Sunteți pe pagina 1din 16

PLAN DE AFACERI CIUPERCARIE ECOLOGICA

CAPITOLUL 1. DESCRIEREA AFACERII 1.1. Descrierea ideii de afacere O afacere la indemana oricarui mic investitor o reprezinta cultivarea ciupercilor comestibile, care se vand foarte bine la export in tarile Uniunii Europene, in special in Franta, renumita pentru multitudinea de retete dedicate apreciatelor Champignon. Avantajul acestei afaceri il constituie particularitatile ciupercilor, care nu au nevoie de conditii speciale de crestere, nu necesita existenta unui teren agricol propriu-zis, cresc si se recolteaza in cicluri si valuri, element ce inmulteste cantitatea de ciuperci si asigura o circulatie rapida a finantelor. In tara noastra, se cultiva doua specii de Agaricus (Champignon) si mai multe specii de Pleurotus (bureti). Motivul pentru care am ales sa fac o afacere care sa produca specia de ciuperci Agaricus - Champignon este acela ca in tara noastra este una din cele mai consumate. La nivel mondial se produc circa 1.500.000 tone ciuperci anual. Pe plan european se produce aproximativ 60% din aceasta cantitate, adic n jur de 900.000 tone. n Europa principalele ri productoare de ciuperci sunt Frana, Polonia, Italia i Ungaria. IMPORT EXPORT Cantintate(to) Valoare (mii euro) Cantintate(to) Valoare(mii euro) 2006 3552,7 1853,8 2798,2 18498,1 2007(*) 1903,5 2426,4 2923,2 23897,2 2008(*) 2039,6 3300 2248,1 18417,1 * reprezint schimburi comerciale intracomunitare i extra comunitare Sursa: INS, Autoritatea Naional a Vmilor Pe lng valoarea lor alimentar, ciupercile de cultur constituie i o cultura rentabil, care asigura o producie ridicat, ce se obine pe unitate de suprafa folosit, spaii special amenajate n acest scop. De reinut mai este i faptul c n cultura ciupercilor nu se folosete teren agricol ci, cu preponderen, spaii dezafectate, adic spaii crora nu li s-a dat alt ntrebuinare, iar pentru substratul nutritiv au fost luate n considerare materiale refolosibile, ieftine. Randamentul exprimat n kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru ptrat, n cazul speciei Agaricus bisporus este, n funcie de sistemul de cultur i de condiiile de microclimat asigurate, ntre 15 i 30 de kilograme. Alt avantaj al cultivrii ciupercilor este acela c ocup spaii reduse raportat la cantitatea de producie, deoarece, avnd talie mic, n anumite perioade de dezvoltare nu au nevoie de lumin sau nu sunt influenate de lipsa acesteia. n acest scop, se pot realiza culturi pe 3-6 nivele, pe acelai metru ptrat de suprafa, fcndu-se astfel economie de spaiu. Rentabilitatea culturii ciupercilor este dat i de faptul c de la majoritatea se consum toate prile componente.
2

Astfel, procentul de utilizare reprezint 99-100%. Un ciclu de cultur la ciuperci dureaz, n funcie de specie, ntre 100-120 de zile, (de la nsmnare pn la ultimul recoltat). Acesta face ca investiia s fie amortizat ntr-un timp scurt, avnd n vedere numrul ciclurilor de cultur care se pot realiza pe an, de pe aceeai suprafa. Avantajul unei ciupercrii const n faptul c este foarte bnoas. Un alt avantaj este c, pe baza unui plan de afaceri, oricine poate obtine un credit pentru demararea acestei activitti. Cererea de ciuperci pe piat este tot mai mare, iar pretul de vnzare al ciupercilor este foarte bun (~5lei/kg en-gros). De asemenea, cererea de ciuperci pe piata romneasc este mai mare dect oferta ntr-un raport de 100 la 1,3. Un alt avantaj al unei afaceri cu ciuperci este piata larg pe care se poate misca investitorul: ciupercile sunt cerute de ctre agenti economici, fiind produse bine vndute n magazine, supermarket-uri, pizzerii, cantine, restaurante, fabrici de conserve. Randamentul exprimat n kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru ptrat, n cazul speciei SIM FUNGUS Bisporus este, n functie de sistemul de cultur si de conditiile de microclimat asigurate, ntre 15 si 35 de kilograme. Alt avantaj al cultivrii ciupercilor este acela c ocup spatii reduse raportat la cantitatea de productie, deoarece, avnd talie mic, n anumite perioade de dezvoltare nu au nevoie de lumin sau nu sunt influentate de lipsa acesteia. n acest scop, se pot realiza culturi pe 3-6 nivele, pe acelasi metru ptrat de suprafat, fcndu-se astfel economie de spatiu. Rentabilitatea culturii ciupercilor este dat si de faptul c de la majoritatea se consum toate prtile componente. Astfel, procentul de utilizare reprezint 99-100%. Un ciclu de cultur la ciuperci dureaz, n functie de specie, ntre 100-120 de zile, (de la nsmntare pn la ultimul recoltat). Acesta face ca investitia s fie amortizat ntr-un timp scurt, avnd n vedere numrul ciclurilor de cultur care se pot realiza pe an, de pe aceeasi suprafat.[4] 1.2. Descrierea societtii Societatea SIM FUNGUS SRL este o societate care va avea un singur actionar, aceasta va avea sediul social n com Selimbar, judetul Sibiu. Fondurile firmei sunt constituite din fonduri UE, dar se va apela si credit bancar OBIECTIVE PREVZUTE obiective pe termen scurt achiziionarea terenului ; ntocmirea proiectului de construcie a ciupercariei ; intocmirea documentatiei in vederea obinerii autorizaiei de construcie ; construirea ciupercariei ; amenajarea corespunztoare a ciupercariei;
3

