Sunteți pe pagina 1din 51

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA ENRGETICA

ENERGIA EOLIANA

-2005-2006-

Cuprins: Istoricul

1.Introducere....pag:4 1.1. Definitie..pag:4 1.2 Utilizari...pag:6 1.3 Morile de vant.pag:9 1.4. Alte utilizaripag:12 1.5. Siguranta energiei eoliene..pag:13 2.Diagrama care descrie partile componente ale unei turbine...............pag:14 2.1. Compunerea sistemului...pag:14 2.2. Cum functioneaza o turbina eoliana ?.pag:15 2.3. Tipuri de instalaripag:15 3.Generatoare eoliene...pag:20 3.1. Functionarea generatorului eolian..pag;20 3.2. Constructia si ridicarea turnului de sustinere 4.Turbina elicoidala pentru agregate eoliene si microhidrocentrale 4.1 Consideratii generalepag:28 4.2.Stabilirea parametrilor geometrici de baza ai profilului aripapag:29 4.3. Studiul cinetostatic al rotorului elicoidal i argumentarea parametrilor geometrici de baz. pag:31 4.4. Elaborarea ecuaiilor energetice de baz ale turbinei elicoidalepag:35 5.Utilizarea energiilor regenerabile in tarile din Europa si pe plan mondial .................................................................................pag: 37 5.1. Stadiul surselor neconventionale regenerabile pe plan mondial..................................................................................pag :38 5.2. Omul principalul inamic......................pag :47 6. Bibliografie...pag:51 Istoricul

Drept surs energetic vntul este cunoscut omenirii de 10 mii de ani. nc la orizontul civilizaiei energia vntului se utiliza n navigaia maritim. Se presupune c egiptenii strvechi mergeau sub pnze nc 5.000 ani n urm. n jurul anului 700 pe teritoriul Afganistanului maini eoliene cu ax vertical de rotaie se utilizau pentru mcinarea gruntelor. Cunoscutele instalaii eoliene (mori cu elicele conectate la turn) asigurau funcionarea unor sisteme de irigare pe insula Creta din Marea Mediteran. Morile pentru mcinarea boabelor, care funcionau pe baza vntului, sunt una din cele mai mari performane a secolelor medii. n sec. XIV olandezii au mbuntit modelul morilor de vnt, rspndite n Orientul Mijlociu, i au nceput utilizarea larg a instalaiilor eoliene la mcinarea boabelor. n 1854 n SUA apare o pomp de ap, care funciona pe baza energiei vntului. Ca, construcie, aceast pomp semna cu modelul morilor de vnt, dar avea mai multe palete (brae) i un fluger pentru determinarea direciei vntului. Ctre anul 1940 n SUA peste 6 milioane de instalaii de acest tip se utilizau pentru pomparea apei i producerea energiei electrice. Este socotit o premiz a cuceririi Vestului slbatic, datorit posibilitii de asigurare cu ap a fermelor zootehnice. ns la mijlocul secolului XX vine sfritul utilizrii large a energiei vntului, venind n schimbul ei o surs energetic modern - petrolul. Interesul ctre energetica vntului reapare dup cteva crize petroliere trite de omenire timp de cteva decenii. Acest lucru se petrece la nceputul anilor '70, datorit creterii rapide a preurilor la petrol. Tendinele de utilizare a vntului sunt ndreptate n primul rnd pentru producerea energiei electrice, deoarece pentru statele industrializate pompele nu sunt importante. Potenialul eolian major este observat pe litoralurile marine, pe ridicturi i n muni. Dar exist multe alte teritorii cu un potenial eolian necesar pentru utilizare. Ca surs energetic vntul poate fi mai greu de calculat spre deosebire de soare, dar n anumite perioade prezena vntului se observ pe parcursul ntregii zile. Asupra resurselor eoliene influeneaz relieful pmntului i prezena barierelor (obstacolelor) plasate la nlimi de pn la 100 metri. De aceea vntul, ntr-o mai mare msur, depinde de condiiile locale (relief) dect de soare. n localitile montane, spre exemplu, dou suprafee pot avea potenial solar egal, ns potenialul vntului poate fi
3

diferit datorit diferenei n relief i direciile curenilor maselor de aer. n legtur cu aceasta planificarea locului pentru plasarea instalaiei se petrece mai detaliat dect montarea unui sistem solar. Energia vntului de asemenea este supus schimbrilor sezoniere a timpului. Lucrul unei asemenea instalaii este mai efectiv iarna i mai putin efectiv n lunile de var (n cazul sistemelor solare situaia este invers). n condiiile climaterice din Danemarca sistemele fotoelectrice sunt efective la 18% n ianuarie i la 100% n iulie. Eficacitatea lucrului staiei eoliene este de 55% n iulie i 100% n ianuarie. Astfel, varianta optim este combinarea ntr-um sistem a instalaiilor eoliene i solare. Asemenea sisteme simbiotice asigur o productivitate a energiei electrice mai nalt n comparaie cu instalaiile eoliene sau fotoelectrice, luate aparte. 1.Introducere: 1.1. Definitie: Energia vntului este rezultatul activitii energetice a soarelui i se formeaz datorit nclzirii neuniforme a suprafeei Pmntului. Micarea maselor de aer se formeaz datorit temperaturilor diferite a dou puncte de pe glob, avnd direcia de la punctul cald spre cel rece. Fiecare or pmntul primete 1014 kWh de energie solar. Circa 1-2% din energia solar se transform n energie eolian. Acest indiciu ntrece de 5-10 ori cantitatea energiei transformat n biomas de ctre toate plantele Pmntului. Omenirea utilizeaz energia eolian pe parcursul a ctorva milenii. Vntul impunea s lucreze morile de vnt, mica corbiile cu pnze. Energia cinetic a vntului a fost i este accesibil practic n toate prile pmntului. Este atractiv i din punct de vedere ecologic - nu produce emisii n atmosfer, nu formeaz deeuri radioactive. Ca surs energetic primar vntul nu cost nimic. De asemenea aceast poate fi utilizat decentralizat - este o alternativ bun pentru localitile mici aflate departe de sursele tradiionale. Energia eolian este una din cele mai vechi surse de energie nepoluanta. este energia coninut de fora vntului ce bate pe suprafaa pmntului. Vnturile sunt formate din cauza ca soarele nu ncalzeste Pamntul uniform, fapt care creeaza miscari de aer. Exploatat, ea poate fi transformat n energie mecanic pentru pomparea apei, de exemplu, sau mcinarea grului, la mori ce funcioneaz cu ajutorul vntului. Energia
4

cinetica n vnt poate fi folosita sa intoarca turbine, care sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine sunt capabile de a produce 5 MW de energie, desi aceste necesita o viteza de vnt de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 kilometri pe ora. Putine zone pe pamnt au aceste viteze de vnt, desi vnturi mai puternice se pot gasi la altitudine mai mare si n zone oceanice. Prin conectarea unui rotor la un generator electric, turbinele de vnt moderne transform energia eolian, ce nvrte rotorul, n energie electric.

Fig: 1 Imaginea unei eoliene cu trei pale de 750 kW ( Sursa: Departament Genie Electrique,HEI )

Cantitatea energiei produse pe baza vntului depinde de densitatea aerului, de suprafaa de elicei i viteza vntului la puterea a treia. Elicele staiilor eoliene se rotesc datorit micrii maselor de aer: cu ct este mai mare masa aerului, cu att mai repede se rotesc elicele, producnd o cantitate mai mare de energie. Din cursul de fizic se tie, c energia cinematic a corpului n micare, n cazul dat aerul, este proporional cu masa lui. De aceea energia vntului depinde de densitatea aerului - cu ct densitatea este mai mare, cu att fora de aciune este mai mare (densitatea depinde de cantitatea moleculelor ntr-o unitate de volum). La presiunea atmosferic normal i temperatura de 15C densitatea aerului constituie 1,225 kg/mc. ns cu mrirea umiditii densitatea puin scade. Aceasta este cauza producerii de ctre un generator eolian a unei cantiti mai mari de energie, la aceea vitez a vntului, pe timp de iarn, cnd densitatea aerului e mai mare, dect vara. Pe suprafeele plasate mai sus de nivelul mrii, n muni, spre exemplu, presiunea atmosferic este mai mic i, corespunztor, este mai mic i densitatea aerului, deci, se produce o cantitate mai mic de energie pe suprafaa elicei.

Fiecare or pmntul primete 1014 kWh de energie solar. Circa 1-2% din energia solar se transform n energie eolian. Acest indiciu ntrece de 5-10 ori cantitatea energiei transformat n biomas de ctre toate plantele Pmntului. 1.2. Utilizari: Morile de vant se foloseau in sec. al-VI-lea in Persia(actualul Iran). Spre deosebire de tipul care mai tarziu a devenit raspandit in vest, aceste mori de vant aveau un ax vertical cu vele care se roteau pe suporturi orizontale. Pietrele de moara de la capatul inferior al axului macinau cereale pentru a obtine faina. Prima mentionare a unei mori de vant in EUROPA se referea la cea din Bury St. Edmunds din Suffolk, Anglia. Primele mori de vant din EUROPA erau de tipul moara stalp. Velele se roteau pe un plan aproape vertical iar corpul morii de vant era montat pe un stal central. O parghie lunga, numita maneta de intoarcere, se prelungea in spate. Cand directia vantului se schimba, morarul apasa pe maneta de intoarcere pentru a rotii moara din nou cu fata spre vant. Cu timpul morarii au gasit cai de a folosii moara si in alte scopuri, precum, ridicarea sacilor de cereale. Olandezii au inceput sa foloseasca morile de vant pentru a drena apa de pe camp. Un sistem consta dintr-o moara de vant ce actiona un mecanism asemanator cu o roata de apa, care scotea apa. Principalul dezavantaj al morilor de vant este ca spre deosebire de rotile de apa, ala nu pot fi folosite daca e necesara energia continua: daca vantul inceteaza, se opreste si mecanismul. Egiptenii au fost poate primii care au folosit energia generata de vant atunci cand au navigat pe Nil in amonte, in jurul secolului IV i.Hr. Peste secole vasele cu panze aveau sa domine marile si oceanele lumii, servind in principal transportului comercial, dar si in scopuri militare si stiintifice. Marile imperii ale erei noastre foloseau vasele cu panze pentru a controla si domina marile. Aceste vase cu panze sunt si astazi prezente pe apa, insa sunt construite cu echipamente moderne. Utilizarea lor este, insa, cu totul alta fie ca vase sportive, fie ca ambarcatiuni de agrement. Energia eoliana a fost exploatata pe uscat de cand prima moara de vant a fost construita in vechea Persie in secolul VII. De atunci morile de vant sunt folosite pentru macinarea graului, pomparea apei, taierea lemnului sau pentru furnizarea altor forme de energie mecanica. Insa exploatarea pe scara larga a aparut abea in secolul XX, odata cu aparitia morilor de vant moderne turbinele de vant ce pot genera o energie de 250 pana la 300 de kilovati

