Sunteți pe pagina 1din 41

Nr. grupa 1 Nr.

categorie 1 Elaborarea situatiilor financiare anuale


Problema 9 O societate cumpara pe data de 1 noiembrie 2006 un certificat de depozit cu scadenta la 3 luni, adica pe 31 ianuarie 2007. Valoarea certificatului este de 80000 Ron iar rata anuala a dobanzii este de 15%, calculate liniar. Comisionul de ridicare este de 0.75% iar certificatul este pastrat pana la scadenta. Care este valoarea intrarii de numerar la scadenta? Rezolvare a. 80000 Ron b. 82377.5 Ron c. 83000 Ron d. 83622.5 Ron Rezolvare: 80.000 x 15% /12 luni x 3 luni = 3000 lei 80.000 + 3000 = 83.000 x 0.75% =622.5 comision de ridicare 83.000 622.5 = 82377.5 Raspuns corect b. Problema 12. Se fac urmatoarele afirmatii in legatura cu contabilitatea financiara (CF) si contabilitatea de gestiune(CG). Una dintre afirmatii nu este corecta. Care? a) Informatiile CF sunt publice, cele ale CG sunt confidentiale; b) CF asigura informatiile necesare intocmirii situatiilor financiare; CG asigura informatiile necesare fundamentarii deciziilor interne privind gestiunea intreprinderii; c) Scopul CF este de a determina periodic situatia patrimoniului, precum si rezultatul global al exercitiului; scopul CG il constituie determinarea si cunoasterea rezultatelor analitice necesare conducerii; d) CF este obligatorie si are la baza norme unitare; CG nu este obligatorie si nu are la baza norme unitare. Rezolvare: Raspuns corect d. Problema 14. In ianuarie N societatea primeste factura de energie electrica pentru perioada 15.12.N-1 14.01.N in suma de 1.400 lei, TVA 24%. Care sunt inregistrarile contabile ocazionate de aceasta tranzactie, atat in N, cat si in N+1. Rezolvare: a. inregistrare factura N-1: % = 401 1736

605 700 471 700 4426 336 b. inregistrare factura N: 605=471 700 Problema 18. Se achizitioneaza dintr-un imprumut bancar un utilaj in valoare de 20.000 lei, durata normala de functionare 10 ani i amortizare liniara. Suma cheltuielilor cu dobanzile aferente imprumutului primit este 5.000 lei. Sa se inregistreze achizitia mijlocului de transport si amortizarea acestuia in primul an, stiind ca politica firmei este de a considera cheltuielile cu dobanzile drept ale perioadei. Rezolvare: a. incasare credit 5121 = 1621 20.000 b. constituire dobanda 666 = 1682 5000 c. achizitie utilaj 2131 = 404 20.000 d. plata utilaj 404 = 5121 20.000 e. inregistrare amortizare 6811 = 2813 2000 f. 6811= 2813 2500 Problema 22. Se obtin produse finite la un cost standard de 90.000 lei, costul efectiv 86.500 lei. Se vand produsele finite obtinute la pret de vanzare de 120.000 lei, TVA 24%. Rezolvare: a. obtinere produse finite la pret standard 345 = 711 90.000 711 348 3500 b. iesire din gestiune 711 = 345 90.000 348 = 711 3500 c. vanzare de produse finite 411 = % 148.800 701 120.000 4427 28.800 Problema 27. O societate achizitioneaza de la furnizori marfuri conform facturii: pret de cumparare 1.000 lei, rabat 2%, remiza 3%, scont de decontare 1%, TVA 24%. Daca adaosul comercial practicat este de 20%, care va fi pretul de vanzare i formulele contabile de achizitia si vanzarea marfurilor.

20.000 / 10 ani = 2000 20.000 + 5000/10 ami=2500

Rezolvare: Valoare marfuri 1000 Rabat 2% = 1000 x 2%=20 lei Remiza 3%=980 x 3%=29.40 Scont de decontare 1%=950.60 x1%=9.51 Total reduceri comerciale=941.09 a. inregistrare factura marfa cu reducerile acordate % = 401 1178.14 371 950.60 4426 228.14 b. plata facturii mai putin scontul primit 401 = % 1178.74 5121 1169.23 767 9.51 c. inregistrare adaos comercial 371 = 378 20% x 950.60= 190.12 d. vanzarea marfurilor: 4111 = % 1414.49 707 1140.72 950.60 +190.12 4427 273.77 e. descarcare gestiune % = 371 1140.72 607 950.60 378 190.12 f. inregistrare factura marfa fara reduceri % = 401 1240 371 1000 4426 240 g. reducerile calculate ulterior facturarii si regularizarea tva % = 609 61.25 401 49.40 4429 11.85 h. plata facturii mai putin scontul primit 401 = % 1131.21 5121 1121.70 767 9.51 i. adaos comercial 371 = 378 1000 x 20%= 200 j. inregistrare facture vanzare 4111 = % 1488 707 1200 1000 +200=1200 x 24% 4427 288 Problema 44. ntreprinderea Alfa achiziioneaz o cldire la costul de 100.000 lei cu terenul aferent al crui cost este de 20.000 lei, TVA 24%. Durata de utilizare a cldirii este de 50 de ani, amortizare liniar. La 31.12.N, valoarea just a terenului este estimat la 25.000 lei.

Ce nregistrri contabile trebuie fcute conform OMFP 3055/2009? Rezolvare: a. achizitia cladirii si terenului % = 404 148.800 2111 20.000 212 100.000 4426 28.800 b. plata achizitiei 404 = 5121 148.800 c. amortizare 6811 = 2812 166.67 100.000 / 600 luni d. reevaluare teren 211 = 105 5000 Problema 65. SC CONTA SA are un capital propriu de 360.000 lei, structurat astfel: - capital social 300.000 lei (30.000 actiuni, VN = 10 lei/actiune) - rezerve 60.000 lei Se incorporeaza in capitalul social rezerve de 20.000 lei, pentru care se emit 2.000 de actiuni, la valoarea nominala de 10 lei/actiune. Se cere: Efectuarea inregistrarilor contabile privind majorarea capitalului, prin operatii interne; Calculul valorii matematice contabile, inainte si dupa majorare, calculul unui drept de atribuire si al raportului de paritate; Analiza situatiei unui actionar care detinea, inainte de majorare : 15 actiuni, 14 actiuni, 32 actiuni; Analiza situatiei unui actionar care vrea sa cumpere : 1 actiune noua, 3 actiuni noi. Rezolvare: a. Incorporare rezerve 106 = 1012 20.000 Calculul valorii matematice inainte de incorporarea rezervelor Vmc=Capitaluri proprii/nr.act. 300.000 + 60.000 = 360.000 / 30000 = 12 lei / actiune Calculul valorii matematice dupa incorporarea rezervelor 320.000 + 60.000 = 380.000 / 30000 + 2000 = 11,875 lei D.A. 12 11,875 = 0,125 lei Raport de paritate=2000/30000=1/15

Nr.grupa 1 Nr. categorie 11 Tinerea contabilitatii unei entitati


Problema 64. SC CONTA SA are un capital social de 2.000.000 lei (200.000 actiuni * 10 lei/actiune - VN). Capitalul social este supradimensionat in raport cu volumul activitatii, motiv pentru care AGA hotaraste reducerea capitalului social cu 20%, prin rascumpararea actiunilor prin bursa si anularea lor. Nr. de actiuni rascumparate 20%*200.000 actiuni = 40.000 actiuni. Pret de rascumparare 12 lei/actiune pentru 30.000 actiuni si 9 lei / actiune pentru 10.000 de actiuni. Efectuati inregistrarile contabile privind rascumpararea si anularea propriilor actiuni. Rezolvare: a. Rascumpararea actiunilor proprii 30.000 act x 12 lei/act + 10.000 act x 9 lei/act = 450.000 1091 = 5311 450.000 b. Anularea actiunilor rascumparate 40.000 x 10lei/act= 400.000 % = 1091 450.000 1012 400.000 149 50.000 c. Acoperirea pierderii din rezerve 1068 =149 50.000 Problema 71. Societatea Comercial B specializat n comerul cu amnuntul deine n stoc la nceputul anului mrfuri la preul cu amnuntul n valoare de 15000 lei. Adaosul comercial aferent mrfurilor din stoc este de 3000 lei, iar TVA 2200 lei. n cursul perioadei de gestiune se achiziioneaz mrfuri la preul fr TVA de 30000 lei (TVA 24%). Adaosul comercial practicat de unitate este de 20%. Se vnd mrfuri n cursul lunii prin magazinul cu amnuntul n valoare de 42000 lei, (inclusiv TVA). Se descarc gestiunea. Evidena se ine la pre de vnzare cu amnuntul. Rezolvare: a. Achizitie marfuri % = 401 37.200 371 30.000 4426 7200 b. Inregistrare adaos 371 = % 14928 378 6000 30.000 x 20% 4428 8928 37.200 x 24% c. Se vand marfuri 5311 = % 42.000 707 33870 4427 8130

K= ( Si378+Rc378) / ( Si371+Rd371) ( Si4428+Rc4428) =(3000+6000) / (15000+44928) (2200+8928 =18,5%=33870x18,5%=6265 d. Descarcare gestiune % = 371 42.000 607 27605 378 6265 4428 8130 371 : Si 15.000 30000 14928 Rd 44928 378 : Si 3000 6000 Rc 6000 4428 : Si 2200 6840 Rc 6840

Nr.grupa 2 Nr. categorie 2 Auditul statutar al situatiilor financiare


Problema 3. Cnd verificai fundamentarea provizioanelor la sfrit de an avei n vedere: a) modul de calcul i conformitatea cu contractele i/sau textele legale; b) deductibilitatea; c) o iesire viitoare de resurse. Rezolvare : Raspuns corect a. Problema 4. Cnd verificai amortizarea imobilizrilor corporale v asigurai c: a) planul de amortizare este acelai ca n anul precedent; b) planul de amortizare contabil e diferit de planul de amortizare fiscal; c) au fost corect aplicate normele de amortizare prevzute n reglementrile n vigoare. Rezolvare: Raspuns corect a.

