financiare n cazul n care sunt semnificative. -

13

Elementele 13 - Corecii asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizri financiare, a participaiilor i a prilor n cadrul societilor comerciale legate i 14 - Reluri din corecii asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizri financiare, a participaiilor i a prilor n cadrul societilor comerciale legate 70. (1) Aceste elemente cuprind: cheltuieli pentru coreciile asupra valorilor elementelor 5 - 8 din Activ;

reluri din corecii efectuate anterior asupra elementelor respective, n msura n care cheltuielile i veniturile se refer la titluri nregistrate ca imobilizri financiare, participaii i pri n societile comerciale legate. (2) Coreciile de valoare privind aceste valori mobiliare, participaii i pri n societile legate sunt prezentate separat n notele la situaiile financiare, n msura n care acestea sunt semnificative. SECIUNEA a 6 - a PRINCIPII CONTABILE GENERALE 71. Elementele prezentate n situaiile financiare anuale se evalueaz n conformitate cu principiile contabile generale prevzute n prezenta seciune, conform contabilitii de angajamente. Astfel, efectele tranzaciilor i ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cnd tranzaciile i evenimentele se produc (i nu pe msur ce numerarul sau echivalentul su este ncasat sau pltit) i sunt nregistrate n contabilitate i raportate n situaiile financiare ale perioadelor aferente. 72. Principiul continuitii activitii. Trebuie s se prezume c instituia i desfoar activitatea pe baza principiului continuitii activitii. Acest principiu presupune c instituia i continu n mod normal funcionarea, fr a intra n stare de lichidare sau reducere semnificativ a activitii. Dac administratorii unei instituii au luat cunotin de unele elemente de nesiguran legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-i continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate n notele explicative. n cazul n care situaiile financiare anuale nu sunt ntocmite pe baza principiului continuitii, aceast informaie trebuie prezentat, mpreun cu explicaii privind modul de ntocmire a acestora i motivele care au stat la baza deciziei conform creia instituia nu i mai poate continua activitatea. 73. Principiul permanenei metodelor. Metodele de evaluare trebuie aplicate n mod consecvent de la un exerciiu financiar la altul. 74. Principiul prudenei. Evaluarea trebuie fcut pe o baz prudent, i n special: a) poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanului; b) trebuie s se in cont de toate datoriile aprute n cursul exerciiului financiar curent sau al unui exerciiu precedent, chiar dac acestea devin evidente numai ntre data bilanului i data ntocmirii acestuia; c) trebuie s se in cont de toate datoriile previzibile i pierderile poteniale aprute n cursul exerciiului financiar curent sau al unui exerciiu financiar precedent, chiar dac acestea devin evidente numai ntre data bilanului i data ntocmirii acestuia; d) trebuie s se in cont de toate deprecierile, indiferent dac rezultatul exerciiului financiar este pierdere sau profit. 75. Principiul independenei exerciiului. Trebuie s se in cont de veniturile i cheltuielile aferente exerciiului financiar, indiferent de data ncasrii sau plii acestor venituri i cheltuieli. 76. Principiul evalurii separate a elementelor de activ i de datorii. Conform acestui principiu, componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat. 77. Principiul intangibilitii. Bilanul de deschidere pentru fiecare exerciiu financiar trebuie s corespund cu bilanul de nchidere al exerciiului financiar precedent, cu excepia 14

cazurilor prevzute de prezentele reglementri. 78. Principiul necompensrii. Orice compensare ntre elementele de activ i de datorii sau ntre elementele de venituri i cheltuieli este interzis, cu excepia cazurilor prevzute de prezentele reglementri. Eventualele compensri ntre creane i datorii ale instituiei fa de acelai operator economic pot fi efectuate, cu respectarea prevederilor legale, numai dup nregistrarea n contabilitate a veniturilor i cheltuielilor la valoarea integral. 79. Principiul prevalenei economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilan si contul de profit i pierdere se face innd seama de fondul economic al tranzaciei sau al operaiunii raportate, i nu numai de forma juridic a acestora. 80. Principiul pragului de semnificaie. Elementele de bilan i de cont de profit i pierdere care sunt indicate cu litere mici pot fi combinate dac: a) acestea reprezint o sum nesemnificativ, n nelesul prevederilor pct.11; sau b) o astfel de combinare ofer un nivel mai mare de claritate, cu condiia ca elementele astfel combinate s fie prezentate separat n notele explicative. 81. Abateri de la principiile contabile generale prevzute n prezenta seciune pot fi efectuate n cazuri excepionale. Orice astfel de abateri trebuie prezentate n notele explicative, precum i motivele care le-au determinat, mpreun cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziiei financiare i a profitului sau pierderii. SECIUNEA a 7 - a REGULI DE EVALUARE Reguli generale de evaluare 82. Elementele prezentate n situaiile financiare anuale se evalueaz, n general, pe baza principiului costului de achiziie sau al costului de producie. n situaia n care s-a optat pentru reevaluarea imobilizrilor corporale se aplic prevederile pct.121 - 126 din prezentele reglementri. 83. (1) La data intrrii n cadrul instituiei, bunurile se evalueaz nregistreaz n contabilitate la valoarea de intrare, care se stabilete astfel: a) la cost de achiziie pentru bunurile procurate cu titlu oneros; b) la cost de producie pentru bunurile produse n cadrul instituiei; c) la valoarea just pentru bunurile obinute cu titlu gratuit. (2) n cazul menionat la lit.c), valoarea just se substituie costului de achiziie. (3) Prin valoare just se nelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunvoie ntre pri aflate n cunotin de cauz, n cadrul unei tranzacii cu preul determinat obiectiv. (4) n cazul titlurilor de tranzacie, costul de achiziie nu include costurile de tranzacionare direct atribuibile achiziiei de titluri, aceste costuri fiind nregistrate n conturile de cheltuieli corespunztoare. (5) n cazul celorlalte categorii de titluri, costul de achiziie include i costurile de tranzacionare direct atribuibile achiziiei de titluri. (6) Pentru titlurile cu venit fix clasificate n categoria titlurilor de plasament sau a titlurilor de investiii, creanele din dobnzile calculate pentru perioada scurs de i se

15

la emisiunea acestora i pn n momentul achiziiei (cuponul scurs) pot fi nregistrate n conturile de titluri sau n conturile de creane ataate corespunztoare. n acest ultim caz, diferena dintre valoarea de achiziie i cuponul scurs este nregistrat n conturile de titluri corespunztoare. 84. (1) Costul de achiziie al bunurilor cuprinde preul de cumprare, taxele de import i alte taxe (cu excepia acelora pe care persoana juridic le poate recupera de la autoritile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare i alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziiei bunurilor respective. (2) Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziie. 85. (1) Costul de producie al unui bun cuprinde costul de achiziie a materiilor prime i materialelor consumabile i cheltuielile de producie direct atribuibile bunului. (2) Costul de producie sau de prelucrare al stocurilor, precum i costul de producie al imobilizrilor cuprind cheltuielile directe aferente produciei, i anume: materiale directe, energie consumat n scopuri tehnologice, manoper direct i alte cheltuieli directe de producie, precum i cota cheltuielilor indirecte de producie alocat n mod raional ca fiind legat de fabricaia acestora. (3) n costul de producie poate fi inclus o proporie rezonabil din cheltuielile care sunt doar indirect atribuibile bunului, n msura n care acestea sunt legate de perioada de producie. (4) Urmtoarele reprezint exemple de costuri care nu trebuie incluse n costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei n care au survenit, astfel: - pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producie nregistrate peste limitele normal admise; - cheltuielile de depozitare, cu excepia cazurilor n care aceste costuri sunt necesare n procesul de producie, anterior trecerii ntr-o nou faz de fabricaie; - regiile (cheltuielile) generale de administraie care nu particip la aducerea stocurilor n forma i locul final; - costurile de desfacere. 86. (1) Dobnda la capitalul mprumutat pentru finanarea achiziiei, construciei sau produciei de active cu ciclu lung de fabricaie poate fi inclus n costurile de producie, n msura n care aceasta este legat de perioada de producie. n cazul includerii dobnzii n valoarea activelor, aceasta trebuie prezentat n notele explicative. (2) n sensul prezentelor reglementri, prin activ cu ciclu lung de fabricaie se nelege un activ care solicit n mod necesar o perioad substanial de timp pentru a fi gata n vederea utilizrii sau pentru vnzare. 87. Evaluarea elementelor de activ i de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit prezentelor reglementri i normelor emise n acest sens de Ministerul Economiei i Finanelor. 88. (1) La ncheierea exerciiului financiar, elementele de activ i de pasiv de natura datoriilor se evalueaz i se reflect n situaiile financiare anuale la valoarea de intrare, pus de acord cu rezultatele inventarierii. (2) n acest scop, valoarea de intrare se compar cu valoarea stabilit pe baza inventarierii, denumit valoare de inventar. n acest caz, dac prin prezentele reglementri nu se prevede altfel, se vor avea n vedere, printre altele: a) Pentru elementele de activ, diferenele constatate n minus ntre valoarea de inventar i valoarea contabil net a elementelor de activ se nregistreaz n contabilitate pe seama unei amortizri suplimentare, n cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibil sau se efectueaz o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci cnd deprecierea este reversibil, aceste elemente meninndu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare. Prin valoare contabil net se nelege valoarea de intrare, mai puin amortizarea i ajustrile pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate. b) Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferenele constatate n plus ntre 16

valoarea de inventar i valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se nregistreaz n contabilitate, pe seama elementelor corespunztoare de datorii. 89. La data ieirii din cadrul instituiei sau la darea n consum, bunurile se evalueaz i se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. Imobilizri 90. (1) Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii i deinute pe o perioad mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achiziie sau la costul de producie, cu respectarea prevederilor pct.91 i 92. (2) Beneficiile economice viitoare reprezint potenialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de numerar ctre instituie. Potenialul poate fi unul productiv, fiind parte a activitilor de exploatare ale instituiei. 91. (1) Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economic se efectueaz n mod sistematic, reducndu-se valoarea contabil a acestora. Valoarea contabil a acestor active este valoarea care este prezentat n bilan, fiind reprezentat de costul de achiziie, costul de producie sau alte valori care substituie costul, diminuate cu amortizarea cumulat pn la acea dat, precum i cu pierderile cumulate din depreciere. (2) n nelesul prezentelor reglementri, prin durata de utilizare economic se nelege durata de via util, aceasta reprezentnd: a) perioada pe parcursul creia unitatea estimeaz c activul va fi disponibil pentru utilizare de ctre instituie; sau b) numrul unitilor produse sau a unor uniti similare ce se estimeaz c vor fi obinute de instituie prin folosirea activului respectiv. 92. (1) Atunci cnd se constat pierderi de valoare pentru imobilizrile financiare, trebuie fcute ajustri pentru pierderea de valoare, astfel nct acestea s fie evaluate la cea mai mic valoare atribuibil acestora la data bilanului. (2) Imobilizrile trebuie s fac obiectul ajustrilor de valoare, indiferent dac duratele lor de utilizare economic sunt limitate sau nu, astfel nct acestea s fie evaluate la cea mai mic valoare atribuibil acestora la data bilanului, dac se estimeaz c reducerea valorii acestora este permanent. (3) Ajustrile de valoare prevzute la alin.(1) i (2) trebuie nregistrate n contul de profit i pierdere i prezentate distinct n notele explicative, dac acestea nu au fost prezentate separat n contul de profit i pierdere. (4) Evaluarea la valorile minime, potrivit prevederilor alin.(1) i (2), nu poate fi continuat dac nu mai sunt aplicabile motivele pentru care au fost fcute ajustrile respective. 93. Dac activele imobilizate fac obiectul ajustrilor excepionale de valoare exclusiv n scop fiscal, n notele explicative se prezint valoarea ajustrilor i motivele pentru care acestea au fost efectuate. 94. (1) Activele incluse la elementele 9 i 10 din Activul formatului de bilan, trebuie s fie evaluate ntotdeauna ca imobilizri. (2) Activele incluse n alte elemente (posturi) din bilan trebuie s fie evaluate ca imobilizri atunci cnd sunt destinate s fie folosite n mod durabil n activitatea instituiei. (3) Surplusul din reevaluare inclus n rezerva din reevaluare, rezultat n urma reevalurii imobilizrilor corporale, poate fi transferat direct n rezultatul reportat, atunci cnd acest surplus este realizat. Imobilizri necorporale 95. (1) Imobilizrile necorporale reprezint active identificabile, nemonetare, fr suport material, deinute pentru furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi nchiriate terilor ori pentru scopuri administrative. (2) Imobilizrile necorporale cuprind: fondul comercial, cheltuieli de constituire, alte imobilizri necorporale, avansuri pentru imobilizri necorporale i imobilizri necorporale n curs. 17

96. Imobilizrile necorporale trebuie recunoscute n bilan dac se estimeaz c vor genera beneficii economice pentru instituie i costul acestora poate fi evaluat n mod credibil. 97. (1) Fondul comercial apare, de regul, n urma combinrilor de ntreprinderi i reprezint diferena dintre costul de achiziie i valoarea just la data tranzaciei, a prii din activele nete achiziionate. (2) n cazul n care fondul comercial este tratat ca un activ, se au n vedere urmtoarele prevederi: a) fondul comercial se amortizeaz, de regul, n cadrul unei perioade de maximum cinci ani; b) totui, instituiile pot s amortizeze fondul comercial n mod sistematic ntr-o perioad de peste cinci ani, cu condiia ca aceast perioad s nu depeasc durata de utilizare economic a activului i s fie prezentat i justificat n notele explicative. 98. Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de nfiinarea sau dezvoltarea unei instituii (taxe i alte cheltuieli de nscriere i nmatriculare, cheltuieli privind emisiunea i vnzarea de aciuni i obligaiuni, cheltuieli de prospectare a pieei, de publicitate i alte cheltuieli de aceast natur, legate de nfiinarea i extinderea activitii instituiei). 99. (1) O instituie poate include cheltuielile de constituire la Active, caz n care poate imobiliza cheltuielile de constituire. n aceast situaie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate n cadrul unei perioade de maximum cinci ani. (2) n situaia n care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu excepia cazului n care suma rezervelor disponibile pentru distribuire i a profitului reportat este cel puin egal cu cea a cheltuielilor neamortizate. 100. Sumele nregistrate la Cheltuieli de constituire trebuie explicate n note. 101. n cadrul altor imobilizri necorporale se nregistreaz cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale, drepturi i active similare, cu excepia celor create intern de instituie, programele informatice create sau achiziionate de la teri, pentru necesitile proprii de utilizare, precum i alte imobilizri necorporale. 102. (1) Imobilizrile de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetrii sau a altor cunotine, n scopul realizrii de produse sau servicii noi sau mbuntite substanial, naintea stabilirii produciei de serie sau utilizrii. (2) Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaz pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dup caz. (3) n cazul n care durata contractului sau durata de utilizare depete cinci ani, aceasta trebuie prezentat n notele explicative, mpreun cu motivele care au determinat-o. (4) n situaia n care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu excepia cazului n care suma rezervelor disponibile pentru distribuire i a profitului reportat este cel puin egal cu cea a cheltuielilor neamortizate. (5) Sumele nregistrate la Cheltuieli de dezvoltare trebuie explicate n notele explicative. 103. (1) n cadrul avansurilor se nregistreaz avansurile acordate furnizorilor de imobilizri necorporale. (2) Imobilizrile necorporale n curs reprezint imobilizrile necorporale neterminate pn la sfritul perioadei, evaluate la costul de producie sau costul de achiziie, dup caz.

18

104. Un element de natura imobilizrii necorporale raportat drept cheltuial ntr-o perioad nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unei imobilizri necorporale. 105. (1) Cheltuielile ulterioare efectuate cu o imobilizare necorporal dup cumprarea sau finalizarea acesteia se nregistreaz, de regul, n conturile de cheltuieli atunci cnd sunt efectuate. (2) Cheltuielile ulterioare vor majora costul imobilizrii necorporale atunci cnd este probabil c aceste cheltuieli vor permite activului s genereze beneficii economice viitoare peste performana prevzut iniial i pot fi evaluate credibil. 106. O imobilizare necorporal trebuie prezentat n bilan la valoarea de intrare, mai puin ajustrile cumulate de valoare. 107. O imobilizare necorporal trebuie scoas din eviden la cedare sau atunci cnd niciun beneficiu economic viitor nu mai este ateptat din utilizarea sa ulterioar. 108. Ctigurile sau pierderile care apar o dat cu ncetarea utilizrii sau ieirea unei imobilizri necorporale se determin ca diferen ntre veniturile generate de ieirea acesteia i valoarea sa neamortizat, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acesteia, i trebuie prezentate ca venit sau cheltuial, dup caz, n contul de profit i pierdere. Imobilizri corporale 109. (1) Imobilizrile corporale reprezint active care: a) sunt deinute de o instituie pentru a fi utilizate n prestarea de servicii, pentru a fi nchiriate terilor sau pentru a fi folosite n scopuri administrative; i b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. (2) Imobilizrile corporale cuprind: terenuri i construcii; instalaii tehnice i mijloace de transport; mobilier, aparatur birotic, echipamente de protecie a valorilor umane i materiale i alte active corporale; avansuri i imobilizri corporale n curs de execuie. 110. (1) Imobilizrile corporale n curs reprezint investiiile neterminate efectuate n regie proprie sau n antrepriz. Acestea se evalueaz la costul de producie sau costul de achiziie, dup caz. (2) Imobilizrile corporale n curs se trec n categoria imobilizrilor finalizate dup recepia, darea n folosin sau punerea n funciune a acestora, dup caz. 111. (1) Exemple de costuri care se efectueaz n legtur cu construcia unei imobilizri corporale, direct atribuibile acesteia, sunt: a) costurile reprezentnd salariile angajailor, contribuiile legale i alte cheltuieli legate de acestea; b) cheltuieli materiale; c) costurile de amenajare a amplasamentului; d) costurile iniiale de livrare i manipulare; e) costurile de instalare i asamblare; f) cheltuieli de proiectare i pentru obinerea autorizaiilor; g) onorariile profesionale pltite avocailor i experilor etc. (2) n costul unei imobilizri corporale pot fi incluse i costurile estimate iniial cu demontarea i mutarea acesteia la scoaterea din eviden, precum i cu restaurarea amplasamentului pe care este poziionat imobilizarea, atunci cnd aceste sume pot fi estimate credibil i instituia are o obligaie legat de demontare, mutare a imobilizrii corporale i de refacere a amplasamentului. (3) Costurile estimate cu demontarea i mutarea imobilizrii corporale, precum i cele cu restaurarea amplasamentului, se recunosc n valoarea acesteia, n coresponden cu contul de provizioane corespunztor, 555 Provizioane pentru dezafectarea imobilizrilor corporale i alte aciuni similare legate de acestea. 19

112.

Prevederile pct.128 se aplic i n cazul imobilizrilor corporale.

113. (1) Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizri corporale trebuie recunoscute, de regul, drept cheltuieli n perioada n care au fost efectuate. (2) Cheltuielile efectuate n legtur cu imobilizrile corporale utilizate n baza unor contracte de nchiriere, locaie de gestiune i a altor contracte similare, prin care se transfer dreptul de utilizare a respectivelor bunuri pe o perioad de timp, fr a transfera substanial riscurile i avantajele aferente dreptului de proprietate, se evideniaz n contabilitatea instituiei care le-a efectuat, la imobilizri corporale sau drept cheltuieli n perioada n care au fost efectuate, n funcie de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efectuate n legtur cu imobilizrile corporale proprii. 114. (1) Costul reparaiilor efectuate la imobilizrile corporale, n scopul asigurrii utilizrii continue a acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuial n perioada n care este efectuat. (2) Sunt recunoscute ca o component a activului investiiile efectuate la imobilizrile corporale, sub forma cheltuielilor ulterioare. Acestea trebuie s aib ca efect mbuntirea parametrilor tehnici iniiali ai acestora i s conduc la obinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare fa de cele estimate iniial. (3) Obinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin creterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de ntreinere i funcionare. 115. (1) O imobilizare corporal trebuie scoas din eviden la cedare sau casare, atunci cnd niciun beneficiu economic viitor nu mai este ateptat din utilizarea sa ulterioar. (2) Dac o instituie recunoate n valoarea contabil a unei imobilizri corporale costul unei nlocuiri pariale (nlocuirea unei componente), atunci aceasta scoate din eviden valoarea contabil a prii nlocuite, cu amortizarea aferent, dac dispune de informaiile necesare. 116. Ctigurile sau pierderile obinute n urma casrii sau cedrii unei imobilizri corporale trebuie determinate ca diferen ntre veniturile generate de scoaterea din eviden i valoarea sa neamortizat, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta i trebuie prezentate ca venit sau cheltuial, dup caz, n contul de profit i pierdere. 117. n cazul distrugerii totale sau pariale a unor imobilizri corporale, creanele sau sumele compensatorii ncasate de la teri, legate de acestea, precum i achiziionarea ulterioar de active noi sunt operaiuni economice distincte i trebuie nregistrate ca atare pe baza documentelor justificative. 118. (1) Astfel, deprecierea activelor se evideniaz la momentul constatrii acesteia, iar dreptul de a ncasa compensaiile se evideniaz pe seama veniturilor conform contabilitii de angajamente, n momentul stabilirii acestuia. (2) Exemple de asemenea compensaii pot fi nregistrate n urmtoarele situaii: a) sume pltite/de pltit de ctre companiile de asigurare pentru deprecierea sau pierderea unor imobilizri corporale cauzat, de exemplu, de dezastre naturale sau furt; b) sume acordate de guvern, n schimbul unor imobilizri corporale, de exemplu, terenuri care au fost expropriate. Imobilizri financiare 119. Imobilizrile financiare, n sensul prezentelor reglementri, cuprind: titluri de participare, pri n societile comerciale legate i titluri destinate a fi folosite n mod

20

durabil n activitatea instituiei (titluri ale activitii de portofoliu i titluri de investiii). 120. (1) Obligaiunile i alte titluri cu venit fix care au caracter de imobilizri financiare sunt prezentate n bilan la preul de achiziie. (2) Atunci cnd preul de achiziie al acestor titluri este mai mare dect preul de rambursare, diferena trebuie amortizat n mod ealonat, n aa fel nct s fie complet trecut pe cheltuieli pn n momentul n care se rscumpr titlul. Diferena trebuie prezentat separat n bilan sau n notele explicative. (3) Atunci cnd preul de achiziie al acestor titluri este mai mic dect preul de rambursare, diferena trebuie trecut la venituri, n mod ealonat, pe parcursul perioadei rmase de scurs pn la rscumprare. Diferena trebuie prezentat separat n bilan sau n notele explicative. Reguli alternative de evaluare a imobilizrilor corporale 121. (1) Instituiile pot proceda la reevaluarea imobilizrilor corporale existente la sfritul exerciiului financiar, astfel nct acestea s fie prezentate n contabilitate la valoarea just, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluri n situaiile financiare ntocmite pentru acel exerciiu. (2) Amortizarea calculat pentru imobilizrile corporale astfel reevaluate se nregistreaz n contabilitate ncepnd cu data de 1 ianuarie a anului urmtor celui pentru care s-a efectuat reevaluarea. (3) Evalurile efectuate cu ocazia reorganizrilor de instituii (fuziuni, divizri) nu constituie reevaluare n sensul prezentelor reglementri contabile, aceste evaluri efectundu-se n scopul stabilirii raportului de schimb, pentru toate elementele de bilan. (4) n cazul efecturii reevalurii imobilizrilor corporale, acest lucru trebuie prezentat n notele explicative, mpreun cu elementele supuse reevalurii, metoda prin care s-au calculat valorile prezentate, precum i elementul afectat din contul de profit i pierdere. 122. (1) Reevaluarea imobilizrilor corporale se face la valoarea just de la data bilanului. Valoarea just se determin pe baza unor evaluri efectuate, de regul, de profesioniti calificai n evaluare, membri ai unui organism profesional n domeniu, recunoscut naional i internaional. (2) La reevaluarea unei imobilizri corporale, amortizarea cumulat la data reevalurii este tratat n unul din urmtoarele moduri:

21

a) recalculat proporional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel nct valoarea contabil a activului, dup reevaluare, s fie egal cu valoarea sa reevaluat. Aceast metod este folosit, deseori, n cazul n care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau b) eliminat din valoarea contabil brut a activului i valoarea net, determinat n urma corectrii cu ajustrile de valoare, recalculat la valoarea reevaluat a activului. Aceast metod este folosit, deseori, pentru cldirile care sunt reevaluate la valoarea lor de pia. 123. (1) n cazul n care, ulterior recunoaterii iniiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinat pe baza reevalurii activului respectiv, valoarea rezultat din reevaluare va fi atribuit activului, n locul costului de achiziie/costului de producie sau al oricrei alte valori atribuite nainte acelui activ. n astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului avnd n vedere valoarea acestuia, determinat n urma reevalurii. (2) Elementele dintr-o grup de imobilizri corporale se reevalueaz simultan pentru a se evita reevaluarea selectiv i raportarea n situaiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinaie de costuri i valori calculate la date diferite. (3) Dac un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate, cu excepia situaiei cnd nu exist nicio pia activ pentru acel activ. (4) O grup de imobilizri corporale cuprinde active de aceeai natur i utilizri similare, aflate n exploatarea unei instituii. (5) Exemple de grupe de imobilizri corporale sunt: terenuri; cldiri; maini i echipamente etc. (6) Reevalurile trebuie fcute cu suficient regularitate, astfel nct valoarea contabil s nu difere substanial de cea care ar fi determinat folosind valoarea just de la data bilanului. (7) Dac un activ dintr-o grup de active nu poate fi reevaluat din cauz c nu exist o pia activ pentru acel activ, activul trebuie prezentat n bilan la cost, minus ajustrile cumulate de valoare. (8) O pia activ este o pia unde sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii: a) elementele comercializate sunt omogene; b) pot fi gsii n permanen cumprtori i vnztori interesai; i c) preurile sunt cunoscute de cei interesai. (9) Dac valoarea just a unei imobilizri corporale nu mai poate fi determinat prin referin la o pia activ, valoarea activului prezentat n bilan trebuie s fie valoarea sa reevaluat la data ultimei reevaluri, din care se scad ajustrile cumulate de valoare. 124. (1) n cazul n care se efectueaz reevaluarea imobilizrilor corporale, diferena dintre valoarea rezultat n urma reevalurii i valoarea la cost istoric trebuie prezentat la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct n cadrul elementelor de capitaluri proprii. Tratamentul n scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat n notele explicative. (2) Indiferent dac valoarea rezervei a fost modificat sau nu n cursul exerciiului financiar, instituiile trebuie s prezinte n notele explicative urmtoarele informaii: a) valoarea rezervei din reevaluare la nceputul exerciiului financiar; b) diferenele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare n cursul exerciiului financiar; c) sumele capitalizate sau transferate ntr-un alt mod din rezerva din reevaluare n cursul exerciiului financiar, prezentndu-se natura oricrui astfel de transfer, cu respectarea legislaiei n vigoare; d) valoarea rezervei din reevaluare la sfritul exerciiului financiar. (3) Dac rezultatul reevalurii este o cretere fa de valoarea contabil net, atunci aceasta se trateaz astfel: 22

a) ca o cretere a rezervei din reevaluare prezentat n cadrul elementelor de capitaluri proprii, dac nu a existat o descretere anterioar recunoscut ca o cheltuial aferent acelui activ; sau b) ca un venit care s compenseze cheltuiala cu descreterea recunoscut anterior la acel activ. (4) Dac rezultatul reevalurii este o descretere a valorii contabile nete, aceasta se trateaz ca o cheltuial cu ntreaga valoare a deprecierii, atunci cnd n rezerva din reevaluare nu este nregistrat o sum referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scdere a rezervei din reevaluare prezentat n cadrul elementelor de capitaluri proprii, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve i valoarea descreterii, iar eventuala diferen rmas neacoperit se nregistreaz ca o cheltuial. (5) Rezerva din reevaluare trebuie redus n msura n care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate i pentru obinerea scopului su. (6) Sumele reprezentnd diferene de natura veniturilor i cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat n contul de profit i pierdere. (7) Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuit, direct sau indirect, cu excepia cazului n care surplusul din reevaluare reprezint ctig efectiv realizat. n sensul prezentelor reglementri, surplusul de reevaluare inclus n rezerva din reevaluare se consider realizat la scoaterea din eviden a activului pentru care s- a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din ctig poate fi realizat pe msur ce activul este folosit de instituie. n acest caz, valoarea rezervei transferate este diferena dintre amortizarea calculat pe baza valorii contabile reevaluate i valoarea amortizrii calculate pe baza costului iniial al activului. (8) Cu excepia cazurilor prevzute la alin.(5) i la pct.94.(3), rezerva din reevaluare nu poate fi redus. 125. Ajustrile de valoare se calculeaz n fiecare exerciiu financiar pe baza valorii atribuite imobilizrii pentru acel exerciiu financiar. 126. n cazul n care se efectueaz reevaluarea, n notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilan de natura imobilizrilor corporale reevaluate, urmtoarele informaii: a) valoarea la cost istoric a imobilizrilor reevaluate i suma ajustrilor cumulate de valoare; sau b) valoarea la data bilanului a diferenei dintre valoarea rezultat din reevaluare i cea reprezentnd costul istoric i, atunci cnd este cazul, valoarea cumulat a ajustrilor suplimentare de valoare. Active de natura stocurilor i alte active ce nu sunt deinute ca imobilizri 127. La evaluarea activelor de natura stocurilor, creanelor, obligaiunilor i altor titluri cu venit fix, precum i a aciunilor i altor titluri cu venit variabil care nu sunt deinute ca imobilizri financiare, vor fi avute n vedere urmtoarele aspecte: a) Sunt aplicabile prevederile pct.85.(4) din prezentele reglementri. b) Valoarea activelor de natura stocurilor, a creanelor, precum i a obligaiunilor i a altor titluri cu venit fix, a aciunilor i a altor titluri cu venit variabil care nu sunt deinute ca imobilizri financiare, nregistrate n contabilitate, va fi egal cu costul de achiziie sau costul de producie, dup caz, cu respectarea prevederilor lit.c) de mai jos. c) Ajustrile de valoare se fac pentru elementele de activ menionate mai sus, n vederea prezentrii acestora la cea mai mic valoare de pia sau, n circumstane speciale, la o alt valoare minim atribuibil acestora la data bilanului. d) Evaluarea efectuat conform prevederilor lit.c) de mai sus nu poate fi continuat dac motivele pentru care au fost fcute ajustrile de valoare nu mai sunt aplicabile. Prin urmare, n situaia n care ajustarea devine total sau parial fr obiect, ntruct motivele 23

care au dus la reflectarea acesteia au ncetat s mai existe ntr-o anumit msur, atunci acea ajustare trebuie reluat corespunztor la venituri. e) Dac elementele de activ menionate la lit.b) fac obiectul ajustrilor de valoare cu caracter excepional, exclusiv n scop fiscal, suma ajustrilor i motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate n notele explicative. 128. Materiile prime i materialele consumabile care sunt n mod constant nlocuite i a cror valoare total este de o importan secundar pentru instituie pot fi prezentate la Active la o valoare i cantitate fixe, dac valoarea, cantitatea i structura acestora nu variaz n mod semnificativ. 129. (1) Stocurile sunt active: a) deinute pentru a fi vndute pe parcursul desfurrii normale a activitii; b) n curs de producie n vederea vnzrii n procesul desfurrii normale a activitii; c) sub form de materiale care urmeaz s fie folosite pentru desfurarea activitii sau pentru prestarea de servicii. (2) Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate n bilan la o valoare mai mare dect valoarea care se poate obine prin utilizarea sau vnzarea lor. n acest scop, valoarea stocurilor se diminueaz pn la valoarea realizabil net, prin reflectarea unei ajustri pentru depreciere. (3) n nelesul prezentelor reglementri, prin valoare realizabil net se nelege preul de vnzare estimat care ar putea fi obinut pe parcursul desfurrii normale a activitii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci cnd este cazul, i costurile estimate necesare vnzrii. 130. (1) Costul stocurilor i al altor active care nu sunt de obicei fungibile trebuie determinat prin identificarea specific a costurilor individuale. (2) Stocurile i alte active fungibile sunt bunuri de orice natur care nu se pot distinge n mod substanial unele de altele. (3) Identificarea specific a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor i ale altor active. (4) Identificarea specific nu poate fi folosit n cazurile n care stocurile i alte active cuprind un numr mare de elemente, care sunt de regul fungibile. 131. (1) La ieirea din gestiune a stocurilor i altor active fungibile, acestea se evalueaz i nregistreaz n contabilitate prin aplicarea uneia din urmtoarele metode: a) metoda primul intrat - primul ieit - FIFO; b) metoda costului mediu ponderat - CMP; c) metoda ultimul intrat - primul ieit LIFO. (2) Dac valoarea prezentat n bilan, rezultat dup aplicarea metodelor specificate n alin.(1), difer n mod semnificativ, la data bilanului, de valoarea determinat pe baza ultimei valori de pia cunoscute nainte de data bilanului, valoarea acestei diferene trebuie prezentat n notele explicative ca total pe categorie de active. (3) Potrivit metodei primul intrat - primul ieit (FIFO), bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie sau de producie al primei intrri (lot). Pe msura epuizrii lotului, bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie sau de producie al lotului urmtor, n ordine cronologic. (4) Metoda costului mediu ponderat (CMP) presupune calcularea costului fiecrui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate n stoc la nceputul perioadei i a costului elementelor similare produse sau cumprate n timpul perioadei. Media poate fi calculat periodic sau dup fiecare recepie. (5) Potrivit metodei ultimul intrat - primul ieit (LIFO), bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie sau de producie al ultimei intrri (lot). Pe msura epuizrii lotului, bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie sau de producie al lotului anterior, n 24

ordine cronologic. (6) Metoda aleas trebuie aplicat cu consecven pentru elemente similare de natura stocurilor i a activelor fungibile de la un exerciiu financiar la altul. Dac, n situaii excepionale, administratorii decid s schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, n notele explicative trebuie s se prezinte urmtoarele informaii: a) motivul schimbrii metodei, i b) efectele sale asupra rezultatului. (7) O instituie trebuie s utilizeze aceleai metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natur i utilizare similare. Pentru stocurile cu natur sau utilizare diferit, folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificat. 132. (1) Contabilitatea stocurilor se ine cantitativ i valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent. (2) Inventarul permanent const n nregistrarea n contabilitate a tuturor operaiunilor de intrare i ieire, ceea ce permite stabilirea i cunoaterea n orice moment a stocurilor, att cantitativ ct i valoric. 133. (1) Titlurile transferabile care nu au caracter de imobilizri financiare sunt titlurile de tranzacie i de plasament. (2) Evaluarea ulterioar a titlurilor de tranzacie se efectueaz la valoarea de pia fr deducerea costurilor de tranzacionare aferente vnzrii sau cedrii. Modificrile valorii de pia sunt nregistrate n contul de profit i pierdere. (3) Titlurile de tranzacie sunt nscrise n bilan la valoarea de pia, iar titlurile de plasament la valoarea de achiziie sau la valoarea cea mai mic dintre valoarea de pia i cea de achiziie. (4) Pentru diferena negativ dintre valoarea de pia i valoarea de achiziie a titlurilor de plasament se fac ajustri de valoare. (5) Diferena pozitiv dintre valoarea de pia i valoarea de achiziie a titlurilor de plasament se va prezenta n notele explicative. Elemente de activ i pasiv exprimate n devize 134. (1) Elementele de activ i de pasiv exprimate n devize trebuie s fie convertite n lei la cursul de schimb la vedere n vigoare la data ntocmirii bilanului cu excepia activelor n devize nregistrate ca imobilizri financiare care sunt convertite n lei la cursul de schimb n vigoare la data achiziionrii acestora. (2) Prin curs de schimb la vedere n vigoare la data ntocmirii bilanului se nelege cursul de schimb al pieei valutare comunicat de Banca Naional a Romniei n ultima zi bancar a exerciiului financiar n cauz. 135. (1) Operaiunile de schimb la vedere neajunse la scaden trebuie s fie convertite la cursul de schimb la vedere n vigoare la data ntocmirii bilanului. (2) Tranzaciile de schimb la termen neajunse la scaden trebuie convertite la cursul la termen rmas de scurs de la data ntocmirii bilanului. 136. (1) Diferenele dintre valoarea de intrare (contabil) a elementelor de activ i de pasiv, a operaiunilor la vedere i la termen nregistrate n afara bilanului i sumele rezultate n urma conversiei respectivelor elemente, efectuate n conformitate cu pct.134 i 135, vor fi evideniate n contul de profit i pierdere. (2) Pentru creanele i datoriile, exprimate n lei, a cror decontare se face n funcie de cursul unei valute, eventualele diferene favorabile sau nefavorabile, care rezult din evaluarea acestora se nregistreaz n contul de profit i pierdere. Determinarea diferenelor de valoare se efectueaz conform pct.134. Prime privind rambursarea obligaiunilor 137. (1) Atunci cnd suma de rambursat pentru datorii este mai mare dect suma primit, diferena se nregistreaz ntr-un cont de activ. Aceasta trebuie prezentat n bilan, ca o corecie a datoriei, precum i n notele explicative. 25

(2) Valoarea acestei diferene trebuie amortizat printr-o sum rezonabil n fiecare exerciiu financiar, astfel nct s se amortizeze complet, dar nu mai trziu de data de rambursare a datoriei. Provizioane 138. (1) Provizioanele reprezint datorii cu exigibilitate sau valoare incert. (2) Un provizion va fi recunoscut numai n momentul n care: - instituia are o obligaie curent generat de un eveniment anterior; este probabil ca o ieire de resurse s fie necesar pentru a onora obligaia respectiv; i poate fi realizat o estimare credibil a valorii obligaiei.

Dac aceste condiii nu sunt ndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion. (3) Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau cheltuielile angajate, datorit factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea: a) datoriile din credite comerciale constituie obligaii de plat a bunurilor sau serviciilor ce au fost primite de la ori expediate de furnizori i care au fost facturate sau a cror plat a fost convenit n mod oficial cu furnizorii; i b) cheltuielile angajate sunt obligaiile de plat pentru bunuri i servicii care au fost primite de la ori expediate de furnizori, dar care nu au fost nc pltite, facturate sau nu s-a convenit oficial asupra plii lor cu furnizorul, inclusiv salariile datorate angajailor (de exemplu, sumele aferente concediului pltit). Dei uneori este necesar o estimare a valorii sau exigibilitii acestor datorii, elementul de incertitudine este n general mult mai redus dect n cazul provizioanelor. (4) Adesea, cheltuielile angajate sunt prezentate ca parte a datoriilor rezultate din credite comerciale sau din alte activiti, n timp ce provizioanele sunt raportate separat. (5) O obligaie curent este o obligaie legal, contractual sau implicit. (6) n nelesul prezentelor reglementri: a) o obligaie legal sau contractual este obligaia care rezult: dintr-un contract (n mod explicit sau implicit); din legislaie; sau din alt efect al legii;

b) o obligaie implicit (de exemplu, obligaia prin care o instituie se angajeaz s efectueze pli compensatorii personalului disponibilizat) este obligaia care rezult din aciunile unei instituii n cazul n care: - prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scris a instituiei sau dintr-o declaraie suficient de specific, instituia a indicat partenerilor si c i asum anumite responsabiliti; i - ca rezultat, instituia a indus partenerilor ideea c i va onora acele responsabiliti. 139. (1) Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare. (2) Se vor recunoate ca provizioane doar acele obligaii generate de evenimente anterioare care sunt independente de aciunile viitoare ale instituiei (de exemplu, modul de desfurare a activitii n viitor). 140. (1) Provizioanele trebuie s fie strict corelate cu riscurile i cheltuielile estimate. (2) Pentru stabilirea existenei unei obligaii curente la data bilanului, trebuie luate n considerare toate informaiile disponibile. 141. Valoarea recunoscut ca provizion trebuie s constituie cea mai bun estimare la data 26

bilanului a costurilor necesare stingerii obligaiei curente. 142. Ctigurile rezultate din cedarea preconizat a activelor nu trebuie luate n considerare n evaluarea unui provizion. 143. Dac se estimeaz c o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate de ctre o ter parte, rambursarea trebuie recunoscut numai n momentul n care este sigur c va fi primit. Rambursarea trebuie considerat ca un activ separat. 144. (1) Provizioanele trebuie revizuite la data fiecrui bilan i ajustate pentru a reflecta cea mai bun estimare curent. n cazul n care pentru stingerea unei obligaii nu mai este probabil o ieire de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri. (2) Provizionul va fi utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniial recunoscut. (3) Provizioanele se evalueaz naintea determinrii impozitului pe profit, tratamentul fiscal al acestora fiind cel prevzut de legislaia fiscal. Subvenii 145. n categoria subveniilor se cuprind subveniile aferente activelor i subveniile aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenii guvernamentale i alte instituii similare naionale i internaionale. 146. n cadrul subveniilor se reflect distinct: subvenii guvernamentale; mprumuturi nerambursabile cu caracter de subvenii; alte sume cu caracter de subvenii.

