Sunteți pe pagina 1din 28

Subiecte rezolvate Reabilitarea si consolidare constructiilor

1. Termeni: - Reparatie = actiunea prin care degradarea este ameliorate sau anulata astfel incat constructia sa revina la parametrii normali de exploatare. La o constructie reparatiile se pot executa si in situatia in care acestea se afla in functiune, fara dezafectarea constructiei si fara a pune in pericol exploatarea acesteia. - Avarie = deterioarare suferita de o constructie - Consolidare = actiune prin care o constructive ce nu mai poate fi exploatata in conditii normale de siguranta este dezafectata si reabilitata pentru a atingedinnou parametrii de functiune initiali; consolidare este similara cu reparatia capital. - Mentenanta / Intretinere = intretinere periodica, dupa un program stability in cadrul unui proiect, in functie de regimul de exploatrea, factorii naturali care exista in zona. 2. Factorii care influenteaza viata constructiilor factori naturali si factori artificiali. Cauzele care conduc la aparitia avariilor. - Factori naturali: Temperatura: vara temperature ridicate, iarna scazute cicluri inghet-dezghet care afecteaza toate categoriile de constructii Constructii din beton: in urma ciclurilor ingh-dezgh apar microfisuri, au loc reactii chimice, betonul de degradeaza; Constructii din lemn: temp ridicate- uscarea lemnului (contragerea), vreme ploioasa lemnul se umezeste, iarna se produce inghetul fenomenul de gelivitate, apar crapaturi Constructii din metal: in functie de calitatea sa otelul are un procent mai mare sau mai mic de carbon, in momentul in care temperature scade, metalul isis micsoreaza volumul se contractaapar deteriorari ale sudurilor (pot ceva) Prezenta apei:

Apa de precipitatie: daca exista o avarie a acoperisului sau a diferitelor material de finisajpatrunde in constructive si afecteaza structura de rezistenta a acesteia Apa din pamant: ajunge la fundatie daca nu este bine hidroizolatasau daca nu este calculata corect adancimea la care se gaseste panza freatica, sau solutia de fundare nu este corespunzatoare. Apa poate patrunde datorita fenomenului de capilaritate. Pentru protectia impotriva apei fundatia se hidroizoleaza, trotuarul din jurul casei trebuie realizat corespunzator. Microfisurile din fundatie actioneaza ca niste tuburi capilare pe care urca apa. Fenomenul de umiditate: constructiile executate din mediul marin unde aerul este mia umed combinat cu saruri (mediu agresiv chimic), se folosesc elemente de finisaj care sa transfere usor apa sis a lucreze usor in conditii de umiditate. 1

Radiatia solara: afecteaza mai putin constructiile din beton, afectate sunt cele din lemn si metal

Factori de degradare: Timp-uzura morala a constructiei Factori naturali: Temperature Umiditatea (apa meteoric, apa capilara) Current (vant) Factori artificiali: Factori industriali (fizico-mecanici, chimici, biologici) Erori umane (vicii de proiectare, executie, exploatare)

3. Durabilitatea constr seminar expertiza Durabilitate concept definit in Eurocod2. Durabilitatea = cerinta pentru care o structura are o comportare adecvata in timpul duratei de serviciu, isi indeplinetse functionalitatea, asigura rezistenta si stabilitate fara pierderi semnificative pe durata existentei sale. S-a modificat conceptual de expertizatehnica. Durabilitateanaliza factorilor decizia de a intervene Solutia adoptataraport de expertiza Etape expertiza tehnica: Evaluarea cantitativa: strangerea informatiilor, studierea documentelor existente, studierea istoricului cladiri, se ciocanesc peretii de zidarie, se iau esantionae din tencuiala, se face o expertiza a solului. Evaluarea analitica pe releveul intocmit in prima etapa se calculeaza daca in conditiile incarcarii actuale cladirea se incadreaza prescriptiilor tehnice in vigoare. Se compara constructia dj construita cu cea inbunatatita,pentru elemenetele care nu rezista sau nu corespund noilor solicitari se cauta solutii tehnice pentru conformarea acestora.

Se realizeaza o expertiza tehnica atunci cand: se doreste extinderea unei constructii, consolidarea unei constructii, o constructive noua tip plomba adica amplasata intre alte constructii existente, constructia unei cladiri pe calcanul unei constructii existente, cand exista alunecari de teren. Referitor la constructiile invecinate constructiei noi, prin raportul de expertiza se poate constata ca tasarile maxime ale terenului depasesc limita admisibila, tasari inegale ce pot adduce fisuri in structura de rezistenta.

4.

Reparare si consolidare infrastructuri realizare subzidiri, foraje si injectii cu beton, drenaje ape, masuri de reparare a hidroizolatiilor

In cazul n care se amplaseaza o constructive noua langa una existenta: Se lasa o distant suficienta intre cele doua constructii daca este posibil acest lucru

Se lasa un rost intre cele doua cladiri (in lipsa spatiului dintre cladiri), daca cladirea noua este mai mare decat cea existent exista posibilitatea de a se produce o tasare inegala, ce va duce la fisuri in cladirea veche:

Se executa o expertiza tehnica la cladirea veche din care sa rezulte adancimea reala a fundatiei, si structura terenului de fundare (daca a fost sau nu inbunatatit) Se executa o subzidire pana la cota de fundare noua in final cele doua fundatii sa aiba aceeasi cota. Subzidirea se executa in pasi cu latimea de 1m, pt a nu ramane un tronson prea mare din suprafata zidului dezgolit 3

In cazul in care nu este posibila o subzidire: Realizare unei incinte de foraje betonate , cu betonita Cauza de degradare apa, apa poate fi fara presine adica hidrostatica (umezeala),sau cu presiune hidrostatica ( apa de intemperii, apa acapilara sau din panza freatica). In cazul in care se realizeaza o fundatie pe PSU se va executa o inbunatatire a terenului- perna de piatra spart, se vor drena apele subterane astfel incat s anu existe izvoare subterane, conducte vechi. Posibilitati de crearea a hidroizolatiei: Se va executa o hidroizolatie atata pe vertical cat si pe orizontala astfel incat sa intrerupa capilaritatea si sa separe infrastructura de suprastructura

se realizeaza din caramida sau polistirean extrudat, tencuiala corespunzatoare a zidului, si trotuar de pretectie cu o latime necesara a I apa meterorica sa nu patrunda la fundatie.se pot face si placari exterioare. Constructie cu subsol: hidroizolatie dubla intre fundatie si zidul de subsol, subsol si zidul de deasupra cote +0,00. Hidroizolatia se inchide si se executa pe toata adancimea subsolului perete de pretectie.