Problema 12. Societatea Stirex SA, auditat de dumneavoastr, a achiziionat la 1 iulie 2003 un ansamblu imobiliar spre renovare i a efectuat urmtoarele cheltuieli: preul de cumprare al terenului ................................... 30.000 lei preul de cumprare al construciei ............................. 125.000 lei

taxe de nregistrare ....................................................... 12.000 lei alte cheltuieli cu actele....................................................... 800 lei onorarii notar .................................................................. 1.500 lei (din care TVA 240 lei) comisioane ..................................................................... 1.800 lei (din care TVA 290 lei) cheltuieli arhiteci ........................................................... 3.600 lei (din care TVA 575 lei) cheltuieli renovare ........................................................ 85.000 lei (din care TVA 13.500 lei) Societatea a nregistrat n cheltuielile perioadei suma de 90.095 lei, la terenuri 30.000 lei i la construcii 125.000 lei. Care este suma corect ce trebuia contabilizat n cheltuielile perioadei? a) 7.700 lei; b) 0 lei; c) 85.000 Rezolvare: Cheltuielile perioadei=Alte cheltuieli cu actele+onorarii notar+comisioane+cheltuieli arhitecti=800+1500+1800+3600=7700 lei Raspuns corect a. Problema 13. Relund datele din ntrebarea 12, care este suma ce trebuie contabilizat n contul Terenuri? a) 33.013 lei; b) 37.800 lei; c) 42.000 Rezolvare: Cheltuielile perioadei=pret de cumparare teren + taxe de inregistrare=30.000 +12.000=42.000 Raspuns corect c. Problema 14. Relund datele din ntrebarea 12, care este suma care trebuia contabilizat n contul Construcii? a) 207.295 lei; b) 212.082 lei; c) 203.095 lei Rezolvare: Cheltuielile perioadei=pretul de cumparare al constructei+alte cheltuieli cu actele+onorarii notar+comisioane+cheltuieli arhitecti+cheltuieli renovare=125.000+800+1260+1510+3025+71500=203 095 Raspuns corect: c

Nr.grupa 2 Nr categorie 4 Evaluarea intreprinderilor

Problema 178. Cum influenteaza riscul de tara valoarea unei intreprinderi? Rezolvare: Riscul de tara influenteaza valoarea intreprinderii in sens invers proportional, cu cat riscul este mai mare cu atat valoarea intreprinderii este mai mica. Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina reducerea valorii intreprinderii.Reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii intreprinderii. Problema 179. Conturile din afara bilantului influenteaza valoarea unei intreprinderi?Daca Da, cum? Rezolvare: Conturile extrabilantiere influenteaza valoarea intreprinderii activele care nu sunt in proprietate dar sunt utilizate de intreprindere evidentiate extrabilantier sunt luate in calcul la determinarea valorii substantiale brute.

Nr.grupa 2 Nr. categorie 10 Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii


19.Elaborare politici si proceduri contabile.Studiu de caz societatea de comert. Rezolvare Politicile contabile definesc o conceptie contabila, pentru fiecare intreprindere sau institutie publica in rezolvarea ansamblului problemelor financiare. Ele incorporeaza principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice adoptate de o entitate in conducerea curenta a activitatilor a contabilitatii acestora pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. Evaluarea posturilor din situatia financiara simplificata a societatii de comert se efectueaza in conformitate cu urmatoarele principii contabile: 1.principiul continuitatii activitatii s-a avut in vedere ca societatea de comert nu are nu are nici o intentie de intrerupere a activitatii.Pentru a evalua aplicabilitatea acestei prezumtii conducerea analizeaza previziunile referitoare la intrarile viitoare de numerar.Pe baza acestor analize conducerea considera ca societatea va putea sa-si desfasoare activitatea in viitorul previzibil si prin urmare aplicarea principiului continuitatii in intocmirea situatiilor financiare este justificata. 2.principiul permanentei metodelor au fost aplicate aceleasi reguli, metode, norme privind evaluarea, inregistrarea si prezentarea in contabilitate a elementelor patrimoniale asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile.

3. principiul prudentei au fost luate in considerare numai profiturile recunoscute pana la data inchiderii exercitiului financiar:s-a tinut seama de toate obligatiile previzibile si pierderile potentiale si au fost facute ajustari de valoare tinand seama de toate deprecierile posibile indiferent de modul cum acestea ar fi influentat rezultatul financiar. 4.principiul independentei exercitiului l-a determinarea rezultatului s-au luat in calcul toate veniturile si cheltuielile indifferent de data incasarii sumelor, respective, data efectuarii platilor. 5.principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv au fost inregistrate toate elementele de activ si pasiv si ulterior s-au facut toate compensarile legale. 6.principiul intangibilitatii bilantul de deschidere corespunde cu cel de inchidere Soldurile initiale din 01.01. N+1sunt identice cu cele din 31.01.N. 7.principiul necompensarii adica elementele de active si pasiv au fost inregistrate separate in contabilitate, neefectuandu-se compensari intre cheltuieli si venituri. Compania trebuie sa aiba in vedere la elaborarea setului de politici contabile faptul ca acest set va fi revizuit pentru conformitate, aplicabilitate si actualizare de catre Departamentul de Control Intern si auditorul financiar al companiei. Controlul intern al entitatii vizeaza asigurarea: - conformitatii cu legislatia in vigoare; - aplicarii deciziilor luate de conducerea entitatii; - bunei functionari a activitatii interne a entitatii; - fiabilitatii informatiilor financiare; - eficacitatii operatiunilor entitatii; - utilizarii eficiente a resurselor; - prevenirii si controlul riscurilor de a nu se atinge obiectivele fixate etc. Ca urmare, procedurile de control intern au ca obiective: - pe de o parte, urmarirea inscrierii activitatii entitatii si a comportamentului personalului in cadrul definit de legislatia aplicabila, valorile, normele si regulile interne ale entitatii; - pe de alta parte, verificarea daca informat iile contabile, financiare si de gestiune comunicate reflecta corect activitatea si situatia entitatii. Controlul intern se aplica pe tot parcursul operatiunilor desfasurate de entitate, astfel: a) anterior realizarii operatiunilor, cu ocazia elaborarii buge tului, ceea ce va permite, ulterior realizarii operatiunilor, controlul bugetar; b) in timpul operatiunilor, de exemplu, sub aspectul determinarii procentului de realizare fizica a productiei in curs de executie sau a procentului de rebuturi inregistrate; c) dupa finalizarea operatiunilor, caz in care verificarea este destinata, de exemplu, sa analizeze rentabilitatea operatiunilor si sa constate existenta conformitatii sau a eventualelor anomalii, care trebuie corectate.

Controlul intern cuprinde componente strans legate, respectiv - definire clara a responsabilitatilor, resurse si proceduri adecvate, modalitati si sisteme de informare, instrumente si practici corespunzatoare; - difuzarea interna de informatii pertinente, fiabile, a caror cunoastere permite fiecarui a sa-si exercite responsabilitatile; - un sistem care urmareste, pe de o parte, analizarea principalelor riscuri identificabile in ceea ce priveste obiectivele entitatii si, pe de alta parte, asigurarea existentei de proceduri de gestionare a acestor riscuri ; - activitati corespunzatoare de control, pentru fiecare proces, concepute pentru a reduce riscurile susceptibile sa afecteze realizarea obiectivelor entitatii; - o supraveghere permanenta a dispozitivului de control intern, precum si o examinare a functionarii sale. Scopul controlului intern este sa asigure coerenta obiectivelor, sa identifice factorii -cheie de reusita si sa comunice conducatorilor entitatii, in timp real, informatiile referitoare la performante si perspective. Indiferent de natura sau marim ea entitatii, eforturile depuse pentru aplicarea unui control intern satisfacator sunt legate de aplicarea unor bune practici. Politica de resurse umane a entitatii trebuie sa urmareasca aspecte precum recrutarea de personal calificat, gestionarea cariere lor, formarea continua, evaluari individuale, consilierea salariatilor, promovari si actiuni corectoare. Activitatile de control fac parte integranta din procesul de gestiune prin care entitatea urmareste atingerea obiectivelor propuse. Controlul vizeaza aplicarea normelor si procedurilor de control intern, la toate nivelele ierarhice si functionale: aprobare, autorizare, verificare, evaluarea performantelor operationale, securizarea activelor, separarea functiilor. Evaluarea controlului intern pleaca de la aspecte precum: - existenta de ghiduri si manuale de proceduri; - garantarea evolutiei sistemului de control intern; - asigurarea posibilitatii accesului la sistem pentru controlul extern; - asigurarea posibilitatii confruntarii descrierii teoretice cu realitat ea. Controlul intern contabil si financiar al entitatii se aplica in vederea asigurarii unei gestiuni contabile si a unei urmariri financiare a activitatilor sale, pentru a raspunde obiectivelor definite. Controlul intern contabil si financiar este un ele ment major al controlului intern. El vizeaza ansamblul proceselor de obtinere si comunicare a informatiei contabile si financiare si contribuie la realizarea unei informatii fiabile si conforme exigentelor legale Necesitatea intocmirii si aprobarii politicilor contabile proprii in aplicarea reglementarilor contabile este prevazuta la pct. 267 din Anexa la Ordinul nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene si aplicabila inca de la 01 ianuarie 2010: (1) Politicile contabile reprezinta principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale. (2) Administratorii entitatii trebuie sa aprobe politici contabile pentru operatiunile derulate, inclusiv proceduri proprii pentru situatiile prevazute de legislatie. In cazul entitatilor care nu au