147. (1) Subveniile aferente activelor reprezint subvenii pentru acordarea crora principala condiie este ca instituia beneficiar s cumpere, s construiasc sau s achiziioneze active imobilizate. (2) O subvenie guvernamental poate mbrca forma transferului unui activ nemonetar, caz n care subvenia i activul sunt contabilizate la valoarea just. (3) n conturile de subvenii pentru investiii se contabilizeaz i donaiile pentru investiii, precum i plusurile de inventar de natura imobilizrilor corporale i necorporale. 148. Subveniile aferente veniturilor cuprind toate subveniile, altele dect cele pentru active. 149. Subveniile se recunosc, pe o baz sistematic, drept venituri ale perioadelor corespunztoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenii urmeaz s le compenseze. 150. (1) Subveniile nu trebuie nregistrate direct n conturile de capital i rezerve. (2) Subveniile pentru active, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea just, se nregistreaz n contabilitate ca subvenii pentru investiii i se recunosc n bilan ca venit amnat. Venitul amnat se nregistreaz n contul de profit i pierdere pe msura nregistrrii cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor. 151. (1) Restituirea unei subvenii referitoare la un activ se nregistreaz prin reducerea soldului venitului amnat cu suma rambursabil. (2) Restituirea unei subvenii aferente veniturilor se efectueaz fie prin reducerea veniturilor amnate dac exist, fie, n lipsa acestora, pe seama cheltuielilor. (3) n msura n care suma rambursat depete venitul amnat sau dac nu exist un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integral restituit, se recunoate imediat ca o cheltuial. Rezultatul exerciiului 152. (1) Profitul sau pierderea se stabilete cumulat de la nceputul exerciiului financiar. (2) Rezultatul exerciiului, respectiv profitul sau pierderea, se determin ca diferen ntre veniturile i cheltuielile exerciiului. (3) Rezultatul definitiv al exerciiului financiar se stabilete la nchiderea acestuia i 27

reprezint soldul final al contului de profit i pierdere. (4) Repartizarea profitului se nregistreaz n contabilitate pe destinaii, dup aprobarea situaiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectueaz n conformitate cu prevederile legale n vigoare. (5) Sumele reprezentnd rezerve constituite din profitul exerciiului financiar curent, n baza unor prevederi legale, se nregistreaz n conturile de rezerve corespunztoare n contrapartid cu contul Repartizarea profitului. Profitul contabil rmas dup aceast repartizare se preia la nceputul exerciiului financiar urmtor celui pentru care se ntocmesc situaiile financiare anuale n contul Rezultatul reportat, de unde urmeaz a fi repartizat pe celelalte destinaii legale. Evidenierea n contabilitate a destinaiilor profitului contabil se efectueaz dup adunarea general a acionarilor sau asociailor care a aprobat repartizarea profitului, prin nregistrarea sumelor reprezentnd dividende cuvenite acionarilor sau asociailor, rezerve i alte destinaii, potrivit legii. Instituiile nu pot reveni asupra nregistrrilor efectuate cu privire la repartizarea profitului. (6) Pierderea contabil reportat se acoper din profitul exerciiului financiar i cel reportat, din rezerve, prime de capital i capital social, potrivit hotrrii adunrii generale a acionarilor sau asociailor, cu respectarea prevederilor legale. n lipsa unor prevederi legale exprese, stabilirea ordinii surselor din care se acoper pierderea contabil este de competena adunrii generale a acionarilor sau asociailor, respectiv a consiliului de administraie. (7) nchiderea conturilor Profit sau pierdere i Repartizarea profitului se efectueaz la nceputul exerciiului financiar urmtor celui pentru care se ntocmesc situaiile financiare anuale. Ca urmare, cele dou conturi apar cu soldurile corespunztoare n bilanul ntocmit pentru exerciiul financiar la care se refer situaiile financiare anuale. Active i datorii contingente 153. (1) Un activ contingent este un activ potenial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare datei bilanului i a cror existen va fi confirmat numai prin apariia sau neapariia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi n totalitate sub controlul instituiei. (2) Un exemplu n acest sens l reprezint un drept de crean ce poate rezulta dintr-un litigiu n instan (de ex. o despgubire), n care este implicat instituia i al crui rezultat este incert. (3) Activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau neateptate, care pot s genereze intrri de beneficii economice n instituie. Activele contingente nu trebuie recunoscute n conturile bilaniere. Acestea trebuie prezentate n notele explicative n cazul n care este probabil apariia unor intrri de beneficii economice. Activele contingente nu sunt recunoscute n situaiile financiare, deoarece ele nu sunt certe, iar recunoaterea lor ar putea determina recunoaterea unui venit care s nu se realizeze niciodat. (4) n cazul n care realizarea unui venit este sigur, activul aferent nu este un activ contingent i trebuie procedat la recunoaterea lui n bilan. (5) Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea corespunztoare n situaiile financiare a modificrilor survenite. Astfel, dac intrarea de beneficii economice devine cert, activul i venitul corespunztor vor fi recunoscute n situaiile financiare aferente perioadei n care au survenit modificrile.

28

n schimb, dac este doar probabil o cretere a beneficiilor economice, instituia va prezenta n notele explicative activul contingent. 154. (1) O datorie contingent este: a) o obligaie potenial, aprut ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanului i a crei existen va fi confirmat numai de apariia sau neapariia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi n totalitate sub controlul instituiei; sau b) o obligaie curent aprut ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanului, dar care nu este recunoscut deoarece: - nu este sigur c vor fi necesare resurse care s ncorporeze beneficii economice pentru stingerea acestei datorii; sau - valoarea datoriei nu poate fi evaluat suficient de credibil. (2) Datoriile contingente nu se recunosc n bilan, acestea fiind prezentate n cadrul elementelor n afara bilanului, n conformitate cu prevederile pct.56 i pct.57, respectiv n notele explicative, n cazul altor datorii contingente. (3) n situaia n care o instituie are o obligaie angajat n comun cu alte pri, partea asumat de celelalte pri este prezentat ca o datorie contingent. (4) Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina dac a devenit probabil o ieire de resurse care ncorporeaz beneficiile economice. Dac devine probabil faptul c va fi necesar o ieire de resurse care ncorporeaz beneficiile economice pentru un element considerat anterior datorie contingent, se va recunoate un provizion n situaiile financiare aferente perioadei n care a intervenit modificarea, cu excepia cazurilor n care nu poate fi fcut nicio estimare credibil i, drept urmare, va exista o datorie care nu poate fi recunoscut, dar va fi prezentat ca obligaie contingent. 155. Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul c: a) provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunnd c pot fi realizate estimri corecte), deoarece constituie obligaii curente la data bilanului i este probabil c vor fi necesare ieiri de resurse pentru stingerea obligaiilor; i b) datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt: obligaii posibile, dar pentru care trebuie s se confirme dac instituia are o obligaie curent care poate genera o ieire de resurse; sau obligaii curente care nu ndeplinesc criteriile de recunoatere n bilan

(deoarece fie nu este probabil s fie necesar o reducere a resurselor instituiei pentru stingerea obligaiei, fie nu poate fi realizat o estimare suficient de credibil a valorii obligaiei). Evenimente ulterioare datei bilanului 156. (1) Evenimentele ulterioare datei bilanului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc ntre data bilanului i data la care situaiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare. (2) Pot fi identificate dou situaii: a) instituiile obin informaii suplimentare fa de cele existente la data bilanului, pentru evenimente care avuseser deja loc la data bilanului. Dac informaiile suplimentare conduc la necesitatea nregistrrii n contabilitate a unor venituri sau cheltuieli, pentru prezentarea unei imagini fidele, trebuie efectuate aceste nregistrri; b) instituiile obin informaii pentru evenimente petrecute ulterior datei situaiilor financiare, dar a cror prezentare este necesar pentru utilizatorii de informaii. n aceast situaie, informaiile respective se prezint n notele explicative, fr efectuarea unor nregistrri n contabilitate. (3) Exemple de evenimente ulterioare datei bilanului, care trebuie reflectate n situaiile 29

financiare anuale pot fi urmtoarele: a) rezolvarea unui litigiu ulterior datei bilanului impune ajustarea unui provizion deja recunoscut sau recunoaterea unui nou provizion; b) insolvena unui client, nregistrat ulterior datei bilanului, confirm c la data bilanului exista o pierdere aferent unei creane comerciale i, n consecin, instituia trebuie s ajusteze valoarea contabil a creanei comerciale. (4) Un exemplu de eveniment ulterior datei bilanului pentru care nu se fac ajustri ale situaiilor financiare anuale este diminuarea valorii de pia a valorilor mobiliare, n intervalul de timp dintre data bilanului i data la care situaiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare. (5) Atunci cnd evenimentele au o asemenea importan nct neprezentarea lor ar putea afecta capacitatea utilizatorilor situaiilor financiare de a face evaluri i de a lua decizii corecte, o instituie trebuie s prezinte urmtoarele informaii pentru fiecare categorie semnificativ de astfel de evenimente: a) natura evenimentului; i b) o estimare a efectului financiar sau o meniune conform creia o astfel de estimare nu poate s fie fcut. 157. (1) Corectarea erorilor aferente perioadelor anterioare, constatate n contabilitate, se efectueaz pe seama rezultatului reportat. (2) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni i declaraii eronate cuprinse n situaiile financiare ale instituiei pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultnd din greeala de a utiliza, sau de a nu utiliza, informaii credibile care: a) erau disponibile la momentul la care situaiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise; sau b) ar fi putut fi obinute n mod rezonabil i luate n considerare la ntocmirea i prezentarea acelor situaii financiare. (3) Astfel de erori includ efectele greelilor matematice, greelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorrii sau interpretrii greite a evenimentelor i fraudelor. (4) n cazul corectrii de erori care genereaz pierdere contabil reportat, aceasta trebuie acoperit nainte de efectuarea oricrei repartizri de profit. (5) n notele la situaiile financiare trebuie prezentate informaii suplimentare cu privire la erorile constatate. (6) n vederea asigurrii comparabilitii, informaiile prezentate n situaiile financiare ale exerciiului financiar curent, referitoare la perioadele anterioare, sunt ajustate pentru a reflecta corectarea erorilor, n msura n care acest lucru este posibil. (7) Corectarea erorilor aferente exerciiilor financiare precedente nu determin modificarea situaiilor financiare ale acelor exerciii, acestea rmnnd aa cum au fost publicate. (8) La efectuarea corecturilor n contabilitate, care privesc erori aferente exerciiului financiar curent, nregistrrile contabile efectuate greit se corecteaz, nainte de aprobarea situaiilor financiare, prin stornarea (nregistrarea n rou/ cu semnul minus sau prin metoda nregistrrii inverse) operaiunii contabilizate greit i, concomitent, nregistrarea corespunztoare a operaiunii n cauz. SECIUNEA a 8 - a CONINUTUL NOTELOR EXPLICATIVE LA SITUAIILE FINANCIARE ANUALE 158. Notele explicative trebuie: 30

s prezinte informaii despre reglementrile contabile care au stat la baza ntocmirii situaiilor financiare anuale i despre politicile contabile folosite; b) s ofere informaii suplimentare care nu sunt prezentate n bilan, contul de profit i pierdere i, dup caz, n situaia modificrilor capitalurilor proprii sau situaia fluxurilor de trezorerie, dar sunt relevante pentru nelegerea oricrora dintre acestea. 159. (1) Pe lng informaiile cerute conform prevederilor din celelalte seciuni ale prezentelor reglementri, instituiile trebuie s prezinte n notele explicative i informaiile prevzute de prezenta seciune. (2) Notele explicative se prezint sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din situaiile financiare anuale trebuie s existe informaii aferente n notele explicative. 160. Notele explicative trebuie s menioneze, dac situaiile financiare anuale au fost ntocmite n conformitate cu Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, i cu prevederile cuprinse n prezentele reglementri. 161. Notele explicative trebuie s cuprind informaii privind metodele de evaluare aplicate diferitelor elemente din situaiile financiare anuale i metodele utilizate pentru calcularea ajustrilor de valoare. Pentru elementele incluse n situaiile financiare anuale care sunt sau au fost iniial exprimate n moned strin (valut), trebuie prezentate bazele de conversie utilizate pentru a le exprima n moneda naional. 162. (1) Politicile contabile reprezint principiile, bazele, conveniile, regulile i practicile specifice aplicate de o instituie la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare anuale. Exemple de politici contabile sunt urmtoarele: amortizarea imobilizrilor (alegerea metodei i a duratei de amortizare), reevaluarea imobilizrilor corporale sau pstrarea costului istoric al acestora, capitalizarea dobnzii sau recunoaterea acesteia drept cheltuial, alegerea metodei de evaluare a stocurilor etc. (2) Conducerea fiecrei instituii trebuie s stabileasc politici contabile pentru operaiunile derulate. Aceste politici trebuie elaborate avnd n vedere specificul activitii, n colaborare cu specialiti n domeniul economic i tehnic, cunosctori ai activitii desfurate i ai strategiei adoptate de entitate. (3) La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile contabile generale prevzute de prezentele reglementri. (4) Politicile contabile trebuie elaborate astfel nct s se asigure furnizarea, prin situaiile financiare anuale, a unor informaii care trebuie s fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor n luarea deciziilor; i b) credibile n sensul c: - reprezint fidel activele, datoriile, poziia financiar i profitul sau pierderea instituiei; - sunt neutre; -

a)

sunt prudente; sunt complete sub toate aspectele semnificative.

163. (1) Modificarea politicilor contabile este permis doar dac este cerut de reglementri sau are ca rezultat informaii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaiunile instituiei. (2) Instituiile trebuie s menioneze n notele explicative orice modificri ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii s poat aprecia dac noua politic contabil a fost aleas n mod adecvat, efectul modificrii asupra rezultatelor raportate ale perioadei i tendina real a rezultatelor activitii. (3) Nu se consider modificri ale politicilor contabile: a) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacii care difer ca fond de evenimentele sau tranzaciile produse anterior; 31

b) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacii care nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative. 164. Urmtoarele informaii trebuie prezentate cu claritate i repetate ori de ct ori este necesar, pentru buna lor nelegere: a) denumirea instituiei care face raportarea; b) faptul c situaiile financiare anuale sunt proprii acesteia i nu grupului; c) data la care s-au ncheiat sau perioada la care se refer situaiile financiare anuale; d) moneda n care sunt ntocmite situaiile financiare anuale; e) exprimarea cifrelor incluse n raportare (de exemplu, lei). 165. O instituie prezint urmtoarele date, n cazul n care ele nu au fost prezentate n situaiile financiare anuale: a) locul principal unde i desfoar activitatea, dac este diferit de sediul social; b) o descriere a naturii activitii desfurate i principalele domenii de activitate; c) denumirea societii mam i cea a deintorului final n cadrul grupului (dac este cazul); d) orice alt informaie care, n opinia directorilor i administratorilor, ajut la prezentarea unei imagini fidele asupra entitii. 166. (1) Dac au existat tranzacii ntre entitile afiliate, entitatea raportoare trebuie s prezinte natura relaiilor dintre acestea, tipurile de tranzacii, precum i valoarea tranzaciilor. (2) Se prezint tranzaciile ncheiate cu entitile afiliate, inclusiv suma acestor tranzacii, natura relaiei cu entitatea afiliat i alte informaii referitoare la tranzacii, necesare pentru o nelegere a poziiei financiare a instituiei raportoare, dac asemenea tranzacii sunt semnificative i nu au fost ncheiate n condiii normale de pia. Informaiile referitoare la tranzacii individuale pot fi agregate dup natura lor, cu excepia cazului cnd informaia separat este necesar pentru o nelegere a efectelor tranzaciilor cu entitatea afiliat, asupra poziiei financiare a instituiei raportoare. 167. n notele explicative trebuie cuprinse, de asemenea, urmtoarele informaii: a) denumirea i sediul social ale fiecreia dintre entitile n care instituia deine fie direct, fie printr-o persoan care acioneaz n nume propriu, dar n contul instituiei, interese de participare reprezentnd un procent de capital de cel puin 20%, prezentnd: proporia de capital deinut, valoarea capitalului i rezervelor, precum i profitul sau pierderea entitii respective pentru ultimul exerciiu financiar pentru care au fost aprobate situaiile financiare anuale. Informaiile privind capitalul, rezervele i profitul sau pierderea entitii n care se deine interesul de participare pot fi omise dac sunt doar de o importan neglijabil n sensul pct.11 din prezentele reglementri; b) denumirea, sediul principal sau sediul social i forma juridic ale fiecreia dintre entitile la care instituia este asociat cu rspundere nelimitat. Aceste informaii pot fi omise dac sunt doar de o importan neglijabil n sensul pct.11 din prezentele reglementri; c) denumirea i sediul social ale entitii care ntocmete situaiile financiare anuale consolidate ale celui mai mare grup de entiti din care face parte instituia n calitate de filial;

32

denumirea i sediul social ale entitii care ntocmete situaiile financiare anuale consolidate ale celui mai mic grup de entiti din care face parte instituia n calitate de filial i care este, de asemenea, inclus n grupul de entiti prevzut la lit.c); e) locul de unde pot fi obinute copii ale situaiilor financiare anuale consolidate prevzute la lit.c) i d), cu condiia ca acestea s fie disponibile; f) existena oricror certificate de participare, obligaiuni convertibile sau valori mobiliare ori drepturi similare, cu indicarea numrului acestora i a drepturilor pe care le confer. Aceste informaii se prezint distinct la imobilizri financiare sau la active financiare care nu au caracter de imobilizri. 168. n notele explicative se prezint, de asemenea: a) pentru fiecare clas de instrumente financiare derivate: valoarea just a instrumentelor, dac o astfel de valoare poate fi determinat; informaii privind aria i natura instrumentelor financiare;

d)

b) pentru imobilizrile financiare prevzute la pct.119 din prezentele reglementri nregistrate la o valoare mai mare dect valoarea lor just i fr a se fi utilizat opiunea de a face o ajustare de valoare conform pct.92.(1): - valoarea contabil i valoarea just ale fiecruia dintre activele individuale sau a gruprilor corespunztoare ale acelor active individuale; - motivele pentru care nu a fost redus valoarea contabil, inclusiv natura dovezilor pe care se ntemeiaz opinia c valoarea contabil va fi recuperat. 169. (1) n notele explicative trebuie prezentate, de asemenea, informaii referitoare la obligaiile financiare viitoare ale instituiei pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevante pentru a aprecia situaia economic a instituiei. (2) Valoarea total a oricror angajamente, n cazul n care nu ndeplinesc condiiile pentru a fi recunoscute n bilan, trebuie s fie prezentate n mod clar n notele explicative, n msura n care aceste informaii sunt utile pentru evaluarea poziiei financiare. (3) Notele explicative prezint natura i scopul comercial ale angajamentelor instituiei, care nu sunt incluse n bilan, i impactul financiar al acelor angajamente asupra instituiei, atunci cnd riscurile sau beneficiile provenind din asemenea angajamente sunt semnificative i n msura n care prezentarea unor asemenea riscuri sau beneficii este necesar pentru evaluarea poziiei financiare a instituiei. (4) Pentru orice garanie semnificativ care a fost constituit trebuie fcut o prezentare detaliat. (5) Orice angajamente privind pensiile i entitile afiliate trebuie prezentate distinct. 170. (1) Referitor la capitalul instituiei, n notele explicative se prezint urmtoarele informaii: a) dac instituia nu are capital autorizat, valoarea capitalului subscris; b) dac, conform actului de nfiinare, instituia are capital autorizat, valoarea acestuia, precum i valoarea capitalului subscris n momentul nfiinrii instituiei sau n momentul autorizrii instituiei pentru nceperea activitii i n momentul oricrei modificri a capitalului autorizat; c) numrul i valoarea nominal a aciunilor subscrise n cursul exerciiului financiar n limitele unui capital autorizat, precum i valoarea ncasat de ctre instituie la distribuirea lor; d) dac exist mai multe clase de aciuni sau pri sociale, numrul i valoarea nominal pentru fiecare clas. (2) n nelesul prezentelor reglementri, prin capital autorizat se nelege suma 33

maxim a capitalului subscris potrivit statutului sau adunrii generale, iar prin clas de aciuni sau pri sociale se nelege o grupare n funcie de caracteristicile acestora, stabilite potrivit legii. 171. (1) n cazul n care instituia a emis pe parcursul exerciiului financiar valori mobiliare, se prezint urmtoarele informaii: a) tipul valorilor mobiliare emise; b) pentru fiecare categorie de valori mobiliare emise: valoarea de emisiune i suma primit. (2) n cazul n care obligaiunile emise de o instituie sunt deinute de o persoan nominalizat sau mputernicit de ctre acea instituie, n notele explicative se menioneaz valoarea nominal a obligaiunilor respective i valoarea contabil a acestora. 172. (1) n notele explicative trebuie incluse informaii privind numrul mediu de persoane angajate n cursul exerciiului financiar, defalcat pe categorii i, dac acestea nu sunt prezentate distinct n contul de profit i pierdere, cheltuielile cu personalul aferente exerciiului financiar, defalcate conform pct.61 elementul 8.(a). (2) Se menioneaz suma indemnizaiilor acordate n exerciiul financiar membrilor organelor de administraie, conducere i de supraveghere n virtutea responsabilitilor acestora, precum i orice angajamente generate sau asumate privind pensiile pentru fotii membri ai acestor organe, indicndu-se valoarea total a angajamentelor pentru fiecare categorie. 173. n notele explicative trebuie prezentate, de asemenea, valoarea avansurilor i creditelor acordate de ctre instituie membrilor organelor de administrare, conducere sau supraveghere, precum i angajamentele luate n contul acestor persoane cu titlu de garanie de orice tip. Aceste informaii trebuie s fie furnizate n mod global pentru fiecare categorie n parte. 174. n notele explicative trebuie prezentat i msura n care calcularea profitului sau pierderii exerciiului financiar a fost afectat de o evaluare a elementelor care, prin derogare de la principiile contabile generale i regulile de evaluare prevzute de prezentele reglementri, a fost efectuat n exerciiul financiar curent sau ntr-un exerciiu financiar precedent n vederea obinerii de faciliti fiscale. Atunci cnd influena unei asemenea evaluri asupra cheltuielilor viitoare cu impozitul pe profit este semnificativ, trebuie prezentate detalii. 175. (1) n notele explicative se prezint diferena dintre cheltuiala cu impozitul pe profit aferent exerciiului financiar curent i exerciiilor financiare precedente i suma impozitelor rmas de plat pentru aceste exerciii, cu condiia ca aceast diferen s fie semnificativ pentru obligaiile fiscale viitoare. (2) De asemenea, se include reconcilierea dintre rezultatul contabil al exerciiului financiar i rezultatul fiscal, aa cum este prezentat n declaraia de impozit pe profit. 176. n completarea informaiilor solicitate la pct.167 lit.f) din prezentele reglementri, instituiile prezint, pentru postul 7 din Pasiv (Datorii subordonate), urmtoarele informaii: a) pentru fiecare mprumut care depete 10% din valoarea total a datoriilor subordonate: (i) valoarea mprumutului, moneda de exprimare, rata dobnzii i scadena, sau o meniune c este vorba de o emisiune perpetu; (ii) dac exist circumstane n care este necesar rambursarea anticipat;

34

(iii) condiiile subordonrii, existena unor dispoziii care permit convertirea datoriei subordonate n capital sau alt element de pasiv, precum i condiiile prevzute de aceste dispoziii; b) o meniune global privind regulile ce guverneaz celelalte mprumuturi. 177. (1) Instituiile menioneaz distinct, n notele explicative la situaiile financiare, pentru fiecare din elementele de Activ 3.(b) Creane asupra instituiilor de credit - alte creane i 4 Creane asupra clientelei, precum i pentru fiecare din elementele de Pasiv 1.(b) Datorii privind instituiile de credit - la termen, 2.(a) Datorii privind clientela - depozite, 2.(b) Datorii privind clientela - alte datorii - la termen i 3.(b) Datorii constituite prin titluri - alte titluri, valoarea acestor creane i datorii, defalcat n funcie de durata lor rezidual, dup cum urmeaz: - pn la trei luni inclusiv; ntre trei luni i un an inclusiv; ntre un an i cinci ani inclusiv; peste cinci ani.

(2) Pentru elementul de Activ 4 Creane asupra clientelei trebuie s se indice valoarea creanelor la vedere. (3) n cazul creanelor sau datoriilor ce comport pli ealonate, durata rezidual este perioada cuprins ntre data de nchidere a bilanului i data de scaden a fiecrei pli. 178. Instituiile trebuie s indice, pentru elementul de Activ 5 Obligaiuni i alte titluri cu venit fix i de Pasiv 3.(a) Datorii constituite prin titluri - titluri de pia interbancar, obligaiuni, titluri de crean negociabile n circulaie, valoarea creanelor i datoriilor care vor deveni scadente n termen de un an de la data ntocmirii bilanului. 179. Instituiile trebuie s prezinte informaiile privind activele pe care le-au gajat pentru propriile datorii sau pentru cele ale unor tere pri (inclusiv datorii contingente); aceste informaii trebuie s fie suficient de detaliate pentru a indica suma total a activelor gajate pentru fiecare element de Pasiv i pentru fiecare element n afara bilanului. 180. Instituiile care prezint n elementele din afara bilanului informaiile prevzute la pct.169.(2) din prezentele reglementri, nu sunt obligate s reia aceste informaii n notele la situaiile financiare. 181. O instituie trebuie s prezinte, n notele explicative, proporia din acele venituri atribuibile fiecrei piee geografice (n msura n care, din punct de vedere al organizrii instituiei, aceste piee difer ntre ele considerabil) n care instituia a activat de-a lungul exerciiului financiar, care sunt incluse n urmtoarele elemente din contul de profit i pierdere: a) elementul 1 Dobnzi de primit i venituri asimilate; b) elementul 3 Venituri privind titlurile; c) elementul 4 Venituri din comisioane; d) elementul 6 Profit sau pierdere net din operaiuni financiare; e) elementul 7 Alte venituri din exploatare. 182. Pentru elementele de activ considerate active imobilizate, n sensul pct.90 -

120 din prezentele reglementri, n notele explicative se vor furniza i urmtoarele informaii: a) Micrile diverselor elemente de imobilizri. n acest scop, se prezint distinct, ncepnd cu preul de achiziie sau costul de producie, pentru fiecare element de imobilizare, pe de o parte, creterile, cedrile i transferurile n cursul exerciiului financiar iar, pe de alt parte, ajustrile cumulate de valoare la nceputul exerciiului 35

financiar i la data bilanului, precum i rectificrile efectuate n cursul exerciiului financiar asupra ajustrilor de valoare din exerciiile financiare precedente. Ajustrile de valoare se prezint fie n bilan ca deduceri clare din elementele corespunztoare, fie n notele explicative. b) Dac, atunci cnd situaiile financiare anuale se ntocmesc conform prezentelor reglementri pentru prima oar, preul de achiziie sau costul de producie al unei imobilizri nu poate fi determinat fr cheltuieli sau ntrzieri exagerate, valoarea rezidual de la nceputul exerciiului financiar poate fi tratat drept pre de achiziie sau cost de producie. Orice aplicare a acestei prevederi trebuie prezentat n notele explicative. c) Atunci cnd se efectueaz reevaluarea imobilizrilor corporale, micrile diverselor elemente de imobilizri, prevzute la lit.a), se prezint ncepnd cu preul de achiziie sau costul de producie, rezultat din reevaluare. n acest scop, valoarea reevaluat se substituie valorii de intrare a imobilizrilor corporale. 183. Instituiile trebuie s prezinte, n notele la situaiile financiare, detalierea titlurilor transferabile nscrise la elementele 5 - 8 din Activ n titluri cotate i necotate. 184. (1) Pentru fiecare din elementele de Activ nscrise la elementele 5 i 6, trebuie s se prezinte urmtoarele: a) valoarea titlurilor transferabile deinute ca imobilizri financiare; b) valoarea titlurilor transferabile care nu sunt deinute ca imobilizri financiare; c) criteriile utilizate pentru a face distincia ntre cele dou categorii de titluri transferabile. (2) Pentru titlurile transferate n cursul exerciiului financiar ntre categoriile de titluri prevzute la pct.284.(3), altele dect titlurile transferate din categoria titlurilor de tranzacie, n notele explicative trebuie prezentat valoarea titlurilor transferate n i din fiecare categorie, precum i motivul pentru care a fost realizat respectivul transfer. (3) Pentru titlurile transferate din categoria titlurilor de tranzacie n alte categorii, potrivit prevederilor pct.285.(3), n notele explicative trebuie prezentate: a) valoarea titlurilor transferate n fiecare alt categorie; b) pentru fiecare exerciiu financiar pn n momentul cedrii respectivelor titluri, valorile contabile i valorile de pia ale tuturor titlurilor care au fost transferate n cursul exerciiului financiar curent i n exerciiile financiare precedente; c) motivul transferului, mpreun cu evenimentele i circumstanele care indic faptul c situaia a fost rar; d) pentru exerciiul financiar n care titlurile au fost transferate, ctigurile sau pierderile din evaluarea la valoarea de pia, nregistrate n contul de profit i pierdere n exerciiul financiar respectiv i n exerciiul financiar anterior; e) pentru fiecare exerciiu financiar ulterior celui n care a avut loc transferul (inclusiv pentru exerciiul financiar n care titlurile au fost transferate), pn la cedarea respectivelor titluri, ctigurile sau pierderile din evaluarea la valoarea de pia care ar fi fost nregistrate n contul de profit i pierdere dac titlurile respective nu ar fi fost transferate, precum i toate veniturile i cheltuielile aferente nregistrate efectiv n contul de profit i pierdere. 185. Referitor la imobilizrile necorporale, notele explicative trebuie s cuprind: a) duratele de via util sau ratele de amortizare utilizate;

36

b) metodele de amortizare utilizate; c) creterile de valoare ale imobilizrilor, cu indicarea separat a acelora aprute din procesul de dezvoltare intern; d) valoarea imobilizrilor necorporale n curs. 186. Atunci cnd imobilizrile necorporale prezentate n bilan cuprind cheltuieli de dezvoltare, n notele explicative trebuie prezentate urmtoarele informaii: a) perioada pe parcursul creia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmeaz s fie amortizat; i b) motivele care au determinat recunoaterea acestora ca active (beneficii economice viitoare etc.). 187. n cazul n care fondul comercial achiziionat de ctre o entitate este prezentat n bilan la imobilizri necorporale, atunci perioada aleas pentru amortizarea acestuia i motivele pentru care a fost aleas acea perioad trebuie s fie prezentate n notele explicative. 188. (1) Notele explicative trebuie s prezinte, pentru fiecare grup de imobilizri corporale, urmtoarele informaii: a) bazele de evaluare folosite n determinarea valorii contabile brute (cost istoric sau valoare reevaluat). Dac s-au folosit baze diferite de evaluare, atunci trebuie prezentat pentru fiecare grup n parte valoarea contabil brut a respectivei grupe; b) metodele de amortizare folosite; c) valoarea imobilizrilor corporale n curs. (2) n cazul n care elementele imobilizrilor corporale sunt exprimate la valori reevaluate, trebuie prezentate data i condiiile de efectuare a reevalurii. 189. n notele explicative trebuie prezentate valorile tranzaciilor de leasing, defalcate pe posturile corespunztoare din bilan. 190. Coreciile asupra valorii creanelor privind instituiile de credit i clientela, cu care o instituie este legat prin intermediul intereselor de participare i societilor afiliate, vor fi prezentate distinct n notele explicative, n cazul n care acestea sunt semnificative. 191. Coreciile asupra valorii titlurilor transferabile deinute ca imobilizri financiare, intereselor de participare i aciunilor n societi afiliate trebuie s fie prezentate distinct n notele explicative, n cazul n care acestea sunt semnificative.

37

192.

n notele explicative, instituiile trebuie s prezinte defalcarea elementelor 12

Alte active din Activ i 4 Alte pasive din Pasiv, precum i a elementelor 7 Alte venituri din exploatare, 10 Alte cheltuieli de exploatare, 16 Venituri extraordinare i 17 Cheltuieli extraordinare din contul de profit i pierdere, n principalele elemente care le compun, dac acestea prezint importan n evaluarea situaiilor financiare anuale, precum i explicaii privind natura i valoarea acestor elemente. 193. Cheltuielile pltite n cursul exerciiului financiar pentru datoriile subordonate de ctre instituie trebuie prezentate n notele explicative. 194. Dac valoarea serviciilor de administrare i de agent prestate unor tere pri este semnificativ n ansamblul activitilor instituiei, acest fapt trebuie prezentat n notele explicative. 195. Valoarea total a elementelor de activ i de pasiv exprimate n devize, convertite n moneda n care sunt ntocmite situaiile financiare anuale, trebuie s fie prezentat n notele explicative. 196. (1) Pentru tranzaciile la termen neajunse la scaden i nedecontate la data ntocmirii bilanului trebuie prezentate urmtoarele informaii: a) categoriile de operaiuni la termen neajunse la scaden; b) pentru fiecare tip de operaiune trebuie s se menioneze dac acestea au fost efectuate (ntr-o msur semnificativ) n scopul acoperirii efectelor fluctuaiei ratei dobnzii, cursului de schimb sau preului pieei, sau dac acestea au fost efectuate (ntr-o msur semnificativ) n scop speculativ. (2) Aceste tipuri de operaiuni trebuie s includ toate acele operaiuni (avnd la baz, de exemplu valute, metale preioase, titluri transferabile, certificate de depozit i alte active) pentru care veniturile sau cheltuielile sunt incluse n: a) elementul 6 Profit sau pierdere net din operaiuni financiare din contul de profit i pierdere) sau b) elementele 1 Dobnzi de primit i venituri asimilate sau 2 Dobnzi de pltit i cheltuieli asimilate din contul de profit i pierdere, conform cerinelor pct.64.b) i, respectiv, 65.b). 197. n cazul n care capitalul social cuprinde i aciuni rscumprabile, n notele explicative sunt furnizate urmtoarele informaii: a) data cea mai apropiat i data limit la care instituia poate rscumpra respectivele aciuni; b) dac acele aciuni trebuie rscumprate obligatoriu sau dac rscumprarea este la alegerea instituiei sau a acionarilor/asociailor; c) dac trebuie pltit o prim de rscumprare i, n caz afirmativ, care este valoarea acesteia. 198. n ceea ce privete eventualele drepturi legate de distribuirea aciunilor, se furnizeaz urmtoarele informaii: a) numrul, descrierea i valoarea aciunilor care fac obiectul exercitrii acestor drepturi; b) perioada pe parcursul creia drepturile pot fi exercitate; c) preul care trebuie pltit pentru aciunile distribuite. 199. n notele explicative trebuie s se prezinte separat propunerea de repartizare a profitului pe destinaii, astfel: a) sumele repartizate la rezerve; b) sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedeni; c) dividende; d) alte repartizri. 38

200. Pentru fiecare categorie de rezerve inclus n capitalurile proprii, se descrie natura sa i scopul pentru care a fost constituit. 201. Dac n timpul exerciiului financiar o sum este transferat la sau de la provizioane, urmtoarele informaii se prezint n notele explicative: a) valoarea provizioanelor la nceputul exerciiului financiar; b) sumele cu care provizioanele au fost majorate sau diminuate n cursul exerciiului financiar; c) natura, sursa sau destinaia oricror astfel de transferuri; d) valoarea provizioanelor la sfritul exerciiului financiar. 202. Se prezint n mod distinct totalul onorariilor percepute, aferente exerciiului financiar, de persoanele responsabile cu auditarea statutar a situaiilor financiare anuale, onorariile percepute pentru alte servicii de asigurare, servicii de consultan fiscal i orice alte servicii dect cele de audit statutar. SECIUNEA a 9 - a RAPORTUL ADMINISTRATORILOR 203. (1) Consiliul de administraie elaboreaz pentru fiecare exerciiu financiar un raport, denumit n continuare raportul administratorilor, care cuprinde cel puin o prezentare fidel a dezvoltrii i performanei activitilor instituiei i a poziiei sale financiare, mpreun cu o descriere a principalelor riscuri i incertitudini cu care se confrunt. (2) Prezentarea de mai sus este o analiz echilibrat i cuprinztoare a dezvoltrii i performanei activitilor instituiei i a poziiei sale financiare, corelat cu dimensiunea i complexitatea activitilor. (3) n msura n care este necesar pentru a nelege dezvoltarea instituiei, performana sau poziia sa financiar, analiza cuprinde indicatori financiari i, atunci cnd este cazul, indicatori nefinanciari-cheie de performan, relevani pentru activiti specifice, inclusiv informaii despre aspecte privind mediul nconjurtor i angajaii. (4) n furnizarea analizei sale, raportul administratorilor include, atunci cnd este cazul, referiri i explicaii suplimentare privind sumele raportate n situaiile financiare anuale. 204. Raportul administratorilor ofer, de asemenea, informaii despre: a) evenimente importante aprute dup sfritul exerciiului financiar; b) dezvoltarea previzibil a instituiei; c) activitile din domeniul cercetrii i dezvoltrii; d) informaii privind achiziiile propriilor aciuni, i anume: motivele achiziiilor efectuate n cursul exerciiului financiar; numrul i valoarea nominal a aciunilor achiziionate i nstrinate n cursul exerciiului financiar i proporia din capitalul subscris pe care acestea o reprezint; n cazul achiziiei i nstrinrii cu titlu oneros, contravaloarea aciunilor;

numrul i valoarea nominal a tuturor aciunilor achiziionate i deinute de instituie i proporia din capitalul subscris pe care acestea o reprezint. e) existena de sucursale ale instituiei;

39

f) utilizarea de ctre instituie de instrumente financiare, n cazul n care sunt semnificative pentru evaluarea activelor sale, datoriilor, poziiei financiare i a profitului sau pierderii: - obiectivele i politicile instituiei n materie de gestiune a riscului financiar, inclusiv politica sa de acoperire mpotriva riscurilor pentru fiecare tip major de tranzacie previzionat pentru care se utilizeaz contabilitatea de acoperire mpotriva riscurilor, i - expunerea instituiei la riscul de pre, riscul de credit, riscul de lichiditate i la riscul fluxului de trezorerie. 205. (1) O instituie ale crei valori mobiliare sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat, astfel cum aceasta este definit n legislaia n vigoare privind piaa de capital, va include n raportul administratorilor o declaraie referitoare la guvernana corporativ. Aceast declaraie va fi inclus ca o seciune distinct a raportului administratorilor i va cuprinde cel puin urmtoarele informaii: a) o trimitere la: codul de guvernan corporativ care se aplic instituiei i/sau codul de guvernan corporativ pe care instituia a decis n mod voluntar s-l aplice. Instituia va indica prevederile care sunt disponibile public; i/sau toate informaiile relevante referitoare la practicile de guvernan corporativ aplicate n plus fa de cerinele legislaiei naionale. n acest caz, instituia va face disponibile public practicile sale de guvernan corporativ; b) n msura n care, potrivit legislaiei naionale, instituia se ndeprteaz de la codul de guvernan corporativ care i se aplic sau pe care a ales s-l aplice, o explicaie a acesteia privind prile din cod pe care nu le aplic i motivele neaplicrii. n situaia n care instituia a decis s nu aplice nicio prevedere a unui cod de guvernan corporativ, la care se face referire la lit.a), aceasta va explica motivele pentru care a decis de o asemenea manier. c) o descriere a principalelor caracteristici ale controlului intern i sistemelor de gestionare a riscurilor, n relaie cu procesul de raportare financiar; d) n cazul instituiilor ale cror valori mobiliare - n totalitate sau o parte din aceste titluri - sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat i ale cror valori mobiliare fac obiectul unei oferte publice de preluare, astfel cum aceasta este definit n legislaia n vigoare privind piaa de capital: deinerile semnificative directe i indirecte de aciuni (inclusiv deinerile indirecte prin structuri piramidale i deineri ncruciate de aciuni, aa cum acestea sunt definite n reglementrile n vigoare privind piaa de capital); deintorii oricror valori mobiliare cu drepturi speciale de control i o descriere a acestor drepturi; orice restricii privind drepturile de vot, cum ar fi limitrile drepturilor de vot ale deintorilor unui procent stabilit sau numr de voturi, termenele de exercitare a drepturilor de vot sau sistemele prin care, coopernd cu instituia, drepturile financiare ataate valorilor mobiliare sunt separate de deinerea de valori mobiliare; regulile care prevd numirea sau nlocuirea membrilor consiliului de administraie i modificarea actelor constitutive ale instituiei; puterile membrilor consiliului de administraie i, n special, cele referitoare la emiterea sau rscumprarea de aciuni; e) modul de desfurare a adunrii generale a acionarilor sau asociailor i atribuiile cheie ale acesteia, ca i o descriere a drepturilor acionarilor sau 40

asociailor i a modului n care acestea pot fi exercitate; f) structura i modul de operare a organelor de administraie, conducere i supraveghere i ale comitetelor acestora. (2) Membrii organelor de administraie, conducere i supraveghere ale instituiei au obligaia colectiv de a asigura c situaiile financiare anuale i raportul administratorilor sunt ntocmite i publicate n conformitate cu legislaia naional. 206. Raportul administratorilor se aprob de consiliul de administraie i se semneaz n numele acestuia de preedintele consiliului. SECIUNEA a 10 - a AUDITAREA STATUTAR A SITUAIILOR FINANCIARE ANUALE 207. (1) Situaiile financiare anuale ale instituiilor sunt auditate de ctre persoanele responsabile cu auditarea statutar a situaiilor financiare anuale, potrivit legii. (2) Persoanele responsabile cu auditarea statutar a situaiilor financiare anuale i exprim, de asemenea, o opinie referitoare la gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situaiile financiare anuale pentru acelai exerciiu financiar. 208. (1) Raportul persoanelor responsabile cu auditarea statutar a situaiilor financiare anuale cuprinde: a) menionarea situaiilor financiare anuale care fac obiectul auditului statutar, mpreun cu cadrul de raportare financiar care a fost aplicat la ntocmirea acestora; b) o descriere a ariei auditului statutar, respectiv a standardelor de audit conform crora a fost efectuat auditul statutar; c) o opinie de audit care exprim n mod clar opinia persoanelor responsabile cu auditarea statutar a situaiilor financiare anuale potrivit creia respectivele situaii financiare ofer o imagine fidel conform cadrului relevant de raportare financiar i, dup caz, dac situaiile financiare anuale respect cerinele legale; opinia de audit este fr rezerve, cu rezerve, o opinie contrar sau, dac persoanele responsabile cu auditarea statutar a situaiilor financiare anuale nu au fost n msur s exprime o opinie de audit, imposibilitatea exprimrii unei opinii; d) o referire la aspectele asupra crora persoanele responsabile cu auditarea statutar a situaiilor financiare anuale atrag atenia, printr-un paragraf distinct, fr ca opinia de audit s fie cu rezerve; e) o opinie privind gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situaiile financiare anuale pentru acelai exerciiu financiar. (2) n cazul n care situaiile financiare anuale sunt auditate statutar de ctre firme de audit, raportul se semneaz de ctre auditorii statutari n numele firmelor de audit i se dateaz.

