Sunteți pe pagina 1din 9

Actiunile posesorii

Autor: Viorel Terzea Ed. C.H. Beck Bucuresti 2006

Capitolul I Originea, istoricul actiunilor posesorii in dreptul romanesc si utilitatea acestora


- spoliatus ante omnia restituendi, in virtutea careia, acel care fusese spoliat prin violenta ori inselaciune trebuia, mai intai de a incepe orice discutie asupra fondului, sa fie repus in posesia lucrului. In cazul unei actiuni posesorii, reclamantul trebuie sa faca dovada, in cazul unei actiuni in complangere, a unei posesii utile timp de 1 an anterior tulburarii, iar in cazul actiunii in reintegrare, a unei detentii linistite anterior tulburarii, pe cand in cazul actiunii petitorii, reclamantul trebuie sa faca dovada dreptului de proprietate.

Capitolul III Natura juridica a actiunilor posesorii


Actiunile posesorii sunt actiuni reale, nu pentru ca apara uneori indirect dr reale, din moment ce nu se pun in discutie astfel de drepturi, ci ptr ca pot fi introduse impotriva oricarei persoane care, prin faptele sale, tulbura exercitarea pasnica a posesiei sau deposedeaza posesorul de bunul sau. Asemanari intre actiunea posesorie si ordonanta presedintiala: - ambele se caract prin caracterul urgent al procedurii si prin neprejudecarea fondului - inexistenta autoritatii de lucru judecat (hot prin care se solutioneaza o actiune posesorie nu are autoritate de lucru judecat cu privire la o actiune petitorie ulterioara) Deosebirea consta in aceea ca in materia actiunilor posesorii, solutia instantei nu are caracter vremelnic, fiindca in cazul admiterii actiunii posesorul obtine recunoasterea dr sau in mod definitiv. Posesia poate fi aparata pe calea ordonantei presedintiale, daca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate ale ac proceduri, in special conditiile urgentei si neprejudecarii fondului. Aceasta nu presupune o combinare a celor 2 proceduri, ci posibilitatea ca in caz de tulburare a posesiei sa se poata inlatura aceasta tulburare pe calea procedurii ordonantei presedintiale. Judecatorul investit cu solutionarea cererii de ordonanta presedintiala nu poate antama fondul. - judecatorul va putea pe cale de ordonanta sa dispuna restabilirea in situatia anterioara doar in cazul in care tulburarea de fapt s-a produs prin violenta.

Capitolul IV Caracterele generale ale actiunilor posesorii


Rap dintre act posesorii si actiunile petitorii sunt guvernate de principiul separatiei posesoriului de petitoriu, exprimat si prin ideea autonomiei actiunilor posesorii (interdictia cumulului posesoriului cu petitoriu ): in cazul unei actiuni posesorii nu se pot angaja discutii petitorii si e necesara si obligatorie reglementarea problemei posesiei, asigurandu-i-se protectie juridica. Cumulul e permis cu conditia sa nu se incalce regulile de competenta cand intr-o cerere posesorie paratul invoca in aparare pretentii cu privire la fondul dreptului. Judecatorul posesoriului nu realizeaza un cumul al posesoriului cu petitoriul in urmatoarele situatii: 1) daca, in considerentele hot., in scopul de a combate unele aparari ale paratului fondate pe un drept real, pe langa considerentele cu privire la posesie, ar folosi si considerente care ar privi