administratori, politicile contabile se aproba de persoanele care au obligatia gestionarii entitatii respective. Aceste politici trebuie elaborate avand in vedere specificul activitatii, de catre specialisti in domeniul economic si tehnic, cunoscatori ai activitatii desfasurate si ai strategiei adoptate de entitate. Conform I.A.S.-urilor si Regulamentului Financiar al Uniunii Europene, este necesara elaborarea unui set (manual) de proceduri de catre conducerea fiecarei persoane juridice pentru toate operatiunile derulate, pornind de la intocmirea documentelor justificative pana la finalizarea situatiilor financiare trimestriale si anuale. Politicile contabile nu pot fi unitare sau standardizate d eoarece ele trebuie sa fie adaptate specificului activitatii societatii comerciale. Totusi, regulile si tratamentele contabile trebuie sa fie cele prevazute de Reglementarile contabile conforme cu Directiva a patra a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice, nr. 3055/2010. In functie de modul de prezentare al politicilor contabile, acestea pot sa apara sub forma de: - un document (manual) care cuprinde atat reguli si tratamente contabile prevazute de reglementarile contabile, cat si documente justificative ce stau la baza inregistrarii operatiunilor economico-financiare; - doua sau mai multe documente care formeaza un tot unitar, cum este cazul societatilor comerciale care utilizeaza programe informatice complexe care au proceduri si inregistrari standardizate. In astfel de cazuri, se poate ca regulile contabile aprobate de administratori sa fie completate cu tratamentele contabile si procedurile de sistem. Manualul politicilor contabile este analizat/consultat de catre auditorii financiari/statutari, auditorii interni, organele cu atributii de control in domeniul financiar-contabil, personalul din departamentele financiar-contabile. Politicile contabile adoptate de o entitate constituie o parte integranta a situatiilor financiare anuale. Politicile contabile trebuie sa cuprinda si urmatoarele elemente: identificarea societatii comerciale careia ii sunt aplicabile politicile contabile si prezentarea pe scurt a activitatii entitatii, plecand de la actul constitutiv al acesteia; trebuie precizat cadrul de reglementare in baza caruia au fost elaborate politicile contabile; trebuie precizata obligativitatea conducerii contabilitatii in limba romana; este necesara mentionarea monedei in care este tinuta contabilitatea, respectiv leu sau leu si valuta, in cazul tranzactiilor in valuta; prezentarea obiectivului politicilor contabile; precizarea modului in care se procedeaza atunci cand entitatea deruleaza operatiuni pentru care nu are prevazute tratamente contabile in politicile contabile aprobate; precizarea faptului ca regulile si tratamentele contabile cuprinse in politicile contabile trebuie sa respecte legislatia nationala in ansamblul sau; precizarea faptului ca politicile contabile aprobate respecta conceptele si principiile cuprinse in reglementarile contabile aplicabile Procedura formarii politicii de contabilitate privind un element bilantier consta in alegerea unei variante din cateva, admise de actele legislative si normative, in justificarea metodei alese, pornind

de la particularitatile activitatii intreprinderii si acceptarea acesteia in calitate de baza pentru tinerea contabilitatii si intocmirea situatiilor financiare. Exemple de politici contabile sunt urmatoarele: 1. alegerea metodei de amortizare a imobilizarilor Entitatile amortizeaza imobilizarile corporale utilizand unul din urmatoarele regimuri de amortizare: a) amortizarea liniara realizata prin includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu numarul de ani ai duratei de utilizare economica a acestora; b) amortizarea degresiva, care consta in multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu un anumit coeficient, caz in care poate fi avuta in vedere legislatia in vigoare; c) amortizarea accelerata, care consta in includerea, in primul an de functionare, in cheltuielile de exploatare a unei amortizari de pana la 50% din valoarea de intrare a imobilizarii. Amortizarile anuale pentru exercitiile financiare urmatoare sunt calculate la valoarea ramasa de amortizat, dupa regimul liniar, prin raportare la numarul de ani de utilizare ramasi. Deoarece amortizarea calculata trebuie sa fie corelata cu modul de utilizare a activului si, intrucat in cazuri rare o imobilizare corporala se consuma in primul an in procent de pana la 50%, rezulta ca metoda de amortizare accelerata este mai putin utilizata in scopuri contabile; d) amortizare calculata pe unitate de produs sau serviciu, atunci cand natura imobilizarii justifica utilizarea unei asemenea metode de amortizare. 2. reevaluarea imobilizarilor corporale sau pastrarea costului istoric al acestora Entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar, astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu. Valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuita inainte acelui activ. La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata in unul din urmatoarele moduri: a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata. 3. capitalizarea dobanzii sau recunoasterea acesteia drept cheltuiala Costurile indatorarii care sunt direct atribuibile achizitiei, constructiei sau productiei unui activ cu ciclu lung de fabricatie pot fi incluse in costul acelui activ. De exemplu, in costurile indatorarii pot fi incluse dobanda la capitalul imprumutat pentru finantarea achizitiei, constructiei sau productiei de active cu ciclu lung de fabricatie, precum si comisioanele aferente acestor imprumuturi contractate. 4. alegerea metodei de evaluare a stocurilor

La iesirea din gestiune a stocurilor si altor active fungibile, acestea se evalueaza si inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode: a) metoda primul intrat - primul iesit FIFO (bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al primei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator, in ordine cronologica); b) metoda costului mediu ponderat CMP (presupune calcularea costului fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei. Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie. Perioada de calcul nu trebuie sa depaseasca durata medie de stocare ); c) metoda ultimul intrat - primul iesit LIFO (bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al ultimei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau costul de productie al lotului anterior, in ordine cronologica). 5. contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea: a) inventarului permanent (in contabilitate se inregistreaza toate operatiunile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ, cat si valoric) sau b) inventarului intermitent (consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei). 6. corectarea erorilor nesemnificative Erorile nesemnificative aferente exercitiilor financiare precedente se corecteaza pe seama rezultatului reportat. Totusi, pot fi corectate pe seama contului de profit si pierdere erorile nesemnificative. 7. capitalizarea surplusului din reevaluare Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve (contul 1065 "Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare"), atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat. Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului. Este cunoscut faptul ca politicile contabile adoptate in cadrul procesului decizional de catre conducerea entitatii influenteaza dimensiunea rezultatului contabil, a elementelor bilantiere si, ca o consecinta, valoarea indicatorilor economico-fianciari. amortizarea degresiva va conduce in primii ani la o valoare a imobilizarilor mai mica, cheltuiala mai mare si un rezultat mai mic; metoda LIFO in cazul stocurilor, intr-o economie cu inflatie ridicata, va conduce la o valoare mai mica a stocurilor, la cheltuiala mai mare si un rezultat mai mic;

metoda FIFO in cazul stocurilor, intr-o economie cu inflatie ridicata, va conduce la o valoare mai mare a stocurilor, la o cheltuiala mai mica si un rezultat mai mare; capitalizarea costurilor indatorarii va conduce la un rezultat mai mare si o valoare a activelor mai mare Totusi, in selectarea tratamentelor contabile, entitatile nu trebuie sa ia in considerare strategia si obiectivele de finantare pe termen scurt sau lung si nici ratiuni fiscale, ci sa reflecte cat mai fidel imaginea companiei. Odata stabilita configuratia politicii contabile, modificarea acesteia este permisa doar daca unele din criteriile sale de fundamentare sunt modificate de lege sau au ca rezultat informatii mai relevante sau mai credibile referitoare la operatiunile entitatii. Exemple de situatii care justifica modificarea de politici contabile pot fi: - admiterea la tranzactionare pe o piata reglementata a valorilor mobiliare pe termen scurt ale entitatii sau retragerea lor de la tranzactionare; - schimbarea actionariatului, datorata intrarii intr-un grup, daca noile metode asigura furnizarea unor informatii mai fidele; - fuziuni si operatiuni asimilate efectuate la valori contabile, caz in care se impune armonizarea politicilor contabile ale societatii absorbite cu cele ale societatii absorbante, etc. Trebuie facuta distinctia intre politici contabile si estimari contabile. Ca rezultat al incertitudinilor inerente in desfasurarea activitatilor, unele elemente ale situatiilor financiare anuale nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Se pot solicita, de exemplu, estimari ale: clientilor incerti; uzurii morale a stocurilor; duratei de viata utile, precum si a modului preconizat de consumare a beneficiilor economice viitoare incorporate in activele amortizabile, etc. Procesul de estimare implica rationamente bazate pe cele mai recente informatii credibile avute la dispozitie. O estimare poate necesita revizuirea daca au loc schimbari privind circumstantele pe care s-a bazat aceasta estimare sau ca urmare a unor noi informatii sau a unei mai bune experiente. STUDIU DE CAZ Societatea Remob SRL, avand ca obiect de activitate productia si vanzarea de mobilier, intocmeste manualul politicilor contabile. Manualul politicilor contabile S.C.Remob SRL Societatea aplica prevederile Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte componenta a Directivelor europene aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Politicile contabile cuprinse in acest manual au fost elaborate in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Politicile contabile au ca principal obiectiv furnizarea de informatii care sa indeplineasca cerintele calitative stabilite prin reglementarile contabile si anume sa fie: inteligibila, relevanta, credibila si comparabila.

Politicile contabile respecta principiile contabile general admise. Contabilitatea este condusa in lei, iar pentru operatiunile in valuta in lei si valuta. Situatiile financiare anuale sunt intocmite utilizand politicile contabile din acest manual, in limba romana si in lei. 1. Exercitiul financiar Exercitiul financiar al SC REMOB SRL este anul calendaristic. 2. Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante Activele imobilizate sunt acele active achizitionate sau produse de societate, generatoare de beneficii economice viitoare si detinute pe o perioada mai mare de un an, care au o valoare initiala mai mare de 1.800 lei (valoarea se stabileste de catre entitate si poate fi diferita de valoarea stabilita in scopuri fiscale). 3. Imobilizarile necorporale Cheltuielile de constituire ale societatii se imobilieaza in categoria imobilizarilor necorporale. Cheltuielile ocazionate de infiintarea societatii se amortizeaza liniar pe o perioada de 2 ani. Cheltuielile ulterioare efectuate cu o imobilizare necorporala dupa cumpararea acesteia se inregistreaza in conturile de cheltuieli atunci cand sunt efectuate. Metoda de amortizare - imobilizarile necorporale se amortizeaza prin metoda lineara. Durata de viata a imobilizarilor necorporale este de 3 ani. Ajustari pentru pierderi din depreciere - la data bilantului are loc inventarierea imobilizarilor necorporale. Eventualele diferente constatate intre valoarea de inventar si valoarea contabila neta a imobilizarii respective se inregistreaza ca si pierdere din depreciere pe seama conturilor de cheltuieli corespunzatoare atunci cand valoarea contabila este mai mare decat valoarea de inventar. Aceste pierderi din depreciere se reiau pe venituri ulterior, la incetarea conditiilor care au condus la recunoasterea lor. 4. Imobilizarile corporale Recunoasterea initiala - imobilizarile corporale sunt recunoscute initial la costul de achizitie sau de productie. Cheltuielile ulterioare - cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate. Cheltuielile ulterioare efectuate asupra cladirilor care au ca efect renovarea acestora in procent mai mare de 40%, care au ca rezultat cresterea gradului de confort si cresterea beneficiilor obtinute se recunosc ca o componenta a activului renovat si majoreaza valoarea acestuia. Amortizarea - societatea utilizeaza metoda de amortizare liniara. Durata de viata - se stabilesc urmatoarele durate de viata: Cladiri: 20 ani Autoturisme: 5 ani