apa tehnologica (rezervoare, piscine) apa introdusa in mod artificial, hidroizolatia se va face atat pe interior cat sip e exterior, la o cota cel putyin 50cm deasupra nivelului maxim al apei. Ca material hidroizolante pot fi: Hidroizolatia rigida realiata din mortar cu aditivi, sau mortar armat cu material fibre tocate cu rasina. Hidroizolatie elastic, realizata din diverse tipuri de membrane impreuna cu adezivi corespunzatori. fundatia lureaza in mediu cu apa, hidroiz se aplica in mai multe straturi (pe exterior depinde depresiunea apei din pamant, 0,5daN/cm2 pana ala 3 straturi, 2-5daN/cm2 pana la 6 straturi): In domeniu coeziv: 2 straturi In terenuri PSU: 3 starturi. Buncare- se va hidroizola atata fundatia peretelui buncarului si se va continua cu hiroizolatia placii. De regula hidroizolatia pe pereti este una elastic, iar hidroiz dintre fundatie si zid este una rigida.

Masuri de reabilitare a hidroizolatiei deteriorate: 5. Efectuarea expertizei tehnice- se va identifica degradarea, se va da solutia de refacere. Se decoperteaza zona afectata. Se ia un esantion din hidroiz existent In functie de factorii de degradare se alege noua hidroizolatie. Se incearca noua hidroizolatie, I se verifica panta.

Amplasarea constructiilor noi fata de cele invecinate protectii fundatii si protectii lucrari edilitare

Cladirile invecinate pot suferi degradari mecanice datorita tehnologiilor de executie aplicate.

In cazul constructiilor plomba prin raportul de expertiza se poate dispune devierea traseului e retele edilitare, se construiesc doua camine provizorii si traseul de retele se deviaza. Aceasta deviere poate fi partial si dupa terminarea constructiei retelele se aduc pe vechiul amplasament sau definitive.

Solutia ideala pentru constructia conductelor:

Tot in cazul constr plomba: Solutia de sapatura sa nu afecteze constr invecinate Se practica subzidirile, rosturile, lucrarile de epuizmente, compactarea se va realize cu utilaje care sa nu afecteze, se va tine cont de adancimea fundatiilor invecinate. 6

6. Etape de realizare a unei placi din beton tehnologie, cauze care pot conduce la degradarea betonului Lucrarile de suprastructructura se refera la lucrarile din beton armat si din beton precomprimat. Acestea pot fi afectare atata de lucrarile de proiectare, de executie, de lucrarile de mentenanta, din cauza neurmairii in timp. - Lucrari de proiecatre: materiale in czul in care cimentul are un defect din fabrica, prezita o cantitate mai mare de CaO fata de cea prevazuta in reteta, aceste surplus duce la intarirea tencuielii si favorizeaza aparitia mucegaiului. In cazul in care nu se respecta granulozitatea agregatelor tehnologia de executie: betonul trebuie turnat la temperature corespunzatoare de la 5 grade in sus, in functie de anotimp si temperature aerului se adauga acceleratori sau intarzietori de prize; in cazul in care se toarna pet imp friguros se recomanda protectia cu rogojini de paie a cofrajelor. Betonul la intarire degaja calcurea, reactive exoterma. Se prevad folii pentru acoperire daca turnarea bet se face pet imp polios. Se respecta fazele de turnare si rosturile de turnare (nodul sau imbinarea gr-st nu se intrerupe) Etape: cofrarea turnarea vibrarea betonului cu vibratoare mecanizat nu cu mijloace rudimentare, sa se resecte timpul tehnologic optim de vibrare, in cazul elem verticale este f important ca bet sa fie vibrat sis a nu apara segregari in element, ce ii poate reduce din rezistenta, iar conlucrarea dintre elemente ar fi necorespunzatoare celei initial gandite. Dupa turnare si vibrare, netonul se uda la interval de 3-4 ore dupa intarire, pentru prevenire evaporarii apei din beton. Decofrarea elementului intarit- cofrajele inaintea turnarii se pregatesc, se ung cu emulsii rasinoase pentru o decofrare mai buna, decofrarea se va afce pretejand muchiile. Cand apar segregari aceastea se remdiaza, nu dor prin tencuiala: zona cu segregare se curate se buchardeaza, zona se cofreaza si se injecteaza beton foarte fluid, daca se vede armature aceasta se curate cu peria de sarma), se poate remedia si prin torcretare se pune o plasa din fivra de sticla dupa care se injecteaza mortar de torcretare, se finiseaza se driscuieste. Daca se uita montarea unei bare de armature, se dau gauri in elem de beton se monteaza armatura suplimentarasi se mareste sectiunea de beton.

Placa de beton armat:

Plana se popeste cu popi metalici, sau se poate utilize un cofraj autoportant, timp de 7 zile dupa turnarea placii s anu s eindepartezi niciun pop, iar pe placa turnata s anus e depoziteze nicioo greutate. Dupa 7 zile pe conturul placii se pot depozita material. - Un pop centrat poate sprijini 1mp de placa, cel putin 14 zile nu se indep niciun pop central, etse foarte important sa se respecte planeitatea placii in timpul turnarii in timpul intaririi si in timpul udarii. 7. Solutii de reabilitare a zidariilor : uscarea lor (solutii aerare, ventilare etc.), metode de inlocuire a zonei compromise Factori care actioneaza asupra zidariilor: Factori naturali: apa, vant Factori mecanici: lovituri, izbiri datorita autovehiculelor Factori speciali: seism, explozii