41

CAPITOLUL 2 OPERATIUNI DE TREZORERIE SI INTERBANCARE

2.1. DECONTARI INTER SI INTRABANCARE Relatiile dintre banci se pot impartii in relatii interbancare si relatii intrabancare. Relatiile interbancare sunt relatii dezvoltate intre banci diferite, privite ca persoane juridice independente. In acest caz avem urmatoarele tipuri de relatii: 1. relatii dintre banci si banca centrala, derulate prin intermediul conturilor curente deschise de banci la banca centrala; 2. relatii interne sau relatii desfasurate intre bancile apartinand aceluiasi sistem bancar, derulate prin intermediul sistemului de compensare interbancara sau utilizand relatiile de corespondent create; 3. relatii externe dintre banci ce apartin unor sisteme bancare diferite. Acestea sunt in general relatii de corespondent sau de parteneriat cu banci straine. Relatiile intrabancare sunt relatii ce au la baza operatiuni desfasurate intre unitati ce apartin aceleiasi banci. Aceste relatii se pot dezvolta in plan vertical, intre filiale, sucursale si centrala sau in plan orizontal intre subunitati diferite. Operatiunile intrabancare mai sunt cunoscute si ca operatiuni intre sedii (OIS). Relatiile pe piata interbancara pot crea creante si datorii, respectiv creditori si debitori. Creantele si datoriile dintre parti se sting prin decontari bancare, adica prin transferuri de mijloace banesti dintr-un cont, apartinand persoanelor fizice sau juridice, intr-alt cont. Decontarea poate avea la baza acceptarea platii sau punerea la dispozitie anticipat de sume in vederea efectuarii platilor. In cazul acceptari se folosesc ca instrumente de decontare ordinul de plata, cecul, cambia, biletul la ordin. In al doilea caz intalnim acreditivul si scrisoarea de garantie.

2.1.1. Decontari intrabancare Decontarile intrabancare realizeaza stingerea obligatiilor rezultate in urma unor operatiuni comerciale sau necomerciale, desfasurate intre clientii aceleiasi banci sau realizate de catre subunitatile bancii, in nume si in cont propriu. Decontarile intrabancare, numite si

operatiuni intre sedii, apar atat in contabilitatea unitatii platitoare, cat si a unitatii beneficiara a platii. Numim unitate bancara initiatoare, unitatea bancara care ordona o plata fara numerar pentru contul clientului sau ori pentru propriul cont. Ea este cea care initiaza decontarea. De asemenea, numim unitate bancara destinatara, unitatea bancara ce primeste de la unitatea initiatoare o plata sau un ordin de a efectua o plata. In functie de aceste doua situatii se foloseste urmatoarele documente interne: avizul de creditare atunci cand banca initiatoare este banca platitorului; avizul de debitare atunci cand banca initiatoare este banca beneficiarului. Contabilizarea operatiunilor Operatiunile intrabancare sunt evidentiate contabil cu ajutorul conturilor: 111 Cont curent la BNR 341 Decontari intrabancare Contul 111 Cont curent la BNR este un cont de activ ce se debiteaza la depunerea unor sume in cont, la incasari sau credite obtinute de banca si se crediteaza cu iesirile din cont sub forma unor retrageri de numerar, plati catre alte banci sau rambursari de credite. Acest cont este folosit exceptional in cazul decontarilor intrabancare. Contul 341 Decontari intrabancare este un cont bifunctional. Acesta se crediteaza cu sumele virate catre clientii altor subunitati si se debiteaza cu sumele primite de la acesti clientii. Creditarea sau debitarea acestui cont stabileste tipul avizului de decontare folosit intre sediile bancii. Exemple de contabilizare: 1. Plata unei sume catre un client ce are contul la o alta sucursala bancara: 2511 Conturi curente / platitor = 341 Decontari intrabancare

2. Incasarea unei sume de la un client ce are contul la o alta sucursala bancara: 341 Decontari intrabacare = 2511 Conturi curente / beneficiar

2.1.2. Decontari interbancare Decontarile interbancare reprezinta plati fara numerar, efectuate de unitatile bancare pentru clientii lor sau in nume propriu, avand ca beneficiar o unitate bancara a altei banci. Aceste operatiuni se pot efectua in mod direct, prin conturi de corespondent deschise reciproc de banci sau in mod intermediat, prin casele de compensatii. 2.1.2.1. Decontari prin case de compensatii Instituriile de credit din cadrul sistemului bancar isi pot deconta platile reciproce prin intermediul caselor de compensatii. Acestea functioneaza sub tutela bancii centrale. Pentru realizarea procesului de compensare, fiecare banca isi deschide un cont curent la banca centrala. In conditiile in care o banca doreste sa efectueze , la cererea unui client, o plata catre un furnizor ce are contul la o alta banca, va initia operatiunea pe langa casa de compensatii. Astfel, banca platitorului va depune documentele de plata la casa de compensatii. Pe baza acestor documente, casa de compensatii crediteaza contul curent al bancii, operatiune echivalenta cu o iesire de fonduri din banca si debiteaza contul curent al bancii furnizorului, operatiune echivalenta cu o intrare de fonduri in banca. Concomitent, fiecare banca are grija sa opereze in contul clientului sau aceasta operatiune. Contul platitorului este debitat, iar contul furnizorului beneficiar este creditat. Acest exemplu prezinta decontarea unei operatiuni prin intermediul casei de compensatii. In procesul compensarii insa, se realizeaza nu numai decontarea ci si compensarea operatiunilor bancare. Aceasta inseamna ca se are in vedere totalul platilor si incasarilor bancii dintr-o zi pentru operarea in contul curent deschis la compensare. Contabilizarea operatiunilor Operatiunile sunt contabilizate folosind conturile prezentate la decontarea intrabancara: 111 Cont curent la BNR si 341 Decontari intrabancare. Specific decontarii prin casele de compensatii este folosirea obligatorie a contului 111, deschis la compensare. In functie de locul unde se afla unitatile bancare ale platitorului si beneficiarului si de locul unde se realizeaza compensarea, intalnim urmatoarele situatii (consideram ca banca platitorului initiaza plata): a) Banca platitorului si banca beneficiarului sunt situate in acelasi judet. Compensarea se face la casa de compensatii din judetul unde se afla situate bancile. Exemple de contabilizare: 1. Plata unei sume inregistrata la banca platitorului:

2511 Conturi curente / platitor

111 Cont curent la BNR

2. Incasarea inregistrata la banca beneficiarului: 111 Cont curent la BNR = 2511 Conturi curente / beneficiar

b) Banca platitorului si banca beneficiarului sunt situate in judete diferite. Compensarea se face in judetul beneficiarului. In acest caz compensarea se va face intre banca beneficiarului si sucursala platitorului din acelasi judet. Banca platitorului trebuie sa vireze suma de plata printr-o operatiune intrabancara la sucursala sa din judetul beneficiarului. Exemple de contabilizare: 1. Expedierea avizului de creditare catre subunitatea din judetul unde se va face compensarea in vederea efectuarii platii: 2511 Conturi curente / platitor = 341 Decontari intrabancare

2. Primirea avizului de creditare de catre subunitatea care va face compensarea si initierea compensarii: 341 Decontari intrabancare 3. Incasarea la banca beneficiarului: 111 Cont curent la BNR = 2511 Conturi curente / beneficiar = 111 Cont curent la BNR

c) Bancile sunt situate in judete diferite. Compensarea se face in judetul bancii platitorului. In acest caz, compensarea se face intre banca platitorului si sucursala bancii beneficiarului din acelasi judet. Va exista o operatiune intrabancara de virament de la aceasta din urma catre sucursala unde are contul beneficiarul.

Exemple de contabilizare: 1. Efectuarea platii prin compensare: 2511 Conturi curente / platitor = 111 Cont curent la BNR

2. Incasarea sumei prin compensare de catre subunitatea bancii beneficiarului, situata in judetul platitorului si virarea sumei catre subunitatea platitorului: 111 Cont curent la BNR 3. Incasarea la subunitatea beneficiarului: 341 Decontari intrabancare = 2511 Conturi curente / beneficiar = 341 Decontari intrabancare

d) Bancile se afla in judete diferite. Compensarea se face la nivelul centralelor, prin sistemul BNR. In acest caz apar in plus doua operatiuni intrabancare. In prima operatiune se realizeaza un virament de la subunitatea platitorului catre centrala, iar in a doua operatiune se face un virament de la centrala bancii beneficiarului catre subunitatea unde acesta are contul. Exemple de contabilizare 1. Subunitatea platitoare expediaza un aviz de creditare catre centrala, in vederea efectuarii platii: 2511 Conturi curente / platitor = 341 Decontari intrabancare

2. Centrala bancii platitorului initiaza compensarea in vederea efectuarii platii: 341 Decontari intrabancare = 111 Cont curent la BNR

3. Centrala bancii beneficiarului incaseaza prin compensare suma si o deconteaza catre subunitatea unde beneficiarul are contul: 111 Cont curent la BNR = 341 Decontari intrabancare

4. Incasarea sumei de catre beneficiar la subunitatea unde are contul: 341 Decontari intrabancare = 2511 Conturi curente / beneficiar

2.1.2.2. Decontari prin conturi corespondente In cadrul relatiilor bilaterale dintre barci un loc important il are acordarea statutului de banca corespondenta. Relatiile de corespondenta presupun existenta urmatoarelor caracteristici: - se bazeaza pe cunoastere si incredere reciproca dintre banci; - in relatii internationale fiecare banca efectueaza pentru banca corespondenta operatiuni in zona in care functioneaza; - bancile isi deschid conturi curente reciproce (conturi de corespondent nostro si loro) in cadrul carora se stabilesc plafoane maxime de indatorare; - se stabileste regimul de dobanzi si de comisioane pentru operatiunile reciproce si regulile de stingere a datoriilor. Utilizand conturile de corespondent, bancile pot realiza decontari directe fara sa apeleze la casele de compensatii. Conturile de corespondent pot fi: conturi nostro acestea sunt conturi curente ale bancii deschise la alte banci, reprezentand plasamente la acele banci; conturi loro sunt conturi curente ale altor banci deschise la banca, reprezentand resurse obtinute de la acele banci. Contabilizarea operatiunilor Decontarile directe prin conturi de corespondent sunt reflectate contabil prin conturile: 121 Conturi de corespondent la banci (nostro) 122 Conturi de corespondent ale bancilor (loro)

Contul 121 Conturi de corespondent la banci este un cont de activ ce se debiteaza cu sumele intrate in cont, in favoarea bancii si se crediteaza cu sumele platite de banca. Contul 122 Conturi de corespondent ale bancilor este un cont de pasiv, ce se crediteaza cu sumele intrate in cont in favoarea bancii titulare a contului si se debiteaza cu sumele iesite din cont, ca plati efectuate de aceasta. O operatiune dintre bancile corespondente poate fi reflectata atat prin contul nostro cat si prin contul loro. Astfel, daca banca are de incasat o suma de la o banca corespondenta, operatiunea se poate derula prin debitarea contului nostro sau prin creditarea contului loro. In cazul in care exista conturi de corespondent la centrala bancii, pentru decontari la nivelul subunitatilor bancare se vor efectua operatiuni intrabancare suplimentare de transfer de fonduri spre sau de la centrala. Exemple de contabilizare: 1. Banca efectueaza o incasare pentru un client prin conturi de corespondent: 121 Conturi de corespondent la banci sau 122 Conturi de corespondent ale bancilor = 2511 Conturi curente = 2511 Conturi curente

2. Banca efectueaza o plata pentru un client prin conturi de corespondent: 2511 Conturi curente sau 2511 Conturi curente = 122 Conturi de corepondent ale bancilor = 121 Conturi de corespondent la banci

3. Banca primeste un imprumut prin conturi de corespondent: 121 Conturi de corespondent la banci sau = 142 Imprumuturi primite de la banci

122 Conturi de corespondent ale bancilor

142 Imprumuturi primite de la banci

2.2. IMPRUMUTURI DE REFINANTARE DE LA B.N.R. Bancile comerciale aflate in dificultate de trezorerie pot apela la BNR pentru a obtine lichiditati. In astfel de situatii, se acorda imprumuturi de refinantare, in conditii stabilite de catre banca centrala. La randul sau, Banca Nationala a Romaniei este interesata de sustinerea bancilor aflate in dificultate, in contextul asigurarii bunei functionari a sistemului bancar si mentinerii increderii in acesta. In acelasi timp, prin refinantare ea poate influenta activitatea bancilor comerciale in sensul atingerii obiectivelor monetare si de credit urmarite. Exista urmatoarele tipuri de imprumuturi acordate de catre Banca Nationala a Romaniei: a. imprumut structural reprezinta un imprumut acordat in limita unui plafon si garantat cu titluri si efecte de comert. Costul imprumutului este stabilit de BNR la nivelul taxei oficiale a scontului. b. imprumut de licitatie in acest caz BNR acorda un imprumut plafonat pentru intreg sistemul bancar, pe un termen de maxim 15 zile. Pentru a obtine lichiditati din acest imprumut, bancile liciteaza dobanda, beneficiare fiind cele care sunt dispuse sa plateasca mai mult. c. imprumut special este un imprumut acordat in mod extraordinar de catre BNR bancilor aflate in lipsa de lichiditate. d. imprumut lombard sau overdraft reprezinta un imprumut pentru descoperire de cont, acordat de catre BNR bancilor care in timpul zilei au de efectuat plati mai mari decat disponibilul din contul curent la banca centrala. Prin aceasta se asigura, in cadrul anumitor limite, siguranta si cursivitate in efectuarea decontarilor interbancare. Rata dobanzii este stabilita de catre BNR iar suma de care poate beneficia o banca nu depaseste 75 % din fondurile proprii ale bancii. Contabilizarea operatiunilor Evidenta contabila a imprumuturilor de refinantare primite se tine folosind conturi din grupa 11 Decontari cu Banca Nationala a Romaniei: Grupa 11 Decontari cu Banca Nationala a Romaniei 111 Cont curent la BNR 112 Imprumuturi de refinantare de la BNR 1121 Imprumuturi structurale 1122 Imprumuturi de licitatie 1123 Imprumuturi speciale

1124 Imprumuturi lombard (overdraft) 117 Creante si datorii atasate 1171 Creante atasate 1172 Datorii atasate Contul 112 Imprumuturi de refinantare de la Banca Nationala a Romaniei este un cont de pasiv si se desfasoara pe analitice in functie de tipul imprumutului primit. Creditarea si debitarea lui se face in contrapartida cu contul 111 Cont curent la BNR la primirea imprumutului, respectiv la rambursarea lui. Dobanzile de incasat sau de platit pe relatia cu BNR se urmaresc folosin conturile atasate: 1171 Creante atasate si 1172 Datorii atasate. Exemple de contabilizare: 1. Imprumut de refinantare primit de la BNR: 111 Cont curent la BNR = 112 Imprumuturi de refinantare de la BNR

2. Inregistrarea dobanzii de platit: 6011 Dobanzi la BNR 3. Plata dobanzii: 1172 Datorii atasate = 111 Cont curent la BNR = 1172 Datorii atasate

4. Rambursarea imprumutului de refinantare: 112 Imprumut de refinantare de la BNR = 111 Cont curent la BNR

2.3. CREDITE SI IMPRUMUTURI INTERBANCARE Piata interbancara inregistreaza zilnic transferuri de fonduri intre banci sub forma de credite si imprumuturi. Acestea au valori mari si sunt realizate pe termen scurt sau foarte scurt, la o rata a dobanzii negociata intre parti. Gestiunea zilnica a trezoreriei face ca bancile sa caute in permanenta mentinerea unui echilibru intre nevoi si disponibilitati. In conditiile aparitiei unor deficite sau excedente apare necesitatea acoperirii acestora prin contractarea de credite de la alte banci sau plasarii acestora prin imprumuturi catre alte banci. Obtinerea unui profit reprezinta un alt motiv care impinge o banca spre o mai buna fructificare a unor disponibilitati prin plasarea lor sub forma de credite interbancare. Nu in ultimul rand, prin astfel de operatiuni banca se poate apara impotriva riscului lipsei de lichiditate sau riscului dobanzii. Contabilizarea operatiunilor Contabilizarea operatiunilor se face cu ajutorul conturilor din grupa 14 Credite si imprumuturi interbancare: Grupa 14 Credite si imprumuturi interbancare 141 Credite acordate bancilor 1411 Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor 1412 Credite la termen acordate bancilor 1413 Credite financiare acordate bancilor 1417 Creante atasate 142 Imprumuturi primite de la banci 1421 Credite de pe o zi pe alta primite de la banci 1422 Credite la termen primite de la banci 1423 Credite financiare primite de la banci 1427 Datorii atasate Aici sunt cuprinse creditele acordate (contul 141 Credite si imprumuturi interbancare) si imprumuturi primite (contul 142 Imprumuturi primite de la banci) pe piata interbancara si incheiate fara garantii. Atat creditele cat si imprumuturile se dezvolta pe urmatoarele analitice: - de pe o zi pe alta cand operatiunea se incheie pe baza unei conventii sau a unui contract pentru o perioada de maximum o zi lucratoare (conturile 1411 si 1421); - la termen cand operatiunea se incheie pe baza unei conventii sau contract pentru un termen fix si o durata mai mare de o zi lucratoare (conturile 1412 si 1422); - financiare sunt de fapt credite cumparator acordate sau primite de la alte banci, avand ca beneficiari finali agentii economici (conturile1413 si 1423).

Conturile de credite interbancare sunt conturi de activ care se debiteaza la acordarea creditului si se crediteaza la rambursarea lui. Conturile de imprumuturi interbancare sunt conturi de pasiv, ele creditandu-se la primirea imprumutului si debitandu-se la rambursarea acestuia. Dobanzile de primit si dobanzile de platit se urmaresc prin conturile atasate, 1417 Creante atasate si 1427 Datorii atasate, in contrapartida cu un cont de venituri sau de cheltuieli. Exemple de contabilizare: 1. Acordarea unui credit interbancar de pe o zi pe alta: 1411 Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor 2. Inregistrarea dobanzii: 1417 Creante atasate = 7014 Dobanzi la credite acordate bancilor = 111 Cont curent la BNR

3. Incasarea dobanzii: 111 Cont curent la BNR 4. Rambursarea creditului: 111 Cont curent la BNR = 1411 Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor = 1417 Creante atasate

5. Imprumut la termen primit de la o alta banca: 111 Cont curent la BNR = 1422 Imprumuturi la termen primite de la alte banci

2.4. DEPOZITE INTERBANCARE In mod asemanator creditelor si imprumuturilor interbancare, depozitele bancare reprezinta o modalitate de plasare a disponibilitatilor, respectiv o modalitate de a atrage resurse de la alte banci. Pe piata interbancara, aceste depozite sunt realizate pe termene scurte si foarte scurte Contabilizarea operatiunilor Depozitele interbancare sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 13 Depozite interbancare: Grupa 13 Depozite bancare 131 Depozite la banci 1311 Depozite la vedere la banci 1312 Depozite la termen la banci 1313 Depozite colaterale la banci 1317 Creante atasate 132 Depozite ale bancilor 1321 Depozite la vedere ale bancilor 1322 Depozite la termen ale bancilor 1323 Depozite colaterale ale bancilor 1327 Datorii atasate Aceasta grupa cuprinde diferitele tipuri de depozite create pe piata interbancara utilizandu-se conturi diferite pentru depozitele create la alte banci ( contul 131 Depozite la banci) si depozitele altor banci la banca (contul 132 Depozite ale bancilor). Astfel se intalnesc: - depozite la vedere constituite pentru o perioada de cel mult o zi lucratoare (conturile 1311 si 1321); - depozite la termen constituite pentru un termen fix, pe o durata initiala mai mare de o zi lucratoare (conturile 1312 si 1322); - depozite colaterale constituite drept garantii pentru alte operatiuni (conturile 1313 si 1323). Contul 131 Depozite la banci este un cont de activ. El este debitat atunci cand se creaza depozitul la alte banci si se crediteaza la lichidarea depozitului. Contul 132 Depozite ale bancilor este un cont de pasiv. El este creditat la constituirea depozitului si este debitat la lichidarea depozitului creat altei banci. Dobanzile aferente unor astfel de operatiuni sunt contabilizate in conturile 1317 Creante atasate, pentru dobanzile de incasat si 1327 Datorii atasate, pentru dobanzile de platit.

Exemple de contabilizare: 1. Constituirea unui depozit la termen la o alta banca: 1312 Depozite la termen la banci = 111 Cont curent la BNR

2. Inregistrarea periodica a dobanzii de incasat: 1317 Creante atasate = 7013 Dobanzi de la conturile de depozit la banci

3. Incasarea dobanzilor: 111 Cont curent la BNR 4. Lichidarea depozitului: 111 Cont curent la BNR = 1312 Depozite la termen la banci = 1317 Creante atasate

5. Constituirea unui depozit pentru o alta banca: 111 Cont curent la BNR 6. Inregistrarea dobanzii de platit: 6013 Dobanzi la depozitele bancilor 7. Plata dobanzilor: 1327 Datorii atasate = 111 Cont curent la BNR = 1327 Datorii atasate = 1321 Depozite la vedere ale bancilor

8. Lichidarea depozitului: 1321 Depozite la vedere ale bancilor = 111 Cont curent la BNR

2.5. OPERATIUNI DE PENSIUNE INTERBANCARE Operatiunile de pensiune sunt in fapt credite acordate, in cazul valorilor primite in pensiune, sau imprumuturi, in cazul valorilor date in pensiune, garantate printr-un activ cedat. Garantia poate fi constituita din efecte de comert si titluri. Activele cedate pot face obiectul unei livrari efective sau nu. In cazul unei livrari efective avem urmatoarele doua cazuri: - titlurile care exista material sunt fie livrate fizic drept garantie cesionarului, fie pastrate la cedant, dar mentionate pe numele cesionarului; - titlurile dematerializate fac obiectul unui virament in contul deschis in numele cesionarului. Pensiunile interbancare cuprind numai efectele comerciale livrate sau nelivrate si titlurile nelivrate. Scadenta care va fi luata in calcul este aceea a pensiunii si nu a activului cedat. Contabilizarea operatiunilor In contabilitate, operatiunile interbancare sunt consemnate folosind conturile din grupa 13 Valori primite sau date in pensiune: Grupa 15 Valori primite sau date in pensiune 151 Valori primite in pensiune 1511 Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta 1512 Valori primite in pensiune la termen 1517 Creante atasate 152 Valori date in pensiune 1521 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta 1522 Valori date in pensiune la termen 1527 Datorii atasate Contul 151 Valori primite in pensiune este un cont de activ. El este debitat la acordarea creditului garantat si este creditat la rambursarea acestuia. Contul 152 Valori date in pensiune este un cont de pasiv, care este creditat la cedarea titlurilor in pensiune ,a primirea imprumutului si este debitat la rambursarea acestuia si recuperarea garantiilor. In functie de termen, operatiunile de pensiune interbancara dispun de conturi distincte pentru termene de 24 ore (conturile 1511 -Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta

si 1521 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta) sau termene mai mari de 24 ore (conturile 1512 Valori primite in pensiune la termen si 1522 Valori date in pensiune la termen). Dobanzile de incasat sau de platit sunt evidentiate in conturile atasate, 1517 Creante atasate si 1527 Datorii atasate, in contrapartida cu un cont de venituri sau cheltuieli. Exemple de contabilizare 1. Acordarea unui credit catre o alta banca, in baza unor titluri primite in pensiune: 1512 Valori primite in pensiune la termen 2. Inregistrarea dobanzii de incasat: 1517 Creante atasate = 7015 Dobanzi de la valorile pimite in pensiune = 111 Cont curent la BNR

3. Incasarea dobanzii: 111 Cont curent la BNR = 1517 Creante atasate

4. Se dau in pensiune titluri in vederea obtinerii unui imprumut: 111 Cont curent la BNR = 1521 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta

5. Inregistrarea dobanzii de platit: 6015 Dobanzi la valori date in pensiune 6. Plata dobanzii: 1527 Datorii atasate = 111 Cont curent la BNR = 1527 Datorii atasate

7. Rambursarea imprumutului si recuperarea valorilor date in peniune: 1521 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta = 111 Cont curent la BNR

2.6. CREANTE RESTANTE SI INDOIELNICE In conditiile in care un credit interbancar nu este rambursat la scadenta, acesta va fi inregistrat contabil ca o creanta restanta sau ca o creanta indoielnica. In aceiasi situatie se afla si un depozit creat la o banca, ajuns la scadenta si nerecuperat. De asemenea, dobanzile de la astfel de credite si depozite, care nu au fost platite, sunt inregistrate la creditor ca fiind restante sau indoielnice. Se considera creanta restanta o creanta de orice natura care nu este rambursata la scadenta. Creanta indoielnica este o creanta de orice natura, chiar acoperita prin garantii, care prezinta un risc probabil sau cert de nerecuperare totala sau partiala. De cele mai multe ori, la scadenta un credit nerambursat devine creanta restanta, iar dupa o anumita perioada de timp sau un cazul in care capata un caracter de contencios creanta devine indoielnica. Din punct de vedere contabil, pentru evidentierea acestor creante rezultate din relatiile cu alte banci, se utilizeaza grupa de conturi 18 Creante restante si indoielnice: Grupa 18 Creante restante si indoielnice 181 Creante restante 1811 Creante restante 1812 Dobanzi restante 1817 Creante atasate 182 Creante indoielnice 1821 Creante indoielnice 1822 Dobanzi indoielnice 1827 Creante atasate Conturile 181 Creante restante si 182 Creante indoielnice sunt conturi de activ. Se debiteaza cu sumele preluate ca fiind restante sau indoielnice si se crediteaza la recuperarea acestor sume sau acceptarea lor ca pierderi. Aceste conturi se desfasoara in analitic pe conturi pentru preluarea sumelor restante sau indoielnice, pe conturi pentru preluarea dobanzilor la aceste sume si conturi de creante atasate pentru inregistrarea dobanzii din momentul preluarii.

Exemple de contabilizare: 1. Credite nerambursate la scadenta devenite restante: 1811 Creante restante = 1412 Credite la termen acordate bancilor

2. Depozite la banci nerambursate: 1811 Creante restante = 1312 Depozite la termen la banci

3. Dobanzi neplatite la scadenta devenite restante: 1812 Dobanzi restante = 1417 Creante atasate

4. Inregistrarea dobanzii pentru creante restante: 1817 Creante restante = 7018 Dobanzi din creditele restante si indoielnice

5. Rambursarea creantelor restante: 111 Cont curent la BNR 6. Incasarea dobanzilor restante: 111 Cont curent la BNR = 1812 Dobanzi restante = 1811 Creante restante

7. Incasarea dobanzilor calculate pentru creantele si dobanzile restante: 111 Cont curent la BNR = 1817 Creante atasate

8. Creante restante acoperite cu provizioane care nu pot fi recuperate: 667 Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane 9. Creante restante devenite indoielnice: 1821 Creante indoielnice = 1811 Creante restante = 1811 Creante restante

10. Credit acordat devenit creanta indoielnica: 1821 Creante indoielnice = 1411 Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor

11. Dobanzi restante devenite indoielnice: 1822 Dobanzi indoielnice = 1812 Dobanzi restante

12. Dobanzii penalizatoare pentru creante si dobanzi indoielnice: 1827 Creante atasate = 7018 Dobanzi din creditele restante si indoielnice

13. Creante indoielnice rambursate: 111 Cont curent la BNR = 1821 Creante indoielnice

14. Dobanzi penalizatoare incasate pentru creante si dobanzi indoielnice: 111 Cont curent la BNR = 1827 Creante atasate

15. Creante indoielnice neacoperite cu provizioane acceptate ca pierderi: 668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane = 1821 Creante indoielnice

16. Dobanda indoielnica neacoperita cu provizioane acceptata ca pierdere: 668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane = 1822 Dobanzi indoielnice

2.7. PROVIZIOANE Pentru protejarea propriilor disponibilitati si a depozitelor persoanelor fizice si juridice, bancile sunt obligate sa depuna toate eforturile in vederea incasarii creantelor. In acest scop Normele 3 din 24 februarie 1994 cer bancilor clasificarea creditelor in cinci grupe in vederea calculului provizioanelor prin cote procentuale (a se vedea la provizioane la operatiuni cu clientela). Aceste rezerve pentru pierderi sunt create in limitele cerute de normele mai sus amintite in baza profitului brut si sunt elemente ale capitalului propriu bancar. Bancile sunt obligate sa-si actualizeze marimea provizioanelor in functie de volumul creditelor si riscul acestora. Din punct de vedere contabil, evidenta provizioanelor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 19 Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela: Grupa 19 Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare 191 - Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare 1911 Provizioane specifice de risc de credit 1912 Provizioane specifice de risc de dobanda Conturile de provizioane sunt conturi de pasiv care se crediteaza la constituirea provizionului in raport cu un cont de cheltuieli si se debiteaza la anularea sau diminuarea provizionului in raport cu un cont de venituri. Ele prezinta conturi separate pentru riscul de credit si riscul de dobanda.

Exemple de contabilizare: 1. Constituirea sau majorarea provizionului: 6611 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit 6612 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda 2. Anularea sau diminuarea provizionului: 1911 Provizioane specifice de risc de credit 1912 Provizioane specifice de risc de dobanda = 7611 Venituri din provizioane specifice de risc de credit 7612 Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda = 1911 Provizioane specifice de risc de credit 1912 Provizioane specifice de risc de dobanda

2.8. OPERATIUNI DE TREZORERIE 2.8.1. Operatiuni de casa Numerarul ocupa un loc important in activitatea bancara, beneficiind de reglementari si structuri organizatorice si operative importante. Compartimentele de tezaur si casieriile bancare trebuie sa faca fata operatiunilor generatoare de incasari si plati si in acelasi timp sa-si aduca propria contributie la rentabilitatea bancii. In conformitate cu reglementarile BNR si cu necesitatile bancilor comerciale se pot intalnii urmatoarele tipuri de case bancare: a) case operative de incasari se ocupa cu operatiuni de primire a numerarului in urma incasarilor sau pentru retragere din circulatie a bancnotelor sau monedelor metalice uzate. b) case operative de plati se ocupa cu eliberarea de numerar la cererea clientilor. Casele operative de incasari si plati pot fi deschise pentru operatiuni in lei sau valute. c) case speciale sunt specifice sucursalelor bancare si deruleaza operatiuni cu numerar in cadrul retelei bancare. De asemenea, pot vinde imprimate bancare;

d) case pentru operatiuni cu metale pretioase, pietre pretioase si alte valori in principal operatiuni legate de expertizarea si depozitarea acestora; e) case de schimb valutar amplasate in afara bancii cumpara sau vand, in contrapartida cu lei romanesti, valute cotate de Banca Nationala a Romaniei in relatie cu persoane fizice rezidente sau nerezidente. Prezentarea caselor bacare pe tipuri nu exclude existenta unor case mixte, care sa raspunda mai multor nevoi diferite. Acestea apar mai ales in conditiile in care activitatea unitatii bancare nu justifica functionarea tuturor acestor case specializate. Contabilizarea operatiunilor: Operatiunile de casa sunt inregistrate contabil cu ajutorul contului 101 Casa: Grupa 10 Casa si alte valori 101 Casa 102 Alte valori Contul 101 Casa este un cont de activ ce se debiteaza cu sumele incasate si se crediteaza cu sumele platite in numerar. Soldul debitor al contului arata sumele aflate in casierie. Operatiunile de casa in devize apeleaza la contul 372 Conturi de ajustare si sunt prezentate la capitolul de operatiuni in devize, la schimb manual. In cazul in care, la sfarsitul zilei evidenta contabila difera de numerarul existent este necesara o ajustare a evidentei la nivelul existentului efectiv de numerar din casierie. Exemple de contabilizare: 1. Depunere de numerar: 101 Casa = 2511 Conturi curente

2. Constituirea unui depozit la termen prin depunere de numerar: 101 Casa = 2532 Depozite la termen

3. Obtinerea de numerar de la BNR: 101 Casa 5. Obtinerea de numerar din cont: 2511 Conturi curente 6. Lichidarea unui depozit la vedere: 2531 Depozite la vedere = 101 Casa = 101 Casa = 111 Cont curent la BNR

7. Plata dobanzii la un cont de depozit la vedere: 2537 Datorii atasate 8. Sume depuse la BNR: 111 Cont curent la BNR Alti debitori diversi = 101 Casa Casa = 101 Casa

2.8.2. Cecul Cecul este un instrument de plata de debit prin care o persoana, numita tragator, da ordin bancii sale, in calitate de tras, sa achite o suma de bani unei terte persoane, numita beneficiar. In practica se intalneste si situatia in care beneficiarul cecului sa fie chiar tragatorul, cand doreste, de exemplu, sa obtina o suma in numerar de la banca. Pentru a putea ordona tragatorul trebuie sa isi constituie in prealabil un depozit la banca tras din care sa se efectueze plata. Cecul se trage asupra bancii numai in limita fondurilor existente in cont.

Contabilizarea operatiunilor Pentru evidentierea operatiunilor cu cecuri se apeleaza la urmatoarele conturi: 1611 Valori de recuperat 2611 Valori de recuperat 3712 Valori primite la incasare 3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare Contul 3712 Valori primite la incasare este un cont de activ ce se debiteaza cu valoarea cecurilor primite la incasat, platite imediat sau dupa incasarea acestora si se crediteaza la incasarea cecurilor sau la refuzul primit la prezentarea la compensare. Contul 3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare este un cont de pasiv utilizat atunci cand cecul primit spre incasare va fi platit numai dupa ce se obtine contravaloarea de la emitent. Se crediteaza cu valoarea cecurilor primite spre incasare si se debiteaza cu sumele incasate de la emitenti. Conturile 1611 Valori de recuperat si 2611 Valori de recuperat sunt conturi de activ ce se debiteaza la respingerea cecului la incasare si se crediteaza la recuperarea acestuia. In cazul in care platitorul este clientul bancii se foloseste contul 2611. Daca este clientul altei banci se foloseste contul 1611. Exemple de contabilizare: la banca beneficiarului: 1. Remiterea unui cec spre incasare, cu creditare imediata a contului clientului: 3712 Valori primite la incasare = 2511 Conturi curente

2. Remiterea unui cec spre incasare, cu creditarea contului clientului la incasare: 3712 Valori primite la incasare = 3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare

3. Incasarea cecului la compensare: 111 Cont curent la BNR = 3712 Valori primite la incasare

4. Creditarea contului beneficiarului dupa incasarea cecului: 3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare = 2511 Conturi curente

6. Cec refuzat la plata temporar de catre un platitor client al bancii: 2611 Valori de recuperat = 3712 Valori primite la incasare

7. Cec refuzat temporar la incasare si platit ulterior: 111 Cont curent la BNR la banca platitorului: 1. Plata cecului: 2511 Conturi curente = 1621 Alte sume datorate = 1611 Valori de recuperat

2. Compensarea cecului la Casa de compensatii: 1621 Alte sume datorate 3. Cec refuzat temporar la plata: 2611 Valori de recuperat = 3716 Conturi indisponibile privind valorile la incasare = 111 Cont curent la BNR

5. Cec refuzat la plata initial si platit ulterior: 2511 Conturi curente = 2611 Valori de recuperat

2.8.3. Carti de plata Cartea bancara reprezinta un instrument de plata fara numerar cu ajutorul caruia se pot realiza plati in reteaua comerciala sau se pot obtine lichiditati de la banca. Decontarile operatiunilor cu carti bancare se realizeaza apeland la sistemul electronic de transfer al fondurilor. In ansamblu, acest sistem se bazeaza pe urmatoarele elemenete: 1. distribuitorul automat de numerar 2. automatul bancar, numit si trezorierul bancar 3. terminalele la punctele de vanzare Contabilizarea operatiunilor Pentru utilizarea carti de plata se creaza un analitic la contul curent al clientului. In exemple acest cont este 2511 Conturiu curente / card. Acest analitic se crediteaza cu intrarile prin care se alimenteaza contul si se debiteaza la iesirile din cont, in urma unor plati sau retrageri de numerar. Dobanzile aferente contului 2511 sunt reflectate intr-un cont atasat. Fluxurile de numerar la automatele bancare sunt evidentiate cu ajutorul contului 367 Alte stocuri si asimilate. Acest cont de activ se debiteaza la alimentarea automatului cu numerar, in corespondenta cu contul 101 Casa si se crediteaza la retragerile de moneda din dispozitiv, cu ajutorul cartii bancare. Exemple de contabilizare: 1. Alimentarea contului de carti de plata pe baza numerarului depus la casierie: 101 Casa = 2511 Conturi curente / card

2. Alimentarea contului de carti de plata pe baza disponibilului din contul curent: 2511 Conturi curente = 2511 Conturi curente / card

5. Alimentarea cu numerar a automatului bancar (ATM): 367 Alte stocuri si asimilate / ATM = 101 Casa

6. Retragerea de numerar de catre clientii bancii: 2511 Conturi curente / card = 367 Alte stocuri si asimilate / ATM

7. Retragerea de numerar de catre clientii altei banci: 3712 Valori primite la incasare = 367 Alte stocuri si asimilate / ATM

10. Diminuarea disponibilului din contul clientului in urma retragerii unei sume de la automatul altei banci: 2511 Conturi curente / card 11. Inregistrarea dobanzii de plata: 6024 Dobanzi la conturile curente = 25172 Datorii atasate = 2611 Valori de recuperat

12. Plata dobanzii pentru disponibilul din contul clientului: 25172 Datorii atasate = 2511 Conturi curente / card

13. Comerciantul vanzator depune documentatia la banca sa in vederea incasarii contravalorii marfurilor vandute in baza unei carti de plata catre un client cu contul la alta banca: 3712 Valori primite la incasare = 3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare

14. Decontarea prin compensare a sumei de incasat de la banca clientului cumparator: 111 Cont curent la BNR = 3712 Valori primite la incasare

15. Plata la banca clientului cumparator: 2511 Conturi curente / card = 111 Cont curent la BNR

2.9. EXEMPLE DE INTREBARI 1. 2. 3. 4. 5. 6. a. b. c. d. e. 7. a. b. c. d. e. 8. a. b. c. d. e. Decontari intrabancare: prezentare si contabilizare Decontari prin case de compensatie: prezentare si contabilizare. Credite si imprumuturi interbancare: prezentare si contabilizare. Creante restante si indoielnice: definire, prezentare, exemple de contabilizare. Cecul: definire, contabilizare, exemple. Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 2511 = 2041 ? rambursarea unui credit pentru echipamente inregistrarea dobanzii la un credit pentru echipamente plata dobanzii la un credit pentru echipamente acordarea unui credit pentru echipamente acordarea unui credit de trezorerie Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la inregistrarea dobanzilor neplatite ca fiind restante ? se crediteaza contul 2817 se crediteaza contul 7028 se debiteaza contul 2817 se crediteaza contul 2812 se debiteaza contul 2812 La scontarea unei cambii se face urmatoarea inregistrare contabila: 25336 = 2511 25331 = 111 2511 = 25336 25336 = 376 376 = 25336

9. a. b. c. d. e. 10. a. b. c. d. e. 11. a. b. c. d. e.