Alte dispozitive specifice: 3 ani Evaluarea la data bilantului - imobilizarile corporale sunt reevaluate la un interval de 3 ani. Reevaluarea se efectueaza de catre evaluatori autorizati. In exercitiile financiare in care nu se efectueaza reevaluari (intre doua evaluari) imobilizarile sunt prezentate in situatiile financiare anuale la: valoarea justa de la data ultimei reevaluari - amortizarea cumulata - ajustarile pentru pierderi din depreciere cumulate Tratamentul amortizarii la reevaluare - amortizarea cumulata pana la data cand se efectueaza reevaluarea este eliminata din valoarea activului. 5. Rezerva din reevaluare Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale se reflecta in creditul sau debitul contului 105 Rezerve din reevaluare. Evidentierea rezervelor din reevaluare trebuie efectuata pe fiecare imobilizare corporala in parte si pe fiecare operatiune de reevaluare care a avut loc. Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve la scoaterea din evidenta prin cedare sau casare a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. 6. Stocurile Evaluarea initiala - sunt inregistrate initial la costul de achizitie al acestora. Costul de achizitie se determina ca suma a pretului de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli direct atribuibile achizitiei bunurilor respective. Reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie reduc pretul de achizitie al bunurilor. Reducerile comerciale primite ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera, se evidentiaza distinct in contabilitate in conturi de cheltuieli corespunzatoare, pe seama conturilor de terti. Evaluarea la data bilantului. La data bilantului stocurile sunt evaluate la cea mai mica valoare dintre valoarea contabila si valoarea realizabila neta (valoarea de inventar). In cazul in care valoarea realizabila neta este mai mica decat valoarea contabila, valoarea stocurilor se diminueaza pana la nivelul valorii realizabile nete, prin constituirea unei ajustari pentru depreciere. Evaluarea la iesirea din gestiune. Pentru determinarea costului de iesire al stocurilor se foloseste metoda FIFO. 7. Creantele Creantele sunt inregistrate la valoarea probabila de incasare. Pentru creantele a caror scadenta a fost

depasita cu 6 luni, la data bilantului se recunosc ajustari pentru deprecierea creantelor. Creantele in valuta se inregistreaza la cursul comunicat de BNR de la data facturarii. Evaluarea creantelor in valuta, precum si a celor cu decontare in lei in functie de cursul unei valute se face lunar la cursul comunicat de BNR, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile se inregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz. 8. Fondurile nerambursabile Fondurile nerambursabile primite se reflecta in categoria subventiilor aferente activelor sau aferente veniturilor, in functie de natura lor. Recunoasterea la venituri. Subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri ale perioadelor corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza sa le compenseze. In cazul subventiilor aferente activelor, fondurile nerambursabile se inregistreaza pe venituri lunar, concomitent cu inregistrarea amortizarii activului respectiv. Determinarea sumei anuale care se reia la venituri se face prin raportarea fondurilor primite/durata de viata a activului achizitionat (ani). Subventiile pentru venituri se inregistreaza in contabilitate ca venit amanat. Venitul amanat se inregistreaza in contul de profit si pierdere pe masura inregistrarii cheltuielilor. Pentru determinarea sumei care se recunoaste la venituri se calculeaza procentul de executie al proiectului la sfarsitul perioadei, dupa urmatoarea formula: % de executie = cheltuieli aferente proiectului suportate de la inceputul perioadei pana in prezent/cheltuieli totale necesare proiectului (fonduri nerambursabile + fonduri proprii) Suma de recunoscut la venituri aferente perioadei de la inceputul proiectului pana in prezent se determina astfel : procentul de executie determinat x valoarea totala a venitului amanat (fonduri nerambursabile) Suma de recunoscut la venituri ale perioadei (lunii) se determina ca: venit aferent perioadei de la inceputul proiectului pana in prezent - venituri recunoscute deja 9. Costul indatorarii Recunoasterea costului indatorarii Costul indatorarii se recunoaste ca si cheltuiala in contul de profit si pierdere atunci cand este suportat. 10. Instrumente financiare pe termen scurt Recunoasterea initiala. La intrarea in entitate, investitiile pe termen scurt se evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare, sau la valoarea stabilita potrivit contractelor.

Evaluarea la iesirea din entitate. La iesirea din gestiune a investitiilor pe termen scurt se aplica metoda FIFO (primul intrat primul iesit). 11. Repartizarea profitului Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia si reprezinta soldul final al contului de profit si pierdere. Repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectueaza in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Evidentierea in contabilitate a destinatiilor profitului contabil se efectueaza dupa adunarea generala a actionarilor sau asociatilor care a aprobat repartizarea profitului, prin inregistrarea sumelor reprezentand dividende cuvenite actionarilor, rezerve si alte destinatii, potrivit legii. Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat, din rezerve si capital social, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, cu respectarea prevederilor legale. 12. Corectarea erorilor contabil Corectarea erorilor se efectueaza la data constatarii lor. Corectarea erorilor aferente exercitiului financiar curent se efectueaza pe seama contului de profit si pierdere. Stornarea operatiunilor contabile aferente exercitiului financiar curent se efectueaza in rosu prin corectarea cu semnul minus a operatiunii initiale. Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente atat a celor semnificative cat si a celor nesemnificative se efectueaza pe seama rezultatului reportat. 13. Inventarierea Perioada. Inventarierea anuala se efectueaza in perioada 3-6 ianuarie a fiecarui an. Rezultatele inventarierii se reflecta in situatiile financiare ale exercitiului incheiat la 31 decembrie. Comisia de inventariere este formata din 3 persoane, un inginer, un economist si un maistru, din care una din persoane este numita presedinte al comisiei. Nominalizarea persoanelor in comisia de inventariere se face prin decizie a administratorului, emisa cu cel putin 5 zile lucratoare inaintea inceperii lucrarilor de inventariere. Desfasurarea inventarierii Comisia de inventariere solicita gestionarului o declaratie scrisa prin care sa specifice daca in afara bunurilor societatii are in gestiune si alte bunuri apartinand tertilor, primite cu sau fara documente, are plusuri sau lipsuri in gestiune, are bunuri nereceptionate sau care trebuie expediate pentru care s-au intocmit documentele aferente, a primit sau a eliberat bunuri fara documente legale, detine numerar din vanzarea bunurilor aflate in gestiunea sa, are documente de primire-eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate.

De asemenea, gestionarul va mentiona in declaratia scrisa felul, numarul si data ultimului document de intrare/iesire a bunurilor in/din gestiune. Declaratia se dateaza si se semneaza de catre gestionarul raspunzator de gestiunea bunurilor si de catre comisia de inventariere. Se sigilieaza spatiile de inventariere. Se constata existenta faptica a elementelor de natura imobilizarilor si se inscriu in lista de inventariere. Stabilirea stocurilor faptice se face prin numarare, cantarire, masurare sau cubare, dupa caz. Bunurile aflate in ambalaje originale intacte se desfac prin sondaj astfel incat sa fie verificate 20% din bunurile ambalate. Toate bunurile inventariate se inscriu in listele de inventariere care trebuie sa se intocmeasca pe locuri de depozitare, pe gestiuni si pe categorii de bunuri. Produsele in curs de executie, lucrarile si serviciile in curs de executie se inventariaza prin stabilirea stadiului de executare a acestora. Stadiul de executare se determina ca raport intre: cheltuielile efectiv suportate (conform devizelor)/costuri totale estimate pentru finalizarea produsului (conform contractelor incheiate). Creantele si obligatiile fata de terti sunt supuse verificarii si confirmarii pe baza punctajelor reciproce scrise. Disponibilitatile banesti, precum si alte valori aflate in casierie se inventariaza prin confruntarea soldului Registrului de casa cu numerarul existent. Disponibilitatile aflate in conturi la banci se inventariaza prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele din contabilitate. Listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de catre presedintele comisiei, membrii comisiei de inventariere si de catre gestionar. Valoarea de inventar Valoarea de inventar se determina tinand seama de starea bunului si pretul pietei. In cazul constatarii unei degradari accentuate a bunului, o reducere a pretului pietei este necesara determinarea valorii recuperabile a imobilizarii, respectiv a valorii realizabile nete in cazul stocurilor. In cazul in care se constata ca valoarea de inventar este mai mare decat valoarea cu care acesta este evidentiat in contabilitate, in listele de inventariere se inscriu valorile dincontabilitate. In cazul in care valoarea de inventar a bunurilor este mai mica decat valoarea dincontabilitate, in listele de inventariere se inscrie valoarea de inventar. Rezultatele inventarierii Pentru plusurile, lipsurile si deprecierile constatate la bunuri, precum si pentru pagubele determinate de expirarea termenelor de prescriptie a creantelor sau din alte cauze, comisia de inventariere solicita

explicatii scrise de la persoanele care au raspunderea gestionarii bunurilor, respectiv a urmaririi decontarii creantelor. Pe baza explicatiilor primite si a documentelor analizate, comisia de inventariere stabileste natura lipsurilor, pierderilor, pagubelor si deprecierilor constatate, precum si natura plusurilor. Bunurile constatate plus la inventariere se inregistreaza la valoarea justa. Activele constatate minus in gestiune se scot din evidenta, cu imputarea sau nu a lipsei acestora, dupa caz. 28.Inventarierea patrimoniului.Proceduri.Studiu de caz. Rezolvare Mijlocul principal prin care se constata situatia reala a patrimoniului si compararea datelor obtinute pe aceasta cale cu datele contabilitatii, l reprezinta inventarierea. Inventarierea este un procedeu al metodei contabilitatii, comun si altor stiinte economice, care reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta cantitativa si valorica sau numai valorica, dupa caz, a elementelor de activ si de pasiv aflate n patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza. Toate aceste operatii se efectueaza cu scopul evaluarii elementelor inventariate si punerii de acord a datelor contabilitatii cu realitatea faptica constatata. Necesitatea inventarierii patrimoniului unitatilor se explica prin importanta deosebita pe care o prezinta pentru activitatea practica a acestora. n primul rnd, ea constituie baza de pornire pentru deschiderea si organizarea evidentei operative si contabile la unitatile patrimoniale nou nfiintate. La nceputul activitatii, inventarierea are ca obiect principal stabilirea si evaluarea elementelor patrimoniale care constituie aporturile n natura si/sau n bani ale asociatilor/actionarilor sau ntreprinzatorului particular, n functie de forma de organizare a unitatii economice. Rolul inventarierii se manifesta pe mai multe directii si anume: - inventarierea este un mijloc de realizare a concordantei datelor contabilitatii si a celorlalte forme de evidenta economica cu realitatea obiectiva pe care o reprezinta; - constituie un mijloc de control si verificare asupra integritatii mijloacelor economice, a bunei gospodariri a patrimoniului pentru ntarirea gestiunii economice. Cu aceasta ocazie se stabilesc raspunderile si masurile de recuperare a pagubelor produse asupra patrimoniului; - inventarierea contribuie la mobilizarea resurselor interne prin aceea ca permite identificarea valorilor materiale fara miscare, neutilizabile sau degradate, a produselor si marfurilor greu vandabile etc., si valorificarea acestora.

