Sunteți pe pagina 1din 40

Rezerva succesoral

Notiune Art 1086 Rezerva succesorala este partea din bunurile mosteniri la care mostenitorii rezervatari au dreptul in virtutea legii, chiar impotriva vointei defunctului, manifestata prin liberalitati ori dezmosteniri. Cea mai important limitare adus de legiuitor dreptului de a dispune prin acte juridice cu titlu o constituie rezerva succesoral. Potrivit legii, orice persoana fizic poate dispune liber de bunurile din patrimoniul su. Nimeni nu e obligat s lase o motenire chiar dac are rude apropiate sau so supravieuitor. Actele cu titlu oneros i cele dezinteresate nu sunt supuse vreunei limitri. Liberalitile ntre vii i exheredrile comport anumite limitri atunci cnd de cujus are motenitori rezervatari. n acest caz motenirea se mparte n dou pri, rezerva i cotitatea disponibil. Rezerva succesoral reprezint acea parte din patrimoniul celui care las motenirea la care motenitorii rezervatari au dreptul n temeiul legii, mpotriva voinei defunctului manifestat prin liberaliti fcute n timpul vieii sau pentru cauz de moarte. Rezerva are menirea de a conserva pentru motenitorii ndreptii o parte din valoarea motenirii i nu anumite bunuri sau o parte din fiecare categorie de bunuri. Cotitatea disponibil reprezint acea parte a patrimoniului lui de cujus, care excede rezervei succesorale i de care de cujus poate dispune n mod liber, prin liberaliti. NCC nu det in mod direct cuantumul cotitatii disponibile ,ea urmand a fi calculata ca diferenta intre valoarea de calcul a masei succesorale si valoarea rezervei totale. De ex, daca lasa 2 copii, D nu poate dispune prin liberalitati in favoarea unor terti decat de jumatate de bunurile sale, intrucat rezerva succesorala rep intotdeauna jumatate din mostenire, indiferent de nr si calitatea mostenitorilor rezervatari, pe cale de consecinta si cotitatea disponibila va avea aceeasi valoare. Daca defunctul are mostenitori rezervatari si daca a dispus de patrimoniul sau prin donatii sau testament, masa succesorala se divide in 2 parti: rezerva succesorala, destinata a fi mostenita de mostenitorii rezervatari chiar si impotriva vointei liberale a defunctului si cotitatea disponibila, in privinta careia vointa defunctului este suverana. Aceasta impartire a patrimoniului succesoral se impune nu numai in cazul MT, dar si in cazul in care defunctul nu a lasat testament, insa a facut donatii.

Caracterele juridice ale rezervei succesorale este o parte a succesiunii, are caracter succesoral

Intrucat rezerva este o parte a mostenirii care se atribuie rezervatarilor in calitate de mostenitori legali, ea poate fi pretinsa numai de cei care vin efectiv la mostenire, care indeplinesc conditiile necesare pt aceasta si accepta pur si simplu sau sub beneficiu de inventar mostenirea. Conferind calitatea de mostenitor rezervatar descendentilor, parintilor si SS al defunctului, legea conditioneaza dr la rezerva de chemarea efectiva la mostenire si de acceptarea ei. are caracter de ordine public, caracter imperativ Rezerva succesoral e stabilit imperativ de lege, dar legea stabilete numai dreptul la rezerv, nu i obligativitatea acceptrii ei, astfel incat dupa deschiderea mostenirii succesibilul rezervatar poate renunta, total sau partial, la dreptul conferit de lege. Are caracter propriu

Dreptul la rezerv e un drept propriu, nscut n persoana motenitorilor rezervatari la data deschiderii succesiunii, iar nu dobndit de la defunct prin succesiune. In privinta dreptului de rezerva descendentii, parintii si SS nu sunt succesori in dr fata de actele incheiate de defunct si prin care se aduce atingere acestui dr, ci au calitatea de terti si astfel aceste acte nu le sunt opozabile. este colectiv In cazul in care exista o pluralitate de mostenitori rezervatari, de ex 2 copii, rezerva lor se det si se atribuie in mod colectiv, global. Legea stabileste cotitatea disponibila, iar restul bunurilor se atribuie cu titlu de rezerva, in indiviziune, mostenitorilor rezervatari care pot si vor sa mosteneasca. Din caracterul colectiv al rezervei nu trebuie trasa concluzia ca de renuntarea sau nedemnitatea unui mostenitor rezervatar vor profita comostenitorii sai rezervatari. Rezerva se calculeaza in fct de cei care mostenesc si care au calitatea de rezervatari. De ex, in cazul a 3 copii, rezerva ar fi de , dintre care unul este nedemn sau renuntator, atunci rezerva se calculeaza in fct de mostenitorii rezervatari care vin efectiv la mostenire, deci 2/3. Prin copil lasat de defunct se intelege lasat ca mostenitor. este datorat n natur Intrucat cotitatea disponibila si rezerva succesorala sunt det ca parti din mostenire, ca fractiuni din bunurile defunctului, mostenitorii rezervatari au dr la rezerva , in principiu, in natura, iar nu sub forma echivalentului in bani. Ei isi valorifica dr la rezerva nu in calitate de creditori ai unei creante, ci in calitate de proprietari de bunuri. Numai in mod exceptional, in cazurile si in conditiile prev expres de lege, rezerva paote fi atribuita sau intregita sub forma unui echivalent in bani. este indisponibil Indisponibilitatea este relativa si partiala. In prezenta mostenitorilor rezervatari la data deschiderii mostenirii, actele liberale ale defunctului prin care se aduce atingere rezervei mostenitorilor rezervatari sunt supuse reductiunii pana la limita cotitatii disponibile. Aceasta nu inseamna ca bunurile din patrm unei pers in viata sunt indisponibile, si mai ales ca sunt inalienabile si insesizabile. 2

Mostenitorii rezervatari Art 1087 Sunt mostenitori rezervatari SS, descendentii si ascendentii privilegiai ai defunctui. A. Rezerva descendentilor Prin descendenti tb sa intelegem copiii defunctului si urmasii lor in linie dreapta la infinit, indiferent daca sunt din casatorie sau din afara casatoriei si indiferent daca vin la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare. Prin adoptie filiatia dintre copilul adoptat si parintii sai naturali inceteaza si deci el si descendentii lui nu vor beneficia de rezerva cu privire la patrimoniul lasat de parintii sai naturali sau alti ascendenti din familia fireasca. Legea det cuantumul rezervei, sub forma unei fractiuni din mostenire, prin stabilirea cotitatii disponibile. Rezerva descendentilor este: 1/2 din mostenire pt 1 copil.............1/2 2/3 din mostenire pt 2 copii................1/4 3/4 pt 3 copii.........................................1/6

Problema in cazul descendentilor decedat sau nedemni: a) Descendentii decedati Daca defunctul a avut unul sau mai multi descendenti care nu mai exista la data deschiderii mostenirii, la stabilirea rezervei nu sunt luati in considerare, deoarece nu au calitatea de mostenitori legali si cu atat mai putin de mostenitori rezervatari. Daca insa descendentul , copilul care nu exista la data deschiderii mostenirii a lasat unul sau mai multi urmasi, care pot si vor sa vina la mostenire, la stabilirea rezervei se va lua in calcul si descendentul decedat, indiferent de nr urmasilor lui si indiferent daca vor culege mostenirea prin reprezentare sau in nume propriu. Descendentul declarat disparut este socotit a fi in viata pana cand nu a intervenit o hot jud declarativa de moarte ramasa definitiva. b) Descendentii nedemni sau renuntatori Se va tine seama de acei copii care la data deschiderii mostenirii sunt indepartati pt nedemnitate succesorala sau care renunta, la calcularea cuantumului rezervei succesorale. La stabilirea rezervei urmeaza a se tine seama numai de descendentii care vin efectiv la mostenire, iar nu si de cei care datorita nedemnitatii succesorale sau a renuntarii, sunt straini de mostenire. 3

!!Renuntatorii daca au avut descendenti, acestia vor putea veni la mostenire doar in nume propriu. !!!!Nedemnii nume propriu si reprezentare Descendentii care nu sunt de gradul intai: De ex, at cand unicul copil al defunctului este decedat, renuntator, nedemn la data deschiderii mostenirii, dar a lasat trei urmasi. Rezerva va fi de1/2 in fct de nr total al descendentilor. Lit de specialitate distinge intre 2 ipoteze: Daca vin la mostenire prin reprezentare, rezerva se stabileste dupa nr tulpinilor si se imparte in mod corespunzator, adica al descendentilor de gradul I o De ex, D are un copil decedat care are la randul sau 3 copiii, rezerva va fi de iar nu de Daca vin la mostenire in nume propriu, ceea ce se intampla daca singurul succesibil sau toti succesibilii de gr I sunt nedemni sau renuntatori si au mai multi urmasi, rezerva se stabileste pe capete B. Rezerva parintilor AP Daca defunctul nu are descendenti ca mostenitori legali sau cei existenti nu pot ori nu vor sa vina la mostenire, legea recunoaste dr la rezerva succesorala parintilor defunctului, care in calitate de AP fac parte din clasa a II-a de mostenitori legali. CP desi fac parte din clasa a II-a nu beneficiaza de rezerva succesorala. Prin parinti ca mostenitori rezervatari legea are in vedere pe tatal si pe mama defunctului, din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie. Cuantumul rezervei parintilor: NCC: 1/ 12 cu SS-CP......pt 2 parinti cota va fi tot de 1/12 1/4 cu SS...............pt 2 parinti cota va fi de 1/8 1/2 singur....pt 2 parinti 1/4 1/2 din bunurile defunctului pt T+M 1/4 pt T/M

C. Rezerva SS Rezerva SS este de 1/2 din cota sa de mostenire legala ce i se cuvine in fct de clasa de mostenitori cu care vine in concurs. Cotele de rezerva ale SS: 1/8 in concurs cu descendentii 1/6 in concurs cu AP sau cu CP 1/4 in concurs cu AP+CP 3/8 in concurs cu AO sau cu CO 4

1/2 daca nu exista rude in grad succesibil sau daca desi exista ele nu pot sau nu vor sa vina la mostenire

Daca SS vine la mostenire impreuna cu vreuna din clasele de mostenitori legali, cota ce i se cuvine cu titlu de mostenitor rezervatar se va stabili cu intaietate fata de cotele legale sau de rezerva ale clasei de mostenitori concurente. Imputarea cotei de rezerva a SS asupra intregii mase succesorale va avea ca efect modificarea corespunzatoare a cotelor succesorale legale sau de rezerva ale mostenitorilor cu care concureaza. Sub raportul caracterelor juridice, rezerva SS prezinta unele particularitati, derogatorii sau suplimentare fata de cele generale: a) Rezerva SS nu are caracter colectiv, ci i se atribuie individual, chiar daca concureaza cu alti mostenitori rezervatari. De ex, daca defunctul a desemnat un legatar universal si are ca mostenitori legali SS si 2 copii, rezerva SS se calculeaza si se atribuie distinct de rezerva colectiva a celor 2 copii. b) Rezerva SS nu este o fractiune raportata direct asupra mostenirii, ci o fractiune din cota de ML. c) Rezerva SS este o cota fixa (1/2 ) dintr-o cota variabila Daca SS vine singur la mostenire ca mostenitor legal sau daca vine impreuna cu alti mostenitori legali care insa nu sunt rezervatari, rezerva la care are dr se imputa, se calculeaza si se satisface din intreaga mostenire. De ex, daca defunctul nu are descendenti sau parinti ca mostenitori si a instituit legatara universala pe sora sa, rezerva SS de 1/4 se va imputa asupra intregii mosteniri, legatara beneficiind de rest 3/4 . In ipoteza concursului intre descendenti si SS, rezerva acestuia va fi intotdeauna 1/8 din succesiune, pe cand rezerva descendentiolor va varia in functie de nr lor: -1 descendent= 3/8 -2 descendenti = 3/16 -3 descendenti = 1/8. Aceasta modalitate de calcul al rezervei este noua fata de vechea solutie care imputa rezerva descendentilor asupra restului mostenirii, obtinut dupa scaderea rezervei SS. In prezent aceasta metoda nu mai este necesara datorita determinarii directe a rezervei pt fiecare mostenitor in parte. VCC se ajunge la: SS rezerva de 1/6, rezerva parintilor de 1/2 se calculeaza asupra restului masei succesorale deci 1/2 din 5/6=5/12, sora urmand sa primeasca restul de 5/12. Daca este doar un singur parinte SS are rezerva de 1/6, unicul parinte are rezerva de 1/4 din 5/6.

D. Cotitatea disponibila speciala a SS in concurs cu copiii dintr-o casatorie anterioara a defunctului Art 1090 (1) Liberalitatile neraportabile facute SS, care vine la mostenire in concurs cu alti descendenti decat cel comuni lor, nu pot depasi un sfert din mostenire si nici partea descendentului care a primit cel mai putin.

