Sunteți pe pagina 1din 9

Academia de Studii Economice Facultatea de Comert Specializarea Merceologie

Valorificarea potentialului turistic al judetului Caras Severin

Autor: Anul IV, Seria A, Grupa 509

Bucuresti

2007

Cuprins

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Localizarea si caracterizarea zonei..pagina 3 Prezentarea si evaluarea potentialului turistic.pagina 3 Componenta naturala...........................pagina 3-4 Componenta antropica.pagina 4-5 Oferta de servicii..................pagina 5-6 Previziunea evolutiei viitoare...................pagina 7 Propuneri si solutii ...................pagina 7-8 Bibliografie...pagina 9

1. Localizarea si caracterizarea zonei


Situat in partea de sud-vest a Romaniei, Judetul Caras-Severin are suprafata de 8514 kmp, fiind al treilea judet din tara ca marime. Relieful sau variat este dominat de munti (64,4% din suprafata). Caras-Severinul este al doi-lea judet al Romaniei prin bogatia fondului forestier, practic fiecarui locuitor ii revine un hectar de padure. Limitele judetului, in cea mai mare parte conventionale, il despart de vecinii sai care sunt: la sud si sud-vest Iugoslavia, nord-vest judetul Timis, nord-est judetul Hunedoara, la est judetul Gorj, iar la sud-vest judetul Mehedinti. Populatia judetului atinge 376.347 locuitori, majoritatea apartinand localitatilor urbane (56,4%). Predomina populatia romaneasca (86,56%), dar in Caras-Severin traiesc reprezentanti a peste 30 de etnii, ca intr-o adevarata mica europa. Judetul Caras-Severin are doua municipii: Resita, resedinta judetului si Caransebes, 6 orase: Anina, Baile Herculane, Bocsa, Moldova-Noua, Oravita, Otelu-Rosu si 69 comune cu 288 sate. Economia este industrial-agrara, traditiile cele mai importante si cunoscute peste granitele tarii apartinand industriei miniere, siderurgiei, constructiilor de masini, exploatarii lemnului, dar nu mai putin agriculturii si turismului. Principalele cai de acces sunt reprezentate prin Aeroportul Caransebes si Drumul European E70. Alte legaturi, cu si dintre localitatile judetului se fac fie auto fie feroviar. Un alt mod utilizat de transport este cel feroviar - atat pentru persoane cat si pentru marfa. Transportul auta este asigurat de 4 firme: Auto Nero S.A. in Oravita, Birzava S.A. - Bocsa - Bistra S.A. Mehadia si Transmontana S.A. in Resita. Doua firme din Resita asigura care de expeditii: S.C. Niador Trans S.A. si Topa Transped Int.

2. Prezentarea si evaluarea potentialului turistic


Juetul Caras Severin este o zona foarte apreciata, oferind conditii optime pentru odihna si sporturi de iarna. Cuprinde masivele Muntele Mic, Tarcu, Godeanu, precum si Culoarele Timis si Bistra. Functia turistica este destul de complexa, fiind reprezentata prin: turismul montan (drumetie, cunoastere, alpinism); sporturi de iarna (Muntele Mic); odihna si recreere (in toti muntii si indeosebi pe Bistra Marului, cu lacul si Complexul Scorillo); vanatoare si pescuit sportiv; turism itinerant cu valente culturale; agroturism (satul Marga). Aceasta zona este accesibila de pe E70 cu telescaunul (Muntele Mic), din culoarul Bistrei sau de pe Valea Cernei (Muntii Godeanu). 2.1. Componenta naturala Clima este de tip continental-moderat cu influente submediteraneene. Temperatura medie anuala variaza in functie de altitudine, inregistrandu-se astfel 10-11 grade Celsius in zona deluroasa si de campie si 4-9 grade Celsius la munte. precipitatiile cresc de la 700 mm/mp in zonele joase la 1400 mm/mp in Muntii Tarcu si Godeanu. Relieful. Din punct de vedere geografic, in judetul Caras-Severin se afla toate cele trei trepte clasice, predominand insa relieful muntos care ocupa 65% din teritoriu, fiind reprezentat de Muntii Banatului, Muntii Tarcu-Godeanu si Muntii Cernei. De aceea el poate fi considerat ca fiind un judet 3