- constatarea deprecierilor provizorii (reversibile) bunurilor si valorilor economice, cu ocazia inventarierii, sta la baza constituirii si nregistrarii provizioanelor pentru deprecieri; - prin inventariere se determina marimea unor indicatori economici cuprinsi n contabilitate. Pe aceasta baza are loc determinarea productiei neterminate care influenteaza calculul exact al costurilor si rezultatelor finale. - inventarierea este o lucrare premergatoare, obligatorie, ntocmirii bilantului contabil anual, contribuind la realizarea imaginii fidele a patrimoniului reprezentata prin bilant; - inventarierea contribuie la respectarea disciplinei financiare si la desfasurarea normala a decontarilor, prin descoperirea creantelor nencasate, respectiv, a datoriilor neplatite la timp; - pe baza inventarierii se pot obtine o serie de concluzii pentru mbunatatirea organizarii contabilitatii curente, a evidentei operative a stocurilor, a controlului gestionar etc. Obiectul inventarierii l constituie ntregul patrimoniu, adica toate elementele de activ si pasiv de care dispune unitatea patrimoniala, n momentul efectuarii inventarierii. n teoria si practica de contabilitate, inventarierea se clasifica dupa mai multe criterii: 1. anuala; periodica. Inventarierea anuala a elementelor patrimoniale se face, de regula, cu ocazia ncheierii exercitiului financiar, avndu-se n vedere si specificul activitatii unitatii economice. Inventarierea periodica se face la alte intervale de timp mai mici, sau mai mari, dect anul calendaristic. De exemplu, casa si alte valori gestionate n casieria unitatii se inventariaza cel putin odata pe luna, de catre contabilul sef sau alta persoana desemnata n acest scop, marfurile si ambalajele la unitatile comerciale cu amanuntul se inventariaza de doua ori pe an, vagoanele de cale ferata o data la cinci ani. 2. Din punct de vedere sferei de cuprindere, inventarierea poate fi: Din punct de vedere al perioadei cnd se efectueaza, inventarierea este:

generala; partiala. Inventarierea generala cuprinde ntregul patrimoniu, adica toate elementele patrimoniale ale unitatii, precum si toate bunurile detinute, cu orice titlu, apartinnd altor persoane juridice sau fizice. Potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata si Ordinului Ministrului Finantelor nr. 2388/XII.1995, pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii, inventarierea generala se efectueaza: la nceputul activitatii, cel putin o data pe an

obligatoriu, cu ocazia nchiderii exercitiului financiar, pe parcursul functionarii sale, n cazul fuzionarii, divizarii sau ncetarii activitatii, precum si n alte situatii prevazute de lege. Inventarierea partiala cuprinde numai anumite elemente patrimoniale sau numai anumite gestiuni si are, de regula, caracter ocazional. Ea se efectueaza n urmatoarele situatii: a) n cazul modificarii preturilor; b) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuarii controlului sau a altor organe prevazute de lege; c) ori de cte ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri n gestiune care nu pot fi stabilite cert dect prin inventariere; d) ori de cte ori intervine o predare - primire de gestiune; e) cu prilejul reorganizarii gestiunilor; f) ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta majora. 3. Dupa natura elementelor supuse inventarierii se disting:

patrimoniale de natura stocurilor (materii prime, materiale consumabile, marfuri), titluri de valoare, disponibilitati, etc. Verificarea acestora se face prin constatare faptica si cantitativa, iar n cazul disponibilitatilor n conturi la banci se face pe baza de documente (extrasul de cont).

perioadei, fie prin metoda contabila.

etc.) se face pe baza de documente si punctaje cu persoanele juridice sau fizice partenere. Acestea se concretizeaza n situatii n care se nscriu facturile sau alte documente de decontare cu referire la: numarul si data lor, valoarea care urmeaza sa se ncaseze sau sa se plateasca, dupa caz, precum si termenele de decontare.

4. Dupa rolul pe care l are inventarierea n activitatea practica a unitatii patrimoniale: ntrolului gestionar asupra modului de gospodarire a bunurilor materiale si valorilor banesti. - primire a gestiunii, constituie o operatiune obligatorie n cazul nfiintarii unei gestiuni sau schimbarii unui gestionar.

patrimoniale, care are ca scop verificarea concordantei dintre realitatea faptica si datele nregistrate n contabilitate. n desfasurarea inventarierii trebuie sa se respecte anumite conditii cu caracter de principii, care conduc la cresterea eficientei inventarierii, printre care mentionam: - Stabilirea cu anticipatie a elementelor supuse inventarierii, a limitelor de extindere a acesteia asupra patrimoniului. Ele se stabilesc, n functie de specificul activitatii, n cadrul unui plan al inventarierii, de catre conducatorul compartimentului financiar contabil, aprobat de conducerea unitatii si au la baza obiectivele urmarite prin inventarierea patrimoniului; - Comisiile de inventariere trebuie sa aiba o componenta care sa asigure buna desfasurare a operatiunilor de inventariere. n acest sens, se are n vedere aspectul pregatirii profesionale (economice si tehnice) a membrilor ei cu respectarea, n acelasi timp, a principiului incompatibilitatii inventarierii de catre gestionar (el nu face parte din comisie, dar participa efectiv la realizarea ei); - Inventarierea trebuie sa se efectueze ntr-un timp ct mai scurt n asa fel nct sa nu mpiedice desfasurarea normala a activitatii economice, de productie, de comercializare, etc; - Inventarierea sa se execute corect, iar n cazul mijloacelor materiale si banesti verificarea sa se faca prin constatare directa a acestor elemente. Inventarierea valorilor materiale se face la locul de depozitare si pastrare; - Pentru evitarea ncercarilor de acoperire a eventualelor lipsuri din gestiune sau de sustragere a plusurilor, trebuie sa se respecte caracterul inopinat al acestei operatiuni pastrndu-se secretul asupra datei ei. Organizarea si efectuarea inventarierii Organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului, de catre regiile autonome, societatile comerciale, institutiile publice, unitatile cooperatiste, asociatiile si celelalte persoane juridice, precum si persoanele fizice care au calitatea de comerciant, este standardizata la nivel national si este reglementata prin acte normative. Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere revine administratorului (conducatorului unitatii), ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii patrimoniului. Din punct de vedere metodologic, etapele inventarierii sunt aceleasi, indiferent de obiectul activitatii unitatii si de natura elementelor patrimoniale care se inventariaza. Avnd n vedere ordinea si succesiunea de realizare, precum si natura lucrarilor ce se efectueaza, inventarierea patrimoniului presupune urmatoarele etape: pregatirea inventarierii; inventarierea propriu-zisa;

evaluarea si stabilirea rezultatelor inventarierii; nregistrarea n contabilitate a rezultatelor definitive ale inventarierii. Pregatirea inventarierii se refera la masuri cu caracter organizatoric si contabil care sa asigure desfasurarea n bune conditiuni a celorlalte etape care se succed. Mai nti, se constituie comisia de inventariere prin decizie scrisa, semnata de conducatorul unitatii patrimoniale si de conducatorul compartimentului financiar-contabil. Se efectueaza instructajul membrilor acesteia (asupra modului de organizare si desfasurare a inventarierii, tehnicii de lucru sau procedeelor folosite, a modului de completare a listelor de inventariere). Comisia este formata din cel putin doua persoane, cu pregatire corespunzatoare economica si tehnica, care sa asigure efectuarea corecta si la timp a inventarierii patrimoniului, inclusiv evaluarea elementelor patrimoniale. Acolo unde este cazul, comisiile sunt coordonate de o comisie centrala. La lucrarile de inventariere trebuie sa participe ntreaga comisie de inventariere. Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi nlocuiti dect n cazuri bine justificate si numai prin decizie scrisa, emisa de persoanele care i-au numit. Nu pot face parte din comisiile de inventariere: gestionarii depozitelor si magazinelor; seful compartimentului supus inventarierii; contabilii care tin evidenta gestiunilor respective, cu exceptia unitatilor mici. Tot sub aspect organizatoric, se iau masuri pentru crearea conditiilor corespunzatoare de lucru comisiei (comisiilor) de inventariere prin: - stabilirea elementelor patrimoniale care se inventariaza si ordinea n care se efectueaza inventarierea acestora; - asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale care se inventariaza: - sortarea, gruparea obiectelor, codificarea acestora, ntocmirea etichetelor de raft, separarea bunurilor deteriorate de cele n stare buna; - asigurarea aparatelor si instrumentelor adecvate si n numar suficient pentru masurare, cntarire etc., a mijloacelor necesare identificarii (cataloage, mostre, etc.), precum si a formularelor si rechizitelor necesare; - dotarea comisiilor de inventariere cu mijloace tehnice de calcul si de sigilare a spatiilor inventariate; - dotarea gestiunilor (magazine, depozite etc.) cu doua rnduri de ncuietori diferite. Din punct de vedere contabil se iau masuri de nregistrare la zi n evidenta tehnico-operativa (fisele de magazie) organizata la gestiuni, precum si n contabilitatea sintetica si analitica, a tuturor documentelor pna la data la care se face inventarierea, stabilindu-se soldurile n fisele sintetice si analitice ale conturilor respective. Inventarierea propriu-zisa se realizeaza la locurile de pastrare sau depozitare.

