Sunteți pe pagina 1din 53

CAPITOLUL I NOTIUNI GENERALE PRIVIND RELATIA INTREPRINDERII CU PERSONALUL 1.

1 Notiuni generale, recunoasterea si evaluarea veniturilor salariale


Decontarile cu personalul au ca obiect calculul, inregistrarea la cheltuieli si decontarea salariilor cuvenire angajatilor, astfel ca potrivit reglementarilor contabile ,, veniturile din salarii sunt reprezentate de toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.1 Veniturile din salarii reprezinta acea categorie de venituri care, impreuna cu cele din activitati independente, din cedarea folosintei bunurilor, se supun procedurii de globalizare, in vederea determinarii venitului anual global impozabil. Pentru persoanele fizice care desfoar activiti pe teritoriul Romaniei sunt considerate venituri din salarii realizate din Romania, sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul in Romania, precum si de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate, indiferent unde este primita suma. Salariul reprezint pretul muncii prestate, care se exprima in bani, si trebuie sa deosebim situatia in care munca se desfasoara pentru sine, ceea ce reprezinta o munca independenta ce produce venit, fata de situatia in care munca este realizata pentru o terta persoana, caz in care aceasta munca produce salariu.2 Denumirea generica de venituri din salarii isi are sediul materiei, ca reglementare contabila, in Codul Muncii, titlul IV, art. 154, 158, precum si in Codul fiscal. Veniturile din salarii sunt alcatuite din: - salariile propriu-zise - venituri asimilate salariilor. In categoria salariilor propriu-zise se includ atat veniturile in bani, cat si echivalentul in lei al veniturilor in natura, inclusiv avantajele primite, ca urmare a unei relatii contractuale de munca, obtinute de o persoana fizica indiferent de perioada la care se refera si care sunt realizate din sume primite pentru munca prestata, ca urmare a unui contract individual de munca sau contract colectiv de munca, cum sunt: a) salariile de baza; b) sporurile si adaosurile de orice fel; c) indemnizatii pentru trecerea temporara in alta munca, pentru reducerea timpului de munca, pentru carantina, precum si alte indemnizatii de orice fel; d) recompensele si premiile de orice fel; e) sumele reprezentand premiul anual si stimulentele acordate potrivit legii, personalului din institutiile publice, stimulentele acordate salariatiilor agentilor economici; f) sumele primite pentru concediul de odihna (cu exceptia sumelor primite de salariat cu titlu de despagubiri reprezentand contravaloarea cheltuielilor salariatului si familiei sale in vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna);
1 2

Art. 55, alin. 1, Cod fiscal A se vedea in acest sens Dreptul Muncii de Alexandru Ticlea, publicat de Global Lex, Bucuresti 2007, fila 362, precum si Ivan Popa, drepturile banesti ale magistratilor salariu sau indemnizatia in Revista Romana de Dreptul Muncii nr. 2/2005, pag. 73-80

g) sumele primite in caz de incapacitate temporara de munca; h) orice alte castiguri primite in bani si/sau natura, primite de catre angajati de la angajatori, reprezentand plata muncii lor. In categoria veniturilor asimilate salariilor, sunt incluse si sunt supuse impozitarii, conform Codului Fiscal, urmatoarele:3 a) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii; b) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ; c) drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii; d) indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome; e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica; f) sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie, in comitetul de directie si in comisia de cenzori; g) sumele primite de reprezentanti in organisme tripartite, potrivit legii; h) indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale; i) sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice; j) indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor; k) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor. De asemenea, conform legislatiei in vigoare 4, avantajele, cu exceptia celor prevazute in art. 55 alin. 4 al Codului Fiscal, primite in legatura cu o activitate dependenta includ, insa nu sunt limitate la: a) utilizarea oricarui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, in scop personal, cu exceptia deplasarii pe distanta dus-intors de la domiciliu la locul de munca; b) cazare, hrana, imbracaminte, personal pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul pietei; c) imprumuturi nerambursabile; d) anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului; e) abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice in scop personal; f) permise de calatorie pe orice mijloc de transport, folosite in scop personal;
3 4

Art. 44, alin. 3, Cod Fiscal art. 55, alin. 3, Cod Fiscal

g) primele de asigurare platite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele decat cele obligatorii; Nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit, urmatoarele sume, conform Codului Fiscal, art. 55, alin.4: a) ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca. Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 150 lei. Nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor de mai sus, realizate de persoane fizice, daca aceste venituri sunt primite in baza unor legi speciale si finantate din buget. b) tichetele de cresa acordate potrivit legii; c) tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare; d) contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si securitate nationala, precum si compensarea diferentei de chirie, suportata de persoana fizica, conform legilor speciale; e) cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor publice, a angajatilor consulari si diplomatici care lucreaza in afara tarii, in conformitate cu legislatia in vigoare; f) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protectia muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, ce se acorda potrivit legislatiei in vigoare; g) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in care angajatii isi au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii; h) sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare, a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice. i) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului; j) indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si 4

mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din institutiile publice si celor care isi stabilesc domiciliul in localitati din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, in care isi au locul de munca; k) sumele reprezentand plati compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de catre persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, precum si sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala la incetarea raporturilor de munca sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate potrivit legii; l) sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut in rezerva sau al carui contract inceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite in raport cu solda lunara neta, acordate acestuia la trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc conditiile de pensie, precum si ajutoare si plati compensatorii primite de politisti aflati in situatii similare, al caror cuantum se determina in raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislatiei in materie; m) veniturile din salarii realizate de catre persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, la functia de baza; n) veniturile din salarii, ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator; incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor publice; o) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitati dependente5 desfasurate intr-un stat strain, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac exceptie veniturile salariale platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania, care sunt impozabile indiferent de perioada de desfasurare a activitatii in strainatate; p) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata de acesta pentru angajator; r) costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu; s) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajarii si implicit la momentul acordarii; t) diferenta favorabila dintre dobanda preferentiala stabilita prin negociere si dobanda practicata pe piata, pentru credite si depozite; De asemenea, avantajele primite in bani si in natura si imputate salariatului in cauza nu se impoziteaza. Calculul veniturilor nete din salarii Determinarea veniturilor nete din salarii se face tinand seama de veniturile brute din salarii, care conform reglementarilor legale reprezinta ,,suma veniturilor realizate de un salariat pe fiecare loc de realizare a venitului. Salariul este expresia baneasca a partii din venitul national destinat consumului individual i repartizata celor ce muncesc, proportional cu cantitatea i calitatea muncii depuse. Salariile se platesc angajatilor, de regula, n doua transe: (si aceasta intrucat echivalentul salariului in sistemul de aparare, ordine si siguranta nationala poarta denumirea de solda si se
5