(2) Daca D nu a dispus prin liberalitati de diferenta dintre cotitatea disponibila stabilita potrivit art 1089 (notiunea de cotitate disponibila) si cotitatea disponibila speciala, atunci aceasta diferenta revine descendentilor. (3) Disp alin 1 ,2 se aplica in mod corespunzator atunci cand descendentul mentionat in alin 1 a fost dezmostenit direct, iar de aceasta dezmostenire ar beneficia SS. Atunci cand SS vine la mostenire cu copiii care sunt numai ai lui D, acesta nu poate beneficia de liberalitatile, exheredarile facute de sotul decedat in limita cotitatii disponibile ordinare cumulate rezervei sale, ci numai in limita unei cotitati disponibile speciale, egala cu partea copilului care a luat mai putin, cel mult un sfert din mostenire. Scopul acestei reguli este ocrotirea copiilor lui D impotriva influentelor si presiunilor pe care sotul din ultima casatorie ar putea sa le exercite asupra parintelui unui copil care nu este al sau. Dezbaterea succesiunii de catre SS in concurs cu copiii vitregi se poate dovedi mai problematica pt acesta, de unde si interesul protejarii si al mentinerii situatiei sale materiale din timpul casatoriei. Notiunea de liberalitati facute de sotul decedat SS necesita cateva explicatii. Alin 1 utilizeaza term de liberalitati neraportabile pt a defini cotitatea disponibila speciala ca acea parte a mostenirii, care nu se confunda cu cotitatea disponibila ordinara, dar se cumuleaza cu cota de rezerva care ii revine SS. Prin urmare, orice donatie neraportabila sau legat dispuse in timpul ultimei casatorii care depaseste rezerva atribuita SS va necesita efectuarea controlului limitelor de valoare acceptata, daca sunt indeplinite si celelalte conditii ale textului legal. Interpretarea ad literma a textului ar reduce campul de aplicare al art 1090 doar la donatiile scutite de raport, ceea ce nu mai realizeaza scopul avut in vedere de legiuitor. Donatiile raportabile nu sunt avute in vedere de textul analizat intrucat ele nu det modificarea atribuirii cotitatii disponibile catre succesori. SS poate fi avantajat in mod indirect prin exheredarea descendentilor sau doar a unora dintre ei, insa se impun anumite precizari deoarece alin 3 are rolul de a intari aplicarea regulii conform careia SS nu poate primi, in nici o situatie, mai mult decat este stabilit in alin 1. Insa daca aplicam in mod corespunzator si disp alin 2, acordand descendentilor diferenta dintre cotitatea disponibila si cotitatea disponibila speciala, incalcam in mod flagrant vointa exheredarii, exprimata de testator in privinta acestor mostenitori. Notiunea de alti descendenti decat cei comuni lor este utilizata pt a numi descendentii dintr-o casatorie anterioara a sotului decedat, descendentii din afara ultimei casatorii a sotului decedat sau descendentii adoptati inaintea ultimei casatorii a sotului decedat. Notiunea de partea descendentului care a primit cel mai putin numeste rezerva succesorala a fiecarui descendent. Exemple: 1.D are un copil sintr-o casatorie anterioara si ii lasa prin legat intreaga mostenire SS. Vom calcula mai intai rezervele mostenitorilor- sotul 1/8, copilul 3/8, rezerva totala este de - deducem ca ramane 1/2 de acordat SS, si comparam aceasta valoare cu 1/4 (limita fixa) si cu 3/8 rezerva fiecarui copil si decidem ca ii mai putem acorda sotului, cu titlu de cotitate disponibila speciala, inca 2/8 din 6

succesiune. Deci sotul va putea incasa 3/8 din succesiune, iar restul de cotitate disponibila ordinara de 2/8 va fi luat de descendent, in plus fata de cota sa de rezerva. 2.D are 2 copii, dintre care unul dintr-o casatorie anterioara, si ii lasa prin legat intreaga mostenire SS. Vom calcula mai intai rezervele mostenitorilor sotul 1/8, fiecare copil are o rezerva de 3/16, rezerva totala este de 1/2 din mostenire- deducem ca ramane 1/2 de acordat SS si comparam aceasta valoare cu 1/4 si cu 3/16 rezerva fiecarui copil si decidem ca ii mai putem acorda sotului, cu titlu de cotitate disponibila speciala, inca 3/16 din succesiune. Deci sotul va putea incasa inca 5/16 din succesiune, iar restul de cotitate disponibila ordinara de 5/16 va fi impartita in mod egal de descendenti. In caz de depasire a cotitatii disponibile speciale nu se stabileste o sanctiune speciala, atunci se va aplica reductiunea liberalitatilor excesive in limitele cotitatii disponibile speciale: Reductiunea poate fi invocata numai de catre copilul D cu filiatie anterioara ultimei casatorii si numai daca el sau descendentii lui pot si vor sa vina la mostenire Daca alaturi de SS, D a facut liberalitati si in favoarea unei alte pers, la reductiune urmeaza sa fie avute in vedere ambele cotitati disponibile. In caz de depasire se va tine cont de ordinea reductiunii liberalitatilor exesive, iar daca toate sunt cu aceeasi data se vor reduce toate simultan si proportional cu valoarea lor. Se aplica in toate cazurile in care liberalitatile facute de D in favoarea sotului din ultima casatorie depasesc limitele

Calculul rezervei si al cotitatii disponibile Art 1091 (1) Valoarea masei succesorale, in fct de care se det rezerva succesorala si cotitatea disponibila, se stabileste astfel: a) Det activului brut al mostenirii, prin insumarea valorii bunurilor existente in patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii b) Det activului net al mostenirii, prin scaderea pasivului succesoral din activul brut c) Reunirea fictiva, doar pt calcul, la activul net, a valorii donatiilor facute de cel care lasa mostenirea (2) In vederea aplicarii alin 1 lit c, se ia in considerare valoarea la data deschiderii mostenirii a bunurilor donare, tinandu-se insa cont de starea lor in mom donatiei, din care se scade valoarea sarcinilor asumate prin c de donatie. Daca bunurile au fost instrainate de donatar, se tine seama de val lor la data instrainarii. Daca bunurile donate au fost inlocuite cu altele, se tine cont de val la data deschiderii mostenirii, a bunurilor intrate in patrimoniu si de starea lor la momentul dobandirii. Totusi daca, devalorizarea bunurilor intrate in patrimoniu era inevitabila la data dobandirii, in virtutea naturii lor, inlocuirea bunurilor nu este luata in considerare. In masura in care bunul donat sau cel care l-a inlocuit pe acesta a pierit fortuit, indiferent de data pieirii, donatia nu se va supune reunirii fictive. Sumele de bani sunt supuse indexarii in raport cu indicele inflatiei, corespunzator perioadei cuprinse intre data intrarii lor in patrimoniul donatarului si data deschiderii mostenirii. 7

(3) Nu se va tine seama in stabilirea rezervei de darurile obisnuite, de donatiile remuneratorii si, in masura in care sunt excesive, nici de sumele cheltuite pt intretinerea sau t formarea profesionala a descendentilor, a parintilor sau a sotului si nice de cheltuielile de nunta. (4) Pana la dovada contrara, instrainarea cu titlu oneros catre un descendent ori un AP sau catre SS este prezumata a fi donatie daca instrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului, uzului ori abitatie sau in schimbul intretinerii pe viata ori a unei rente viagere. Prezumtia opereaza numai in favoarea descendentilor, AP si a SS al D, daca acestia nu au consimtit la instrainare. (5) Rezerva succesorala si cotitatea disponibila se calculeaza in fct de val stabilita potrivit alin 1. La stabilirea rezervei nu se tine seama de cei care au renuntat la mostenire, cu exceptia celor obligati la raport. Masa succesorala avuta in vedere nu este cea lasat efectiv de D, ci trebuie avute in vedere si donatiile facute de acesta in timpul vietii, caci rezerva ii ocroteste pe mostenitorii rezervatari nu numai impotriva disp testamentare, dar si impotriva liberalitatilor facute prin acte intre vii. Stabilirea masei de calcul presupune reconstituirea patrimoniului D, prin calculul pe hartie, pt a stabili val pe care ar fi avut-o nemicsorat prin donatii. Stabilirea masei de calcul este o operatie prealabila reductiunii liberalitatilor excesive. Pt a se putea stabili masa de calcul se tine cont de 3 elem, 3 operatiuni care se efectueaza succesiv: a) Det activului brut al mostenirii, prin insumarea valorii bunurilor existente in patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii b) Det activului net al mostenirii, prin scaderea pasivului succesoral din activul brut c) Reunirea fictiva, doar pt calcul, la activul net, a valorii donatiilor facute de cel care lasa mostenirea A. Stabilirea activului brut al mostenirii Presupune identificarea tuturor bunurilor cu val patrimoniala ce apartin D la data deschiderii mostenirii, dr reale sau de creanta sau de creatie intelectuala. Se au in vedere si bunurile de care D a dispus prin testament, ele aflandu-se in patrimoniul succesoral. Nu vor fi cuprinse bunurile lipsite de val patrimoniala ( diplomele, portrete de familie) sau care nu pot fi valorificate, dr care au caracter viager. Nu face parte din patrimoniul succesoral nici indemnizatia de asigurare datorata de asigurator tertului beneficiar al asigurarii de persoane Pt stabilirea activului brut al mostenirii, dupa identificarea bunurilor D, ele urmeaza sa fie evaluate, pt ca rezerva succesorala si cotitatea disponibila se stabilesc valoric, iar nu individualizat pe bunuri. Evaluarea se face in fct de val bunurilor din mom deschiderii mostenirii pt ca dr la rezerva se naste in acest moment, in raport de care se poate aprecia eventuala depasire a cotitatii disponibile prin liberalitatile facute de D.

B. Stabilirea activului net prin scaderea pasivului succesoral din activul brut Dupa det si evaluarea bunurilor din patrimoniul succesoral se identifica si se scad din activul brut obligatiile D si cheltuielile de inmormantare sau cele de conservare si administrare a patrm succesoral facute in interesul comun al mostenitorilor. In principui se scad din activul brut toate obligatiile D existente in patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii. Nu rep pasiv succesoral obligatiile stinse prin moartea celui care lasa mostenirea, nici obligatiile civile imperfecte. In schimb datoriile aleatorii urmeaza a fi scazute. C. Reunirea fictiva a valorii donatiilor facute de cel ce lasa mostenirea Aceasta reunire nu este efectiva, ci pur fictiva, doar pt calcul, pt a se vedea daca liberalitatile intre vii se incadreaza ori nu in limitele cotitatii disponibile. Numai daca aceasta cota a fost depasita se va pune problema reducerii, in natura sau prin echivalent, la masa succesorala a bunurilor daruite. Sunt supuse reunirii fictive toate donatiile facute de D, indiferent de forma de realizare si de persoana donatorului. Chiar daca donatia este scutita de raport, valoarea ei se adauga la masa de calcul a rezervei. Nu sunt supuse reunirii fictive acele gratuitati care sunt facute in indeplinirea unor indatoriri sociale si care nu rep liberalitati, fiind exceptate de lege. Astfel: -ch de hrana, intretinere, educatie, chiar daca D nu avea obl de intretinere fata de cel in cauza -darurile obisnuite, inculsiv donatiile remuneratorii si darurile de nunta daca sunt de val obisnuita -ch de nunta. Totusi dovada deghizarii este deosebit de anevoioasa, si pt a usura aceasta dovada, legea prev in fav mostenitorilor rezervatari o prezumtie relativa potrivit careia instrainarea cu titlu oneros facuta unui succesibil in linie dreapta rep o donatie daca instrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului sau cu sarcina unei rente viagere, iar deghizarea nu este invocata de un mostenitor in linie dreapta care sa fi consimtit la incheirea actului. Ca efect al prezumtiei de gratuitate, val bunului instrainat se va adauga, ca donatie, la masa de calcul in vederea stabilirii valorii efective a rezervei si a cotitatii disponibile, urmand sa fie supusa numai daca si numai in masura in care liberalitatile se dovedesc a fi excesive, aducand atingere rezervei rezultand din calcul. Evaluarea bunurilor care fac obiectul donatiilor supuse reunirii fictive se face in fct de data deschiderii succesiunii, dar avandu-se in vedere starea lor de la momentul cand a avut loc donatia. Eventual, daca bunul a suferit transformari, trebuie efectuat si un efort de abstractizare, pt a stabili care este valoarea bunului fara imbunatatiri sau fara pagubele imputabile donatarului. Daca insa ulterior donatiei, bunul a facut obiectul unei instrainari, art 1091 alin 3 ofera 2 solutii: Dac bunul este instrainat se tine cont de valoarea bunului din momentul incheierii actului juridic, este vorba despre valoare iar nu despre eventualul pret Daca exista subrogatie, solutia este de a pastra drept reper la prima regula daca bunul nou intrat in patrimoniul donatarului este unul de depreciere inevitabila 9

Reductiunea liberalitatilor excesive Art 1092 Dupa deschiderea mostenirii, liberalitatile care incalca rezerva succesorala sunt supuse reductiunii, la cerere. Reduciunea reprezint sanciunea care se aplic n cazul n care liberalitile fcute de ctre de cujus ncalc drepturile motenitorilor rezervatari n sensul cdepesc cotitatea disponibil. Prin urmare, reduciunea lipsete de eficacitate aceste liberaliti n msura necesar rentregirii rezervei. Problema reduciunii se poate pune numai dup deschiderea succesiunii, att n ceea ce privete donaiile, ct i legatele. Reductiunea opereaza doar daca mostenitorii indreptatiti cer acesta in mod expres. Desi rezerva este o institutie de ordine publica, efectele sale nu se produc de drept in persoana mostenitorilor rezervatari, ci acestia trebuie sa aiba o atitudine activa pt a-si putea valorifica acest drept. Mostenitorii rezervatari sunt liberi s ceara sau nu reductiunea liberalitatilor excesive. In cazul in care aleg sa nu isi valorifice dr la rezerva, ei vor deveni mostenitori fara emolument. Renuntarea la dr de rezerva survenita dupa acceptarea succesiunii D poate fi calificata ca o donatie indirecta. Persoanele care pot cere reductiunea art 1093 reductiunea liberalitatilor excesive poate fi ceruta numai de catre mostenitorii rezervatari, de succesorii lor, precum si de catre chirografari ai mostenitorilor rezervatari. Pot invoca reductiunea urm persoane: Mostenitorii rezervatari

Exercitarea dr la reductiune este conditionata de acceptarea mostenirii si de nerenuntarea la acest drept dupa deschiderea mostenirii. Daca exista mai multi mostenitori rezervatari, ei pot exercita dr la reductiune in mod colectiv. Dar dr la reductiune are un caracter individual, astfel incat, daca unul dintre ei, fara a renunta la mostenire, renunta sa exercite dreptul liberalitatile se vor reduce numai in masura necesara intregirii rezervei celorlalti. Mostenitorii rezervatarului decedat

Daca mostenitorul rezervatar moare inainte de exercitarea dr la reductiune, el se transmite, ca dr patrimonial, asupra propriilor mostenitori. Nu sunt probleme daca acesta are un singur mostenitor, acesta putand exercita sau renunta la reductiune. Daca rezervatarul decedat are mai multi mostenitori, dr unuia dintre mostenitori nu poate fi anihilat prin vointa altora. Creditorii mostenitorului rezervatar

VCC: in principiu ei nu pot invoca beneficiul reductiunii liberalitatilor excesive. Insa pt a se clarifica pozitia lor fata de liberalitatile facute de D, se impune o dubla distinctie: 10

-daca mostenitorul rezervatar accepta mostenirea pur si simplu, patrm succesoral se contopeste cu patrm personal al mostenitorului, a i creditorii D devin creditori personali ai mostenitorului rezervatar, si pot cere reductiunea pe calea actiunii oblice, ca si creditorii originari ai mostenitorului rezervatar -daca mostenitorul rezervatar accepta mostenirea sub beneficiu de inventar, ceea ce impiedica confundarea patr succ cu cel personal, creditorii D nu infatiseaza dr lui. Trebuie sa distingem dupa cum liberalitatile facute de D sunt donatii sau legate: o o In privinta donatiilor, creditorii D nu pot cere reductiunea, pt ei bunurile donate au iesit definitiv din patrm D In privinta legatelor creditorii D nu pot cere reductiunea, insa pot cere achitarea datoriilor cu intaietate fata de legate.