Metode de determinare a degradarilor apa reactioneaza cu substantele chimice ale caramizilor Aparate: umidometru - Indepartarea tencuielii degradate in cazul in care aceasta nu este cazuta - se constata exisenta fisurilor - se masoara adancimea lor, fisura la 45 grade provine de la o tasare inegala a fundatiei, degradari ale suprastructurii. - aerarea cnstructiei perioada de timo calduros,se indeparteaza tapetul, mobila - se poate combina cu mai multe metode: practicarea unor santuri 2-3 caramizi pentru intreruperea

capilaritatii -solutia electrochimica, se practica goluri in zidarie cu bormasina, in care se introduce electrozi metoda se numeste inversarea polaritatii astfel se schimba sensul capilaritatii. - metoda radical- injectarea cu rasini epoxidice se practica goluri in acestea se injecteaza sub presiune rasina care patrunzand in rosturi, indeparteaza apa. Rasina epoxidica este o rasina termoplasta (ductile), elastic, si lucreaza bine cu zidaria. - injectii cu mortare special care lucreaza pe aceleasi principia, doar ca au diverse compozitii chimice si au costuri mai avantajoase. 8

- introducerea unor sifoane care sa asigure o ventilatie pe o perioada indelungata. Metoda se aplica in cazul zidariilor groase 35-40cm: in zidarie se taie cu flexul, sau un fierastrau mechanic, se practica niste nise (locasuri)in care se introduce sifoanele, aceste sifoane pot fi de sine statatoare sau cuplate la un compressor sis a actionezeca niste ventilatoare: usuca fortat zidaria.

. Petru intreruperea capilaritatii prin introducerea de fasii hidroizolante acestea au rolul de bariera contra vaporilor. In aceasta situatie la 2 sau 3 randuri se practica un sant (o fanta), in fante se introduce fie table cutata petrecuta, fie membrane adezive. Pentru ca aceasta membrna sa functioneze este essential ca imbinarea lor sa fie corespunzator facuta

se imbina pe o lungime de cc 30cm sis a aiba fetele perfect plane, in cazul zidariei armate se verifica si starea armaturii astfel se indeparteaza zidaria . armature se curate de rugin, daca etse distrusa se aplica o tehnica de armae(bordaj, cu innadire) si in mod obligatoriu dupa refacerea zidului inainte de aplicarea tencuielii, zidaria se armeaza suplimentar cu plasa. Indepartarea zidariei deteriorate- in zidarie se practica strepi si s einlocuiesc tronsoane din zidaria veche cu cea noua: In momentul in care executam zidaria noua zona de granite a zidariei vechi se umezeste ca mortarul proaspat aplicat sa nu isis piarda repede cantitatea e apa deoarece zidaria veche este uscata si absoarbe apa. Pentru evitarea aparitiei fisurilor in tencuialape zona de imbinare se monteaza plasa din fibra, peste care se executa tencuiala si finisajul.

daca o zona mare din zid este distrusa si trebuie inlocuita se aplica solutii de consolidare introducerea de tiranti, confinarea cu platbande metalice sau confinarea cu material compozite, introducerea centurilor, introducerea samburilor din beton armat, se practica strepi se monteaza armature si se toarna betonul. Un rol hotarator pt protectia zidarieie il are tencuiala impreuna cu elementele de finisaj. 8. Explicati termenii si descrieti fenomenul : torcretare, strepi, nisa, camasuire zidarie Torcretare=Este un procedeu de punere in opera si compactare a mortarului si betonului prin improscare cu aer comprimat prin ajutorul unui aparat compus, de regula din doua camere de presiune, furtun de cauciuc, duza de injectare si anexe. Strepi=Zidarie executata in strepi: Mod de terminare a unui masiv de zidarie in asa fel incat unele caramizi sa iasa in afara in timp ce altele se afla in retragere, fie pentru a permite continuarea zidariei prin tesere cu cea deja realizata, fie pentru a se asigura o mai buna legatura intre zidaria de caramida si elementele turnate pe loc din beton armat, precum samburii din beton armat, peretii din beton turnat etc. Nisa=Cornisa.Element de arhitectura iesind din planul fatadei la partea superioara a acesteia, imediat sub acoperis, cu rolul de a o apara de apele pluviale sau pentru a-i crea un coronament. Cornisele se pot executa din zidarie de caramida, piatra, beton armat etc.

Camasuirea zidariei= Camasuirea peretilor. Este o solutie care se aplica pentru consolidarea peretilor din zidarie care prezinta fisuri izolate cu deschideri medii sau mari si este indicata in cazul structurilor vechi puternic deteriorate la care capacitatea portanta a peretilor este mult diminuata. Camasiurea peretilor va incepe in general de la nivelul fundatiilor dintr-o centura din beton armat. In acest fel asigurandu-se transmiterea incarcarilor la teren. Camasiurea trebuie astfel conceputa incat sa asigure o buna conlucrare cu zidaria existenta. Lucrul acesta se realizeaza prin fixarea armaturii de perete si asigurarea unei bune aderente a materialului utilizat pentru camasuiala. Fixarea armaturilor se face in mod curent cu scoabe dispuse in sah la circa 20 de cm pe directie orizontala si verticala. Scoabele pot fi fixate prin batere in rosturi sau fixate in gauri in care s-a introdus mortarul. In cazul utilizarii scoabelor prin batere, atunci acestea se introduc in rosturile verticale inclinate 10