racordare la reeaua de ap si energie electrica a oraului ; dotarea cu central termic proprie ; angajarea de personal necalificat ; angajarea unui contabil ,a unui consilier, a unui jurist; obiective pe termen lung

se urmareste deschiderea unui laborator propriu de preparare a ciupercilor ; crearea de servicii de consultanta si proiectare pentru actvitatea de producere, conservare si comercializare a ciupercilor; crearea unei pagini web cu prezentarea firmei si a produselor acesteia ; atingerea unei cifre de afaceri de circa 30000 Euro n primul an un profit de 497 Euro n primul an o cot de pia de 10% obiective calitative sa ofer servicii de calitate; sa obtin imbunatatirea calitatii ciupercilor cultivate; sa-mi desfasor activitatea in conditii de igiena maxima; participarea angajatior la cursuri de specializare; protejarea personalului direct productiv de riscurile la care este expus;

OBIECTIVELE URMARITE Prin crearea noii societi se urmresc dou obiective fundamentale: Creterea volumului produciei fizice Reducerea costurilor de producie Creterea capacitii de producie va necesita investiii n: Maini i utilaje necesare realizrii produciei; Modularizarea halei de producie; Modificarea reelei de curent electric din halele de producie; Mijloace de transport; Pregtirea personalului.

Achiziionarea de utilaje moderne va reduce cheltuielile datorit consumului mai mic de energie electric, randamentelor mai ridicate i reducerii cheltuielilor cu ntreinerea

Forta de munc va fi local, ieftin iar cheltuielile cu transportul personalului vor fi egale cu zero. Firma va avea n component zece muncitori necalificati ce vor primi un salariu de 900lei/lun dintre care cel putin unul va trebui s posede permis de conducere categoria B pentru a livra ciupercile si un contabil ce va avea salariul de 1.400lei/lun. 1.3. Descrierea produsului Agaricus Bisporus este o ciuperc de cultur, alb sau crem, cu un regim termic criofil1, necesitnd la fructificare, temperaturi relativ sczute, n marja a 1218C. Cu sprijinul mai multor productori de miceliu 2, care au insistat pe aceast specie, a reusit s detin suprematia productiei din familia SIM FUNGUS, n ciuda costurilor relativ ridicate pentru mentinerea temperaturii sczute, fat de Edulis si a calittilor inferioare fat de Blazei i. Cresterea ciupercilor champignon reprezint nceputul unor afaceri cu ciuperci de succes. Continutul n proteine al ciupercilor proaspete este de 4-5% si acesta poate fi exemplificat si prin faptul c pe 1m 2 cultivat anual cu ciuperci se pot realiza 3kg de substante proteice, comparativ cu 200g ct se obtin de pe aceeasi suprafat cultivat cu gru. [2] Valoarea nutritiv a ciupercilor cultivate este datorat zaharurilor, precum si altor glucide usor asimilabile, ale cror caracteristici principale constau n faptul c jumtate din ele sunt formate din glicogen 3, asemntor cu cel din proteina animal. De asemenea contin o serie de vitamine, dintre care cele mai importante sunt vitamina D si vitaminele din complexul B. [2]