fondul dreptului, atata timp cat dispozitivul se limiteaza strict la constatari specifice actiunii posesorii. 2) daca jud consulta titlurile invocate pentru a vedea daca posesia ivocata e exercitata ca un drept si pentru a se asigura ca reclamantul nu se bucura decat de o simpla toleranta. 3) daca jud analizeaza titlurile invocate ptr a statua asupra unei serv necontinue si a aprecia intinderea acesteia, in scopul de a se pronunta asupra tulburarii invocate, daca in dispozitiv se limiteaza la posesoriu. 4) daca jud, investit cu o actiune posesorie privind posesia unei serv de trecere, bazata pe existenta unui loc infundat, verifica existenta locului infundat. 5) daca instanta analizeaza titlurile, ca elemente def ale posesiei recl si nu ptr a recunoaste ac un drept. 6) daca inst constata ca reclamantul, care a solicitat protectia posesorie a unei serv de trecere, a exercitat o posesie de un an asupra terenului litigios, anualitatea dedusa din analiza titlului reclamantului si a titlurilor autorilor sai. - daca jud se pronunta asupra apararii paratului prin care ar invoca ca a dobandit propr. bunului litigios prin prescr.achiz. incalca princ autonomiei. Se incalca principiul autonomiei in ipotezele urmatoare: a) jud investit cu solutionarea unei act posesorii isi fondeaza hot pe motive ce decurg din analizarea dr real; b)inst investita cu o act in complangere ptr tulburari cauzate unei serv de trecere si o cerere accesorie ptr desfiintarea lucrarilor, bazata pe tulburarea cauzata prin modificarea unei stari de fapt anterioare, decide, pe baza unor considerente deduse exclusiv din fopndul dreptului, ca exista in favoarea fondului dominant al reclamantului o servitute de trecere recunoscuta printr-un act de vanzare si o serv de vedere dobandita prin prescr. c) jud respinge o act intentata ptr a face sa inceteze tulburarile aduse unei serv de trecere asupra unei curti, pe motive deduse exclusiv din fondul dr, respectiv ca paratul a justificat printr-un titlu ca e propr al curtii si ca reclamantul, a carui posesie, in lipsa oricarui inceput de proba scrisa, nu poate fi stabilita prin proba testimoniala, nu a prezentat nici un titlu. 4) instanta, investita cu o actiune in complangere, a analizat titlurile invocate ptr a constata ca paratul nu a exercitat decat un dr al sau, in conditiile legii. 5) inst care a respins actiunea posesorie, retinand ca paratul a putut practica deschiderea litigioasa, avand caracter de fereastra de vedere in zidul care despartea 2 fonduri, considerand ca paratul dobandise prin uzucapiune propr. exclusiva asupra zidului, care insa fusese intrerupta timp de 2 ani, anterior litigiului posesoriu. 6) jud investit cu o act posesorie privind o serv de trecere cu piciorul, constata ca in cauza e vorba de o serv de trecere prin mijloace motorizate. 7) inst care respinge cererea in reintegrare prin care se solicita repunerea in situatia anterioara, respectiv obligarea unui antreprenor abilitat sa construiasca o galerie pe pilonii de beton si care, dupa incetarea lucrului, a distrus 3 piloni pe care ii construise, pe considerentul ca recl nu are propr terenului pe care au fost edificati cei 3 piloni. 8) jud care, investit cu o actiune in reintegrare privind o tulburare cauzata unei parcele de teren, statueaza in petitoriu, ordonand evacuarea autorului tulburarii, pe considerentul ca acesta nu a afacut dovada dr sau de propr indiviz. Daca paratul formuleaza o cerere reconventionala petitorie, instanta va trebui sa disjunga aceasta cerere si sa dispuna suspendarea solutionarii ei pana in momentul in care s-a solutionat actiunea posesorie. Paratul in actiunea posesorie nu poate formula ulterior o actiune petitorie, decat dupa ce a executat hot prin care s-a admis actiunea posesorie si a fost obligat la restituirea bunului sau la incetarea altei forme de tulburare. (ac interdictie poate fi invocata de posesorul-parat in act petitorie ulterioara, doar pe calea exceptiei dilatorii, inainte de a pune concluzii pe fond)