Cantitatea energiei produse pe baza vntului depinde de densitatea aerului, de suprafaa de elicei i viteza vntului la puterea a treia. Densitatea aerului Elicele staiilor eoliene se rotete datorit micrii maselor de aer: cu ct este mai mare masa aerului, cu att mai repede se rotescelicele, producnd o cantitate mai mare de energie. Din cursul de fizic se tie, c energia cinematic a corpului n micare, n cazul dat aerul, este proporional cu masa lui. De aceea energia vntului depinde de densitatea aerului - cu ct densitatea este mai mare, cu att fora de aciune este mai mare (densitatea depinde de cantitatea moleculelor ntr-o unitate de volum). La presiunea atmosferic normal i temperatura de 15C densitatea aerului constituie 1,225 kg/mc. ns cu mrirea umiditii densitatea puin scade. Aceasta este cauza producerii de ctre un generator eolian a unei cantiti mai mari de energie, la aceea vitez a vntului, pe timp de iarn, cnd densitatea aerului e mai mare, dect vara. Pe suprafeele plasate mai sus de nivelul mrii, n muni, spre exemplu, presiunea atmosferic este mai mic i, corespunztor, este mai mic i densitatea aerului, deci, se produce o cantitate mai mic de energie pe suprafaa elicei. Elicea turbinei eoliene cuprinde energia curentului vntului, care se afl lng el. Este evident c cu ct suprafaa este mai mare cu att cantitatea energiei electrice poate fi mai mare. Astfel, suprafaa de contact a elicei se mrete proproional diametrului elicei la puterea a doua - la instalaia eolian mai mare de dou ori se poate produce de patru ori mai mult energie: E = * S2 * V3 unde: - densitatea; S2 - suprafaa la ptrat; V - viteza vntului. ns procesul de mrire a suprafeei nu poate fi redus la simpla lungire a aripelor. La prima vedere se pare, c aceasta este o cale mai simpl de mrire a cantitii energiei. Dar, mrind suprafaa cuprins la rotire, noi mrim greutatea asupra sistemului la aceea vitez a vntului. Pentru ca sistemul s reziste la greutate este necesar de a ntri toate componentele mecanice ale lui, ceea ce duce la cheltuieli suplimentare. Viteza vntului este cel mai important factor de influen asupra cantitii de energie. Viteza mai mare a vntului mrete volumul maselor de aer - cu mrirea vitezei vntului crete cantitatea energiei electrice produse. Energia
7

vntului se schimb proporional cu viteza vntului la puterea a treia. Astfel, dac viteza vntului se dubleaz, energia cinematic produs crete de 8 ori.

Fig: 2 Widmill

Relieful Pe suprafaa pmntului vegetaia i construciile aflate pe ea sunt factorul de baz, care influeneaz la micorarea vitezei vntului. Cu ct ne ndeprtm de suprafa, cu att se micoreaz influena reliefului asupra micrii maselor de aer. Cu alte cuvinte: cu ct mai sus cu att viteza vntului e mai mare. La nlimi de circa un kilometru de la suprafaa mrii relieful practic nu influeneaz viteza vntului. n straturile de jos a atmosferei o influen major asupra vitezei o are contactul cu suprafaa pmntului: cu ct relieful este mai complicat, cu att mai mic e viteza vntului. El ncetinete n pduri i orae mari. Dar aa suprafee ca litoralul mrii practic nu influeneaz asupra lui. Cldirile, pdurile i alte bariere nu numai c ncetinesc vntul, dar i formeaz curenii turbuleni de aer. Specialitii clasific suprafaa reliefului astfel: 0 - suprafaa apei (nivelul mrii); 0,5 - un relief complect deschis cu suprafa dreapt (pist de decolare); 1 - localitate agricol deschis, fr garduri i construcii nalte, cu ridicturi mici; 1,5 - suprafee agricole, cu cldiri pn la 8 metri nlime, aflate unul de altul la circa 1.250m; 2 - suprafee agricole, cu cldiri pn la 8 metri nlime aflate la 500m unul fa de altul;

2,5 - suprafee agricole, cu numr mare de cldiri i vegetaie de pn la 8 metri nlime aflate la 250m unul de altul; 3 - comune, orae cu o cantitate mare de cldiri; 3,5 - orae cu cldiri nalte; 4 - orae mari, megapolise cu cldiri nalte (zgre-nori). n industrie de asemenea exist noiunea de micare a vntului. El descrie procesul micorrii vitezei maselor turbulente pe msura apropieriispre suprafaa pmntului. Acest parametru este necesar la proiectarea instalaiei eoliene. Astfel, dac elicea are diametru mare, iar nlimea turnului este nensemnat, atunci n rezultat vntul masele de aer care acioneaz captul elicei n poziia de sus va avea viteza maxim, iar curentul de vnt ce influeneaz n poziia de jos va fi minim, ceea ce poate distruge instalaia eolian.

Fig. 3: imagine a unei mori de vnt cu pnze (Sursa: http://www.olympia.nl/home1-5/griekenland/kos/pageskos/atmz/beziensw-antimachia-kos.html)

1.3.Morile de vant: Morile de vant se mai folosesc si acum in unele tari pentru macinarea cerealelor. Pompele cu palete multiple, actionate de vant, sunt folosite pentru a obtine apa din puturi in regiunile mai izolate, in special in Australia si
9

Africa de Sud. Apa pompata este depozitata intr-un turn din apropiere. Desi in mod obisnuit se numesc mori de vant, aceste mecanisme sunt numite masini de vant si pompe de vant. O pompa de vant tipica are o roata cu diametrul intre 3 - 4 metri, cu circa 20 de palete de otel presat. Roata este montata pe un stalp mecanic avand inaltimea de aproximativ 8 metri. Forta vantului pe o deriva verticala din spate mentine roata cu fata spre vant. Insa deriva este conceputa sa intoarca roata cand vantul devine extrem de puternic, pentru a prevenii vatamarea mecanismului. Pompe de vant scotand apa din puturi: rotatia paletelor este transformata intr-o miscare de sus-jos pentru a actiona pompa Spre deosebire de majoritatea turbinelor de vant acest tip Darrieus cu axa verticala nu necesita reglarea la schimbarea vantului Energia eoliana nu provoaca poluarea aerului sau a apei. Dar sunt necesare multe turbine de vant pentru a produce energia unei centrale electrice traditionale si unii obiecteaza la aspectul lor. Morile de vint au o origine foarte veche. Primele instalatii eoliene rudimentare au fost construite in Persia, in secolul al VII-lea. Primele mori erau folosite pentru irigarea terenurilor cultivate si pentru morarit. Acestea au cunoscut o dezvoltare intensa in Europa in cursul secolului al XIV-lea, cu precadere in Olanda. Pe linga morarit si irigarea suprafetelor agricole, acestea erau folosite si in alte scopuri, precum pomparea apelor din mare, fabricarea cherestelei sau fabricarea hirtiei si a uleiului. Drept surs energetic vntul este cunoscut omenirii de 10 mii de ani. nc la orizontul civilizaiei energia vntului se utiliza n navigaia maritim. Se presupune c egiptenii strvechi mergeau sub pnze nc 5.000 ani n urm. n jurul anului 700 pe teritoriul Afganistanului maini eoliene cu ax vertical de rotaie se utilizau pentru mcinarea gruntelor. Cunoscutele instalaii eoliene (mori cu elicele conectate la turn) asigurau funcionarea unor sisteme de irigare pe insula Creta din Marea Mediteran. Morile pentru mcinarea boabelor, care funcionau pe baza vntului, sunt una din cele mai mari performane a secolelor medii. n sec. XIV olandezii au mbuntit modelul morilor de vnt, rspndite n Orientul Mijlociu, i au nceput utilizarea larg a instalaiilor eoliene la mcinarea boabelor. Principalul dezavantaj a productiei de energie eoliana este faptul ca turbinele produc "poluare vizuala" - adica, au o aparitie neplacuta - si deasemenea produc "poluare sonora" (sunt prea galagioase). Altii sustin ca turbinele

10

afecteaza mediul si ecosistemele din mprejurimi, omornd pasari si necesitnd terenuri mari virane pentru instalarea lor. Argumente mpotriva acestora sunt ca turbinele moderne de vnt au o aparitie atractiva stilizata, ca masinile omoara mai multe pasari pe an dect turbinele si ca alte surse de energie, precum generarea de electricitate folosind carbunele, sunt cu mult mai daunatoare pentru mediu, fiind ca creeaza poluare si asista efectul de sera. Un dezavantaj practic este variatia n viteza vntului. Multe locuri pe Pamnt nu pot produce destula electricitate folosind puterea eoliana, si din cauza asta, aceasta forma de energie nu este viabila in orice locatie. Moara de vnt este strmoul generatoarelor eoliene (Fig. 3). Ea a aprut n Evul Mediu n Europa. Ea a funcionat la nceput cu ax vertical.

Fig. 4: Imagine a dou mori de vnt (Sursa: http ://www.sizilien-sicily-sicilia.de/Energie-uk.htm)

Prima moar de vnt cu pale profilate a aprut n secolul doisprezece. Chiar dac era foarte simpl, este totui vorba de prima cercetare aerodinamic a palelor. Acestea au fost utilizate n principal pentre pomparea apei sau pentru mcinarea grului. n perioada Renaterii, inventatori celebrii ca Leonardo da Vinci s-au interesat foarte intens de morile de vnt, ceea ce a condus la numeroase inovaii, uneori inutile. De atunci, morile s-au nmulit n Europa. Revoluia industrial a oferit un nou nceput pentru morile de vnt, prin apariia de noi materiale. n consecin, utilizarea metalului a permis

11

modificare formei turnului i creterea considerabil a mainilor pe care le numim pe scurt "eoliene". (Fig. 4)

Fig. 5: Moar de vnt (Grmania de Nord) (Sursa: http://www.jbengs.de/galerie/pages/bild279.htm)

