DIAGNOSTICUL JURIDIC

Obiectiv urmărit:
Aprecierea modalităţii de manifestare a situaţiei juridice şi a
caracteristicilor acesteia în raport cu mediul exterior întreprinderii şi
cu cel organizatoric intern al acesteia.
Altfel spus, acest diagnostic urmăreşte relaţiile întreprinderii cu
proprietarii, salariaţii şi terţii sub aspectul conformităţii cu actele
legislative. Verificarea se face plecând de la textele juridice şi se
urmăreşte modul lor de aplicare. Ţinând seama de prevederile legale în
vigoare (legea societăţilor comerciale, dreptul civil, dreptul comercial,
dreptul muncii, dreptul muncii, dreptul mediului, legile şi reglementările
fiscale) evaluatorii vor verifica şi analiza şi vor face aprecieri cu privire la
legalitatea tuturor raporturilor de proprietate care iau naştere în procesul
de procurare şi gestionare a bunurilor întreprinderii.

I. Legiferări privind constituirea, organizarea şi funcţionarea

În acest domeniu se verifică şi analizează actele juridice generale:
• Actele constitutive (contractul de societate şi statut) – dacă
corespund mărimii şi intereselor întreprinderii. Analiza conduce la
identificarea unor concordanţe între prevederile acestora şi
obiectivele pe termen scurt sau cele pe termen lung.
• Registrele AGA – cum s-au îndeplinit hotărârile acestora de către
Consiliul de administraţie;
• Registrele consiliului de administraţie – dacă s-a realizat ceea ce
a hotărât managerul;
• Registrul acţionarilor – dacă reflectă componenţa şi structura la
zi;
• Registrul acţiunilor – dacă reflectă toate modificările în deţinerea
proprietăţii asupra acţiunilor privind cesiunea, succesiunea, etc.
Structura identităţii acţiunilor şi a proprietarilor poate
determina un punct forte sau slab în procesul de negociere.
• Registrele obligatorii şi reglementate (registrul: inventar, jurnal,
carte mare, cumpărări, vânzări şi de control) – dacă există şi sunt
completate.
• Regulamentul de organizare şi funcţionare – dacă activitatea
este organizată corespunzător şi este gestionată eficient.

II. Dreptul civil

Sub acest aspect se examinează legalitatea actelor prin care se
atestă dreptul de posesiune, folosinţă şi dispoziţie asupra bunurilor
întreprinderii, respectiv:
 • situaţia juridică a clădirilor (existenţa şi validitatea actului de
proprietate, contractul de închiriere sau locaţie de gestiune)
• situaţia juridică a terenurilor (drept de proprietate sau contractul de
închiriere/concesiune);
• situaţia juridică a imobilizărilor necorporale (brevete, licenţe,
mărci). Se verifică dacă sunt înregistrate la organismele abilitate,
cine este titularul dreptului de inventator sau autor, existenţa
certificatului de inventator, durata legală de protecţie a brevetului.
• situaţia juridică a imobilizărilor financiare (titluri de participare şi
creanţe imobilizate).
Deţinerea unor titluri de participare presupune încheierea de
contracte de asociere pentru participarea în capitalul altor societăţi (se
pune problema termenelor şi modalităţilor de plată a acţiunilor
neeliberate, valoarea negociată în caz de cesiune etc.).
În cazul creanţelor imobilizate - garanţii depuse pentru utilizarea
unui mijloc de producţie pe termen lung - societatea are un drept de
folosinţă a bunului.
• situaţia asigurării societăţii prin efectul legii (imobiliară şi de
răspundere civilă) şi în virtutea unor contracte de asigurare
împotriva unor riscuri (calamitate, furt, etc.), precum şi situaţia
achitării primelor de asigurare.
• contractele de mandat (exprese sau tacite) încheiate cu
administratorii, cenzorii sau auditorii financiari.