Reclamantul intr-o act posesorie isi poate modifica act intr-o act petitorie, cu respectarea disp. Art 132 CPC. Daca paratul formuleaza aparari petitorii si recl accepta asemenea discutii, atunci are loc modificarea cererii de chemare in jud prin acordul partilor, respectiv o transformare a act posesorii intr-o act petitorie. Daca victima tulburarii a actionat de la inceput pe cale petitorie, se considera ca a renuntat la calea posesorie. Decaderea reclamantului din dr de a introduce o act posesorie priveste insa doar tulburarile anterioare introducerii actiunii petitorii. Daca in cursul procesului petitoriu apar tulburari noi, posesorul victima are dr de a introduce act posesorie, avand ca ob aceste tulburari noi. Act posesorii sunt act reale, care protejeaza, de regula, bunurile imobile, si, in mod exceptional, posesia bunurilor mobile. In absenta conditiilor prev de art 1909 si 1910 C.civ, prezumtia absoluta de propr. nu functioneaza, iar act in revendicare a bunului mobil poate fi exercitata in t de decadere de 3 ani, cand posesorul e de buna-credinta dar se afla intr-una din ipotezele prev de art 1909 al 2 C.civ si art 1910 sau este imprescriptibila daca posesorul e de rea-credinta. Cand e vorba de bunuri mobile, paratul intr-o actiune posesorie, are insa posibilitatea sa opuna prezumtia irefragabila de propr in cond. Art 1909 si 1910 C.civ.

Capitolul V Obiectul actiunilor posesorii


Obiectul act posesorii e posesia unui bun mobil sau imobil a carui protectie se urmareste Posesia ca stare de fapt are ca obiect numai bunuri corporale aflate in circuitul civil, in timp ce posesia ca ius possessionis poate avea ca obiect si bunuri care nu sunt in circuitul civil. Ptr a forma ob posesiei ca stare de fapt si ptr a fi apropriabile si a deveni ob unor dr reale principale, bunurile corporale tb sa se afle in circuitul civil. In consecinta act posesorii nu pot avea ca obiect creantele sau obl personale, ipotecile, fondurile de comert, etc. - posesia ca atribut al dr de propr ius possessionis- poate avea ca obiect si bunuri care nu sunt in circuitul civil. - prin act posesorie se apara atat posesia ca stare de fapt cat si cea care corespunde unui dr real. Bunurile din domeniul public nu sunt susceptibile de a fi dobandite prin prescr achiz. nu pot forma obiectul unei posesii legale din partea particularilor. - o pers (fiz/jur) nu se poate prevala de posesia de 1 an (ca stare de fapt) asupra unui bun din domeniul public impotriva statului sau uunitatii a-t ptr a intenta o act in complangere. Exceptie: e admisibila act posesorie, a unui particular, care ar avea ca ob mentinerea in posesia unei serv asupra unui bun, ce face parte din domeniul public, daca ac serv. nu e incompatibila cu destinatia bunului asupra caruia e stabilita si intemeiata pe un titlu. - in cazul posesiei corespunzatoare unui dr real- ius possessionis se poate exercita act posesorie. Exceptia de domenialitate poate fi invocata doar de catre stat, unitatea a-t in a carei domeniu se afla bunul litigios sau de catre pers care exercita unul din dr ce constituie modalitati de exercitare ale dr de propr. publica. Universalitatile de bunuri nu pot face ob act posesorii, ptr ca nu sunt susceptibile de posesie. Posesia, ca stare de fapt, reprezintya puterea de fapt, pe care o pers o exercita asupra unui bun corporal individual determinat, care se afla sau care poate intra in circuitul civil, putere care reuneste un element psihologic (animus) si un element material corporal si apare ca manifestare exeterioara a unui dr real principal, bucurandu-se de protectie juridica si producand anumite efecte juridice. - element material= fapte materiale si acte juridice prin care se exercita prerogativele unui anumit drept real principal.

