HIPERTROFIE SI INFARCT

4. HIPERTROFIE
Hipertrofia unei cavitati inseamna o crestere a grosimii peretelui acelei cavitati.

HIPERTROFIE ATRIALA Pentru evidentierea hipertrofiei atriale se examineaza unda P. Daca unda P este inalta > 2,5 mV sau masoara > 3 patrate mici ( > 0,12 sec ) atunci exista hipertrofie atriala.

HIPERTROFIE ATRIALA DREAPTA

HAD Unda P este ampla > 2,5 mV, cu baza normala ( P pulmonar )in cazul suprasolicitarii de volum a inimii drepte ( CPC )

HIPERTROFIE ATRIALA STANGA

HAS Aspect bifid al undei P cu prima cocoasa mai joasa si a doua mai inalta. Baza undei P depaseste 0,12 sec. Se mai numeste P mitral sau P bifid si se intalneste in stenoza mitrala

HIPERTROFIA VENTRICULARA DREAPTA

HVD - unda R mare in V1 si V2 - unda R diminua apoi progresiv spre V4 - complex QRS larg ( 0,12 sec ) - deviatie axiala dreapta

HAD si HVD

HIPERTROFIA VENTRICULARA STANGA

HVS - S in V1 + R in V5 35 mm = indicele Sokolov - Lyon

- deviatie axiala stanga - complex QRS larg ( 0,12 sec ) - unda T inversata

5. INFARCT
Infarctul miocardic este consecinta unei obstructii a unei artere coronare. Ventriculul stang care are peretele cel mai gros are nevoie de o irigatie sangvina importanta si este primul care sufera de pe urma diminuarii circulatiei coronare. Zona infarctata este din punct de vedere electric moarta si nu poate conduce impulsuri electrice.

TRIADA CLASICA A INFARCTULUI

ISCHEMIE ( T negativ ) LEZIUNE (ST supradenivelat) NECROZA ( Q patologic )

DIAGNOSTICUL POZITIV AL INFARCTULUI DE MIOCARD

Diagnosticul pozitiv al infarctului de miocard se pune pe existenta celor trei criterii : 1 ) necroza : unda Q patologica largime = 0,04 sec adancime = 1/3 1/4R 2 ) leziune : ST supradenivelat, cu forma arcuata, concava spre linia izoelectrica a traseului 3 ) ischemie : T negativ, amplu

DIAGNOSTICUL TOPOGRAFIC AL INFARCTULUI MIOCARDIC

I. ANTERIOR : Q patologic in V1, V2, V3, V4 I. LATERAL : unde Q patologice in DI , aVL I. INFERIOR : Q patologic in DII, DIII, aVF I. POSTERIOR : unda R mare in V1, V2 subdenivelare ST in V1, V2

INFARCT ANTERIOR : Q patologic in V1, V2, V3

INFARCT LATERAL : unde Q patologice in DI , aVL

INFARCT INFERIOR : ST supradenivelat in DII, DIII, aVF

INFARCT POSTERIOR:unda R mare inV1,V2

subdenivelare ST in V1, V2

DIAGNOSTICUL EVOLUTIV AL INFARCTULUI MIOCARDIC

Se disting 4 stadii : Stadiul I ( precoce ) faza supraacuta Stadiul II ( intermediar ) faza acuta Stadiul III ( tardiv ) faza de rezolutie Stadiul IV ( cicatricial ) faza cronica

Stadiul I ( precoce , supraacut )

- apare in primele 24 36 de ore de la debut - supradenivelare foarte ampla de ST - segmentul ST pleaca din varful undei R - unda S nu mai exista este contopita cu unda T care nici ea nu se mai distinge ( unda in dom ) - apare Q patologic

Stadiul II ( intermediar , acut ) - apare in prima saptamana de la debut - aspect EKG caracteristic : unda Q patologica, segmentul ST supradenivelat si unda T negativa - pe zi ce trece, segmentul ST coboara tot mai mult spre linia izoelectrica iar unda T devine tot mai ampla

Stadiul III ( tardiv, de rezolutie ) - apare la 1 3 sapt de la infarct - pe EKG coexista unda Q patologica si unda T negativa, ampla ( T coronarian ) - segmentul ST devine izoelectric - dupa 3 saptamani, unda T negativa incepe sa se micsoreze treptat

Stadiul IV ( cronic, cicatricial ) - persista indefinit dupa vindecarea clinica a infarctului - pe EKG apare doar unda Q patologica

ANGINA PECTORALA
DGN electrocardiografic - Modificari de tip ischemic : subdenivelare ST - Unda T turtita, uneori negativa - In unele cazuri aspectul EKG de angina pectorala apare numai dupa proba de efort

EXERCITII

BLOC SINOATRIAL

BAV gradul II Mobitz I BAV gradul II Mobitz II

BAV gradul I

MOBITZ I BSA MOBITZ II

EXTRASISTOLA ATRIALA

TAHICARDIE SINUSALA

SDR DE PREEXCITATIE

EXTRASISTOLE VENTRICULARE

BAV gradul III ( complet )

FIBRILATIE ATRIALA

TAHICARDIE SUPRAVENTRICULARA

TAHICARDIE VENTRICULARA

RITM JONCTIONAL

BRD

BRS

FLUTTER VENTRICULAR

BLOC SINOATRIAL

FIBRILATIE VENTRICULARA

FLUTTER ATRIAL

INFARCT LATERAL

HAD si HVD

HVS

INFARCT INFERIOR

HAD

INFARCT ANTERIOR

ANGINA PECTORALA

HAS

INFARCT POSTERIOR

HEMIBLOC ANTERIOR

HEMIBLOC POSTERIOR