Retinerea comisionului de finantare la o operatiune de factoring se inregistreaza astfel: 25211 = 7029 7029 = 25211 2511 = 376 25211 = 376 376 = 25211 Care dintre urmatoarele conturi se debiteaza la acordarea unui credit in cazul unei operatiuni de primire in pensiune de pe-o zi pe alta ? contul 2511 contul 2532 contul 111 contul 2411 contul 101 Cum se inregistreaza acordarea unui credit consortial la o banca participanta la consortiu ? 2061 = 111 111 = 2511 2061 = 2511 111 = 2061 2511 = 2061

CAPITOLUL 3 OPERATIUNI CU CLIENTELA

3.1. CREDITE PENTRU CLIENTELA


3.1.1. Concept. Caracteristici. Creditele reprezinta creante detinute de banca asupra clientelei, creante ce au aparut din necesitatea satisfacerii nevoilor de finantare ale persoanelor fizice si intreprinderilor. In economiile moderne creditul joaca un rol foarte important. El faciliteaza schimburile, stimuleaza productia, sustine cresterea economica si are un rol si in creatia monetara. Putem clasifica creditele acordate dupa mai multe criterii: 1. dupa durata acordarii intalnim urmatoarele credite: credite pe termen scurt (pana la 1 an); credite pe termen mediu (1 5 ani); credite pe termen lung (peste 5 ani). 2. in functie de destinatie: credite comerciale; credite de trezorerie; credite pentru export; credite pentru echipamente; credite pentru bunuri imobiliare; alte credite. 3. dupa modalitatea de rambursare: credite rambursabile la scadenta (in fine); credite rambursabile prin rate fixe; credite rambursabile prin anuitati constante. 4. dupa tipul clientilor beneficiari: credite acordate clientelei financiare; credite acordate societatilor nefinanciare; credite acordate populatiei.

5. dupa forma: avansul in cont curent; imprumut acordat; cesiune de creante (scontare, factoring); creditul pe semnatura sau angajamentul de garantie. 6. dupa situatia economica si financiara a debitorului: credite performante; credite in observatie; credite substandard; credite incerte; credite cu risc major. In conditiile in care o intreprindere solicita un credit de la banca, trebuie sa furnizeze acesteia o serie de documente care sa stea la baza deciziei de creditare. Astfel, intreprinderea prezinta urmatoarea documentatie: - cerere de acordare de credit; - bilantul si contul de profit si pierdere din ultimul an sau din ultimii trei ani; - bugetul de venituri si cheltuieli din anul curent; - situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditare. Daca este cazul un plan de fezabilitate; - lista bunurilor constituite in garantie; - alte documente. Analiza clientului solicitant de credite are in vedere acordarea unui numar de puncte in functie de mai multe criterii. Cel mai adesea se au in vedere urmatoarele: - forma de organizre a agentului economic; - sectorul in care isi desfasoara activitatea; - pozitia unitatii in ramura sau subramura respectiva; - lichiditatea patrimoniala; - indicatorul de solvabilitate; - rotatia activelor circulante; - garantiile asiguratorii; - gradul de indatorare; - dependenta de pietele de aprovizionare si de desfacere; - nivelul sprijinului guvernamental sau al subventiilor; - calitatea managementului; - perspectivele societatii.

In cazul persoanelor fizice, prin metoda credit-scoring se analizeaza clientul in primul rand dupa veniturile si cheltuielile sale, dar si dupa o serie de criterii subiective: conditiile de locuit, profesia si locul de munca, starea civila, numarul de copii, etc. Dobanda incasata de banca depinde in mod direct de marimea capitalului dat cu imprumut, de nivelul rate dobanzii si de perioada creditarii. Ea poate sa fie simpla sau compusa . Rambursarea creditelor se poate face prin trei modalitati: a) Rambursare in rate egale - presupune ca marimea rate sa fie constanta pe toata perioada de derulare a creditului. Pe masura rambursarii dobanda platita va fi din ce in ce mai mica. b) Rambursare prin anuitati constante face ca suma platita bancii (rata + dobanda) sa nu se modifice pe toata perioada de rambursare. Anuitatea se poate stabili cu ajutorul relatiei:

Anuitate = K

1 (1 + d )

unde: K creditul; d rata anuala a dobanzii; n numarul de ani. c) Rambursare totala la scadenta sau in fine cand creditul se ramburseaza la final iar dobanda se plateste periodic. Garantiile utilizate la creditare pot fi de baza sau complementare, reale sau personale. La garantare se are in vedere denumirea clara a garantiei, anul de fabricatie sau de constructie, valoarea contabila, valoarea estimata de banca, valoarea asigurata si data la care asigurarea expira. Pot constituii garantie pentru credit: a) depozitul bancar b) garantia bancara c) gajul fara deposedare d) gajul cu deposedare e) ipoteca f) cesiunea de creante In urma analizei debitorului, daca se consiera ca acesta indeplineste conditiile de creditare, se negociaza caracteristicile creditarii referitoare la volumul creditului, termenul si modalitatea de rambursare, marimea ratelor, dobanda, garantiile, dupa care Comitetul de risc si credit si Comitetul de Directie urmeaza sa aprobe creditul. In acest caz, conventia de credit reprezinta actul prin care partile se angajeaza sa respecte conditiile negociate.

3.1.2. Creditarea creantelor comerciale. Ea se realizeaza prin cesiunea de creante intalnita la operatiunilor de scontare si la factoring. Scontarea reprezinta operatiunea prin care posesorul unei cambii obtine de la banca prin cesiune inainte de scadenta, contravaloarea acestui titlu, diminuata cu un agio. Agio = Scont + Comision Scontul, care poate fi asimilat unei dobanzi, depinde de nivelul taxei scontului, de valoarea nominala a efectului comercial scontat si de perioada in zile de la scontare pana la scadenta:
Scont = Vn ts d 360 100

unde:

Vn valoarea nominala a efectului comercial; ts taxa scontului; d durata in zile de la scontare pana la scadenta.

Factoringul reprezinta operatiunea prin care clientul, numit aderent, cedeaza proprietatea asupra creantelor sale catre un factor, primind in schimb, imediat sau la scadenta, valoarea lor nominala diminuata cu un agio. Factorul sa insarcineaza sa incaseze contravaloarea creantelor si isi asuma riscul in caz de neplata. Factoringul prezinta urmatoarele trasaturi ce caracterizeaza si scontarea: factorul garanteaza creanta. Cesiunea este fara recurs, aderentul descarcandu-se de riscul de a detine facturi neincasate. De remarcat ca prin contract se pot stipula si alte dispozitii; factorul se angajeaza sa plateasca, aderentul scapa de gestiunea postului clienti si de probleme de plata. Contabilizarea creditelor Contabilizarea operatiunilor de creditare a creantelor comerciale se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 20: Grupa 20 Credite acordate clientelei 201 Creante comerciale 2011 Creante comerciale 20111 Scont si operatiuni asimilate 20112 Factoring 20119 Alte creante comerciale 2017 Creante atasate

Contabilitatea privind creditarea creantelor comerciale se tine cu ajutorul contului sintetic 201 Creante comerciale, cont de activ ce prezinta analitice pentru operatiuni de creditare, inclusiv pentru dobanzile de incasat la astfel de operatiuni. In cazul scontarii, contul 20111 Scont si operatiuni asimilate inregistreaza pe debit valoarea actuala a efectelor comerciale, urmand sa fie creditat la incasare. Castigul bancii din scont se inregistreaza initial ca un venit inregistrat in avans, prin contul 376 Venituri inregistrate in avans si ulterior in contul 70211 Dobanzi la operatiuni de scont, iar castigul din comision in contul de venituri 7029 Comisioane. Daca se retine o garantie pentru incasare, folosim un depozit colateral, 25336 Alte depozite colaterale. Exemple de contabilizare: 1. Inregistrarea scontarii: 20111 Scont si operatiuni asimilate 2. Retinerea scontului: 2511 Cont curent 3. Retinerea comisionului: 2511 Cont curent 4. Retinerea garantiei: 2511 Cont curent 5. Restituirea garantiei: 25336 Alte depozite colaterale = 2511 Cont curent = 25336 Alte depozite colaterale = 7029 Comisioane = 376 Venituri inregistrate in avans = 2511 Cont curent

6. Inregistrarea periodica a incasarii scontului 376 Venituri inregistrate in avans = 70211 Dobanzi la operatiuni de scont

7. Incasarea cambiei de la un client al bancii: 2511 Cont curent / debitor = 20111 Scont si operatiuni asimilate

8. Incasarea cambiei de la un client al altei banci: 111 Cont curent la BNR = 20111 Scont si operatiuni asimilate

La operatiunea de factoring inregistrarea se face cu ajutorul contului 20112 Factoring . Acest cont de activ se debiteaza la achizitionarea creantelor cu valoarea lor nominala si se crediteaza la incasarea lor. Evidenta sumelor datorate clientului se tine utilizand contul de pasiv 2521 Factoring (analitic 1 daca aderentul primeste banii la vanzare sau analitic 2 daca promeste banii la scadenta creantelor). Castigul factorului, sub forma unui comision de finantare, se urmareste, ca si in cazul scontarii, prin contul 376 Venituri inregistrate in avans si apoi 70212 Dobanda din factoring, iar sub forma unui comision de gestiune prin 7029 Comisioane. Primul comision remunereaza banca pentru punerea anticipata la dispozitie a contravalorii creantelor, iar al doilea pentru efortul depus in scopul recuperarii creantelor. Garantia este inregistrata in contul 25335 Alte depozite colaterale. Exemple de contabilizare: 1. Inregistrarea creantelor primite in factoring, cu finantare imediata: 20112 Factoring = 25211 Cont de factoring disponibil

2. Inregistrarea creantelor primite in factoring, cu finantare la scadenta: 20112 Factoring 3. Retinerea comisionului de finantare: 25211 Cont de factoring disponibil = 376 Venituri inregistrate in avans = 25212 Cont de factoring indisponibil

4. Retinerea comisionului de gestiune: 25211 Cont de factoring disponibil 5. Retinerea garantiei: 25211 Cont de factoring disponibil = 25336 Alte depozite colaterale = 7029 Comisioane

6. Suma ramasa dupa retineri se pune la dispozitia aderentului: 25211 Cont de factoring disponibil = 2511 Cont curent / aderent

3.1.3. Credite de trezorerie Creditele de trezorerie sunt credite pe termen scurt acordate de banca in contul curent al clientului Ele se determina ca diferenta intre activele curente si pasivele curente ale firmei. Pentru a se stabili necesarul de credite de trezorerie clientul bancii trebuie sa intocmeasca un plan de trezorerie pe baza bilantului contabil, bugetului de venituri si cheltuieli si a planului de activitate. Daca rezulta un deficit de trezorerie, acesta se poate acoperi prin credit. Din punct de vedere contabil, evidenta creditelor de trezorerie se tine cu ajutorul contului sintetic 202 Credite de trezorerie. 202 Credite de trezorerie 2021 Credite de trezorerie 20211 Vanzari in rate 20212 Credite acordate persoanelor fizice 20213 Diferente de rambursat legate de utilizarea cartilor de plata 20214 Utilizari de deschideri de credite permenente 20215 Credite global de exploatare 20216 Credite pentru finantarea stocurilor 20217 Credite garantate cu valori financiare 20218 Credite acordate importatorilor 20219 Alte credite de trezorerie 2027 Creante atasate Contul 202 Credite de trezorerie prezinta analitice dupa natura creditului: vanzari in rate, credite pentru persoane fizice, credite pentru finantarea stocurilor, credite pentru

importatori, etc. Aceste conturi sunt de activ, debitandu-se la acordarea creditului si creditanduse la rambursarea lui. Dobanda de incasat se urmareste cu ajutorul contului 2027 Creante atasate. Exemple de contabilizare: 1. Acordarea creditului: 2021 Credite de trezorerie 2. Inregistrarea periodica a dobanzilor: 2027 Creante atasate 3. Rambursarea creditului: 2511 Conturi curente 4. Plata dobanzii: 2511 Conturi curente = 2027 Creante atasate = 2021 Credite de trezorerie = 70213 Dobanzi la credite trezorerie = 2511 Conturi curente

5. Constituirea de provizioane de risc de credit: 6621 Cheltuieli cu provizioane de risc de credit = 2911 Provizioane specifice de risc de credit

6. Constituirea de provizioane de risc de dobanda: 6622 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda = 2912 Provizioane specifice de risc de dobanda

3.1.4. Creditele pentru export Creditele pentru export sunt evidentiate in contul 203 Credite pentru export si finanteaza nevoile firmei legate de activitatea de export de bunuri si servicii. Aceste credite sunt acordate sub urmatoarele forme: prin mobilizarea creantelor pe termen scurt (cambii, bilete la ordin) asupra strainatatii- sunt evidentiate de contul 20311 Credite garantate cu creante asupra strainatatii; credite furnizor constau in finantari acordate exportatorilor rezidenti prin scontarea cambiilor detinute de acestia asupra clientilor importatori. Utilizeaza contul 20312 Credite furnizor; credite cumparator se acorda cumparatorilor nerezidenti pentru a plati exportatorilor romani, clienti ai bancii. Utilizeaza contul 20313 Credite comerciale acordate nerezidentilor. Aceste credite de activ se debiteaza la acordarea creditului si se crediteaza la rambursare. Exemple de contabilizare: 1. Acordarea unui credit de export prin mobilizarea creantelor: 20311 Credite garantate cu creante asupra strainatatii = 2511 Conturi curente

2. Acordarea unui credit prin scontarea unei cambii trase de exportator asupra importatorului: 20312 Credite furnizori 3. Perceperea taxei de scontare: 2511 Conturi curente 4. Incasarea unui comision: 2511 Conturi curente = 7029 Comisioane = 376 Venituri inregistrate in avans = 2511 Conturi curente

3.1.5. Creditele pentru echipament Creditele pentru echipament sunt credite pe termen mediu si lung acordate clientilor pentru investitii productive. Se pot finanta astfel achizitii, constructii sau amenajari de imobilizari corporale. Acordarea creditului se inregistreaza prin debitarea contului 2041 Credite pentru echipament, iar rambursarea prin creditarea aceluiasi cont. 204 Credite pentru echipamente 2041 Credite pentru echipamente 2047 Creante atasate Exemple de contabilizare: Acordarea unui credit pentru echipament: 2041 Credite pentru echipament 1. Inregistrarea periodica a dobanzii: 2047 Creante atasate = 70215 Dobanzi de la creditele pentru echipament = 2511 Conturi curente

2. Rambursarea creditului, de obicei prin rate periodice: 2511 Conturi curente 3. Plata dobanzii: 2511 Conturi curente = 2047 Creante atasate = 2041 Credite pentru echipament

3.1.6. Creditele pentru finantarea de bunuri imobiliare Creditele pentru finantarea de bunuri mobiliare se acorda investitorului proprietar sau unei persoane specializate (promotor imobiliar) pentru achizitia, amenajarea sau repararea unor imobile cu destinatia locuinta. Terenul aferent locuintei face, de asemenea obiectul creditului. Inregistrarea contabila apeleaza la contul 205 Credite pentru bunuri imobiliare, cu desfasurare pentru finantarea investitorilor sau finantarea promotorilor. 205 Credite pentru bunuri imobiliare 2051 Credite investitori 2052 Credite promotori 2057 Creante atasate Exemple de contabilizare: 1. Acordarea unui credit pentru amenajarea locuintei: 2051 Credite investitori = 2511 Conturi curente

2. Acordarea unui credit pentru constructii de locuinte de firme specializate: 2052 Credite promotori 3. Inregistrarea periodica a dobanzii: 2057 Creante atasate = 70216 Dobanzi de la credite pentru bunuri imobiliare = 2511 Conturi curente

4. Rambursarea creditului: 2511 Conturi curente = 2051 Credite investitori

2511 Conturi curente

2052 Credite promotori

5. Plata dobanzii: 2511 Conturi curente 3.1.7. Creditele consortiale Creditele consortiale nu dispun de conturi specifice, insa reprezinta un caz aparte. Spunem ca avem un astfel de credit atunci cand mai multe banci se asociaza pentru a finanta un client. Aceste banci isi vor imparti participarea la creditare, riscurile asumate si dobanzile incasate. Daca o banca participa cu o cota de risc asumat mai mare decat cota sa de finantare, excedentul de risc se inregistreaza in afara bilantului ca un angajament de garantie dat si in mod normal va fi remunerat. Daca prezinta un deficit de risc asumat in raport cu finantarea va iregistra un angajament de garantie primit ce trebuie platit. O banca poate ocupa in cadrul consortiului o pozitie de sef de fila sau de participant. Seful de fila este cel care gestioneaza creditul si are relatii directe cu clientul debitor si cu celelalte banci din consortiu. Exemplu de contabilizare: Exemplele vizeaza inregistrarea operatiunilor in paralel in contabilitatea sefului de fila si in contabilitatea unei banci participante. 1. Acordarea creditului (total) in contabilitatea sefului de fila: % 2061 Alte credite 111 Cont curent la BNR = 2511 Conturi curente = 2057 Creante atasate

2. Acordarea creditului (cota sa) in contabilitatea unei banci participante la consortiu: 2061 Alte credite = 111 Cont curent la BNR

3. Incasarea comisionului de la debitor de catre seful de fila si virarea (prin contul 111) cotei parti catre banca participanta: 2511 Conturi curente = % 7029 Comisioane 111 Cont curent la BNR

4. Banca participanta incaseaza comisionul de la seful de fila: 111 Cont curent la BNR = 7029 Comisioane

5. Inregistrarea periodica a dobanzii (toata) la seful de fila si la banca participanta (numai cota sa parte): 2067 Creante atasate = 70217 Dobanzi la alte credite

6. Incasarea dobanzii la seful de fila si virarea cotei parti catre banca participanta: 2511 Conturi curente = % 2067 Creante atasate 111 Cont curent la BNR

7. Incasarea dobanzii de la seful de fila la banca participanta: 111 Cont curent la BNR = 2067 Creante atasate

8. Rambursarea creditului la seful de fila si virarea cotei parti catre banca participanta: 2511 Conturi curente = % 2061 Alte credite 111 Cont curent la BNR

Rambursarea creditului la banca participanta: 111 Cont curent la BNR = 2061 Alte credite

3.1.8. Creditarea clientelei financiare Relatiile de credit ale bancilor nu se rezuma numai la populatie si intreprinderi. O clientela aparte este reprezentata de societatile financiare nebancare: cooperativele de credit, societatile de valori mobiliare, societatile de investitii financiare. In raport cu acestea, bancile pot acorda credite, dar se pot si imprumuta. Aceste oepratiuni pot fi derulate prin contul curent al clientului, printr-un cont corespondent nostro sau loro sau prin banca centrala. Evidenta operatiunilor este tinuta cu ajutorul conturilor din grupa 23 Credite si imprumuturi privind clientela financiara. Exista conturi diferite pentru credite (conturi de activ), pentru imprumuturi (conturi de pasiv) si pentru dobanzi de incasat sau de platit: Grupa 23 Credite si imprumuturi privind clientela financiara 231 Credite acordate clientelei financiare 2311 Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare 2312 Credite la termen acordate clientelei financiare 2317 Creante atasate 232 Imprumuturi de la clientela financiara 2321 Imprumuturi de pe o zi pe alta de la clientela financiara 2322 Imprumuturi la termen de la clientela financiara 2327 Datorii atasate Exemple de contabilizare: 1. Acordarea unui credit de pe o zi pe alta: 2311 Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare = 2511 Conturi curente

2. Acordarea unui credit la termen printr-un cont corespondent: 2312 Credite la termen acordate clientelei financiare = 121 Cont de corespondent

3. Inregistrarea periodica a dobanzilor de incasat: 2317 Creante atasate = 7022 Dobanzi de la creditele acordate clientelei financiare

4. Rambursarea creditului: 2511 Conturi curente = 2311 Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare

5. Plata dobanzii: 2511 Conturi curente = 2317 Creante atasate

6. Imprumut la termen primit de la clientela financiara: 111 Cont curent la BNR = 2322 Imprumuturi la termen de la clientela financiara

7. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit: 6022 Dobanzi la imprumuturi primite de la clientela financiara 8. Rambursare imprumut: 2322 Imprumut la termen de la clientela financiara 9. Plata dobanzii: 2327 Datorii atasate sau 2327 Datorii atasate = 111 Cont curent la BNR = 2511 Conturi curente = 111 Cont curent la BNR = 2327 Datorii atasate

3.2. DEPOZITE BANCARE


Depozitele bancare se materializeaza prin sume depuse in conturi bancare de titulari sau transferate de terti in favoarea titularilor de cont.

3.2.1. Tipuri de depozite In procesul economisirii si al derularii operatiunilor de incasari si plati intalnim urmatoarele tipuri de conturi bancare: Depozit in cont curent reprezinta sume depuse de titular sau de alte persoane in favoarea titularului, rezultate din cadrul operatiunilor curente de incasari si plati ( ex: plata salariilor, plata si incasarea facturilor). Aceste sume pot fi retrase de client in favoarea sa sau a altor persoane in orice moment, fara preaviz. Soldul contului trebuie sa fie creditor. Exceptie fac conturile care beneficiaza de un plafon de creditare din partea bancii, ce ii permite titularului sa efectueze plati sau retrageri fara a dispune de sumele necesare. Rata dobanzii care remunereaza contul curent este printre cele mai reduse, putand sa fie chiar zero. Depozitele la vedere reprezinta un cont slab remunerat sau chiar neremunerat, destinat sa primeasca sume de la titular in vederea unei utilizari pe termen scurt. Soldul contului este creditor si poate fi retras in orice moment, fara preaviz. In practica se intalneste si cazul in care banca cere, mai ales pentru sume importante, un preaviz pe termen foarte scurt, de obicei o zi lucratoare. In lipsa unei scadente definite (observatie valabila si pentru conturile curente), durata constituirii contului la vedere depinde de nevoile si bunul plac al titularului Depozit la termen reprezinta o suma depusa de titular si blocata la dispozitia bancii pana la o scadenta stabilita prin contract, in momentul constituirii depozitului. Spre deosebire de conturile prezentate anterior, depozitul la termen este remunerat la un nivel mai ridicat, care sa compenseze imobilizarea fondurilor depuse. Nivelul dobanzii se stabileste intre deponent si bancher in functie de puterea de negociere a fiecaruia si tinand cont de marimea sumei depuse si de scadenta. De regula, nivelul ratei dobanzii este apropiat de cel al ratei dobanzii pe piata monetara, pentru o perioada asemanatoare. Depozite colaterale reprezinta sume depuse intr-un cont in vederea garantarii unor obligatii contractuale ale clientului, ca de exemplu: - deschidere de acreditive; - emitere de scrisori de garantie; - ordine de plata cu scadenta; - cecuri certificate; - garantii gestionari.

Certificate de depozit reprezinta sume depuse intr-un cont, in functie de banca primindu-se: - certificat de economii; - carnet de economii; - certificat de depozit. Aceste forme de economisire pot fi la vedere sau la termen. Dobanda poate fi incasata la scadenta sau anticipat. Depozite pe librete de economii reprezinta o forma de economisire, asemanatoare carnetelor de economii si caracteristica Casei de Economii si Consemnatiuni. Contabilizarea operatiunilor cu depozite Depozitele clientelei sunt inregistrate contabil in conturi din clasa 2 - Operatiuni cu clientela: Grupa 25 Conturile clientelei 251 Conturi curente 2511 Conturi curente 2517 Creante si datorii atasate 25171 Creante atasate 25172 Datorii atasate 252 Conturi de factoring 2521 Conturi de factoring 25211 Conturi de factoring disponibile 25212 Conturi de factoring indisponibile 2527 Datorii atasate 253 Conturi de depozite 2531 Depozite la vedere 2532 Depozite la termen 2533 Depozite colaterale 25331 Depozite pentru deschiderea de acreditive 25332 Depozite pentru emiterea de scrisori de garantie 25333 Depozite pentru cecuri certificate 25334 Depozite pentru ordine de plata cu scadenta 25335 Depozite pentru garantii gestionari 25336 Alte depozite colaterale 2537 Datorii atasate 254 Certificate de depozit, carnete si librete de economii 2541 Certificate de depozit 2542 Carnete si librete de economii 2547 Datorii atasate

Disponibilitatile titularilor de cont se tin in contul curent 2511. Acesta este un cont bifunctional, inregistrand pe credit intrarile ca depuneri sau sume transferate in favoarea titularului, iar pe debit retrageri sau plati catre alte conturi. Soldul creditor al contului reprezinta disponibilitatile titularului. Soldul debitor reprezinta un credit acordat de banca pentru descoperire de cont (overdraft). Contul se poate dezvolta pe analitice in functie de nevoile titularului si de moneda utilizata. Exemple de contabilizare: 1. Depuneri de numerar in contul curent: 101 Casa = 2511 Cont curent

2. Incasare in cont curent de la un client cu contul la aceiasi banca: 2511 Cont curent / client = 2511 Cont curent / furnizor

3. Incasare in cont curent de la un client cu contul la alta banca, prin Casa de compensatie: 111 Cont curent la BNR 4. Ridicare de numerar din cont: 2511 Cont curent = 101 Casa = 2511 Cont curent

5. Plata catre un beneficiar cu contul la alta banca, prin Casa de compensatii: 2511 Cont curent = 111 Cont curent la BNR

6. Plata catre un beneficiar cu contul la alta unitate ale aceleiasi banci: 2511 Cont curent = 341 Decontari intrabancare

Economisirea se poate realiza utilizand un cont de depozit. Acestea se desfasoara ca analitice ale conturilor 253 Conturi de depozit sau 254 Certificate de depozit, carnete si librete de economii. Conturile de depozit sunt conturi de pasiv, creditandu-se cu sumele intrate in cont ca depunere in numerar sau virament si debitandu-se cu iesirele din cont, la lichidarea depozitului. Soldul este creditor reflectand disponibilul existent in cont. Exemple de contabilizare: 1. Depunere de numerar pentru constituirea unui depozit la termen: 101 Casa 2. Achizitionarea unui certificat de depozit: 101 Casa = 2541 Certificate de depozit = 2532 Depozite la termen

3. Constituirea unui depozit la vedere din contul curent: 2511 Cont curent 4. Lichidarea unui depozit in numerar: 2532 Depozite la termen = 101 Casa = 2531 Depozite la vedere

5. Diminuarea unui depozit la vedere prin transfer in cont curent:

2531 Depozit la vedere

2511 Cont curent

6. Rambursarea unui certificat de depozit in numerar: 2541 Certificate de depozit = 101 Casa

Dobanzile platite de banca pot fi capitalizate, cand se adauga in cont alaturi de capitalul investit initial, sau necapitalizate, cand dobanda trece intr-un cont adiacent. Din punct

de vedere contabil, dobanzile de incasat sau de platit sunt inregistrate periodic in conturile de creante atasate sau datorii atasate in corespondenta cu un cont din clasa 7 venituri sau clasa 6 cheltuieli ( exemplu: 60251 Dobanzi la depozitele la vedere ale clientilor). Exemple de contabilizare: 1. Inregistrarea periodica a dobanzii creditoare la contul curent: 6024 Dobanzi la conturi curente = 25172 Datorii atasate

2. Plata dobanzii creditoare de la contul curent: 25172 Datorii atasate = 2511 Cont curent

3. Inregistrarea periodica a dobanzii la un depozit la termen: 60252 Dobanzi la depozit la termen 4. Plata dobanzii la depozitul la termen: 2537 Datorii atasate 5. Dobanzi platite anticipat in cont curent: 375 Cheltuieli inregistrate in avans = 2511 Cont curent = 2511 Cont curent = 2537 Datorii atasate

6. Dobanzile platite anticipat sunt reluate periodic pe cheltuieli cu dobanzile: 6025 Dobanzi la conturi de depozit = 375 Cheltuieli inregistrate in avans

7. Dobanzi inregistrate de banca pentru soldul debitor al contului curent: 25171 Creante atasate = 7024 Dobanzi de la cont curent

8. Incasarea dobanzilor debitoare: 2511 Cont curent = 25171 Creante atasate

9. Dobanzi neincasate de banca si trecute in categoria dobanzilor restante: 2812 Dobanzi restante = 25171 Creante atasate

10. Dobanzi restante neincasate de banca si trecute in categoria dobanzilor indoielnice: 2822 Dobanzi indoielnice = 2812 Dobanzi restante

3.3. VALORI PRIMITE SAU DATE IN PENSIUNE


Operatiunile de pensiune sunt de fapt operatiuni de creditare garantate printr-un transfer temporar de proprietate asupra efectelor de comert si titlurilor cedate. Garantarea creditului se face prin bonuri de tezaur, obligatiuni, actiuni si alte titluri, ce raman mentionate in activul cedentului. Elementele de activ cedate pot face obiectul unei livrari efective sau pot ramane in continuare la debitor. Operatiunile de pensiune in raport cu clientela sunt reflectate contabil cu ajutorul conturilor din grupa 24: Grupa 24 Valori primite sau date in pensiune 241 Valori primite in pensiune 2411 Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta 2412 Valori primite in pensiune la termen 2417 Creante atasate 243 Valori date in pensiune 2431 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta 2432 Valori date in pensiune la termen 2437 Datorii atasate Contul 241 Valori primite in pensiune este un cont de activ, debitandu-se la acordarea creditului si creditandu-se la rambursare acestuia. Contul 243 Valori date in

pensiune este un cont de pasiv, creditandu-se la primirea imprumutului si debitandu-se la acordarea sa. Ambele conturi prezinta analitice pentru operatiuni de pensiune de pe o zi pe alta (analitic 1) si pentru operatiuni de pensiune la termen (analitic 2). Dobanda aferenta de incasat sau de platit este urmarita cu ajutorul conturilor atasate: 2417 Creante atasate si 2437 Datorii atasate. Exemple de contabilizare 1. Acordarea unui credit printr-o operatiune de primire in pensiune de pe o zi pe alta: 2411 Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta = 2511 Conturi curente

2. Primirea unui imprumut printr-o operatiune de cedare in pensiune la termen: 2511 Conturi curente = 2432 Valori primite in pensiune la termen

3. Inregistrarea periodica a dobanzii de incasat la credit: 2417 Creante atasate = 7023 Dobanzi la valori primite in pensiune

4. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit la imprumut: 6023 Dobanzi la valori date in pensiune 5. Rambursarea creditului: 2511 Conturi curente = 2411 Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta = 2437 Datorii atasate

6. Rambursarea imprumutului: 2432 Valori date in pensiune la termen 7. Incasarea dobanzii la credit: 2511 Conturi curente 8. Plata dobanzii la imprumut: 2537 Datorii atasate = 2511 Conturi curente = 2417 Creante atasate = 2511 Conturi curente

3.4. VALORI DE RECUPERAT SI SUME DATORATE


Desfasurand operatiuni pentru clientela, banca poate ajunge in situatia in care trebuie sa recupereze anumite sume sau datoreaza o suma clientilor sai. Sumele de recuperat pot sa apara din erori de inregistrare contabila, plati efectuate din greseala, cecuri si efecte comerciale neonorate. Sumele datorate provin din erori de inregistrare contabila, din sume incasate de clienti si inregistrate provizoriu ca sume datorate sau sume in curs de clarificare. Din punct de vedere contabil evidenta acestor sume se tine cu ajutorul conturilor din grupa 26 Valori de recuperat si sume datorate: Grupa 26 Valori de recuperat si alte sume datorate 261 Valori de recuperat 2611 Valori de recuperat 2617 Creante atasate 262 Alte sume datorate 2621 Alte sume datorate 2627 Datorii atasate

Sumele inregistrate in aceste conturi nu pot figura decat provizoriu pana la lamurirea statutului lor. Contul 261 Valori de recuperat este un cont de activ, debitandu-se cu sumele luate in evidenta pentru a fi recuperate si creditandu-se cu sumele recuperate. Contul 262 Alte sume datorate este un cont de pasiv ce se crediteaza cu sumele luate in evidenta ca reprezentand datorii ale bancii si se debiteaza cu sumele ce reprezinta datorii platite. In cazul in care se emit pretentii de remunerare prin dobanda, privind sumele de recuperat sau sumele datorate, se apeleaza la conturile atasate 2617 si 2627. Exemple de contabilizare 1. Un cec primit spre incasare nu este platit de emitent: 2611 Valori de recuperat = 3712 Valori primite spre incasare

2. Banca inregistreaza dobanzi de incasat la sumele de recuperat: 2617 Creante atasate 3. Recuperarea unei sume de la un client: 2511 Conturi curente = 2611 Valori de recuperat = 70279 Venituri diverse din dobanzi

4. Recuperarea unei sume prin Casa de Compensatii:

111 Cont curent la BNR

2611 Valori de recuperat

5. Incasarea dobanzilor la sume de recuperat: 2511 Conturi curente 6. Sume datorate platite clientilor: 2621 Alte sume datorate = 2511 Conturi curente = 2617 Creante atasate

4.5. CREANTE RESTANTE SI INDOIELNICE


In conditiile in care un credit nu este rambursat la scadenta, acesta va fi inregistrat contabil ca o creanta restanta sau ca o creanta indoielnica. Se considera creanta restanta o creanta de orice natura care nu este rambursata la scadenta. Aici sunt cuprinse si dobanzile care nu au fost platite la data prevazuta. Creanta indoielnica este o creanta de orice natura, chiar acoperita prin garantii, care prezinta un risc probabil sau cert de nerecuperare totala sau partiala. De cele mai multe ori, la scadenta un credit nerambursat devine creanta restanta, iar dupa o anumita perioada de timp sau un cazul in care capata un caracter de contencios creanta devine indoielnica. Din punct de vedere contabil, pentru evidentiere se utilizeaza grupa de conturi 28 Creante restante si indoielnice: Grupa 28 Creante restante si indoielnice 281 Creante restante 2811 Creante restante 2812 Dobanzi restante 2817 Creante atasate 282 Creante indoielnice 2821 Creante indoielnice 2822 Dobanzi indoielnice 2827 Creante atasate Conturile 281 Creante restante si 282 Creante indoielnice sunt conturi de activ. Se debiteaza cu sumele preluate ca fiind restante sau indoielnice si se crediteaza la recuperarea acestor sume sau acceptarea lor ca pierderi. In acest ultim caz avem conturile 667 Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane si 668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane. Aceste conturi se desfasoara in analitic pe conturi pentru preluarea sumelor restante sau indoielnice, pe conturi pentru preluarea dobanzilor la aceste sume si conturi de creante atasate pentru inregistrarea dobanzii din momentul preluarii.

Exemple de contabilizare: 1. Credite nerambursate la scadenta devenite restante: 2811 Creante restante = 2031 Credite pentru export

2. Dobanzi neplatite la scadenta devenite restante: 2812 = Dobanzi restante 3. Inregistrarea dobanzii pentru creante restante: 2817 Creante restante =

2037 Creante atasate

7028 Dobanzi din creditele restante si indoielnice

4. Rambursarea creantelor restante: 2511 Conturi curente 5. Incasarea dobanzilor restante: 2511 Conturi curente = 2812 Dobanzi restante = 2811 Creante restante

6. Incasarea dobanzilor calculate pentru creantele si dobanzile restante: 2511 Conturi curente 7. Creante restante devenite indoielnice: = 2817 Creante atasate

2821 Creante indoielnice 8. Dobanzi restante devenite indoielnice: 2822 Dobanzi indoielnice

2811 Creante restante

2812 Dobanzi restante

9. Inregistrarea dobanzii pentru creante si dobanzi indoielnice: 2827 Creante atasate = 7028 Dobanzi din creditele restante si indoielnice

10. Creante indoielnice rambursate: 2511 Conturi curente = 2821 Creante indoielnice

11. Dobanzi incasate pentru creante si dobanzi indoielnice: 2511 Conturi curente = 2827 Creante atasate

12. Creante indoielnice neacoperite cu provizioane acceptate ca pierderi: 668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane = 2821 Creante indoielnice

13. Dobanda inregistrata pentru creante si dobanzi indoielnice neplatita: 668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane = 2827 Creante atasate

3.6. PROVIZIOANE
Pentru protejarea propriilor disponibilitati si a depozitelor persoanelor fizice si juridice, bancile sunt obligate sa depuna toate eforturile in vederea incasarii creantelor. In acest scop Normele 3 din 24 februarie 1994 cer bancilor clasificarea creditelor in cinci grupe in vederea calculului provizioanelor prin cote procentuale. Astfel exista urmatoarele grupe si cote de provizionare: credite standard credite in observatie credite substandard credite indoielnice credite pierdere 0% 5% 20% 50% 100%

Din punct de vedere contabil, evidenta provizioanelor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 29 Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela: Grupa 29 Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela 291 - Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela 2911 Provizioane specifice de risc de credit 2912 Provizioane specifice de risc de dobanda Conturile de provizioane sunt conturi de pasiv care se crediteaza la constituirea provizionului in raport cu un cont de cheltuieli si se debiteaza la anularea sau diminuarea provizionului in raport cu un cont de venituri. Ele prezinta conturi separate pentru riscul de credit si riscul de dobanda. Exemple de contabilizare: 1. Constituirea sau majorarea provizionului: 6621 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit 6622 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda 2. Anularea sau diminuarea provizionului: 2911 Provizioane specifice de risc de credit 2912 Provizioane specifice de risc de dobanda = 7621 Venituri din provizioane specifice de risc de credit 7622 Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda = 2911 Provizioane specifice de risc de credit 2912 Provizioane specifice de risc de dobanda

3.7. EXEMPLE DE INTREBARI


1. 2. 3. 4. 5. 6. a. b. c. d. e. 7. a. b. c. d. e. 8. a. b. c. d. e. 9. a. b. c. d. e. Creditul: concept, clasificare Factoring: concept, evidentiere in contabilitate Sconatarea: concept, evidentiere in contabilitate Depozitul bancar: caracterizare, tipuri Creante restante si indoielnice: inregistrare in contabilitate Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 2511 = 2041 ? rambursarea unui credit pentru echipamente inregistrarea dobanzii la un credit pentru echipamente plata dobanzii la un credit pentru echipamente acordarea unui credit pentru echipamente acordarea unui credit de trezorerie Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la inregistrarea dobanzilor neplatite ca fiind restante ? se crediteaza contul 2817 se crediteaza contul 7028 se debiteaza contul 2817 se crediteaza contul 2812 se debiteaza contul 2812 La scontarea unei cambii se face urmatoarea inregistrare contabila: 25336 = 2511 25331 = 111 2511 = 25336 25336 = 376 376 = 25336 Retinerea comisionului de finantare la o operatiune de factoring se inregistreaza astfel: 25211 = 7029 7029 = 25211 2511 = 376 25211 = 376 376 = 25211

10. a. b. c. d. e. 11. a. b. c. d. e.