nainte de nceperea operatiunii de inventariere, comisia de inventariere ia o declaratie scrisa de la gestionar din care sa rezulte daca: - gestioneaza valori materiale si n alte locuri de depozitare; - are bunuri n gestiune apartinnd tertilor, primite cu sau fara documente; - are plusuri sau lipsuri n gestiune despre a caror cantitate sau valoare are cunostinta; - are valori materiale nereceptionate sau care trebuie livrate, pentru care s-au ntocmit documentele aferente; - a primit sau eliberat valori materiale fara documente legale; - detine numerar sau alte hrtii de valoare rezultate din vnzarea bunurilor aflate n gestiunea sa; - are documente de primire-eliberare care nu au fost operate n evidenta gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate. De asemenea, gestionarul va mentiona, n declaratia scrisa, numarul si data ultimului document de intrare si de iesire a bunurilor n/din gestiune. Declaratia trebuie sa contina data cnd se ntocmeste si semnatura gestionarului, acelei gestiuni care urmeaza sa fie inventariata, precum si semnaturile membrilor comisiei de inventariere, care atesta ca a fost data n prezenta acestora. Stabilirea stocurilor faptice se face prin numarare, cntarire, masurare sau cubare, potrivit particularitatilor bunurilor. Fac exceptie de la aceasta regula, bunurile aflate n ambalaje originale intacte, care se desfac prin sondaj. Daca se inventariaza materiale sau marfuri voluminoase, a caror cntarire sau masurare este nerationala sau ar provoca pierderi, stocurile faptice ale acestora se stabilesc pe baza anumitor calcule tehnice (exemplu ciment, otel beton, produse de cariera si balastiera, materiale si produse agricole, etc.). Normele legale n vigoare contin prevederi concrete cu caracter general si specifice pentru inventarierea mijloacelor materiale, productiei neterminate, marfurilor si ambalajelor n comert, a productiei agricole etc. Bunurile cu grad mare de perisabilitate se inventariaza cu prioritate, fara a se stnjeni desfacerea imediata a acestora. Pentru desfasurarea corespunzatoare a inventarierii este indicat, daca este posibil, sa se sisteze operatiunile de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii. Pentru a nu se stnjeni procesul normal de primire sau livrare a bunurilor, operatiunile respective se pot efectua numai n prezenta comisiei de inventariere, care va mentiona pe documentele respective "primit sau eliberat n timpul inventarierii". Bunurile degradate, greu vandabile, inutilizabile etc., se trec n liste separate. De asemenea, bunurile apartinnd altor unitati (nchiriate, primite n regim de leasing, n custodie, n consignatie, pentru prelucrare) se nscriu n liste separate, iar o copie a acestor liste, se trimite n termen legal unitatilor patrimoniale carora le apartin bunurile respective, pentru confruntare.

Toate bunurile inventariate se nscriu n liste de inventariere (varianta simplificata, cod 14-1-2/b), care trebuie sa se ntocmeasca pe locuri de depozitare, pe gestionari si pe categorii de bunuri cu caracteristicile respective. Continutul informational al acestui document se prezinta n continuare: Unitatea.... ... Gestiunea... ... Lista de inventariere Data----------------Nr crt. Cod sau denumire Inventar faptic Nr. crt. Cod sau denumire Inventar faptic Pag...

Modul de efectuare al inventarierii, precum si datele tehnice care au stat la baza calculelor se mentioneaza n listele de inventariere. Stabilirea lipsurilor si plusurilor de valori materiale constatate cu ocazia inventarierii se efectueaza n cadrul listei de inventariere centralizatoare (cod 14-3-12), prin preluarea din listele de inventariere, varianta simplificata, numai a pozitiilor cu diferente. Documentele ntocmite de comisia de inventariere ramn n cadrul gestiunii inventariate, n fisete, casete, dulapuri, etc. ncuiate si sigilate. Listele de inventariere se semneaza, pe fiecare fila, de catre membrii comisiei de inventariere si de catre gestionar. Pe ultima fila a listei de inventariere, gestionarul trebuie sa mentioneze daca toate valorile materiale si banesti din gestiune au fost inventariate si consemnate n listele de inventariere n prezenta sa. De asemenea, acesta mentioneaza daca are obiectii cu privire la modul de efectuare a inventarierii. Trebuie mentionat faptul ca, n cazul elementelor patrimoniale pentru care au fost constituite provizioane pentru deprecieri (imobilizari corporale, elemente de natura stocurilor, titluri de plasament), n listele de inventariere centralizatoare se va nscrie valoarea contabila neta a acestora, care se compara cu valoarea lor actuala stabilita cu ocazia inventarierii. Inventarierea elementelor patrimoniale ce nu reprezinta valori materiale se efectueaza prin prezentarea lor n situatii analitice distincte al caror total sa justifice soldul conturilor sintetice respective n care acestea sunt cuprinse si care se preiau n centralizatorul listelor de inventariere. Evaluarea si stabilirea rezultatelor inventarierii.

Evaluarea stocurilor faptice n listele de inventariere centralizatoare se face cu utiliznd aceleasi preturi folosite la nregistrarea bunurilor n contabilitate. Pentru stabilirea valorii de inventar (denumita valoare actuala), n vederea determinarii deprecierilor provizorii, pentru constituirea provizioanelor, evaluarea elementelor patrimoniale se face conform prevederilor din Legea contabilitatii (art. 9), astfel: - bunurile de natura imobilizarilor, se evalueaza la valoarea ramasa neamortizata, cu exceptia celor constatate ca fiind depreciate, care se vor evalua la valoarea lor actuala (n functie de pretul pietei, starea lor fizica, precum si de utilitatea lor n cadrul unitatii); - stocurile si celelalte bunuri se evalueaza la valoarea actuala sau de utilitate a fiecarui element, denumita si valoare de inventar; - bunurile depreciate, se evalueaza la valoarea de utilitate a fiecarui element, n functie de utilitatea bunului n unitate si de pretul pietei; - creantele si datoriile se evalueaza la valoarea nominala; - creantele si datoriile incerte se evalueaza, de asemenea, la valoarea lor de utilitate, stabilita n functie de valoarea lor probabila de ncasat, respectiv de plata: creantele si datoriile existente n valuta precum si disponibilitatile n devize se evalueaza la cursul de schimb la pietei valutare, comunicat de BNR n ultima zi a exercitiului. - titlurile imobilizate se evalueaza la valoarea de utilitate, iar titlurile de plasament, la cursul mediu al ultimei luni din an sau la valoarea probabila de negociere, dupa caz. Stabilirea rezultatelor inventarierii se realizeaza prin confruntarea datelor consemnate n listele de inventariere cu cele din evidenta contabila sau evidenta operativa. Pentru ca cifrele sa fie comparabile si diferentele reale, este necesar ca datele inventarierii sa fie stabilite la aceeasi data calendaristica. Determinarea rezultatelor inventarierii, respectiv a diferentelor, n plus sau n minus, se face direct pe listele de inventariere. Datele din listele de inventariere servesc la ntocmirea registrului inventar (cod 14-1-2). Rezultatele inventarierii se consemneaza n documentul numit proces verbal de inventariere, n care se nscriu n principal: perioada si gestiunile inventariate, precum si persoanele care au efectuat inventarierea: plusurile si minusurile constatate; compensarile efectuate; bunurile depreciate, precum si creantele si obligatiile incerte si n litigiu; valorificarea rezultatelor inventarierii; constituirea si regularizarea provizioanelor, precum si concluziile si propunerile referitoare la inventariere. Pentru a stabili caracterul diferentelor, comisia de inventariere analizeaza cauzele care au produs plusurile si minusurile, solicita explicatii n scris de la gestionar si formuleaza, potrivit dispozitiilor legale, propuneri de regularizare a acestora si nregistrare a diferentelor de inventar. nregistrarea rezultatelor definitive ale inventarierii se face n scopul punerii de acord a datelor contabilitatii cu realitatea faptica constatata.

Potrivit art. 48 din Ordinul Ministrului Finantelor nr. 2388/1995, rezultatele inventarierii trebuie nregistrate, att n evidenta tehnic-operativa, ct si n contabilitate, n termen de cel mult 5 zile de la data terminarii operatiunilor de inventariere. De regula, valorificarea inventarierii se face prin nregistrarea plusurilor si imputarea minusurilor. Daca lipsurile nu se datoreaza vinovatiei unei persoane acestea se trec pe cheltuielile unitatii patrimoniale. Se admit compensari cantitative ale lipsurilor cu plusurile numai cnd exista riscul de confuzie, cnd se refera la aceleasi bunuri, aceeasi perioada de gestiune si la acelasi gestionar, fara nsa a diminua valoric patrimoniul unitatii. Listele cu valorile materiale care ntrunesc conditiile de compensare datorita riscului de confuzie se aproba anual de catre administratorii, respectiv de catre ordonatorii de credite. Lipsurile peste normele stabilite si pierderile cauzate de proasta gestiune se pot imputa celor vinovati la valoarea de nlocuire reprezentata de costul de achizitie, care cuprinde pretul de cumparare practicat pe piata, la care se adauga taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea n stare de utilitate a bunului respectiv. nregistrarea n contabilitate a valorii bunurilor imputate, ceea ce nseamna, n primul rnd, crearea creantei fata de persoana vinovata, este urmatoarea: 428 "Alte datorii si creante n legatura cu personalul" = % 758 "Alte venituri din exploatare" 4427 "TVA colectata"

Daca valoarea bunurilor se imputa tertilor (persoane din afara unitatii), n locul contului 428, "Alte datorii si creante n legatura cu personalul"se utilizeaza contul 461 "Debitori diversi". Concomitent cu operatia mentionata anterior, se descarca gestiunea cu elementele patrimoniale de natura stocurilor. a) Cele provenite din aprovizionari, se nregistreaza dupa cum urmeaza: - materia prima constatata lipsa: 601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301 "Materii prime"

- materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibil, piese de schimb, etc):

602 "Cheltuieli cu materialele consumabile"

302 "Materiale consumabile"

- obiecte de inventar n depozit constatate lipsa: 603 "Cheltuieli privind materiale de natura obiectelor de inventar" - marfuri constatate lipsa: 607 "Cheltuieli privind marfurile" = 371 "Marfuri" = 303 "Materiale de natura obiectelo de inventar"

b) Elementele de natura stocurilor obtinute din productie proprie (semifabricate, produse finite): 711 "Venituri din productia stocata" = % 341 "Semifabricate" 345 "Produse finite" Lipsurile de active circulante materiale care nu se datoreaza vinovatiei unei persoane si se ncadreaza n limitele normelor de perisabilitate se nregistreaza numai n conturile de cheltuieli corespunzatoare (vezi nregistrarile anterioare de la pct. a si b): Plusurile de bunuri se nregistreaza, n mod diferit, ca intrari n patrimoniu, n functie de natura acestora, astfel: a) bunuri de natura activelor imobilizate: Conturi gr. 20, 2l, 23 = 131 "Subventii pentru investitii" De exemplu, mijloace fixe constatate plus la inventariere: 21x "Imobilizari corporale" = 131 "Subventii pentru investitii"

b) materiale, obiecte de inventar, ambalaje, marfuri, constatate plus la inventariere: Conturi din grupele = Conturi grupa 60 "Cheltuieli privind stocurile" 601

30, 34, 35, 37, 38 De exemplu, materia prima constatata plus la inventariere: 301 =

"Materii prime" "Cheltuieli cu materiile prime" Bunurile constatate plus la inventariere se mai pot nregistra si prin stornarea operatiei de iesire a acestora din patrimoniu (cu suma nscrisa n rosu). c) semifabricate sau produse finite constatate plus la inventariere: % 341 = 711 "Venituri din productia stocata"

"Semifabricate" 345 "Produse finite" Dupa ce s-au efectuat nregistrarile privind plusurile si minusurile constatate la inventariere, valoarea totala a stocurilor din listele de inventariere trebuie sa corespunda cu soldurile conturilor de elemente de natura stocurilor si cu stocurile cantitative ale elementelor respective din evidenta operativa de la depozite (fisele de magazie).

