Sunteți pe pagina 1din 2

"In gradina Ghetsemani"

Vasile Voiculescu

• Poezia face parte din volumul "Parga", in care se afirma originalitatea


stilului poetului si universul poeziei lui V.Voiculescu prinde contur.

• Incadrare in curent Autorul depaseste traditionalismul samanatorist


prin spiritualizarea imaginii si innoirea expresiei.Scenele si motivele
biblice nu mai sunt simple elemente de decor, ci alegorii ale nelinistilor
omului in aspiratia sa catre Dumnezeu.

• tema filozofico-religioasa si are punctul de plecare in Evanghelia


apostolului Luca, din care poetul a luat motivul rugaciunii lui Isus in
gradina Ghetsemani.Poetul pastreaza majoritatea detaliilor din textul
biblic, evocand o secventa din calvarul terestru al lui Isus, caruia ii
umanizeaza comportamentul. Tema filozofico-religioasa este noua
pentru deceniul al treilea si va cunoaste o dezvoltare artistica
superioara in psalmii arghezieni.Versurile subliniaza natura duala a lui
Isus : pe de o parte este vorba de Isus-omul, de care tin ezitarile,
nelinistea si teama de moarte, iar pe de alta - de Isus-divinitate - de
care se leaga depasirea momentelor de neliniste si teama.Inainte de a
fi fiul lui Dumnezeu, Isus este un om si teama de moarte, traita cu
nespusa intensitate, este o slabiciune ce-l caracterizeaza pe
acesta.Poetul surprinde zbuciumul sufletesc al lui Isus dinaintea
rugaciunii pe care el i-a adresat-o lui Dumnezeu de a-i indeparta
"paharul" suferintelor ce-l asteapta.

• Structura:

prima strofa imaginea lui Isus pare desprinsa dintr-o icoana ce-l
infatiseaza rugandu-se in gradina Ghetsemani.

"Cazut pe branci in iarba, se-mpotrivea intr-una".Poetul accentueaza


insa asupra zbuciumului sau omenesc, asupra luptei sale cu "soarta" ce-l
inspaimanta .Apostolul Luca spune in "Evanghelie" ca "sudoare i se facuse ca niste
picaturi mari de sange, care cadeau pe pamant".Ideea aceasta revine in versul al
treilea din prima strofa, unde imaginile vizuale sugereaza opozitia omenesc-
divin.Sudorile de sange reprezinta viata terestra, pe cand albul este un simbol al
puritatii ceresti:

"Curgeau sudori de sange pe chipu-i alb ca varul".


Durerea lui Isus capata proportii cosmice, intreaga natura fiind ravasita de o
jale metafizica:

"Si-amarnica-i strigare starnea in slavi furtuna".

Strofa a doua si a treia amplifica indoiala, ezitarea celui predestinat


sa bea "grozava cupa" si subliniaza tragedia omului inspaimantat de patimile
crucificarii.In ciuda setei uriase care-l chinuie, Isus-omul refuza sa bea "infama
bautura", simbolizand pacatele omenirii pe care el trebuia sa le rascumpere prin
jertfa.

"Veninul groaznic" se ascunde sub aparenta amagitoare a mierii si lupta lui


Isus cu moartea depaseste limitele unei drame omenesti.Poetul il prezinta
inclestandu-si falcile cu ultimele puteri.Aceasta lupta cu moartea reprezinta de fapt
eternul conflict dintre suflet si trup, dintre spirit si materie.

ultima strofa revine la cadrul traditional evanghelic din catrenul de


inceput, adecvat zbuciumului interior al lui Isus.Lupta dintre omenesc
si divin da unicitate gestului de sfidare a suferintei in inclestarea cu
moartea si il proiecteaza pe Isus la inaltimea monumentala a
naturii.Este prezentata imaginea terifianta a maslinilor care "vor sa
fuga din loc, sa nu-l mai vada" , amplificand astfel tragismul viziunii.
Metafora "uliii" din ultimul vers sugereaza parca pe dusmanii care vin
sa-l prinda pe Isus, iar maslinii - pe apostolii care-l parasesc cuprinsi de
spaima.Un vant de spaima ravaseste gradina si framanta lumea,
anuntand martiriul ce va rascumpara pacatele omenirii.

• realizare artistica: elementele referitoare la cadrul natural sunt


foarte putine. Aflam doar ca Isus a cazut "in iarba" si ca maslinii se
framanta privindu-l.Zbuciumul interior al acestuia este sugerat prin
epitete provenite din adjective ca "amarnica-i strigare" , "mana ne-
ndutata" , "sete uriasa" , "veninul groaznic".Verbele la imperfect, cu rol
de predicat, servesc la proiectarea dramei lui Isus intr-un timp mitic.

• Traditionalism prin:

-tematica religioasa si filosofica


-versificatie

-limbaj si figuri de stil arhaizate

-paralelismul planului uman cu planul naturii