Art. 7, alin. 1, Cod Fiscal prin activitate dependenta se intelege orice activitate desfasurata de o persoana fizica intr-o relatie de angajare

achita o data pe luna): chenzina I (avans) i chenzina a II-a (lichidare). Plata chenzinei I se face pe baza Listei de avans chenzinal, iar plata chenzinei a II-a pe baza Statului de plata al salariilor. Veniturile salariale obtinute de angajati se compun din: Salariu de baza + Alte drepturi salariale = Venit brut Sau Salariu realizat + Adaosurile la salariu = Venit brut realizat Contribuabilii care realizeaza venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, calculat si retinut la sursa de catre platitorii de venituri. Impozitarea veniturilor de natura salariala si veniturilor asimilate acestora, denumite venituri din salarii se realizeaza in fiecare luna de catre angajator, care are obligatia sa calculeze, sa retina prin stopaj la sursa si sa vireze bugetului de stat impozitul corespunzator. Impunerea veniturilor din salarii se face cu o cota de impozit de 16%, aplicata asupra bazei de calcul. Baza de calcul a impozitului pe veniturile salariale se stabileste tinand cont de locul unde se afla functia de baza si, respectiv, pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri. Prin locul unde se afla functia de baza se intelege: a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de munc, ultimul loc nscris n carnetul de munc sau n documentele specifice care, potrivit reglementrilor legale, sunt asimilate acestora; b) n cazul cumulului de funcii, locul declarat/ales de persoanele fizice. Declararea functiei de baza, de catre angajat, se face in conditiile legii si la locul de munca unde acesta realizeaza venituri din salarii, in baza unui contract individual de munca cu timp partial.(temporar) Pentru efectuarea n fiecare luna, a operatiei de impozitare, unitatea are n vedere urmtoarele elemente: venitul brut, venitul net din salarii (venitul net impozabil sau baza de calcul). 1. Venitul brut lunar reprezint totalitatea veniturilor realizate ntr-o luna de o persoana fizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate. 2. Venitul net din salarii se stabilete prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii ale personalului retinute pentru asigurri sociale (contributia individuala de asigurari sociale, contributia individuala pentru asigurarile sociale de sanatate, contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, alte contributii individuale obligatorii stabilite prin lege); 3. Venitul net impozabil (venit baza de calcul) se stabilete ca diferenta intre venitul net din salarii i urmtoarele deduceri: a) deducerea personala acordata pentru luna respectiva; b) cotizatia sindicala platita in luna respectiva; c) contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro; In concluzie, contribuiile sociale obligatorii, deducerea personal i cotizaia de sindicat reprezint sume neimpozabile. Totodata, deducerea personala, cotizaia sindicala si contributia la fondurile de pensii facultative sunt admise ca sume deductibile la calculul impozitului pe venitul salarial numai la unitatea la care angajatul are funcia de baz. Transformarea contributiilor retinute pentru fondurile de pensii facultative, din lei in euro, pentru a se putea verifica incadrarea in plafonul anual, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, in vigoare in ultima zi a lunii pentru care se platesc drepturile salariale.

Pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, baza de calcul a impozitului se determina ca diferenta intre venitul brut realizat intr-o luna si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora. In cazul veniturilor din salarii si/sau al diferentelor de venituri din salarii ce se stabilesc pentru periaodele anterioare, impozitul se calculeaza si se retine de catre angajator la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare privind veniturile realizate in afara functiei de baza la data platii si se vireaza pana la data de 25 ale lunii urmatoare celei in care s-au platit6. Platitorul de venituri are obligatia de a determina valoarea totala a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil. Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume ce reprezinta pana la 2% din impozitul stabilit pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, acordarea de burse private. Obligatia calcularii, retinerii si virarii acestei sume revine organului fiscal competent7. Procedura de aplicare a prevederilor privind destinatia acestei sume, precum si obligatia calcularii, retinerii si virarii acestei sume se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.8 Deducerea personala reprezinta o suma neimpozabila acordata salariatului. Potrivit prevederilor art. 56, din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, actualizata prin Legea nr. 372 din 28.12.2007, persoanele fizice rezidente romane cu domiciliul in Romania ( care obtin venituri din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei), precum si persoanele fizice care indeplinesc conditiile de rezidenta prevazute la art. 7, alin. 1, pct. 23, lit. b) sau c) (adica persoanele fizice rezidente care obtin venituri din orice sursa vor fi supuse impozitului pe venit timp de 3 ani consecutiv, atat pentru veniturile obtinute in Romania, cat si pentru cele din afara Romaniei, incepand cu al patrulea an fiscal, au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza, precum si in limita venitului realizat. Deducerea personala este stabilita in functie de venitul lunar brut din salarii si numarul de persoane aflat in intretinerea acestuia. Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 1000 lei inclusiv, astfel:9 - pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere 250 lei; - pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere 350 lei; - pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere 450 lei; - pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere 550 lei; - pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere 650 lei Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1001 lei si 3000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice. Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3000 lei nu se acorda deducere personala. Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 250 lei lunar. Daca o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili atunci suma reprezentand deducerea personala se atribuie unui singur contribuabil, conform intelegerii intre parti. Copiii in varsta de pana la 18 ani impliniti ai contribuabilului, sunt considerati intretinuti.