la 10-15 grade si se realizeaza din otel obisnuit rotund cu diametrul de minim 10mm, lungime de 15 cm si ciocul de 6-8 cm. In cazul camasuielii pe ambele fete se practica sistemul cu scoabe petrecute prin zid care leaga armaturile de pe ambele fete. Procese tehnologice in cazul camasuielii duble 1. Se indeparteaza tencuiala de pe ambele fete, daca fisura traverseaza si o intersectie de diafragme se decoperteaza diafragmele adiacente pe o latime de minim 90cm. 2. Cu ajutorul unei scoabe metalice, sau a unui spitz si a unui ciocan se deschid rosturile dintre caramizi prin indepartarea mortarului dintre ele pe o adancime de 10-15mm. 3. In funcie de dimensiunile ochiului plaselor de armatura se insemneaza cu creta sau cu creionul pozitia gaurilor care urmeaza sa fie practicate in perete. Pozitia se stabileste astfel incat scoabele (gaurile) sa fie amplasate in dreptul unui nod al plasei si sa fie dispuse in sah la circa 20 de cm pe ambele directii. Aproximativ 3-4 bucati pe metru patrat. 4. Cu bormasina rotopercutanta se dau gaurile de 25-30 mm pe toata grosimea zidului. 5. Suprafata zidului se curata cu peria de sarma de sus in jos si apoi se spala cu apa, gaurile se spala si ele cu apa. 6. Se introduc in gauri agrafe din otel beton si apoi gaurile se mateaza cu mortar M50-Z bine indesat cu ajutorul unei vergele metalice. Inainte de inceperea operatiei de matare este necesar ca zidaria adiacenta gaurii sa fie mentinuta umeda minim 2 ore. Armaturile se fasoneaza numai cu un cioc pentru ca sa poata fi introduse in gauri. 7. Dupa mentinerea in prealabil a zidariei umede, minim 2 ore pe toata suprafata se realizeaza stratul de tencuiala aplicat fie manual, fie mecanic. Daca se foloseste pompa de mortar mortarul va fi de marca M50T sau M00T. Daca se foloseste aparatul de torcretare materialul va fi de marca M200. Grosimea statului de tencuiala va fi de maxim 5 cm. 9. Consolidarea constr expertizarea constr Expertizarea tehnica si ientificarea avariilor se efectueaza pornind de la acoperis si ana la fundatie. Consolidarea constructiei se realizeaza plecand de la imbunatatirea terenului de fundare, urmata de consolidarea fundatiei si terminand cu consolidarea acoperisului. Neregularitati ce pot aparea la o constructive sunt neregularitati pe vertical constructiei sau in planul ei. Neregularitati pe vertical: Descarcarea discontinua cu excentricitati a incarcarilor de la acoperis pana la fundatii fie datorita unor vicii de executie fie datorita unor cauza independente: tasari inegale sau alte cauza. Discontinuitati ale planseeelor prin practicarea unor goluri in planseu fara calcul de specialitate. Distributii neregulate ale rigiditatii la deplasare lateral Distributia discontinua a capacitatii de rezistenta, efectul rodus fiind de torsiune de ansamblu, in cazul in care constructia a fost modificata fara sa existe un cacul de proiectare. 11

Forme neregulate in plan, colturi intrande sau extinderi ale constructieie initiale fara sa existe rosturi coresp. Discontinuitatea planseeelor Prevederea unor component structural ulterior constructieie initiale.

10. Consolidarea terenului de fundare In conformitate sau neconformitate terenului de fundare cu conditiile de la momentul analizei se stabileste prin intermediul expertizei tehnice si a studiului geotehnic relizat conform cerintelor. Solutiile generale de imbunatatire a terenului sunt: - Realizarea e exteriorul cladirii foraje si injectii cu betoane special. Aceste injectii cu beton se realizeaza la distant de 1m intre foraje, distant ce se poate reduce pana la 70cm. - Executarea perimetrala a unui zid subteran din palplanse metalice sau din PVC sau mater composite,sistem de prindere mut si feder. - In cazul constructiilor adiacente lipite de constructia initialaimbunatatirea terenului este mult mai dificila se apeleaza la introducerea unor palplanse pe interiorul constructiei sau la un system de grinzi de fundare moarte care sa preia incarcarea consructiei in locul terenului de fundare. Se sap ape interiorul constructieie sis e face un system similar subzidirilor, in parallel cu consolidarea tereneului se sapa si fundatiile pentru noii stalpi. - In general fundatia si terenul de fundare se consolideaza in acelasi timp. - Se prevede un strat de pietris si un strat de nisip pentru imbunatatirea umiditatii si intreruperea capilaritatii. 11. Consolidarea fundatiilor pentru imbunatatirea capacitatii portante Principalele avarii care pot duce la degradarea fundatiilor sunt infiltratiile de apa, tasari cauzate de diversi factori,marirea cap portante a suprastr fara masuri coresp de imbunatatire a fundatiei. Masurile de consolidare se stabilesc cu ajutorul expertizei tehnice. Se pot adopta solutii fie in exteriorul cladirii fie in interior. - Pe ext cladirii: se pot executa Injectii cu beton care sa imbrace fundatia existente, aceasta solutie se poate executa vertical sau sub un unghi de 70% in functie de configuratia fundatiei initiale. - Pe int constructiei: se decoperteaza, se realizeaza grinzi de fundare cu system de ancorare sau bordaj fara de fundatia initiala care sa preia noile incarcari ale constructiei. Se pot proctica ulterior executarii grinzilor lucrarile de bitumare (impregnarea terenului si a grinzilor cu solutii de bitum care sporeste protectia la apa si continuitatea sistemului de fundare. 12. Consolidarea stalpilor Stalpii din beton armat se prevad de regula, la interesectia a 2 diafragme si alaturat unor goluri mari existente in diafragme de zidarie. Realizarea lor presupune inceperea consolidarii de la nivelul fundatiilor; poate fi torcretat sau turnat in cofraj, iar cafrajele se executa pe o inaltime de cca 1 m pt a se putea vibra. Operatii tehnologice: 12