Care dintre urmatoarele conturi se debiteaza la acordarea unui credit in cazul unei operatiuni de primire in pensiune de pe-o zi pe alta ? contul 2511 contul 2532 contul 111 contul 2411 contul 101 Cum se inregistreaza acordarea unui credit consortial la o banca participanta la consortiu ? 2061 = 111 111 = 2511 2061 = 2511 111 = 2061 2511 = 2061

CAPITOLUL 4 OPERATIUNI CU TITLURI SI OPERATIUNI DIVERSE

Operatiunile cu titluri si operatiunile diverse sunt inregistrate in contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 4.

4.1. OPERATIUNI CU TITLURI


Titlurile de valoare reprezinta inscrisuri care incorporeaza un drept de proprietate sau de creanta. Clasificarea titlurilor se poate face dupa mai multe criterii: 1. Dupa natura titlului: valori mobiliare (actiuni si obligatiuni); titluri de stat (bonuri de tezaur, certificate de trezorerie); titluri de creanta negociabile; titluri de piata interbancare; alte titluri negociabile. 2. Dupa veniturile pe care le genereaza: titluri cu venit fix; titluri cu venit variabil. 3. Dupa intentia avuta in momentul achizitionarii, cu privire la durata detinerii: titluri de tranzactie; titluri de plasament; titluri de investitii; titluri de participare; parti in societati comerciale legate; titluri ale activitatii de portofoliu. In cele ce urmeaza sunt prezentate mai pe larg cateva categorii de titluri. Valorile mobiliare sunt titluri de proprietate sau de creanta, care ofera detinatorului lor un drept de o anumita valoare. Transmiterea lor se realizeaza prin negociere la bursa de valori. Sunt cuprinse in categoria valorilor mobiliare actiunile, obligatiunile, instrumente financiare derivate si orice alte titluri stabilite de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

Actiunile sunt titluri reprezentative ale unor parti unitare dintr-o societate de capitaluri. Ele confera proprietarului calitatea de asociat, cu toate drepturile ce decurg din acest statut: - dreptul la dividende; - dreptul dea participa la operatiunile de capital; - dreptul de a fi informat; - dreptul de a lua decizii prin vot. Actiunile sunt negociabile si pot face obiectul unei cotari in bursa de valori sau pe alte piete secundare. Obligatiunile sunt titluri negociabile ce reprezinte creante asupra emitentului. Ele apar in urma unui credit acordat de detinatorul lor emitentului, in schimbul platii de catre acesta din urma a unei dobanzi. Emisiunea de obligatiuni reprezinta pentru emitent un mijloc de procurare de capitaluri pe termen lung, destinate finantarii unor investitii sau acoperirii deficitului bugetar, in cazul statului. Obligatiunile pot fi: obligatiuni ordinare; obligatiuni cu prima de emisiune; obligatiuni cu prima de rambursare; obligatiuni cu prima de emisiune si prima de rambursare. Titlurile de stat, numite si efecte publice, sunt inscrisuri emise de organe specializate ale administratiei de stat (Ministerul Finantelor) in scopul acoperirii cheltuielilor bugetare. Intalnim urmatoarele titluri de stat: a) bonuri de tezaur; b) certificate de trezorerie; c) obligatiuni de stat. Titlurile de stat pot fi emise sub forma materiala sau in cont. Prima varianta este utilizata atunci cand emisiunea se adreseaza populatiei. Ele sunt purtatoare de dobanzi, negociabile si prezinta o lichiditate ridicata. Titlurile de creante negociabile sunt titluri emise in general pe termen scurt, negociabile pe o piata reglementata. In aceasta categorie sunt cuprinse biletele de trezorerie, certificatele de depozit. Titlurile pietei interbancare sunt emise numai de catre institutiile interbancare si sunt negociabile doar pe piata interbancara. In aceasta categorie sunt incluse: a) bilete la ordin negociabile (BON); b) certificate interbancare cu dobanda platibila in avans (CIPA); c) certificate interbancare cu dobanda platibila in fine (CIFIN). Titlurile cu venit fix sunt acele titluri care ofera detinatorului un venit stabilit pe baza unei rate de dobanda fixa, ca de exemplu: obligatiuni, certificate de trezorerie.

Titlurile cu venit variabil sunt actiunile, care ofera detinatorului un veni sub forma dividendului, dimensionat in functie de profiturile obtinute de emitent. Celelalte titluri, clasificate dupa intentia avuta la achizitionare cu privire la durata detinerii, vor fi prezentate in continuare, odata cu regulile de contabilizare. Pentru a fi mai usor de inteles, contabilizarea este redata pe tipuri de titluri si pe operatiuni cu titluri.

4.1.1.

TITLURI DE TRANZACTIE

Titlurile de tranzactie sunt titluri cu venit fix sau cu venit variabil, achizitionate cu intentia de a fi revandute pe termen scurt sau in conditiile in care nu exista inca definita o intentie cu privire la perioada detinerii. Pentru a fi incadrat in categoria titlurilor de tranzactie, un titlu trebuie sa indeplineasca simultan trei conditii: sa fie tranzactionat inainte de scadenta, intr-un termen care sa nu depaseasca sase luni; sa poata fi cotat in vederea tranzactionarii in orice moment pe o piata lichida; pretul de piata sa fie accesibil tertilor. Tinand cont de faptul ca in aceasta categorie intra si titluri fata de care, in momentul achizitionarii nu exista o intentie clara cu privire la durata detinerii, periodic bancile trebuie sa analizeze portofoliul detinut pentru a face reclasari. Aceste titluri fac obiectul activitatii de piata a bancilor in vederea derularii urmatoarelor operatiuni: - operatiuni de mentinere a pietei (market maker); - operatiuni de arbitraj realizate in vederea obtinerii unui castig pe baza diferentelor aparute intre cotarea aceluiasi titlu pe doua piete diferite; - operatiuni speculative realizate in vederea obtinerii unui castig pe baza variatiei anticipate a unui curs pe termen foarte scurt. Evaluarea titlurilor de tranzactie in momentul achizitionarii se face la valoarea de Achizitie, formata din pretul de cumparare ce cuprinde si cheltuielile de achizitie si eventuale dobanzi, aparute in cazul obligatiunilor. Periodic, are loc o reevaluare a titlurilor de tranzactie la pretul pietei. Diferentele favorabile sunt preluate pe venituri, cele nefavorabile sunt preluate pe cheltuieli. Cesiunea titlurilor se face la pretul de vanzare, eventualele diferente in raport de valoarea din contabilitate merg pe venituri sau cheltuieli. Contabilizarea operatiunilor Contabilizarea operatiunilor se realizeaza cu ajutorul contului 302 Titluri de tranzactie: 302 Titluri de tranzactie 3021 Titluri de tranzactie 30211 Efecte publice si valori asimilate

30212 Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 30213 Actiuni si alte titluri cu venit variabil 30214 Actiuni proprii 3025 Titluri date cu imprumut 30251 Efecte publice si valori asimilate 30252 Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 30253 Actiuni si alte titluri cu venit variabil 30254 Actiuni proprii 30257 Creante atasate 3026 Titluri luate cu imprumut 30261 Efecte publice si valori asimilate 30262 Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 30263 Actiuni si alte titluri cu venit variabil 30264 Actiuni proprii 3027 Datorii privind titlurile 30271 Datorii privind titlurile luate cu imprumut 30272 Alte datorii privind titlurile 30277 Datorii atasate Contul 302 se dezvolta pe trei conturi in functie de provenienta titlurilor si in continuare pe conturi in functie de natura titlurilor (efecte publice, obligatiuni, actiuni, actiuni proprii). Contul 3021 Titluri de tranzactie este un cont de activ, debitandu-se la achizitionarea titlurilor si creditandu-se la vanzarea acestora. Titlurile pot fi achizitionate sau vandute in cont propriu, cu decontare in momentul realizarii operatiunii, folosind contul curent sau pot fi tranzactionate printr-o societate de bursa, cu decontare la o data ulterioara. In aceasta din urma varianta se utilizeaza contul bifunctional 333 Contul societatilor de bursa. Titlurile de tranzactie pot fi luate sau date cu imprumut in vederea constituirii unor garantii. In aceste cazuri apare o dobanda de platit sau de incasat. Exemple de contabilizare: 1. Achizitia de titluri de tranzactie in cont propriu: 3021 = Titluri de tranzactie

111 Cont curent la BNR

2. Achizitia de titluri de tranzactie prin societati de bursa: 3021 = 333 Titluri de tranzactie Contul societatilor de bursa 333 Contul societatilor de bursa = 111 Cont curent la BNR

3. Reevaluarea titlului in urma cresterii cursului: 3021 = Titluri de tranzactie

7032 Venituri din titluri de tranzactie

4. Reevaluarea titlului in urma scaderii cursului: 6032 Pierderi din titluri de tranzactie = 3021 Titluri de tranzactie

5. Vanzarea titlurilor de tranzactie in cont propriu: 111 Cont curent la BNR = 3021 Titluri de tranzactie

6. Vanzarea titlurilor de tranzactie prin societati de bursa, in conditiile in care pretul de vanzare este superior valorii din contabilitate: 333 Conturile societatilor de bursa = % 3021 Titluri de tranzactie 7032 Venituri din titluri de tranzactie 333 Conturile societatilor de bursa

111 Cont curent la BNR

7. Vanzarea titlurilor de tranzactie prin societati de bursa, in conditiile in care pretul de vanzare este inferior valorii din contabilitate: % 333 Conturile societatilor de bursa 6032 Pierderi din titluri de tranzactie 111 Cont curent la BNR = 3021 Titluri de tranzactie

333 Conturile societatilor de bursa

8. Reclasarea titlurilor de tranzactie la titluri de plasament: 3031 Titluri de plasament 9. Titluri de tranzactie date cu imprumut: 3025 Titluri date cu imprumut = 3021 Titluri de tranzactie = 3021 Titluri de tranzactie

10. Reevaluarea titlurilor de tranzactie date cu imprumut, in urma cresterii cursului: 3025 Titluri date cu imprumut = 7032 Venituri din titluri de tranzactie

11. Inregistrarea dobanzii la titluri de tranzactie date cu imprumut: 30257 Creante atasate = 7037 Venituri diverse din operatiuni cu titluri

12. Incasarea dobanzii la titluri de tranzactie date cu imprumut: 111 Cont curent la BNR = 30257 Creante atasate

13. Restituirea titlurilor de tranzactie date cu imprumut: 3021 Titluri de tranzactie 14. Titluri de tranzactie luate cu imprumut: 3026 Titluri luate cu imprumut = 30271 Datorii privind titlurile luate cu imprumut = 3025 Titluri date cu imprumut

15. Restituirea titlurilor de tranzactie luate cu imprumut: 30271 Datorii privind titlurile luate cu imprumut = 3026 Titluri luate cu imprumut

4.1.2. TITLURI DE PLASAMENT Titlurile de plasament sunt titluri cu venit fix sau variabil achizitionate in vederea detinerii lor o perioada mai mare de 6 luni, fara insa ca aceasta detinere sa fie obligtorie pana la scadenta. In categoria titlurilor de plasament pot fi clasate, de asemenea, urmatoarele titluri: - titluri cu durata de detinere mai mica de 6 luni, dar care nu intrunesc conditiile de piata pentru a fi clasate ca titluri de tranzactie; - titluri de tranzactie pentru care intentia initiala a banci de a detine titlurile o perioada de cel mult 6 luni s-a schimbat pentru o perioada mai mare;

titluri achizitionate cu intentia de a le detine pana la scadenta, dar pentru care banca nu dispune de mijloace de acoperire sau de finantare necesare titlurilor de investitii.

Evaluarea titlurilor de plasament se face la cumparare la pretul de achizitie, fara cheltuieli de achizitie sau dobanzi scurse, in cazul titlurilor cu venit fix. In cazul in care titlurile provin prin transfer din categoria titlurilor de tranzactie, vor fi inregistrate la pretul pietei din ziua transferului. Periodic are loc o reevaluare a titlurilor la cursul pietei. Daca apar diferente, acestea vor fi inregistrate diferit: - diferentele favorabile nu se inregistreaza si nici nu folosesc la compensarea diferentelor nefavorabile inregistrate de alte titluri; - diferentele nefavorabile fac obiectul constituirii unor provizioane pentru depreciere. Vaanzarea titlurilor de plasament se inregistreaza la pretul de cesiune negociat. Eventualele diferente favorabile sau nefavorabile sunt preluate pe venituri sau cheltuieli. Contabilizarea operatiunilor Contabilizarea operatiunilor se face cu ajutorul contului 303 Titluri de plasament: 303 Titluri de plasament 3031 Titluri de plasament 30311 Efecte publice si valori asimilate 30312 Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 30313 Actiuni si alte titluri cu venit variabil 30314 Actiuni proprii 3035 Titluri date cu imprumut 30351 Efecte publice si valori asimilate 30352 Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 30353 Actiuni si alte titluri cu venit variabil 30354 Actiuni proprii 3036 Varsaminte de efectuat privind titlurile de plasament 3037 Creante atasate 30371 Efecte publice si valori asimilate 30372 Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 30373 Actiuni si alte titluri cu venit variabil 30374 Actiuni proprii Contul 3031 Titluri de plasament este un cont de activ, debitandu-se la achizitia titlurilor sau la reclasarea lor ca titluri de plasament si creditandu-se la vanzarea titlurilor sau la transferul lor catre alte categorii de titluri. Contul 3035 Titluri date cu imprumut este cont de acativ. El se debiteaza la imprumutarea titlurilor catre terti si de crediteaza la restituirea acestora. Dobanzile de incasat sunt inregistrate cu ajutorul contului 3037 Creante atasate. Toate aceste conturi prezinta analitice in functie de natura conturilor (efecte publice, obligatiuni, actiuni, actiuni proprii). Pentru cheltuielile aparute la achizitia titlurilor se foloseste contul 60331 Cheltuieli de achizitie, iar pentru cele ocazionate de vanzarea titlului contul 6037

Cheltuieli diverse din operatiuni cu titluri sau 6039 Comisioane. Diferentele de curs inregistrate la vanzare sunt preluate pe conturi de venituri sau cheltuieli: 70336 Venituri din cesiune, 60336 Pierderi din cesiune. Exemple de contabilizare: 1. Achizitia unei actiuni in cont propriu: 2. % 30313 Actiuni si alte titluri cu venit variabil 60331 Cheltuieli de achizitie

111 Cont curent la BNR

3. Achizitia unei obligatiuni prin societati de bursa. Titlul prezinta o dobanda scursa: 4. % = 333 30312 Conturile societatilor de bursa Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 3037 Creante atasate 60331 Cheltuieli de achizitie 333 Conturile societatilor de bursa 5. Incasarea dividendului in cont propriu: 6. 111 Cont curent la BNR = 111 Cont curent la BNR

70333 Dividende si venituri asimilate

7. Inregistrarea periodica a dobanzii scurse la o obligatiune: 8. 3037 = 70331 Creante atasate Dobanzi 9. Incasarea dobanzii la o obligatiune: 10. 111 Cont curent la BNR

3037 Creante atasate

11. Vanzarea unei actiuni in conditiile in care pretul de cesiune este mai mare decat valoarea din contabilitate: 111 = % Cont curent la BNR 30313 Actiuni si alte titluri cu venit variabil 70336 Venituri din cesiune 12. Vanzarea unei obligatiuni in conditiile in care pretul de cesiune este mai mare decat valoarea din contabilitate. Banca a inregistrat pentru perioada detinerii o dobanda scursa de incasat: 111 Cont curent la BNR = % 30312 Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 3037 Creante atasate 70336 Venituri din cesiune

13. Inregistrarea cheltuielilor de vanzare in cazul unui titlu de plasament: 6039 Comisioane = 111 Cont curent la BNR

14. Anularea sau diminuarea provizioanelor constituite pentru deprecierea unei obligatiuni: 39112 Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor si a altor titluri cu venit fix 15. Titluri de plasament date cu imprumut: 3035 Titluri date cu imprumut 4.1.3. TITLURI DE INVESTITII Titlurile de investitii sunt titluri cu venit fix, achizitionate de banca cu intentia de a le pastra o perioada indelungata de timp, in principiu, pana la scadenta. Aceste titluri aduc titularului venituri regulate sub forma de dobanzi. In aceasta categorie sunt cuprinse = 3031 Titluri de plasament = 76311 Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament

obligatiunile, efectele publice si alte titluri cu venit fix. Titlurile de investitii trebuie protejate contra deprecierii sau variatiilor de dobanda. Evaluarea titlurilor de investitii se face la cumparare la pret de achizitie, fara cheltuieli de achizitie sau dobanda pentru perioada scursa. In cazul in care pretul de achizitie este mai mare decat valoarea de rambursare spunem ca titlul are o prima. Daca pretul de achizitie este mai mic decat valoarea de rambursare spunem ca titlul decoteaza. Si intr-un caz si in celalalt, prima sau decotarea sunt esalonate pe durata de viata ramasa a titlului (prorata temporis), pe venituri sau cheltuieli. Titlurile de investitii care provin din categoria titlurilor de tranzactie sunt preluate la pretul zilei, iar cele care sunt transferate din categoria titlurilor de portofoliu sunt peluate la valoarea de achizitie. Pe perioada de detinere a titlului, eventualele diferente de curs, favorabile sau nefavorabile, nu vor afecta valoarea contabila. Tinand cont de faptul ca, in principiu, titlurile ies din portofoliu la scadenta, cand se incaseaza valoarea de rambursare, putem ignora variatiile curente de curs. Ca exceptie se constituie provizioane in caz de depreciere atunci cand exista o mare probabilitate de vanzare a titlului inainte de scadenta sau in cazul riscului de faliment la emitent. Contabilizarea operatiunilor Contabilizarea operatiunilor cu titluri de investitii se face cu ajutorul contului 304 Titluri de investitii: 304 Titluri de investitii 3041 Titluri de investitii 30411 Efecte publice si valori asimilate 30412 Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 3045 Titluri date cu imprumut 30451 Efecte publice si valori asimilate 30452 Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 3046 Diferente de conversie 30461 Efecte publice si valori asimilate 30462 Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 3047 Creante atasate 30471 Efecte publice si valori asimilate 30472 Obligatiuni si alte titluri cu venit fix Contul 3041 Tituri de investitii este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea titlurilor de investitii intrate in portofoliu si se crediteaza cu valoarea titlurilor vandute, transferate spre alte categorii de titluri sau date cu imprumut. Pentru inregistrarea dobanzilor de incasat exista contul 3047 Creante atasate. Titlurile date cu imprumut apar in debitul contului 3045 Titluri date cu imprumut, iar la restituirea titlului in creditul aceluiasi cont. Toate aceste conturi prezinta analitice pentru efecte publice si pentru obligatiuni.

Exemple de contabilizare 1. Achizitia unui titlu de stat in cont propriu. Nu exista dobanda scursa: % 3041 Titluri de investitii 60347 Cheltuieli de achizitie = 111 Cont curent la BNR

2. Achizitia unei obligatiuni prin societati de bursa. Pentru obligatiune vanzatorul si-a inregistrat dobanda: % 3041 Titluri de investitii 3047 Creante atasate 60347 Cheltuieli de achizitie 333 Conturile societatilor de bursa = 333 Conturile societatilor de bursa

111 Cont curent la BNR

3. Inregistrarea periodica a dobanzii pe perioada de viata ramasa: 3047 Creante atasate = 70341 Venituri din titluri de investitii

4. Amortizarea primei rezultata din diferenta nefavorabila: 60342 Cheltuieli cu amortizarea primelor = 3041 Titluri de investitii

5. Esalonarea diferentei favorabile in cazul decotarii: 3041 Titluri de investitii = 70342 Venituri din titluri de investitii

6. Rambursarea titlurilor de investitii la valoare de rambursare, prin intermediul unei societati de bursa: 333 Conturile societatilor de bursa = 3041 Titluri de investitii

111 Cont curent la BNR

333 Conturile societatilor de bursa

7. Vanzarea titlurilor de investitii prin societati de bursa, in conditiile existentei unei diferente favorabile: 333 Conturile societatilor de bursa = % 3041 Titluri de investitii 7462 Venituri din cesiunea imobolizarilor financiare

8. Titluri de plasament luate cu imprumut: 3026 Titluri luate cu imprumut = 30271 Datorii privind titlurile luate cu imprumut

9. Incasarea dobanzii la titlurile date cu imprumut: 111 Cont curent la BNR = 3047 Creante atasate

4.1.4. OPERATIUNI DE PENSIUNE CU TITLURI Operatiumile de pensiune reprezinta cesiuni de titluri in schimbul unor lichiditati, cu conditia rascumpararii lor la scadenta, la un pret stabilit contractual. Pensiunea de titluri poate fi simpla sau livrata. In continuare ne vom ocupa de pensiunea livrata. Pensiunea simpla a fost abordata in cadrul capitolelor 2 si 5. Contabilizarea operatiunilor Operatiunile de pensiune livrata fac obiectul contului 301 Titluri primite sau date in pensiune livrata. Functionarea conturilor este asemanatoare cu a conturilor prezentate la pensiunea simpla. 301 Titluri primite sau date in pensiune livrata 3011 Titluri primite in pensiune livrata 30111 Titluri primite in pensiune livrata 30117 Creante atasate 3012 Titluri date in pensiune livrata 30121 Titluri date in pensiune livrata 30127 Datorii atasate

Exemple de contabilizare 1. Acordarea unui credit catre un client printr-o operatiune de primire in pensiune: 30111 Titluri primite in pensiune livrata = 2511 Conturi curente

2. Acordarea unui credit catre o alta banca printr-o operatiune de primire in pensiune livrata: 30111 Titluri primite in pensiune livrata = 111 Cont curent la BNR

3. Imprumut primit de la alta banca printr-o operatiune de dare in pensiune livrata: 111 Cont curent la BNR 4. Inregistrarea dobanzii de incasat: 30117 Creante atasate = 7031 Dobanzi de la titlurile primite in pensiune livrata = 30121 Titluri date in pensiune livrata

5. Inregistrarea dobanzii de platit: 6031 Dobanzi la titlurile date in pensiune livrata 6. Incasarea dobanzii la creditul acordat: 2511 Conturi curente = 30117 Creante atasate = 30127 Datorii atasate

7. Rambursarea creditului acordat clientului printr-o operatiune de primire in pensiune livrata:

2511 Conturi curente

3011 Titluri primite in pensiune livrata

8. Rambursarea imprumutului primit de la o banca printr-o operatiune de cedare in pensiune livrata: 30121 Titluri date in pensiune livrata = 111 Cont curent la BNR

4.1.5. EMISIUNEA DE TITLURI Emisiunea de titluri reprezinta o modalitate de imprumut prin care banca poate atrage resurse de pe pietele de capital. In functie de necesitati si de categoria de titluri emise, banca poate sa obtina lichiditati pe termen scurt, mediu sau lung. Titlurile emise de banca sunt: titluri de piata interbancara sunt emise de banci pe piata interbancara pentru a obtine lichiditati pe termen scurt. Aceste titluri imbraca forma certificatelor interbancare cu dobanda platita in avans sau in fine si a biletelor la ordin negociabile. titluri de creante negociabile aduc bancilor resurse pe termen scurt si mediu. Aici sunt cuprinse biletele de trezorerie si certificatele de depozit. obligatiuni sunt emise de banci, in special pentru atragerea de resurse pe termen mediu si lung. alte titluri. Contabilizarea operatiunilor Operatiunile de emitere de titluri sunt evidentiate in contabilitate utilizand conturile din grupa 32 Datorii constituite prin titluri: Grupa 32 Datorii constituite prin titluri 321 Titluri de piata interbancara 3211 Titluri de piata interbancara 3217 Datorii atasate 322 Titluri de creante negociabile 3221 Titluri de creante negociabile 3227 Datorii atasate 325 Obligatiuni 3251 Obligatiuni 3257 Datorii atasate 326 Alte datorii constituite prin tituri 3261 Alte datorii constituite prin tituri 3267 Datorii atasate Conturile din grupa 32 sunt conturi de pasiv ce se crediteaza la emiterea titlurilor si se debiteaza la rambursarea lor, de obicei in contrapartida cu un cont de trezorerie. Valoarea la care se inregistreaza in contabilitate este valoarea de rambursare a titlurilor emise. Cheltuielile de emisiune pot fi cuprinse in totalitate pe conturile de cheltuieli aferente unui singur exercitiu sau pot fi esalonate cu ajutorul contului 3749 Alte

cheltuieli de repartizat, pe mai multe exercitii. Pentru dobanzile datorate de banca exista pentru fiecare categorie de titlu un cont de datorii atasate (ct. 3217, 3227, 3257, 3267). Pentru dobanzi platite in avans exista contul 375 Cheltuieli inregistrate in avans. In cazul in care emisiunea s-a realizat cu acordarea unor prime de emisiune sau de rambursare, se utilizeaza pentru inregistrarea si esalonarea acestora pana la scadenta, contul 374 Cheltuieli de repartizat. Daca titlurile sunt numai subscrise fara a fi platite se apeleaza la contul 3556 Alti debitori diversi. Exemple de contabilizare 1. Emiterea unui certificat de depozit cu dobanda platita in fine: 111 Cont curent la BNR = 3221 Titluri de creante negociabile

2. Emiterea unui bilet de trezorerie cu dobanda platita in avans: % 111 Cont curent la BNR 375 Cheltuieli inregistrate in avans = 3221 Titluri de creante negociabile

3. Emiterea unei obligatiuni cu prima de emisiune: % 111 Cont curent la BNR 3741 Prime de emisiune privind titlurile cu venit fix 4. Subscrierea unei obligatiuni: 3556 Alti debitori diversi 5. Plata obligatiunilor subscrise: 111 Cont curent la BNR = 3556 Alti debitori diversi = 3251 Obligatiuni = 3251 Obligatiuni

6. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit in fine sau la o data ulterioara emisiunii la o obligatiune: 60363 = 3257 Dobanzi privind obligatiunile Datorii atasate

7. Plata dobanzii la o obligatiune: 3257 Datorii atasate = 111 Cont curent la BNR

8. Amortizarea primei de emisiune la o obligatiune: 60369 Alte cheltuieli privind datoriile pe titluri = 3741 Prime de emisiune privind titlurile cu venit fix

9. Rambursarea la scadenta a unui certificat interbancar: 3211 Titluri de piata interbancara = 111 Cont curent la BNR

10. Rambursarea la scadenta a unui certificat de depozit: 3221 Titluri de creante negociabile = 111 Cont curent la BNR

4.2. OPERATIUNI DIVERSE


In cadrul acestor operatiuni se evidentiaza relatiile bancii cu personalul, asigurarile si protectia sociala, bugetul statului si cu actionarii. Tot aici sunt contabilizate intrarile si consumurile de stocuri, precum si provizioanele constituite pentru acestea. Operatiunile diverse apar inregistrate in contabilitate prin internediul conturilor din clasa 3 Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse. Inregistrarile sunt in mare parte asemanatoare cu cele din contabilitatea celorlalte societati nebancare.

4.2.1. DATORII SI CREANTE PRIVIND PERSONALUL Datoriile si creantele privind personalul apar in urma prestatiilor individuale ale salariatilor, prestatii ce sunt remunerate de banca. Astfel, acestia primesc remuneratii sub forma salariului de baza, sporurilor, adaosurilor, premiilor, indemnizatiilor pentru concedii de odihna si pentru situatii de incapacitate temporara de munca si a altor avantaje sub forma materiala sau financiara. De asemenea, banca realizeaza o serie de retineri din remuneratia personalului in conformitate cu legislatia in viguare, cu decizii judecatoresti sau in baza unor obligatii contractuale ale angajatilor. Plata salariilor nete, ramase dupa oprirea retinerilor, se face in numerar prin casierie sau prin virament in cont bancar.

Contabilizarea operatiunilor Datoriile si creantele privind personalul sunt inregistrate in contabilitate cu ajutorul contului 351 Personal si conturi asimilate, dezvoltat pe mai multe analitice: 351 Personal si conturi asimilate 3511 Personal remuneratii datorate 3512 Personal ajutoare materiale datorate 3513 Participarea personalului la profit 3514 Avansuri acordate personalului 3515 Drepturi de personal neridicate 3516 Retineri din remuneratii datorate tertilor 3519 Alte datorii si creante in legatura cu personalul 35191 Alte datorii in legatura cu personalul 35192 Alte creante in legatura cu personalul Conturile 3511, 3512, 3513, 3515, 3516 si 35191 sunt conturi de pasiv ce se crediteaza cu sumele datorate de banca salariatilor si se debiteaza la plata acestor sume catre salariati. Contul 3514 Avansuri acordate personalului este un cont de activ, ce se debiteaza la plata avansului catre salariati si se crediteaza la deducerea acestuia din salariu, in corespondenta cu contul 3511 Personal remuneratii datorate. Exemple de contabilizare 1. Acordarea avansului din salariu: 3514 Avansuri acordate personalului = 2511 Conturi curente

2. Inregistrarea salariului brut cuvenit personalului: 611 Cheltuieli cu remuneratiile personalului = 3511 Personal remuneratii datorate

3. Inregistrarea retinerilor din salariu (in ordine: impozit pe salariu, contributii la pensia suplimentara si la ajutorul de somaj, avansul din salariu platit, popriri, alte datorii):

3511 Personal remuneratii datorate

% 3533 Impozitul pe salarii 35212 Contributia personalului pentru pensia suplimentara

35222 Contributia personalului la fondul de somaj 3514 Avansuri acordate personalului 3516 Retineri din remuneratii datorate tertilor 35191 Alte datorii in legatura cu personalul 4. Contributia pentru fondul de sanatate, retinuta din impozitul pe salarii: 3533 Impozitul pe salarii = 35211 Contributia unitatii la asigurarile sociale

5. Plata in numerar a salariului net catre personal: 3511 Personal remuneratii datorate = 101 Casa

4.2.2. DATORII SI CREANTE PRIVIND ASIGURARILE SI PROTECTIA SOCIALA Datoriile si creantele bancii privind asigurarile si protectia sociala sunt legate de contributia bancii la alimentarea fondurilor de asigurari sociale si de somaj. Contabilizarea operatiunilor Pentru evidentierea datoriilor si creantelor privind asigurarile si protectia sociala se utilizeaza contul 352 Asigurari sociale, protectie sociala si conturi asimilate: 352 Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate 3521 Asigurari sociale 35211 Contributia unitatii la asigurarile sociale 35212 Contributia personalului pentru pensia suplimentara 3522 Ajutor de somaj 35221 Contributia unitatii la fondul de somaj 35222 Contributia personalului la fondul de somaj 3526 Alte datorii si creante sociale 35261 Alte datorii sociale 35262 Alte creante sociale

Aceste conturi sunt de pasiv (exceptie face contul 35262 Alte creante sociale). Ele sunt creditate la inregistrarea datoriei de plata fata de bugetele asigurarilor si protectiei sociale si sunt debitate la stingerea acestor obligatii, prin efectuarea varsamintelor. Exemple de contabilizare 1. Contributia bancii la asigurarile sociale: 6121 Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale = 35211 Contributia unitatii la asigurarile sociale / asigurari sociale

2. Contributia unitatii la fondul de sanatate: 6121 Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale = 35211 Contributia unitati la asigurarile sociale / fond de sanatate

3. Virarea contributiei bancii la asigurarile sociale catre buget: 35211 Contributia unitatii la asigurarile sociale 4. Contributia unitatii la fondul de somaj: 6122 Cheltuieli privind contributia unitatii pentru fondul de somaj = 35221 Contributia unitatii la fondul de somaj = 111 Cont curent la BNR

5. Virarea contributiei bancii la fondul de somaj: 35221 Contributia unitatii la fondul de somaj = 111 Cont curent la BNR

4.2.3. DATORII SI CREANTE FATA DE BUGETUL STATULUI Bancile sunt obligate sa participe, alaturi de alte unitati economice, la alimentarea bugetului statului sau a unor fonduri speciale. Astfel ele efectueaza varsaminte in contul impozitului pe profit, impozitului pe salarii, taxei pe valoarea adaugata si a altor impozite

si taxe asimilate. Totodata, ele pot beneficia de venituri din partea statului sub forma unor subventii. Impozitul pe profit se determina prin aplicarea unei cote procentuale la profitul impozabil determinat. Impozitul pe salarii este suportat de salariati sau de colaboratori din veniturile brute obtinute pe parcursul unei luni si este platit de banca. Impunerea se realizeaza pe transe de venit lunar impozabil prin aplicarea unor cote progresive de impozit. Societatile bancare sunt exceptate de la plata taxei pe valoarea adaugata. Totusi, ele sunt obligate sa plateasca aceasta taxa, in conditiile legii, pentru bunuri livrate si servicii prestate, care nu se incadreaza in specificul bancar. Suma de plata (TVA de plata) se stabileste lunar prin diferenta dintre valoarea taxei aferente bunurilor si serviciilor valorificate (TVA colectata) si valoarea taxei pentru bunuri si servicii achizitionate (TVA deductibila). In cazul in care diferenta este negativa (TVA de recuperat), aceasta poate compensa taxa de plata din luna urmatoare. Daca valoarea sumei de recuperat depaseste un anumit plafon, in conditiile legii poate fi returnata de la buget. Subventiile de care pot beneficia bancile reprezinta sume de bani primite gratuit de la stat pentru finantarea unor cheltuieli de investitii, de exploatare (de exemplu credite cu dobanda redusa) sau pentru acoperirea unor pierderi. Contabilizarea operatiunilor In contabilitate, datoriile si creantele bancii fata de bugetul statului sunt evidentiate cu ajutorul urmatoarelor conturi: 353 Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate 3531 Impozitul pe profit 3532 Taxa pe valoarea adaugata 35323 TVA de plata 35324 TVA de recuperat 35326 TVA deductibila 35327 TVA colectata 35328 TVA neexigibila 3533 Impozitul pe salarii 3534 Subventii 3536 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 3538 Fonduri speciale taxe si varsaminte asimilate 3539 Alte datorii si creante cu bugetul statului 35391 Alte datorii fata de bugetul statului 35392 Alte creante privind bugetul statului 35393 Datorii fata de stat 35394 Creante in legatura cu statul Conturile 3531 Impozitul pe profit, 3533 Impozitul pe salarii, 3536 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate sunt conturi de pasiv, ce se crediteaza la constituirea obligatiei de plata si se debiteaza la efectuarea platii, in corespondenta cu

creditul contului 111 Cont curent la BNR. Contul 3534 Subventii este un cont de activ. El este debitat la inregistrarea subventiei si este creditat la incasarea ei. Contul 35327 TVA colectata este un cont de pasiv. El se crediteaza la vanzarea acelor bunuri sau servicii pentru care banca plateste taxa pe valoarea adaugata si se debiteaza la sfarsitul lunii in contrapartida cu contul 35326 TVA deductibila si cu contul 35323 TVA de plata, daca valoarea colectata este mai mare decat cea deductibila.Contul 35326 TVA deductibila este un cont de activ care este debitat la achizitionarea unor bunuri sau servicii, purtatoare de TVA si este creditat la regularizare in corespondenta cu debitul contului 35327 TVA colectata si cu debitul contului 35324 TVA de recuperat, in cazul in care valoarea taxei deductibile este mai mare decat valoarea taxei colectate. Contul 35323 TVA de plata este un cont de pasiv, ce se crediteaza cu suma datorata bugetului, in corespondenta cu contul 35327 si se debiteaza la virarea sumei catre buget, in corespondenta cu contul 111 Cont curent la BNR sau la compensarea sumei de plata cu o suma de recuperat din lunile precedente, in corespondenta cu contul 35324 TVA de recuperat. Acest ultim cont (35324) este un cont de activ, ce se debiteaza cu suma de recuperat de la buget, in corespondenta cu contul 35326 TVA deductibila si se crediteaza cu suma primita de la buget, in corespondenta cu contul 111 Cont curent la BNR sau cu suma ce diminueaza obligatia de plata in luna urmatoare, in corespondenta cu contul 3323 TVA de plata. Exemple de contabilizare 1. Inregistrarea impozitului pe profit datorat: 691 = Cheltuieli cu impozitul pe profit 2. Virarea la buget a impozitului pe profit: 3531 Impozitul pe profit 3. Inregistrarea impozitului pe salariu: % 3511 Personal remuneratii 3512 Personal ajutoare materiale datorate 3513 Participarea personalului la profit 4. Virarea la buget a impozitului pe salariu: 3533 Impozit pe salarii = 111 Cont curent la BNR

3531 Impozitul pe profit

111 Cont curent la BNR

3533 Impozit pe salarii

5. Inregistrarea taxei pe valoarea adaugata pentru bunuri si servicii valorificate, altele decat cele bancare: 3556 Alti debitori diversi 6. Virarea taxei pe valoarea adaugata de plata catre buget: 35323 TVA de plata 7. Inregistrarea impozitului pe dividende: 354 Dividende de plata = 3536 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 111 Cont curent la BNR 35327 TVA colectata

8. Virarea impozitului pe dividende catre buget: 3536 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 111 Cont curent la BNR

4.2.4. DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI Debitorii diversi apar in urma operatiunilor privind avansuri nedecontate, pagube materiale, amenzi, penalitati, echipamente de lucru date personalului. Creditorii diversi reprezinta rezultatul operatiunilor cu depozite de garantii primite la operatiunile de leasing si locatie simpla si al unor datorii fata de furnizorii de bunuri si servicii. Contabilizarea operatiunilor Pentru a evidentia contabil operatiunile privind debitorii si creditorii diversi se folosesc urmatoarele conturi: 355 Debitori diversi 3551 Depozite de garantii varsate 3552 Debitori din avansuri spre decontare 3556 Alti debitori diversi 3557 Creante atasate 356 Creditori diversi 3561 Depozite de garantii pentru leasing si locatie simpla 3566 Alti creditori diversi 3567 Datorii atasate

Conturile de debitori sunt conturi de activ, ce se debiteaza la constatarea creantelor bancii fata de debitori si se crediteaza la stingerea acestor creante. Conturile de creditori diversi sunt conturi de pasiv. Ele inregistreaza pe credit datoria bancii fata de creditori si pe debit stingerea acestor datorii. Exemple de contabilizare 1. Constituirea de depozite de garantii si cautiuni la alte banci: 3551 Depozite de garantii varsate 2. Garantii si cautiuni restituite bancii: 111 Cont curent la BNR = 3551 Depozite de garantii varsate = 111 Cont curent la BNR

3. Garantii primite pentru operatiuni de leasing si locatie simpla: 2511 Conturi curente = 3561 Depozite de garantii pentru leasing si locatie simpla

4. Restituirea de catre banca a garantiei primita pentru operatiuni de leasing si locatie simpla: 3561 Depozite de garantii pentru leasing si locatie simpla = 2511 Conturi curente

4.2.5. STOCURI Stocurile societatilor bancare sunt asemanatoare cu cele ale societailor nebancare, dispunand de conturi ce reflecta natura lor. Contabilizarea operatiunilor Contabilizarea operatiunilor privind stocurile se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 6 Conturi de stocuri: Grupa 36 Conturi de stocuri 361 Valori din aur, metale si pietre pretioase 362 Materiale

363 Obiecte de inventar 364 Uzura obiectelor de inventar 365 Stocuri aflate la terti 367 Alte stocuri si asimilate 368 Alte bunuri diverse Exceptand contul 364 Uzura obiectelor de inventar, toate celelalte conturi de stocuri sunt de activ. Ele se debiteaza la intrarea bunurilor respective in patrimoniul bancii sau la trimiterea lor la terti, in cazul contului 365 Stocuri aflate la terti si se crediteaza la iesirea bunurilor din evidenta bancii sau la returnarea lor de catre terti. Contul 364 este un cont de pasiv ce se crediteaza la includerea pe cheltuieli a valorii obiectelor de inventar si se debiteaza la scoaterea acestora din evidenta bancii. Exemple de contabilizare: 1. Aur achizitionat de la populatie: 361 Valori din aur, metale si pietre pretioase 2. Materiale cumparate: 362 Materiale 3. Materiale consumate: 631 Cheltuieli cu materiale 4. Vanzarea de imprimate bancare: 649 Alte cheltuieli diverse de exploatare = 362 Materiale = 362 Materiale = 111 Cont curent la BNR = 101 Casa

5. Obiecte de inventar achizitionate de la un client: 363 Obiecte de inventar 6. Vanzarea obiectelor de inventar: 2511 Conturi curente = 7499 Alte venituri = 2511 Conturi curente

7. Formulare cu regim special, timbre si bilete de calatorie cumparate de banca: 367 Alte stocuri si asimilate = 3566 Alti creditori diversi

8. Bunuri provenite din executarea creantelor bancii prin adjudecare: 368 Alte bunuri diverse = 3566 Alti creditori diversi

4.2.6. EXEMPLE DE INTREBARI 1. 2. 3. Titlurile de tranzactie: definire, caracterizare si evaluare. Titlurile de investitii: definire, caracterizare si evaluare Comparati si exemplificati contabil modul de evaluare a titlurilor de tranzactie, de plasament si de investitii. Prezentati creantele fata de buget folosind exemple de inregistrare contabila Care dintre urmatoarele raspunsuri nu apare la achizitia unui titlu de tranzactie prin societati de bursa ? se debiteaza contul 333 se crediteaza contul 111 se debiteaza contul 3021 se crediteaza contul 3021 se crediteaza contul 333 Care dintre operatiunile urmatoare reprezinta o reevaluare a unui titlu de tranzactie in urma scaderii cursului ? 6032 = 3021 6032 = 3027 3021 = 7032 3021 = 6032 3027 = 7032 Care este explicatia urmatoarei operatiuni: 3047 = 70341 ? inregistrarea dobanzii de incasat la un titlu de investitii inregistrarea dobanzii de platit la un titlu de investitii plata dobanzii la un titlu de investitii inregistrarea diferentei de curs favorabile la un titlu de investitii inregistrarea diferentei de curs nefavorabile la un titlu de tranzactie

4. 5. a. b. c. d. e. 6. a. b. c. d. e. 7. a. b. c. d. e.