1.4. Alte utilizari: Sa gasesti o sursa de curent pentru a-ti putea incarca telefonul mobil poate fi o problema atunci cand te afli intr-o calatorie la munte sau, pur si simplu, ai uitat sa iti iei incarcatorul cu tine. Insa, solutia acestei probleme poate fi mai simpla decat s-ar. Gizmodo spune ca studentii de la Indian Institute of Technology au venit cu o idee extraordinara. Ei au creat o turbina portabila, alimentata de energia eoliana, care poate fi atasata telefonului mobil pentru incarcare. Tehnica nu este inca pe piata, insa departamentul a trimis o propunere Ministrului Stiintei si Tehnologiei din India pentru a putea fabrica acest tip de turbina la o scara mai larga, a afirmat Prof. Lalit Kumar Das, conducatorul Departamentului de Design Industrial. Acest aparat este menit celor ce se afla pe zonele de coasta, unde vantul este mai mereu prezent. Insa poate fi folosit peste tot, chiar si in timpul unei calatorii, atata timp cat exista curenti de aer. Acest mecanism ar putea fi o solutie ideala pentru cei ce nu au la indemana o sursa de electricitate. Si in cazul in care va intrebati cine va cumpara un telefon celular, daca nu are curent electric, s-ar putea sa ramaneti uimiti. De exemplu, populatia din Ciosa, Bistrita Nasaud, Romania, cumpara telefoane mobile, chiar daca electricitatea e doar un concept la care viseaza ca o sa ajunga intr-o buna zi si in satul lor. Semnalul de retea in zona este bun, dar daca vor sa incarce un telefon, aeasta inseamna un drum de 8 km pana la cel mai apropiat oras. Iar
12

acesta nu este un caz izolat. Potrivit lui Roy Stear, de la Freeplay Energy, o companie care va produce si vinde generatoare bazate energie eoliana, Kenya are 30 de miloane de oameni si 3 milioane de utilizatori de telefoane mobile, insa numai 200,000 de case beneficiaza de energie electrica 1.5. Siguranta energiei eoliene: Energia eoliana e o sursa de putere electrica promitatoare in viitor datorita ecologitatii si infinitatii sale. Totusi, pentru ca viteza vantului variaza in timpul zilei, sezonului sau anilor energia generata de vant e o resursa intermitenta. In zonele de pe glob cu actiune puternica a vantului turbinele actioneaza in jur de 60% din timpul anului. Chiar si asa vantul poate fi insuficient pentru ca turbinele sa functioneze la capacitate maxima. Cu toate acestea tehnologia a reusit sa-si adapteze creatiile imbunatatindu-le si producand si alte ce folosesc acest tip de energie. Potenialul eolian major este observat pe litoralurile marine, pe ridicturi i n muni. Dar exist multe alte teritorii cu un potenial eolian necesar pentru utilizare. Ca surs energetic vntul poate fi mai greu de calculat spre deosebire de soare, dar n anumite perioade prezena vntului se observ pe parcursul ntregii zile. Asupra resurselor eoliene influeneaz relieful pmntului i prezena barierelor (obstacolelor) plasate la nlimi de pn la 100 metri. De aceea vntul, ntr-o mai mare msur, depinde de condiiile locale (relief) dect de soare. n localitile montane, spre exemplu, dou suprafee pot avea potenial solar egal, ns potenialul vntului poate fi diferit datorit diferenei n relief i direciile curenilor maselor de aer. n legtur cu aceasta planificarea locului pentru plasarea instalaiei se petrece mai detaliat dect montarea unui sistem solar. Energia vntului de asemenea este supus schimbrilor sezoniere a timpului. Lucrul unei asemenea instalaii este mai efectiv iarna i mai putin efectiv n lunile de var (n cazul sistemelor solare situaia este invers). n condiiile climaterice din Danemarca sistemele fotoelectrice sunt efective la 18% n ianuarie i la 100% n iulie. Eficacitatea lucrului staiei eoliene este de 55% n iulie i 100% n ianuarie. Astfel, varianta optim este combinarea ntr-um sistem a instalaiilor eoliene i solare. Asemenea sisteme simbiotice asigur o productivitate a energiei electrice mai nalt n comparaie cu instalaiile eoliene sau fotoelectrice, luate aparte. Pe suprafaa pmntului vegetaia i construciile aflate pe ea sunt factorul de baz, care influeneaz la micorarea vitezei vntului. Cu ct ne ndeprtm de suprafa, cu att se micoreaz influena reliefului asupra micrii maselor de aer. Cu alte cuvinte: cu ct mai sus cu att viteza
13

vntului e mai mare. La nlimi de circa un kilometru de la suprafaa mrii relieful practic nu influeneaz viteza vntului. n straturile de jos a atmosferei o influen major asupra vitezei o are contactul cu suprafaa pmntului: cu ct relieful este mai complicat, cu att mai mic e viteza vntului. El ncetinete n pduri i orae mari. Dar aa suprafee ca litoralul mrii practic nu influeneaz asupra lui. Cldirile, pdurile i alte bariere nu numai c ncetinesc vntul, dar i formeaz curenii turbuleni de aer.

2. Diagrama care descrie partile componente ale unei turbine. 2.1.Compunerea sistemului: 1. Pale - Forma si conceptia lor este esentiala pentru a asigura forta de rotatie necesara. Acest design este propriu fiecarui tip de generator electric. 2. Nacela - Contine generatorul electric asigurand si o protectie mecanica 3. Pilon - Asigura strucura de sustinere si rezistenta a ansamblului superior. 4. Fundatie - Asigura rezistenta mecanica a generatorului eolian.

Fig. 6:

14

Fig. 7:

2.2 Cum functioneaza o turbina eoliana ? Sistemul se bazeaza pe un principiu simplu. Vantul pune in miscare palele care la randul lor actioneaza generatorul electric. Sistemul mecanic are in componenta si un multiplicator de viteza care actioneza direct axul central al generatorului electric. Curentul electric obtinut este, fie transmis spre imagazinare in baterii si folosit apoi cu ajutorul unui invertor DC-AC in cazul turbinelor de mica capacitate , fie livrat direct retelei de curent alternativ ( AC) spre distribuitori. Turbinele de vant pot fi folosite pentru a produce electricitate individual sau in grupuri, denumite "ferme". Fermele de vant, care in prezent sunt complet automatizate, asigura, spre exemplu, 1% din electricitatea necesara Californiei, adica 280.000 de locuinte. 2.3. Tipuri de instalri O eolian ocup o suprafa mic pe sol. Acesta este un foarte mare avantaj, deoarece perturb puin locaia unde este instalat, permind meninerea activitilor industriale sau agricole din apropiere.

15

Se pot ntlni eoliene numite individuale, instalate n locaii izolate. Eoliana nu este racordat la reea, nu este conectat cu alte eoliene. n caz contrar, eolienele sunt grupate sub forma unor ferme eoliene. Instalrile se pot face pe sol, sau, din ce n ce mai mult, n largul mrilor, sub forma unor ferme eoliene offshore, n cazul crora prezena vntului este mai regulat. Acest tip de instalare reduce dezavantajul sonor i amelioreaz estetica.

Fig. 8: Imagine a unei ferme eoliene (Sursa: http://valromeysolidaire.free.fr/index/main.php3)

Orientarea axului Exist mai multe tipuri de eoliene. Se disting ns dou mari familii: eoliane cu ax vertical i eoliene cu ax orizontal. Indiferent de orientarea axului, rolul lor este de a genera un cuplu motor pentru a antrena generatorul. Eoliene cu ax vertical Pilonii eolienelor cu ax vertical sunt de talie mic, avnd nlimea de 0,1 0,5 din nlimea rotorului. Aceasta permite amplasarea ntregului echipament de conversie a energiei (multiplicator, generator) la piciorul eolienei, facilitnd astfel operaiunile de ntreinere. n plus, nu este necesar utilizae unui dispozitiv de orientare a rotorului, ca n cazul eolienelor cu ax orizontal. Totui, vntul are intensitate redus la nivelul solului, ceea ce determin un randament redus al eolienei, aceasta fiind supus i turbulenelor de vnt. n plus, aceste eoliene trebuiesc antrenate pentru a porni, pilonul este supus unor solicitri mecanice importante. Din acest motive, n prezent, constructorii de eoliene s-au orientat cu precdere ctre eolienele cu ax orizontal.
16

Cele mai rspndite dou structuri de eoliene cu ax vertical se bazeaz pe principiul traciunii difereniale sau a variaiei periodice a incidenei. Rotorul lui Savonius n cazul cruia, funcionarea se bazeaz pe principiul traciunii difereniale. Eforturile exercitate de vnt asupra fiecreia din feele uni corp curbat au intensiti diferite. Rezult un cuplu care determin rotirea ansamblului.

Fig. 9 Schema rotorului lui Savonius (Sursa: http://muextension.missouri.edu/explore/agguides/agengin/g01981.htm)

Funcionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaz pe principiul morilor de vnt. Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic, deoarece astfel se obine un bun compromis ntre coeficientul de putere, cost i viteza de rotaie a captorului eolian, ca i o ameliorare a aspectului estetic, fa de rotorul cu dou pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sut mai puin supuse unor solicitri mecanice importante i au un cost mai sczut.

Fig: 10 Rotorcraft

INGINERUL AUSTRALIAN Bryan Roberts planuieste sa construiasca o centrala electrica din mori de vant ce ar zbura la o inaltime de 4500 de metri insa are probleme in strangerea fondurilor necesare inceperii proiectului.

17

Dupa 25 de ani de cercetari, Roberts a proiectat un aparat de zbor asemanator unui elicopter, ce ar putea sa mentina o turbina eoliana la inaltimi mari, unde vanturile sunt puternice si permanente. Aparatul, care este alimentat cu electricitatea proprie, ar ramane in aer luni intregi, trimitand la sol electricitatea produsa, prin intermediul unui cablu. Roberts, profesor de inginerie la Universitatea de Tehnologie din Sydney, crede ca energia din vanturile de mare altitudine e suficienta pentru a aproviziona intreaga lume cu electricitate. Experimentele facute arata ca 600 de astfel de mori de vant produc de trei ori mai multa energie decat cea mai productiva centrala nucleara din Statele Unite. Acum, Roberts incearca cu sprijinul companiei Sky WindPower din San Diego sa isi comercializeze inventia. Compania a primit acordul Administratiei Federale a Aviatiei (FAA) pentru a efectua teste in desertul Californiei, dar are nevoie de 3 miliarde de dolari pentru constructia aparatelor de zbor (FEG). Aceasta suma nu e usor de strans, deoarece investitorii nu si-ar recupera banii foarte repede. Vanturile de altitudine mare pot asigura o cantintate imensa de energie regenerabila. Oameni de stiinta ca Roberts considera ca aceste mori de vant ar putea ajuta la incetarea dependentei de combustibili fosili. La 4500 de metri, vanturile sunt puternice si constante. La nivelul solului, acesta e nesigur, si asta e cea mai mare problema a turbinelor eoliene de la sol. Pentru FEG-uri, vanturile dureaza mai mult decat pentru aparatele de la sol, arata Roberts pentru publicatia electronica WiredNews. Acesta e avantajul: mai multe putere pentru un timp mai lung. Ken Caldeira, savant climatolog la Laboratorul National Lawrence Livermore, considera ca 1% din energia produsa de vanturile de mare altitudine pot satisface o mare parte din nevoia de energie a globului. Este absurd ca in tot acest timp nu am fost atenti la energia de deasupra capetelor noastre, a spus el. Vanturile de inalta altitudine reprezinta cel mai concentrat flux de energie regenerabila de pe Pamant. In anumite locuri, eficienta FEG-urilor poate sa atinga 90%, de trei ori mai mult decat morile de vant de la sol, conform cu oficialii Sky WindPower. La o eficienta atat de mare, morile de vant aeriene pot deveni cea mai ieftina sursa de energie electrica, la un cost de doua ori mai mic decat al celei din carbune, considera Power Marketing Association. Dupa testele facute, Sky WindPower vrea sa mareasca scala de desfasurare a proiectului lui Roberts, si sa produca o moara de vant zburatoare cu patru
18