Daca proiectul de consolidare prevede realizarea unor lucrari de sprijinire, acestea se vor executa conform detaliilor din proiect. Se executa sapatura pana la cota prevazuta in proiectul de consolidare. Se curata de pamant suprafata fundatiei si apoi se buceardeaza prin realizarea unei suprafete cat mai rugoase care sa asigure o buna aderenta a betonului proaspat catre cel vechi. Se curata cu peria de sarma suprafata fundatiei existente si apoi se spala cu jet de apa. Se executa cofrajul lateral al fundatiei noi. Se monteaza armaturile din infrastructura. Se toarna betonul si se compacteaza avand grija ca inainte de turnarea betonului suprafetei fundatiei existente sa se mentina umeda min 2 ore. Dupa min 24 ore de la turnarea betonului se vor scoate cofrajele laterale. Se executa umplerea cu pamant avand grija sa se realizeze o buna compactare a acesteia prin baterea ei cu maiul de lemn sau mecanic. Se indeparteaza tencuiala de pe suprafata peretelui depasindu-se cu min 10 cm de pe o parte si de alta laturile stalpilor. Se deschid rosturile dintre caramizi. Se buceardeaza suprafetele peretilor. Se traseaza pozitia gaurilor si se dau gaurile cu 20 mm cu ajutorul unei bormasini. Se curate cu peria de sarma si se spala cu apa suprafata decopertata. Se monteaza armature longitudinal si transversal si se fixeaza distantierii Etrierii se realizeaza in forma de L prevazuti cu un cioc la un singur capat. Ramura care nu e prevazuta cu cioc va traversa diafragma de zidarie, fiind introdusa in gaura anterior create. Dupa montarea etrierilor se fasoneaza ciocul la ramura care nu l`a avut. Se uda gaurile si dupa zvantare, acestea se umple cu mortar M200 bine matat. Dupa min 24 ore se executa cofrajul pe o inaltime de cca 1 m Se toarna betonul. Se compacteaza betonul fie manual fie mechanic. Se inlatura cofrajul si se inalta 1 m, reluandu-se operatia de punere in lucru a betonului. Operatia se repeat pana la realizarea stalpului la cota dorita. Dupa min 24 ore de la punerea in lucrucofrajele se pot indeparta luandu-se masuri sa se asigure timp de min 7 zile o temperature a mediului ambient de min 5 C. Se refac tencuielile. Solutiile clasice de consolidare sunt destul de eficiente dar au si o serie de dezavantaje: Camasuielile grele sporesc mult greutatea proprie, adaugand incarcarile permanente destul de mari. Incarcarile din greutatea proprie modifica raspunsul dinamic al structurii fiind posibila suplimentarea incarcarii seismic. Grosimea camasuielilor poate altera aspectul esthetic si reduce spatial util din cladire. Solutiile clasice sunt consumatoare de manopera si de durata a realizarii constructiilor. Aceste dezavantaje au contribuit la gasirea unor noi solutii de consolidare bozate pe folosirea materialelor composite armate cu fibre. S-a constatat faptul ca la consolidarea zidariei se poate 13

folosi e tesatura din fibra impregnate cu o rasina polimerica si lipita de suprafata zidariei cu un strat de adeziv.

14

15

16

13. Consolidarea diafragmelor - desene curs

17

Diafragmele din beton armat se prevad, de regula pe o singura fata a zidului; realizarea diafragmelor din beton armat presupune inceperea lucrarilor de consolidare de la nivelul fundatiei. Betonul se poate pune in opera prin torcretare, diafragmele realizandu-se cu grosimea de minim 6 cm sau prin turnare directa in cofraj, caz in care necesita o grosime min de preferat 10 cm. Operatii tehonogice: Daca proiectul de consolidare prevede realizarea unor lucrari de sprijinire, acestea se vor executa conform detaliilor din proiect. Se executa sapatura pana la cota prevazuta in proiectul de consolidare.

18

Se curata de pamant suprafata fundatiei si apoi se buceardeaza prin realizarea unei suprafete cat mai rugoase care sa asigure o buna aderenta a betonului proaspat catre cel vechi. Se curata cu peria de sarma suprafata fundatiei existente si apoi se spala cu jet de apa. Se executa cofrajul lateral al fundatiei noi. Se monteaza armaturile din infrastructura. Se toarna betonul si se compacteaza avand grija ca inainte de turnarea betonului suprafetei fundatiei existente sa se mentina umeda min 2 ore. Dupa min 24 ore de la turnarea betonului se vor scoate cofrajele laterale. Se executa umplerea cu pamant avand grija sa se realizeze o buna compactare a acesteia prin baterea ei cu maiul de lemn sau mecanic. Se indeparteaza tencuiala de pe perete si se deschid rosturile. Se traseaza si se practica in perete lacasuri sub forma de coada de randunica, min 4 buc/mp. Se buceardeaza suprafata peretelui de zidarie. Se curate cu peria de sarma si se spala cu jet de apa suprafata zidariei decopertate. Se monteaza in lacasuri agrafele metalice. Dupa zvantarea suprafetelor lacasurilor se umple cu mortar. Se pune betonul in lucru prin torcretare avand grija ca inainte de inceperea lucrarii suprafetei peretelui sa fie umeda. Dupa punerea in lucru a betonului se vor lua toate masurile pt a asigura cel putin 7 zile o temp a mediului ambient de min 5 C si o umezire a suprafetei de beton torcretat prin sporirea acestuia cu apa. Se refac tencuielile.

19

20

14. Reabilitare acoperisuri terasa si sarpanta realizare hidroizolatie Raportul expertizei hidrotermoizolaiei existente va cuprinde : memoriul tehnic ; releveul acoperiului cu degradrile constatate n urma observaiilor directe ; 21

seciuni i detalii cu marcarea degradrilor constatate ; fotografi i opional, alte tipuri de nregistrri video ; date extrase din ncercrile de laborator (buletine de analiz, rapoarte de ncercri) . Obs : nainte de efectuarea expertizei izolaiei se fac observaii cu privire la structura acoperiului, iar n cazul n care aceasta prezint grave deficiene care impun demolri pariale sau totale, ntocmirea proiectului de expertiz al hidrotermoizolaiei i proiectului de remediere se suspend, urmnd ca n funcie de decizia cu privire la structura acoperiului s se stabileasc ulterior forma documentaiei de execuie. Etape ale executrii lucrrilor pentru remedierea hidroizolaiei acoperiului Curarea suprafeei hidroizolaiei a) se vor nltura de pe acoperi, diversele depuneri de praf i pmnt, vegetaia i resturile materiale ; b) protecia din pietri se va strnge n grmezi dispersate n punctele de reazem ale structurii, de unde se transport (cu roaba pe pneuri sau glei) la punctul de coborre de pe acoperi; n cazul n care proiectul prevede pstrarea proteciei, atunci pietriul cobort se separ de praf, nisip sau alte impuriti prin ciuruire i splare cu jeturi de ap ; c) dalele de protecie aezate pe un pat de nisip se ridic bucat cu bucat i se stivuiesc n lungul elementelor de rezisten ale acoperiului de unde s educ prin portare direct sau cu roaba pe pneuri (n funcie de distan i rigiditatea termoizolaiei) la punctele de coborre n cazul n care se renun la acest tip de protecie sau starea de degradare a acestora nu permite reutilizarea; dac structura de rezisten suport ncrcri suplimentare iar dalele se pot reutiliza, atunci acestea se vor depozita dispersat pe acoperi lsnd liber zona de ncepere a lucrrilor indicat n etapizarea stabilit de proiectul tehnologic ; d) dalele de protecie montate n mortar de ciment datorit faptului c se desfac prin lovire cu ciocanul i piul (sau ciocan pneumatic) i prezint urme de mortar aderent pe faa inferioar se consider c nu mai pot fi utilizate cu excepia dalelor mari de piatr sau plcilor care se desprind uor de pe suport i au un procent mic de spargeri ; e) suprafaa hidroizolaiei se va mtura i peria pentru ndeprtarea nisipului i prafului n scopul de a uura depistarea degradrilor (fisuri, crpturi etc.) i pentru a se asigura aderena necesar materialelor aplicate ulterior ; f) materialele rezultate care se vor reutiliza, se vor depozita n locurile stabilite n proiectul de organizare ; g) molozul, rezultat din desfaceri, se vor transporta n zonele indicate n avizul de salubrizare. Reparaiile locale ale hidroizolaiei a) eliminarea pernelor de ap : crestarea lor n form de V, + sau H ; rsfrngerea marginilor i ndeprtarea apei ; aplicarea unui strat de mastic, de bitum sau adeziv, dup uscarea cavitii, n vederea aducerii i lipirii straturilor izolante n poziia iniial ; lipirea unui petic di membran bitumat peste zona remediat . b) nchiderea fisurilor din straturile superioare ale hidroizolaiei ; crestarea stratului fisurat cu tieturi perpendiculare pe fisur ; rsfrngerea marginilor, tergerea cavitii de eventuale urme de ap i uscarea; 22