III. Dreptul comercial

În cadrul acestuia se analizează drepturile şi obligaţiile izvorâte din
raporturile cu partenerii comerciali: clienţi, furnizori, bănci.
• Actele (contractele) de închiriere, locaţie de gestiune, leasing -
dacă există şi prezintă validitate;
• Contractele cu partenerii de afaceri (clienţi şi furnizori) – dacă se
încalcă practici în domeniul concurenţei, dacă sunt necesare,
oportune ori s-au încheiat în condiţii avantajoase pentru
întreprinderi.
Analiza şi prevederile contractelor cu furnizorii şi clienţii,
evidenţiază continuitatea activităţii de aprovizionare/desfacere sau lipsa
acesteia, restricţiile şi limitele relaţiilor contractuale.
Detaliile privind comenzile plasate şi contractele ferme de viitor cu
clienţii permit stabilirea valorii viitoarelor profituri şi fluxuri de numerar.
Detaliile privind contractele pe TL cu furnizorii permit
identificarea plăţilor contractuale.
 Contractele de distribuţie - pentru a calcula valoarea şi a determina
constrângerile ce ar putea afecta şi alte zone ale firmei.
• Contractele de credit pe termen lung, mediu şi scurt - dacă se
justifică, dacă nu afectează rentabilitatea economică, dacă există
garanţii. În cazul garantării unor contracte comerciale cu scrisori de
garanţii, ipoteci sau gajuri constituite în favoarea creditorilor este
necesar să se stabilească şansele de restituire a acestor credite, iar
în cazul executării garanţiilor, ce implicaţii va avea asupra
întreprinderii.

IV. Dreptul muncii.

În cadrul acestuia se urmăresc următoarele aspecte:
• Contractelor colective şi individuale de muncă – dacă există, dacă
includ sau nu participarea la beneficii, dacă includ clauze care pot
fi afectate de transferul de proprietate al întreprinderii;
• Contractul de management – dacă există, modalitatea de participare
la beneficii, menţinerea oamenilor cheie în firmă după schimbarea
proprietăţii;
• Contractele de colaborare – dacă sunt respectate condiţiile legale
pentru încheierea unor astfel de contracte;
• Actele privind protecţia mediului – cum se respectă;
• Evidenţele privind personalul (foi colective sau condica de
prezenţă, stat de salarii, registrul de evidenţă a salariaţilor) – dacă
sunt ţinute la zi;
• Acţiunile sindicatului – contract/protocol cu sindicatele, existenţa
sau inexistenţa unui dialog social şi a consecinţelor acestuia
(conflicte de muncă);
• Relaţiile cu inspecţia muncii – proces verbal al ultimului control al
organismelor de asigurare şi protecţie socială – se verifică dacă s-
au făcut sancţiuni, recomandări, dacă s-au achitat obligaţiile
scadente;
• Profilul angajaţilor (contracte, durata, condiţii) – pentru a
determina costurile unor potenţiale disponibilizări.

V. Dreptul fiscal
În acest context se verifică:
• Reglementările fiscale specifice sectorului de activitate al
întreprinderii;
• Procesele verbale ale organelor de control (Garda, ANAF, etc.) –
data la care a avut loc, constatări, respectarea recomandărilor;
 • Obligaţii restante - analiza cauzelor situării întreprinderii în poziţia
de debitor fiscal-bugetar şi modul de stabilire a majorărilor
(penalităţi şi dobânzi) în situaţiile contabile.

VI. Dreptul mediului.

Se verifică dacă activitatea firmei supusă evaluării se desfăşoară în
cadrul impus de legislaţia de mediu. Din perspectiva restricţiilor privind
efectul activităţii asupra mediului, evaluatorul este interesat dacă
societatea are un studiu de impact, dacă s-au obţinut autorizaţiile de
mediu, dacă există litigii cu alte întreprinderi ori cu autorităţile privind
obligaţia firmei pentru decontaminare sau plata unor daune de interese.
Studiul privind impactul amplasamentelor asupra mediului – pentru
a determina costul viitor.

VII. Litigii. Se verifică dacă firma este implicată în litigii aflate pe

rolul instanţelor judecătoreşti sau Arbitrajului de pe lângă Camera de
comerţ şi Industrie; se verifică natura acestora (civile, comerciale, de
muncă) şi se va analiza posibilităţile de rezolvarea a acestora.

Puncte forte:
• Asistenţă juridică acordată de un cabinet de specialitate;
• Acte de constituire corespunzătoare mărimii şi intereselor firmei;
• Relaţii contractuale cu terţii corecte şi de durată medie şi lungă;
• Finanţare bancară obţinută prompt şi satisfăcător;
• Absenţa litigiilor;
• Îndeplinirea la timp a obligaţiilor bugetare.
Oportunităţi:
• Legislaţie mai suplă privind organizarea şi funcţionarea formelor
sociale ale întreprinderii (SRL, forme favorizate asociative, cu sau
fără personalitate juridică);
• Posibilităţi şi facilităţi de redresare a întreprinderilor în dificultate;
• Reglementări care să favorizeze tranzacţiile interne şi
internaţionale.