1 2

criofil = care triete la temperaturi sczute (conform DEX) miceliu = sistem de filamente subiri i ramificate care alctuie te aparatul vegetativ al majorit ii glicogen = polizaharid avnd o structur asemntoare cu amidonul, care se gsete mai ales n ficat i n

ciupercilor (conform DEX)


3

muchi (conform DEX)

Figura 2. Ciuperca Agaricus Bisporus 1.4. Spatiul de cultur Pentru cultura ciupercilor se va folosi un grajd ce apartine Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Agricol din satul Secuieni, judetul Neamt ce va fi nchiriat pe termen lung. Acest grajd are o suprafat de 400m 2 (8x50m) si este ntro stare foarte bun dar nu mai este folosit deoarece a fost desfiintat efectivul de bovine al fermei. Avantajele folosirii acestui grajd pentru cultura ciupercilor sunt existenta drumului de acces pentru TIR, a platformei pentru descrcarea compostului, a curentului electric trifazic, a sursei de ap potabil si canalizare.

Drum de acces

Platform alimentare compost

Camera de cultur

50m

Figura 3. Reprezentarea grafic a ciupercriei

Pregtirea spatiului de cultur n vederea folosirii ca ciupercrie const n: igienizarea spatiului, care const n curtirea de resturi vegetale, deratizare; Camer depozitare Magazie i spaiu sod calcinat Camer splarea cu ap curat si dezinfectarea cu una din solutiile: 2 tampon (6m ) pentru central (6m2)cu concentratia 5% (50g soda la 1 litru de ap) sau formalin (40%) solutie 2-5% (2050ml la 1litru de apa). peretii si pardoseala se vruiesc, adugndu-se n zeama de var si 20-30g 8m piatr vnt (sulfat de cupru ) la 1 litru de emulsie.[4] Dezinfectarea spatiului de cultur este obligatorie dup fiecare ciclu de cultur. Vom amenaja o camer-tampon n fata intrrii, cu dimensiunea de 2x2m din plci OSB4 n care va fi amplasat o ldit din lemn, cu ltimea de 60-70cm, nltimea de 10-15cm, iar lungimea egal cu ltimea usii de acces, n care se pune rumegus sau un burete mbibat cu solutie de sulfat de cupru (piatr vnt) n concentratie de 5%. Tot din plci OSB vom mai amenaja un spatiu de depozitare a ciupercilor pn la livrare si un spatiu pentru depozitarea uneltelor de lucru si a centralei termice. 1.5. Flux tehnologic 1.5.1. Microclimatul necesar ciupercii Champignon Una din principalele probleme ale culturii ciupercilor este pregtirea substratului nutritiv, respectiv a mediului de cultur. Ciupercile SIM FUNGUS sunt direct influentate de conditiile de microclimat. La temperaturi mai mari de 30C cresterea miceliului se opreste, iar dac aceste conditii persist miceliul piere. Miceliul rmne viabil la temperatura de 0C si poate intra imediat n vegetatie cnd este pus n conditii potrivite de mediu. Temperatura de 20C n spatiul de cultur favorizeaz cresterea miceliului. Dac temperatura va fi mai sczut, miceliul va avea o crestere mai redusa, astfel la temperatura de 12C incubarea miceliului se desfsoar n 40-45 de zile. n perioada de recoltare, dac temperatura va fi mai sczut succesiunea recoltrilor va fi mult mai lent (la 11-12C recoltarea se face la 2-3 zile, iar la 1416C recoltarea se face zilnic), iar dac va fi mai ridicat (17-18C) exist riscul uscrii. n acest din urm caz, stropirile se vor efectua ct mai des. Umiditatea relativ din spatiul de cultur va putea fi mentinut prin stropirile repetate ale spatiilor de circulatie si chiar ale peretilor si plafonului incintei. Pentru
4