pregtirea suportului i refacerea aderenei ntre straturi cu mastic de bitum sau adeziv; desprfuirea i amorsarea zonei pe toat lungimea fisurii remediate ; aplicarea unei benzi din material bituminos lipit peste fisur cu limea de minim 10 cm de o parte i de alta a fisurii . c) remedierea crpturilor n hidroizolaia aplicat pe un suport rigid: crestarea hidroizolaiei crpate cu tieturi perpendiculare pe crptur i rsfrngerea straturilor neaderente la ap (lungimea tieturilor este cu aprox. 15 cm mai mare dect limea zonei de distrugere a aderenei la ap) ; curarea i uscarea suportului pe zona decopertat ; amorsarea suprafeei ; lipirea n puncte a straturilor hidroizolaiei (straturile nu se lipesc pe toat suprafaa pentru a se asigura ventilarea ulterioar a straturilor din zona remediat) . d) rectificarea pantelor prin aplicarea pe hidroizolaie a mortarelor bituminoase : trasarea cu cret a perimetrului distanat cu aproximativ 15 cm fa de conturul zonei de stagnare a apei ; curarea cu lopata i mturarea depunerilor de praf, ml sau pmnt i muchi ; perierea suprafeei dup uscarea acesteia ; amorsarea suprafeei ; aplicarea mortarului bituminos n interiorul perimetrului trasat . Reparaiile locale ale hidro i termoizolaiei a) eliminarea crpturilor formate n straturile hidroizolaiei i ale termoizolaiei fr ap de protecie (plci de vat mineral, STABILIT etc.): crestarea straturilor de hidroizolaie cu tieturi perpendiculare pe crptur ; rsfrngerea straturilor neaderente n vederea nlocuirii termoizolaiei degradate ; decaparea termoizolaiei ce prezint segregri, tasri sau umiditate ridicat; decaparea se va executa cu scule specifice dup un contur cu forme geometrice rectangulare ; curarea i pregtirea suprafeei suport n vederea aplicrii noilor straturi pentru refacerea continuitii difuziei barierei, termoizolaiei i hidroizolaiei . b) remedierea crpturilor formate n straturile hidroizolaiei i ale termoizolaiei din plci de polistiren expandat : tierea rectilinie i realizarea paralelismului ntre marginile crpturilor pe toat grosimea straturilor pn la bariera contra vaporilor ; curarea crpturii pe toat adncimea i nlturarea materialelor neaderent ; uscarea, desprfuirea i amorsarea suprafeelor ; lipirea cu adezivi (la rece) a prismelor din polistiren expandat, confecionate pe limea crpturilor, pentru completarea termoizolaiei ; lipirea la rece n aderen total sau n puncte a unei benzi din membran bitumat cu limea de minim 10 cm de o parte i de alta a fisurii (lipirea se face n puncte, dac peste straturile existente se aplic un strat de difuziune) . Desfacerea hidroizolaiei orizontale a) ndeprtarea straturilor neaderente de pe suprafaa nvelitorii prin smulgerea manual i mturare ;

23

b) tierea n carouri a hidroizolaiei pn la apa suport sau tierea acesteia inclusiv a termoizolaiei din materiale slab coezive (polistiren, vat mineral) care se ndeprteaz mpreun cu straturile hidroizolante; mrimea carourilor se calculeaz n funcie de numrul i masa straturilor ce determin greutatea total care trebuie s fie sub greutile maxime prevzute n N.S.S.M. pentru materialele deplasate prin purtare direct ; c) desprinderea hidroizolaiei i a termoizolaiei de pe apa suport se execut cu lame metalice cu coad (razuri) ; d) rzuirea barierei contra vaporilor i stratului pentru difuziune se execut odat cu nlturarea termoizolaiei. Desfacerea termoizolaiei a) termoizolaia din plci slab coezive (polistiren, vat etc.), fr ap de protecie, se decapeaz odat cu hidroizolaia ; b) termoizolaia din plci de vat mineral protejate cu ap de mortar armat se ndeprteaz odat cu molozul rezultat dup spargerea apei efectuat cu mijloace manuale sau mecanice portabile (electrice sau pneumatice) ; c) n cazul desfacerii termoizolaiei din plci rigide (exemplu: B.C.A.) dup spargerea apei de protecie plcile ntregi se depoziteaz n vederea refolosirii, iar plcile sparte mpreun cu resturile apei se vor concasa n vederea utilizrii ca agregate; nisipul ce alctuia stratul suport pentru plci se va strnge, se va sorta i se va depozita n vederea reutilizrii ; d) odat cu desfacerea termoizolaiei se decapeaz i straturile barierei contra vaporilor i a difuziei prin tierea, rzuirea i smulgerea acestora; materialele rezultate nu vor fi reutilizate. Desfacerea hidroizolaiei verticale a) demontarea copertinelor din tabl fixate cu agrafe implic : desfacerea mbinrii n fal sau a lipiturii cu cositor a tronsoanelor din tabl i scoaterea din agrafe; aezarea n cutie de lemn pentru evitarea deteriorrii la manipulare i transport n vederea refolosirii ; tierea tablei cu foarfeca n tronsoane de 2 3 m lungime n cazul n care tabla nu se poate refolosi datorit gradului avansat de corodare; stivuirea i legarea tronsoanelor cu srm moale de 1 1,2 mm grosime n baloi cu greutate de 20 30 kg i coborrea de pe acoperi ; desfacerea agrafelor din platband prin deurubarea piulielor de strngere, iar n cazul blocrii acestora prin tierea sau smulgerea acestora din sistemul de fixare utilizat ; desfacerea elementelor din fixare ale agrafelor sau ale copertinelor (boluri mpucate, uruburi autofiletante, cuie, srme) prin tiere sau smulgere . b) desfacerea copertinelor din elementele prefabricate se va executa n funcie de starea lor de degradare ce permite sau nu reutilizarea lor i modul de fixare la poziie : elementele ce se reutilizeaz se translateaz i se depoziteaz pe acoperi pentru a nu mpiedica executarea celorlalte lucrri ; prefabricatele degradate se transport bucat cu bucat la punctul de coborre . c) desfacerea stratului de protecie al hidroizolaiei executat din tencuial slab armat din mortar de ciment, din elemente prefabricate sau din materiale bituminoase protejate cu folii reflectante : tencuiala armat se taie n anuri distanate la aproximativ un metru pe toat lungimea aticului; tierea se execut cu maina electric cu disc sau prin spargere cu ciocanul i spitzul i 24