STUDIU DE CAZ PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI 1. PREZENTAREA SOCIETATII S.C.PUBLISHER STUDY SRL, este un institut de cercetari de piata si a fost infiintat in 2000. Institutul este societate comerciala cu rarpundere limitata uni cu capital privat, avand un capital social de 20.000 lei. Organul de conducere este Adunarea Generala a Actionarilor format din doi asociati. Sociatatea este reprezentata de managerul general si de doi manageri care participa la conducerea societatii. Institutul desfasoara in principal activitatea de: sondare opinie publica, cercetare piata; publicitate si promovare produse, .2. ORGANIZAREA SOCIETATII Serviciul FINANCIAR asigura desfasurarea ritmica a operatiunilor de decontare cu furnizorii si beneficiarii, asigura plata la termen a sumelor care constituie obligatia societatilor fata de bugetul de stat si alte obligatiuni fata de terti (creditorii, furnizorii, etc) pe baza confirmarii platii de catre compartimentele de resort, nu in ultimul rand, serviciul financiar intocmeste evidenta sintetica si analitica a impozitelor si decontarilor cu bugetul statului a varsamintelor si prelevarilor din beneficii a fondurilor speciale, a finantarilor pentru cresterea mijloacelor circulante, a debitorilor si a furnizorilor.

Biroul CONTABILITATE asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile privind: fondurile fixe si calculul amortizarii, mijloace circulante, cheltuieli de productie sau circulatie si calculul costurilor, mijloacelor banesti si imprumiturile bancare, fondurile proprii si alte fonduri creditorii si alte decontari, investitiile si rezultate financiare. Pentru centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de verificare inainte de inventarierea patrimoniului. Discutata din acest punct de vedere, balanta pregateste datele de referinta necesare compararii soldurilor din inventarul contabil si inventarul faptic. Balanta conturilor inainte de inventariere poate fi abordata ca un inventar contabil. Situatia de referinta a inventarului faptic o reprezinta soldurile finale calculate in balanta. De aceea, balanta poate fi interpretata si ca un inventar contabil. Astfel, pe data de 30 noiembrie 2011 se intocmeste o balanta de verificare a conturilor a societatii SC PUBLISHER STUDY SRL. dupa cum urmeaza: SIMBOL CONT DENUMIRE CONT D 1012 Capital subscris varsat 106 Rezerve 131 Subventii pentru investitii 212 Constructii 2131 Echipamente tehnologice 2133 Mijloace de transport 214 Mobilier, aparatura birotica 263 Imobilizari financiare 2812 Amortizarea constructiilor 2813 Amortizarea mijloacelor de transport 301 Materii prime 3012 Materiale auxiliare 303 Obiecte de inventar 341 Semifabricate 345 Produse finite 371 Marfuri 401 Furnizori 411 Clienti 5121 Conturi curente la banci 5311 Casa 601 Cheltuieli cu materiile prime 607 Cheltuieli privind marfurile 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 641 Cheltuieli cu salariile personalului 658 Alte cheltuieli din exploatare 671 Cheltuieli privind calamitatile 701 Venituri din vanzarea produselor finite 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate SOLDURI FINALE C 300,000,00 9,100,00 142,000,00

745,095,00 75,000,00 297,447,00 25,000,00 164,231,00 658,000,00 140,000,00 10,000,00 890,00 748,00 12,450,00 24,620,00 18,650,00 35,000,00 5,210,00 21,000,00 1,423,00 700,00 254,00 1,420,00 32,500,00 470,00 684,00 5,892,00 24,800,00

707 Venituri din vanzarea marfurilor 711 Variatia stocurilor TOTAL

1,437,792,00

36,000,00 87,000,00 1,437,792,00

In urma inventarierii, in patrimoniul societatii. au avut loc urmatoarele operatii contabile: 1. N.O. constatare de minus la materii prime, in cadrul normelor legale de scazamant: 601"Cheltuieli privind materiile prime" 2. N.O. constatare de minus la produse finite,imputabil: 711"Variatia stocurilor" = 345 "Produse finite" 3.000.00 lei = 301"Materii prime" 5.000.00 lei

3. N.O. imputarea minusului constatat la produse finite, angajatului societatii, la valoarea constatata,TVA 19%: 4282 "Alte creante si datorii in legatura cu personalul" = % 3.570.00 lei

758"Alte venituri din exploatare" 4427"TVA colectata" 3.000.00 lei 570.00 lei

4. N.O. retinerea din salariul angajatului vinovat de minusul constatat la produse finite, a imputatiei: 421"Personal-remuneratii datorate" = 4282"Alte datorii si creante in legatura cu personalul" 5. N.O. constatare de plus la marfuri: 371"Marfuri" = 607"Cheltuieli privind 4.500.00 lei marfurile" 6. N.O. constatare, in urma inventarierii, de plus in casierie: 5311"Casa in lei" = 758"Alte venituri din 2.500.00 lei exploatare" 7. N.O. constatare de minus la inventariere, la semifabricate, imputabil: 3.570.00 lei

711"Variatia stocurilor"

341"Semifabricate"

1.000.00 lei

8. N.O. imputarea prejudiciului referitor la semifabricate" 461"Debitori diversi" = % 758"Alte venituri din exploatare" 4427"TVA colectata" 9. N.O. constatare de plus la inventariere la aparatura birotica" 214"Aparatura birotica" = 131"Subventii pentru 1.500.00 lei investitii" 10. N.O. constatare de minus la materiale auxiliare, pentru care la data inventarierii nu se poate determina faptul generator" 473"Decontari din operatii in curs de clarificare" 11. N.O. solutionarea ulterioara a cazului: minus generat de calamitati naturale" 671"Cheltuieli privind calamitatile = 473"Decontari din operatii in curs de clarificare" 12. N.O. constatare de minus la marfuri, imputabil: 607"Cheltuieli privind marfurile" = 371"Marfuri" 4.000.00 lei 500.00 lei = 3012"Materiale auxiliare" 500.00 lei 1.000.00 lei 190.00 lei 1.190.00 lei

si alte evenimente extraordinare"

13. N.O. imputarea prejudiciului referitor la marfuri, persoanei vinovate, la valoarea de inventar, TVA 19%: 461"Debitori diversi" = % 758"Alte venituri din exploatare" 4427"TVA colectata" 4.000.00 lei 760.00 lei 4.760.00 lei

14. N.O. minus constatat la un mijloc de transport in stare noua, neamortizat, imputabil: 658"Alte cheltuieli de exploatare" = 2133"Mijloace de transport" 15. N.O. imputarea minusului la mijloace de transport la valoarea de 30.000.00 lei, TVA 19%: 461"Debitori diversi" = % 758" Alte venituri din exploatare" 4427"TVA colectata" 16. N.O. constatare de plus la echipamente tehnologice: 2131"Echipamente tehnologice" = 131"Subventii pentru investitii" 17. N.O. constatare de minus la obiecte de inventar pentru care, pana la data inventarierii, nu se poate determina faptul generator: 473"Decontari din operatii in curs de clarificare" 18. N.O. solutionarea ulterioara a cazului, minus generat de calamitati naturale: 671"Cheltuieli privind calamitati = 473"Decontari din operatii in curs de clarificare" 19. N.O. - se constata o depreciere a marfurilor stocate, stoc scriptic 2.5 buc., cost achizitie 6.000lei/buc; stoc faptic 2.500 buc., valoarea de piata a marfurilor in momentul inventarierii 5 Lei/buc. Se inregistreaza o depreciere de: (6 lei-5 lei)x2.500buc. pentru care se constituie un provizion in valoare de 2.500.00 lei. 6814 "Cheltuieli de exploatare privind marfurilor" = 397 "Provizioane pentru pentru 2.500.00lei deprecierea 500.00 lei = 303"Obiecte de inventar 500.00 lei 7.000.00 lei 30.000.00 lei 5.700.00 lei 35.700.00 lei 20.000.00 lei

si alte evenimente extraordinare"

provizioanele

deprecierea activelor circulante 20. N.O. inchiderea conturilor de TVA: TVA deductibila = 0 TVA colectata = 72200 4427"TVA colectata" = 4423"TVA plata" 7.220.00 Lei

21. N.O. inchiderea conturilor de cheltuieli: 121"Profit si pierdere" = % 601"Cheltuieli privind materiile prime" 658"Alte cheltuieli de exploatare" 671"Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extr." 1.000.00 lei 500.00 lei marfurile" 6814"Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea marfurilor" 2.500.00 lei 22. N.O. inchiderea conturilor de venituri: 758"Alte venituri din exploatare" = 121"Profit si pierdere" 40.500.00 lei 607"Cheltuieli privind 20.000.00 lei 5.000.00 lei 29.000.00 lei

23. N.O. inchiderea contului 711"Variatia stocurilor": 121"Profit si pierdere" = 711"Variatia stocurilor" 4.000.00 lei

Dupa efectuarea inventarierii si contabilizarii regularizarilor de inventar, se intocmeste o noua balanta a conturilor. Functia acesteia se manifesta cu precadere pentru pregatirea informatiei

necesare determinarii rezultatului exercitiului si asigurarea suportului informational necesar redactarii bilantului contabil. Balanta se redacteaza inainte de stabilirea rezultatului exercitiului si nu dupa determinarea acestuia. Ea se delimiteaza si ca suport informational pentru inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli. In urma inregistrarii operatiilor determinate de lucrarile de inchidere a exercitiului financiar, se presupune urmatoarea balanta a soldurilor conturilor la 31.XII.2011: SIMBOL CONT DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE D C 300,000,00 9,100,00 7,500,00 150,500,00 745,095,00 82,000,00 277,447,00 26,500,00 164,231,00 659,000,00 140,000,00 5,000,00 390,00 248,00 11,450,00 21,620,00 19,150,00 2,500,00 35,000,00 5,210,00 3,570,00 7,220,00 41,650,00 21,000,00 3,923,00 700,00 254,00 1,420,00 32,500,00 470,00 684,00 5,892,00 24,800,00 36,000,00