OSB (Oriented Strand Board) = plci rigide stratificate presate, alctuite din achii de lemn orientate

indicarea umidittii relative din spatiul de cultur se foloseste higrometrul 5 vertical cu fir de pr. Aerisirea trebuie s fie lent si continu, de la nceputul culturii si pn la sfrsit, n special n perioada de recoltare, cnd ciupercile vor consuma oxigenul si vor elibera dioxid de carbon. n exces de dioxid de carbon, ciupercile vor forma picior alungit si plrie redus. Cu ajutorul ventilatiei va trebui s se asigure o posibilitate de circulatie a aerului, ns fr curenti de aer la nivelul straturilor de cultur. Umiditatea relativ a aerului trebuie s se ncadreze ntre 62-65%. Este mai duntor un substrat cu umiditate ridicat, dect un substrat uscat. 1.5.2. Alegerea materiilor prime Pentru a avea continuitate n productie am ales s folosesc un compost 6 n faza a 3-a produs n Italia, cu un ciclu de productie de 45 de zile si cu un randament de 38% pn la 45%. Aprovizionarea cu compost se va face sptmnal, cte un tir de compost pe sptmn (20tone compost). n acest fel, la fiecare 6 sptmni se deruleaz un ciclu de productie. Pretul acestui compost cu transport inclus este de 546lei/ton si va fi achizitionat de la firma FUNGHI PERFECT GROUP S.R.L. De la aceeasi firm va fi achizitionat si turba cu care se va acoperi compostul la un pret de 210lei/ton. 1.5.3. Perioada de recoltare Primele ciuperci apar dup o perioad de circa 3-4 sptmni de la acoperire, sub diferite forme: buchete, butoni si ciuperci individualizate. Momentul recoltrii este determinat de aparitia n partea inferioar a plriei a velumului7. Pentru a putea fi valorificate cu eficient, ciupercile trebuie recoltate cu velumul ntreg, plria nchis, piciorul putin alungit. Recoltarea se execut n functie de temperatura spatiului de cultur: dup 2-3 zile la 12C, dup 2 zile la 1314C, zilnic la 16C. Pentru executarea recoltrii, ciupercile se apuc cu mna, se rsucesc si se apas usor n jos; ciupercile aprute n buchet se recolteaz esalonat prin desprinderea din buchet. Dup recoltare, cu un cutitas de inox, se taie baza piciorului si se sorteaz pe categorii comerciale. Prtile rezultate se depoziteaz n ldite si se scot din spatiul de productie. Lditele se dezinfecteaz zilnic cu sulfat de cupru sau formalin. O conditie de baz pentru reusita unei culturi impune ca, nainte de recoltare cu 10-12 ore, straturile s nu se ude, deoarece se pot produce pierderi prin desprinderea unei portiuni din stratul acoperitor.
5 6

higrometru = aparat cu care se msoar umiditatea gazelor (conform DEX) compost = ngrmnt agricol natural, rezultat n urma fermentrii lente a diferitelor resturi vegetale i velum = formaie sau structur membranoas asemntoare unui vl (conform DEX)

animale, amestecate cu unele substane minerale (conform DEX)


7

1.5.4. Sfrsitul culturii si pregtirea pentru o nou cultur Pardoseala spatiului se curt de resturile culturii vechi si se spal, dup care pe toate suprafetele interioare se aplic dezinfectarea chimic, prin pulverizarea unei solutii fungicide format din sulfat de cupru 3kg, lapte de var 10 litri, formalin 2 litri, lindatox 1 litru, ap 100 litri. Ulterior, dezinfectarea chimic se continu prin gazarea spatiului cu: - bioxid de sulf, 30g sulf/m3 ncpere; - aldehida formic (fierberea a 20cm3 formalin/m3 ncpere) Dup aerisire, n spatiile respective se poate introduce substratul nutritiv pentru un nou ciclu de cultur.[2] 1.6. Boli - Duntori - Ciuperci n timpul culturii ciupercilor, exist posibilitatea contaminrii cu diferiti agenti patogeni si organisme duntoare. Numeroase boli pot influenta aparitia si dezvoltarea unor mucegaiuri sau diferite ciuperci competitoare. Importanta prevenirii si combaterii acestor boli si duntori este determinant n dezvoltarea unor afaceri n cultura de ciuperci. Neglijenta sau necunoasterea acestor riscuri pot periclita serios investitiile respective si pot ajunge pn la oprirea activittii. Prin specificul lor, culturile de ciuperci ofer conditii optime de dezvoltare pentru multe microorganisme ca virusuri, bacterii, ciuperci saprofite si parazite, care pot infesta substratul sau ataca direct basidiofructul. De asemenea temperatura de 16-24C, umiditatea relativ de 80-90%, existenta unor materii organice n descompunere, creeaz conditii pentru dezvoltarea a numerosi duntori: nematozi, insecte, acarieni, etc.[1] 1.6.1. Boli produse de bacterii Bacteriile apartinnd speciilor Pseudomonas fluorescens si Pseudomonas talassi atac n special suprafata cuticulei plriei, provocnd boala petelor de bronz, caracterizat prin pete de culoare glbuie, care ulterior devin brune. Prevenirea se face prin evitarea stropirii straturilor cu o zi nainte de recoltare, pentru a nu se crea conditii de dezvoltare a bacteriilor n picturile de ap care stagneaz la suprafata plriei ciupercilor. Acest fenomen apare mai ales dac ventilatia se face direct si stropirea se face cu pompe cu duze grosiere.[1] 1.6.2. Boli produse de ciuperci concurent saprofite Aceste boli, cunoscute si sub numele de mucegaiuri de mburuienire sau ciuperci concurente, infesteaz substratul de cultura, l sectuiesc si nu mai permit ca miceliul ciupercii de cultura sa se mpnzeasc. n culturile de ciuperci mai frecvente sunt urmtoarele: Boala de ghips; Boala de gips brun;
10