tierea armturilor cu foarfeca; bucile de ap i molozul rezultat se evacueaz prin coborre cu troliul electric sau prin aruncare pe jgheaburi de evacuare . d) ndeprtarea straturilor neaderente ale hidroizolaiei ce prezint ncreituri, deplasri de pe suport, bitum scurs, crpturi, dezagregri ; e) decaparea i desprinderea hidroizolaiei de pe stratul suport rigid cu ajutorul rzuitorului sau tierea i smulgerea mpreun cu termoizolaia cnd nu se poate separa de aceasta ca n cazul plcilor de polistiren expandat sau alte plci slab coezive ; f) desfacerea scafelor cu diferite raze de curbur (ce realizeaz racordul ntre suprafaa orizontal i cea vertical) n cazul n care acesta mpiedic aplicarea plcilor termoizolante pn pe muchia de intersecie a celor dou suprafee ; Curarea i repararea apei suport a) rzuirea resturilor aderente din hidroizolaia decopertat i ndeprtarea acestora ; b) verificarea i rectificarea suprafeei suportului pentru a se obine : o suprafa neted cu asperiti cu H < 1,5 mm ; pante continue (fr contrapant) cu nclinaie minim admis = 0 % ; pante sub 1/5 pentru apa de racord ntre elementele prefabricate ale acoperiului (panta perpendicular pe direcia pantei generale a acoperiului) ; denivelri (ntre dou suprafee) mai mici de 0,5 din grosimea primul strat izolant aplicat . c) rectificarea apei se va executa numai cu mortar de ciment (cu dozajul corespunztor mrcii prescrise n proiect) ; d) ntocmirea proceselor verbale de lucrri ascunse la predarea preluarea suportului din beton. Verificarea umiditii stratului suport : umiditatea stratului suport din beton sau mortar de ciment nu va depi 12% ; msurarea umiditii se va efectua cu aparate electronice (umidometre) sau se va determina prin ncercri directe pe eantioane de foi bitumate (25 25 cm) lipite pe suport. Dup o perioad de 1 2 ore necesar uscrii, desprinderea trebuie s se produc n masa stratului de lipire. (Dac foaia se desprinde, inclusiv cu stratul de bitum, atunci suportul este med i impropriu pentru nceperea lucrrilor). Executarea amorsajului : amorsa (primer) se aplic pe suportul remediat, curat, periat i uscat i verificat ; aplicarea soluiei de impregnare (amorsare) se execut manual sau mecanizat, n numrul de straturi indicat de productor, cu respectarea timpului de uscare ntre straturi i a temperaturii de aplicare ; se vor utiliza soluii gate preparate evitndu-se prepararea acestora pe antier (n cazul pregtirii de ctre executant a soluiei de amorsaj din bitum topit dizolvat n benzin, se vor respecta toate msurile pentru protecia muncitorilor, prevenirea incendiilor i tehnologia de preparare; n principal se vor organiza locuri deschise special amenajate la distana de minim 50 m fa de surse de foc, ventilate natural i cu acces interzis). NOT : pentru dizolvarea bitumului nu se va utiliza motorina. Executarea sistemului de ventilare al straturilor pentru difuzia vaporilor a) elementele de aerare (deflectoarele) se amplaseaz n punctele indicate n proiect odat cu executarea stratului de termoizolaie sau hidroizolaie aferent ; 25