de munte. Relieful muntos creste in altitudine de la vest spre est, culminand in Muntii Godeanului, cu inaltimile lor de 1600-2200 m, se ridica cu mult deasupra partii sudice a Muntilor Poiana Rusca si a muntilor Semenic, Almaj, Locvei, Aninei, si Dognecei, care au inaltimi cuprinse intre 600 si 1400 m. Acesti munti sunt separati de culoarele depresionare Bistra si Timis-Cerna. Spre vest se intind Dealurile Oravitei, Doclinului si Sacos-Zagujeni, precum si o portiune restransa a Campiei Timisului. Cea mai mica altitudine a judetului se gaseste in zona localitatii Drencova, fiind de cca. 76 m iar maximul se inregistreaza in Varful Gugu din muntii Godeanu la 2.291 m. Pesterile sunt o alta atractie a judetului Caras-Severin. Pesterile Comarnic (6000 m - una dintre cele mai lungi din tara), Popovat etc., care sunt declarate rezervatii speologice, prezentand un interes stiintific deosebit. Impresioneaza varietatea formatiunilor stalagmitice si stalactitice din golul subteran. Zonele montane - indeosebi Muntii Semenicului si Muntele Mic - ofera satisfactii turistilor, in toate anotimpurile. Semenicul este unul dintre putinele locuri din tara in care zapada persista 5-6 luni pe an (din noiembrie pana in aprilie), de aceea aici se pot practica sporturile de iarna si mai ales schiul. In imprejurimile Semenicului, alte statiuni precum Crivaia, Trei Ape, satele turistice Garana si Brebu Nou sunt mult cautate de turisti. Potentialul turistic zona turistica Valea-Cernei prezinta un interes deosebit prin potentialul turistic si balneoclimatic de care dispune. Zona prezinta un traseu turistic linear de la Baile Herculane, care constituie baza de plecare in lungul vaii raului Cerna. Diferenta mare de nivel de la izvoarele Cernei pana la confluenta cu raul Belonca a imprimat raului un curs rapid care a sapat adanc in masivele stancoase pe care le strabate. Puncte de interes turistic: Sapte Izvoare, Crucea Ghizelei, Izvoarele Cernei si circa 40 de pesteri. Aceasta valoare turistica ar putea creste prin crearea unei baze materiale adecvate, in prezent vizitarea ei fiind dificila. 2.2 Componenta antropica Traditii si mestesuguri. Desi este o zona in care predomina populatia urbana traditiile inca se mai pastreaza. Identitatea nationala este bine definita iar obiceiurile ancestrale inca se respecta. Astfel in zona Banatului sunt respectate doua sarbatori specifice: Ruga Banateana sau Nedeea si Praznicul. Cele doua sarbatori se tin in zilele sfinte - de obicei atunci cand este si hramul bisericii. Ruga banateana este o serbare care in trecut se intindea pe durata a trei zile in care se primeau invitati si se iesea la joc; echivaleaza ca importanta cu Craciunul sau Pastele. Sarbatoarea se tine si in orasele mari unde formatiile de muzica traditionala au fost inlocuite cu trupe dance. Praznicul nu are caracter festiv, prin el se aduce un omagiu in familie celor decedati. Teatre, galerii de arta si muzee. Teatrul G.A. Petculescu- Resita, Tetrul vechi Mihai Eminescu (primul teatru zidit din S-E Europei) - Oravita, Galerii de Arte - Calem SNC Oravita, Muzeul Colectia Bibliotecii Seminarului Teologic Ortodox Caransebes, Colectia de Arta Veche Bisericeasca Resita, Colectia de Minerologie estetica a fierului Constantin Gruescu, Ocna de Fier, Expozitia arheologica tibiscum Caransebes, Expozitia permanenta de Istoria Farmaciei Montanistice Banatene, Oravita, Muzeul Banatului Montan Resita, Muzeul de Etnografie si al Regimentului de Granita - Caransebes, Muzeul de istorie a Clisurii Dunarii - Moldova noua, Muzeul de Istorie si a Teatrului orasului Oravita, Muzeul Locomotivelor cu abur, Resita Muzeul Satesc Mehadia, Muzeul Statiunii Baile Herculane, Baile Herculane, Edificii religioase. Biserici crestine baptiste - 115 locasuri; Biserica Catolica - Baile Herculane; Manastirea Armenis. Monumente de arhitectura. Ruinele cetatii feudale Mehadia, Teatrul Vachi din Oravita, Cetatea Buza Turcului - Bocsa, Castrul roman - Centum Putei, Surduc-Banat, Statuia lui Hercules si complexl balnear - Baile Herculane, Ruinele cetatii Carasova. 4

Se observa ca judetul are un mare potential turistic si foarte multe puncte de interes, insa o mare parte sunt insuficient exploatate si promovate. In urma unei serii de investitii in infrastructuri si actiuni publicitare, s-ar putea atrage un numar mult mai mare de turisti, atat romani cat si straini.