6 7

Art. 57, alin. 2, Cod Fiscal Art. 57, alin. 5, Cod Fiscal 8 Art. 57, alin. 6, Cod Fiscal 9 Art. 56, alin. 2 Cod Fiscal

Pentru a se putea stabili deducerea personala la care are dreptul, contribuabilul va depune la platitorul de venituri din salarii o declaratie pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:10 - datele de identificare a contribuabilului care realizeaza venituri din salarii - datele de identificare a fiecarei persoane aflate in intretinere. Pentru copiii aflati in intretinere, la aceasta declaratie contribuabilul care realizeaza venituri din salarii va anexa si adeverinta de la platitorul de venituri din salarii a celuilalt sot sau declaratia pe propria raspundere a acestuia ca nu beneficiaza de deducere personala pentru copil. Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se regasesc in fisele fiscale. Contribuabilul poate deduce din veniturile impozabile din salarii, obtinute la functia de baza, cheltuielile efectuate pentru economisire in sistem colectiv pentru domeniul colectiv, potrivit O.U.G. nr. 99/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, in limita unei sume maxime de 300 lei pe an.11 Fisele fiscale se completeaza de catre angajator si se depun la organul fiscal la care angajatorul este intregistrat in evidenta fiscala. Platitorul de venit este obligat sa inmaneze angajatului, cate o copie din fisa fiscala pentru fiecare an fiscal. Fisele fiscale pentru salariatii care au fost detasati la o alta societate se completeaza de catre unitatea care a incheiat contractele de munca cu acestia. Platitorul de venituri are obligatia sa completeze fisele fiscale pe intreaga durata de efectuare a platii salariilor. Fiecare angajator este obligat, potrivit prevederilor art. 57 alin. (3) din Codul fiscal, sa determine impozitul anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil prin insumarea impozitului aferent venitului fiecarei luni din anul fiscal, indiferent de numarul de luni in care contribuabilul a realizat venituri din salarii de la acesta. Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor sunt obligati sa calculeze si sa retina impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.12 Orice contribuabil care isi desfasoara activitatea in Romania si care obtine venituri sub forma de salarii din strainatate, precum si persoanele fizice romane care obtin venituri din salarii, ca urmare a activitatii desfasurate la misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate, au obligatia de a declara si de a plati impozit lunar la bugetul de stat , pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Impozitul aferent unei luni se stabileste conform art. 57 din Codul fiscal. Contractul dintre angajator i salariat este denumit de Legea nr. 53/2003 (Codul Muncii) contract individual de munca". El este definit ca fiind contractul in temeiul caruia o persoana fizica denumita salariat se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu". Aceste contracte se incheie pe o durata nedeterminata sau pe o durata determinata (in anumite conditii prevazute de lege). Durata normala de munca pentru salariatii cu norma intreaga este de 8 ore/zi (40 ore/saptaman).

1.2 Contractul individual de munca


Contractul individual de munca poate fi definit ca fiind acea conventie in temeiul careia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze o anumita activitate pentru si sub
10

Art.100 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal, cu modificarile aduse prin H.G. nr. 1579/19.12.2007 11 Art. 58, Cod fiscal 12 art. 58, Cod Fiscal - modificat prin art. 1 pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004

autoritatea unui angajator, persoana juridica sau persoana fizica, care, la randul sau, se obliga sa plateasca remuneratia denumita salariu, si sa asigure conditii adecvate desfasurarii activitatii, mentinerii securitatii si sanatatii in munca.13 Contractul individual de munca se evidentiaza prin trasaturi care il apropie, dar in acelasi timp, il individualizeaza fata de alte contracte : Este un act juridic guvernat de principiul libertatii de vointa. Aceasta libertate presupune doua elemente : - o libertate a partilor in ceea ce priveste dorinta de a incheia sau nu contractul - o libertate in ceea ce priveste conditiile in care se va incheia acest contract (stabilirea clauzelor contractuale concrete ) Este un act juridic bilateral contractul individual de munca are numai doua parti : salariatul (angajatul) si patronul (angajatorul). Aceasta trasatura deosebeste contractul individual de munca de celelalte contracte, civile si comerciale, precum si de contractul colectiv de munca. Este un contract sinalagmatic, partile obligandu-se reciproc una fata de cealalta, salariatul sa presteze o anumita munca, iar angajatorul sa plateasca acea munca. Este un contract oneros si comutativ, deoarece partile realizeaza reciproc o contraprestatie in schimbul aceleia pe care s-au obligat sa o efectueze in favoarea celeilalte. Este un contract consensual, incheiandu-se prin simplul acord de vointa al partilor, neansotita de niciun fel de forma, fiind suficienta pentru formarea valabila a contractului. Totusi, legislatia actuala14 cuprinde o limitare a acestei trasaturi, impunand incheierea numai in forma scrisa. Este un contract cu executare succesiva deoarece patronul angajeaza un salariat pentru a presta succesiv o anumita munca de care sa beneficieze in timp, iar salariatul se angajeaza pentru ca in schimbul muncii prestate sa primeasca un salariu permanent. Este un contract care implica obligatia ,,de a face. Prin contractul individual de munca, atat angajatul cat si angajatorul isi asuma obligatia de a face: prestarea muncii si plata ei. Contractul individual de munca se caracterizeaza pin urmatoarele elemente : - Prestarea muncii, neexistand contract individual de munca fara prestarea unei activitati in cursul unei perioade de timp. Nu poate fi vorba decat de o activitate licita si morala.15 - Salariul contractul individual de munca este un contract cu titlu oneros si de aceea plata constituie un element al sau. In cazul in care o persoana ajuta alta persoana, din prietenie, acesta nu are calitatea de salariat, neputandu-se incheia un contract de munca. - Subordonarea salariatului fata de angajator, fiind justificata deoarece salariatul isi desfasoara activitatea intr-o unitate care apartine angajatorului sau, foloseste mijloace de munca ale acestuia. Pentru incheierea valabila a unui contract individual de munca trebuie indeplinite mai multe conditii legale, care pot fi clasificate astfel :16 Conditii comune si altor contracte : capacitatea, consimtamantul, obiectul si cauza contractului ; Conditii specifice contractului individual de munca : avizul prealabil, starea de sanatate, conditiile de studii sau vechime in specialitate ; Conditii de fond : existenta postului ; Conditii de forma : incheierea contractului sub forma inscrisului unic ; Conditii generale, aplicate tuturor raporturilor de muca : conditii de studii, de vechime in munca
13