b) pentru evitarea migrrii vaporilor n structura de izolaie stratul de barier contra vaporilor se lipete pe toat suprafaa superioar a gulerului deflectorului i suplimentar se aplic un strat de ntrire de 0,25 m2 mprejurul tubului de aerare lipit pe toat suprafaa stratului de difuziune ; c) se verific tuburile de ventilare de pe conturul acoperiului i se desfund iar n cazul n care acest sistem nu era prevzut se vor executa gurile de strpungere a aticului utilizndu-se o main rotopercutant i se vor introduce tuburi de PVC etanate i fixate conform detaliilor ; d) fixarea deflectoarelor de plint pe rebordurile de beton se va face peste un strat de separare din foi bitumate iar elementele de ancorare vor fi amplasate astfel nct s nu strpung hidroizolaia sau s mpiedice aplicarea acesteia . Remedierea gurilor de scurgere a) curarea coloanelor de scurgere nfundate i verificarea funcionrii la debitul necesar corespunztor diametrului ; b) etanarea provizorie a coloanelor pentru evitarea nfundrii conductelor cu materiale rezultate din desfacere ; c) desfacerea tuturor straturilor pe 1,00 m2 n jurul gurii de scurgere inclusiv a receptorului propriu-zis, a manoanelor i gulerelor din materiale bituminoase sau tabl de plumb ; d) pregtirea suprafeei suport (curare, periere, amorsare) ; e) aplicarea prin lipire n aderen total a unui strat din membran bitumat cu dimensiunile 1 x 1 m, avnd centrul decupat la diametrul interior al coloanei de ap pluvial (n cazul n care hidroizolaia se aplic direct pe stratul suport) ; f) executarea straturilor termoizolaiei i hidroizolaiei n alctuirea i ordinea indicat n proiect i montarea noilor receptoare de ap pluvial, avndu-se n vedere : utilizarea receptoarelor de ap pluvial confecionate uzinat din materiale polimerice sau din metal emailat prevzute cu guler pentru racordarea hidroizolaiei i grtar de protecie (parafrunzar) mpotriva colmatrii i pentru evitarea improvizaiilor din tabl neagr sau de plumb ; realizarea etanrii ntre receptor i coloan de scurgere ; lipirea n aderen total a stratului pentru difuzia vaporilor, pe o raz de 0,5 m n jurul gurii de scurgere ; asigurarea continuitii barierei contra vaporilor pentru protecia termoizolaiei, att la partea orizontal ct i la cea vertical pe zona de contact cu receptorul pluvial ; executarea filtrului i stratului drenant mprejurul ramei de protecie a receptorului de ap pentru mpiedicarea splrii nisipului de sub dalele de beton i colmatarea coloanelor pluviale . g) montarea receptoarelor de ap pluvial confecionate uzinat din materiale polimerice (rezistente la flacr), metal emailat sau tabl de plumb prevzute tu i guler de racord (pentru lipirea pe suport i racordarea hidroizolaiei), avndu-se n vedere realizarea etanrii ntre receptor i coloana de scurgere . Refacerea termoizolaiei Pe suprafeele suport remediate i pregtite conf. pct. anterioare se execut termoizolaia Refacerea hidroizolaiei Pe suprafaa remediat, pregtit i termoizolat conform pct. anterioare se execut hidroizolaia proiectat

26

15. Reabilitare elem din lemn Tehnologia lucrarilor de consolidare a elementelor din lemn

Grinzile unui planseu din lemn


Principala problema la acest tip de elemente o constituie putrezirea capetelor grinzii, iar schimbarea capetelor putrezite presupune realizarea urmatoarelor etape tehnologice: Masurarea si insemnarea zonei degradate care urmeaza a fi indepartata Desfacerea pardoselei Realizarea sprijinirii cu popi a grinzii inchidere al lacasului de rezemare Desprinderea si scoaterea ancorei daca aceasta exista Refacerea capatului grinzii cu eclise superioare, inferioare, laterale sau cu grinzi cu zabrele Scoaterea reazemului Inchiderea cu mortar a lacasului de rezemare si eventual refacerea tencuielilor adiacente Refacerea pardoselii

Grinzile unui planseu din lemn in camp


Operatiile tehnologice in acest caz sunt similare cu cele de la cazul anterior cu mentiunea ca inainte de a incepe lucrarile de consolidare este necesar sa se asigure rezemarea de o parte si de alta a zonei consolidate, si daca este cazul, in situatia in care au aparut sageti mari, grinda trebuie adusa la forma (pozitia) initiala. Marirea capacitatii portante a grinzilor din lemn, in special la moment se poate face fie prin schimbarea formei statice, fie prin marirea sectiunii transversale, fie prin introducerea de tiranti. Consolidarea se mai poate face printr-un sistem de grinzi cu zabrele spatiale. Figura 1 Problema in principal consta in dimensionarea acelui tirant. Cunoscand reactiunea din reazeme tirantul trebuie dimensionat astfel incat sa preia eventualele incarcari. Figura 2 O alta solutie moderna si destul de eficienta o constituie realizarea planseelor mixte (beton+lemn). Aceasta solutie presupune realizarea unei placi din beton armat peste planseul din lemn existent asigurandu-se legaturile intre elementele structurale din lemn ale planseului vechi (existent) si placa din beton prin conectori metalici. Solutia se foloseste numai in cazul in care pardoseala existenta a planseului din lemn poate fi inlocuita. Se poate realiza rezemarea partiala a placii din beton pe diafragmele din zidarie si daca greutatea superioara a planseului de beton poate fi preluata de elementel structurale verticale ale cladirii.

27

O alta solutie particulara o constituie sporirea rigiditatii unui planseu din lemn in situatia in care grinzile sunt dispuse pe directii diferite in cadrul aceluiasi nivel. Figura 3

Interventii asupra elementelor verticale stalpi sau panouri de pereti din lemn
In general la sistemele structurale din lemn, avand o anumita vechime se constata ca nu se indeplinesc cerintele de deplasari laterale la starea limita de serviciu. Pentru limitarea acestor deplasari laterale se poate inlocui elementul degradat, repara sau consolida.

Stalpii
La stalpii puternic solicitati la compresiune pot intervenii situatii de pierdere a stabilitatii ca urmare a supra-incarcarilor sau reducerii rigiditatii. Daca sageata se inscrie in limitele admisibile, ceea ce inseamna ca este mai mica decat L/200 consolidarea se poate face fara indepartarea lor prin dispunerea pe ambele fete a unor eclise fixate cu cuie sau buloane. In cazul degradarilor partiale capatul superior, inferior sau o portiune mediana se poate inlocui cu segmente de lemn sanatos. Extremitatile degradate ale lemnului afectat se inlatura prin taiere transversala executata la 90o astfel incat sa se asigure un contact perfect pe toata suprafata dintre piesele innadite. In unele cazuri se admite in prealabil re-axarea cu ajutorul unor prese metalice sau hidraulice. La cladirile cu structuri din lemn de tip schelet (stalpi si rigle) se admit urmatoarele tipuri de consolidari: Se vor reface imbinarile utilizand piese metalice. Se poate utiliza solutia de introducere de montanti la distante reduse. Se pot utiliza placi din placaj care se prin de structura cu cuie sau buloane. Se mai pot folosi contr-vantuiri din profile metalice. Etapele esentiale ale lucrarilor de interventie se pot incadra in urmatoarea schema: 1. 2. 3. 4. 5. Descoperirea degradarii Determinarea cauzelor degradarii/degradarilor Evaluarea capacitatii portante in starea degradata Stabilirea si detalierea solutiei de remediere Asigurarea calitatii lucrarilor de remediere.

28