Mucegaiul cenusiu; Mucegaiul galben; Mucegaiul n form de creier (boala trufelor); Ciupercile cerneal; Ciupercile cup. [1]

1.6.3. Boli produse de ciuperci parazite Cele mai frecvente boli sunt: Putregaiul moale; Putregaiul uscat; Mucegaiul cenusiu al lamelelor. [1] 1.7. Mijloacele de transport n cadrul societtii vom utiliza o autoutilitar Ford (Ford Transit 350LWB 2,4TDCI, Diesel, 101CP) achizitionat n leasing. Aceasta cost 18.985, consumul mediu al
uneia este de aproximativ 8,5l/100km. Plata acesteia se va face ntr-un termen de 24 luni, cu un avans de 15% din valoarea masinii si cu o rat lunar de 816.07. Autoturismul va fi folosit pentru livrarea ciupercilor.

1.8. Analiza financiar 1.8.1. Investitia initial Pentru realizarea camerei tampon, a spatiului de depozitare si a magaziei sau cumprat 12 plci de OSB a 97lei bucata nsemnnd 1.164lei si 25ml de teav ptrat 25x25x2mm a 6lei metrul liniar nsemnnd 150lei. Pentru a mri productia pe metrul ptrat se va folosi un sistem de cultur pe rafturi de aluminiu pe cinci nivele. Astfel pentru 384m 2 la sol suprafata cultivabil pe rafturi este de 1259m2 calculat astfel: - ltime rafturi = 1,34m - lungime rafturi = 47m => 47m x 1,34m x 5 x 4 = 1259m2 - numr nivele pe raft = 5 - numr rnduri pe camer = 4 Pretul unui metru ptrat de raft din aluminiu este de 84lei. Astfel pentru toate rafturile va fi necesar o investitie de 105.756lei. Pentru asigurarea microclimatului necesar dezvoltrii ciupercilor se va achizitiona un sistem de comand si control cu senzori pentru temperatur aer/compost, pomp CO2 si computer central cu o valoare de 15.960lei si un sistem de umidificare n valoare de 4.200lei. Pentru efectuarea lucrrilor se achizitioneaz urmtoarele ustensile pentru muncitori: lopat 5buc 100lei cultivator furc 5buc 5buc 50lei 75lei
11

roab Total

3buc

450lei 675lei

Tot aici se adaug si avansul pentru achizitionarea autoutilitarei: 11.960lei. Total costuri initiale: 139.865lei. 1.8.2. Costuri lunare compost turb salarii rat leasing chirie grajd energie electric carburant (motorin) Total 4 x 20to x 546lei/to 4 x 5,8to x 210lei/to 10 x 900lei + 1 x 1.400lei 43.680lei 4.872lei 10.400lei 3.427lei 600lei 250lei 200lei 63.429lei

1.8.3. Calculul productiei anuale La 1.259m2 avem nevoie de 100,7tone de compost (80kg compost/mp) x 8 cicluri de productie anual = 805,6tone de compost/an. La un randament minim de 38% avem: 805,6tone x 38% = 306,1tone de ciuperci anual. 306,1tone de ciuperci 12luni = 25,5tone de ciuperci/lun Costul de productie (stabilit de specialisti) pentru un kilogram de ciuperci este de ~4,5lei iar pretul de vnzare este de ~5,5lei/kg; rezult un profit net de 1leu/kg. [5] Astfel avem un profit net de 25.500lei/lun sau 306.100lei/an iar investitia initial se va recupera n aproximativ sase luni. 1.8.4. Totalul cheltuielilor pn la primii bani ncasati Primii bani vor fi ncasati dup aproximativ 60 de zile de la demararea afacerii cnd se va termina de furnizat productia de ciuperci echivalent a 40tone de compost, adic 83.600lei. 40tone compost x 38% = 15,2tone de ciuperci 15,2tone de ciuperci x 5,5lei/kg = 83.600lei Totalul cheltuielilor pn la primii bani ncasati va fi constituit din investitia initial la care se adaug cheltuielile lunare pentru dou luni.
12