Animus(reprezentarea sb a posesorului care se comporta ca si cum ar fi titularul dreptului ) sibi habendi distinge posesia de detentia precara, intrucat in cazul posesorului actele sau faptele juridice, ce alcatuiesc continutul elementului material sunt realizate, cu intentia de a se comporta ca titularul dr real principal, de care se prevaleaza; in schimb detentorul precar se deosebeste de posesor, sub aspectul elementului psihologic, deoarece el nu detine lucrul cu intentia de a se comporta ca propr. sau titular al unui dr real. posesia originara= acea posesie care nu e urmarea unei dobandiri de la alt posesor posesie derivata= rezulta dintr-o serie de imprejurari, care permit o transmitere normala a posesiei de la un posesor la altul (traditiunea) brevi manu= lucrul, detinut cu titlu de imprumut, depozit sau locatiune, e posedat cu titlu de propr ca urmare a incheierii unui nou contract sau a intervertirii detentiei precare constitutul posesor= cand in urma unor clauze inserate in contractul translativ de propr sau a altui dr real, ori dupa caz constitutiv al unui dr real, instrainatorul continua sa detina lucrul in numele si pe contul dobanditorului, care are posesia utila, pe cand instrainatorul dobandeste calitatea de detentor precar.

- incapabilii si pers jur dobandesc posesia prin intrunirea celor 2 elemente in persoana reprez. legal. - elem material al posesiei poate fi dobandit si printr-un mandatar special sau general sau chiar un negotium gestor. Reguli generale in cazul pierderii posesiei serv Posesia serv se pierde in general, prin exercitarea unor acte contrarii, daca exercitiul lor a fost intrerupt cel putin 1 an. Daca insa imposibilitatea de a exercita servitutea se datoreaza unor schimbari facute de propr fondului dominant posesia se pierde imediat prin faptul acestor schimbari. - in cazul serv continue, aparente, termenul de 1 an incepe sa curga din momentul in care s-au terminat lucrarile efectuate pe fondul aservit, lucrari care fac imposibil exercitiul serv. - in cazul serv necontinue care se exercita zilnic, termenul incepe sa curga din ultima zi in care propr. fondului dominant s-a folosit de serv sa. - in cazul serv necontinue care se exercita la anumite intervale, termenul incepe sa curga din prima zi a perioadei in care propr. fondului dominant nu s-a folosit de serv sa. Coposesia Coposesia reprezinta manifestarea concreta a unei pluralitati de drepturi,calitativ identice,care implica coexistenta concurenta a unei pluralitati de posesii,de aceiasi calitate asupra unuia si acelasi bun. -in cazul posesiei corespunzatoare proprietatii rezolubile sau a proprietatii anulabile,nu e vorba de o coposesie. In cazul coposesiei corespunzatoare dreptului de proprietate comuna fiecare coposesesor este posesor si detentor precar,aceasta intrucat fiecare coposesor are cu adevarat atat reprezentarea subiectiva ca stapaneste bunul pentru sine (animus sibi habendi), tinand seama de calitatea juridica pe care crede ca o are sau si-o asuma in legatura cu un anumit bun, cat si reprezentarea sb ca stapaneste bunul pentru altul (animus detinendi), corespunzator calitatii juridice pe care crede ca o are sau si-o asuma fata de acelasi bun. Elementul material corpus se exercita in comun sau de un singur coposesor, in functie de intelegerea coposesorilor, expresa sau tacita, ceea ce presupune ideea de mandat, ori chiar numai in functie de reprezentarea pe care o are un coposesor ca lucreaza pentru ceilalti coposesori, dar fara