NCC: creditorii mostenitorului rezervatar pot exercita in mod direct reductiunea in limita sumei datorate, si nu doar pe calea actiunii oblice. Dobanditorii dr succesorale ale mostenitorilor rezervatari

Dobanditorul cu titlu particular de la mostenitorul rezervatar are calitatea de terta persoana si nu poate infatisa dr mostenitorului rezervatar la reductiune. Caile de realizare a reductiunii Art 1094 (1) Reductiunea liberalitatilor excesive se poate realiza prin buna invoiala a celor interesati. (2) In lipsa unei asemenea invoieli, reductiunea poate fi invocata in fata instantei de judecata pe cale de exceptie sau pe cale de actiune. (3) In cazul pluralitatii de mostenitori rezervatari, reductiunea opereaza numai in limita cotei de rezerva cuvenite celui care a cerut-o si profita numai acestuia. Reductiunea liberalitatilor excesive se poate realiza prin 2 cai procedurale: a) Prin invoiala partilor- reductiunea conventionala Mostenitorii se pot intelege direct cu privire la reductiunea liberalitatilor excesive sau isi pot exprima consimtamantul cu privire la impartirea bunurilor si indirect pot adresa si problema reductiunii. b) Pe cale judecatoreasca Mostenitorul rezervatar este obligat sa dovedeasca, prin orice mij de proba, depasirea cotitatii disponibile prin liberalitatile facute de D. Tb deosebit dupa cum obiectul liberalitatii excesive se afla in posesia beneficiarului sau in posesia mostenitorilor rezervatari. Daca bunurile se afla in posesia celor gratificati, pers indreptatie urmeaza sa solicite reductiunea prin cererea adresata instantei, numita actiune in reductiune.

11

Actiunea in reductiune este o actiune patrm personala. Mostenitorul rezervatar nu poate urmari bunurile ce au facut obiectul liberalitatilor excesive in mainile tertilor subdobanditori. Actiunea in reductiune este o actiune divizibila. Poate fi promovata numai in limitele cotei de rezerva cuvenita reclamantului si admiterea ei profita numai rezervatarului care a cerut reductiunea. Mostenitorii rezervatari tb sa actioneze pt a-si concretiza dr la rezerva intr-un term de 3 ani de la data deschiderii succesiunii sau de la data cand cei gratificati au intrat in posesia bunurilor succesorale. Cu titlu de exceptie, term de 3 ani va curge de la o alta data at cand mostenitorii nu au cunoscut existenta unei liberalitati, ipoteza in care prescriptia va incepe sa curga de la data cand mostenitorii au cunoscut existenta acesteia. Daca bunurile se afla in posesia mostenitorului rezervatar si care refuza sa le predea Beneficiarul liberalitatii tb sa introduca o actiune ce vizeaza predarea lor, iar rezervatarul se poate apara ridicand exceptia reductiunii sau introducand o cerere reconventionala prin care sa ceara reductiunea. Cand mostenitorii rezervatari au posesia bunurilor succesiunii de la data deschiderii succesiunii si nu o pierd in fav titularilor liberalitatilor consimtite de D, prescriptia nu curge impotriva acestora, ci a gratificatilor care tb sa isi ceara dr in contradictoriu cu mostenitorii rezervatari, atunci reductiunea este imprescriptibila extinctiv. Ordinea reductiunii Art 1096 (1) Legatele se reduc inaintea donatiilor (2) Legatele se reduc toate deodata si proportional, afara daca testatorul a dispus ca anumite legate vor avea preferinta, caz in care vor fi reduse mai intai celelalte legate. (3) Donatiile se reduc succesiv, in ordinea inversa a datei lor, incepand cu cea mai noua. (4) Donatiile concomitente se reduc toate deodata si proportional, afara daca donatorul a dispus ca anumite donatii vor avea preferinta, caz in care vor fi reduse mai intai celelalte donatii. (5) Daca beneficiarul donatiei care ar trebui redusa este insolvabil, se va proceda la reductiunea donatiei anterioare. Principiul care guverneaza reductiunea liberalitatilor excesive in raport cu rezerva succesorala acorda prioritate mentinerii donatiilor inainte de a da eficienta legatelor. Natura contractuala a donatiilor si necesitatea apararii stabilitatii naturale a situatiilor jur cele mai vechi stabilite sunt argumentele simple si logice care ghideaza sol art 1096. Sunt consacrate 3 reguli care guverneaza ordinea reductiunii pana la limita cotitatii disponibile, daca beneficiarul liberalitatii nu este mostenitor rezervatar, respectiv pana la limita asigurarii rezervei celorlalti rezervatari, daca beneficiarul este si el mostenitor rezervatar.

12

Legatele se reduc inaintea donatiilor At cand D a facut atat donatii cat si legate. De ex, in timpul vietii a donat un autoturism, iar prin testament lasat a desemnat un legatar cu titlu univ pt 1/2 din mostenire. Legatul se va reduce in masura necesara asigurarii cotei mostenitorilor rezervatari. Nici un legat nu isi poate produce efectele in detrimentul unei donatii, aceasta regula fiind imperativa si necunoscand exceptii, chiar daca donatia este lipsita de data certa, intrucat ceea ce apare ca semnificativ nu este data, ci caracaterul inter vivos al donatiei, aflat in opozitie cu caracterul mortis causa al legatului. Legatele se reduc simultan si proportional Toate legatele, indiferent de data, natura si beneficiarii lor sunt supuse reductiunii toate deodata si proportional cu valoarea lor, adica fiecare lgatar contribuie la intregirea rezervei direct proportional cu valoarea cu care legatul sau a incalcat rezerva. In mod concret, se procedeaza la calculul partii din mostenire care ar reveni fiecarui legatar conform vointei liberale a lui D, dupa care se calculeaza rezerva si apoi se det val proportionala care se ia de la fiecare legatar pt complinirea rezervei. De ex, daca masa de calcul a succesiunii lui de cuius este de 150.000 lei, asupra careia a instituit un legat universal si unul particular de 50.000, iar singurul mostenitor legal este SS care isi cere rezerva succesorala reductiunea va opera astfel: -se calculeaza val legatelor-legatul univ 150.000 si cel particular 50.000 -se calculeaza val rezervei SS- jumatate din succesiune adica 100.000 -se reduc legatele simultan si proportional- fiecare legatar pierde jumatate din cat tb sa ia din succesiune, pt a se respecta rezerva===l univ se reduce cu 75.000 si cel particular cu 25.000, ceea ce rep rezerva succesorala de 100.000. Aceasta regula este dispozitiva, testatorul putand institui o anumita ordine a reductiunii legatelor care este obligatorie pt mostenitorii sai. Reductiunea legatelor nu va opera simultan, iar caracterul proportional se va pastra numai pt reductiunea acelor legate numite de D, de ex, testatorul poate impune ca rezerva sa fie suportata din legatul univ. Donatiile cele mai recente sunt reduse inaintea celor vechi Principalul criteriu retinut pt a ordona reductiunea donatiilor este vechimea acestora, a i donatiile se reduc succesiv, in ordinea inversa a datei lor, incepand cu cea mai noua, adica cea mai apropiata de mom mortii donatarului D, pana cand rezerva succesorala este asigurata. Aceasta regula ataseaza o mare relevanta jur datei incheierii donatiei si det interesul partilor de a dovedi anterioritatea datei unei donatii in raport cu alta, pt a inlatura spectrul reductiunii. Vechimea donatiilor care nu sunt autentice (deghizate, indirecte, daruri manuale) se apreciaza dupa mom cand acestea au dobandit data certa, cel mai tarziu la moartea donatorului.

13

Criteriul reductiunii donatiilor in fct de data lor este unul imperativ, neputand fi modificat de D. Totusi, poate autoriza, prin donatie sau testament, inlaturarea regulii ce dispune reductiunea concomitenta si proportionala, in fav instituirii unei ordini proprii intocmai ca in cazul legatelor. Regula ca donatiile care au aceeasi data se reduc simultan si proportional cu val lor, ca si legatele, este una supletiva. In situatia in care bunul care a facut obiectul donatiei nu se mai afla in patrm donatarului si nu exista in acest patrimoniu o alta valoare care sa il poata inlocui, at donatarul este considerat insolvabil. Efectele reductiunii Art 1097 (1) Reduciunea are ca efect ineficacitatea legatelor sau, dup caz, desfiinarea donaiilor n msura necesar ntregirii rezervei succesorale. (2) ntregirea rezervei, ca urmare a reduciunii, se realizeaz n natur. (3) Reduciunea se realizeaz prin echivalent n cazul n care, nainte de deschiderea motenirii, donatarul a nstrinat bunul ori a constituit asupra lui drepturi reale, precum i atunci cnd bunul a pierit dintr-o cauz imputabil donatarului. (4) Cnd donaia supus reduciunii a fost fcut unui motenitor rezervatar care nu este obligat la raportul donaiei, acesta va putea pstra n contul rezervei sale partea care depete cotitatea disponibil. (5) Dac donatarul este un succesibil obligat la raport, iar partea supus reduciunii reprezint mai puin de jumtate din valoarea bunului donat, donatarul rezervatar poate pstra bunul, iar reduciunea necesar ntregirii rezervei celorlali motenitori rezervatari se va face prin luare mai puin sau prin echivalent bnesc. (6) n cazul ntregirii rezervei n natur, gratificatul pstreaz fructele prii din bun care depete cotitatea disponibil, percepute pn la data la care cei ndreptii au cerut reduciunea. Efectele reductiunii sunt diferite dupa cum liberalitatile sunt donatii sau legate: a) In cazul legatelor reductiunea are ca efect ineficacitatea lor in masura intregirii rezervei. Ineficacitatea poate fi totala=cand cotitatea disponibila a fost epuizata prin donatii, sau partiala= at cand legatele se reduc proportional cu valoarea lor. b) In cazul donatiilor, reductiunea are ca efect desfiintarea lor, in masura necesara intregirii rezervei. Efectele pot fi totale= at cand cotitatea disponibila a fost epuizata prin donatii cu data anterioara si partiale. Ca urmare a desfiintarii donatiei, mostenitorul rezervatar devine proprietar al bunului donat cu care se intregeste rezerva din mom deschiderii succesiunii. Principiul reductiunii in natura. Dintre modalitatile posibile de efectuare a raportului, raportul prin pastrarea bunul in masa succesorala ( in cazul legatelor) sau prin readucerea bunului in masa succesorala (in cazul donatiilor), adica raportul in natura confera mostenitorilor rezervatari cele mai multe garantii ca rezerva la care sunt indreptatiti le va respectata. Desi aceasta solutie poate fi una nedreapta fata de donatari, subliniem ca in multe cazuri, calitatea de donatar apartine chiar mostenitorilor rezervatari. In aceasta situatie, daca gratificatul este un donatar, fata de care efectele contractului deja s-au produs, inainte de data deschiderii 14

succesiunii, acesta trebuie sa readuca bunul la masa succesorala, intrucat titlul sau s-a desfiintat, ca si cum dr sau a fost supus unei conditii rezolutori, indeplinita odata cu clamarea rezervei de persoanele indreptatite. Exceptiile reductiunii in valoare. Desi reductiunea in natura este mai sigura, reductiunea in valoare (valoarea pe care bunul o are la data deschiderii succesiunii) este mai practica, raspunzand unor situatii care se ivesc in practica si fac imposibila sau dificila restituirea bunului catre rezerva succesorala. Astfel, reductiunea se va face nu in natura, ci in echivalent, daca: Donatarul a instrainat bunul ori a constituit asupra lui dr reale, inainte de data deschiderii succesiunii. Instainarea sau grevarea bunului dupa data deschiderii succesiunii este inopozabila rezervatarilor Donatarul a cauzat prin fapta sa culpabila pieirea bunului Donatarul mostenitor rezervatar a primit o donatie care este scutita de raport. In aces caz, donatia se imputa intai asupra cotitatii disponibile, iar daca o depaseste se imputa asupra rezervei sale. Daca donatia depaseste si cota de rezerva a mostenitorului donatar, ea va fi supusa reductiunii. Donatarul mostenitor este obligat la raport. In acest caz, donatia se imputa asupra cotei sale de rezerva, iar ceea ce depaseste aceasta valoare se imputa asupra cotitatii disponibile in limita cotei sale de mostenire legala. Ceea ce depaseste valoarea insumata a celor 2 portiuni din masa de calcul va fi supus reductiunii. In aceasta ipoteza, daca partea supusa reductiunii rep mai putin de jumatate din valoarea bunului donat, donatarul rezervatar poate pastra bunul. Totusi, pt partea care trebuie sa suporte reductiunea, acesta va opera prin echivalent in forma luarii mai putin sau prin echivalent banesc. Reductiunea unor liberalitati speciale Art 1098 (1) Dac donaia sau legatul are ca obiect un uzufruct, uz ori abitaie sau o rent ori ntreinere viager, motenitorii rezervatari au facultatea fie de a executa liberalitatea astfel cum a fost stipulat, fie de a abandona proprietatea cotitii disponibile n favoarea beneficiarului liberalitii, fie de a solicita reduciunea potrivit dreptului comun. (2) Dac motenitorii rezervatari nu se neleg asupra opiunii, reduciunea se va face potrivit dreptului comun. Reductiunea liberalitatilor unui drept viager In situatia in care obiectul unei liberalitati il constituie un dr viager, evaluarea acesteia in vederea alcatuirii masei de calcul si a determinarii masurii in care aceasta liberalitate poate incalca rezerva succesorala este dificila, intrucat este influentata de durata de viata a gratificaului si de posibila schimbare a contextului economic in care se executa aceste obligatii. Caracterul aleatoriu al executarii acestor obligatii are implicatii in materia succesorala prin eventualul pericol de incalcare al rezervei. Solutia problemei este data de art 1098 care pune la 15