rotoare, in loc de unul. Aparatul ar stationa in primul strat al atmosferei (troposfera). Sky WindPower estimeaza ca aparatul ar produce 200 KW/h intr-o zona in care la sol nu s-ar produce nimic, din cauza lipsei de vanturi. Vanturi puternice de altitudine exista in multe zone, asa ca Sky WindPower spera sa gaseasca o locatie care neutilizata de aparate comerciale, pentru a-si amplasa proiectul. In aer, aparatele ar fi controlate in functie de directia vantului, pentru a capta cel mai eficient energia acestuia. Compania intentioneaza sa foloseasca tehnologia GPS pentru a mentine pozitia aparatelor constanta. Odata pe luna, aparatele ar fi coborate la sol pentru o inspectie tehnica. Proiectul a primit deja aprobarea FAA si trebuie doar sa gaseasca o zona propice pentru tastari. Deocamdata proiectantii s-au gandit la o zona in California de Sud. Desertul nu are vanturi la fel de puternice ca si zonele in care dorim sa rulam proiectul, a declarat David Shepard, presedintele Sky WindPower, dar faptul ca incepem acolo ne permite sa ajungem ulterio in zone mult mai dificile, cu un risc mai mic. Compania nu a strans banii pentru a incepe proiectul. Shepard e optimist insa. Avem motive sa credem ca vom obtine fondurile necesare pentru demonstrarea eficientei proiectului, a aratat el. Am motive sa fiu optimist. Caldeira, ale carui grafice ale energiei eoliene de mare altitudine se pot gasi pe sit-ul Wind SkyPower, e dezamagit, dar nu surprins, de problemele financiare ale proiectului. Investitorii au tendinta sa nu isi introduca banii intr-un proiect riscant, sau care nu ar aduce un profit in urmatorii ani, a spus el. Caldeira considera ca sunt o multime de obstacole care sperie investitorii: testarile, obtinerea aprobarilor locale si posibilele pericole. Absenta investitorilor pentru inceperea proiectului este prevazuta de unii economisti. Riscul investitiei este perioada lunga de timp pana la obtinerea unui profit, spune Stanley Stepherson, economist la Litigation Economics, firma de consultanta. Stephenson crede ca si organizatii mai mari, ca trusturile petroliere, pot intra pe piata cu tehnologii alternative de producere a energiei, ceea ce face si mai grea gasirea de investitori. Insa Eric Becker, vicepresedinte la Trillium Asset Management, firma specializata in investitii, considera ca banii necesari unor astfel de proiecte vor aparea in curand.

19

Becker a citat cazul EnviroMission, companie de energie alternativa situata in Australia, care doreste sa construiasca un turn solar inalt de un kilometru Noua sursa de energie regenerabila: turnurile solare . Dupa testele efectuate, Roberts apreciaza proiectul ca avand o eficienta ridicata. Totul a fost facut bine din punct de vedere stiintific si nu am avut nici un fel de critici la adresa lui, a spus el.

Fig: 11 Coupe scirocco

3.Generatoare eoliene: 3.1. Functionarea generatorului eolian In primul rand ..este EXTREM de dificil sa faceti propriul generator eolian, si sa si functioneze. Din pacate , mai bine va zic de pe acum, nu va apucati sa stricati lucrurile prin casa daca nu sunteti pregatiti sa investiti mult timp, atentie si de ce nu, bani, ca sa iasa in final ceva functional. In acest articol veti avea mult de citit si este gandit pentru cei mai seriosi' dintre voi. Majoritatea esecurilor se datoreaza lipsei de cunostiinte despre cateva principii care stau la baza generarii energiei eoliene. Acestea sunt dupa cum urmeaza: Energia disponibila in vant este proportionala cu cubul vitezei vantului. Mai pe romaneste, asta inseamna ca daca viteza vantului se dubleaza, sa zicem de la 5 la 10 km/h, puterea disponibila in palele generatorului creste de opt (8)

20

ori. Cea mai mica variatie de viteza a vantului provoaca variati foarte mari de current. De exemplu daca viteza vantului creste de la 10 la 12 km/h cresterea de putere este de aproximativ 33%. Puterea disponibila la palete este proportionala cu patratul diametrului rotorului. Cu alte cuvinte, daca dublati diametrul elicei, mariti puterea de patru ori. Multi veti spune aa, pai super, fac palele de 2-3 ori mai mari ca sa fiu sigur ca e destula energie. GRESIT!.. inainte de a va aventura la modele de generatoare mari, foarte mari sau uriase, trebuie sa va ganditi daca intreg sistemul rezista si la un vant mai puternic sau chiar la o furtuna. Ideea nu e sa fie cat mai mare, ci sa fie foarte bine proportionat ca sa reziste si sa fie functional. Pale mari inseamna un ax mai solid, material mult mai rezistent pentru pale, structura de sustinere mai solida, si nu in ultimul rand sistem electric calculat pentru o energie mai mare. E pacat sa munciti de pomana. Mecanica trebuie sa fie cat mai simpla. Chiar daca briz-briz-uri si parghii, motorase, arcuri si alte alea, ar face aparatul mai frumos si mai interesant, cu siguranta ii scurteaza viata. Lucrurile complicate (doar asa de dragul artei) se strica repede, deci incercati sa fie totul simplu si cat mai robust, fara sisteme complicate. Generatorul (palele cu ax si generator adica) trebuie urcat cat mai sus posibil pentru a evita turbulentele de aer provocate de obstacole precum garduri, blocuri, copaci, stanci, etc. Tot aici veti gasi si o schema cum se poate ridica de la sol o constructie masiva: Constructia si ridicarea turnului de sustinere Locul de amplasare si curenti de aer de care trebuie sa va feriti Sa montati generatorul pe acoperisul unei case NU este o solutie. Se formeaza prea multi curenti instabili de aer care pot duce la distrugerea aparatului iar vibratiile fac un zgomot insuportabil datorita rezonantei acoperisului, deci nu incercati improvizatii de acest gen nici macar pentru turbinele mici. Nu subestimati puterea vantului. Chiar daca aparatul pare robust si rezistent la sol, dupa multe ore de functionare la turatii mari s-ar putea sa cedeze, deci asigurati-va ca face fata. Folositi mai ales cuplari mecanice unde trebuie sa imbinati componentele, sau sudura daca aveti cum. In cel mai rau caz folositi adezivi deosebit de puternici, cum ar fi cei EPOXILICI sau tip POXYPOL (se gasesc in magazin, carrefour, metro si cele de chimice, si cei mai buni pe care ii stiu sunt de la BISON) Aveti grija ce fel de generator folositi. Cele de la masina sunt destul de robuste dar NU sunt recomandate pentru ca se rotesc deosebit de greu si puterea generata este limitata. Cele mai bune sunt cele facute acasa, care pot avea un potential urias la costuri de realizare foarte mici. Incredibil dar
21

adevarat. Atentie la generatoarele facute acasa ca daca sunteti prea darnici la bobinaj si magneti puteti obtine pueri deosebit de mari. Multi o sa spuneti ca asta e bine,..e bine dar atentie ..puteri de ordinul a 800-2000W nu sunt asa usor de controlat. 3.2. Constructia si ridicarea turnului de sustinere Pentru generatoarele mici nu este nevoie de un turn de sustinere foarte mare sau solid. Daca intentionati sa faceti ceva 'serios' atunci aveti nevoie de materiale serioase, cum ar fi fier-beton, ciment, cablu de tractiune, mai multe persoane care sa va ajute sau o masina, suruburi desebit de groase ..etc. Exista doua tipuri de turnuri. Turnuri fixe Unele sunt cele fixe, pe care trebuie sa va urcati ca sa amplasati turbina sau daca e nevoie de intretinere sau orice alt fel de interventie. Avantajul major este ca sunt mult mai stabile si mai rezistente si suporta mult mai bine vibratiile produse de turbina. Dezavantajul evident e ca trebuie sa va urcati pana sus ca sa puteti face modificari si alt dezavantaj ar fi ca necesita sudura (lucru inaccesibil pentru unii). Constructia lor este mai simpla decat a celor mobile dar in final presupune improvizare unei scari sau bare de urcat care ar putea 'compensa' din simplitatea constructiei. Sunt recomandate pentru generatoare grele sau cu vibratii puternice cum ar fi cele cu 2 pale si pentru generatoare industriale si de puteri foarte mari (acolo se poate suda si o scara serioasa) Pe scurt, se toarna o fundatie de beton masiva (minim 1x1m si 0,5m inaltime), nu se recomanda utilizarea fundatiilor deja existente decat daca se stie exact cum au fost facute si cat de rezistente sunt. Se poate folosi o singura teaza groasa turnata direct in fundatie sau mai solid, trei tevi puse in piramida cu bare sudate intre ele pentru rezistenta marita.

22

Fig: 12 Turn fix simplu cu scara improvizata

Fig: 13 Turn fix masiv cu bare de rezistenta

Scara poate fi sudata sau separata. Turnuri mobile Turnurile mobile sunt extrem de practice dar sunt mai dificil de construit. Avantajele sunt ca se poate cobora la sol turnul pentru a efectua operatiile de intretinere , instalare sau alte interventii la turbina (generator) si se poate demonta daca este cazul fara a fi distrus. Dezavantajele sunt proasta rezistenta la vibratii ridicate (risc sporit de distrugere a mecanismului de fixare), constructie mai dificila a partii de imbinare si utilizarea de mai multe materiale decat la turnul fix. (cabluri de ancorare, ax metalic, sistem de fixare). Personal recomand acest tip de turn de sustinere. Nu va jucati cu viata voastra, mai bine munciti mai mult la turn decat sa riscati sa faceti o scara proasta sau sa fie prea dificil de montat la inaltime generatorul. Am sa dau aici cateva detalii despre cum se realizeaza acest tip de turn. Baza este ca la cel fix din beton masiv turnata cu ajutorul unui cofrag din scanduri sau intr-o forma de plastic (un lighean cu fundul gaurit de exemplu) sau tabla.

23

Fig: 14 Turn mobil turnare baza

In fundatia proaspat turnata se fixeaza sistemul de prindere format din doua tevi fixate in prealabil de o placa de distantare fixata cu suruburi sau o bucata de lemn intre ele si legate cu sfoara sau prinse cu banda adeziva. scopul placii de distantare este evident de a tine la distanta cele doua tevi si isi pierde din importanta dupa ce se intareste fundatia. Cele doua tevi se gauresc suficient cat sa incapa o bara de metal care va fi axul pe care va balea turnul mobil. Axul trebuie sa fie dintr-o bara cat mai groasa si solida. Nu este important sa alunece prea bine sau sa va complicati cu rulmenti deoarece lungimea turnului mobil are efect de parghie.

Fig: 15 Turn mobil vedere lateral

Pe langa cele doua bare care formeaza suportul pentru axul pe care va balea turnul, se fixeaza in beton si o bara care are ca rol fixarea turnului in pozitia verticala. Atentie la axul dintre cele doua tevi sa fie cat mai solid si gaurile date in tevi sa nu le deterioreze prea mult deoarece acest ax va sustine intreaga greutate a turnului si a turbinei.

24

Pe bara de fixare sunt prevazute locuri de prindere jos si sus care permit ulterior fixarea turnului in pozitia verticala. Pot fi gauri pentru suruburi, inele, sau orice alt sistem.

Fig: 16 Turn mobil vedere fata

Partea mobila se fixeaza la sol, se monteaza turbina se asigura ca totul este bine insurubat sau legat, dupa care se ridica si se fixeaza de bara de fixare.