cunostinta acestora, ceea ce presupune ideea de gestiune de afaceri. In cazul in care elementul corpus se exercita de catre un singur coposesor, ceilalti coposesori vor exercita elementul corpus in mod indirect, corpore alieno. Consideram ca elementul material al coposesiei se exercita asupra bunului in intregul sau. - elementul subiectiv consta in exercitarea actelor materiale de catre fiecare coposesor cu titlu de coproprietar, animus condomini. In cazul in care coposesia este corespunzatoare dr de propr comuna, care a luat nastere prin succesiune, atunci coposesia se dobandeste de catre comostenitorii sezinari, in momentul deschiderii mostenirii, daca de cuius poseda in momentul mortii si daca nu exista o piedica materiala care sa nu permita mostenitorilor exercitarea posesiei. - se afla in coposesie cu mostenitorii sezinari din momentul deschiderii succesiunii. In cazul legatarilor, acestia dobandesc posesia din momentul in care au obtinut predarea legatului si au posibilitatea de a execita asupra bunului, obiect al legatului, acte materiale sau juridice corespunzatoare elementului material al coposesiei. In cazul in care autorul dobanditorilor avea posesia serv in momentul transmisiunii dr de propr. asupra fondului dominant si daca nu exista o piedica materiala pe fondul aservit, care sa impiedice exercitiul serv. atunci coposesia serv se dobandeste o data cu coposesia fondului dominant. Daca autorul copropr. nu avea posesia serv. atunci dobanditorii copropr. ai fondului dominant vor dobandi coposesia serv continue si aparente, in momentul in care se vor efectua de catre acestia sau de unul dintre ei lucrari exeterioare, care presupun si exercitiul serv. Coposesia ac serv. se dobandeste prin exercitiul actelor sau faptelor omului care o constituie, fie de catre unul dintre coposesori, fie de toti coposesorii fondului dominant. Coposesia unui bun, obiect al dr de propr. pe cote-parti, temporara se pierde prin trecerea unui an, de la momentul in care un tert a realizat o deposedare a coposesorilor sau din momentul in care unul dintre coposesori a intervertit coposesia sa intr-o posesie exclusiva. Coposesia ac serv se pierde, fie odata cu pierderea coposesiei fondului dominant, fie in momentul in care pe fondul aservit s-au ivit piedici materiale care nu permit exercitiul serv. fie in momentul in care pe fondul dominant s-au facut schimbari care au facut sa dispara starea de lucruri, constitutiva a serv. Posesia serv. disc. se pierde prin neuzul ei prelungit timp de 1 an, prin incetarea voluntara din partea tuturor coposesorilor fondului dominant a actelor sau faptelor care constituie exercitiul ei si cu atat mai mult prin schimbarile operate, fie pe fondul dominant, fie pe fondul aservit, care ar forma o piedica la exercitarea serv. Exercitarea coposesiunii serv. de catre unul dintre copropr. are dr consecinta pastrarea coposesiunii serv. de catre toti copropr. ca urmare a caracterului indivizibil al serv. Coposesia serv negative se pierde prin pierderea coposesiei fondului dominant sau prin efectuarea timp de 1 an, de catre propr. fondului aservit, de acte contrarii acestei serv. - serv negative sunt, in majoritatea cazurilor, neaparente, deoarece, impunand propr fondului aservit de a nu face anumite lucrari, ele neavand prin insai natura lor nici un semn exeterior de manifestare. Pentru constituirea unei serv prin titlu nu e necesara folosirea unor formule sacramentale. Stabilirea serv poate fi dedusa prin interpretarea sistematica a clauzelor contractului coroborata cu existenta unor imprejurari de fapt. Se considera ca doar serv continue si aparente pot fi dobandite prin destinatia propr. Actul care a dus la separarea celor 2 fonduri exista si acesta nu cuprinde nicio clauza cu privire serv. In aceasta situatie actul va putea fi prezentat in justitie, iar inst vor putea deduce ca partile nu a u inteles sa modifice starea anterioara si deci sa prezume ca partile au inteles sa mentina serv. In ac situatie este suficient potrivit art 627 C.civ. ca serv sa fie aparenta. Pe aceasta linie de gandire s-a decis in parctica jud. ca de regula, dupa disp. art 625 C.civ, ptr ca o serv sa fie constituita prin destinatia propr. l;egea cere sa fie continua si aparenta, ca insa prin exceptie de la ac

regula art 627 C.civ permite ca propr. sa poata crea prin destinatiunea sa si o serv necontinua, daca ac serv. se manifesta printr-un semn vazut si daca actul care constata separatiunea imob. nu contine nicio rezerva sau restrictie atingatoare de serv. . Este necesar ca semnul sa nu fie echivoc, in sensul ca tb sa indice in mod clar existenta serv. Cand actul nu mai exista, atunci se vor aplica disp. art 625 C.civ. adica destinatia propr. va constitui titlu doar ptr serv. continue si aparente. - dr de superficie poate fi aparat si pe calea act. posesorii. - bunurile mobile pot forma obiectul act posesorii, in conditiile in care ele pot fi revendicate potrivit art 1909 al 2 C.civ respectiv art 1910 C.civ