dispozitia mostenitorilor rezervatari un dr de optiune: in fct de circumstantele concrete ale cauzei acestia pot sa execute liberalitatea asa cum a fost prev sau sa predea beneficiarului liberalitatii proprietatea cotitatii disponibile. Totusi exista posibilitatea cererii reductiunii in cond dr comun, ceea ce implica evaluarea liberalitatii Aplicarea art 1098 se poate face prin buna invoiala intre mostenitorii rezervatari sau pe cale judecatoreasca, dar in acest caz, instanta constatand dezacrdul dintre mostenitori nu poate aplica decat solutia reductiunii din dr comun, celelalte 2 solutii, cu caracter exceptional, ramanand rezervate doar acordului mostenitorilor. Prima posibilitate impaca 2 valori care pot ajunge in opozitie: rezerva si executarea liberalitatii. Renuntarea mostenitorilor rezervatari este insa una interesata de calculul unui castig prin pastrarea proprietatii asupra cotitatii disponibile. Cea de-a doua posibilitate avantajeaza integritatea rezervei care nu va fi amenintata prin executarea liberalitatii. Problema care se ridica este aceea de a sti ce proportie din cotitatea disponibila trebuie transmisa titularului unei astfel de liberalitati. Aceasta ipoteza ii avantajeaza pe mostenitorii rezervatari, daca asupra cotitatii disponibile trebuie imputate si alte liberalitati care ii reduc valoarea si, implicit, diminueaza amploarea proprietatii care va putea fi abandonata in favoarea titularilor unor astfel de liberalitati. Aplicarea disp art 1098 implica respectarea urm conditii: a) Liberalitatea sa aiba ca obiect dr viager de uzufruct, uz, abitatie, renta sau intretinere b) D sa nu fi inlaturat aplicarea art 1098, acesta neavand caracter imperativ c) Sa existe unanimitate in privinta optiunii alesa, daca sunt mai multi mostenitori rezervatari, in caz contrar reductiunea se va face in cond dr comun d) Daca ii este cedata proprietatea cotitatii disponibile, beneficiarul e tinut sa raspunda de sarcinile succesiunii in limita acestei proprietati. Imputarea liberalitatilor Art 1099 (1) Dac beneficiarul liberalitii nu este motenitor rezervatar, liberalitatea primit se imput asupra cotitii disponibile, iar dac o depete, este supus reduciunii. (2) Dac gratificatul este motenitor rezervatar i liberalitatea nu este supus raportului, ea se imput asupra cotitii disponibile. Dac este cazul, excedentul se imput asupra cotei de rezerv la care are dreptul gratificatul i, dac o depete, este supus reduciunii. (3) Dac gratificatul este motenitor rezervatar i liberalitatea este supus raportului, ea se imput asupra rezervei celui gratificat, iar dac exist, excedentul se imput asupra cotitii disponibile, afar de cazul n care dispuntorul a stipulat imputarea sa asupra rezervei globale. n acest ultim caz, numai partea care excedeaz rezervei globale se imput asupra cotitii disponibile. n toate cazurile, dac se depete cotitatea disponibil, liberalitatea este supus reduciunii. (4) Dac exist mai multe liberaliti, imputarea se face potrivit alin. (1)-(3), innd seama i de ordinea reduciunii liberalitilor excesive. 16

Odata masa de calcul cunoscuta, ii suprapunem fractiile aritmetice care exprima rezerva si cotitatea disponibila, obtinand astfel valoarea lor pecuniara. Pt a putea trece insa la efectuarea reductiunii si a raportului trebuie , mai intai, sa imputam liberalitatile, adica sa dam deoparte valoarea fiecarei liberalitati din partea de mostenire cu care trebuie comparata. Imputarea liberalitatilor este decisiva pt soarta liberalitatilor. Pt a explica acest lucru, este necesar sa subliniem ca imputarea det partea mostenirii asupra careia va fi efectuata darea deoparte a valorii liberalitatii. In acelasi timp, atragem atentia si ca reductiunea nu este inevitabila ori de cate ori liberalitatile depasesc limita cotitatii disponibile, intrucat exista si liberalitati care tind sa formeze partea succesorala a mostenitorilor rezervatari, acestea fiind astfel sustrase suprapunerii peste cotitatea disponibila. Prin aceasta, se face prima clasificare a efectelor imputarii, intre persoanele gratificate cu liberalitati care sunt si rezervatari sau nu. A. Imputarea liberalitatilor care gratifica un nerezervatar Se efectueaza intotdeauna doar asupra cotitatii disponibile, iar daca aceasta este depasita intervine reductiunea liberalitatilor excesive, fara existenta vreunei alte posibilitati de salvgardare a acestora. Aceasta regula se aplica si daca gratificatul este un potential mostenitor rezervatar care renunta la calitatea sa de mostenitor legal, de care este legata si calitatea de rezervatar. Prin renuntare el pierde retroactiv dr la mostenirea legala si la dr asupra rezervei, putand pastra donatia sau legatul in limita cotitatii disponibile. Prin nerezervatar se intelege: a) Tertul de mostenire, adica pers care nu este chemata la mostenire datorita lipsei vocatiei sale succesorale concrete, legale sau testamentare b) Mostenitorul legal cu vocatie concreta la succesiune, careia legea nu ii acorda dr la rezerva: CP, AO, CO c) Mostenitorul rezervatar renuntator, cu conditia sa nu fie obligat la raportul donatiei, caz in care acesta va fi avut in vedere intocmai ca un mostenitor acceptant, in privinta calcularii rezervei si a imputarii liberalitatilor. Daca exista mostenitori rezervatari, liberalitatile se imputa asupra cotitatii disponibile: -daca beneficiarul liberalitatii este o pers straina care nu face parte din cele 4 clase de mostenitori legali -daca beneficiarul liberalitatii este o ruda pe linie colaterala sau un AO -daca beneficiarul liberalitatii este un descendent, AP sau SS care renunta la calitatea de mostenitor legal si implicit si la cea de rezervatar. B. imputarea liberalitatilor care gratifica un rezervatar Se efectueaza in fct de natura liberalitatii care i-a facut-o D. Astfel, daca liberalitatea este scutita de raport, aceasta atesta vointa lui D de a-l avantaja pe gratificat fata de ceilalti mostenitori

17

rezervatari prin primirea valorii liberalitatii, in plus fata de cota de rezerva, iar daca liberalitatea este raportabila, at aceasta nu atesta decat dorinta lui D de a-i oferi fratificatului un avans din mostenire. 1. Imputarea liberalitatilor scutite de raport Regulile imputarii liberalitatilor scutite de raport sunt det de intentia lui D de a rupe egalitatea dintre mostenitori, stabilita prin regulile mostenirii legale. Imputarea prioritara asupra cotitatii disponibile Daca gratificatul este un mostenitor rezervatar care a acceptat mostenirea si liberalitatea nu este supusa raportului, ea se va imputa cu intaietate asupra cotitatii disponibile. Daca liberalitatea depaseste cotitatea disponibila, diferenta se imputa asupra cotei de rezerva la care are dr gratificatul, deoarece mostenitorul rezervatar gratificat cumuleaza cotitatea disponibila cu rezerva sa succesorala. De ex, D are 3 copiii, A B C, si o masa de calcul de 600000, din care o donatie neraportabila de 300.000 facuta lui A, restul reprezentandu-l ativul net 300.000. rezerva fiecarui copil este de o sesime 100.000, iar rezerva totala o jumtate 300.000, egala cu cotitatea disponibila. Donatia facuta lui A se imputa asupra cotitatii disponibile, pe care o epuizeaza, iar din activul net se achita rezervele celor 3 copii, 100.000 fiecare. A cumuleaza cotitatea disponibila cu partea sa de rezerva, mostenind in total 400.000, iar B si C primesc doar rezerva succesorala. Imputarea subsidiara asupra rezervei mostenitorului gratificat In ipoteza in care liberalitatea neraportabila excede cotitatii disponibile, aceasta este imputabila subsecvent asupra rezervei mostenitorului gratificat. De ex, D are 3 copiii, A B C, si o masa de calcul de 600000, din care o donatie neraportabila de 400.000 facuta lui A, restul reprezentandu-l ativul net 200.000. rezerva fiecarui copil este de o sesime 100.000, iar rezerva totala o jumtate 300.000, egala cu cotitatea disponibila. Donatia facuta lui A se imputa asupra cotitatii disponibile, pe care o epuizeaza si mai ramane un excedent de 100000, aceasta valoare urmand a se imputa subsidiar asupra rezervei lui A, care primeste, astfel, maximum din succesiune inca inainte de data deschiderii acesteia prin donatia neraportabila. Activul net va fi destinat achitarii rezervelor celor 2 copii, B si C 100.000 lei fiecare. In conditiile in care nici imputarea prioritara si nici cea subsecventa nu reusesc sa epuizeze valoarea liberalitatii, atunci acesta va fi supusa reductiunii, in proportia depasirii celor 2 valori cumulate. De ex, D are 3 copiii, A B C, si o masa de calcul de 600000, din care o donatie neraportabila de 500.000 facuta lui A, restul reprezentandu-l ativul net 100.000. rezerva fiecarui copil este de o sesime 100.000, iar rezerva totala o jumtate 300.000, egala cu cotitatea disponibila. Donatia facuta lui A se imputa prioritar asupra cotitatii disponibile, pe care o epuizeaza, si mai raman inc 200.000, acest excedent urmand a se imputa subsidiar asupra rezervei lui A pe care o epuizeaza de asemenea, iar valoarea care ramane in afara imputarii va fi supusa reductiunii. Activul net va fi destinat achitarii rezervelor celor 2 copii, B si C, iar ca urmare a reductiunii, atat B cat si C vor primi de la A cate 50.000, astfel fiind intregita rezerva lor de 100.000. 18

B. Imputarea liberalitatilor raportabile In cazul liberalitatilor raportabile gratificatul este deja tinut de o obligatie de restituire, avand in vedere ca acest tip de liberalitati rep doar un avans la mostenire, neexprimand vointa lui D de a modifica regulile ML. Totusi, imputarea acestor liberalitati prezinta importanta pt determinarea incidentei reductiunii si soarta liberalitatilor consimtite ulterior. Imputare prioritara asupra rezervei Liberalitatile raportabile se imputa mai intai asupra rezervei succesorale a mostenitorului gratificat. 2 sunt motivele care justifica aceasta: in primul rand, aceasta donatie nu este una definitiva, fiind doar un avans in contul viitoarei mosteniri, iar in al doilea rand, D autorizand raportul, a dorit sa-si pastreze intacta cotitatea disponibila, adica libertatea de a dispune prin alte liberalitati. De ex, D are 3 copiii, A B C, si o masa de calcul de 600000, din care o donatie raportabila de 100.000 facuta lui A, restul reprezentandu-l ativul ne. rezerva fiecarui copil este de o sesime 100.000, iar rezerva totala o jumtate 300.000, egala cu cotitatea disponibila. Donatia facuta lui A se imputa prioritar asupra rezervei acestuia, pe care o epuizeaza, fara a o depasi insa. Cotitatea disponibila ramane complet libera pt imputarea altor liberalitati, iar in absenta acestora, se va imparti intre cei 2 copii, conform cotelor de ML. Imputarea subsidiara...famosissima questio In ipoteza in care liberalitatea raportabila excede cotei de rezerva ce revine mostenitorului gratificat, suntem confruntati cu una dintre cele mai vechi dileme ale materiei succesiunilor din orice tara.De ex, in lipsa unui text legal care sa adreseze direct problema, curtea de casatie franceza a avut nevoie de mai mult de 150 de ani pt a adopta o pozitie definitiva in aceasta problema. De-a lungul timpului au fost concepute 3 raspunsuri pt rezolvarea problemei: -imputarea excedentului asupra rezervei globale, solutie care il avantajeaza pe donator fiindca poate dispune liber de cotitatea disponibila, dar totodata incalca pr irevocabilitatii donatiei facute mostenitorului, intrucat liberalitatile ulterioare, consimtite de D, vor fi mentinute in limita cotitatii, pe cand donatia nu -imputarea excedentului asupra cotitatii disponibile, in incercarea de a salvgarda pr irevocabilitatii donatiei, dar cu consecinta limitarii libertatii lui D de a dispune prin liberalitati -ambele sisteme fiind considerate prea rigide, s-a propus si varianta in care donatarul trebuie sa prevada in mod expres care va fi soarta excedentului. o Imputarea subsidiara asupra cotitatii disponibile

Excedentul care rezulta din imputarea donatiei raportabile asupra rezervei gratificatului se imputa asupra cotitatii disponibile. Aceasta regula este dispozitiva, putand fi modificata in sensul imputarii asupra rezervei globale. Daca excedentul epuizeaza si cotitatea disponibila, aceasta nu poate fi ocupata in totalitate de mostenitorul gratificat, intrucat acest caz det ineficacitatea sau desfiintarea celorlalte liberalitati ulterioare, consecinta fiind ca, in raporturile dintre comostenitorii rezervatari, renasc regulile ML in privinta cotitatii disponibile. 19

De ex, D are 3 copiii, A B C, si o masa de calcul de 600000, din care o donatie raportabila de 200.000 facuta lui A, restul reprezentandu-l ativul net 300.000. rezerva fiecarui copil este de o sesime 100.000, iar rezerva totala o jumtate 300.000, egala cu cotitatea disponibila. Donatia facuta lui A se imputa cu prioritate fata de legat asupra rezervei acestuia, pe care o absoarbe si o depasesc cu 100.000, valoare care se imputa asupra cotitatii disponibile. In urma acestei imputarii subsidiare, in cotitatea disponibila ramane o val de 200.000 asupra careia isi produce efectele legatul univ. o Imputarea subsidiara conventionala asupra rezervei globale