1012 Capital subscris varsat 106 Rezerve 121 Profit si pierdere 131 Subventii pentru investitii 212 Constructii 2131 Echipamente tehnologice 2133 Mijloace de transport 214 Mobilier, aparatura birotica 263 Imobilizari financiare 2812 Amortizarea constructiilor 2813 Amortizarea mijloacelor de transport 301 Materii prime 3012 Materiale auxiliare 303 Obiecte de inventar 341 Semifabricate 345 Produse finite 371 Marfuri 397 Provizioane pentru deprecierea marfurilor 401 Furnizori 411 Clienti 421 Personal salarii datorate 4423 TVA de plata 461 Debitori diversi 5121 Conturi curente la banci 5311 Casa 601 Cheltuieli cu materiile prime 607 Cheltuieli privind marfurile 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 641 Cheltuieli cu salariile personalului 658 Alte cheltuieli din exploatare 671 Cheltuieli privind calamitatile 701 Venituri din vanzarea produselor finite 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 707 Venituri din vanzarea marfurilor

711 Variatia stocurilor TOTAL

87,000,00 1,464,512,00 1,464,512,00

Nr. grupa 3 Nr. categorie 3 Expertize contabile


Problema 1. Cum se clasifica expertizele contabile? Rezolvare: a. dupa scopul in care au fost solicitate: - judiciare reglementate de Codul de procedura civila, Codul de procedura penala, alte legi speciale - extrajudiciare suntcedle effectuate in afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justitiei.Sunt effectuate in afara unui proces justitiar.Nu au calitatea de mijloc de proba in justitie ci cel mult de argumente pentru solicitarea de catre parti a administrarii probei cu expertiza contabila judiciara sau pentru rezolvarea unor litigii. b. dupa natura principalelor obiective la care se refera: - civile dispuse sau acceptate in rezolvarea unor litigiilor civile - penale dispuse sau acceptate in rezolvarea unor aspecte civile atasate litigiilor penale - comerciale dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor comerciale - fiscale dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor fiscale - alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organelle in drept si expertise contabile extrajudiciare solicitate de alti clienti. c. In functie de natura juridica : - Civile - Penale - extrajudiciare Problema 2. Explicati independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil. Rezolvare: Independenta absoluta a expertului contabil numit din oficiu de catre organelle in drept deriva din obligatia de a tine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abtinere si recuzare prevazute de codul de procedura civila. Independenta relativa recomandata de parti deriva doar din incompatibilitatea profesiei contabile cu orice activitate salariata din afara corpului sau orice activitate comerciala.

Nr.grupa 3 Nr.categorie 7 Studii de fezabilitate:

Problema 5. Daca a-ti intocmii un plan de afaceri la ce intrebari a-ti raspunde la capitolul viziune, strategie? Planul de afaceri este un instrument de planificare ce are rolul de a oferi o mai mare vizibilitate asupra elurilor si evoluiei unei anumite afaceri careia i este dedicat. Primele planuri de afaceri au aprut cu mult nainte de apariia computerului i a tehnologiei informatice, dar rolul i importana unui plan bine facut, a rmas aceeai pn in zilele noastre. Principiile de baza ale banilor i ale afacerilor de succes, rmn mereu neschimbate.Un plan de afaceri bine intocmit este primul pas necesar pentru demararea oricarei afaceri. Capitolul Viziune, strategie reprezinta esenta planului de afaceri intrucat fixeaza obiectivele si defineste felul in care va evolua afacerea.Viziunea este obiectivul final spre care se indreapta afacerea,iar calea pe care o urmeaza intreprinzatorul pentrua atinge si a implini viziunea este strategia firmei.Acest capitol trebuie sa raspunda la multe intrebari legate de afacerea propusa, printer care ar fi: Ce imi propun prin afacerea pentru care intocmesc planul de afaceri respectiv? Ce doresc sa realizez si ce rezultate vreau sa obtin? Care este esenta afacerii? Care este modalitatea de a obtine ceea ce imi doresc? Prin ce metode pot avea rezultatele scontate?Ce anume va genera bani si profit?Cum vor arata produsele/serviciile firmei?Care este obiectivul fixat penrtu un interval anume? Care sunt factorii ce imi pot oferi avantaje sau dezavantaje fata de competitie? Problema 7. Cum poate fi definita o investitie in sens general? Rezolvare: Investitiile reprezinta totalitatea cheltuielilor sau alocarilor de fonduri de la care se asteapta obtinerea de venituri viitoare.Investitiile reflecta plasamentul de mijloace banesti atat in imobilizari pe termen lung de natura corporala, cat si in imobilizari pe termen scurt.Ele au in vedere constituirea capitalului fix ce contibuie la cresterea potentialului economic al intreprinderii si la functionarea acesteia pe mai multe cicluri de exploatare successive. Sub aspect contabil, investitiile reprezinta transformarea de moneda fie in active fizice supuse amortizarii, fie in active finbanciare.Atributul de cheltuiala referitor la investitii trebuie inteles ca transformarea activelor banesti in active materiale care, puse in opera, maresc patrimoniul intreprinzatorului.

Nr. grupa 3 Nr. categorie 8 Analiza diagnostica a intreprinderii


Problema 2. Calculati si interpretati situatia neta a unei intreprinderi care prezinta urmatoarea situatie neta:

31.12.n Imobilizri 1500 Stocuri 400 Creante 250 Disponibiliti 30 Datorii mai mari de un an 2500 Datorii mai mici de un an 350 Din care datorii bancare pe termen 5 foartescurt Rezolvare: Sit.neta= Total Active- Datorii Totale= (1500+400+250+30)-(2500+350)= -670 Problema 3. Analizati pozitia intreprinderii de la punctual 2 din perspective riscului de lipsa de lichiditate. Valoarea negativa a situatiei nete evidentiaza o situatie prefalimentara.Aceasta este consecinta incheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare.Suma acestor pierderi a consumat integral capitalurile proprii iar partea neacoperita ramane in sarcina creditorilor ca rezultat al asumarii riscului de insolvabilitate al intreprinderii.Datoriile totale ale intreprinderii au depasit valoarea activului real. Problema 29. O intreprindere produce anual un numar de 100000 de produse la un pret unitar de 5 u.m. intreprinderea inregistreaza cheltuieli cu materii prime si materiale in valoare de 200000 u.m. cheltuieli de personal de 100000 u.m. din care 85% reprezinta salariile personalului direct productiv cheltuieli cu utilitati si chirii in cuantum de 20000 u.m. cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. si cheltuieli cu dobanzi de 40000 u.m. sa se calculeze si si sa se interpreteze pragul de rentabilitate financiar si operational exprimat in unitati fizice si valorice. Rezolvare a.pragul de rentabilitate operational Volumu vanzarilor= 200.000+( 100.000+20.000+50.000)=370.000 Cheltuieli fixe=170.000 Cheltuieli variabile=200.000 Cheltuieli variabile unitare=200.000/100.000=2 u.m/buc Pragul de rentabilitate in unitati de produse=170.000/(5-2)=56.667 b.pragul de rentabilitate financiar Volumu vanzarilor=200.000+(100.000+20.000+50.000+40.000)=410.000 Cheltuieli fixe=100.000+20.000+50.000+40.000=210.000 Cheltuieli variabile=200.000 Cheltuieli variabile unitare=200.000/100.000=2 u.m. Pragul de rentabilitate in unitati de produse=210.000/(5-2)=70.00

Nr.grupa 4 Nr. categorie 9 Consultanta fiscala - Impozite directe impozit pe profit

Problema 1/16 Care sunt termenele de plata in cazul impozitului pe profit? Rezolvare: Declararea si plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrelor I-IV.Definitivarea si plata impozitului pe profit se face pana la 25 martie inclusive a anului urmator.

Problema 1/17 Ce declaratie trebuie depusa anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt termenele de depunere? Rezolvare: Declaratia care trebuie depusa anual este 101 iar termenul este 25 martie. Problema 1/19 O organizatie non-profit realizeaza urmatoarele venituri: - venituri din cotizatiile membrilor 10.000 - venituri din donatii 30.000 - venituri in utma realizarii unui spectacol 20.000 - venituri in urma realizarii unei activitati economice 150.000 Cheltuielile aferente realizarii acestor venituri sunt:cheltuielia ferente veniturilor din activitati neeconomice 40.000 si cheltuieli aferente activitatilor economice 60.000.Cursul de schimb este 1 euro=4 lei.Sa se determine impozitul pe profit. Rezolvare: Organizatiile non-profit sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru venituri din activitati economice ce nu depasesc 15000 euro dar nu mai mult de 10% din celelalte venituri scutite de la plata. 15.000 euro x 4 lei= 60.000 euro 10% x( 10.000+30.000+20.000)=6000 Profit din activitati economice= v activitati economice- ch activitati economice=150.00060.000=90.000 x6000/150.000=3600 Impozit=16%x3600=576 Problema 1/34 O societate comerciala inregistreaza intr-un an venituri in suma de 560.000 lei din care 1200 lei venituri din dividende de la o persoana juridica romana. Cheltuielile inregistrate sunt: - cheltuieli cu stocurile de material constatate lipsa din gestiune neimputabile 2500 lei - cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii si diferenta contributii aferente fondului de salarii - cheltuieli de protocol 2400 lei - cheltuieli cu sponsorizarea in bani 1200 lei - cheltuieli cu impozitul pe profit platit in in cursul anului 4000 lei. Sa se calculeze impozitul pe profit datorat pentru intregul an

Rezolvare: V 560.0000 lei Ch 284.600 lei 11.000 +200.000+2500+63.500+1200+2400+4000 Ch protocol sunt ch deductibile limitat 2% asupra diferentei dintre totalul v impozabile si totalul ch aferente ( mai putin ch de protocol si imp profit). V. neimpozabile 1200 V impozabile 560.000 1200 = 558.800 Ch deductibile 278.200 284.600-4000-2400=278.200 Ch protocol deductibile=2% x[ 558.800-(284600-2400-4000)]=280.600 x2%=5612 Impozit profit=16% x(558.800-284.600)-1200+2500+1200+4000=281.900X16%=45.104 Cheltuieli cu sponsorizarea=3% x558.800=1676.40 Impozit profit total anual=45.104-1200=43.904