139.865lei + 62.029lei x 2 = 263.923lei

13

CAPITOLUL 2. PLAN DE MARKETING 2.1. Descrierea pietei Cultura ciupercii nu este o cultur traditional pentru Romnia. Cultivarea si consumul ciupercilor a nceput s se dezvolte n ultimii 15 ani. Migrarea fortei de munc, care s-a amplificat la sfrsitul anilor 90, a conditionat multe schimbri ale traditiilor culturale, sociale, religioase si nutritive. Structura cheltuielilor consumatorilor este puternic influentat de factori socio-economici, asa c nivelul venitului, profesia, nivelul de studii, vrsta, etc. Datorit acestor factori, piata ciupercilor si produselor din ciuperci poate fi mprtit n segmentul populatiei urbane si segmentul populatiei rurale. n general, ciupercile se consum n orase, deoarece populatia rural traditional consum produsele cultivate pe loturile personale si ciupercile fiind un produs pentru ocazii speciale si mai putin pentru consum zilnic.[1] 2.2. Piata de desfacere Ciupercile pot fi comercializate att n piete ct si la supermarket-uri, pizzerii si restaurante. Noi ne vom axa pe comercializarea n supermarket-uri prin ncheierea de contracte pe termen lung pentru cantitti en-gros. Deoarece ciupercria este amplasat n apropierea municipiilor Roman si Bacu vor fi vizate supermarket-urile din aceste municipii, cu interes mai mare pentru Roman deoarece distanta de livrare este mai mic.

14

2.3. Trendul pietei Productia mondial a crescut constant n ultimul deceniu, ajungnd la 3.000.000 tone metrice n 2002. China continu s predomine n productia ciupercilor la nivel mondial. Cota sa pe piata international a ciupercilor a crescut constant n medie cu 20% pe an n ultimii 5 ani, ajungnd la 1.244.968 tone metrice n anul 2002, adic 43% din productia mondial total. Statele Unite se afl pe locul doi dup productia de ciuperci la nivel mondial producnd n total 390.000 tone metrice sau circa 13%. Olanda si Franta sunt pe locurile trei si patru cu 28.,000 si respectiv 150.000 tone. Figura 4 reproduce situatia productiei mondiale n anul 2002. Productia de ciuperci proaspete n UE a rmas aproape constant pe parcursul anilor 2002-2004, nregistrnd 1.062.000 tone n 2004.

Figura 4. Producia mondial de ciuperci n 2002 Sursa: USDA (United States Department of Agriculture) FAO (Food and Agriculture Organization) n ciuda importurilor, necesarul rmne de cel putin cinci ori mai mare, Bucurestiul fiind cea mai important piat de desfacere, aici comercializndu-se cteva zeci de tone de ciuperci sptmnal. 2.4. Concurenta n Romania cultivarea ciupercilor Champignon este nc la nceput. Asadar suntem nc feriti de concurent si avem toate sansele sa dezvoltm o afacere profitabil. Acum, consumul anual de ciuperci pe cap de locuitor, n Romania, este sub 100g. Consumul normal ar fi de cca. 2kg ciuperci/locuitor. Deci sansele de crestere ale unei afaceri cu ciuperci sunt uriase. Mai ales dac se ia n considerare tendinta mondial a populatiei.
15

Cele mai multe ciupercrii, sunt localizate n partea de Vest a Romniei. n judetul Neamt mai exist o ciupercrie semnificativ localizat n Trgu Neamt dar aceasta si vinde produsele n special n Piatra Neamt. 2.6. Identificarea si analiza riscurilor Riscurile care planeaz asupra firmei sunt destul de multe, unele pot fi solutionate de ctre firm, altele sunt datorate mediului extern. Aceste riscuri sunt: interne boli si duntori, conditii de crestere; externe inflatia, scderea nivelului de trai, neplata la termen a ciupercilor de ctre firmele cu care colaborm. Toate aceste riscuri pot duce la blocaje financiare, sau chiar la faliment.

16