D poate dispune ca excedentul care rezulta din imputarea donatiei raportabile asupra rezervei gratificatului sa fie imputat asupra rezervei globale, iar in ipoteza depasirii acestuia, excedentul ramas sa fie imputat asupra cotitatii disponibile. Deci, in masura necesarului pot fi incidente 2 imputari subsidiare, mai intai asupra rezervei globale si mai apoi, daca mai este cazul, asupra cotitatii disponibile. Daca tot nu este epuizata valoarea donatiei, partea ce depaseste cotitatea disponibila va fi supusa reductiunii. Imputarea asupra rezervei deroga de la regula imputarii liberalitatii raportabile asupra cotitatii disponibile, reprezentand un avantaj pe care legea il acorda dispunatorului, in considerarea eventualei dorinte a acestuia de a putea dispune in mod liber de cotitatea disponibila. Tocmai de aceea, vointa lui D de a beneficia de aceasta facultate nu poate fi niciodata prezumata intrucat intra in conflict cu intentia liberala exprimata fata de gratificatul rezervatar, ea trebuind sa fie stipulata in mod expres. Prin notiunea de rezerva globala se intelege rezerva tuturor mostenitorilor rezervatari care beneficiaza de raport, mai putin rezerva mostenitorului gratificat, intrucat aceasta deja a fost absorbita prin imputarea prioritara. De ex, D are 3 copiii, A B C, si o masa de calcul de 600000, din care o donatie raportabila de 200.000 facuta lui A, restul reprezentandu-l ativul net.de asemenea D a instituit un legatar univ. Rezerva fiecarui copil este de o sesime 100.000, iar rezerva totala o jumtate 300.000, egala cu cotitatea disponibila. In prezenta clauzei care autorizeaza imputarea excedentului asupra rezervei globale,se propun urm solutii: -se imputa prioritar donatia lui A asupra rezervei sale de 100.000 pe care o absoarbe in totalitate, ramand de imputat o val de 100.000, ce rep excedentul -acest excedent va fi imputat subsidiar asupra rezervei globale de 200.000 a lui B si C. Putem observa ca in acest caz, notiunea de imputare isi schimba efectul avut pana acum, fiindca de aceasta data, imputarea nu va avea drept efect absorbirea donatiei de o fractiune a mostenirii, ci reductiunea sa deoarece rezerva succesorala, fiind de ordine publica, nu poate fi diminuata in nici un fel -ca urmare a reductiunii, nu mai ramane nici un excedent, astfel incat legatul univ isi va produce efectele asupra intregii cotitati disponibile, iar B si C vor culege din activul net cotele corespunzatoare de rezerva. Lui A nu ii va reveni nimic din activul net al mostenirii, dar va trebui, ca urmare a reductiunii donatiei sale, sa readuca valoarea de 100.000 pt achitarea rezervelor Un ex pt a demonstra functionarea institutiei si in cazul in care inregistram excedent dupa imputarea asupra rezervei globale: De ex, D are 3 copiii, A B C, si o masa de calcul de 600000, din care 20

o donatie raportabila de 500.000 facuta lui A, restul reprezentandu-l ativul net 100.000. Imputam donatia asupra rezervei lui A (minus 100.000), apoi excedentul ( 400.000) il imputam asupra rezervei globale a lui B si C (minus 200.000, reductiune), iar apoi excedentul nou ramas (200.000) il imputam asupra cotitatii disponibile de 300.000, din care mai raman 100.000 care se cuvin legatarului univ. In concluzie, A pastreaza donatia in natura dar ca urmare a reductiunii trebuie sa contribuie cu suma de 200.000 care se adauga sumei de 100.000 din activul net in vederea platii rezervelor lui B si C si legatului univ.

RAPORTUL DONATIILOR Art 1146 (1) Raportul donaiilor este obligaia pe care o au ntre ei soul supravieuitor i descendenii defunctului care vin efectiv i mpreun la motenirea legal de a readuce la motenire bunurile care le-au fost donate fr scutire de raport de ctre cel ce las motenirea. (2) n lips de stipulaie contrar din partea donatorului, cei menionai la alin. (1) sunt obligai la raport numai dac ar fi avut vocaie concret la motenirea defunctului n cazul n care aceasta s -ar fi deschis la data donaiei. Prin raport succesoral se intelege acea operatiune prealabila impartelii mostenirii, care consta in readucerea de catre anumiti mostenitori la masa succesorala a acelor bunuri si valori pe care le-au primit cu titlu gratuit de la cel despre a carui mostenire este vorba. Raportul donatiilor este definit ca fiind obligatia pe care o au intre ei SS si descendentii care vin efectiv si impreuna la ML de a readuce la mostenire bunurile care le-au fost donate fara scutire de rraport de catre cel care lasa mostenirea. Avand in vedere afectiunea care exista intre D si acesti mostenitori, se prezuma ca, prin donatia facuta, D nu a dorit sa avantajeze pe donatar in detrimentul celorlalti mostenitori legali, ci a dorit sa ofere donatarului doar un avans din mostenirea la care ar avea vocatie la data deschiderii mostenirii, si nu o liberalitate facuta unuia in detrimentul celorlalti. Aceasta egalitate prezumata intre mostenitori vizeaza stabilirea unui echilibru legal, deci nu o egalitate matematica intre acestia, ci o egalitate jur, conf cotelor legale ale acestora, deoarece mostenirea se imparte intre mostenitori potrivit acestor cote care pot fi egale sau nu. Persoane obligate la raportul donatiilor -SS, cand vine la mostenire alaturi de descendentii D -descendentii D, care vin efectiv si impreuna la ML Conditii pt existenta obl de raport al donatiilor 1. Trebuie sa existe 2 sau mai multi mostenitori cu vocatie succesorala legala la mostenire, fie in calitate de descendenti ai D, fara a se face distinctie dupa cum provin din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie, in fct de gradul de rudenie cu D sau dupa cum vin la mostenire prin reprezentare sau in nume propriu, fie de SS care vine la mostenire in concurs cu descendentii.

21

2. Mostenitorul tb sa fi acceptat ML, deoarece daca renunta la mostenire, descendentul si SS nu mai au obl de raport, iar daca avem in vedere modurile in care se realizeaza imputarea liberalitatilor, acestia pot pastra liberalitatea primita in limitele CD. Faptul ca vor fi obligati la raportul donatiilor doar SS si descendentii D care vin efectiv si impreuna la ML, indica optiunea donatiilor tb limitat la restabilirea cotelor din mostenire atribuite potrivit regulilor ML. 3. Persoana care are obl de a raporta donatia primita tb sa intruneasca dubla calitate de mostenitor legal si de donator, cond pt care tb facute precizari legate de mom la care tb sa coexiste cele 2 calitati. Spre deosebire de VCC unde era necesar ca donatarul sa fie mostenitor legal al D la data deschiderii succesiunii, fara a conta daca la data donatiei avea vocatie legala la mostenire, NCC prev o solutie diferita, care are la baza ideea ca se poate prezuma ca donatorul a dorit sa faca un avans asupra mostenirii doar daca, la data donatiei, donatarul ar fi avut calitatea de mostenitor prezumtiv. In acest sens, obl de raport exista numai pt persoanele care ar fi avut vocatie concreta la mostenirea D, in cazul in care aceasta s-ar fi deschis la data donatiei, iar formularea in lipsa de stipulatie contrara din partea donatoruluiindica faptul ca, pt a opera o exceptie de la aceasta regula este necesara o manifestare expresa de vointa a dispunatorului. Astfel spre deosebire de VCC, NCC prev obl ca donatarul sa aiba calitatea de mostenitor prezumtiv al donatorului la mom inchierii contractului de donatie. 4. Donatia facuta descendentului sau SS, care vin in concurs cu descendentii, tb sa nu fi fost scutita de raport. Scutirea de raport a renuntatorului la ML Art 1147 (1) n caz de renunare la motenirea legal, descendentul sau soul supravieuitor nu mai are obligaia de raport, putnd pstra liberalitatea primit n limitele cotitii disponibile. (2) Prin stipulaie expres n contractul de donaie, donatarul poate fi obligat la raportul donaiei i n cazul renunrii la motenire. n acest caz, donatarul va readuce la motenire numai valoarea bunului donat care depete partea din bunurile defunctului la care ar fi avut dreptul ca motenitor legal. Regula scutirii de raport a renuntatorului la ML Una din cond care tb indeplinite, pt a exista obl de raport al donatiei, este ca mostenitorul sa fi acceptat ML. Se consacra regula potrivit careia, in cazul renuntarii la ML, nici in cazul descendentuli si nici a SS nu mai exista obl de raport, putand pastra liberalitatea primita in limitele CD. Faptul ca acestia pot pastra liberalitatea CD este justificata de modul in care se realizeaza imputarea liberalitatilor in acest caz. La deschiderea mostenirii, donatarul are un dr de optiune, fie sa pastreze donatia, renuntand la mostenire, fie sa accepte mostenirea si sa raporteze donatia. Donatarul are interesul de a renunta la mostenire in cazul in care CD este mai mare decat partea la care are dr ca mostenitor legal.

22

Exceptie- obligarea la raport a renuntatorului la ML NCC prev, ca elem de noutate, exceptia de la regula enuntata in alin 1, prin consacrarea unei solutii potrivit careia, chiar si in cazul renuntarii la mostenire, donatarul poate fi obligat la raportul donatiei prin manifestarea expresa de vointa a donatorului, adica prin stipulatie expresa in contractul de donatie. Introducerea acestei exceptii este justificata de faptul ca, in situatia donatorului gratificat cu o donatie raportabila, care prin renuntarea la ML, nu mai are obl de raport, se putea ajunge in situatia ca donatarul ( copil al lui D) sa primeasca mai mult decat ar fi primit acceptantii (ceilalti copii ai lui D), ceea ce contravenea vointei D, care at cand a facut donatia, nu a dorit sa rupa egalitatea intre copiii sai. Persoanele care pot cere raportul donatiei Art 1148 Dr de a cere raportul il au numai descendentii si SS, precum si pe cale oblica, creditorii personali ai acestora. Raportul donatiilo poate fi cerut de descendentii, SS at cand vine in concurs cu descendentii, obl de raport fiind reciproca in acestia, si creditorii personali ai acestora, pe cale oblica, nefiind vorba de o actiune strict personala. Elem de noutate este dat de consacrarea expresa a posibilitatii recunoscute ca raportul sa poata fi cerut si de creditorii personali ai descendentilor si SS pe calea actiunii oblice. Creditorii succesiuni si legatarii nu pot cere raportul si nici nu profita de raportul cerut de catre pers indreptatite deoarece pt creditori bunurile donate au iesit definitiv si irevocabil din patrimoniul D, sub rezerva unei eventuale nulitati pt frauda, iar dr legatarilor se naste numai la data deschiderii mostenirii si numai asupra bunurilor care se afla in patrim succesoral la aceasta data. Dr la raport este dr individual, astfel incat daca, dupa deschiderea succesiunii, pers indreptatita la acesta, renunta la drept, donatia se raporteaza numai in masura asigurarii cotei comostenitorilor solicitanti. Daca titularului dr la raport decedeaza inainte de a-l exercita, acesta se transmite mostenitorilor proprii, avand caracter patrimonial, iar acestia tb sa-l exercite in mod unitar. Cel care solicita raportul tb sa dovedeasca donatia, ceea ce se poate realiza prin orice mij de proba. Caracterul personal al obl de raport Art 1149 (1) Motenitorul datoreaz raportul numai pentru donaiile pe care le-a primit personal de la donator. (2) Dac descendentul donatarului vine n nume propriu la motenirea donatorului, nu este obligat s raporteze donaia fcut ascendentului su, chiar dac a acceptat motenirea acestuia din urm. (3) Descendentul care vine la motenire prin reprezentare succesoral este obligat s raporteze donaia primit de la defunct de ctre ascendentul su pe care l reprezint, chiar dac nu l-a motenit pe acesta din urm. 23

Regula caracterului personal al obl de raport Regula este aceea ca mostenitorul datoreaza raportul numai pt donatiile primite personal de la donator, el neputand fi obligat pt altul. In cazul in care descendentul donatarului vine in nume propriu la mostenirea donatorului, art 1149 prev ca se aplica regula caracterului personal al obl de raport, adica, in acest caz, nu va exista pt descendent obl de a raporta donatia facuta ascendentului sau, chiar daca a acceptat mostenirea acestuia din urma si a ajuns sa se bucure de bunul respectiv. Justificarea este data de faptul ca bunurile ajung sa fie culese nu cu titlu de donatie, ci cu titlu de mostenire, astfel incat conditia coexistentei celor 2 calitati, de donatari si de mostenitor nu este indelinita, fiind vorba de 2 mosteniri diferite. Se aplica aceeasi solutie si in cazul retransmiterii. Exceptie Descendentul care vine la mostenirea lui D prin reprezentare, ascendentul fiind decedat la data deschiderii mostenirii, este obligat la raport pt donatia primita de ascendentul sau de la D, chiar daca a renuntat la mostenirea ascendentului reprezentat. Textul ar putea fi criticat prin faptul ca, desi descendentul reprezentant a renuntat la mostenirea ascendentului reprezentat si nu a mai beneficiat de bunul donat, totusi el este obligat la raport. Explicatia consta in aceea ca reprezentantul dobandeste nu numai drepturile, ci si obligatiile celui reprezentat. Este adevarat ca descendentul vine la mostenire in locul si gradul celui reprezentat, dar o face in temeiul vocatiei succesorale, intrunind dubla calitate de donatar si de mostenitor, motiv pt care tb sa raporteze si donatiile pe care le-a primit de la D. Exceptiile de la obl de raport art 1150 (1) Nu sunt supuse raportului: a) donaiile pe care defunctul le-a fcut cu scutire de raport. Scutirea poate fi fcut prin chiar actul de donaie sau printr-un act ulterior, ntocmit n una dintre formele prevzute pentru liberaliti; b) donaiile deghizate sub forma unor nstrinri cu titlu oneros sau efectuate prin persoane interpuse, cu excepia cazului n care se dovedete c cel care a lsat motenirea a urmrit un alt scop dect scutirea de raport; c) darurile obinuite, donaiile remuneratorii i, n msura n care nu sunt excesive, sumele cheltuite pentru ntreinerea sau, dac este cazul, pentru formarea profesional a descendenilor, a prinilor sau a soului i nici cheltuielile de nunt, n msura n care cel care las motenirea nu a dispus altfel; d) fructele culese, veniturile scadente pn n ziua deschiderii motenirii i echivalentul bnesc al folosinei exercitate de donatar asupra bunului donat. (2) De asemenea, raportul nu este datorat nici n cazul n care bunul donat a pierit fr culpa donatarului. Cu toate acestea, dac bunul a fost reconstituit prin folosirea unei indemnizaii ncasate ca urmare a pieirii sale, donatarul este inut s fac raportul bunului n msura n care 24