Fig: 17 Turn mobil pozitie la sol

25

Fig: 18 Turn mobil pozitie ridicat

Turnul se ridica cu ajutorul unui cablu tras de una sau mai multe persoane sau daca este cazul chiar de o masina. Sistemul de ghidare a cablului din figura de mai jos ajuta enorm si in caz ca nu poate fi realizat cu rotita ca in desen, incercati macar cu orice alt dispozitiv sau forma geometrica (sant sau bare in V de exemplu) care sa permita glisarea cablului si sa-l opreasca sa cada in parti. Daca nu reusiti sa faceti acest sistem simplu, ridicati cat se poate turnul, "manual" si abia pe urma folositi cablul. Altfel doar cu cablul nu veti reusi.

Fig: 19 Turn mobil sistem ridicare 26

Locul de amplasare si curentii de aer de care trebuie sa va feriti Evitati sa montati sistemul in apropierea constructiilor, copacilor sau alte obiecte care pot provoca turbulente de aer. Curentii de aer nefavorabili pot duce la vibratii foarte puternice si in final la distrugerea aparatului. De asemenea pierderile de energie sunt enorme in astfel de conditii.

Fig: 20 Amplasarea generatorului in functie de curentii de aer

4.Turbina elicoidala pentru agregate eoliene si microhidrocentrale Lipsa resurselor energetice n Republica Moldova face ca tot mai mult s ne orientm spre explorarea surselor regenerabile de energie. Unele dintre aceste surse sunt energia eolian i cea cinetic a apei rurilor. n lucrare se prezint cercetarea i elaborarea unei noi geometrii a construciei turbinei elicoidale pentru staii eoliene i micro-hidrocentrale. Exploatarea acestor energii alternative va diminua deficitul tot mai mare de energie care persist n Republica Moldova. De asemenea, va fi redus considerabil emisia gazelor poluante. n ultimul timp, pe piaa internaional a combustibililor fosili, care a fost, este i va fi n viitorul apropiat baza energeticii mondiale, s-a stabilit un climat destul de favorabil pentru consumatori. Cererea de pe pia este

27

satisfcut practic n volum deplin, iar preurile sunt relative constante i accesibile. O dat cu aceasta, nu trebuie de uitat faptul c rezervele de combustibili fosili se micoreaz pe an ce trece cu miliarde de tone. n ritmul actual de consumare s-a stabilit c petrolul ar trebui s ajung pentru nc 50 de ani, gazul natural 70 de ani, crbunele 170 de ani, crbunele brun 500 de ani [1]. Perspectiva nu este cea mai optimist.Rezervele de combustibili fosili sunt distribuite foarte neuniform pe planet. ara noastr face parte din categoria celor care nu dispun de astfel de rezerve. Gsirea unor surse locale de energie ar nsemna obinerea unei securiti energetice pariale. Pentru rile cu rezerve mari de combustibili fosili este evident faptul c aceste rezerve se vor epuiza cu timpul, iar preul se va majora i, ca rezultat, apare necesitatea utilizrii i dezvoltrii surselor neconvenionale de energie (SNE). De asemenea, nu n ultimul rnd, este necesar de menionat faptul c folosirea combus tibililor fosili aduce daune irecuperabile mediului ambiant.Acesta este un argument major n favoarea energiilor ecologic pure. 4.1 Consideratii generale Cunoaterea caracteristicilor aerodinamice ale organului de lucru eolian este deosebit de important pentru proiectarea profilului-arip optim i pentru stabilirea unor valori ale parametrilor constructivi ce pot eficientiza funcionarea receptorului la variaia regimurilor de funcionare, cauzate de natura instabil a intensitii vntului. Aceste caracteristici (att cele globale, ct i cele locale) pot fi determinate prin metodele att teoretice, ct i experimentale. La baza metodei teoretice se afl bine cunoscutul system al ecuaiilor de micare a fluidului ideal incompresibil i izoentropic, care descrie micarea fluidului n jurul receptorului cu exactitate destul de nalt. Soluiile acestor ecuaii trebuie s satisfac condiiile de limit pe elicele rotorului turbinei i la distane mari, n domenii neperturbate ale fluidului. Stabilirea acestor condiii pentru cazul general prezint anumite dificulti legate de forma constructiv i de regimurile de funcionare ale turbinei eoliene. De aceea, se recurge la definirea lor pentru anumite condiii optime de funcionare, cnd se unosc valorile vitezelor n flux ale rotorului i ale vitezei induse n pala elicei. Astfel, posibilitatea integrrii sistemului dat de ecuaii (transcrise pentru turbina eolian xaminat) permite calculul direct al caracteristicilor aerodinamice.

28

4.2.Stabilirea parametrilor geometrici de baza ai profilului aripa. Turbina elicoidal (fig. 21) include axul 1 pe care sunt fixate rigid, pe linie elicoidal cu pas constant, paletele 2. Profilul-arip (fig. 22) se caracterizeaz prin partea din fa tocit i cea din urm ascuit. Linia lui medie este locul geometric al centrelor cercurilor nscrise n profil. Parametrii geometrici principali ai profilului sunt: grosimea relativ c a profilului este raportul dintre grosimea maxim a c profilului i lungimea b a coardei, / c c b = ; concavitatea relativ f este raportul dintre sgeata maxim f de ncovoiere a curbei axiale i lungimea b a coardei , / f f b = ; curbura profilului se caracterizeaz prin unghiul dencovoiere a liniei medii , adic unghiul dintre tangentele la linia medie a profilului n prile lui din fa i din urm. Poziiile c i f sunt determinate prin abscisele relative: / c c x x b = i / f f x x b = . Reeaua de profile este constituit dintr-un numr infinit de profile-arip identice, situate asemenea i distanate cu acelai pas.

29

Fig: 21 Turbina elicoidala

Cunoscnd fora de ascensiune care acioneaz asupra reelei de profile, se determin momentul forei aplicat asupra turbinei. Carenarea tuturor profilelor reelei va fi la fel n cazul cnd numrul de profile va fi destul de mare. Poziia reciproc a profilelor n reea se caracterizeaz prin pasul t, unghiul de poziie (unghiul dintre coarda profilului i flancul reelei) i unghiurile 1 i 2 dintre tangentele la linia medie a profilului n punctele lui i flancul reelei. Pasul relativ al reelei este raportul dintre pasul t i lungimea coardei b, / t t b = . Valoarea invers pasului relativ se numete densitatea reelei 1/ / t b t = = .Poziia profilului reelei fa de curentul de aer se caracterizeaz prin unghiul de atac i, adic prin unghiul dintre vectorul vitezei w1 i tangenta la linia medie a profilului. Unghiul dintre vectorul vitezei w2 la ieire din reea i tangenta la curba profilului n partea din fa se numete unghiul de ntrziere a curentului = 2 . Unghiul de acces 1 este unghiul dintre direcia vitezei la intrare n reea i flancul ei, unghiul de ieire 2 este unghiul dintre vectorul vitez W2 i flancul reelei. Diferena acestor unghiuri determin schimbarea direciei curentului de aer.

Fig; 22 Profilul aripa 30

4.3. Studiul cinetostatic al rotorului elicoidal i argumentarea parametrilor geometrici de baz La carenarea unei reele infinite de profile de un current plan paralel permanent de aer, determinm fora de aciune a curentului asupra unui profil unitar n direcie perpendicular planului desenului. Menionm n current seciunile 1 i 2 (fig. 3) paralele flancului desenului i deprtate de reea la o distan ce permite acceptarea vitezei i presiunii constante n fiecare seciune, adic acolo unde curentul nu va fi perturbat. Ducem la distana pasului reelei t liniile curentului AB i CD.

Fig: 23 Diagrama fortelor generate de curentii de aer

Din ecuaia continuitii: Pentru un gaz incompresibil: i proiecia forei rezultante pe axa Z a reelei se determin cu relaia:
31

Proiecia forei P , care acioneaz asupra profiluluiarip de lungime unitar:

Astfel, P este fora rezultant aplicat la profil, iar P fora aplicat la volumul de calcul. Conform ecuaiei Bernoulli se scrie:

unde: p1 i p2 sunt presiunile statice n seciunile 1 i 2; 2 1 / 2 w i 2 2 / 2 w presiunile dinamice n seciunile 1 i 2, corespunztor.Astfel, rezult:

Circulaia vitezei pe conturul ABCD, acceptnd drept pozitiv direcia contra acelor de ceasornic, se determin astfel: Liniile curenilor AB i CD sunt congruente, iar distribuirea vitezelor pe ele este asemenea, deci AB CD G G = i:

innd cont de circularea vitezei n jurul profilului, proieciile forei rezultante vor fi:

32

Curentul de gaz ideal acioneaz asupra profilului cu fora:

Aceasta este ecuaia lui Jukovski referitoare la fora de ascensiune. Vectorul geometric mediu al vitezei m w se determin din relaia:

Proiecia acestui vector pe axa U este iar pe axa Z respective Direcia vitezei geometrice medii se determin cu relaia:

Astfel, rezultanta tuturor forelor, care acioneaz asupra reelei din partea curentului de gaz incompresibil este egal cu produsul dintre densitate, viteza geometric medie i circulaia vitezei n jurul profilului. Direcia ei de aciune este perpendicular pe vectorul vitezei geometrice medii. Pentru a determina direcia forei P rotim vectorul wm cu unghiul de 90o contra direciei acelor de ceasornic. La carenarea reelei cu un gaz real, valoarea real a forei de ascensiune v-a fi mai mic dect cea teoretic din cauza forelor de viscozitate.

33

4.4. Elaborarea ecuaiilor energetice de baz ale turbinei elicoidale Dup cum a fost menionat mai sus, asupra unui profil unitar, care se mic cu viteza periferic U, acioneaz fora de ascensiune P , proieciile creia pe axa reelei i pe linia frontal sunt egale, respectiv, cu PZ i PU. Aplicnd ecuaia cantitii de micare pentru o seciune inelar elementar cu grosimea unitar, se va obine:

S analizm cum acioneaz viscozitatea unui gaz incompresibil asupra rezultatelor tuturor forelor care acioneaz asupra profilului n reea. Din ecuaia cantitii de micare vom obine relaiile pentru componentele axial i frontal ale reaciei curentu lui pe un profil unitar al reelei (fig. 24):

Fig: 24 Schema de calcul a componentelor radial i frontal a forei generate de curentul de gaz real. 34

innd cont de viscozitate ecuaia Bernoulli pentru seciunile 1 i 2 va fi:

unde p sunt pierderile nsumate ale presiunii totale, care apar din cauza viscozitii.Deci:

Comparm relaiile pentru proieciile forei de ascensiune la micarea unui gaz ideal cu relaiile asemntoare la micarea gazului vscos. Pentru un gaz ideal avem:

Membrul suplimentar t P exprim proiecia pe axa reelei a forei de rezisten R . Proiecia acestei fore pe ax este egal cu zero, adic este paralel cu axa reelei. Introducem viteza geometric medie ( ) 1 2 / 2 mw ww = + i obinem relaia:, m R Gw = (23) care, formal, nu se deosebete de cea pentru un gaz ideal, ns aici i m w i G se determin conform vitezelor reale 1 w i 2 w .Fora rezultant R de interaciune a curentului de gaz vscos cu profilul reelei:. R P R = + (24) Aa cum PU = RU, fora de rezisten nu influeneaz momentul de torsiune al reelei de profile. Descompunem fora R n componente: , X Y R R R = + (25) undeRX este fora de rezisten frontal; RY fora de ascensiune. Componenta frontal a forei rezultante RX caracterizeaz aciunea energetic a curentului de aer asupra roii de lucru, iar componenta axial RY determin fora de ncrcare a rulmenilor turbinei.Vom numi calitatea profilului:

35

raportul dintre fora de ascensiune a profilului i fora de rezisten frontal. Aceti coeficieni adimensionali ai forelor profilului unitar sau ai reelei depind de geometria profilului i a reelei, de unghiul de atac i, de presiunea dinamic 1 / 2 m W i de ali factori auxiliari. Fora rezultant pentru reeaua compus din n profile cu nlime unitar se determin:

Aici CR, CY, CX sunt coeficienii forelor aerodinamic, de ascensiune i de rezisten frontal. Coeficientul permite determinarea forei de ascensiune conform caracteristicilor cunoscute ale reelei de profile.