8. a. b. c. d. e. 9. a. b. c. d. e. 10. a. b. c. d. e.

Cum se inregistreaza contabil plata in numerar a salariului net ? 3511 = 101 2511 = 101 101 = 2511 101 = 3511 3511 = 2511 Care dintre urmatoarele operatiuni inregistreaza contributia unitatii la fondul de somaj ? 35221 = 111 111 = 35221 6122 = 35221 35221 = 2511 2511 = 35221 Care este explicatia urmatoarei inregistrari contabile: 631 = 362 ? cumparare de materiale consum de materiale amortizarea materialelor plata materialelor vanzare de materiale

CAPITOLUL 5 VALORI IMOBILIZATE

Clasa 4 de conturi Valori imobilizate - este utilizata pentru evidentierea contabila a operatiunilor cu imobilizari.

5.1. IMOBILIZARI FINANCIARE Imobilizarile financiare reprezinta utilizari pe termen lung ale unor resurse la crearea capitalurilor altor societati. Aceste utilizari pot imbraca forma unor credite, intalnite la debitor ca datorii asimilate capitalurilor, sau a unor titluri prezentate in continuare. Creditele subordonate reprezinta creante pe termen lung, neconsemnate sub forma unui titlu, pentru care banca accepta rambursarea, in caz de lichidare, dupa satisfacerea celorlalti creditori, iar in caz de redresare juridica accepta suspendarea drepturilor sale pana la sfarsitul perioadei de redresare. In functie de modul de stabilire a scadentei creditele subordonate pot fi la termen sau pe durata nedeterminata. Cele mai reprezentative credite subordonate la termen sunt creditele participative. Partile in societatile comerciale legate reprezinta actiuni si alte titluri cu venit variabil, detinute de banca la societati. In mod obligatoriu, banca trebuie sa fie proprietara a cel putin 50 % din capitalul acestor societati, ceea ce ii permite sa le poata controla exclusiv si sa le poata integra intr-un ansamblu consolidabil. Titlurile de participare sunt constituite din actiuni si alte titluri cu venit variabil, altele decat partile in societatile comerciale legate, care ii permit bancii sa se implice in procesul decizional al societatilor respective prin cel putin una dintre urmatoarele conditii: - detinerea de titluri sa se ridice la cel putin 10 % din capitalul societatii; - societatea emitenta sa fie condusa de administratori comuni cu ai bancii; - societatea emitenta sa detina participatii la banca; - decizai sa se ia de un grup de control comun. Titlurile activitatii de portofoliu sunt actiuni si alte titluri cu venit variabil, achizitionate de banca pentru o perioada mare de timp in scopul obtinerii unor venituri. Aceste titluri nu permit bancii sa se implice in procesul decizional la nivelul emitentilor. Societatile bancare pot da cu imprumut imobilizari financiare materializate sub forma de titluri, ceea ce le permite sa incaseze venituri sub forma de dobanzi

Contabilizarea operatiunilor Imobilizarile financiare sunt inregistrate in contabilitate cu ajutorul urmatoarelor conturi din grupele 40 - Credite subordonate si 41 Parti in cadrul societatilor comerciale legate, titluri de participare si titluri ale activitatii de portofoliu: Grupa 40 Credite subordonate 401 Credite subordonate la termen 4011 Credite participative 4019 Alte creite subordonate la termen 402 Credite subordonate pe durata nedeterminata 407 Creante atasate Grupa 41 Parti in cadrul societatilor comerciale legate, titluri de participare si titluri ale activitatii de portofoliu 411 Parti in societatile comerciale legate 4111 Parti in societati bancare 4112 Parti in societati cu caracter financiar 4113 Parti in alte societati cu caracter nefinanciar 412 Titluri de participare 4121 - Titluri de participare la societati bancare 4122 - Titluri de participare la societatile cu caracter financiar 4123 - Titluri de participare la alte societati cu caracter nefinanciar 413 Titluri ale activitatii de portofoliu 414 Diferente de conversie 415 Titluri date cu imprumut 417 Creante atasate 418 Varsaminte de efectuat pentru parti in societati comerciale legate, pentru titluri de participare si pentru titluri ale activitatii de portofoliu Conturile 401 Credite subordonate la termen, 402 Credite subordonate pe durata nedeterminata, 411 Parti in societati comerciale legate, 412 Titluri de participare si 413 Titluri ale activitatii de portofoliu sunt conturi de activ. Acestea se debiteaza la acordarea creditelor sau la achizitia titlurilor si se crediteaza la rambursare sau la vanzare in contrapartida cu un cont de trezorerie. Dobanzile de incasat la credite apar in contul 407 Creante atasate. Exemple de contabilizare 1. Acordarea unui credit subordonat la termen catre o alta institutie bancara: 401 Credite subordonate la termen = 111 Cont curent la BNR

2. Acordarea unui credit subordonat pe durata nedeterminata, acordat unui client: 402 Credite subordonate pe durata nedeterminata = 2511 Conturi curente

3. Inregistrarea dobanzii la creditul subordonat la termen: 407 Creante atasate = 7051 Dobanzi de la creditele subordonate

4. Rambursarea creditului subordonat la termen si incasarea dobanzii: 111 Cont curent la BNR = % 401 Credite subordonate la termen 407 Creante atasate

5. Achizitia de titluri de participare de la alta societate bancara: 4121 Titluri de participare la societati bancare = 111 Cont curent la BNR

6. Vanzarea titlurilor de participare la un pret mai mic decat valoarea lor contabila: % 111 Cont curent la BNR 6462 Pierderi din cesiunea imobilizarilor financiare = 4121 Titlurile de participare la societati bancare

7. Parti in societatile comerciale legate date cu imprumut: 415 Titluri date cu imprumut = 411 Parti in societatile comerciale legate

5.2. IMOBILIZARI NECORPORALE Imobilizarile necorporale reprezinta active de lunga durata de natura fondului comercial, cheltuielilor de constituire, brevetelor, concesiunilor, licentelor, programelor informatice, etc. Fondul comercial participa intr-o maniera directa sau indirecta la pastrarea sau cresterea potentialului de dezvoltare al bancii. In cadrul lui intalnim clientela, prestigiul, reputatia, vadul si alte elemente necorporale. Cheltuielile de constituire apar la crearea bancii, la extinderea sau modificarea activitatii ei. Astfel intalnim cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli legate de emiterea si vanzarea actiunilor sau cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate. Imobilizarile corporale sunt supuse amortizarii. Ele sunt amortizate liniar intr-o perioada de cel mult 5 ani. Contabilizarea operatiunilor Imobilizarile necorporale sunt inregistrate in contabilitate folosind urmatoarele conturi: Grupa 43 Imobilizari in curs 431 Imobilizari necorporale in curs Grupa 44 Imobilizari ale activitatii de exploatare 441 Imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare 4411 Fondul comercial 4412 Cheltuieli de constituire 4419 Alte imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare Grupa 45 Imobilizari in afara activitatii de exploatare 451 Imobilizari necorporale in afara activitatii de exploatare Grupa 46 Amortizari privind imobilizarile 461 Amortizari privind imobilizarile activitatii de exploatare 4611 Amortizarea imobilizarilor necorporale 46111 Amortizarea fondului comercial 46112 Amortizarea cheltuielilor de constituire 46119 Amortizarea altor imobilizari necorporale 462 Amortizari privind imobilizarile in afara activitatii de exploatare 4621 Amortizarea imobilizarilor necorporale Conturile de imobilizari necorporale sunt conturi de activ. Acestea se debiteaza la intrarea imobilizarilor in patrimoniu si se crediteaza la iesirea lor, dupa amortizarea completa.

Conturile de amortizare a imobilizarilor necorporale sunt conturi de pasiv ce se crediteaza periodic in corespondenta cu un cont de cheltuili cu amortizarea si se debiteaza la iesirea din patrimoniu a imobilizarilor, in corespondenta cu un cont de imobilizari corporale. Exemple de contabilizare 1. Cheltuieli efectuate cu reclama: 4412 Cheltuieli de constituire = 111 Cont curent la BNR

2. Achizitia de programe informatice de la un client: 4419 Alte imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare 3. Amortizarea imobilizarilor necorporale: 651 Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor necorporale = 4611 Amortizarea imobilizarilor necorporale = 2511 Conturi curente

4. Scoaterea din evidenta a imobilizarilor necorporale complet amortizate: 4611 Amortizarea imobilizarilor necorporale = 441 Imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare

5.3. IMOBILIZARI CORPORALE Imobilizarile corporale sunt bunuri ce indeplinesc conditiile legale de valoare si de durata normala de functionare. In aceasta categorie intra terenurile si mijloacele fixe clasificate in: - cladiri; - constructii speciale; - masini, utilaje si instalatii de lucru; - aparate si instalatii de masurare, control si reglare; - mijloace de transport; - unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica;

animale si plantatii; alte imobilizari corporale. In acelasi timp, contabilitatea bancara urmareste distinct imobilizarile corporale din activitatea de exploatare, din afara acestei activitati si imobilizarile corporale in curs. Valoarea imobilizarilor corporale este actualizata periodic prin intermediul amortizarii. Contabilizarea operatiunilor Evidenta contabila a imobilizarilor corporale este tinuta cu ajutorul urmatoarelor conturi: Grupa 43 Imobilizari in curs 432 Imobilizari corporale in curs Grupa 44 Imobilizari ale activitatii de exploatare 442 Imobilizari corporale ale activitatii de exploatare 4421 Terenuri 44211 Terenuri 44212 Amenajari de terenuri 4422 Mijloace fixe 44221 Cladiri 44222 Constructii speciale 44223 Masini, utilaje si instalatii de lucru 44224 Aparate si intalatii de masurare, control si reglare 44225 Mijloace de transport 44227 Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica 44228 Alte active corporale mobile Grupa 45 Imobilizari in afara activitatii de exploatare 452 Imobilizari corporale in afara activitatii de exploatare 4521 Terenuri 45211 Terenuri 45212 Amenajari de terenuri 4522 Mijloace fixe 45221 Cladiri 45222 Constructii speciale 45223 Masini, utilaje si instalatii de lucru 45224 Aparate si intalatii de masurare, control si reglare 45225 Mijloace de transport 45226 Animale si plantatii 45227 Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica 45228 Alte active corporale mobile

Grupa 46 Amortizari privind imobilizarile 461 Amortizari privind imobilizarile activitatii de exploatare 4612 Amortizarea imobilizarilor corporale 46121 Amortizarea amenajarilor de terenuri 46122 Amortizarea cladirilor 46123 Amortizarea constructiilor speciale 46124 Amortizarea masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru 46125 Amortizarea aparatelor si instalatiilor de masurare, control si reglare 46126 Amortizarea mijloacelor de transport 46127 Amortizarea uneltelor, dispozitiv. instrum , mobilier, aparat birotica 46128 Amortizarea altor active corporale mobile 462 Amortizari privind imobilizarile in afara activitatii de exploatare 4622 Amortizarea imobilizarilor corporale 46221 Amortizarea amenajarilor de terenuri 46222 Amortizarea cladirilor 46223 Amortizarea constructiilor speciale 46224 Amortizarea masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru 46225 Amortizarea aparatelor si instalatiilor de masurare, control, reglare 46226 Amortizarea mijloacelor de transport 46227 Amortizarea animalelor si plantatiilor 46228 Amortizarea uneltelor, instrumentelor, mobilierului, aparaturii birotice 46229 Amortizarea altor active corporale mobile Conturile de imobilizari corporale din grupele 43 Imobilizari in curs, 44 Imobilizari ale activitatii de exploatare si 45 Imobilizari din afara activitatii de exploatare sunt conturi de activ. Ele sunt debitate la intrarea in patrimoniu a activului imobilizat, in corespondenta cu un cont ce indica sursa de provenienta si se crediteaza la iesirea din patrimoniu a activului, dupa amortizarea sa completa. Conturile de amortizare a imobilizarilor corporale din grupa 46 sunt conturi de pasiv ce se crediteaza periodic cu valoarea amortizata, in corespondenta cu un cont de cheltuieli cu amortizarea si se debiteaza la iesirea din patrimoniu a acestor imobilizari, in corespondenta cu conturile de imobilizari corporale. Exemple de contabilizare 1. Achizitionarea unui mijloc de transport pentru activitatea de baza: 44225 = 3566 Mijloace de transport Alti creditori diversi 2. Amenajarea unui teren pe parcursul mai multor exercitii: 432 = 7494 Imobilizari corporale in curs Venituri din productia de imobilizari

3. Amortizarea unui mijloc fix: 652 Cheltuieli cu amortizarile imobilizarilor corporale = 4612 Amortizarea imobilizarilor corporale

4. Scoaterea din functiune a unui mijloc fix amortizat complet: 4612 Amortizarea imobilizarilor corporale = 4422 Mijloace fixe

5. Vanzarea unui mijloc fix complet amortizat: 3556 Alti debitori diversi = 7461 Venituri din cesiunea imobilizarilor corporale si necorporale

5.4. LEASING SI LOCATIE SIMPLA Leasingul reprezinta o operatiune prin care o persoana numita locator cedeaza unei alte persoane, numita locatar, dreptul de a utiliza un bun contra unei chirii, cu optiune de cumparare la scadenta, la un pret convenit initial. Caracteristic leasingului este faptul ca locatorul achizitioneaza bunul la cererea locatarului si pentru a-i satisface acestuia anumite necesitati. Pe toata durata inchirierii, locatorul calculeaza si inregistreaza amortizare pentru bunul dat in inchiriere. La scadenta, locatorul poate vinde bunul locatarului. Daca acesta nu doreste cumpararea, locatorul il poate utiliza intr-o alta operatiune de leasing, il poate vinde sau poate fi considerat pierdere. Operatiunea de leasing este, in principiu, asemanatoare cu o operatiune de creditare, deoarece este practicata de banci ca o operatiune de plasare a resurselor, acestea detinand proprietatea asupra bunului dat in inchiriere pe toata durata operatiunii, fiind remunerate prin dobanzi si comisioane. Bunul in cauza se constituie in garantie pentru operatiune. Spre deosebire de operatiunea de leasing, in cazul locatiei simple nu exista optiune de cumparare la finele contractului.

Contabilizarea operatiunilor Pentru a evidentia in contabilitate operatiunile de leasing si de locatie simpla se folosesc urmatoarele conturi din grupa 47: Grupa 47 Leasing, locatie simpla si operatiuni asimilate 471 Operatiuni de leasing si asimilate 4711 Leasing mobiliar 4712 Leasing imobiliar 4713 Leasing cu active necorporale 4717 Creante atasate 472 Operatiuni de leasing privind imobilizarile in curs 4721 Leasing mobiliar 4722 Leasing imobiliar 4723 Leasing cu active necorporale 473 Imobilizari neinchiriate din leasing reziliat 474 Bunuri date in locatie simpla 4741 Bunuri date in locatie simpla 4747 Creante atasate 476 Amortizari 4761 Amortizari privind operatiuni de leasing 4762 Amortizari privind operatiuni de locatie simpla Conturile de leasing mobiliar, imobiliar si cu active corporale (4711, 4712, 4713, 4721, 4722, si 4723) sunt conturi de activ. Ele sunt debitate la cumpararea bunurilor ce constituie obiectul leasingului si sunt creditate la vanzarea loc catre locatar, la scoaterea lor din evidenta dupa amortizarea completa sau la rezilierea contractului de leasing, cand bunurile vor fi reinchiriate altor locatari. Chiriile aferente operatiunilor de leasing sunt inregistrate in contul 376 Venituri inregistrate in avans, in cazul incasarii avansului sau in contul 4717 - Creante atasate, in cazul chiriilor de primit. Contul 473 Imobilizari neinchiriate din leasing reziliat, cont de activ, se debiteaza si se crediteza, in principal, in corespondenta cu un cont de leasing, la preluarea bunului in urma rezilierii contractului, respectiv la reinchirierea lui catre un alt locatar. Pentru bunurile date in locatie simpla se folosesc in mod asemanator leasingului conturile de activ 4741 Bunuri date in locatie simpla, pentru urmarirea bunului si 4747 Creante atasate, pentru urmarirea chiriei. Amortizarea operatiunilor de leasing si de locatie simpla se evidentiaza in conturile de pasiv 4761 si 4762. Acestea sunt creditate la inregistrarea amortizari, in corespondenta cu un cont de cheltuieli cu amortizarea si sunt debitate la iesirea bunului din patrimoniu, in corespondenta cu contul de imobilizari in care este inregistrat bunul.

Exemple de contabilizare 1. Bunuri achizitionate pentru a fi date in leasing: 4711 = Leasing mobiliar

2511 Conturi curente

2. Virarea la venituri curente a chiriei incasate anticipat la operatiunea de leasing: 376 = 70411 Venituri inregistrate anticipat Venituri din chirii 3. Virarea la venituri curente a chiriei incasate anticipat la operatiunea de locatie simpla: 376 = 70421 Venituri inregistrate anticipat Venituri din chirii 4. Inregistrarea chiriei de incasat la operatiunea de leasing: 4717 = 70411 Creante atasate Venituri din chirii 5. Incasarea chiriei la operatiunea de leasing: 2511 Conturi curente = 4717 Creante atasate

6. Incasarea in numerar a chiriei la operatiunea de locatie simpla: 101 = 4747 Casa Creante atasate 7. Inregistrarea amortizarii la bunurile date in leasing: 60411 = 4761 Cheltuieli cu amortizarea Amortizari privind operatiun de leasing 8. Vanzarea bunului catre locatar, prin exercitarea optiunii de cumparare la operatiunea de leasing: % = 4711 4761 Leasing mobiliar Amortizari privind operatiunile de leasing 60413 Pierderi din cesiunea imobilizarilor date in leasing

9. Scoaterea din evidenta a unor bunuri amortizate complet, care au facut obiectul unui contract de leasing si pentru care nu s-a exercitat optiunea de cumparare: 4761 Amortizari privind operatiuni de leasing = 4712 Leasing imobiliar

10. Redarea bunurilor din operatiuni de leasig reziliat in alta operatiune de leasing: 4711 Leasing mobiliar = 473 Imobilizari neinchiriate din leasing reziliat

5.5. PROVIZIOANE PENTRU VALORI IMOBILIZATE Pentru valorile imobilizate, banca poate constituii provizioane care sa acopere pierderile previzibile si reversibile de valoare. In contabilitate, provizionarea imobilizarilor poate fi privita ca o rectificare a valorii contabile a acestora. Provizioanele sunt constituite sau majorate pe seama cheltuielilor si sunt anulate sau diminuate pe seama veniturilor. Contabilizarea operatiunilor Pentru a tine evidenta provizioanelor pentru valori imobilizate se folosesc conturile grupei 49: Grupa 49 Provizioane pentru valori imobilizate 491 Provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilor comerciale legate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu 492 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor 4921 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs 49211 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs 49211 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs 4922 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor activitatii de exploatare 49221 - Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale ale activ de exploatare 49222 - Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale ale activ de exploatare 4923 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in afara activitatii de exploatare 49231 - Provizioane pentru deprecierea imobiliz necorporale ale in afara activit

de exploatare 49232 - Provizioane pentru deprecierea imobiliz corporale ale in afara activit de exploatare 493 Provizioane pentru operatiuni de leasing 494 Provizioane pentru operatiuni de locatie simpla 499 Provizioane pentru creante restante si indoielnice Toate aceste conturi de provizioane sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la constituirea sau majorarea provizioanelor, in corespondenta cu un cont de cheltuieli cu provizioanele si sunt debitate la anularea sau diminuarea provizioanelor, in corespondenta cu un cont de venituri din provizioane. Exemple de contabilizare 1. Constituirea sau majorarea unui provizion pentru deprecierea titlurilor de participare: 6641 = 491 Cheltuieli pentru provizioane Provizioane pentru deprecierea pentru deprecierea partilor partilor detinute in societatile detinute in societatile comerciale legate, a titlurilor comerciale legate, a titlurilor de de participare si a titlurilor participare si a titlurilor activitatii de portofoliu activitatii de portofoliu 2. Constituirea sau majorarea unui provizion pentru deprecierea imobilizarilor necorporale si corporale: 6642 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor = 492 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor

3. Diminuarea sau anularea unui provizion pentru deprecierea imobilizarilor necorporale si corporale:

491 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor

7461 Venituri din provizioane din deprecierea imobilizarilor

4. Diminuarea sau anularea unui provizion pentru operatiuni de leasing: 493 Provizioane pentru operatiuni de leasing = 70414 Venituri din provizioane din operatiuni de leasing

5.6. EXEMPLE DE INTREBARI 1. 2. 3. 4. a. b. c. d. e. 5. a. b. c. d. e. 6. a. b. c. d. e. Prezentati si inregistrati contabil operatiunile cu imobilizari financiare. Cum se inregistreaza in contabilitata societatilor bancare operatiunile de leasing ? Ce sunt imobilizarile necorporale si cum sunt inregistrate in contabilitate ? Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 4717 = 70411 ? se incaseaza chiria la o operatiune de leasing se inregistreaza venitul din vanzarea bunului dat in leasing se plateste chiria la o operatiune de leasing se inregistreaza chiria la o operatiune de leasing se inregistreaza cheltuiala cu achizitia bunului dat in leasing Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la rambursarea unui credit subordonat si incasarea dobanzii ? se crediteaza contul 111 se crediteaza contul 2511 se debiteaza contul 407 se crediteaza contul 407 se debiteaza contul 401 La diminuarea sau anularea unui provizion pentru operatiuni de leasing se face urmatoarea inregistrare contabila: 493 = 70414 491 = 70414 70414 = 493 60414 = 493 491 = 60414

CAPITOLUL 6 CAPITALURI PROPRII SI ASIMILATE

Capitalul poate fi definit ca expresia baneasca a obligatiilor bancii fata de persoanele fizice si juridice care au participat la constituirea sa. Banca Nationala a Romaniei defineste si reglementeaza capitalurile bancare. Astfel, intalnim doua categorii de capital: a) capital propriu; b) capital suplimentar. Pe ansamblu, capitalul bancar include capitalul social varsat, prime legate de capital, profitul nerepartizat din anii anteriori si reportat pentru exercitiul curent, rezultatul net al exercitiului curent, rezerve, diferente din reevaluare, subventii, provizioane reglementate pentru riscuri si cheltuieli si imprumuturi pe termen lung reprezentand datorii subordonate. Pentru evidentiere in contabilitate, capitalurile dispun de clasa 5 Capitaluri poprii, asimilate si provizioane din planul de conturi pentru societatile bancare.

6.1. CAPITAL SOCIAL Capitalul social este alcatuit din totalitatea valorilor nominale al actiunilor emise de banca. Actiunile pot fi nominale sau la purtator. Pentru societatile bancare, Banca Nationala a Romaniei stabileste si actualizeaza nivelul minim al capitalului social. Bancile comerciale pot majora nivelul capitalului social in baza hotararii actionarilor si cu acordul BNR utilizand urmatoarele surse: a) emiterea de noi actiuni; b) prime legate de capital ramase dupa acoperirea cheltuielilor legate de operatiunile respective; c) rezerve constituite din profitul net; d) diferente din reevaluarea patrimoniului; e) obligatiuni, dividende si datorii convertibile in actiuni; f) rezerve constituite din diferente favorabile de curs valutar, conform normelor legale. Diminuarea capitalului social se poate face prin rascumpararea actiunilor proprii, prin acoperirea pierderilor din exercitiile financiare anterioare sau prin alte operatiuni, conform normelor legale.

Contabilizarea operatiunilor Pentru evidentierea capitalului social se folosesc urmatoarele conturi: Grupa 50 Capital 501 Capital social 5011 Capital subscris nevarsat 5012 Capital subscris varsat 502 Elemente asimilate capitalului 503 Diferente de conversie 508 Actionari sau asociati Contul 501 Capital social este un cont de pasiv, ce prezinta analitice pentru capitalul varsat si cel nevarsat. De asemenea, exista analitice pentru fiecare actionar sau aociat. Contul se crediteaza la constituirea capitalului social sau la majorarea lui si se debiteaza la diminuarea acestuia prin anularea actiunilor si acoperirea pierderilor inregistrate de banca. Exemple de contabilizare 1. Subscrierea capitalului social in lei de catre actionari sau asociati: 508 = 5011 Actionari sau asociati Capital subscris nevarsat 2. Varsarea capitalului social subscris: 5011 Capital subscris nevarsat

512 Capital subscris varsat

3. Majorare de capital social prin includerea profitului net si a rezultatului reportat din anii anteriori: % = 5012 581 Capital subscris varsat Rezultatul reportat 592 Repartizarea profitului 4. Reducerea capitalului social pentru acoperirea unor pierderi reportate sau unor pierderi inregistrate la sfarsitul exercitiului: 5012 = % Capital subscris varsat 581 Rezultatul reportat 591 Profit sau pierdere

6.2. PRIME LEGATE DE CAPITAL Primele legate de capital apar ca un plus de valoare inregistrat la valoarea de emisiune fata de valoarea nominala, in cazul actiunilor sau partilor sociale si imbraca urmatoarele forme: a) prime de emisiune apar la emisiunile de actiuni, in conditiile in care valoarea de emisiune este mai mare decat valoarea nominala a titlului; b) prime de aport apar ca diferenta intre valoarea majorarii de capital in natura si valoarea nominala a actiunilor emise; c) prime de fuziune se intalnesc in cazul in care societatea absorbita la fuziune aduce un aport contabil mai mare decat valoarea lui nominala; d) prime de sciziune reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a aportului rezultat in urma unei operatiuni de sciziune si valoarea lui nominala; e) prime de conversie apar atunci cand obligatiuni emise, datorii sau dividende neplatite sunt transformate in actiuni. Contabilizarea operatiunilor Evidentierea contabila a primelor legate de capital se face utilizand urmatoarele conturi din grupa 51 Prime legate de capital: 511 Prime legate de capital 5111 Prime de emisiune sau de aport 5112 Prime de fuziune, de sciziune, de conversie 5119 Alte prime Contul 511 Prime legate de capital este un cont de pasiv. El este creditat cu valoarea primelor rezultate in corespondenta cu debitul contului 508 Actionari sau asociati, la emisiuni, aport, fuziuni si sciziuni,cu debitul conturilor 3251 Obligatiuni sau 354 Dividende de plata, la conversii de obligatiuni sau dividende sau cu debitul contului 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb, in cazul primelor in devize. Contul este debitat prin creditul conturilor 501 Capital social, daca primele sunt incorporate in capital sau 519 Alte rezerve, daca primele sunt incorporate la rezerve. Exemple de contabilizare 1. Subscrierea de capital in conditiile existentei unei prime de emisiune in lei: 508 Actionari sau asociati = 5111 Prime de emisiune sau de aport

2. Prime de conversie aparute la obligatiuni convertibile in actiuni 3251 Obligatiuni = 5112 Prime de fuziune, de sciziune, de conversie

3. Prime de emisiune sau de aport incluse in capitalul social: 511 Prime de emisiune sau de aport = 5012 Capital subscris varsat

6.3. REZERVE Normele in vigoare permit societatilor bancare sa-si constituie mai multe categorii de rezerve. Astfel intalnim urmatoarele rezerve bancare: a) rezerva legala este folosita pentu acoperirea pierderilor din activitatea bancara. b) rezerva generala pentru riscul de credit se constituie pentru acoperirea pierderilor din creditele nerecuperate din profitul brut si din profitul net, in baza reglementarilor existente. c) rezerva statutara se constituie si se utilizeaza in conformitate cu prevederile statutului bancii. Sursa de constituire o reprezinta profitul net. In afara acestor rezerve, bancile isi pot constituii si altele la dorinta actionarilor (rezerve facultative), la cerinta bancii centrale (rezerva minima obligatorie) sau in situatii exceptionale favorabile (rezerve din reevaluarea activelor). Contabilizarea operatiunilor Inregistrarea in contabilitate a rezervelor bancare se face apeland la conturi din grupa 51 Prime legate de capital si rezerve: 512 Rezerve legale 5121 Rezerve legate de profitul brut 5122 Rezerve legate de profitul net 513 Rezerve statutare 514 Rezerva generala pentru riscul de credit 5141 Rezerva generala pentru riscul de credit din profitul brut 5142 Rezerva generala pentru riscul de credit din profitul net 516 Diferente din reevaloare 519 Alte rezerve

Conturile de rezerve sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la constituirea rezervelor din profitul brut, profitul net sau din profitul reportat din anii anteriori, in corespondenta cu debitul conturilor 592 Repartizarea profitului sau 581 Rezultatul reportat. Debitarea conturilor se face la utilizarea rezervelor pentru acoperirea pierderii bancii, pentru acoperirea creditelor nerecuperate sau prin trecere pe venituri a rezervei generale pentru riscul de credit, in cazul in care depaseste procentul ce se poate deduce din profitul brut. Debitarea se face in corespondenta cu creditele conturilor 591 Profit sau pierdere, 781 Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credite sau cu un cont din clasa 1 sau 2, in cazul acoperirii pierderilor din credite. Exemple de contabilizare 1. Constituirea rezervei legale din profitul brut sau net: 592 Repartizarea profitului = 512 Rezerve legale

2. Constituirea rezervei generale pentru riscul de credit din profitul brut sau net: 592 Repartizarea profitului = 514 Rezerva generala pentru riscul de credit

3. Utilizarea rezervei legale pentru acoperire unei pierderi: 512 Rezerve legale = 591 Profit sau pierdere

4. Utilizarea rezervei generale de risc pentru acoperirea unor credite nercuperabile: 514 Rezerva generala pentru riscul de credit = 2821 Creante indoielnice

6.4. FONDURI, DATORII SUBORDONATE, SUBVENTII Fondul de dezvoltare este utilizat la executarea sau achizitia de mijloace fixe. El este alimentat din amortizarea inclusa pe cheltuieli, din sume obtinute la vanzarea sau dezmembrarea unor mijloace fixe si din sume repartizate din profitul net realizat in exercitiile financiare precedente si reportat in exercitiul financiar curent.

Datoriile subordonate reprezinta imprumuturi primite in urma unor emisiuni de titluri sau imprumuturi subordonate, cu o scadenta indepartata sau nedeterminata, a caror rambursare este conditionata de anumite clauze contractuale. Acestea defavorizeaza creditorul din punct de vedere al prioritatii la rambursare in caz de lichidare a bancii sau pot suspenda rambursarea in cazul in care banca se afla intr-un program de redresare. Datoriile subordonate sunt incluse in categoria capitalului suplimentar bancar, pana la nivelul de 50 % din capitalul propriu Subventiile pentru investitii reprezinta sume primite cu titlu nerambursabil de la bugetul statului sau al unor institutii publice pentru achizitionarea sau crearea de imobilizari. Tot subventii pentru investitii sunt si imobilizarile primite cu titlu gratuit. Contabilizarea operatiunilor Pentru a evidentia in contabilitate operatiunile cu fonduri, datorii subordonate si subventii exista urmatoarele conturi: Grupa 52 Fonduri 521 Fondul de dezvoltare 528 Alte fonduri 529 Repartizari la fondul de dezvoltare Grupa 53 Datorii subordonate 531 Datorii subordonate la termen 5311 Titluri subordonate la termen 5312 Imprumuturi participative 5319 Alte imprumuturi subordonate la termen 532 Datorii subordonate pe durata nedeterminata 5321 Titluri subordonate pe durata nedeterminata 5322 Imprumuturi subordonate pe durata nedeterminata 537 Datorii atasate Grupa 54 Subventii si fonduri publice alocate 541 Subventii pentru investitii 5411 Subventii pentru investitii inregistrate la venituri 542 Fonduri publice alocate Contul 521 Fondul de dezvoltare este un cont de pasiv ce se crediteaza la constituirea fondului, in corespondenta cu conturile 529, 592 sau 591, care arata provenienta surselor de alimentare ale fondului si se debiteaza la utilizarea lui. Conturile de datorii subordonate sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la obtinerea imprumutului si sunt debitate la rambursarea sau la capitalizarea lui, in corespondenta cu un cont de trezorerie, de debitori sau de capital. Dobanzile de platit sunt evidentiate in contul 537 Datorii atasate.

Subventiile pentru investitii primite sunt inregistrate in creditul contului de pasiv 541 Subventii pentru investitii. Debitul acestui cont inregistreaza preluarea pe venituri a acestor subventii. Exemple de contabilizare 1. Majorarea fondului de dezvoltare pe baza includerii profitului net reportat din exercitiile anterioare: 581 Rezultat reportat = 521 Fondul de dezvoltare

2. Primirea unui imprumut in baza unor tituri emise: 111 Cont curent la BNR = 531 Datorii subordonate la termen

6.5. PROVIZIOANE ASIMILATE CAPITALURILOR Sunt asimilate capitalurilor urmatoarele tipuri de provizioane: provizioane pentru riscuri si cheltuieli; provizioane reglementate. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt constituite, de regula, la sfarsitul exercitiului pentru elemente de patrimoniu a caror realizare sau plata este incerta sau pentru cheltuieli exigibile in perioadele urmatoare. In aceasta categorie se constituie urmatoarele categorii de comisioane: a) provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura acestea compenseaza eventualele pierderi in cazul in care debitorii garantati de banca nu isi onoreaza obligatiile de plata; b) provizioane pentru facilitati acordate personalului apar in special in cazul unor credite fara garantii, acordate personalului; c) provizioane pentru riscuri de tara sunt create pentru compensarea unor pierderi in cazul plasamentelor externe; d) alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli vizeaza, in special, provizioane pentru cheltuieli ce se vor efectua in exercitii viitoare. Provizioanele reglementate se pot constituii facutativ, in conformitate cu normele in vigoare, pentru a beneficia de unele facilitati fiscale, legate preponderent de infiintarea de subunitati in strainatate. Constituirea unui provizion reprezinta o cheltuiala pentru banca. Anularea sau diminuarea lui datorita manifestarii riscului, datorita eliminarii riscului sau datorita lipsei obiectului pentru care s-a provizionat, se face prin cresterea veniturilor bancii.

In practica, gestiunea provizioanelor vizeaza protectia impotriva riscurilor. Uneori se urmareste si majorarea provizioanelor in scopul reducerii impozitului pe profit. In realitate avem de-a face doar cu o amanare la plata a impozitului, pana la expirarea perioadei de provizionare. Contabilizarea operatiunilor Pentru contabilizarea operatiunilor cu provizioane asimilate capitalurilor se folosesc urmatoarele conturi: Grupa 55 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 551 Provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura 552 Provizioane pentru facilitati acordate personalului 553 Provizioane pentru riscuri de tara 559 Alte provizioane Grupa 56 Provizioane reglementate 561 Provizioane reglementate Toate aceste conturi de provizioane sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la constituirea sau majorarea provizionaului in corespondenta cu debitul unui cont de cheltuieli (665, 666) si sunt debitate la anularea sau diminuarea provizionaului, in corespondenta cu creditul unui cont de venituri (765, 766). Exemple de contabilizare 1. Constituirea de provizioane pentru riscul de tara: 6653 Cheltuieli cu provizioane pentru riscul de tara = 553 Provizioane pentru riscul de tara

2. Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscul de tara: 553 Provizioane pentru riscul de tara 3. Constituirea de provizioane reglementate: 666 Cheltuieli cu provizioane reglementate = 561 Provizioane reglementate = 7653 Venituri din provizioane pentru riscul de tara

4. Diminuarea sau anularea provizioanelor reglementate: 561 Provizioane reglementate = 766 Venituri din provizioane reglementate

6.6. REZULTATUL EXERCITIULUI La sfarsitul exercitiului, societatile bancare isi stabilesc rezultatul exercitiului sub forma de profit sau de pierdere. Acesta cuprinde: rezultatul curent; rezultatul exceptional, care este obtinut din operatiuni exceptionale, in afara activitatii curente bancare. Pentru obtinerea rezultatului exercitiului, acesta preia soldurile conturilor de venituri si cheltuieli. Cu aceasta ocazie aceste conturi se inchid. Diferenta rezultata reprezinta profitul brut (sold creditor) sau pierdere bruta (sold debitor). Din profitul brut se pot deduce anumite cheltuieli, inainte de stabilirea impozitului pe profit, dar numai cele permise de normele in vigoare si in limitele prevazute legal (pierdere din anii precedenti, rezerva legala, rezerva generala pentru riscul de credit) Eliminand impozitul pe profit se obtine profitul net al exercitiului. Acesta se va repartiza pe destinatii (rezerve, dividende, fond de participare a salariatilor la profit) sau poate fi reportat pentru exercitiul urmator. Contabilizarea operatiunilor Evidentierea contabila a rezultatelor se face apeland la urmatoarele conturi: Grupa 58 Rezultatul reportat 581 Rezultatul reportat Grupa 59 Rezultatul exercitiului 591 Profit sau pierdere 592 Repartizarea profitului Contul 581 Rezultatul reportat este un cont bifunctional. Se crediteaza cu profitul net realizat in exercitiile financiare precedente sau, in cazul preluarii unei pierderri, cu acoperirea acesteia din rezerve sau capital social. Se debiteaza cu pierderile realizate in exercitiile financiare precedente sau, in cazul preluarii unui profit, cu destinatiile care i se dau acestuia: capital social, rezerve dividende, fond de dezvoltare. Contul 591 Profit sau pierdere este, de asemenea, un cont bifunctional. El este creditat la preluarea veniturilor pentru stabilirea rezultatelor sau la acoperirea pierderilor

din exercitiul financiar curent, prin diminuarea capitalului social sau diminuarea rezervelor. Debitarea lui se face la preluarea cheltuielilor pentru stabilirea rezultatelor exercitiului, la preluarea profitului net nerepartizat in exercitii financiare precedente sau la repartizarea profitului din exercitiul curent. Contul 592 Repartizarea profitului este un cont de activ ce se debiteaza cu destinatiile profitului repartizat si se crediteaza la inchidere prin contul 591. Exemple de contabilizare 1. Descarcarea conturilor de cheltuieli la sfarsitul exercitiului: 591 Profit sau pierdere = % 601 Cheltuieli cu operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare / / / 677 Alte cheltuieli exceptionale

2. Descarcarea conturilor de venituri la sfarsitul exercitiului: % 701 Venituri din operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare / / / 777 Alte venituri 3. Constituirea rezervelor din profitul brut: 592 Repartizarea profitului = % 512 Rezerve legale 514 Rezerva generala pentu riscul de credit = 591 Profit sau pierdere

4. Inregistrarea si deducerea impozitului pe profit: 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 591 Profit sau pierdere = 3531 Impozit pe profit 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit

5. Constituirea rezervelor din profitul net: 592 Repartizarea profitului = % 512 Rezerve legale 513 Rezerve statutare 519 Alte rezerve

6. Repartizarea dividendelor catre actionari: 592 Repartizarea profitului = 354 Dividende de plata

7. Profit net ramas nerepartizat din exercitiul anterior: 581 Rezultat reportat = 591 Profit sau pierdere

8. Inchiderea contului de rezultate la inceputul exercitiului urmator: 591 Profit sau pierdere 6.7. EXEMPLE DE INTREBARI 1. 2. = 592 Repartizarea profitului

Care sunt sursele din care se poate realiza o majorare de capital social ? Prezentati din punct de vedere contabil primele legate de capital si dati exemple de inregistrari . Prezentati din punct de vedere contabil rezervele si dati exemple de inregistrari .