indemnizaia a servit la reconstituirea acelui bun. n cazul n care indemnizaia nu a fost utilizat n acest scop, ea nsi este supus raportului. Dac indemnizaia rezult dintr-un contract de asigurare, aceasta se raporteaz numai n msura n care depete cuantumul total al primelor pltite de donatar. Regula este ca sunt supuse raportului toate donatiile, cu prezumtia ca acestea rep un avans asupra mostenirii, intentia D nefiind de a avantaja pe unii dintre mistenitori. Sunt prev o serie de exceptii de la obl de raport: 1. Scutirea de raport. Caracterul supletiv al disp privind obl de raport al donatiilor D poate sa faca donatii scutite de raport, care confera donatiei caracter definitiv, inseamna ca obl de raport al donatiilor nu are carcater imperativ. Normele care regl obl de raport al donatiilor sunt supletive deoarece donatorul poate scuti donatarul de raport, in acest caz donatia urmand a fi redusa numai daca este excesiva. Scutirea poate fi facuta prin chiar actul de donatie sau printr-un act ulterior, intocmit in una din formele prev pt liberalitati. Astfel, scutirea de raport tb facuta in mod expres, fie prin actul de donatie, fie printr-un act ulterior donatiei, care tb intocmit in forma prev pt liberalitati deoarece scutirea de raport rep ea insasi o liberalitate pe care o desavarseste si de aceea tb respectate anumite conditii: -fie intocmirea in forma prev pt liberalitati intre vii, deci forma autentica ceruta pt donatii -fie in forma prev pt liberalitati mortis causa, adica in una din formele testamentare. 2. Donatiile deghizate sub forma unor instrainari cu titlu oneros sau efectuate prin pers interpuse Donatiile deghizate sub forma unor instrainari cu titlu oneros sau efectuate prin pers interpuse nu sunt supuse obl de raport al donatiilor deoarece se considera ca vointa D a fost de a opera scutirea de raport. Astfel, aceste donatii au caracter definitiv, fiind consacrata expres o prezumtie relativa de scutire de raport. Aceasta scutire tb facuta in forma tacita prin deghizarea donatiei sub forma unei instrainari cu titlu oneros sau efectuate prin pers interpuse. Se permite ca intentia scutirii de raport sa poata fi dovedita si in absenta unui act autentic in cazul donatiei indirecte sau a donatiei sub forma darului manual. 3. Corelatii intre obl de raport, scutirea de raport si prezumtia de donatie din art 1091 alin 4 Instrainarea cu titlu onerso catre un descendent ori un AP sau catre SS este prezumata a fi donatie daca instrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului, uzului ori abitatie sau in schibul intretinerii pe viata ori a unei rente viagere, prezumtie care opereaza numai in fav descendentilor, AP si a SS ai D, daca acestia nu au consimtit la instrainare, prezumtia putand fi rasturanata prin dovada contrara. conf VCC s-a apreciat ca aceasta forma de instrainare este prezumata ca fiind facuta cu scutire de raport, efectuarea unei donatii deghizate echivaland cu scutirea de raport, totusi din modul in care 25

esre redactat art 1091 alin 4 NCC nu rezulta aceasta prezumtie a scutirii de raport, iar din corelarea art 1150 cu art 1091 alin 4, rezulta ca exista posibilitatea sa se dovedeasca faptul ca prin interpunerea de pers cel care a lasat mostenirea a urmarit un alt scop decat scutirea de raport. 4. Gratuitati nesupuse raportului Darurile obisnuite, donatiile remuneratorii, ch de intretinere si educatie si ch de nunta. O alta exceptie de la obl de raport se refera la darurile obisnuite, donatiile remuneratorii si, in masura in acre nu sunt excesive, sumele cheltuite pt intretinerea sau pt formarea profesionala a descendentilor, a AP sau a SS si nici ch de nunta, motivat de faptul ca acestea nu pot fi considerate liberalitati. Fructele culese, veniturile scadente pana in ziua deschiderii mosteniri si echivalentul banesc al folosintei exercitate de donatar asupra bunului donat

Sunt exceptate de la raport fructele culese, veniturile scadente pana in ziua deschiderii mostenirii si a echivalentului banesc al folosintei exercitate de donatar asupra bunului donat, solutia fiind aceea de a se raporta fructele si veniturile ulterioare deschiderii mostenirii. Justificarea consta in faptul ca donatarul a devenit proprietar de la data incheierii contractului si datoreaza raportul numai de la data deschiderii mostenirii, iar in acest interval de timp el se bucura de foloasele bunurilor care formeaza obiectul donatiei. 5. Cazul in care bunul donat a pierit fara culpa donatarului Raportul nu este datorat nici in cazul in care bunul donat a pierit fara culpa donatarului. Astfel, in situatia in care bunul a pierit in mod fortuit, total sau partial, inainte sau dupa deschiderea succesiunii, in masura pieirii nu este supus raportului, prin derogare de la regula suportarii riscului de catre proprietarul sub conditie rezolutorie si debitor al obl restituirii, riscul fiind suportat de mostenire, si astfel doar in parte de catre donatar, proportiona cotei sale legale. Daca bunul a pierit din culpa donatarului, raportul se va efectua prin echivalent. VCC nu prev un text de lege care sa permita raportul indemnizatiei de asigurare incasate de catre donatar in ipoteza in care bunul pierit era asigurat, cu titlu de noutate, NCC prev ca in situatia in care bunul a fost reconstituit prin fol unei indemnizatii incasate ca urmare a pierii sale, donatarul este tinut sa faca raprtul bunului in masura in care indemnizatia a servit la reconstituirea acelui bun, iar daca indemnizatia nu a fost utilizata in acest scop, ea insasi este supusa raportului. Modul de efectuare a raportului Art 1151 (1) Raportul se face prin echivalent. Este considerat ca nescris dispoziia ca re impune donatarului raportul n natur. (2) Cu toate acestea, donatarul poate efectua raportul n natur dac la data cererii de raport este nc proprietarul bunului i nu l-a grevat cu o sarcin real i nici nu l-a dat n locaiune pentru o perioad mai mare de 3 ani. 26

(3) Raportul prin echivalent se poate realiza prin preluare, prin imputaie sau n bani. (4) Raportul prin preluare se realizeaz prin luarea din masa succesoral de ctre motenitorii ndreptii la raport a unor bunuri, pe ct posibil de aceeai natur i calitate cu cele care au format obiectul donaiei, innd seama de cotele succesorale ale fiecruia. (5) n cazul raportului prin imputaie, valoarea donaiei se scade din partea motenitorului obligat la raport. (6) n cazul raportului n bani, cel obligat la raport va depune la dispoziia celorlali motenitori o sum de bani care reprezint diferena dintre valoarea bunului donat i partea din aceast valoare ce corespunde cotei sale succesorale. Modalitati de efectuare a raportului Spre deosebire de VCC care consacra posibilitatea de a efectua raportul fie in natura, prin readucerea efectiva a bunului la masa succesorala, fie prin echivalent, prin introducerea art 1151 alin 1 2, dupa modelul Provinciei Quebec, se schimba radical sistemul modului de efectuare a raportului. Regula este ca raportul se face prin echivalent, fiind considerata ca nescrisa dips care impune donatarului raportul in natura, ceea ce inseamna ca este interzisa obligarea donatarului la efectuarea raportului in natura cu scopul de a asigura protejarea circuitului civil si a liberel circulatii a bunurilor. In cazul efectuarii raportului prin echivalent, numit in doctrina raport prin luare mai putin/raport de valoare, cel obligat la raport pastreaza bunul donat in natura, dar aduce la masa succesorala valoarea lui, comostenitorii fiind satisfacuti prin echivalent valoric al bunului raportat, in bunuri sau in bani, proportional cu cotele succesorale ale fiecaruia. Cu titlu de exceptiede la regula din alin 1, se recunoaste posibilitatea ca raportul sa se efectueze in natura deoarece alin 2 confera donatarului posibilitatea de a opta pt efectuarea raportului in natura, daca la data cererii de raport este inca proprietarul bunului si nu l-a grevat cu o sarcina reala si nici nu l-a dat in locatiune pt o per mai mare de 3 ani. Raportul in natura opereaza ca o cond rezolutorie, donatia fiind desfiintata retroactiv, iar donatarul considerat ca nu a fost niciodata proprietar, bunurile donate facand parte, de la data deschiderii mostenirii, din masa succesorala. Elem de noutate este dat de faptul ca, desi in baza VCC raportul bunurilor imobile se facea, de regula, in natura, iar in cazul bunurilor mobile raportul se efectua prin echivalent, daca donatorul nu impunea sau autoriza raportul in natura. Solutia retinuta de NCC nu face distinctie intre raportul in cazul bunurilor mobile si in cazul celor imobile, regula fiind aceea a efectuarii raportului prin echivalent, cu mentiunea ca raportul se poate realiza in natura atat in cazul imobilelor, cat si in cauzl mobilelor, at cand donatarul opteaza in acest sens. Efectuarea raportului donatiilor prin echivalent Alin 3 stabileste 3 moduri de efectuare a raportului prin echivalent: prin preluare, prin imputatie sau in bani, iar alin 4,5, 6 detaliaza aceste moduri.

27

1. Raportul prin preluare Raportul prin preluare se realizeaza prin luarea din masa succesorala de catre mostenitorii indreptatiti la raport a unor bunuri, pe cat posibil de aceeasi natura si calitate cu cele care au format obiectul donatiei, tinand seama de cotele succesorale ale fiecaruia, iar bunurile ramase dupa aceasta operatiune se impart intre mostenitori. Elem de noutate este dat de introducerea expresiei tinand seama de cotele succesorale ale fiecaruia- care vine sa clarifice faptul ca preluarea se va realiza in mod proportional in fct de cotele succesorale ale comostenitorilor, si nu in mod egal, spre deosebire de VCC, unde se prev ca fiecare comostenitor va lua din masa succesorala o parte egala cu bunul donat. Prev din VCC a fost susceptibila de critici deoarece, in timp ce solutia se putea aplica ca atare pt ipoteza descendentilor D cu dr egale, in cazul SS care venea la mostenire alaturi de descendenti solutia preluarii unei parti egale nu se va putea aplica decat in anumite cazuri, in restul cazurilor fiind aplicata solutia preluarii in mod proportional cu cotele succesorale, chiar in lipsa unei disp exprese in acest sens sau chiar peste disp expresa care stabilea preluarea unei parti egale. 2. Raportul prin imputatie In cazul raportului prin imputatie valoarea donatiei se scade din partea mostenitorului obligat la raport. Astfel, dupa stabilirea cotelor succesorale ale comostenitorilor, faptul ca valoarea donatiei se scade din partea mostenitorului obligat la raport inseamna ca cel obligat la raport va culege efectiv o parte ce rep diferenta dintre valoarea cotei sale succesorale si valoarea donatiei. Raportul prin preluare si prin imputatie presupun ca valoarea partii de mostenire cuvenite gratificatului este mai mare sau egala cu donatia pe care o raporteaza deoarece, in caz contrat, cel gratificat poate rneunta la mostenire pt a pastra donatia, cu exceptia ipotezei unei acceptari fortate. 3. Raportul in bani In cazul raportului in bani, numit in doctrina raport propriu-zis in valoare, cel obligat la raport va depune la disp celorlalti mostenitori o suma de bani ce rep diferenta dintre valoarea bunului donat si partea din aceasta valoare ce corespunde cotei sale succesorale. Aceasta modalitate poate fi utilizata atunci cand bunurile din masa succesorala nu sunt suficiente pt a permite efectuarea unui raport prin preluare sau prin imputatie, iar donatarul nu poate renunta la mostenire pt a pastra donatia deoarece sunt intrunite cond acceptarii fortate a mostenirii sau ale raportului donatiei si in cazul renuntarii. Caile de realizare a raportului Art 1152 (1) Raportul se realizeaz n cadrul partajului, prin bun nvoial sau pe cale judectoreasc. (2) Raportul cerut de unul dintre motenitori profit i celorlali motenitori ndreptii s solicite raportul, cu excepia celor care au renunat n mod expres la raport.

28

Cai procedurale NCC prev ca raportul se poate realiza fie prin invoiala in cadrul partajului amiabil, fie pe cale judecatoreasca, in cadrul partajului judiciar. Actiunea in raport rep mij jur legal care permite comostenitorilor interesati sa sesizeze instanta de judecata, solicitand olbigarea comostenitorului beneficiar al unei donatii sa raporteze la masa succesorala bunurile care au facut obiectul donatiei. Elem de noutate este dat de faptul ca , spre deosebire de VCC, raportul nu se mai poate face printr-o actiune separata (introdusa atat inainte, cat si dupa partaj), deoarece NCC stipuleaza ca raportul se realizeaza in cadrul partajului. Desi s-a sustinut ca dr la raport poate fi valorificat si dupa imparteala, solutia retinuta de legiuitor are in vedere opinia potrivit careia raportul este o operatiune specifica partajului, care nu se justifica dupa efectuarea partajului, si care nu poate exista independent de partaj, deoarece numai cu prilejul partajului poate avea loc imputatia sau preluarea care ii sunt specifice. Raportul nu se realizeaza de drept, ci numai la cererea pers indreptatite, act in executarea raportului fiind o act in realizarea dr la raport, desi in doctrina a fost sustinuta si opinia contrara, in sensul ca raportul donatiilor ar opera de drept si nu ca urmare a unei act de raport sau ca act poate sa nu fie una in realizarea unui drept, ci una in constatare. Caracterul colectiv al actiunii in realizarea raportului Deoarece donatia raportabile este considerata un avans asupra mostenirii, iar prin raportul donatiilor se restabileste echilibrul intre mostenitori, urmarindu-se asigurarea cotelor succesorale ale fiecaruia, NCC prev ca raportul cerut de unul dintre mostenitori profita si celorlalti mostenitori indreptatiti sa solicite raportul, cu exceptia celor care au renuntat in mod expres la raport. NCC stabileste caracterul colectiv al act in raportul donatiei, solutie care a fost deja consacrata in doctrina, chiar si in lipsa unui text legal, in sensul ca act in realizarea raportului este indivizibila, iar exercitarea ei doar de catre unul dintre mostenitori profita si celorlalti indreptatiti sa solicite raportul, chiar daca nu au cerut personal acest lucru, dar cu respectarea cond ca acestia sa nu fi renuntat in mod expres la raport. In VCC nu exista o consacrare expresa a acestei solutii, si s-a sustinut si opinia contrara, in sensul ca pers in fav carora este regl raportul nu li se poate impune raportul deoarece sunt in drept sa-l invoce sau nu. Caracterul imprescriptibil al actiunii in realizarea raportului Act in executarea raportului este o act personala. Aceasta act nu espre prescriptibila in term de 3 ani, care incepe sa curga de la deschiderea succesiunii, ci este imprescriptibila, argumentanduse solutia dupa cum urmeaza: a)Act poate fi realizata doar in cadrul partajului, iar acesta este imprescriptibil, putand fi efectuat de mostenitori oricand doresc. In caz contrar ar insemna obligarea mostenitorilor care doresc sa beneficieze de raport la initierea partajului in term de 3 ani de la data deschiderii succesiunii b)Imprescriptibilitatea este atestata de modif suferite de art 1152 NCC de la data adoptarii Lg 287/2009. Inainte de republicare era regl prob prescriptiei: dr la act prin care se solicita raportul se prescrie in term de 3 ani de la data la care cel indreptatit sa ceara raportul a cunoscut donatia, dar nu 29