Alexandru Ticlea, Acte normative noi Codul Muncii, in ,,Revista romana de dreptul muncii, nr. 1/2003, pag. 8-

9
14

Art. 16, alin. (1) din Codul muncii, Art. 284 din Legea nr. 31/1990-,,Legea societatilor comerciale-modificata si republicata ulterior prin Legea nr. 164/2006 15 A se vedea art. 15 din Codul muncii 16 Alexandru Ticlea, Dreptul muncii Editura Global Lex, Bucuresti 2007, pag. 174

Conditii speciale, aplicabile anumitor categorii de posturi sau functii stipulate prin Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor ; Conditii anterioare, cum ar fi: angajamentul de pastrare a secretului de stat, starea de sanatate, perioada de proba ; Conditii esentiale, de a caror indeplinire depinde validitatea contractului individual de munca ; Conditii neesentiale, neprevazute de lege, dar desi utile, nu determina existenta actului juridic. Capacitatea juridica, recunoscuta tuturor persoanelor, potrivit art. 14 din Decretul nr. 31/1954, este considerata o notiune identica ca cea de calitate de subiect de drepturi.17 Capacitatea juridica in dreptul muncii incepe la varsta legala pentru a incheia un contract de munca, atat in ceea ce priveste dreptul la munca, cat si in exercitarea acestui drept. O persoana fizica dobandeste capacitatea deplina de a incheia un contract de munca la implinirea varstei de 16 ani18, spre deosebire de dreptul comun unde capacitatea de exercitiu deplina se dobandeste la varsta de 18 ani. Persoana fizica poate incheia un contract de munca si la implinirea varstei de 15 ani, cu acordul parintilor sau reprezentantilor sai legali, pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale, daca nu-i sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala19, ceea ce determina recunoasterea capacitatii restranse de a se incadra in munca. In Codul Muncii se precizeaza ca ,,o persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui certificat medical care constata faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci. Nerespectarea acestei prevederi atrage nulitatea contractului individual de munca. In ceea ce priveste capacitatea juridica a patronului, aici se pot intalni doua situatii, dupa cum el este persoana juridica sau persoana fizica. Potrivit art. 14 alin.2 din Codul muncii ,,persoana juridica poate incheia contracte individuale de munca, in calitate de angajator, din momentul dobandirii personalitatii juridice. Persoana juridica ca, dealtfel, si persoana fizica, dispune de o capacitate de folosinta si una de exercitiu. Capacitatea de folosinta pesupune ca persoana juridica in special unitatile de stat sa incadreze numai persoane a caror calitate si pregatire pot asigura realizarea obictului specific al activitatii acestor angajatori. Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice consta in aptitudinea de a dobandi si exercita drepturi si de a-si asuma si indeplini obligatiile, prin incheierea de acte juridice. Asa cum am precizat mai sus, angajatorul poate sa incheie contracte individuale de munca si ca persoana fizica, singura conditiie impusa acestei categorii este aceea de a avea ,,capacitate deplina de exercitiu. Contractul individual de munca este un act juridic bilateral si consensual, incheiandu-se prin consimtamantul partilor cerinta prevazuta expers de art. 16, alin. 1 din Codul muncii. Prin consimtamant se intelege acea conditie esentiala, de fond si generala a actului juridic civil, care consta in hotararea de a incheia un act juridic civil, manifestata in exterior.20 Pentru a fi valabil, consimtamantul trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii :21 Sa provina de la o persoana cu discernamant ; Sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice ; Sa fie exteriorizat ; Sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant.
17

A se vedea Sanda Ghimpu, Capacitatea persoanei fizice de a incheia un contract de munca in calitate de angajat, in ,,Studii si cercetari juridice nr. 2/1967, pag. 170 18 Art. 13, alin. (1) din Codul muncii 19 Art. 13, alin. (2) din Codul muncii 20 A se vedea Gheorghe Beleiu, Drept civil roman, Introducere in dreptul civil, Subiectele dreptului civil, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2004, pag. 520 21 Idem, pg. 143-145

10

Viciile de consimtamant sunt acele imprejurari care afecteaza caracterul constient si liber al vointei, incorporate intr-un act juridic, in asa masura incat constituie temei pentru a sanctiona actul respectiv cu nulitatea relativa. Potrivit prevederilor art. 953-961 din Codul civil sunt vicii de consimtamant : eroarea, dolul sau viclenia, violenta. Eroarea este falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act civil. Dolul sau viclenia reprezinta acel viciu de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace violente sau dolosive, pentru a o determina sa incheie un act juridic. Violenta este acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane cu un rau care-i produce o temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat22. O alta conditie obligatorie la incheierea contractului individual de munca o reprezinta obiectul contractului. Art. 962 Cod civil prevede ca ,,obiectul conventiilor este acela la care partile sau numai una din parti se obliga. In contractul individual de munca fiecare din cele doua parti se obliga la o prestatie proprie, indisolubil legata de prestatia celeilalte parti. Prestatia si contraprestatia formeaza impreuna obiectul contractului de munca. Cauza contractului poate fi definita ca fiind motivatia care determina asumarea obligatiei sau ca acel element al actului juridic care consta in obiectivul urmarit la incheierea unui asemenea act de una sau amandoua partile implicate. In raport de criteriul duratei, contractele individuale de munca se pot clasifica astfel : A Contract individual de munca pe durata nedeterminata Acest contract se incheie in temeiul art. 12, alin. 1 din Codul muncii si constituie regula, avand menirea de a asigura protectia salariatului, dreptul la stabilitate in munca, precum si o mai buna planificare a muncii pentru angajator. B. Contract individual de munca pe durata determinata Potrivit art. 12 alin.2 din Codul muncii contractul individual de munca pe durata determinata se poate incheia numai in anumite conditii23 : Inlocuirea unui salariat in cazul suspendarii contractului sau de munca, cu exceptia situatiei in care acel salariat participa la greva; Cresterea temporara a activitatii unitatii; Desfasurarea unor activitati cu caracter sezonier; In situatia in care este incheiat in temeiul unor dispozitii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fara loc de munca; Angajarea unei persoane, care in termen de 5 ani de la data angajarii, indeplineste conditiile de pensionare pentru limita de varsta; Ocuparea unei functii eligibile in cadrul organizatiilor sindicale, patonale sau al organizatiilor neguvernamentale, pe perioada mandatului; Angajarea pensionarilor care, in conditiile legii, pot cumula pensia cu salariul; In alte cazuri prevazute expres de legi speciale ori pentru desfasurarea unor lucrari, proiecte, programe, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca incheiat la nivel national si/sau la nivel de ramura. Contractul individual de munca pe durata determinata are ca element esential durata, care trebuie precizata in continutul sau. C. Munca prin agent de munca temporara Munca prin agent de munca temporara este stipulata in noul Cod al muncii si este reprezentata de munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara, presteaza munca in favoarea unui utilizator.24
22 23