3. Oferta de servicii
Zona turistica Semenic a fost creata pentru practicarea sporturilor de iarna, fiind amplasata pe platoul Muntilor Semenic la circa 1.400 m altitudine si la o distanta de 35 km de Municipiul Resita. Se afla amenajate partii de schi cu diferite grade de dificultate, teleschi si babyschi. Zona turistica a Vaii Cernei este caracterizata prin varietatea si pitorescul peisajului Parcului National Domogled - Valea Cernei, bogatia faunei si a florei cu specific mediteranean, existenta apelor minerale termale, ceea ce face ca aceasta zona sa fie de prima importanta in cadrul turismului intern, datorita in special statiunii balneoclimaterice Baile Herculane. Factorii naturali de cura de la Baile Herculane: apele minerale termale sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, magnezice, oligominerale, hipotone, climatul bland, influentele submediteraneene si aeroionizarea negativa ridicata au efecte beneficie asupra organismului uman. Zona turistica a Muntilor Aninei cuprinde chei de o frumusete salbatica si statiuni turistice. Dintre acestea din urma se remarca statiunea turistica Marghitas, cu lacurile de acumulare Buhui si Marghitas, pestera Buhui, cea mai mare din judetul Caras-Severin (peste 7 km lungime), Cheile Minisului cu Izbucul si Cascada Bigar. Se remarca apoi, Cheile Nerei - Beusnita, rezervatii naturale integrate in parcul national cu acelasi nume. Obiectivele turistice sunt: Lacul Dracului, Beusnita cu cascadele sale si Lacul Ochiu Bei. Tot in aceasta zona de calcare, in Cheile Carasului se afla Pestera Comarnic (6.000 m - una dintre cele mai lungi din tara), Pestera Popovat. Acestea sunt declarate rezervatii speologice, prezentand un interes stiintific deosebit. Impresioneaza varietatea formatiunilor stalagmitice si stalactitice din golul subteran. Cheile Girlistei reprezinta o subzona foarte bogata in obiective de mare atractie turistica. Zona turistica a Portilor de Fier cuprinde o buna parte din cel mai spectaculos defileu Clisura Dunarii. Dunarea - fluviul care isi are originile in Muntii Padurea Neagra din Germania si strabate Austria, Slovacia, Ungaria, Iugoslavia, intra in Romania in dreptul localitatii Bazias, din judetul Caras-Severin. Aici se desfasoara Rezervatia Valea Mare din Parcul National al Portilor de Fier si se gasesc rezervatiile arheologice de la Pojejena, Gornea, Liubcova, Divici. Zona turistica Muntele Mic cuprinde domeniile schiabile de pe Muntele Mic, Tarcu, Godeanu si microzona statiunii Poiana Marului. Tabelul. 1 Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pentru anii 2000 si 2004
Anii TOTAL Hoteluri si moteluri Hanuri turistice Cabane turistice Campinguri si unitati tip casuta Vile turistice si bungalouri Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice urbane Sate de vacanta Pensiuni turistice rurale Hoteluri pentru tineret 2000 73 23 0 12 0 9 9 10 0 10 0 2004 95 20 1 9 2 16 7 21 0 14 1

Popasuri turistice Spatii de cazare pe nave

0 0 0

0 4 0

Tabelul 2. Locuri in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri in perioada 2002-2006
Locuri de cazare oferite turistilor pe tipuri de structuri de primire turistica (nr. locuri) 2002 4901 3778 0 168 0 106 247 124 27 0 0 0 0 437 0 2003 4929 3778 23 168 0 106 261 130 35 0 0 0 0 420 0 2004 5192 3702 44 174 10 127 280 245 100 40 50 0 0 420 0 2005 5186 3520 55 181 10 180 210 301 180 94 70 0 0 395 0 2006 5420 3430 78 181 18 212 186 409 213 132 130 0 0 369 0

TOTAL Hoteluri Hosteluri Moteluri Hanuri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni urbane Pensiuni rurale Camping-uri Popasuri Sate de vacanta Bungalouri Tabere elevi/prescolari Casute turistice

Sursa: Breviar Statistic Turismul Judetului Caras Severin editia 2006 Numarul total de locuri de cazare a crescut din 2002 cu aproximativ 10%, realizandu-se si restructurari pe tipuri de unitati de cazare. Locurile in hoteluri au scazut cu acelasi procentaj de 10%, in timp ce si-au facut aparitia hostelurile, hanurile, camping-urile, popasurile si s-au inmultit vilele turistice, pensiunile urbane si rurale. Capacitatea de cazare existenta reprezinta numarul de locuri de cazare de folosinta turistica inscrise in ultimul act de receptie, inclusiv paturile suplimentare ce sepot instala la nevoie. Capacitatea de cazare in functiune reprezinta numarul de locuri de cazare puse la dispozitia turistilor de catre structurile de primire tinand cont de numarul de zile cand sunt deschise (se exclud locurile in camerele inchise temporar).Se observa ca numarul de locuri a suferit o scadere din 2001 pana in 2003, urmand ca in 2004 sa aiba o usoara ascensiune urmata de alta scadere. In urma unei priviri de ansamblu, remarcam ca in privinta capacitatii existente de cazare vorbim de o scadere de peste 20%. Capacitatea in functiune de asemenea urmareste un trend descendent, alaturi de numarul de sosiri si numarul de innoptari care scade lent.