mai devreme de data deschiderii mostenirii sau de data la care bunul donat i-a fost predat celui obligat la raport, daca aceasta data este ulterioara deschiderii mostenirii. Evaluarea bunului in cazul raportului prin echivalent Art 1153 (1) n vederea efecturii raportului prin echivalent, se ia n considerare valoarea bunului donat la momentul judecii, inndu-se ns cont de starea lui n momentul donaiei, din care se scade valoarea, la momentul judecii, a sarcinilor asumate prin contractul de donaie. (2) Dac bunul a fost nstrinat de donatar anterior cererii de raport, se ine seama de valoarea lui la data nstrinrii. Dac bunul donat a fost nlocuit cu altul, se ine cont de valoarea, la data raportului, a bunului intrat n patrimoniu i de starea lui la momentul dobndirii. Totui, dac devalorizarea bunului intrat n patrimoniu era inevitabil la data dobndirii, n virtutea naturii sale, nlocuirea bunului nu este luat n considerare. (3) Sumele de bani sunt supuse indexrii n raport cu indicele inflaiei, corespunztor perioadei cuprinse ntre data intrrii lor n patrimoniul donatarului i data realizrii raportului. Pana la introducerea NCC solutia admisa in doctrina a fost ca evaluarea bunurilor in vederea efectuarii raportului se facea in mod distinct pt bunurile imobile, in cazul carora evaluarea se facea in fct de val la data deschiderii mostenirii, si pt bunurile mobile, in cazul carora se avea in vedere val bunului din mom incheierii contractului de donatie. Spre deosebire de aceste solutii din doctrina, NCC fara a face distinctie intre b mobile si imobile, stabileste regula potrivit Careia evaluarea bunurilor pt efectuarea raportului prin echivalent se face in fct de valoarea bunului donat la mom judecatii, tinandu-se cont de starea lui in mom donatiei, din care se scade valoarea, la mom judecatii, a sarcinilor asumate prin contractul de donatie. Desi intial in Proiectul NCC s-a stabilit evaluarea bunului in fct de val din mom partajului, renuntarea la aceasta solutie si consacrarea solutiei conf careia evaluarea se face in fct de val bunului donat de la mom judecatii, adica val bunului la mom realizarii raportului, se justifica prin faptul ca, initial, in proiectul NCC a fost recunoscuta posibilitatea ca raportul sa se realizeze atat printr-o act separata, cat si printr-o cerere incidentala formulata in cadrul raportului de partaj. In situatia in care bunul a fost instrainat de donatar anterior cererii de raport, prin exceptie de la regula de mai sus, NCC dispune ca se va tine seama de val bunului la data instrainarii. Daca bunul donat a fost inlocuit cu altul, se tine cont de val, la data raportului, a bunului intrat in patrimoniu si de starea lui la mom dobandirii. Totusi, daca devalorizarea bunului intrat in patrimoniu era inevitabila la data dobandirii, in virtutea naturii sale, inlocuirea bunului nu este luata in considerare.

30

Ameliorarile si degradarile bunului donat in cazul raportului in natura Art 1154 (1) Donatarul are dreptul s recupereze, proporional cu cotele succesorale, cheltuielile rezonabile pe care le-a fcut cu lucrrile adugate, precum i cu lucrrile autonome necesare i utile pn la data raportului. (2) Totodat, donatarul este rspunztor de toate degradrile i deteriorrile care au micorat valoarea bunului ca urmare a faptei sale culpabile. (3) Donatarul poate reine bunul pn la plata efectiv a sumelor ce i sunt datorate pentru cheltuielile prevzute la alin. (1), afar de cazul n care creana lui se compenseaz cu despgubirile pe care le datoreaz potrivit alin. (2). Rasp donatarului la ch facute pt ameliorarea bunului in cazul rap in natura NCC recunoaste donatarului dr de a recupera, proportional cu cotele succesorale, ch rezonabile pe care le-a facut cu lucrarile adaugate, precum si cu lucrarile autonome necesare si utile pana la data raportului, justificarea fiind aceea ca aceste ch porfita mostenirii. Creanta donatarului este garantata cu dr de retentie asupra bunului recunoscut pana la mom platii efective a sumelor datorate. Rasp donatarului pt degradarile bunului donat in cazul rap in natura Desi regula enuntata de NCC este ce a efecturaii raportului prin echivalent, raportul se poate realiza in natura daca donatarul opteaza in acest sens si astfel este necesara stabilirea raspunderii donatarului sub forma obligarii sale la plata de despagubiri pt toate degradarile si deteriorarile care au micsorat val bunului ca urmare a faptei sale culpabile. Compensatia Pe de o parte, in cazul raportului in natura este recunoscut dr donatarului la ch facute pt ameliorarile bunului donat, iar pe de alta parte, poate fi angajata rasp donatarului pt degradarile bunului donat, astfel incat, in mod firesc legiuitorul a introdus posibilitatea de a opera compensarea intre creanta donatarului si despagubirle pe care le datoreaza pt degradarile bunului donat, care opereaza pana la valoarea celei mai mici dintre acestea.

31

PLATA DATORIILOR

plata pasivului. Exceptiile de la divizarea de drept a pasivului mostenirii art 1155 (1) Motenitorii universali i cu titlu universal contribuie la plata datoriilor i sarcinilor motenirii proporional cu cota succesoral ce i revine fiecruia. (2) nainte de partajul succesoral, creditorii ale cror creane provin din conservarea sau din administrarea bunurilor motenirii ori s-au nscut nainte de deschiderea motenirii pot cere s fie pltii din bunurile aflate n indiviziune. De asemenea, ei pot solicita executarea silit asupra acestor bunuri. (3) Regula divizrii de drept a pasivului succesoral nu se aplic dac: a) obligaia este indivizibil; b) obligaia are ca obiect un bun individual determinat ori o prestaie determinat asupra unui astfel de bun; c) obligaia este garantat cu o ipotec sau o alt garanie real, caz n care motenitorul care primete bunul afectat garaniei va fi obligat pentru tot, ns numai n limita valorii acelui bun, iar participarea sa la restul pasivului motenirii se reduce corespunztor; d) unul dintre motenitori este nsrcinat, prin titlu, s execute singur obligaia. n acest caz, dac titlul l reprezint testamentul, scutirea celorlali motenitori constituie o liberalitate, supus reduciunii dac este cazul. Notiunea de pasiv succesoral Pasivul succesoral e alcatuit din datoriile succesiunii si sarcinile succesiunii. Datoriile succesiunii rep obl patrimoniale contractate de catre D in timpul vietii, care nu au fost aduse la indeplinire de catre acesta si care nu se sting prin moartea sa. Sarcinile succesiunii sunt obligatii care se nasc in pers mostenitorului la data deschiderii succesiunii si care sunt strans legate de aceasta succesiune ( de ex, ch de inmormantare). Persoanele obligate la plata pasivului succesorla Obl de a suporta pasivul succesoral, adica datoriile si sarcinile mostenirii, revin mostenitorilor universali si celor cu titlu univ, adica mostenitorilor legali, legatarilor univ sau legatarilor cu titlu univ deoarece acestia au vocatie la intreg patrimoniul succesoral sau la o fractiune din acesta. Deoarece acestia dobandesc prin mostenire, daca o accepta, un patrimoniu sau o fractiune de patrm, adica o universalitate care cuprinde nu numai drepturi, dar si obligatii, inseamna ca vor fi tinuti la plata pasivului succesoral. Legatarii cu titlu particular nu contribuie la plata pasivului succesoral deoarece nu au vocatie la o universalitate. Desi, de regula, legatarul cu titlu particular nu este obligat sa suporte datoriile si 32

sarcinile mostenirii, prin exceptie, legatarul cu titlu part poate fi obligat sa contribuie la acoperirea pasivului in anumite situatii. Pe langa ipotezele mentionate expres de art 1114, legatarul cu titlu part nu este obligat sa suporte datoriile si sarcinile mostenirii nici in urm situatii: -In cazul legatului care are ca obiect un imobil ipotecat, caz in care daca legatarul a platit creanta ipotecara se subroga in dr creditorilor platitori putand recupera, pe calea act in regres, plata facuta de la succesiunea univ sau cu t univ, caz in care legatarul va fi obligat la plata datoriilor si sarcinilor aferente patrimoniului sau fractiunilor de patrim ce constituie obiectul dr sau in calitate de uzufructuar, iar nu in calitate de mostenitor al lui D. Intinderea raspunderii mostenitorilor pt pasivul succesoral Pt interpretarea art 1155 tb facuta o trimitere la disp art 1114 alin 2 (efectele acceptarii), potrivit caruia mostenitorii legali si legatarii univ sau cu t univ care au acceptat mostenirea raspund pt datoriile si sarcinile mostenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proportional cu cota fiecaruia. Astfel, fata de VCC potrivit careia intinderea obl de suportare a pasivului succesoral se analiza si in fct de modalitatea de acceptare (pura si simpla sau sub beneficiuu de inventar) iar mostenitorii legali, legatarii univ sau cei cu t univ care acceptau mostenirea pur si simplu raspundeau pt datoriile si sarcinile mostenirii atat cu bunurile dobandite prin mostenire, cat si cu bunurile proprii, iar daca acceptau mostenirea sub beneficiu de inventar, ei urmau sa raspunda de pasivul succesoral numai in limita valorii bunurilor dobandite prin mostenire, in prezent NCC, mostenitorii univ si cu t univ sunt tinuti sa raspunda de pasivul succesoral numai cu bunurile din patrm succesoral si numai proportionat cu cota succ ce ii revine fiecaruia. Regula divizarii de drept a pasivului succ intre mostenitori de la data deschiderii mostenirii Regula presupune suportarea pasivului succ proportional cu cota succ ce revine mostenitorilor univ sau celor cu t univ. Pasivul succ se transmite divizat de drept intre comostenitori corespunzator partii ereditare a fiecaruia de la data deschiderii succesiunii, iar partea ereditara rep cota-parte ideala ce se cuvine mostenitorului din patrm succ in urma devolutiunii succ. In situatia in care exista legate formulate astfel incat nu permit determinarea partilor ereditare (legatele care nu prev o fractiune matematica din patrm succ, de ex, legatul b imobile) divizarea pasivului se va face pe parti virile intre comostenitori, in fct de nr acestora, iar ulterior, partile ereditare ale comostenitorilor se vor putea stabili prin raportarea valorilor bunurilor primite la intregul patrim, iar eventualele diferente intre partile virile si partile ereditare se vor regulariza cu ocazia efectuarii partajului. VCC prev ca pasivul se suporta in raport cu emolumentul cules de mostenitorii univ si cei cu t univ.

33

Primatul creditorilor succesiunii si a creditorilor ale caror creante provin din conservarea sau din administrarea bunurilor mostenirii ` Punerea in executare a creantelor creditorilor este confruntata cu intinderea obl raspunderii pt pasiv a fiecarui mostenitor si cu regula divizarii de drept a pasivului succ, ambele aspecte avand drept consecinta divizarea gajului creditorilor chirografari. La randul sau, aceasta situatie angreneaza divizarea act de executare a creantelor, ceea ce poate antrena o multitudine de actiuni in executare si aparari din partea fiecarui mostenitor in parte, aspecte care fac ca procesul platii creantei sa devina complicat, lung si oneros. NCC prev ca exercitiul dr creditorilor necesita o atentie deosebita at cand executarea este ceruta atat timp cat bunurile succ sunt inca in indiviziune. Pt aceasta perioada, situatia executarii creantelor este simplificata prin preferinta acordata creditorilor succesiunii si a creditorilor ale caror creante provin din conservarea sau din administrarea bunurilor mostenirii si prin unicitatea act in executare care tb sa ii reuneasca in calitate de parati pe toti indivizarii. In concluzie, creditorii numiti pot, inainte de efectuarea partajului sa urmareasca bunurile indiviziunii succ fara a se preocupa de diviziunea de dr a pasivului si de faptul ca plata datoriilor si sarcinilor mostenirii se suporta proportional cu cota succ la care mostenitorii mentionati au vocatie. Explicatii: -beneficiari ai dr de urmarire a bunurilor indivize inainte de partaj sunt doar creditorii lui D si creditorii sarcinilor mostenirii nascute pana la data partajului -prin bunurile aflate in indiviziune intelegem doar bunurile care se gasesc in masa succ la data deschiderii succesiunii, ci si bunurile si valorile care au inlocuit aceste bunuri, cat si fructele lor -plata creditorilor preferati se va face in bani, in masura in care masa succ dispune de lichiditati -avantajul creditorilor preferati este considerabil prin raportare la situatia creditorilor personali ai unui indivizar sau a creditorilor succesiunii pt datoriile care rezulta din lichidarea starii de indiviziune, acestia neputand urmari cota parte a mostenitorilor din bunurile indivize intrucat singura lor modalitate de act este provocarea partajului Exceptii exprese de la regula divizarii de drept a pasivului succ De la regula divizibilitatii de dr a pasivului, exista 4 exceptii: 1. Prima exceptie vizeaza inaplicabilitatea divizarii de dr a pasivului succ in cazul unei obl indivizibile, dar nu solidara, caz in care fiecaredintre mostenitori poate fi constrans separat la executarea intregii obligatii, cu posibilitatea de a obtine restituirea prestatiilor efectuate in temeiul obl indivizibile, ceea ce inseamna ca orice mostenitor poate fi urmarit pt intreg, cu dr de regres impotriva comostenitorilor. Obl este indivizibila in cazul in care indivizibilitatea a fost stipulata in mod expres ori obiectul obl nu este, prin natura sa, susceptibil de divizare materiala sau intelectuala. 2. Vizeaza obl care are ca obiect un b indiv det ori o prestatie det asupra unui astfel de bun, caz in care mostenitorul posesor va putea actiona singur, avand un dr de regres impotriva celorlalti