Capitolul VI Tulburarea si deposedarea, Temeiul act. posesorii


Pentru a fi admisa o act posesorie, reclamantul tb sa dovedeasca, pe langa o posesie de 1 an, ca ac posesie i-a fost tulburata de mai putin de 1 an. Deposedarea nu desemneaza pierderea posesiei, ci numai pierderea elementului material al posesiei, ptr ca, timp de 1 an de la deposedare, posesorul pastreaza posesia soloanimo. Autorul tulburarii devine posesor propriu-zis de abia dupa expirarea unui an de la tulburare si cu conditia sa fie intrunita in persoana sa o posesie utila de 1 an. In consecinta, in cazul detentorului precar, daca ac tulbura posesia celui ptr care detine, posesorul nu poate folosi o actiune posesorie, ci doar o act petitorie de natura personala sau reala. Exista si tulburari in sens restrans, adica toate acele tulburari care nu au ca finalitate deposedarea dar care impiedica exercitarea normala a posesiei. In cazul in care inst respinge act posesorie fara a analiza daca a existat o tulburare, hot ac. e casabila. Elementul sb ce sta la baza faptului tulburator se califica astfel ca un act intentional deosebit, fiind vb de o tulburare intemeiata pe o pretentie juridica care se realizeaza printr-o comportare, in asa chip incat constituie o contestare a posesiei si o pretentie a celui care a sav. ac. fapt, de a fi el insusi posesor. Ptr a se putea introduce o act in complangere e necesar ca in cauza sa fie vorba de un conflict asupra posesiei, conflict implicand pretentii contrare asupra bunului stapanit, in caz contrar act reclamantului nefiind admisibila. Daca in cazul unor parati nu se dovedeste existenta elem. sb. atunci act. va tb respinsa fata de acestia ptr lipsa calitatii proc. pasive. Cand tulburarea a fost comisa fara intentia de a tagadui posesia recl. atunci o act posesorie e inadmisibila, insa se poate pretinde repararea prejudiciilor printr-o act in rasp.civ.delictuala. Atingerea adusa posesiei constituie o tulburare, chiar daca e comisa de o pers de bunacredinta, care crede din eroare ca este in exercitiul dr sau. - jud. investit cu o cerer accesorie e tinut sa o solutioneze chiar daca cererea principala e neintemeiata (art 17 CPC) in cazul in care un jud a fost investit cu o act posesorie si s-a solicitat ca o cerere accesorie acordarea de despagubiri materiale, daca cu ocazia cercet.jud. se constata ca fapta materiala nu a semnificat o tulburare de posesie, insa ac. a cauzat prejudicii materiale, jud. va respinge cererea princ. si va solutiona cererea de acordare a daunelor. Tulburarea de fapt este aceea care consta intr-un fapt material, prin care se aduce atingere posesiei exercitata de alta pers. si care implica o pretentie contrara ac. posesii. Conditii: 1) existenta unui fapt material 2) prin acest fapt material sa se aduca atingere posesiei altei persoane 3) acest fapt sa implice o pretentie contrarie dr posesorului