5.Utilizarea energiilor regenerabile in tarile din Europa si pe plan mondial. Energiile regenerabile nu produc emisii poluante i prezint avantaje pentru mediul mondial i pentru combaterea poluarii locale. Obiectivul principal al folosirii energiilor regenerabile l reprezint reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser. Dezvoltarea surselor regenerabile de energie ca o resurs energetic semnificativ i nepoluant este unul din principalele obiective ale politicilor energetice mondiale care, n contextul dezvoltrii durabile, au ca scop creterea siguranei n alimentarea cu energie, protejarea mediului nconjurator i dezvoltarea la scar comercial a tehnologiilor energetice viabile.

36

De la adoptarea in 1997 a Protocolului de la Kyoto asupra Conveniei Cadru a Naiunilor Unite despre schimbrile climatice (1992), industria surselor regenerabile de energie a fost mpins ctre capitalizare pe o pia global a energiei regenerabile, int ce poate fi atins numai prin coagularea ntr-un plan comun a imperativelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser. Prin acest protocol, rile dezvoltate au stabilit drept int reducerea pn n 2012 a gazelor cu efect de ser cu 5,2 % fa de nivelul din 1990. Protocolul de la Kyoto a fost semnat n Decembrie 1997 la Conferina din Japonia de ctre 84 de naiuni, ns ratificat doar de ctre 37, majoritatea din acestea fiind ri n curs de dezvoltare. Acestui protocol i-au urmat multe astfel de nelegeri i angajamente la nivel mondial i european n dorina unei dezvoltri durabile a lumii, cum ar fi Agreementul de la Haga (noiembrie 2000) sau Bonn (iulie 2001). La Summit-ul Mondial asupra Dezvoltrii Durabile (Sustainability Summit) de la Johannesburg din Septembrie 2002, energia a fost unul dintre cele mai controversate domenii n discuii, cu texte progresive blocate de protecionisti naionali, interese proprii sau vederi pe termen scurt. Astfel, problema adoptrii unei inte comune n ceea ce privete energia regenerabil a rmas una dintre cele mai controversate, ntrziind zile ntregi agreementul asupra Planului comun de implementare a surselor regenerabile de energie. Nu a fost fixat nici o int, ns toate rile au recunoscut necesitatea creterii de surse regenerabile n totalul energiei furnizate. n final, pe 4 Septembrie 2002 a fost semnat Planul de Implementare, inclusiv de ctre Romnia, care s-a pronunat n favoarea surselor regenerabile i politicilor UE i mondiale (in special Protocolul de la Kyoto). 5.1. Stadiul surselor neconventionale regenerabile pe plan mondial n anul 2000, ponderea surselor regenerabile n producia total de energie primar pe plan mondial era de 13,8 %. Din analiza ratelor de dezvoltare din ultimele trei decenii se observ c energia produs din surse regenerabile a nregistrat o cretere anual de 2 %. Este evident c pe termen mediu sursele regenerabile de energie nu pot fi privite ca alternativ total la sursele convenionale, dar este cert c, n msura potenialului local, datorit avantajelor pe care le au (resurse locale abundente, ecologice, ieftine, independente de importuri), acestea trebuie utilizate n complementaritate cu combustibilii fosili i energia nuclear.

37

Fig: 25

Combustibilii n producia total de energie primar n anul 2000, pe plan mondial Studiile oamenilor de tiin au devenit n ultimii ani din ce n ce mai unanime n a aprecia c o cretere puternic a emisiilor mondiale de gaze cu efect de ser va conduce la o nclzire global a atmosferei terestre de 2 - 6 o C, pn la sfritul acestui secol, cu efecte dezastroase asupra mediului nconjurtor. Prin schimbul natural dintre atmosfer, biosfer i oceane pot fi absorbite circa 11 miliarde de tone de CO2 din atmosfer (sau 3 miliarde de tone echivalent carbon), ceea ce reprezint circa jumtate din emisiile actuale ale omenirii. Aceasta a condus la o cretere permanent a concentraiei de CO2 din atmosfer de la 280 de ppm nainte de dezvoltarea industrial la 360 ppm n prezent. Estimnd c la sfritul acestui secol populaia globului va atinge circa 10 miliarde de locuitori, n condiiile unor drepturi de emisie uniforme pentru intreaga populaie, pentru a nu depi concentraia de CO2 de 450 ppm n atmosfer, ar fi necesar ca emisiile pe cap de locuitor s se limiteze la 0,3 tone C/locuitor, ceea ce pentru rile dezvoltate reprezint o reducere de 10 ori a actualelor emisii de gaze cu efect de ser. Prognoza consumului de energie primar realizat de Consiliul Mondial al Energiei pentru anul 2050, n ipoteza unei creteri economice de 3% pe an, fr o modificare a tendinelor actuale de descretere a intensitii energetice i de asimilare a resurselor energetice regenerabile, evideniaz

38

un consum de circa 25 Gtep, din care 15 Gtep din combustibili fosili. Pentru a se pstra o concentraie de CO2 de 450 ppm, ceea ce reprezint circa 6 Gt carbon, cantitatea maxim de combustibili fosili utilizabil nu trebuie sa depeasc 7 Gtep, rezultnd un deficit de 18 Gtep care ar trebui acoperit din surse nucleare i surse regenerabile. Rezult c pentru o dezvoltare energetica durabil nu ar trebui s se depeasc la nivelul anlui 2050 un consum de 13 - 18 Gtep, acoperit din combustibili fosili 7 Gtep, din nuclear 2 - 3 Gtep i restul de 4 - 9 Gtep din resurse regenerabile. Pentru atingerea acestui obiectiv ambiios, propus de rile Uniunii Europene, de a reduce de patru ori emisiile la orizontul anului 2050, se estimeaz o puternic decarbonizare a sistemului energetic, prin apelare att la energia nuclear, dar mai ales la sursele regenerabile de energie. innd seama de timpul de implementare a unor noi tehnologii i de nlocuire a instalaiilor existente, este necesar s se accelereze ritmul de dezvoltare a noilor tehnologii curate i a celor care presupun consumuri energetice reduse. n acelai timp este necesar o profund evoluie a stilului de via i o orientare ctre o dezvoltare durabil. n condiiile aderrii rii noastre la Uniunea Europeana la nceputul anului 2007, va trebui s ne asumm obiectivelor strategice ale acesteia n domeniul resurselor regenerabile. Sursele regenerabile de energie sunt energia solar, energia eolian, energia geotermal, hidrotermal, biomasa, energia hidrogenului i altele. Sursele fosile posed proprieti foarte folositoare care le-au fcut foarte populare n ultimul secol. Din nefericire, sursele fosile nu sunt regenerabile. Mai mult dect att, acestea sunt responsabile de emisiile de CO2 din atmosfer, care sunt dunatoare unui climat ecologic. Utilizarea n continuare a surselor de energie fosile ar produce o cretere a emisiilor de CO2 (fig. 2).

39

Fig: 26

Creterea emisiilor de CO2 generate prin arderea surselor fosile de energie O problem major n utilizarea combustibililor clasici (crbuni, petrol, gaze naturale) este poluarea mediului. Aproximativ 30 milioane tone CO2, CO, SO2 si NOx mpreun cu funingine i cenua se degaj anual n utilizarea mijloacelor de transport, generarea cldurii i altele.

Fig: 27

40

Poluanii sistemelor de energie Poluanii rezultai att din utilizarea surselor convenionale ct i a celor neconvenionale de energie sunt ilustrai n Figura 3. Noile cerine n domeniul dezvoltrii durabile au determinat statele lumii s i pun problema metodelor de producere a energiei i s creasc cota de energie produs pe baza energiilor regenerabile. Protocolul de la Kyoto angajeaz statele semnatare s reduc emisiile de gaze cu efect de ser. Acest acord a determinat adoptarea unor politici naionale de dezvoltare a eolienelor i a altor surse ce nu degaj bioxid ce carbon. Trei factori au determinat ca soluia eolienelor s devin mai competitiv: noile cunotine i dezvoltarea electronicii de putere; ameliorarea performanelor aerodinamice n conceperea turbilor eoliene; finanarea naional pentru implantarea de noi eoliene. nceputa cu cca. 30 de ani n urma, utilizarea energiilor regenerabile n special a energiei solare, eoliene, apelor geotermale si a mareelor, provocata de prima criza a petrolului din 1972, a ajuns n prezent sa reprezinte un procent important din balanta de furnizare a energiei n multe tari ce poseda potential in acest domeniu, printre care citam: 1) Suedia : hidro 55%, 2) Islanda : hidro 17%, geotermala 55% 3) Elvetia : hidro 43% 4) Turcia : biomasa 9%, geotermala 1% 5) Germania : eoliana 40% din capacitatea mondiala n aceste tari se depaseste cu mult pragul propus prin Directivele UE pna n anul 2010 n domeniul utilizarii energiilor regenerabile de 12%, legat si de respectarea prevederilor protocolului de la Kyoto. Principalele prghii n acest domeniu sunt: a. Investitiile masive de la 5 miliarde dolari din 1995 pna la peste 20 miliarde dolari in 2003 pe plan mondial, economiile anuale realizate la energie primara (carbune, hidrocarburi) fiind estimate numai in SUA la cca. 36 miliarde de dolari pe an ncepand din 2005. Energia verde fiind nepoluanta rezulta ca n plus se economisesc si cheltuielile ascunse cum ar fi cele pentru sanatate publica si cele legate de pierderi de recolte vis-a-vis de ploile acide.Ceea ce este ciudat este faptul ca, pentru producerea energiei electrice cu cele mai poluante tehnologii n centralele pe carbune si cele nucleare, se investesc si in prezent cca. 90% din fondurile disponibile, pe
41