A se vede Gheorghe Beleiu, op. cit, pag. 157 A se vedea si Alexandru Ticlea, Reglementarea contractului individual de munca pe durata determinata conform proiectului Codului muncii, in ,,Revista romana de dreptul munciinr. 2/2002, pag. 19-23 24 Art. 87, alin. 1 din Codul muncii

11

D. Contractul individual de munca cu timp partial Contractul indvidual de munca cu timp partial se incheie numai in forma scrisa si cuprinde, in afara elementelor prevazute la art. 17 alin.2 din Codul muncii, urmatoarele elemente : - durata muncii si repartizarea programului de lucru; - conditiile in care se poate modifica programul de lucru; - interdictia de a efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau inlaturarii consecintelor acestora. In situatia in care intr-un contract individual de munca cu timp partial nu sunt precizate elementele de mai sus se considera a fi incheiat pentru norma intreaga. E. Munca la domiciliu Contractul inividul de munca la domiciliu se incheie, obligatoriu, in forma scrisa si contine, in afara mentiunilor prevazute la art. 17 alin.2 din Codul muncii, urmatoarele elemente : - precizarea expresa ca salariatul lucreaza la domiciliu; - programul in cadrul caruia angajatorul este in drept sa controleze activitatea salariatului si modalitatea concreta de realizare a controlului; - obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la domiciliul salariatului, dupa caz, al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza in activitate, precum si al produselor finite pe care le realizeaza. In afara clauzelor generale, intre parti pot fi negociate si cuprinse in contratul individual de munca si alte clauze specifice25 : - clauza cu privire la formarea profesionala; - clauza de neconcurenta; - clauza de mobilitate; - clauza de confidentialitate. In ceea ce priveste inregistrarea contractului individual de munca, legislatia in vigoare prevede o dubla inregistrare a contractului : in registrul general de evidenta al salariatilor (art. 34 din Codul muncii) si la Inspectoratul teritorial de munca, in cel de-al doilea caz obligatia de inregistrare trebuie indeplinita in termen de 20 de zile de la data incheierii contractului. Facand referire la suspendarea contractului individual de munca, Codul muncii stabileste ca aceasta poate interveni in urmatoarele cazuri : - suspendarea de drept ; - suspendarea din initiativa salariatului ; - suspendarea din initiativa angajatorului ; - suspendarea prin acordul partilor. Pe durata suspendarii contractului individual de munca, pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor, numai daca acestea sunt prevazute prin legi speciale. Modificarea contractului individual de munca se poate face numai pe baza reglementarilor legale26, modificare ce se refera la urmatoarele elemente : durata contractului ; locul muncii; felul muncii; conditiile de munca; salariul si timpul de munca si timpul de odihna. O noutate in ceea ce priveste actualul Cod al muncii se refera la notiunea de transfer, pe care nu o mai reglementeaza, nici la cerere, nici in interesul serviciului ca modalitate definitiva de modificare a contractului individual de munca. Modurile de incetare a contractului individual de munca sunt27 : - incetarea de drept ; - incetarea ca urmare a acordului partilor ; - incetarea ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti.

25 26

Art. 20, alin. 1 din Codul muncii Art. 41, alin. 3 din Codul muncii 27 Art. 55, Codul muncii