- tulburarea presupune sa fie o pierdere a elementului material (deposedarea), fie o tulburare a posesiei (stricto sensu) - detentorul precar nu are exercitiul act posesorii in contra titulraului dr real ptr care detine bunul - poate constitui o tulburare a posesiei fapta unui copropr. de a-si insusi o portiune din bunul indiviz si de a inlatura pe ceilalti coposesori de la exercitiul dr lor. Suntem in prezenta unei tulburari de fapt, nu numai atunci cand act consta intr-un fapt nou, ci si atunci cand ea reprezinta o modificare sau o agravare a unui fapt existent. Tulburarea poate consta intr-o deposedare totala sau partiala sau numai intr-o atingere adusa posesiei. Daca reclamantul a fost deposedat si daca deposedarea nu s-a facut in mod violent suntem in ipoteza unei actiuni in complangere. Daca insa deposedarea s-a facut cu violenta atunci se va putea intenta act. in reintegrare. - tulburarea de fapt e indirecta atunci cand rezulta din lucrari facute pe fondul vecin. In cazul in care actul tulburator e prin natura lui un fapt tulburator de posesie, atunci intentia paratului de a aduce atingere posesiei reclamantului e prezumata. - un fapt, care prin natura lui denota intentia paratului de a tulbura posesia recl. reprez. o tulburare obiectiva. - fapte de tulburare care sunt ambigue, adica nu reiese in mod direct din chiar natura lor, intentia paratului de a cauza o tulburare a posesiei reclamantului, reprezinta tulburari subiective. (recl va tb sa dovedeasca faptul ca paratul a avut intentia sa-i tulbure posesia) Chiar daca faptele au incetat inainte sau dupa introducerea act. de catre recl. act va tb admisa, intrucat recl. are interesul sa i se recunoasca posesia, a.i. sa nu-i fie amenintata si in viitor. Tulburarea de drept copnsta intr-un act judiciar sau extrajudiciar prin care se manifesta, din partea unei persoane, o pretentie contrara posesiei exercitata de alta persoana. Ex: actiunea posesorie paratul poate considera actiunea posesorie ca fiind o tulburare a propriei sale posesii si prin urmare sa intenteze o actiune posesorie reconventionala. Reprezinta, de asemenea, o tulburare de drept recursul exercitat de catre paratul ce a fost obligat prin hot. primei instante sa inceteze faptele sale de tulburare. Nu constituie tulburari de drept ale posesiei: 1) pretinsul autor al tulburarii a introdus in contra posesorului o actiune in revendicare privind imob. posedat, fiindca reclamantul revendica propr. imob. si nu posesia. 2) pretentiile invocate de parat in orice proces civil pe cale de exceptie, ca este propr. al imob in discutie. 3) actiunea in partaj intentata de un coindivizar impotriva celorlalti. Pentru ca tulburarea posesiei sa se realizeze printr-un act judiciar, e necesar ca tulburarea sa se fi datorat unui act a carui autenticitate sa nu poata fi contestata si care sa fi ajuns in mod necontestat la cunostinta posesorului. Ex: 1) somatia pe care o face un tert unui chirias, caruia ii pune in vedere sa ii achite lui chiria, intrucat el e adevaratul propr. si nu persoana cu care a incheiat contr. de inch. (propr. poate introduce act. posesorie chiar daca actul de tulburare a fost adresat reprez. acestuia: chirias, arendas, prepus) 2) somatia ce se face posesorului unui teren, in sensul ca ac. sa nu edifice pe acel teren nici un fel de constructie si nici sa faca plantatie 3) interdictia verbala sau in scris adresata titularului unei serv. de a nu mai exercita serv. respectiva. Punerea in executare a unui act al unei aut. publice sau efectuarea de lucrari de catre aceasta nu poate constitui o tulburare posesorie, intructa aceste lucrari nu implica o contestare a posesiei exercitate de catre recl. Daca actul e ilegal atunci posesorul deposedat poate solicita anularea acestuia pe calea contenciosului administrativ, putand solicita totodata si acordarea de daune, ptr repararea prejudiciilor cauzate prin acest act ilegal.

Daca insa lucrarile au fost efectuate fara indeplinirea niciunei formalitati legale, chiar si incompleta sau nelegala, nereiesind astfel caracterul de lucrare de interes general, atunci efectuarea acestor lucrari constituie o tulburare posesorie care justifica introducerea unei act. posesorii in complangere, in cadrul careia legitimare procesuala pasiva vor avea cei care au efectuat lucrarile si cei din ordinul carora s-a actionat. Actiunea in reintegrare provocata de acte violente si arbitrare poate fi introdusa de pers. care exercita o detentie materiala, linistita si publica asupra unui imobil, contra unei pers. de drept public, chiar si atunci cand tulburarea a fost comisa cu ocazia executarii unor lucrari publice.

S-ar putea să vă placă și