cnd utiliznd tehnologii curate doar cteva procente, desi acestea se implementeaza usor si nu au efecte nocive asupra mediului nconjurator. b. Subventii importante care ajung pna la 110 E / m2 de colectori solari folositi pentru incalzirea spatiilor n Germania. n conformitate cu prevederile Cartii albe pentru energii regenerabile (1997) se prevede ca pna n 2010 sa fie instalati 100 milioane m2 de colectori solari n toata Europa. Se mentioneaza ca n prezent n Spania sunt instalati mai mult de 500.000 m2 de colectori solari. n Germania se acorda deasemeni subventii importante pentru montarea de celule fotovoltaice integrate n special n acoperisurile si ferestrele cladirilor existente. c. mbunatatirea tehnologiilor de producere a instalatiilor care duce la scaderea pretului de cost (de ex. la celule fotovoltaice de la 30 $/w n urma cu 30 de ani la cca.3-4 E/w, n prezent). n prezent, pe plan mondial, ponderea energiilor regenerabile n producerea energiei electrice, este sczut. S poate spune c potenialul diferitelor filiere de energii regenerabile, este sub-exploatat. Totui, ameliorrile tehnologice au favorizat instalarea de generatoare eoliene , ntr-un ritm permanent cresctor n ultimii ani, cu o evoluie exponenial, avnd o rat de cretere de 25% n 2003. Filiera eolian este destul de dezvoltat n Europa, deinnd poziia de lider n topul energiilor regenerabile. Acest tip de energie regenerabil asigur necesarul de energie electric pentru 10 milioane de locuitori. Dealtfel, 90 % din productorii de eoliene de medie i mare putere, se afl n Europa. Repartiia n Europa a energiei electrice produse pe baza eolienelor, arat diferene ntre state. Germania este liderul pe piaa european, n ciuda unei ncetiniri n 2003 a instalrilor. Spania, pe poziia a doua, continu s instaleze intensiv parcuri eoliene. Danemarca este pe a treia poziie, avnd dezvoltate eoliene offshore i trecnd la modernizarea eolienelor mai vechi de 10 ani. Costurile i eficiena unui proiect eolian trebuie s in seama att de preul eolienei, ct de cele ale instalrii i ntreinerii acesteia, precum i de cel al vnzrii energiei. O eolian este scump. Trebuiesc realizate nc progrese economice pentru a se putea asigura resursele dezvoltrii eolienelor. Se estimeaz c instalarea unui kW eolian, cost aproximativ 1000 Euro. Progresele tehnologice i producia n cretere de eoliene din ultimii ani permit reducerea constant a preului estimat. Preul unui kWh depinde de preul instalrii eolienei, ca i de cantitatea de energie produs anual. Acest pre variaz n funcie de locaie i scade pe msura dezvoltrii tehnologie. n Germania i Danemarca, investitorii sunt fie mari grupuri industriale, fie particulari sau agricultori. Aceast particularitate tinde s implice populaia n dezvoltarea eolienelor. Energia eolian este perceput ca o cale de
42

diversificare a produciei agricole. n Danemarca, 100 000 de familii dein aciuni n energia eolian. Filiera eolian a permis, de asemenea, crearea de locuri de munc n diverse sectoare, ca cele de producere a eolienelor i a componentelor acestora, instalrii eolienelor, exploatrii i ntreinerii, precum i n domeniul cercetrii i dezvoltrii. Se nregistreaz peste 15 000 de angajai n Danemarca i 30 000 n Germania, direct sau indirect implicai n filiera eolian.

Fig. 28:Parcuri eoliene (Sursa: Wind energy barometer-EuroObserv'ER 2004)

Energia eolian este considerat ca una din opiunile cele mai durabile dintre variantele viitorului, resursele vntului fiind imense. Se estimeaz c energia eolian recuperabil la nivel mondial se situeaz la aproximativ 53 000 TWh (TerraWattor), ceea ce reprezint de 4 ori mai mult dect consumul mondial actual de electricitate. n Europa, potenialul este suficient pentru asigurarea a cel puin 20% din necesarul de energie electric pn n 2020, mai ales dac se ia n considerare noul potenial offshore. Chiar dac eolienele de prim generaie erau deranjante din punct de vedere sonor, se pare c n prezent, dezvoltrile tehnologice au permis reducerea considerabil a zgomotului produs de astfel de instalaii. Astfel, pe scara surselor de zgomot, eolienele se situeaz undeva ntre zgomotul produs de un vnt slab i zgomotul din interiorul unei locuine, respectiv la

43

aproximativ 45 dB. Evoluia nivelului sonor n funcie de numrul de eoliene este logaritmic, respectiv instalarea unei a doua eoliene determin creterea nivelului sonor cu 3 dB i nu dublarea acestuia. Pentru diminuarea polurii sonore exist mai multe ci: - multiplicatoarele sunt special concepute pentru eoliene. n plus, se ncearc favorizarea acionrilor directe, fr utilizarea multiplicatoarelor. - profilul palelor face obiectul unor cercetri intense pentru reducerea polurii sonore determinat de scurgerea vntului n jurul palelor sau a emisiilor datorate nacelei sau pilonului. Arborii de transmisie sunt prevzui cu amortizoare pentru limitarea vibraiilor. - antifonarea nacelei permite, de asemenea, reducerea zgomotelor. In urmatorii 8 ani va fi instalata o putere de 110.000 MW in centralele eoliene. Daca acestea s-au dezvoltat pe zonele de coasta, in prezent tendinta este de a construi unitati in interior pentru a furniza energie pentru mii de gospodarii, ferme, mici intreprinderi. Cea mai dezvoltata zona eoliana in Germania este Westfalia - regiunea Sintfeld, unde sunt montate 65 de instalatii cu o capacitate de 180 milioane kWh pe an (adica suficient pentru 50.000 gospodarii). Cel mai mare producator mondial de turbine eoliene este firma Flender GmbH, care livreaza 40% din toate centralele eoliene instalate in lume (Europa, SUA si China). O intreaga industrie s-a dezvoltat pentru fabricarea componentelor, pentru servicii de montaj, intretinere, exploatare. Centralele eoliene actuale au puteri standardizate, incepand de la 100 kW la 5 MW/unitate. Unde este posibil, unitatile sunt cuplate in baterii pentru a obtine puteri mai mari. Industria romaneasca ar putea sa se implice intr-o piata de 60-70 mld.euro (estimata pe 8 ani), putand produce o serie de componente cum ar fi: motoare si generatoare electrice, componente mecanice - arbori grei, stalpi de sustinere, carcase, reductoare, confectii metalice, pe baza de avantaje comparative si competitive. Aproximativ 80% din energia eoliana din lume este produsa acum in California, dar energia eoliana este pe cale de raspandire Midwest-ul american, in Europa- in special in Belgia - si in alte regiuni. Romania, peste 30 de ani! Poluarea accentuata ameninta civilizatia umana. Dezechilibrele produse de emisiile de dioxid de carbon pot arunca omenirea intr-o iarna vesnica. Romania nu este ocolita de schimbarile extreme ale vremii

44

Ultimii ani au fost critici din punct de vedere al fenomenului de incalzire globala. In 2005, din cauza temperaturilor in crestere, s-a inregistrat un record negativ. Doar in urma cu sapte ani Terra a fost mai calda, dar atunci El Nino a avut un cuvant greu de spus. Arderea combustibililor face ca atmosfera sa fie tot mai ingreunata de gazele toxice, iar razele solare tot mai periculoase pentru viata pe Pamant. Temperatura globala este mai mare in fiecare an, nivelul oceanului creste din cauza topirii ghetii, iar consumul energetic este din ce in ce mai mare. Acest lucru se simte, provocandu-se anomaliile climatice. Romania nu este scutita de schimbarile radicale ale vremii. Incalzirea globala Precipitatiile abundente si topirea ghetarilor si a unor parti din Groenlanda pot aduce un volum impresionant de apa in calea curentilor din Atlantic. Aceste ape reduc salinitatea oceanului, ceea ce conduce la o incetinire a scufundarii apei mai reci, oprind astfel transportarea caldurii de catre curenti. Curentul Golfului Acesta aduce apa calda dinspre Ecuator spre nord. Apa elimina caldura in atmosfera si se raceste. Caldura pierduta face ca apa sa devina mai sarata si foarte deasa. Pana cand ajunge in nordul Islandei, devine destul de densa ca sa se scufunde. Curent rece adanc - Cu 50% scade transportul de apa aflata la adancime din Atlanticul de nord catre sud Curentii de adancime In timpul iernii, apa rece, sarata si densa care este adusa de curentul Golfului si coboara in adancul oceanului, declansand intoarcerea centurii de transport. Curentul de adancime curge usor inapoi catre Ecuator si oceanele Pacific si Indian. Circulatia din mijlocul Atlanticului Ajungerea apei mai putin sarate in emisfera nordica blocheaza valul de apa calda dinspre tropice. Apa se indreapta catre est si sud, in loc sa-si urmeze cursul catre nord. Monitorizarea curentilor In 2004, cercetatorii au instalat 22 de stalpi ancorati de-a lungul unei fasii din Atlantic aflata la circa 25 de grade nord. Fiecare stalp a fost echipat cu aparatura pentru masurarea temperaturii, a salinitatii, a vitezei curentilor si a directiei acestora.
45

Apa calda de suprafata din mijlocul oceanului care se indreapta catre sud circula cu 50% mai rapid. "Defrisarile vor crea, in 12 ani, un coridor al tornadelor" Gaura de ozon, incalzirea globala, suprapopularea si defrisarile masive au alarmat intreg mapamondul, ridicand probleme specialistilor care au incercat sa prevada viitorul apropiat al umanitatii. Cum va arata Romania anului 2030 in conditiile in care tara noastra se confrunta in ultimii ani cu fenomene climatice nemaiintalnite? Specialistii cred ca o Romanie in care vor continua defrisarile in acelasi ritm, masinile poluante vor continua sa circule, iar emisiile de dioxid de carbon sau gaze cu efect de sera se vor mentine intre aceleasi cote va fi o tara in care vor fi deserturi in Dobrogea si in sudul tarii, in care vor disparea rauri si vor fi alunecari de teren masive, asemanatoare celor de anul acesta de pe Valea Trotusului, Harghita, Covasna ori de pe Valea Nehoiului. Uraganele vor deveni un fenomen firesc peste 12 ani, odata cu aparitia "coridorului european al tornadelor". Anul se va imparti in doua anotimpuri, unul ploios si altul secetos, iar temperaturile vor continua sa creasca inexplicabil pentru perioada interglaciara pe care o parcurgem. Pe de alta parte, incalzirea temperaturii va favoriza aparitia epidemiilor tropicale de tipul malariei. Si pentru a completa imaginea de nerecunoscut a Romaniei anului 2030, taranii se vor ocupa de plantatii de portocali, in locul lanurilor de porumb care nu vor rezista temperaturilor tropicale. 5.2 Omul, principalul inamic Consilierul ministrului mediului, Ionut Purica, a declarat ca tara noastra poate ajunge de nerecunoscut in mai putin de 25 de ani conform unui "scenariu climatic" realizat de specialistii institutiei. "Romania nu este poluata integral. Exista zone toxice, precum Copsa Mica, Baia Mare, Comarnic, Bucuresti, dar, in rest, e curata. Dupa ,90, industria romaneasca poluanta a intrat in colaps, cu toate acestea numarul de masini sa marit alarmant si paduri intregi au fost rase de pe suprafata pamantului. Seceta din 2003 si inundatiile din 2005 au fost semnale demne de luat in seama", a declarat Ionut Purica. Principalul inamic al mediului ramane omul, de aceea orice "scenariu climatic" are ca punct de plecare evolutia in timp a societatii. In tara noastra, tendintele inregistrate in ultimii ani inclina catre o incalzire alarmanta ce a dat peste cap anotimpurile.
46