3. a. b. c. d. e. 4. a. b. c. d. e. 5. a. b. c. d. e.

Care este explicatia urmatoarei inregistrari contabile ? retragerea de capital social subscris in lei cresterea capitalului pe baza profitului net cresterea capitalului pe baza rezervelor subscrierea capitalului social in lei varsarea capitalului social subscris Diminuarea unui provizion pentru risc de tara se inregistreaza astfel: 553 = 7653 561 = 766 7653 = 553 553 = 766 766 = 561 La inregistrarea si deducerea impozitului pe profit se face urmatoarea inregistrare in cont: se debiteaza contul 3531 se debiteaza contul 591 se crediteaza contul 791 se debiteaza contul 791 se crediteaza contul 591

CAPITOLUL 7 CHELTUIELI SI VENITRURI BANCARE

7.1. CHELTUIELI BANCARE


Cheltuielile bancare cuprind sumele si valorile platite sau de platit pentru resurse imprumutate sau atrase, pentru materiale consumate, servicii si lucrari prestate de terti, pentru remunerarea personalului si executarea unor obligatii legale sau contractuale. Tot in categoria cheltuielilor bancare intra si cheltuielile cu amortizarile si provizioanele, pierderile si alte cheltuieli exceptionale Dupa natura lor, cheltuielile bancare pot fi impartite in urmatoarele categorii, care stau si la baza crearii grupelor de conturi de cheltuieli din clasa 6 Cheltuieli: cheltuieli de exploatare bancara; cheltuieli cu personalul; impozite si taxe; cheltuieli cu materiale, lucrari si servicii efectuate de terti; cheltuieli diverse de exploatare; cheltuieli cu amortizarile privind imobilizarile; cheltuieli cu provizioane si pierderi din creante nerecuperabile; cheltuieli exceptionale; cheltuieli cu impozitul pe profit. In continuare sunt prezentate cateva dintre cele maireprezentative cheltuieli ale societatilor bancare, punand accent pe specificul activitatii acestor societati.

7.1.1. CHELTUIELI DE EXPLOATARE BANCARA Cheltuielile de exploatare bancara sunt generate de activitatea de baza a societatii bancare si formeaza cea mai numeraoasa grupa de cheltuieli. In marea lor majoritate, acestea sunt cheltuieli ce privesc exercitiul financiar curent. Dobanzile platite de banca pentru remunerarea resurselor obtinute sub forma de imprumuturi sau depozite reprezinta cele mai importante cheltuieli de exploatare. Alte cheltuieli

sunt constituite din comisioane platite de banca si din pierderi inregistrate la variatiile de curs sau la cesiunea titlurilor si devizelor. O categorie distincta de cheltuieli de exploatare o formeaza cheltuielile legate de operatiunile de leasing si locatie simpla. Sunt cuprinse aici cheltuielile cu amortizarile bunurilor date in inchiriere, provizioanele create pentru acestea si eventualele pierderi inregistrate. Mai apar inregistrate la cheltuieli de exploatare si cheltuielile privind datoriile subordonate si fondurile publice alocate, cheltuielile privind operatiuni din afara bilantului si cheltuielile cu gestionarea mijloacelor de plata. Contabilizarea operatiunilor Cheltuielile de exploatare bancara sunt inregistrate contabil in grupa 60 Cheltuieli de exploatare bancara: Grupa 60 Cheltuieli de exploatare bancara 601 Cheltuieli cu operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare 6011 Dobanzi la BNR 6012 Dobanzi la conturile de corespondent 6013 Dobanzi la depozitele bancilor 60131 Dobanzi la depozitele la vedere 60132 - Dobanzi la depozitele la termen 60133 - Dobanzi la depozitele colaterale 6014 Dobanzi la imprumuturile de la banci 60141 Dobanzi la imprumuturile de pe o zi pe alta 60142 Dobanzi la imprumuturile la termen 60143 Dobanzi la imprumuturile financiare 6015 Dobanzi la valorile date in pensiune 60151 Dobanzi la valorile date in pensiune de pe o zi pe alta 60152 - Dobanzi la valorile date in pensiune la termen 6017 Alte cheltuieli cu dobanzile 60171 Dobanzi privind titlurile cu posibilitate de rascumparare 60172 Report / deport 60179 Cheltuieli diverse cu dobanzile 6019 Comisioane 602 Cheltuieli cu operatiunile cu clientela 6021 Dobanzi la conturile de factoring 6022 Dobanzi la imprumuturile primite de la clientela financiara 60221 Dobanzi la imprunuturile de pe o zi pe alta 60222 Dobanzi la imprumuturile la termen 6023 Dobanzi la valorile date in pensiune 60231 Dobanzi la valorile date in pensiune de pe o zi pe alta

60232 Dobanzi la valorile date in pensiune la termen 6024 Dobanzi la conturile curente 6025 Dobanzi la conturile de depozite 60251 Dobanzi la conturile de depozite la vedere 60252 Dobanzi la conturile de depozite la termen 60253 Dobanzi la conturile de depozite colaterale 6026 Dobanzi la certificatele de depozit, carnetele si libretele de economii 6027 Alte cheltuieli cu dobanzile 60271 Dobanzi privind titlurile cu posibilitate de rascumparare 60272 Report /deport 60279 Cheltuieli diverse cu dobanzile 6029 Comisioane 603 Cheltuieli pentru operatiunile cu titluri 6031 Dobanzi la titluri date in pensiune livrata 6032 Pierderi la titluri de tranzactie 6033 Cheltuieli cu titlurile de plasament 60331 Cheltuieli de achizitie 60336 Pierderi din cesiune 6034 Cheltuieli cu titluri de investitii 60341 Cheltuieli de achizitie 60342 Cheltuieli cu amortizarea primelor 6036 Cheltuieli privind datorii constituite prin titluri 60361 Dobanzi privind titlurile de piata interbancara 60362 Dobanzi privind titlurile de creante negociabile 60363 Dobanzi privind obligatiunile 60369 Alte cheltuieli privind datoriile constituite prin titluri 6037 Cheltuieli diverse privind operatiunile cu titluri 6039 Comisioane 604 Cheltuieli cu operatiunile de leasing, locatie simpla si asimilate 6041 Cheltuieli cu operatiunile de leasing si asimilate 60411 Cheltuieli cu amortizarea 60412 Pierderi din deprecierea imobilizarilor date in leasing si asimilate 60413 Pierderi din cesiunea imobilizarilor date in leasing si asimilate 60414 Cheltuieli cu provizioane pentru operatiuni de leasing si asimilate 60419 Alte cheltuieli cu operatiuni de leasing si asimilate 6042 Cheltuieli cu operatiunile de locatie simpla 60421 Cheltuieli cu amortizarea 60422 Pierderi din deprecierea imobilizarilor date in locatie simpla 60423 Pierderi din cesiunea imobilizarilor date in locatie simpla 60424 Cheltuieli cu provizioane pentru operatiuni de locatie simpla 60429 Alte cheltuieli cu operatiuni de locatie simpla

605 Cheltuieli privind datoriile subordonate si fondurile publice 6051 - Cheltuieli privind datoriile subordonate la termen 6052 - Cheltuieli privind datoriile subordonate pe durata nedeterminata 6053 - Cheltuieli privind fondurile publice alocate 606 Cheltuieli privind operatiunile de schimb 6061 Pierderi din operatiunile de schimb si arbitraj 6069 Comisioane 607 Cheltuieli privind operatiunile din afara bilantului 6071 Cheltuieli cu angajamentele de finantare 60711 Cheltuieli cu angajamentele de finantare primite de la alte banci 60712 Cheltuieli cu angajamentele de finantare primite de la clientela 6072 Cheltuieli cu angajamentele de garantie 60721 Cheltuieli cu angajamentele de garantie primite de la alte banci 60722 Cheltuieli cu angajamentele de garantie primite de la clientela 6077 Cheltuieli cu alte angajamente primite 608 Cheltuieli cu prestatiile de servicii financiare 6081 Cheltuieli cu mijloacele de plata 6082 Alte cheltuieli cu prestatiile de servicii financiare 609 Alte cheltuieli de exploatare bancara 6092 Cota-parte privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun 6093 Venituri retrocedate privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun 6099 Cheltuieli diverse de explatare bancara Conturile din grupa cheltuielilor de exploatare bancara sunt conturi de activ. Ele se debiteaza, in cele mai multe cazuri, la aparitia cheltuielii in contrapartida cu un cont de creante atasate, daca este vorba de inregistrarea unei dobanzi de platit, cu un cont de trezorerie , in cazul in care banca plateste comisioane, cu un cont de titluri, la deprecierea acestora sau cu contul 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb, la aparitia unor pierderi din operatiuni cu devize. In cazul unor dobanzi platite in avans, contul creditat va fi 375 Cheltuieli inregistrate in avans. Creditarea conturilor de cheltuieli de exploatare se face la descarcarea acestora, la sfarsitul exercitiului, prin debitul contului 591 Profit si pierdere sau al contului 341 Decontari intrabancare, daca este cazul unei subunitati ce nu este organizata ca centru de profit. Exemple de contabilizare 1. Dobanzi pentru imprumuturile de refinantare primite de la BNR: 6011 Dobanzi la Banca Nationala a Romaniei = 1172 Datorii atasate

2. Dobanzi la un depozit la termen deschis de o alta banca: 60132 = 1327 Dobanzi la depozitele la termen Datorii atasate 3. Dobanzi la un imprumut de pe o zi pe alta, primit de la o alta banca: 60141 = 1427 Dobanzi la imprumuturile de pe Datorii atasate o zi pe alta 4. Comisioane platite pentru operatiuni interbancare: 6019 Comisioane = 111 Cont curent

5. Dobanzi creditoare la contul curent al unei persoane fizice: 6024 Dobanzi la conturile curente = 25172 Datorii atasate

6. Dobanzi la un depozit la termen, deschis de un agent economic: 60252 Dobanzi la depozitele la termen = 2537 Datorii atasate

7. Dobanzi platite in avans la certificate de depozit: 6026 Dobanzi la certificatele de depozit, carnetele si libretele de economii = 375 Cheltuieli inregistrate in avans

8. Reevaluarea unui titlu de tranzactie, in urma scaderii cursului: 6032 Pierderi din titluri de tranzactie = 3021 Titluri de tranzactie

9. Reevaluarea titlurilor de tranzactie date cu imprumut, in urma scaderii cursului: 6032 Pierderi din titluri de tranzactie = 3025 Titluri date cu imprumut

10. Cheltuieli la achizitia unei obligatiuni prin societati de bursa: 60331 Cheltuieli de achizitie = 333 Conturile societatilor de bursa

11. Pierderi inregistrate la vanzarea unei actiuni in conditiile in care pretul de cesiune este mai mic decat valoarea din contabilitate: 60336 Pierderi din cesiune = 30313 Actiuni si alte titluri cu venit variabil

12. Amortizarea primei la un titlu de investitii: 60342 Cheltuieli cu amortizarea primelor = 3041 Titluri de investitii

13. Dobanzii de platit la o emisiune de obligatiuni: 60363 Dobanzi privind obligatiunile = 3257 Datorii atasate

14. Inregistrarea diferentei de curs nefavorabile la operatiuni in devize: 6061 Pierderi din operatiuni de schimb sau arbitraj = 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb

15. Esalonarea pe cheltuieli a deportului de platit la o operatiune in devize: 60172 Report /deport = 377 Cheltuieli de platit

7.1.2. CHELTUIELI DIVERSE DE EXPLOATARE Cheltuielile diverse de exploatare cuprind veniturile retrocedate si cheltuielile refacturate legate de operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun sau pierderile din cesiunea imobilizarilor. Contabilizarea operatiunilor Pentru contabilizarea acestor operatiuni se utilizeaza grupa de conturi 64 Cheltuieli diverse de exploatare: Grupa 64 Cheltuieli diverse de exploatare 641 Venituri retrocedate privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun 642 Cota-parte privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun 643 Cota-parte din cheltuielile sediului social 646 Pierderi din cesiunea imobilizarilor 6461 Pierderi din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale 6462 Pierderi din cesiunea imobilizarilor financiare 649 Alte cheltuieli diverse de exploatare Conturile de cheltuieli diverse de exploatare sunt conturi de activ. Acestea se debiteaza in general prin creditul contului 377 Cheltuieli de platit sau al unui cont de imobilizari (grupa 44), in cazul pierderilor din cesiune. Exemple de contabilizare 1. Venituri datorate coparticipantilor din contractele derulate in comun, reprezentand venituri retrocedate de banci: 641 Venituri retrocedate privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun = 377 Cheltuieli de platit

2. Cheltuieli ce revin banci din din operatiuni de exploatare nebancara efectuate in comun: 642 Cota-parte privind operatiunile de exploatare nebancare efectuate in comun = 377 Cheltuieli de platit

3. Pierderi inregistrate la vanzarea unei cladiri: 6461 Pierderi din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale = 44221 Cladiri

7.1.3. CHELTUIELI NERECUPERABILE

CU

PROVIZIOANE

SI

PIERDERI

DIN

CREANTE

Cheltuielile cu provizioanele se fac in scopul crearii anumitor rezerve, utilizabile in viitor pentru finantarea pierderii sau deprecierii unui element de activ (creanta, titlu, imobilizari) sau pentru acoperirea unei cheltuieli cu probabilitate mare de aparitie dupa inchiderea exercitiului. Provizioanele constituite de banca se pot incadra in trei categorii: provizioane pentru deprecierea sau pierderea unor creante sau imobilizari; provizioane pentru riscuri si cheltuieli; provizioane reglementate. Contabilizarea operatiunilor Evidentierea contabila a cheltuielilor cu provizioane si a pierderilor din creante nerecuperabile se face cu ajutorul conturilor din grupa 66: Grupa 66 Cheltuieli cu provizioane si pierderi din creante nerecuperabile 661 Cheltuieli cu provizioane pentru creante din operatiuni interbancare 6611 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit 6612 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda 662 Cheltuieli cu provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela 6621 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit 6622 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda 663 Cheltuieli cu provizioane privind operatiunile cu titluri si operatiunile diverse 6631 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor 66311 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament 66312 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de investitii 6632 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea stocurior 6637 Cheltuieli cu provizioane pentru creante restante si indoielnice

664 Cheltuieli cu provizioane pentru valori imobilizate 6641 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilor comerciale legate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu 6642 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor 66421 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs 66422 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor activitatii de exploatare 66423 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in afara activitatii de explatare 6647 Cheltuieli cu provizioane pentru creante restante si indoielnice 665 Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri si cheltuieli 6651 Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura 6652 Cheltuieli cu provizioane pentru facilitatile acordate personalului 6653 Cheltuieli cu provizioane pentru risc de tara 6657 Cheltuieli cu provizioane pentru alte riscuri si cheltuieli 666 Cheltuieli cu provizioane reglementate 667 Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane 668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane Conturile din grupa 66 sunt conturi de activ. Conturile de cheltuieli cu provizioanele se debiteaza in corespondenta cu creditul unui cont de provizioane, specific activului pentru care se provizioneaza. In cazul utilizarii devizelor, se crediteaza contul 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb. Conturile 667 Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane si 668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane se debiteaza prin creditul conturilor de creante indoielnice, dobanzi indoielnice si creantele atasate acestora. Creditarea conturilor din grupa 66 se face in corepondenta cu conturile 591 Profit si pierdere sau 341 Decontari intrabancare. Exemple de contabilizare 1. Constituirea de provizioane pentru operatiuni interbancare: 6611 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit 6612 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda = 1911 Provizioane specifice de risc de credit 1912 Provizioane specifice de risc de dobanda

2. Constituirea de provizioane pentru operatiuni cu clientela: 6621 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit 6622 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda = 2911 Provizioane specifice de risc de credit 2912 Provizioane specifice de risc de dobanda

3. Constituirea de provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament si titlurilor de investitii: 6631 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor = 391 Constituiri de provizioane pentru deprecierea titlurilor

4. Constituirea de provizioane pentru creante restante si indoielnice: 6637 Cheltuieli cu provizioane pentru creante restante si indoielnice = 399 Provizioane pentru creante restante si indoielnice

5. Constituirea de provizioane pentru creante restante si indoielnice in devize: 6637 Cheltuieli cu provizioane pentru creante restante si indoielnice = 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb

7.1.4. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT Reprezinta o cheltuiala facuta cu impozitul pe profit datorat de banca. Din punct de vedere contabil exista contul de cheltuieli 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit, ce se debiteaza in corespondenta cu contul 3531 Impozit pe profit: 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 3531 Impozitul pe profit

La sfarsitul exercitiului, contul de cheltuieli 691 se descarca in contul de 591 pentru stabilirea rezultatului sau prin contul 341 in cazul in care rezultatul se stabileste la un nivel superior, la sucursala sau centrala: 591 Profit si pierdere sau 341 Decontari intrabancare = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit

7.2. VENITURILE BANCARE


Veniturile bancare reprezinta, in principal, contravaloarea serviciilor realizate de banca in baza functiilor de intermediere si de gestiune a mijloacelor de plata. Astfel, banca incaseaza dobanzi la creditele acordate sau la depozitele create la alte unitati bancare, incaseaza comisioane, chirii la operatiuni de leasing si alte venituri exceptionale, ce nu caracterizeaza activitatea curenta bancara. Putem clasifica toate aceste venituri in urmatoarele grupe, ce corespund si grupelor de conturi din planul contabil pentru societatile bancare: venituri din activitatea de exploatare bancara; venituri diverse de exploatare; venituri din provizioane si recuperari de creante amortizate; venituri exceptionale; venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit. Contabilitatea veniturilor se tine folosind conturi din clasa 7. Comun acestor conturi este faptul ca sunt conturi de pasiv, ce incep a functiona prin a se credita in timpul exercitiu;ui financiar si se debiteaza la sfarsitul anului prin descarcare in contul 591 Profit sau pierdere sau in contul 341 Decontari intrabancare, daca rezultatul nu se stabileste la nivelul subunitatii bancare.

7.2.1. VENITURI DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE BANCARA Veniturile din activitatea de exploatare bancara reprezinta cea mai diversa si mai importanta categorie de venituri. Acestea sunt detaliate in mod asemanator cheltuielilor cu activitatea de exploatare, find compuse din dobanzi incasate la operatiuni de creditare si la depozite create la banci, din comisioane incasate, din dobanzi, dividende si diferente favorabile inregistrate la operatiunile cu titluri si devize, ca si din venituri create la operatiunile de finantare prin leasing. Cesiunile de imobilizari pot crea, de asemenea venituri de exploatere bancara. Contabilizarea operatiunilor Veniturile din activitatea de exploatare bancara sunt inscrise in contabilitate folosin conturile grupei 70: Grupa 70 Venituri din activitatea de exploatare bancara 701 Venituri cu operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare 7011 Dobanzi de la BNR 7012 Dobanzi de la conturile de corespondent 7013 Dobanzi de la depozitele bancilor 7014 Dobanzi de la creditele acordate bancilor banci 7015 Dobanzi de la valorile primite in pensiune 7017 Alte venituri din dobanzi 7018 Dobanzi din creante restante si indoielnice 7019 Comisioane 702 Venituri din operatiuni cu clientela 7021 Dobanzi de la creante comerciale si credite acordate clientelei 7022 Dobanzi de la credite acordate clientelei financiare 7023 Dobanzi de la valorile primite in pensiune 7024 Dobanzi de la conturile curente debitoare 7027 Alte venituri din dobanzi 7028 Dobanzi din creante restante si indoielnice 7029 Comisioane 703 Venituri pentru operatiunile cu titluri 7031 Dobanzi de la titluri primite in pensiune livrata 7032 Venituri de la titluri de tranzactie 7033 Venituri din titlurile de plasament 7034 Venituri din titluri de investitii 7036 Venituri din datorii constituite prin titluri 7037 Venituri diverse din operatiunile cu titluri 7038 Dobanzi din creante restante si indoielnice 7039 Comisioane

704 Venituri din operatiunile de leasing, locatie simpla si asimilate 7041 Venituri din operatiunile de leasing si asimilate 7042 Venituri din operatiunile de locatie simpla 7048 Venituri din creante restante si indoielnice 705 Venituri din credite subordonate, parti in cadrul societatilor comerciale legate, titluri de participare, titluri ale activitatii de portofoliu 7051 Dobanzi de la creditele subordonate la termen 7052 Dobanzi de la creditele subordonate pe durata nedeterminata 7053 Dividende si venituri asimilate 7058 Dobanzi din creante restante si indoielnice 706 Venituri privind operatiunile de schimb 7061 Venituri din operatiunile de schimb si arbitraj 7069 - Comisioane 707 Venituri din operatiunile din afara bilantului 7071 Venituri din angajamentele de finantare 7072 Venituri din angajamentele de garantie 7077 Venituri din alte angajamente date 708 Venituri din prestatiile de servicii financiare 7083 Comisioane din activitati de asistenta si consultanta 7085 Venituri privind mijloacele de plata 7087 Alte venituri din prestatiile de servicii financiare 709 Alte venituri de exploatare bancara 7092 Cota-parte privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun 7093 Venituri refacturate privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun 7094 Transferuri de cheltuieli de exploatare bancara 7099 Venituri diverse de explatare bancara Toate conturile de venituri din grupa 70 sunt conturi de pasiv si incep a functiona prin creditare. Creditarea se face, de regula, in corespondenta cu debitarea unor conturi de creante atasate, pentru veniturile din dobanzi, de titluri, pentru veniturile create de acestea sau prin debitarea contului 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb, in cazul unor venituri la operatiunile in devize. Exemple de contabilizare: 16. Dobanzi din operatiuni cu BNR: 1172 Creante atasate 7011 Dobanzi de la BNR

17. Dobanzi de la credite acordate bancilor corespondente: 1272 Creante atasate 7012 Dobanzi de la conturile de corespondent

18. Dobanzi de la un credit la termen acordat unei alte banci: 1417 Creante atasate 70142 Dobanzi de la creditele la termen

19. Dobanzi de la un credit la termen in devize acordat unei alte banci: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 20. Dobanzi la operatiuni de primire in pensiune: 1517 Creante atasate 7015 Dobanzi de la valorile primite in pensiune 70142 Dobanzi de la creditele la termen

21. Dobanzi de la operatiuni de scontare: 376 Venituri inregistrate in avans = 70211 Dobanzi din operatiuni de scont si asimilate

22. Dobanzi de la operatiuni de factoring: 376 Venituri inregistrate in avans = 70212 Dobanzi din operatiuni de factoring

23. Dobanzi debitoare la contul curent al unei persoane fizice: 25171 7024 Creante atasate Dobanzi de la conturile curente debitoare

24. Comisioane incasate pentru operatiuni cu clientela: 2511 Conturi curente 7029 Comisioane

25. Reevaluarea titlului de tranzactie in urma cresterii cursului: 3021 Titluri de tranzactie = 7032 Venituri din titluri de tranzactie

26. Diferenta favorabila inregistrata la vanzarea titlurilor de tranzactie prin societati de bursa, in conditiile in care pretul de vanzare este superior valorii din contabilitate: 333 Conturile societatilor de bursa = 7032 Venituri din titluri de tranzactie

27. Incasarea dividendului in cont propriu la un titlu de plasament (actiune): 111 Cont curent la BNR = 70333 Dividende si venituri asimilate

28. Inregistrarea periodica a dobanzii scurse la o obligatiune: 3037 Creante atasate = 70331 Dobanzi

29. Esalonarea diferentei favorabile in cazul decotarii unui titlu de investitii: 3041 Titluri de investitii = 70342 Venituri din titluri de investitii

30. Inregistrarea diferentei de curs favorabile la operatiuni in devize: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = 7071 Venituri din operatiuni de schimb sau arbitraj

31. Preluarea pe venituri sau cheltuieli a diferentelor favorabile la operatiuni in devize: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = 7061 Venituri din operatiuni de schimb si arbitraj

32. Esalonarea pe venituri a deportului de primit la operatiuni in devize: 378 Venituri de primit = 70172 Report /deport

7.2.2. VENITURI DIVERSE DIN EXPLOATARE Veniturile diverse din exploatare reprezinta transferuri de cheltuieli catre alte banci sau subunitati bancare, venituri din operatiuni efectuate in comun sau venituri din activitatea subunitatilor bancare din strainatate. Tot aici mai sunt cuprinse si venituri realizate la cesiunea imobilizarilor sau cote-parti din subventiile de investitii. Contabilizarea operatiunilor Contabilizarea acestor operatiuni se face cu ajutorul conturilor din grupa 74 Venituri diverse din exploatare: Grupa 74 Venituri diverse din exploatare 741 Cheltuieli refacturate 7411 Cheltuieli refacturate societatilor grupului 7412 Cheltuieli refacturate altor societati 742 Cota-parte privind operatiunile de exploatare nebancare efectuate in comun 743 Cota-parte din cheltuielile sediului social 746 Venituri din cesiunea imobilizarilor 7461 Venituri din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale 7462 Venituri din cesiunea imobilizarilor financiare 747 Venituri accesorii 7471 Venituri privind imobilele legate de exploatare 7472 Venituri din activitati nebancare 7479 Alte venituri accesorii 749 Alte venituri diverse din exploatare 7491 Transferuri de cheltuieli de exploatare nebancara 7492 Cota-parte din subventiile de investitii trecuta la venituri

7493 Venituri din subventii de exploatare 7494 Venituri din productia de imobilizari 7495 Venituri privind bunurile mobile si imobile din executarea creantelor 7499 Alte venituri Conturile pentru venituri diverse din exploatare sunt conturi de activ. Se pot credita in corespondenta cu conturi din clasa 3, in cazul unor venituri de primit sau al debitorilor, cu contul 5412, pentru subventii de primit sau cu contul 3722, pentru venituri in devize. Exemple de contabilizare 1. Venituri in devize aferente activitatii subunitatilor din strainatate: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 2. Venituri din cesiunea imobilizarilor: 3556 Alti debitori diversi = 7461 Venituri din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale = 743 Cota-parte din cheltuielile sediului social

3. Venituri din valorificarea unor bunuri la executarea garantiilor: 3556 Alti debitori diversi = 7495 Venituri privind bunurile mobile si imobile din executarea creantelor

7.2.3. VENITURI DIN PROVIZIOANE SI DIN CREANTE NERECUPERABILE Veniturile din provizioane apar atunci cand se anuleaza total sau partial un provizion datorita faptului ca activul pentru care s-a provizionat este vandut sau iese din evidenta bancii. La fel se procedeaza si in cazul diminuarii sau disparitiei riscurilor pentru care s-a provizionat.

Contabilizarea operatiunilor Evidenta acestor operatiuni se tine cu ajutorul urmatoarelor conturi de venituri: Grupa 76 Venituri din provizioane si venituri din creante nerecuperabile 761 Venituri din provizioane pentru creante din operatiuni interbancare 7611 Venituri din provizioane specifice de risc de credit 7612 Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda 762 Venituri din provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela 7621 Venituri din provizioane specifice de risc de credit 7622 Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda 763 Venituri din provizioane privind operatiunile cu titluri si operatiunile diverse 7631 Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor 7632 Venituri din provizioane pentru deprecierea stocurior 7637 Venituri din provizioane pentru creante restante si indoielnice 764 Venituri din provizioane pentru valori imobilizate 7641 Venituri din provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilor comerciale legate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu 7642 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor 7647 Venituri din provizioane pentru creante restante si indoielnice 765 Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli 7651 Venituri din provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura 7652 Venituri din provizioane pentru facilitatile acordate personalului 7653 Venituri din provizioane pentru risc de tara 7657 Venituri din provizioane pentru alte riscuri si cheltuieli 766 Venituri din provizioane reglementate 767 Venituri din recuperari de creante amortizate Aceste conturi de activ sunt creditate in corespondenta cu debitul conturilor de provizioane specifice diferitelor active sau riscuri. Exemple de contabilizare 1. Diminuari sau anulari de provizioane constituite pentru operatiunile interbancare: 1911 Provizioane specifice de risc de credit = 761 Venituri din provizioane pentru creante din operatiuni interbancare

2. Diminuari sau anulari de provizioane constituite pentru operatiuni cu clientela: 2912 Provizioane specifice pentru risc de dobanda = 7622 Venituri din provizioane specifice de risc de credit

3. Diminuari sau anulari de provizioane constituite pentru deprecierea titlurilor de plasament: 3911 Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament = 76311 Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament

4. Diminuari sau anulari de provizioane in devize, constituite pentru riscul de tara: 553 Provizioane pentru riscuri de tara = 7653 Venituri din provizioane pentru riscuri de tara

7.2.4. VENITURI EXCEPTIONALE Veniturile exceptionale sunt venituri care nu sunt legate de activitatea curenta a bancii. Ele se impart in doua grupe: venituri exceptionale din operatiuni de gestiune si venituri exceptionale din provizioane. Contabilizarea operatiunilor Evidenta veniturilor exceptionale se tine cu ajutorul conturilor din grupa 77: Grupa 77 Venituri exceptionale 771 Venituri exceptionale din operatiuniler de gestiune 7711 Venituri din despagubiri si penalitati 7712 Alte venituri exceptionale din operatiuni de gestiune 773 Venituri exceptionale din provizioane 7731 Venituri exceptionale din provizioane pentru riscuri si cheltuieli 7732 Venituri exceptionale din provizioane pentru deprecieri 7733 Venituri exceptionale din provizioane reglementate 777 Alte venituri exceptionale

Conturile din grupa 77 sunt conturi de activ. Ele se pot credita in contrapartida cu un cont de trezorerie, la incasarea despagubirilor si penalitatilor sau cu contul 559 Alte provizioane, in cazul veniturilor exceptionale din provizioane. Exemple de contabilizare 1. Penalitati incasate de la clienti: 2511 Conturi curente = 7711 Venituri din despagubiri si penalitati

2. Despagubiri incasate in numerar: 101 Casa = 7711 Venituri din despagubiri si penalitati

3. Venituri exceptionale din anulari sau diminuari de provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 559 Alte provizioane = 7731 Venituri exceptionale din provizioane pentru riscuri si cheltuieli

7.2.5. VENITURI DIN RELUAREA REZERVEI GENERALE PENTRU RISCUL DE CREDIT Bancile isi creaza o rezerva determinata procentual la volumul creditelor acordate. Nivelul acestei rezervei se actualizeaza in functie de variatia volumului creditelor. In cazul in care ea trebuie diminuata, apare un venit pentru banca evidentiat in contul 781 Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit. Operatiunea se face in corespondenta cu debitul contului 514 - Rezerva generala pentru riscul de credit, conform reglementarilor legale: 514 Rezerva generala pentru riscul de credit, conform reglementarilor legale = 781 Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit

7.3. EXEMPLE DE INTREBARI 1. 2. 3. a. b. c. d. e. 4. a. b. c. d. e. 5. a. b. c. d. e. Prezentati grupa de cheltuieli cu provizioanele si pierderi din creante nerecuperate. Cum se inregistreaza diferentele favorabile si nefavorabile la operatiunile cu devize ? Dobanda de platit la un depozit la termen deschis la banca de o alta banca se inregistreaza astfel: 1327 = 60132 1327 = 111 111 = 1327 60132 = 1327 1327 = 70132 Care este semnificatia contabila a urmatoarei operatiuni: 2912 = 7622 ? majorarea unui provizion constituit pentru operatiuni cu clientela diminuarea unui provizion constituit pentru operatiuni interbancare anularea unui provizion constituit pentru operatiuni cu clientela constituirea unui provizion pentru deprecieri trecerea pe venituri a pierderilor din operatiuni cu clientela La amortizarea primei la un titlu de investitii se face urmatoarea inregistrare: se debiteaza contul 60342 se debiteaza contul 3041 se crediteaza contul 70342 se debiteaza contul 111 se crediteaza contul 60342

CAPITOLUL 8 OPERATIUNI IN DEVIZE

Operatiuni in devize sunt operatiuni efectuate in alte monede decat moneda numita locala sau nationala (leul in cazul Romaniei), folosita de obicei pentru tinerea contabilitatii. Operatiunile in devize se pot clasifica dupa mai multe criterii: 1. dupa natura operatiunii: operatiuni de schimb la vedere; operatiuni de schimb la termen; operatiuni cu titluri in devize; operatiuni privind conturile curente, de corespondent, de depozit; credite si depozite in devize. 2. dupa natura participantilor: operatiuni in devize cu clientela bancara si financiara; operatiuni in devize cu clientela nebancara; operatiuni cu titluri in devize; operatiuni de SWAP. 3. dupa riscul asumat: operatiuni cu risc de schimb sunt operatiuni ce implica intrari sau iesiri de devize din patrimoniu; operatiuni fara risc de schimb sunt operatiuni ce nu implica intrari sau iesiri de devize din patrimoniu. Manifestarea riscul valutar duce la afectarea patrimoniului si rezultatelor firmei, in conditiile variatiei cursului valutar. Masurarea riscului valutar se realizeaza prin intermediul pozitiei de schimb. Pozitia de schimb reprezinta soldul net al patrimoniului intr-o anumita deviza. Pozitia de schimb poate fi scurta sau lunga. Este scurta atunci cand pasivele intr-o moneda straina sunt mai mari decat activele in aceiasi moneda. Daca activele in moneda straina sunt superioare pasivelor, pozitia de schimb este lunga. De asemenea, pozitia de schimb poate fi structurala sau operationala. Pozitia de schimb structurala evidentiaza activele imobilizate, exprimate in devize, ca de exemplu: activele fixe ce doteaza subunitatile din strainatate, titluri de participare, titluri de investitii. Pozitia de schimb operationala reprezinta diferenta dintre pozitia de schimb totala si pozitia de schimb structurala.

Pozitia de schimb este surprinsa in contabilitate print-un cont, ce poarta aceiasi denumire. Contul Pozitia de schimb functioneaza in paralel cu un al doilea cont, Contravaloarea pozitiei de schimb, Aceste doua conturi realizeaza o corespondenta intre contabilitatea in devize si contabilitatea in lei.

8.1. OPERATIUNI DE SCHIMB LA VEDERE Operatiunile de schimb la vedere, cunoscute si sub numele de operatiuni spot, sunt operatiuni de cumparare sau vanzare de devize, incheiate la cursul la vedere (curs spot), la care tranzactia si decontarea au loc in acelasi timp sau , de regula, sunt despartite de un interval de timp de maximum 48 ore (doua zile lucratoare). In cazul decontarii dupa doua zile, cursul folosit este acelasi curs din ziua incheierii tranzactiai. Astfel, in cadrul unei operatiuni de schimb se convine ca partenerii sa schimbe o cantitate dintr-o anumita moneda pe o cantitate dintr-o alta moneda. De obicei, pentru schimbul fizic de moneda se utilizeaza conturile de corespondent (121, 122) si contul curent la BNR, numai in cazul monedei nationale. Contabilizarea operatiunilor Evidenta contabila a operatiunilor de schimb la vedere se tine cu ajutorul contului 931 Operatiuni de schimb la vedere, cont extrabilantier, pentru angajamentele de schimb, iar bilantier utilizand contul 372 Conturi de ajustare: 372 Conturi de ajustare 3721 Pozitie de schimb 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 3723 Conturi de ajustare devize 3729 Conturi de ajustare privind alte elemente din afara bilantului 931 Operatiuni de schimb la vedere 9311 Lei cumparati si inca neprimiti 9312 Devize cumparate si inca neprimite 9313 Lei vanduti si inca nelivrati 9314 Devize vandute si inca nelivrate 936 Conturi de ajustare devize in afara bilantului 9361 Pozitia de schimb 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 9363 Conturi de ajustare devize Conturile de ajustare (372) sunt conturi bifunctionale. Contul 3721 Pozitia de schimb inregistreaza sumele in devize achizitionate sau vandute. El se crediteaza la intrarea devizelor in patrimoniu si se crediteaza la iesirea acestora, in corespondenta cu un cont de trezorerie. Contul 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb functioneaza in

paralel cu contul 3721, reflectand in lei sumele in devize intrate sau iesite in patrimoniu. Din punct de vedere tehnic, el se situeaza pe o pozitie opusa contului 3721, debitandu-se la cumparea devizelor si creditandu-se la vanzarea acestora, in contrapartida cu un cont de trezorerie. Valoarea in lei a devizelor schimbate, evidentiata in contul 3722, se actualizeaza la cursul zilei cu ajutorul contului 3723 Conturi de ajustare devize. Daca la sfarsitul operatiunii se degaja un rezultat favorabil sau nefavorabil, datorat modificarilor de curs, va fi preluat pe conturi de venituri sau cheltuieli: 6061 Pierderi din operatiuni de schimb si arbitraj, respectiv 7061 Venituri din operatiuni de schimb si arbitraj. Pentru inregistrarea angajamentelor se foloseste contul 936 Conturi de ajustare devize in afara bilantului. Acest cont functioneaza in mod asemanator contului 372, insa in contrapartida cu unul dintre conturile de la 931 Operatiuni de schimb la vedere, in functie de natura operatiunii. Exemple de contabilizare: Inregistrari privind cumpararea de devize. 1. Inregistrarea tranzactiei in devize, prin conturi extrabilantiere: 2. 9312 = 9361 Devize cumparate si inca Pozitia de schimb neprimite 3. Inregistrarea contravalorii devizelor in lei: 4. 9362 = Contravaloarea pozitiei de schimb

9313 Lei vanduti si inca nelivrati

5. Inregistrarea extrabilantiera a cresterii cursului devizelor achizitionate: 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb = 9363 Conturi de ajustare devize

6. Inregistrarea bilantiera a cresterii cursului devizelor achizitionate: 3723 Conturi de ajustare devize = 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb

7. Inregistrarea extrabilantiera a scaderii cursului devizelor achizitionate: 9363 = 9362 Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei de schimb

8. Inregistrarea bilantiera a scaderii cursului devizelor achizitionate: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 9. Livrarea devizelor: 121 Cont de corespondent la banci = 3721 Pozitia de schimb = 3723 Conturi de ajustare devize

10. Evidentierea contravalorii in lei a devizelor livrate: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = 111 Cont curent la BNR

11. Stingerea angajamentelor de livrare a devizelor: 9361 Pozitia de schimb = 9312 Devize cumparate si inca neprimite

12. Evidentierea contravalorii in lei a angajamentelor stinse: 9313 Lei vanduti si inca nelivrati = 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb

13. Inchiderea la livrare a conturilor de ajustare devize: 3722 = 3723 Contravaloarea pozitiei de Conturi de ajustare devize schimb sau 3723 = 3722 Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei de schimb 14. Preluarea pe venituri sau cheltuieli a diferentelor favorabile (cursul creste) sau nefavorabile (cursul scade): 3722 = 7061 Contravaloarea pozitiei de Venituri din operatiuni de schimb schimb si arbitraj

sau 6061 Pierderi din operatiuni de schimb sau arbitraj = 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb

Inregistrari privind vanzarea de devize: 1. Inregistrarea tranzactiei in devize, prin conturi extrabilantiere: 9361 Pozitia de schimb = 9314 Devize vandute si inca nelivrate

2. Inregistrarea contravalorii devizelor in lei: 9311 Lei cumparati si inca neprimiti = 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb

3. Inregistrarea extrabilantiera a cresterii cursului devizelor achizitionate: 9363 Conturi de ajustare devize = 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb

4. Inregistrarea bilantiera a cresterii cursului devizelor achizitionate: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = 3723 Conturi de ajustare devize

5. Inregistrarea extrabilantiera a scaderii cursului devizelor achizitionate: 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 9363 Conturi de ajustare devize

6. Inregistrarea bilantiera a scaderii cursului devizelor achizitionate: 3723 Conturi de ajustare devize 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb

7. Livrarea devizelor: 3721 Pozitia de schimb 121 Conturi de corespondenta la banci

8. Evidentierea contravalorii in lei a devizelor livrate: 111 Cont curent la BNR 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb

9. Stingerea angajamentelor de livrare a devizelor: 9314 Devize vandute si inca nelivrate 9361 Pozitia de schimb

10. Evidentierea contravalorii in lei a angajamentelor stinse: 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 9311 Lei cumparati si inca neprimiti

11. Inchiderea la livrare a conturilor de ajustare devize: 3723 Conturi de ajustare devize sau 3722 Contravaloarea pozitiei de scimb 3723 Conturi de ajustare devize 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb

8.2. OPERATIUNI DE SCHIMB LA TERMEN Operatiunile de schimb la termen sunt operatiuni de vanzare sau cumparare de devize, la care intervalul de timp ce desparte tranzactia de livrarea sumelor este mai mare de doua zile lucratoare. Decontarea operatiuni se face la un curs stabilit prin contract la incheierea tranzactiei si operabil in viitor, la livrarea sumelor. Acesta este cursul la termen sau cursul forward. Cursul la termen este un curs la vedere majorat cu reportul sau micsorat cu deportul existent pentru valuta tranzactionata

Operatiunile de schimb la termen se clasifica in doua grupe: operatiuni de schimb speculative sau la termen sec; operatiuni de schimb de acoperire. Operatiuni de schimb la termen speculative reprezinta vanzari sau cumparari de devize, urmate de rascumparari sau revanzari in scopul obtinerii unui profit, prin valorificarea unor oportunitati conjucturale existente pe piata. Operatiuni de acoperire sunt operatiuni de schimb la termen prin care se urmareste reducerea sau eliminarea riscului valutar in conditiile variatiei cursului valutar. Contabilizarea operatiunilor Pentru evidentierea in contabilitate a operatiunilor de schimb la termen se apeleaza la urmatoarele conturi: 372 Conturi de ajustare 3721 Pozitie de schimb 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 3723 Conturi de ajustare devize 3729 Conturi de ajustare privind alte elemente din afara bilantului 933 Operatiuni de schimb la termen 9331 Lei de primit contra devize de livrat 9332 Devize de livrat contra lei de primit 9333 Devize de primit contra lei de livrat 9334 Lei de livrat contra devize de primit 9335 Devize de primit contra devize de livrat 9336 Devize de livrat contra devize de primit 934 Report / deport calculat anticipat 9341 Report / deport de primit 9342 Report / deport de platit 936 Conturi de ajustare devize in afara bilantului 9361 Pozitia de schimb 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 9363 Conturi de ajustare devize Inregistrarea livrarilor de devize se face in mod asemanator operatiunilor de schimb la vedere, utilizand contul 372 Conturi de ajustare. Pentru evidentierea angajamentelor de schimb exista contul 936 Conturi de ajustare devize in afara bilantului, prezentat in cadrul operatiunilor de schimb la vedere. Acest cont isi gaseste contrapartida insa in contul 933 Operatiuni de schimb la termen, folosit in functie de natura operatiunii.