4. Previziunea evolutiei viitoare


6

Tabelul 5. Numar de sosiri in judetul Caras Severin in perioada 2002-2006


Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pentru judetul Caras Severin 2002 2003 2004 2005 2006 Total 100552 105988 103613 95719 108043 Romani 93738 99497 97511 88884 102243 Straini 6814 6491 6102 6835 5800

Se observa pentru 2006 o crestere a numarului total de turisti, fata de anul 2002, insa aceasta tendinta se aplica numai pentru turistii romani. Cresterea a fost de la 93738 la 102243, in timp ce strainii au frecventat in numar mai mic judetul Caras Severin, numarul lor scazand de 6814, la 5800, scadere de aproximativ 17%. In viitor numarul turistilor va creste de la 108043 in 2006 la 113150 in 2009, in special datorita intrarii Romaniei in Uniunea Europeana si facilitarii trecerii granitelor. Datorita nenumaratelor atractii, putem aprecia ca in principal turistii din tarile vecine Romaniei, si in special cele din partea de sud-vest vor vizita judetul, respectiv turisti din Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria. Se apreciaza ca si tranzitul turistilor romani va creste, dovada fiind si ascensiunea din ultimul an, desi anterior acestei ascensiuni ne-am confruntat cu o scadere pe durata a cativa ani.

5. Propuneri si solutii de valorificare a judetului Caras Severin


Judetul Caras Severin are un potential turistic foarte ridicat, prin prisma tuturor elementelor ce se constituie in veritabile atractii: resurse naturale, relief, hidrografie, pesteri, peisaje, izvoare termale, mestesuguri, traditii si monumente. Pentru a putea aduce un numar mare de turisti zonei, judetul are nevoie de o noua infatisare, de investitii in infrastructura, in curatenie, si mai ales in promovare. Exista o serie de masuri care se pot lua pentru valorificarea potentialului: - Extinderea bazei materiale: numarul de unitati este relativ mic si putin diversificat, crearea de noi hoteluri, moteluri si pensiuni in zone de interes ar putea duce le cresterea numarului de turisti in zona. Construirea unitatilor de cazare cu 4 si 5 stele pentru atragerea turistilor straini, mai ales din Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, datorita facilitarii accesului in tara dupa aderarea la Uniunea Europeana Cresterea numarului de popasuri este bine venita pentru calatorii in tranzit care ar putea fi clienti ai unitatilor turistice. - Turismul va putea deveni una dintre ramurile economiei cele mai importante ale judetului daca va beneficia de un volum insemnat de investitii in infrastructura, daca raporturile intre cantitatea seviciilor si pret se va imbunatati. Trecerea in sectorul privat a majoritatii unitatilor de cazare deschide perspectiva unor investitii semnificative, inclusiv straine in acest domeniu de o importanta deosebita. Majoritatea unitatilor de cazare sunt vechi si nu au beneficiat de imbunatatiri pentru mult timp. - Se poate lua in calcul modernizarea statiunilor balneare existente pentru a face fata cererii turistilor straini. In aceasta directie, modernizarea si tranzitul catre ideea de SPA (sanus per aquam) poate constitui o adevarata atractie

- In judetul Caras Severin exista o multitudine de edificii religioase. Se poate implementa dezvoltarea turismului religios, cu pelerinaje lungi, imbinate cu tranzitarea judetului. - Modernizarea drumurilor existente este de mare necesitate, pentru a facilita accesul catre si in interiorul judetului. - Crearea de statiuni montane, necesare pentru locuitorii si sportivii judetului, dar si pentru turistii interesati. Muntii Semenic ofera conditii foarte bune in acest sens. - Colaborarea cu zona aflata in nordul Bulgariei, pentru dezvoltarea turismuluischimb de experienta, atragere de investitori, training (management, personal, medical etc). Dezvoltarea relatiilor dintre agentiile de turism este principala metoda pentru promovarea turismului. - Organizarea unor programe turistice si evenimente in statiunile si orasele din judet.

Bibliografie
1. Breviar Statistic Turismul Judetului Caras Severin editia 2006 2. *** - www.insse.ro 3. Revista Expert Traveler noiembrie 2006 4. Orasele Romaniei Gh. Vlasceanu, I. Ianos, Casa Editoriala ODEON, Bucuresti, 1998