Numai in Bucuresti, in perioada 1901-2000, temperatura medie a crescut cu 0,6 grade Celsius, spune dr. Constanta Boroneant, specialist in "Schimbari climatice", din cadrul ANM (Administratia Nationala de Meteorologie). La Conferinta Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice, de la Montreal, s-a emis ipoteza ca "plantele mentin temperatura Pamantului cu 30% mai ridicata, un lucru extrem de important tinand cont ca Terra se apropie de o noua perioada de glaciatiune", sustine Ionut Purica. Paradoxal, incalzirea globala "fara precedent in ultimii 600.000 de ani", produsa de poluare, va fi urmata in timp de o racire brusca a planetei. Planuri de viitor Lovita regulat de tornade, de inundatii asemanatoare celor de anul acesta si de seceta, Romania anului 2030 va fi complet schimbata. "Probabil ca locuintele din 2030 vor fi protejate impotriva vanturilor puternice cu aparatori din aluminiu, reteaua electrica va fi inlocuita pentru a rezista la intemperii, iar pe piata asigurarilor vor aparea pachete speciale pentru uragane. Oamenii vor face rezerve de apa pentru anotimpul secetos", sustine consilierul ministerial. Pe langa asta, vor exista atacuri ale virusurilor tropicale care vor avea conditii ideale pentru reproducere. "Virusul gripei aviare prezent in acest an este un alt semnal de alarma privind schimbarile climatice din tara noastra", continua Ionut Purica. Un alt indiciu alarmant este dat de faptul ca "niciodata nu s-a mai atins aceasta concentratie de gaze cu efect de sera ca in prezent", sustine dr. Constanta Boroneant. Timpul probabil in Romania anului 2030 In exclusivitate, "Evenimentul zilei" prezinta tabloul climatic al Romaniei din 2030, in conformitate cu un scenariu climatic IPCC (Interguvernamental Panel on Climate Change) transpus in doua modele pentru zona Romaniei. "Fata de perioada de referinta 1961-1990, in iarna anului 2030 temperatura medie poate creste, in medie, cu 1,1 grade Celsius. Cantitatea de precipitatii va scadea, mai ales in sudul tarii, cu pana la 15% fata de perioada 19611990. In sezonul estival, se va manifesta o tendinta de incalzire, temperatura medie crescand, in medie, cu 1,3 grade fata de perioada de referinta 19611990, iar cantitatea de precipitatii se va reduce cu 10-20%, mai ales in sud", a explicat dr. Constanta Boroneant, de la ANM (Administratia Nationala de Meteorologie). Trebuie facuta precizarea ca "acest scenariu climatic a fost realizat tinand cont de anumiti indicatori de dezvoltare economica si de nivelul emisiilor gazelor cu efect de sera".

47

Efectul de sera. Schimbarile de temperaturi la nivel planetar se datoreaza mai multor factori. Insa principala cauza este emanarea masiva de dioxid de carbon, metan si alte gaze nocive in atmosfera. Moleculele acestor substante absorb radiatiile solare si le imprastie in toate directiile. Efectul este incalzirea suprafetei Terrei. Substantele nocive sunt eliminate in urma arderii de carbuni, din reziduurile eliminate prin cosurile diverselor uzine si fabrici etc. In cadrul ONU functioneaza un organsim care se ocupa strict de schimbarile climatice, IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change). Specialistii IPCC sustin ca, inca din anul 1900, temperatura este in crestere. Pana in anul 2100, Terra va fi mai calda cu o temperatura cuprinsa intre 1,4 si 5,8 0C. Controverse Incalzirea globala a dat nastere mai multor teorii. Conform revistei "Time", curentii oceanici si topirea ghetarilor contribuie decisiv la modificarile climatice. Paradoxal, vremea in Europa se va raci din cauza modificarilor suferite de acesti curenti. Fiind mai slabi decat in trecut, nu mai aduc valul de caldura de la tropice, ceea ce inseamna o racire a vremii, indeosebi in nordul Europei. Teoria este sustinuta de oamenii de stiinta de la Centrul National de Oceanografie al Marii Britanii. BBC contrazice aceasta teorie cu ajutorul datelor statistice. Conform acestora, temperatura medie din 2005 a fost cu 0,65 grade Celsius mai mare decat media din anii 1961-1990. Anul care tocmai se incheie a fost pe locul doi in topul celor mai caldurosi. Doar in 1998 a fost mai cald, dar specialistii sustin ca clima a fost influentata de uraganul El Nino. "Datele arata ca temperatura de la suprafata apei din emisfera nordica a Atlanticului este cea mai mare din 1880 pana astazi", afirma David Viner, membru al Departamentului de Cercetare a Climei din cadrul Universitatii East England. Solutia: energie alternativa Organizatiile care lupta pentru protejarea planetei acuza marile puteri economice ca nu iau o decizie comuna pentru reducerea consumului de carbuni si combustibili fosili. Solutia ar fi energia alternativa. Greenpeace, cea mai cunoscuta organizatie ecologista, a sustinut in acest an o actiune in mai multe state europene, inclusiv Romania. "Energy Revolution Tour" a incercat sa atraga atentia asupra pericolului folosirii energiei nucleare si a arderii de combustibili.

48

"Romania foloseste cu 50% mai multa energie si produce de aproape cinci ori mai mult dioxid de carbon pentru a obtine un dolar la Produsul Intern Brut decat media europeana", a afirmat Jurrien Westerhof, coordonator de campanii in cadrul Greenpeace. Tone de dioxid de carbon 22 de miliarde de tone de dioxid de carbon sunt eliminate anual in atmosfera. Tot pe parcursul unui an ajung in atmosfera 250 de milioane de tone de metan. In ultimii o suta de ani, temperatura globala a crescut cu 0,4-0,8 0C. Nivelul apei marilor a crescut si el cu o medie anula de 1,8 milimetri in ultimii 50 de ani.

Fig :29 Parcul Industrial Ploiesti

Anonim writes "Prima instalatie eoliana din Romania a fost pornita, pe 17 aprilie, la opt kilometri de Ploiesti, la Crangul lui Bot. Aceasta instalatie va produce energie electrica pentru firmele din cadrul Parcului Industrial Ploiesti (PIP). Investitia a costat aproximativ 700.000 de euro, la care s-au adaugat cheltuielile legate de montajul centralei. Locatia aleasa pentru montarea primei centrale eoliene din Romania a fost Parcul Industrial Ploiesti, zona identificata de meteorologi drept prielnica pentru o asemenea investitie. Pentru ca centrala sa poata functiona este nevoie ca ea sa fie amplasata intr-o zona unde bate vantul constant. Viteza minima a vantului care determina punerea in miscare a centralei este de 3,5 metri/secunda. In zona parcului industrial viteza medie a vantului calculata de meteorologi este de sapte metri/secunda. Aceasta viteza medie asigura functionarea centralei la 85-90% din capacitate. Daca viteza vantului depaseste 25 metri/secunda, centrala se opreste automat pentru a nu fi dereglata de furtuni sau alte fenomene meteorologice. Centrala eoliana are o putere instalata de 660 kW si produce un curent electric de 690 V, care intra
49

in sistemul national la 20 kV. Este de tip V66 Vestas si a fost proiectata de firma Asja Ambiente din Italia. Componentele sunt productie marca Vestas din Danemarca. Instalatia are o inaltime de 79 metri, din care 55 metri are turnul de sustinere. In varful turnului se afla nacela cu toata instalatia si palele care se rotesc. Greutatea turnului este de 52 tone, nacela cantareste 23 tone, iar palele doar... sapte tone. Montajul instalatiei s-a efectuat cu trei macarale si a inceput in seara zilei de 22 noiembrie, fiind terminat in seara de 26 noiembrie. La inceputul anului 2004, intre 5 si 25 ianuarie, va avea loc pregatirea personalului care se va ocupa de intretinerea centralei. Este vorba doar de doi electricieni si un mecanic, care vor fi instruiti de specialisti din Italia. Centrala este automata si din aceasta cauza necesita un numar mic de persoane care sa se ocupe de intretinerea si functionarea ei. Ea este comandata de un calculator situat la o distanta de 50 metri, care orienteaza nacela dupa directia vantului. Timp de sase luni se vor efectua experimente pentru ca specialistii romani sa se familiarizeze cu noua centrala si sa vada care sunt performantele acesteia. Instalatia va fi legata la sistemului energetic al parcului, care asigura iluminatul public si necesarul de energie electrica pentru firmele din parc. "Am incheiat un precontract cu doua firme din parcul industrial care vor primi energie electrica produsa de instalatia eoliana. Firmele vor plati la inceput acelasi pret cu cel de pe piata la energia electrica. Dupa amortizarea centralei, care va dura sapte ani, este posibil ca pretul sa scada si sa poata plati cu 25% mai putin", a declarat Valeriu Sfarloaga, seful Parcului Industrial Ploiesti. Conducerea Parcului are in plan instalarea a inca doua centrale eoliene asemanatoare. Prima, care le precede pe cele doua, este de putere medie si se preteaza cel mai bine pentru harta vanturilor din acea zona. In proiect se mai afla montarea a 10 centrale pe Valea Doftanei, care vor asigura energia electrica pentru populatie. Costurile cu producerea energiei electrice cu ajutorul centralelor eoliene sunt situate la 75% din costurile necesare pentru producerea de curent electric prin metodele conventionale. Intretinerea instalatiilor nu costa prea mult (in jur de 4.500 euro), iar consumabilele trebuie schimbate o data la doi ani. Pana in 2007 se intentioneaza ca 8% din energia produsa in tara sa fie asigurata prin sistemele neconventionale. Procentul este mult mai mare in tari ca Germania - 22% - si Danemarca 31%."

50

6.Bibilografie: 1. Todos P., Sobor I., .a. Energia regenerabil. Studiu de fezabilitate. PNUD Moldova, 2002. 2. Brown Lester R., Flavin Christopher, French Hilary, Starea lumii 2000. Editura Tehnic Bucureti, 2000. 3. Dumitrescu Horia, Georgescu Adelina, Calculul elicei. Editura Academiei Romne, Bucureti, 1990. 4. Paraschivoiu I. Wind Turbine Design, with Emphasis on Darrieus Concept. Polytechnic International Press, Quebec, 2002. 5. Bostan I., opa M., Dulgheru V., Ciuperc R., Turbin elicoidal eolian. Brevet nr.2106MD; I.Cl.:F03D1/06. Publ. 28.02.2003, BOPI nr.2/2003. 6. Bostan I., Dulgheru V., Ciuperc R., Staie hidraulic. Brevet nr. 2288MD; I.Cl.: F03B7/00. Publ. 31.10.2003, BOPI nr. 10/2003. 7. http://www.referat.ro/ 8. Gardianul 9. http://valromeysolidaire.free.fr/index/main.php3) 10. http://www.google.ro/search? q=generatoare+de+vant&hl=ro&lr=lang_ro&start=130&sa=N

51

S-ar putea să vă placă și