Operatiunile de schimb la termen de acoperire au specific utilizarea contului 934 Report /deport calculat anticipat. Contul 9341 Report /deport de primit este un cont de pasiv. Se crediteaza cu deportul de primit la cumpararea devizelor sau reportul de primit la vanzarea devizelor in corespondenta cu contul 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb sau unul dintre conturile de operatiuni de schimb la termen (933) si se debiteaza la esalonarea reportului sau deportului de primit in corespondenta cu contul 378 Venituri de primit. Contul 9342 Report /deport de platit este un cont de activ. Se debiteaza cu deportul de platit la vanzarea devizelor sau reportul de platit la cumpararea devizelor, incorespondenta cu contul 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb sau unul dintre conturile de operatiuni de schimb la termen (933) si se crediteaza la esalonarea deportului sau reportului de platit in corespondenta cu contul 377 Cheltuieli de platit. Cele doua conturi de regularizare, 377 si 378, se crediteaza sau debiteaza la executarea ordinului de schimb, in raport cu un cont de trezorerie. Exemple de contabilizare Operatiuni speculative cumparari de devize 1. Emiterea ordinului de cumparare (operatiune extrabilantiera): 9333 Devize de primit contra lei de livrat 2. Inregistrarea contravalorii devizelor in lei: 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb = 9334 Lei de livrat contra devize de primit = 9361 Pozitia de schimb

3. Reevaluarea periodica (crestere si scadere de curs) a devizelor in conturi extrabilantiere: 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb sau 9363 Conturi de ajustare devize = 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb = 9363 Conturi de ajustare devize

4. Reevaloarea periodica (crestere sau scadere de curs) a devizelor in conturi bilantiere: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb sau 3723 Conturi de ajustare = 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = 3723 Conturi de ajustare

5. Stingerea angajamentelor in urma livrarii devizelor cumparate: 9361 Pozitia de schimb = 9333 Devize de primit contra lei de livrat

6. Evidentierea in lei a stingerii angajamentelor: % 9334 Lei de livrat contra devize de primit 9363 Conturi de ajustare devize sau 9334 Lei de livrat contra devize de primit = % 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 9363 Conturi de ajustare devize = 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb

7. Livrarea devizelor: 121 Conturi de corespondent 8. Contravaloarea devizelor primite: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = % 111 Cont curent la BNR 3723 Conturi de ajustare devize = 3721 Pozitia de schimb

sau

% 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 3723 Conturi de ajustare devize

111 Cont curent la BNR

Operatiuni speculative vanzari de devize: 1. Emiterea ordinului de vanzare (operatiune extrabilantiera): 9361 Pozitia de schimb 9332 Devize de livrat contra lei de primit

2. Inregistrarea contravalorii devizelor in lei: 9331 Lei de primit contra devize de livrat 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb

3. Reevaluarea periodica (crestere si scadere de curs) a devizelor in conturi extrabilantiere: 9363 Conturi de ajustare devize sau 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb = 9363 Conturi de ajustare devize = 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb

4. Reevaloarea periodica (crestere sau scadere de curs) a devizelor in conturi bilantiere: 3723 Conturi de ajustare sau 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = 3723 Conturi de ajustare = 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb

5. Stingerea angajamentelor in urma livrarii devizelor: 9332 Devize de livrat contra lei de primit 6. Evidentierea in lei a stingerii angajamentelor: 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb % 9331 Lei de primit contra devize de livrat 9363 Conturi de ajustare devize 9331 Lei de primit contra devize de livrat 9361 Pozitia de schimb

sau % 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 9363 Conturi de ajustare devize 7. Livrarea devizelor: 3721 Pozitia de schimb 8. Contravaloarea in lei a devizelor vandute: % 111 Cont curent la BNR 3723 Conturi de ajustare devize sau 111 Cont curent la BNR % 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 3723 Conturi de ajustare devize 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 121 Cont de corespondent

Operatiuni speculative schimb de devize contra alte devize (FRF contra DEM):

1. Emiterea ordinului de vanzare franci francezi contra marci germane: 9361 Pozitiea de schimb / FRF = 9336 Devize de livrat contra devize de primit / FRF 9361 Pozitia de schimb / DEM

9335 Devize de primit contra devize de livrat / DEM 2. Stingerea angajamentelor la livrare: 9336 Devize de livrat contra devize de primit / FRF 9361 Pozitia de schimb / DEM

9361 Pozitia de schimb / FRF

9335 Devize de primit contra devize de livrat / DEM

3. Livrarea devizelor: 3721 Pozitia de schimb / FRF 121 Cont de corespondenta / DEM = 121 Cont de corespondenta / FRF 3721 Pozitia de schimb / DEM

Operatiuni de acoperire cumparare de devize: 1. Emiterea ordinului de cumparare: 9333 Devize de primit contra lei de livrat = 9361 Pozitia de schimb

2. Inregistrarea contravalorii devizelor cumparate in conditiile in care deviza inregistreaza un report: % = 9334 9362 Lei de primit contra devize de Contravaloarea pozitiei de livrat schimb 9342 Report /deport de platit

3. Inregistrarea contravalorii devizelor cumparate, in conditiile in care deviza inregistreaza un deport: 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb = % 9334 Lei de primit contra devize de livrat 9341 Report /deport de primit

4. Esalonarea pe cheltuieli a reportului de platit: 60172 Report /deport = 377 Cheltuieli de platit

5. Esalonarea pe venituri a deportului de primit: 378 Venituri de primit 6. Reevaluarea periodica a devizelor: 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 3723 Conturi de ajustare devize = 9363 Conturi de ajustare devize = 70172 Report /deport

3722 Contravaloarea pozitiei de schimb

7. Inchiderea conturilor de ajustare: 9363 Conturi de ajustare devize = 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb

3722 Contravaloarea pozitiei de schimb

3723 Conturi de ajustare devize

8. Stingerea angajamentelor la livrarea devizelor: 9361 Pozitia de schimb = 9333 Devize de primit contra lei de livrat

9. Contravaloarea in lei a angajamentelor: 9334 Lei de primit contra devize de livrat = % 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 9342 Report /deport de platit 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb

sau % 9334 Lei de primit contra devize de livrat 9341 Report /deport de primit 10. Livrarea devizelor: 121 Conturi de corespondenta 11. Contravaloarea in lei a devizelor livrate: % 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 377 Cheltuieli de platit sau 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = % 111 Cont curent la BNR 378 Venituri de primit = 111 Cont curent la BNR = 3721 Pozitia de schimb =

8.3. OPERATIUNI DE SWAP Swap-ul (schimb in limba engleza) de devize reprezinta o operatiune prin care se vinde si se cumpara simultan aceiasi suma in doua valute diferite avand decontari la cursuri si date stabilite la incheirea tranzactiei. Operatiunile de swap au la baza un imprumut obtinut intr-o deviza pentru folosit la creditarea intr-o alta deviza. Cele doua operatiuni se deruleaza simultan si au aceiasi contrapartida. Exista doua tipuri de swap-uri in devize: swap de trezorerie (swap cambist) reprezinta doua operatiuni de schimb a unei sume nominale in devize, la doua cursuri diferite: cursul la vedere utilizat la incheierea tranzactiei si cursul la termen utilizat la scadenta operatiunii. De fapt, avem de-a face cu o combinare dintre o operatiune de schimb la vedere si o operatiune de schimb la termen. Pentru perioada schimbului nu se platesc dobanzi, deoarece scestea sunt cuprinse in cursul la termen; swap financiar (swap lung) - se deosebeste de swap-ul de trezorerie prin aceea ca pe perioada schimbului partile isi platesc reciproc dobanzi la devizele imprumutate. De obicei, swap-ul financiar este utilizat pentru sume mai mari schimbate pe perioade mai lungi. Contabilizarea operatiunilor: Swap-ul de trezorerie se inregistreaza contabil in mod asemanator operatiunilor de schimb la termen. Swap-ul financiar se inregistreaza initial ca o operatiune de schimb la vedere, iar in final ca o operatiune de schimb la termen. Periodic sunt contabilizate dobanzile de platit sau de incasat. Exemple de contabilizare: Swap de trezorerie: 1. Ordinul de cumparare la vedere a devizelor: 9312 Devize cumparate si inca neprimite = 9361 Pozitia de schimb

2. Contravaloarea in lei a devizelor de cumparat: 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb = 9313 Lei vanduti si inca nelivrati

3. Ordinul de vanzare la termen a devizelor: 9361 Pozitia de schimb = 9332 Devize de livrat contra lei de primit

4. Contravaloarea in lei a devizelor de vandut: 9331 Lei de primit contra devize de livrat = 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb

5. Stingerea angajamentelor pentru operatiunea de cumparare la vedere, la livrarea devizelor: 9361 Pozitia de schimb = 9312 Devize cumparate si inca neprimite

6. Contravaloarea in lei a angajamentelor stinse: 9313 Lei vanduti si inca nelivrati = 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb

7. Livrarea devizelor pentru operatiunea la vedere: 121 Cont de corespondenta = 3721 Pozitia de schimb

8. Contravaloarea devizelor cumparate la vedere: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = 111 Cont curent la BNR

9. Inregistrarea extrabilantiera a unei diferente favorabile: 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb = 9363 Cont de ajustare devize

10. Inregistrarea bilantiera a diferentei favorabile: 3723 = Cont de ajustare devize si 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb =

3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 7061 Venituri din operatiuni de schimb si arbitraj

11. Inregistrarea extrabilantiera a unei diferente nefavorabile: 9363 = 9362 Cont ajustare devize Contravaloarea pozitiei de schimb 12. Inregistrarea bilantiera a diferentei nefavorabile: 3722 = 3723 Contravaloarea pozitiei de Cont ajustare devize schimb si 6061 = 3722 Pierderi din operatiuni de Contravaloarea pozitiei de schimb si arbitraj schimb 13. Stingerea angajamentelor privind livrarea la termen a devizelor: 9332 = 9361 Devize de livrat contra lei de Pozitia de schimb primit 14. Contravaloarea in lei a angajamentelor stinse: % = 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 9363 Cont ajustare devize respectiv 9362 = Contravaloarea pozitiei de schimb

9331 Lei de primit contra devize de livrat

% 9331 Lei de primit / deviz de livrat 9363 Cont de ajustare devize

15. Inchiderea conturilor de ajustare pentru diferentele favorabile: 3722 = 3723 Contravaloarea pozitiei de Cont ajustare devize schimb 16. Inchiderea conturilor de ajustare pentru diferente nefavorabile: 3723 = 3722 Cont ajustare devize Contravaloarea pozitiei de schimb 17. Livrarea devizelor la termen: 3721 Pozitia de schimb

121 Cont curent la BNR

18. Contravaloarea in lei a devizelor livrate la termen: 111 = 3722 Cont curent la BNR Contravaloarea pozitiei de schimb Swap financiar: 1. Inregistrarea ordinului de vanzare / cumparare a devizelor la vedere: 9361 deviza vanduta = 9314 deviza vanduta Pozitia de schimb Devize vandute si inca nelivrate 9312 deviza cumparata Devize cumparate si inca neprimite = 9361 deviza cumparata Pozitia de schimb

2. Contravaloarea in lei a ordinului la vedere: 9362 deviza cumparata = Contravaloarea pozitiei de schimb

9362 deviza vanduta Contravaloarea pozitiei de schimb

3. Inregistrarea ordinului de cumparare / vanzare a devizelor la termen: 9335 deviza cumparata = 9361 deviza cumparata Devize de primit contra devize Pozitia de schimb de livrat 9361 deviza vanduta Pozitia de schimb = 9336 deviza vanduta Devize de livrat contra devize deprimit

4. Contravaloarea in lei a ordinului la termen: 9362 deviza cumparata Contravaloarea pozitiei de schimb = 9362 deviza vanduta Contravaloarea pozitiei de schimb

5. Stingerea angajamentelor la livrarea la vedere: 9314 deviza vanduta Devize vandute si inca nelivrate 9361 deviza cumparata Pozitia de schimb = 9361 deviza vanduta Pozitia de schimb 9312 deviza cumparata Devize cumparate si inca neprimite

6. Contravaloarea in lei a angajamentelor stinse: 9362 deviza vanduta Contravaloarea pozitiei de schimb 7. Livrarea devizelor la vedere: 3721 deviza vanduta Pozitia de schimb 121 deviza cumparata Conturi de corespondent = 121 deviza vanduta Cont curent la BNR 3721 deviza cumparata Pozitia de schimb = 9362 deviza cumparata Contravaloarea pozitiei de schimb

8. Contravaloarea in lei a devizelor schimbate: 3722 deviza cumparata Contravaloarea pozitiei de schimb = 3722 deviza vanduta Contravaloarea pozitiei de schimb

9. Inregistrarea dobanzii la devizele vandute: 378 Venituri de primit = 3721 Pozitia de schimb

10. Inregistrarea dobanzii la devizele cumparate: 3721 Pozitia de schimb = 377 Cheltuieli de platit

11. Contravaloarea in lei a dobanzilor de platit si de incasat: 3722 deviza vanduta Contravaloarea pozitiei de schimb = % 3722 deviza cumparata Contravaloarea pozitiei de schimb 7061 Venituri din operatiuni de schimb si arbitraj 3722 deviza cumparata Contravaloarea pozitiei de schimb

sau % 3722 deviza vanduta Contravaloarea pozitiei de schimb 6061 Pierderi din operatiuni de schimb si arbitraj 12. Plata dobanzii: 377 Cheltuieli de platit 13. Incasarea dobanzii: 121 Cont curent la BNR = 378 Venituri de primit = 121 Cont curent la BNR =

14. Stingerea angajamentelor la livrarea devizelor la termen: 9361 deviza cumparata Contravaloarea pozitiei de schimb = 9335 deviza cumparata Devize de primit contra devize de livrat

9336 deviza vanduta Devize de livrat contra devize de primit

9361 deviza vanduta Contravaloarea pozitiei de schimb

15. Contravaloarea in lei a angajamentelor stinse: 9362 deviza vanduta Contravaloarea pozitiei de schimb = 9362 deviza cumparata Contravaloarea pozitiei de schimb

16. Livrarea devizelor la termen: 121 deviza cumparata Conturi de corespondent 3721 deviza vanduta Pozitia de schimb 17. Contravaloarea devizelor livrate: 3722 deviza cumparata Contravaloarea pozitiei de schimb = 3722 deviza vanduta Contravaloarea pozitiei de schimb = 3721 deviza cumparata Pozitia de schimb 121 deviza vanduta Conturi de corespondent

8.4. CONTURI CURENTE IN DEVIZE Conturile curente in devize ale clientilor functioneaza in mod asemanator cu cele in lei. Operatiunile au loc in numele si in contul clientilor si nu implica un risc de schimb. Din punct de vedere contabil, conturile 3721 Pozitia de schimb si 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb apar numai in cazul evidentierii dobanzii in devize si incasarii unor comisioane de catre banca. Afirmatiile sunt valabile si pentru constituirea depozitelor clientelei. Exemple de contabilizare 1. Incasare in contul clientilor: 121 Conturi de corespondent 2. Plata din contul clientului: = 2511 Cont curent client

2511 Cont curent client

121 Conturi de corespondent

3. Constituirea de catre client a unui depozit la termen in devize: 2511 Cont curent client = 2532 Depozit la termen

4. Lichidarea unui depozit la vedere al clientului: 2531 Depozite la vedere = 2511 Cont curent client

8.5. CREDITE SI IMPRUMUTURI IN DEVIZE Operatiunile de creditare si imprumut in devize nu se deosebesc de operatiunile in lei. Ele nu provoaca un risc de schimb, atat timp cat se inchid normal, prin rambursare la scadenta. In schimb, dobanzile aferente acestor operatiuni necesita utilizarea conturilor de ajustare devize. Angajamentele privind creditele acordate, dar nelivrate si imprumuturile contractate, dar neprimite sunt evidentiate in conturi extrabilantiere: 9321 Devize date cu imprumut si inca nelivrate, 9322 Devize luate cu imprumut si inca neprimite si 999 Contrapartida. Periodic, dobanzile de platit sau de incasat sunt inregistrate in conturi de datorii sau creante atasate, in corespondenta cu contul 3721 Pozitia de schimb. Concomitent, dobanzile in devize sunt evidentiate in lei prin contul 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb, in contrapartida cu un cont de cheltuieli sau venituri. Exemple de contabilizare: Credite 1. Angajament de acordare a creditului: 9321 Devize date cu imprumut si inca nelivrate = 999 Contrapartida

2. Acordarea unui credit la termen catre o alta banca prin cont nostro: 1412 Credite la termen acordate bancilor = 121 Conturi de corespondenta

3. Stingerea angajamentului la acordarea creditului: 999 Contrapartida = 9321 Devize date cu imprumut si incs nelivrate

4. Inregistrarea dobanzii de incasat de la clientul debitor: 2027 Creante atasate = 3721 Pozitia de schimb

3722 Contravaloarea pozitiei de schimb

7021 Dobanzi de la creante comerciale si credite acordate clientelei

5. Incasarea dobanzii: 121 Conturi de corespondent 2511 Cont curent client = 1417 Creante atasate 2027 Creante atasate

6. Rambursarea creditului de catre clientul debitor: 2511 Cont curent client Imprumuturi 1. Angajament de primire a imprumutului: 999 Contrapartida 9322 Devize luate cu imprumut si inca neprimite = 2021 Credite de trezorerie

2. Primirea unui imprumut la termen de la o alta banca, prin conturi nostro: 121 Conturi de corespondent 1422 Imprumuturi la termen primite de la alte banci

3. Stingerea angajamentului la primirea imprumutului: 9322 Devize luate cu imprumut si inca neprimite 4. Rambursarea creditului catre banca creditoare: 1422 Imprumuturi la termen primite de la alte banci 121 Conturi de corespondent 999 Contrapartida

repectiv 1421 Imprumuturi de pe o zi pe alta primite de la alte banci 122 Conturi de corespondent

8.6. OPERATIUNI DE SCHIMB MANUAL Schimbul manual este o operatiune prin care o cantitate de moneda este schimbata fizic contra unei alte monede. Aceasta este una dintre cele mai vechi operatiuni in devize derulate de banci. La schimbul manual diferenta dintre cursul la vanzare si cursul la cumparare este mai mare, in conditiile in care sumele tranzactionate sunt mai mici si manipularea mai complicata. Operatiunea se desfasoara prin intermediul conturilor Pozitia de schimb si Contravaloarea pozitiei de schimb. Exista posibilitatea, ca in cazul in care apare un deficit sau un excedent de devize la ghiseu, sa se aprovizioneze sau sa-si verse surplusul cu ajutorul unui cont de trezorerie. La sfarsitul zilei, soldul contului Contravaloarea pozitiei de schimb reprezinta pretul stocului de devize. Diferenta dintre acesta si valoarea devizelor la cursul zilei reprezinta rezultatul exercitiului. Exemple de contabilizare 1. Inregistrarea stocului initial la inceputul zilei: 101 Casa / devize 2. Contravaloarea in lei a stocului de devize: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 3. Vanzare de devize: 3721 Pozitia de schimb 4. Contravaloarea in lei a devizelor vandute: 101 Casa / lei = 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = 101 Casa / devize = 101 Casa / lei = 3721 Pozitia de schimb

5. Cumparare de devize: 101 Casa / devize

3721 Pozitia de schimb

6. Contravaloarea in lei a devizelor cumparate: 3722 = Contravaloarea pozitiei de schimb

101 Casa / lei

7. Reevaloarea devizelor in conditiile inregistrarii unor diferente favorabile: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = 7061 Venituri din operatiuni de schimb si arbitraj

8. Reevaloarea devizelor in conditiile inregistrarii unor diferente nefavorabile: 6061 Pierderi din operatiunile de schimb si arbitraj = 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb

8.7. CECURI DE CALATORIE Cecurile de calatorie sau travellers cheques sunt cecuri emise si comercializate la valori standard de catre banci sau agentii care le-au primit in consignatie, clientilor care calatoresc in strainatate. Acestia pot sa le foloseasca la plata sau sa le transforme usor in numerar. Daca nu sunt folosite, daca sunt pierdute sau furate, cecurile de calatorie pot fi rambursate. Principalul avantaj al cecurilor de calatorie il constituie siguranta data de obligativitatea semnarii lor la utilizare. Cumpararea cecurilor de calatorie se inregistreaza in contul 109 ' ' Alte valor' 'si apoi sunt trimise periodic cu ajutorul contului 1611 ' ' Valori de recuperat' 'la emitent, pentru incasare. Vanzarea cecurilor de calatorie se poate face atat catre clientii cu contul deschis la banca emitenta cat si catre alti clienti si utilizeaza contul 1621 ' ' Alte sume datorate' ' . Atat la vanzare cat si la cumparare pot fi percepute comisioane. Reglementarile intre banci si intre banci si clienti apeleaza la conturile de trezorerie. Exemple de contabilizare 1. Emiterea unui cec de calatorie: 3721 Pozitia de schimb = 1621 Alte sume datorate

2. Contravaloarea in lei a cecului de calatorie emis: 101 Casa = 3722 Contraval. pozitiei de schimb

3. Incasarea unui comision la emiterea cecului de calatorie: 101 Casa 4. Cumpararea unui cec de calatorie: 109 Alte valori = 3721 Pozitia de schimb = 7069 Comisioane

5. Contravaloarea in lei a cecului de calatorie cumparat si incasarea unui comision: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = % 101 Casa 7069 Comisioane

6. Remiterea cecului de calatorie spre incasare: 1611 Valori de recuperat = 109 Alte valori

7. Incasarea cecului de calatorie de la emitent: 121 Conturi de corespondent la banci 8.8. EXEMPLE DE INTREBARI 1. 2. 3. 4. Operatiuni in devize: definitie, clasificare, pozitia de schimb. Contabilizarea operatiunilor de schimb la vedere. Operatiunile de swap: definire, tipuri, contabilizare Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 101 = 3721 ? a. cumparare de deviza la ghiseu b. inregistrarea cresterii cursului valutar = 1611 Valori de recuperat

c. inregistrarea scaderii cursului valutar d. cumparare de devize in cont e. vanzare de devize in cont 5. a. b. c. d. e. 6. a. b. c. d. e. 7. a. b. c. d. e. Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la lichidarea unui depozit al clientului constituit in devize la vedere ? 2511 = 2531 111 = 2531 2531 = 2511 111 = 101 101 = 2531 Cum se inregistreaza cresterea cursului devizelor achizitionate la vedere ? 3721 = 3722 3723 = 3722 3722 = 3723 3722 = 3721 3723 = 3721 Cum se inregistreaza livrarea devizelor la o operatiune speculativa de cumparare de devize? 3721 = 121 121 = 3722 3722 = 121 3721 = 3722 121 = 3721

CAPITOLUL 9 OPERATIUNI IN AFARA BILANTULUI

Operatiunile in afara bilantului reprezinta angajamente date si primite in relatiile cu tertii, precum si unele bunuri si operatiuni ce nu pot fi incluse in activul sau pasivul bilantier bancar. Angajamentele sunt de fapt drepturi si obligatii ale caror efecte asupra marimii si structurii patrimoniului bancii sunt conditionate de realizarea unor operatiuni ulterioare. De exemplu, banca se angajeaza printr-o scrisoare de garantie sa plateasca la scadenta, in locul unui client, daca acesta nu o face. Pana la scadenta, angajamentul bancii nu creaza fluxuri financiare, nu aduce modificari in patrimoniu. Acestea sunt conditionate de o alta operatiune si anume de neexecutarea obligatiei de plata. In acest moment, angajamentul inregistrat in conturi extrabilantiere se transforma intr-o operatiune bilantiera. Pentru contabilizarea operatiunilor extrabilantiere exista clasa 9 Operatiuni in afara bilantului. Specific acestor inregistrari contabile este faptul ca pentru majoritatea conturilor (exceptie fac conturile utilizate la operatiunile in devize) se foloseste drept cont corespondent in operatiune contul 999 Contrapartida. Operatiunile in afara bilantului sunt grupate in functie de natura lor astfel: angajamente de finantare; angajamente de garantie; angajamente privind titlurile; angajamente privind operatiunile in devize; angajamente diverse; angajamente inoielnice; conturi de evidenta. Aceasta grupare a operatiunilor in afara bilantului se regaseste si in planul contabil al societatilor bancare. Conturile clasei 9 sunt conturi de activ sau de pasiv care se debiteaza sau crediteaza la aparitia angajamentului si la data realizarii sau la scadenta operatiunii bilantiere care conditionaza angajamentul, in functie de sensul acesteia.

9.1. ANGAJAMENTE DE FINANTARE Angajamentele de finantare reprezinta promisiuni irevocabile de a pune la dispozitie fonduri in favoarea unui beneficiar. In raport cu banca, ele pot avea dublu sens. Ele se inregistreaza la nivelul finantarii prevazute in contract si se diminueaza pe masura ce fondurile sunt puse la dispozitie.

Evidentierea contabila se face in baza urmatoarelor conturi din grupa 90 Angajamente de finantare: Grupa 90 Angajamente de finantare 901 Angajamente in favoarea altor banci 902 Angajamente primite de la alte banci 903 Angajamente in favoarea clientelei 9031 Deschideri de credite confirmate 90311 Garantii imobiliare 90312 Deschideri de credite documentare 90319 Alte deschideri de credite confirmate 9032 Acceptari sau angajamente de plata 9039 Alte angajamente in favoarea clientelei 904 Angajamente primite de la clientela financiara si institutiile administratiei publice Conturile de angajamentele date de banca in favoarea altor banci sau in favoarea clientilor (901, 903) sunt conturi de activ, ce se debiteaza la semnarea contractilui de finantare (de exemplu, contractul de creditare), in corespondenta cu contul 999 Contrapartida si se crediteaza la punerea la dispozitie a fondurilor, in corespondenta cu acelasi cont. Exemple de contabilizare: 1. Semnarea contractului de creditare catre o alta banca: 901 = Angajamente in favoarea altor banci 2. Acordarea creditului interbancar: 999 Contrapartida

999 Contrapartida

901 Angajamente in favoarea altor banci

3. Semnarea contractului de creditare a bancii de catre o alta banca: 999 = 902 Contrapartida Angajamente primite de la alte banci 4. Primirea imprumutului de la alta banca: 902 Angajamente primite de la alte banci = 999 Contrapartida

5. Semnarea contractului de creditare a unui client: 903 Angajamente in favoarea clientelei 6. Acordarea creditului catre client: 999 Contrapartida = 903 Angajamente in favoarea clientelei = 999 Contrapartida

9.2. ANGAJAMENTE DE GARANTIE Angajamentele de garantie reprezinta operatiuni prin care o persoana numita garant se angajeaza in favoarea unui beneficiar sa efectueze plata unei obligatii asumate de o alta persoana, in conditiile in care aceasta nu o poate efectua. Angajamentele de garantie pot fi date sau primite in relatie cu o alta banca sau cu clientela. In contabilitate, angajamentele de garantie sunt inregistrate in grupa 91 Angajamente de garantie: Grupa 91 Angajamente de garantie 911 Cautiuni, avaluri si alte garantii date altor banci 9111 Confirmari de deschideri de credite documentare 9112 Acceptari de plata 9119 Alte garantii date altor banci 912 Cautiuni, avaluri si alte garantii primite de la alte banci 913 Garantii date pentru clientela 9131 Cautiuni, avaluri si alte garantii 91311 Cautiuni imobiliare 91312 Cautiuni administrative si fiscale 91313 Garantii financiare 91314 Garantii de rambursare a creditelor acordate de alte banci 9139 Alte garantii date pentru clientela 914 Garantii primite de la clientela 9141 Garantii primite de la institutiile administratiei publice si asimilate 9142 Garantii primite de la asigurare si capitalizare 9143 Garantii primite de la clientela financiara 9144 Ipoteci imobiliare 9145 Gajuri cu deposedare

9146 Gajuri fara deposedare 9149 Alte garantii primite de la clientela Conturile de garantii date de banca in favoarea tertilor (911 Cautiuni, avaluri si alte garantii date altor banci si 913 Garantii date pentru clientela) sunt conturi de activ. Ele sunt debitate atunci cand banca isi ia angajamentul sa garanteze si sunt creditate la scadenta operatiunii care conditioneaza angajamentul, cand acesta se stinge printr-o operatiune de plata efectuata de persoana pentru care s-a garantat sau de catre banca. Conturile de garantii primite de banca de la terti ( 912 Cautiuni, avaluri si alte garantii primite de la alte banci si 914 Garantii primite de la clientela) sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate atunci cand terti garanteaza pentru banca si sunt debitate la scadenta operatiunii care conditioneaza angajamentul, cand acesta se stinge prin onorarea obligatiei de catre banca sau de catre garant. Pentru toate aceste conturi din grupa 91, debitarea sau creditarea se face in corespondenta cu contul 999 Contrapartida. Exemple de contabilizare: 1. Avalizarea unui efect comercial de catre o alta banca in favoarea bancii: 999 Contrapartida = 912 Cautiuni, avaluri si alte garantii primite de la alte banci

2. Stingerea angajamentului la scadenta, in urma incasarii titlului: 912 Cautiuni, avaluri si alte garantii primite de la alte banci = 999 Contrapartida

3. Garantie financiara data de banca pentru un client: 913 Garantii date pentru clientela = 999 Contrapartida

4. Stingerea angajamentului de garantie, prin efectuarea platii de catre banca, in conditiile in care clientul nu si-a onorat obligatia asumata: 999 Contrapartida = 913 Garantii date pentru clientela

9.3. ANGAJAMENTE PRIVIND TITLURILE Angajamentele privind titlurile reprezinta angajamente bancii de a primi un titlu sau de a-l livra intr-o operatiune de cumparare, de vanzare, de cumparare sau vanzare cu posibilitate de rascumparare sau in alte operatiuni cu titluri. Aceste angajamente sunt inregistrate in contabilitate prin intermediul conturilor din grupa 92 Angajamente privind titlurile: Grupa 92 Angajamente privind titlurile 921 Titluri de primit 9211 Titluri vandute cu posibilitate de cumparare 9219 Alte titluri de primit 922 Titluri de livrat 9221 Titluri cumparate cu posibilitate de rascumparare 9229 Alte titluri de livrat Contul 921- Titluri de primit este un cont de activ. Se crediteaza cu valoarea titlurilor cumparate si inca neprimite sau a titlurilor vandute cu posibilitate de cumparare si inca necumparate si se crediteaza la primirea acestor titluri, in corespondenta cu contul 999 Contrapartida. Contul 922 Titluri de livrat este un cont de pasiv. El se crediteaza cu valoarea titlurilor vandute si inca nelivrate sau a titlurilor cumparate pentru care nu s-a manifestat inca posibilitatea de rascumparare si se debiteaza la livrarea titlurilor, in corespondenta cu contul 999 Contrapartida. Exemple de contabilizare: 1. Semnarea contractului de cumparare de titluri sau a unui ordin de cumparare pe piata: 921 Titluri de primit = 999 Contrapartida

2. Livrarea titlurilor de catre vanzator catre banca: 999 Contrapartida 3. Vanzarea de titluri de catre banca: 999 Contrapartida = 922 Titluri de livrat = 921 Titluri de primit

4. Livrarea titlurilor vandute: 922 Titluri de livrat = 999 Contrapartida

9.4. ANGAJAMENTE PRIVIND OPERATIUNILE IN DEVIZE Angajamentele privind operatiunile in devize sunt angajamente de primire sau livrare de devize sau lei, aparute in operatiuni de schimb sau de imprumut de devize. Pentru a evidentia contabil aceste angajamente se folosesc conturile din grupa 93 Operatiuni in devize: Grupa 93 Operatiuni in devize 931 Operatiuni de schimb la vedere 9311 Lei cumparati si inca neprimiti 9312 Devize cumparate si inca neprimite 9313 Lei vanduti si inca nelivrati 9314 Devize vandute si inca nelivrate 932 Operatiuni privind devizele date si luate cu imprumut 9321 Devize date cu imprumut si inca nelivrate 9322 Devize luate cu imprumut si inca neprimite 933 Operatiuni de schimb la termen 9331 Lei de primit contra devize de livrat 9332 Devize de livrat contra lei de primit 9333 Devize de primit contra lei de livrat 9334 Lei de livrat contra devize de primit 9335 Devize de primit contra devize de livrat 9336 Devize de livrat contra devize de primit 934 Report / deport calculat anticipat 9341 Report / deport de primit 9342 Report / deport de platit 935 Dobanzi neajunse la scadenta in devize acoperite la termen 9351 Dobanzi in devize acoperite la termen, de incasat 9352 Contravaloarea in lei a dobanzilor in devize acoperite la termen, de incasat 9353 Dobanzi in devize acoperite la termen, de platit 9354 Contravaloarea in lei a dobanzilor in devize acoperite la termen, de platit 936 Conturi de ajustare devize in afara bilantului 9361 Pozitia de schimb 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 9363 Conturi de ajustare devize

Spre deosebire de restul conturilor in afara bilantului, conturile grupei 93 (exceptie 932 Operatiuni privind devizele date si luate cu imprumut) nu fac apel pentru corespondenta la contul 999 Contrapartida, ci la conturile 9361 Pozitia de schimb si 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb. Aceste conturi sunt bifunctionale si functioneaza dupa un mecanism asemanator celui intalnit la conturile 3721 Pozitia de schimb si 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb, pentru sume in devize, respectiv pentru sume in lei. Conturile de angajamente de primire a monedelor cumparate, lei sau devize, in cazul operatiunilor de schimb la vedere sau la termen (9311, 9312, 9331, 9333, 9335) sunt conturi de activ. Ele sunt debitate in lei sau in devize la cumpararea monedelor si creditate la primirea acestora, in corespondenta cu conturile 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb, respectiv 9361 Pozitia de schimb. Conturile de angajamente de livrare a monedelor cumparate, lei sau devize, in cazul operatiunilor de schimb la vedere sau la termen (9313, 9314, 9332, 9334, 9336) sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate in lei sau devize la vanzarea monedelor si debitate la livrarea acestora, in corespondenta cu conturile 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb, respectiv 9361 Pozitia de schimb. In cazul acestor operatiuni este posibil ca, datorita modificarii cursului de schimb, sa apara anumite diferente favorabile sau nefavorabile. Acestea vor fi evidentiate cu ajutorul contului 9363 Conturi de ajustare devize. Contul 9321 Devize date cu imprumut si inca nelivrate este un cont de activ ce inregistreaza pe debit devizele date cu imprumut si inca nelivrate, iar pe credit devizele livrate la operatiunea de imprumut. Contul 9322 Devize luate cu imprumut si inca neprimite este un cont de pasiv. El se crediteaza cu valoarea devizelor luate cu imprumut si inca neprimite si se debiteaza la primirea acestora. Exemple de contabilizare: 1. Emiterea unui ordin de cumparare de devize la vedere: 9312 Devize cumparate si inca neprimite 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb = 9361 Pozitia de schimb

9313 Lei vanduti si inca nelivrati

2. Stingerea angajamentelor in urma livrarii devizelor: 9361 Pozitia de schimb = 9312 Devize cumparate si inca neprimite

9313 Lei vanduti si inca nelivrati

9362 Contravaloarea pozitiei de schimb

3. Angajament de cumparare devize la termen contra lei, in conditiile in care apare un report de primit: 9333 Devize de primit contra lei de livrat % 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 9342 Report / deport de platit = 9361 Pozitia de schimb

9334 Lei de livrat contra devize de primit

4. Stingerea angajamentului la livrarea devizelor: 9361 Pozitia de schimb = 9333 Devize de primit contra lei de livrat % 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 9342 Report / deport de platit

9334 Lei de livrat contra devize de primit

5. Reevaluarea devizelor tranzactionate la vedere sau la termen, in urma modificarii cursului de schimb: 9363 = 9362 Cont de ajustare devize Contravaloarea pozitiei de schimb sau 9362 = 9363 Contravaloarea pozitiei de Cont de ajustare devize schimb

9.5. ALTE OPERATIUNI IN AFARA BILANTULUI In cadrul acestor operatiuni intalnim angajamentele diverse, angajamentele indoielnice si conturile de evidenta. In aceasta ordine ele dispun pentru inregistrare contabila de grupele de conturi 95, 98 si 99. Angajamentele diverse reprezinta angajamente date sau primite, care nu se regasesc printre cele prezentate anterior. Ele se refera la operatiuni de locatii in gestiune, redevente, chirii si titluri primite sau date in garantie. Angajamentele indoielnice sunt angajamente de orice natura, care prezinta un risc probabil sau cert de neindeplinire totala sau partiala. Pentru aceste angajamente banca poate constituii provizioane pentru riscuri si cheltuieli. Conturile de evidenta inregistreaza creante sau bunuri care nu se afla evidentiate in bilant. Aici apar inregistrate bunuri luate cu chirie sau pastrate in custodie, creante scoase din activ, dar urmarite in continuare, debitori din penalitati pretinse.

5.6. EXEMPLE DE INTREBARI 1. 2. 3. 4. 5. a. b. c. d. e. 6. a. b. c. d. e. Angajamentele de finantare: prezentare si contabilizare. Angajamentele de garantie: prezentare si contabilizare. Angajamentele privind titlurile: prezentare si contabilizare. Angajamentele privind devizele: prezentare si contabilizare. Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 999 = 901 ? angajament de primire de finantare angajament de primire de garantie angajament de acordare de garantie angajament de acordare de finantare angajament de schimb de devize Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la vanzarea unor titluri de catre banca ? 999 = 922 921 = 999 921 = 922 922 = 999 999 = 921

7. a. b. c. d. e. 8. a. b. c. d. e.

La emiterea unui ordin de cumparare de devize are loc urmatoarea operatiune: se debiteaza contul 9361 se crediteaza contul 9362 se crediteaza contul 9313 se debiteaza contul 999 se crediteaza contul 999 Livrarea titlurilor vandute de banca se inregistreaza prin urmatoarea operatiune contabila: 999 = 922 922 = 111 111 = 922 922 = 999 111 = 999