12

1.3 Probleme de baza privind asigurarile si protectia sociala


In sfera acestor operatiuni se cuprind contributia intreprinderii si a personalului la: asigurarile sociale, fondul de somaj, asigurarile sociale de sanatate si pentru accidente de munca si boli profesionale. A. Contributia pentru asigurari sociale (C.A.S.) Genereaza datorii si creante pentru unitatile care utilizeaza forta de munca pe baza contractului individual de munca si a celui colectiv, precum si persoanele fizice si juridice care au angajat forta de munca pe baza de contract individual de munca cu timp partial si care nu au carte de munca. Contributiile la asigurarile sociale sunt datorate atat de angajator cat si de angajat 28 care, datoreaza aceasta contributie ,,din momentul incadrarii in una din situatiile prevazute in art.5, alin.1 sau de la data incheierii contractului de asigurare. Persoanle care se incadreaza in sistemul public si alte drepturi de asigurari sociale, sunt29: I. Persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate in conditiile prezentei legi cu ale persoanelor prevazute la alin I; II. Persoanele care beneficiaza de ajutor de somaj, de ajutor de integrare profesionala sau alocatie de sprijin ce se suporta din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj, in conditiile legii, denumite in continuare someri; III. Persoanele care realizeaza un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel putin 3 salarii medii brute pe economie, si care se afla in una din situatiile urmatoare: a) Asociat unic, asociat, comanditari sau actionari; b) Administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare sau management; c) Membrii ai asociatiei familiale; d) Persoane autorizate sa desfasoare activitati independente; e) Persoane angajate in institutii internationale, daca nu sunt asiguratii acestora; f) Proprietarii de bunuri si/sau arendasii de suprafete agricole si forestiere; g) Persoanele care desfasoara activitati agricole in cadrul gospodariilor individuale sau activitati private in domeniul forestier; h) Membrii ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere in agricultura; i) Persoanele care desfasoara activitati in institutiile de cult recunoscute potrivit legii si care nu au incheiat un contract individual de munca; IV. Persoanele care realizeaza prin cumul venituri brute pe an calendaristic echivalent cu cel putin trei salarii medii brute pe economie si care se regasesc in doua sau mai multe situatii prevazute la punctul III. V. Persoanele care desfasoara activitati exclusiv pe baza de contracte individuale cu timp partial si care realizeaza un venit pe an calendaristic, echivalent cu cel putin trei salarii medii brute pe economie. Asiguratii sistemului public au dreptul la pensii si alte venituri care in sistemul public reprezinta ,,venituri de inlocuire pentru pierderea totala sau partiala a veniturilor profesionale, ca urmare a batranetii, invaliditatii, accientelor, bolii, maternitatii sau decesului, denumite in continuare riscuri asigurate. Prestatiile de asigurari sociale se acorda sub forma de : pensii,

28 29

Art. 2, Legea nr. 19/2000, modificata si republicata ulterior Art. 5, alin. 1, Legea nr. 19/2000-modificata si republicata ulterior

13

indemnizatii, ajutoare, alte tipuri de prestatii prevazute de lege, corelative cu obligatiile privind plata contributiei de asigurari sociale.30 Calculul, precum si plata contributiei de asigurari sociale se realizeaza, dupa cum urmeaza :31 Contributia pentru asigurari sociale ,,datorata de asiguratii prevazuti la art. 5 alin.1, pct. I si II si de angajatorii acestora se calculeaza si se plateste lunar de catre angajator (alin. 1); Contributia pentru asigurari sociale ,,datorata de someri se calculeaza si se plateste lunar de catre institutia care administreaza bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj (alin. 2); Plata contributiei de asigurari sociale datorate de asiguratii prevazuti la art. 5 alin.1, pct. IV si V si alin. 2 se face lunar de catre acestia, pe baza calcului efectuat si comunicat de casele teritoriale de pensii la care sunt asigurati (alin. 3); In cazul asiguratilor prevazuti la art.5 alin. 2, plata contributiei de asigurari sociale se poate face si anticipat, pe o perioada de cel mult 12 luni, calculata de la data la care se face plata. Contributia individuala de asigurari sociale se datoreaza de catre asiguratii prevazuti la art. 5 alin.1, pct. I si II, iar plata acestei contributii se stabileste prin legea bugetului asigurarilor sociale. Contributia de asigurari sociale datorata de angajatori este reprezentata de diferenta dintre nivelul cotelor de contributii de asigurari sociale ce se stabilesc diferentiat, in functie de conditiile de munca. Contributia la asigurarile sociale se aplica asupra unei baze de calcul stabilite de lege (Legea 19/2000): - Pentru salariati baza lunara de calcul este constituita din ,,salariile individuale brute, inclusiv sporurile si adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca, in cazul asiguratilor prevazuti la art. 5 alin. 1 pct. I, sau veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asiguratii pevazuti la art. 5 alin. 1 pct. II (art. 23, alin.1, lit. a); - Pentru personalul roman trimis in misiune permanenta in strainatate de catre persoanele juridice din Romania baza lunara de calcul este constituita din ,,salariul brut lunar in lei, corespunzator functiei in care persoana respectiva este incadrata in tara, inclusiv sporurile si celelalte adaosuri care se acorda potrivit legii (art. 23, alin. 2); - Pentru someri baza lunara de calcul a contributiei de asigurari sociale o constituie ,,cuantumul drepturilor banesti lunare ce se suporta din Fondul pentru plata ajutorului de somaj (art. 25); - Pentru angajatorii care datoreaza contributia de asigurari sociale baza lunara de calcul ,,o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguratii prevazuti la art. 5 alin.1 pct. I si II (art. 24, alin.1). Sumele asupra carora nu se datoreaza contributia de asigurari sociale si nu se iau in considerare la stabilirea cuantumului prestatiilor de asigurari sociale sunt reprezentate de:32 - Prestatiile de asigurari sociale care se suporta din fondurile asigurarilor sociale sau din fondurile angajatorului si care se platesc direct de acesta, potrivit prezentei legi; - Drepturile platite potrivit dispozitiilor legale, in cazul incetarii raporturilor de munca, incetarii raporturilor de serviciu ale functionarilor publici, incetarii mandatului sau a calitatii de membru cooperator, altele decat cele acordate potrivit legii pentru perioada de preaviz; - Diurnele de deplasare si delegare, indemnizatiile de delegare, detasare si transfer, precum si drepturile de autor;
30 31

Art. 7, alin. 1 si 2 din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii, modificata si republicata Art. 22 din Legea 19/2000 32 Art. 26 alin. 1, legea 19/2000 modificata si republicata ulterior Art. 4, O.U.G. nr. 147/2002.