34

mostenitori. Elem de noutate consta in exeptarea expresa de la divizarea de drept a pasivului succ a obl care are ca obiect o prestatie det asupra unui astfel de bun. 3. are in vedere obl garantata cu o ipoteca sau o alta garantie reala, caz in care mostenitorul care primeste bunul afectat garantiei va fi obligat pt tot, deoarece ipoteca este indivizibila, insa numai in limita valorii acelui bun, iar participarea sa la restul pasivului mostenirii se reduce corespunzator. Astfel, creditorul ipotecii va putea sa-si satisfaca creanta prin urmarirea bunului ipotecar, nefiind necesar sa-si divida act contra mostenitorilor. Mostenitorul urmarit pt intreaga datorie va avea dr de recurs impotriva celorlalti mostenitori obligati la plata pasivului pt partea care le revine. 4. vizeaza situatia in care unul dintre mostenitori este insarcinat, prin titlu, sa execute singur obl. Elem de noutate este dat de consacrarea expresa a faptului ca, in acest caz, daca titlu il rep testamentul, scutirea celorlalti mostenitori constituie o liberalitate, supusa reductiunii daca este cazul. Astfel, mostenitorul insarcinat prin titlu cu plata datoriei va putea fi urmarit singur de catre creditor, de regula fara dr de regres impotriva celorlalti. Situatia creditorilor personali ai mostenitorilor Art 1156 (1) nainte de partajul succesoral, creditorii personali ai unui motenitor nu pot urmri partea acestuia din bunurile motenirii. (2) Creditorii personali ai motenitorilor i orice persoan ce justific un interes legitim pot s cear partajul n numele debitorului lor, pot pretinde s fie prezeni la partajul prin bun nvoial sau pot s intervin n procesul de partaj. (3) Ceilali motenitori pot obine respingerea aciunii de partaj introduse de ctre creditor, pltind datoria n numele i pe seama motenitorului debitor. (4) Creditorii pot solicita revocarea partajului fr a fi obligai s dovedeasc frauda coprtailor numai dac, dei au cerut s fie prezeni, partajul s-a realizat n lipsa lor i fr s fi fost convocai. n toate celelalte cazuri, aciunea n revocarea partajului rmne supus dispoziiilor Art. 1562. (5) Din bunurile motenirii atribuite la partaj, precum i din cele care le iau locul n patrimoniul motenitorului, creditorii motenirii vor fi pltii cu preferin fa de creditorii personali ai motenitorului. (6) Dispoziiile alin. (5) sunt aplicabile i legatarilor cu titlu particular ori de cte ori obiectul legatului nu const ntr-un bun individual determinat. Drepturile creditorilor personali ai succesorilor Creditorii personali ai succesorilor nu pot proceda la urmarirea partii indivize a debitorului din b succesorale, inainte de a se face partajul intregii averi succ, partaj care poate fi facut inclusiv la cererea acestora pe baza alin 2 care permite in mod expres creditorilor personali ai mostenitorilor si oricarei pers care justifica un interes legitim, in leg cu procedura partajului succ, sa ceara partajul in numele debitorului lor, dar si sa pretinda sa fie prezenti la partajul prin buna invoiala sau sa intervina in procesul de partaj, acesti creditori nu exercita dr in nume propriu, ci pt coindivizarul-debitor. 35

Inlaturarea dr de a obtine partajul succesoral Daca se face plata creantelor in timpul derularii act de partaj, aceasta nu mai poate continua, intrucat devine lipsita de interes pt creditorii personali ai succesorilor. Astfel NCC recunoaste celorlalti mostenitori posibilitatea de a obtine respingerea actiunii de partaj introduse de catre creditorul personal al unui comostenitor-debitor, platind datoria in numele si pe seama mostenitorului debitor. Opozitia la partaj Intrucat prin intelegerea lor, coindivizarii pot incerca fraudarea creditorilor, iar NCC le ofera posibilitatea de a interveni in procedura partajului pe calea opozitiei la partaj, incercandu-se astfel prevenirea ineficacitatii partajului prin introducerea ulterioara a actiunii pauliene de catre creditori. Opozitia da dr creditorilor de a participa la partaj si de a-si exprima interesele in leg cu acesta. Raportat la cond care tb indeplinite pt creditorii care solicita revocarea partajului, regula este ca act in revocarea partajului ramane supusa disp generale privind acti revocatorie, in sensul ca, pt a ataca imparteala cu act revocatorie, creditorii tb sa dovedeasca prejudiciul. Prin exceptie, at cand creditorii au cerut sa fie prezenti, iar partajul s-a realizat in lisa lor si fara sa fi fost convocati, creditorii pot solicita revocarea partajului fara a fi obligati sa dovedeasca frauda copartasilor. Instituirea unui privilegiu Creditorii mostenirii vor fi platiti cu preferinta fata de creditorii personali ai mostenitorului din bunurile mostenirii atribuite la partaj, precum si din cele care le iau locul in patrm mostenitorului. Aceasta situatie rep un privilegiu al creditorilor succesiunii fata de creditorii personali ai mostenitorilor deoarce creditorii mostenirii au dr de a fi platiti cu preferinta din fata de creditorii personali ai mostenitorului din aceste bunuri, iar creditorii personali ai mostenitorilor vor putea urmari aceste bunuri numai dupa satisfacerea creantelor creditorilor mostenirii. Regresul intre mostenitori. Insolvabilitatea unui dintre mostenitori Art 1157 (1) Motenitorul universal sau cu titlu universal care, din cauza garaniei reale sau din orice alt cauz, a pltit din datoria comun mai mult dect partea sa are drept de regres mpotriva celorlali motenitori, ns numai pentru partea din datoria comun ce revenea fiecruia, chiar i atunci cnd motenitorul care a pltit datoria ar fi fost subrogat n drepturile creditorilor. (2) Cnd unul dintre motenitorii universali sau cu titlu universal este insolvabil, partea lui din pasivul motenirii se mparte ntre toi ceilali n proporie cu cotele succesorale ale fiecruia. (3) Motenitorul are dreptul de a cere plata creanelor pe care le are fa de motenire de la ceilali motenitori, ca orice alt creditor al motenirii. n privina prii din datorie care i revine ca motenitor, dispoziiile Art. 1620-1.624 sunt aplicabile.

36

Drept de regres impotriva comostenitorilor In cazul in care unul dintre mostenitorii univ sau cu t univ care, din cauza garantie reale sau din orice alta cauza, plateste din datoria comuna mai mult decat partea proportionala cu cota succ ce ii revine fiecaruia (partea sa ereditara), NCC ii recunoaste un dr de regres impotriva celorlalti comostenitori legali sau testamentari, univ sau cu t univ pt partea din datoria comuna platita peste parte care ii revenea. Aceasta act poate avea o nat jur diferita: -act personala, cand se face plata unei obl indivizibile -act derivata din gestiune de afaceri, cand plateste mai mult decat partea sa ereditara cu intentia de a gera interesele celorlalti mostenitori -act provenind dintr-o subrogatie reala, cand mostenitorul acceptant sub beneficu de inventar plateste o datorie/sarcina a mostenirii din propriul sau patrm -act in garantie a imparteliicand act in regres e efectuata dupa realizarea partajului. Intrucat are carac personal, act in regres e prescriptibila in term gen de 3 ani, indiferent daca se valorifica printr-o act separata sau daca eset exercitata in cadrul procesului de partaj. Lasarea bunurilor mostenirii in posesia mostenitorilor sovens poate valora o recunoastere de datorie ce are ca efect intreruperea prescriptiei. Caracterul divizibil al act in regres Dr de regres impotriva celorlalti comostenitori este recunoscut de NCC numai pt partea din datoria comuna ce revenea fiecaruia, adica numai pt partea din datoria comuna pe care fiecare dintre ei era obligat sa o suporte, chiar si at cand mostenitorul care a platit datoria ar fi fost subrogat in drepturile creditorilor. Astfel act in regres este divizibila, chiar daca creanta creditorului platit este indivizibila, mostenitorul solvens putand cere de la comostenitori partea pe care fiecare dintre ei era obligat sa o suporte, tinandu-se cont si de contributia sa la plata pasivului. Insolvabilitatea unuia dintre mostenitori Daca unul dintre mostenitorii univ sau cu t univ este insolvabil, partea lui din pasivul mostenirii se imparte intre toti ceilalti comostenitori, in proportie cu cotele succ ale fiecaruia si astfel, comostenitorul solvens suporta alaturi de ceilalti comostenitori insolvabilitatea unuia dintre ei, proportional cu partile ereditare. Dubla calitate a unei persoane Dubla calitate a unei pers, de mostenitor si de creditor al succesiunii nu ii acorda acesteia un privilegiu in executarea creantei sale, prioritate avand calitatea de creditor, pt partea din datorie care tb sa o suporte ca mostenitor sunt incident disp NCC privin compensatia, imputatia platii si confuziunea, chiar daca datoria si creanta se gasesc in mase de bunuri diferite.

37

Raportul datoriilor Art 1158 (1) Dac, la data partajului succesoral, un motenitor are o datorie cert i lichid fa de motenire, aceasta se lichideaz prin luare mai puin. (2) Dac motenitorul are mai multe datorii fat de motenire care nu sunt acoperite cu partea sa din bunurile motenirii, aceste datorii se sting proporional prin raport n limita prii respective. (3) Raportul nu opereaz n privina creanei pe care un motenitor o are fa de motenire. ns motenitorul care este att creditor, ct i debitor al motenirii se poate prevala de compensaia legal, chiar dac nu ar fi ntrunite condiiile acesteia. (4) Prin acordul tuturor motenitorilor, raportul datoriilor se poate realiza i nainte de partajul succesoral. Notiunea de raport al datoriilor Raportul datoriilor este o op prin care mostenitorul care are o datorie catre D ori fat de succeisune este obligat sa o raporteze, adica sa o readuca la masa succ, ceea ce inseamna ca preia in lotul sau bunuri mai putine decat cota-parte care i se cuvine din mostenire, coresp valorii datoriei. Se considera ca un succesibil care a primit un imprumut in timpul vietii lui D de la acesta, fara a i se cere plata in timpul vietii, a primit un avantaj care tb raportat. Momentul la care se poate realiza raportul datoriilor Rap datoriilor se poate realiza atat cu ocazia partajului, cat si inainte de partajul succ, dar numai daca exista acordul mostenitorilor. Introducerea alin 4 a fost det de necesitatea inlaturarii controverselor din doctrina cu privire la natura jur a rap datoriilor, pe de o parte fiind sustinuta opinia ca ar fi o varianta a rap donatiilor, avand acelasi domeniu de aplicare, iar pe de alta parte, opinia contrara in sensul ca rap datoriilor nu este o varinta a rap donatiei, ci este un mod de lichidare propriu impartelii, destinat sa asigure imparteala intre copartasi, fiind o op de partaj propriu-zis. Solutia din doctrina in sensul ca lichidarea datoriilor prin rap nu presupune, neaparat, o op de partaj, putand avea loc si fara iesirea din indiviziune a mostenitorilor a inspirat alin 4 care permite realizarea rap datoriilor si inainte de partajul succ, daca exista acordul mostenitorilor. Modul de efectuare a rap datoriilor Cu titlu de noutate NCC prev expres modalitatea de efectuare a rap datoriilor prin luarea mai putin, adica prin echivalent, pt cazul in care, la data partajului succ, un mostenitor are o datorie certa si lichida fata de mostenitor. Desi intentia legiuitorului de a introduce prev expresa a uneo solutii in acest sens este laudabila, ramane prob lipsei de corelare cu terminologia din art 1151: -art 1151 stabileste regula ca raportul se face prin echivalent, care se poate realiza prin preluare, imputatie sau in bani, prin exceptie existand posibilitatea ca donatarul sa opteze pt efectuarea rap in natura 38

-art 1158 alin 1 prev efectuarea rap datoriilor prin luare mai putin Astfel, desi notiunea de rap prin echivalent este cunoscuta si sub denumirea de rap prin luare mai putin sau rap in valoare, ar fi fost necesara fol unei terminologii unitare in art 1151 si art 1158, fie pt motive de tehnica legislativa, dar si pt evitarea punerii unei probleme daca legiuitorul a dorit sa stabileasca modalitatea de realizare a rap datoriilor prin luare mai putin ca varianta diferita fata de modalitatea realizarii rap prin echivalent. Efectuarea rap datoriilor prin luare mai putin, adica prin echivalent, fie prin preluare, fie prin imputatie, presupune ca mostenitorul care are o datorie fata de mostenire va prelua in lotul sau bunuri mai putine decat cota-parte care i se cuvine din mostenire, coresp valorii datoriei, respectiv val datoriei se scade din cota-parte carei se cuvine din mostenire. Ca urmare a realizarii rap datoriei, creanta se stinge prin confuziune pana la lima cotei-parti ce revine din mostenire acelui debitor. In cazul in care mostenitorul are mai multe datorii fata de mostenire care nu sunt acoperite cu partea sa din bunurile mostenirii, art 1158 alin 2 dispune ca aceste datorii se sting proportional prin raport, in limita partii respective, adica in limita cotei sale din mostenire. Daca datoria depaseste in val limitele cotei succ a debitorului, pt dif in plus nu se pot aplica regulile rap datoriilor, ci regulile platii obisnuite. Avantajele rap datoriilor pt mostenitori, analizate in doctrina, constau in faptul ca raportul confera comostenitorilor un dr de preferinta, fiind inlaturat concursul creditorilor mostenitorului debitor si riscul insolvabilitatii. Comostenitorii au dr la dobanda pt datorie de la data deschiderii mostenirii. Conditii pt obl de raport al datoriilor Ca prima conditie, existenta obl de rap al datoriilor presupune acceptarea succesiuniisi calitatea de debitor al succesiunii,calitate dobandita inainte sau dupa deschiderea mostenirii.

Datoria mostenitorului fata de succesiune poate avea ca obiect sume de bani sau bunuri, fara a se face vreo distinctie in fct de izvorul acesteia, de modul de dobandire. Astfel, mostenitorul care vine la succesiune prin reprezentare tb sa raporteze atat datoriile sale catre D, cat si datoriile reprezentatului fata de D, chiar daca a renuntat la mostenirea acestuia. In ceea ce priveste pers obligate la rap datoriilor

39

40