14

- Sumele reprezentand participarea salariatilor la profit; - Premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale. Sumele reprezentand prestatii de asigurari sociale pe care angajatorul le plateste asiguratilor, potrivit Legii 19/2000, se retin de catre angajator din contributiile de asigurari sociale datorate pentru luna respectiva. Contributia de asigurari sociale datorata de asigurati se retine integral din salariul sau, dupa caz, din venitul brut lunar al asiguratului si se vireaza in contul asigurarilor sociale, de catre angajator, lunar. De asemenea, angajatorul calculeaza si vireaza lunar contributia de asigurari sociale pe care o datoreaza bugetului asigurarilor sociale de stat, impreuna cu contributiile individuale retinute de la asigurati. Cotele de contributie la asigurarile sociale sunt : Pentru angajat ,,cota de contributie individuala de asigurari sociale este de 9,5%, indiferent de conditiile de munca33; C.A.S. = salariu brut efectiv realizat x cota de impunere (9,5%) Pentru unitate (angajator) cota de contributie este diferentiata in functie de conditiile de munca in care au fost angajati salariatii. Aceste conditii prevazute de lege sunt urmatoarele: Conditii normale de munca = 29% Conditii deosebite de munca = 34% Conditii speciale de munca = 39% Locurile de munca in conditii deosebite se stabilesc prin contractul colectiv de munca sau prin decizia organului de conducere legal constituit, cu respectarea criteriilor si metodologiei de incadrare a acestora stabilite prin hotarare de Guvern, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si Ministerul Sanatatii si Familiei. Locurile de munca in conditii speciale sunt prevazute expres de Legea nr. 19/2000, alin.1. Diferenta dintre cotele de contributii de asigurari sociale, aprobate anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat, si cota individuala de asigurari sociale 9,5%, se suporta de catre angajator, conform O.G. nr. 1472002, art. 4, alin.2. Astfel, cotele de contributii la asigurarile sociale suportate de catre angajatori sunt: 29% - 9,5% = 19,5% (pentru conditii normale de munca) 34% - 9,5% = 24,5% (pentru conditii deosebite de munca) 39% - 9,5% = 29,5% (pentru conditii speciale de munca) Termenele de plata a contributiei de asigurari sociale sunt : - data stabilita pentru plata drepturilor salariale pe luna in curs, in cazul cand angajatorul efectueaza plata salariilor lunar, dar nu mai tarziu de data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata; - in cazul angajatorilor care efectueaza plata drepturilor salariale chenzinal data stabilita este cea pentru chenzina a 2-a, dar nu mai tarziu de data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata; Evidenta persoanelor asigurate in sistemul public se realizeaza pe baza unor coduri personale de asigurari sociale, stabilite si atribuite fiecarei persoane in parte de catre Casa Nationala de Pensii si alte drepturi de asigurari sociale (C.N.P.A.S.). B. Contributia intreprinderii si a personalului la fondul de somaj Persoanele care intra sub incidenta legii cu privire la sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, sunt stabilite de Legea 19/2000 Legea pensiilor. Acestea sunt:
33

Art. 4, O.U.G. nr. 147/2002.

15

Persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau persoane care desfasoara activitati exclusiv pe baza de contract individual de munca cu timp partial de prestari servicii si care realizeaza un venit brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii de baza minime brute pe tara; Functionarii publici si alte persoane care desfasoara activitati pe baza contractului de numire; Persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului; Militarii angajati pe baza de contract; Persoanele care au raport de munca in calitate de membru cooperator; Alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii si care nu se regasesc in una din situatiile mentionate mai sus, etc. Se pot asigura facultativ, in baza contractului de asigurare, in sistemul asigurarilor pentru somaj, urmatoarele persoane: Asociatul unic, asociatii; Administratori care au incheiat contracte potrivit legii; Persoane autorizate sa desfasoare activitati independente; Membrii ai asociatiei familiale; Cetateni romani care lucreaza in strainatate; Alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii si care nu se regasesc in una din situatiile prevazute mai sus. Cota de contributie individuala de asigurari pentru somaj asigurati se calculeaza prin aplicarea cotei procentuale legale de 0,5%, asupra salariului de baza lunar brut, respectiv asupra veniturilor brute lunare realizate de membrii cooperatori. De retinut este faptul ca sporurile de vechime, de fidelitate, indemnizatiile, orele suplimentare, etc care nu sunt incluse in salariul de baza, nu se iau in calculul contributiei pentru somaj. Contributia angajatorilor la bugetul asigurarilor pentru somaj se datoreaza lunar si se calculeaza prin aplicarea cotei procentuale legale, de 1% in prezent, asupra fondului total de salarii brut lunar realizat de persoanele asigurate, obligatoriu, prin efectul legii. Contributiile intreprinderii si a personalului la fondul de somaj sunt calculate, retinute si virate lunar catre bugetul asigurarilor pentru somaj, de catre angajatori. Pentru neplata contributiilor datorate la termenul legal se aplica dobanzi si penalitati de intarziere potrivit reglementarilor legale privind executarea creantelor bugetare, dupa care urmeaza procedura executarii silite ca si in cazul celorlalte obligatii. C. Contributia la asigurarile sociale de sanatate Incepand cu data de 1 ianuarie 1998, persoanele juridice si fizice care angajeaza personal salariat si nesalariat au obligatia sa calculeze si sa inregistreze contributia la fondul pentru asigurarile sociale de sanatate34. Categoriile de persoane supuse in mod obligatoriu asigurarilor sunt: Cetatenii romani cu domiciliul in tara; Cetatenii straini si apatrizi care au resedinta in Romania; Contributia la asigurarile sociale de sanatate este suportata atat de angajatori cat si de salariati, aceasta reprezentand, in prezent, o cota de 5,5% pentru angajator si 6,5% pentru angajati. Contributia angajatorului la asigurarile sociale de sanatate in procent de 5,5% se determina prin aplicarea cotei procentuale legale asupra fondului de salarii brut efectiv realizat de catre angajatii cu contract individual de munca, inclusiv indemnizatiile pentu plata concediilor medicale, suportate de catre unitate, precum si asupra veniturilor cuvenite colaboratorilor care
34

Legea nr. 145/1997, publicata in M.Of. nr. 178/31.07.1997, modificata si republicata ulterior

16

desfasoara activitatea pe baza contractului individual de munca cu timp partial, venitului general impozabil, veniturilor individuale ale pensionarilor, veniturilor impozabile ale liber profesionistilor, ajutorului de somaj, ajutorului de integrare profesionala. Contributia angajatilor la asigurarile sociale de sanatate in cota de 6,5% se calculeaza prin aplicarea cotei legale asupra salariului efectiv realizat de catre angajatii cu carte de munca, inclusiv asupra indemnizatiilor pentru plata concediilor medicale. Evidenta persoanelor asigurate in sistemul asigurarilor de sanatate se realizeaza prin carnetul de asigurari sociale de sanatate, existent pentru fiecare persoana in parte. Termenul pentru plata contributiei la asigurarile sociale de sanatate este data platii pentru celelalte obligatii datorate de intreprindere, care angajeaza personal salariat, dar nu mai tarziu de 25 ale lunii urmatoare. Legea reglementeaza atat contributiile la asigurarile sociale, cat si pensiile si alte drepturi de asigurari sociale. In categoria ,,alte drepturi de asigurari sociale 35 se incadreaza, in afara de pensii, urmatoarele indemnizatii: a. Concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, boli profesionale si accidente de munca; b. Prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca; c. Concediu si indemnizatie pentru maternitate; d. Concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului; e. Concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav; f. Ajutor de deces. De drepturile prevazute la alin. 1 lit. a), b), c) si e) din Legea 19/2000 beneficiaza asiguratii care, in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu medical, inscrise in certificatul de concediu medical, au un stagiu de cotizare de cel putin 6 luni, realizat in conditiile art. 37 si/sau in una sau mai multe dintre situatiile prevazute la art. 38.36 Beneficiarii acestor indemnizatii sunt persoanele prevazute la art.5 alin.1, care indeplinesc conditiile art.98, alin.2 sau acele persoane care au cel putin 12 luni cotizate in ultimele 24 de luni anterioare producerii riscului. Baza de calcul a indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni, pe baza carora s-a stabilit contributia individuala de asigurari sociale in lunile respective, conform art.2337. Exista si situatii in care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, astfel ca pentru acesti asigurati (care au suferit accidente de munca, boli profesionale, urgente medico-chirurgicale, tuberculoza si boli infectocontagioase), baza de calcul a indemnizatiilor de asigurari sociale o constituie media veniturilor lunare la care s-a calculat contributia de asigurari sociale din lunile respective sau, dupa caz, venitul lunar din prima luna de activitate. Pentru calculul acestor indemnizatii se tine seama de numarul de zile lucratoare, precum si numarul de zile de sarbatori legale in care nu se lucreaza. In cazul indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca, acestea se suporta astfel:38 A. de catre angajator, in functie de numarul de angajati avut la data ivirii incapacitatii temporare de munca, astfel : a) Pana la 20 de angajati, din prima zi pana in a 7-a zi de incapacitate temporara de munca; b) Intre 21-100 de angajati, din prima zi pana in a 12-a zi de incapacitate temporara de munca; c) Peste 100 angajati, din prima zi pana in a 17-a zi de incapacitate temporara de munca. B. din bugetul asigurarilor sociale de stat, incepand cu :
35 36

Art. 98, alin. 1 din Legea 19/2000 modificata si republicata ulterior Art. 98, alin. 2, Legea 19/2000 37 Art. 99 , alin. 1, Legea 19/2000 38 Art. 101, Legea 19/2000

17

a) Prima zi de incapacitate temporara de munca, in cazul persoanelor prevazute la art. 5 alin.(1) pct. III, IV, V si alin. (2); b) Ziua urmatoare celor suportate de angajator, conform lit. A, si pana la data incetarii incapacitatii temporare de munca sau pensionarii. Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca se determina prin aplicarea unui procent de 75% la baza de calcul stabilita conform art.99 alin (1).39 Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca determinata de bolile stabilite conform art. 98, alin. (3) este de 100% din baza de calcul stabilita la art.99 alin (3). In scopul prevenirii imbolnavirilor si recuperarii capacitatii de munca, in sistemul public asiguratii pot beneficia de: Indemnizatie pentru trecerea temporara in alta munca; Indemnizatie pentru reducerea timpului de munca; Indemnizatie pentru carantina; Ajutoare pentru procurarea de proteze, orteze si de alte produse ortopedice, care nu sunt suportate, potrivit legii, de la asigurarile sociale de sanatate; Tratament balnear care nu este suportat, potrivit legii, de la asigurarile sociale de sanatate; Reabilitare profesionala; Biletele de odihna pentru asiguratii unitatilor in care nu este reglementata constituirea fondului social, potrivit legii. Cuantumul lunar al indemnizatiilor este ,,egal cu diferenta intre baza de calcul stabilita conform art.99 alin. (1) si venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau prin reducerea timpului normal de munca, fara a depasi 25% din baza de calcul (Legea 119/2000, alin. 2). Cuantumul lunar al indemnizatiei pentru carantina reprezinta 75% din baza de calcul stabilita conform art. 99 alin.2 (art. 113, alin. 2 din legea 19/2000). Stabilirea acestui cuantum lunar al indemnizatiilor se realizeaza pentru: Persoanele prevazute la art.5 alin. 1 pct. I si II, care datorita unei boli profesionale sau unui accident de munca, nu mai pot lucra in conditiile de la locul de munca anterior producerii riscului si pot trece temporar in alta munca (art. 110, alin. 1); Persoanele care, din motive de sanatate, nu mai pot realiza durata normala de lucru (legea 19/2000, art. 111). Ajutoarele pentru procurarea de proteze si alte produse ortopedice sunt acordate de bugetul asigurarilor sociale de stat in conditii stabilite de lege. Pentru persoanele care urmeaza un tratament de reabilitare (stabilit de catre ,,medicul expert al asigurarilor sociale ) se stabileste un program individual de recuperare. Programul individual de recuperare poate sa includa tratament balnear, si in functie de tipul bolii, durata acestuia (15-21 zile). In sistemul public, pe langa aceste indemnizatii, mai sus amintite, se regasesc si: Indemnizatiile de maternitate. ,,Asiguratele au dreptul pe o perioada de 126 de zile calendaristice, la concediu pentru sarcina si lauzie, perioada in care beneficiaza de indemnizatie de maternitate (art. 118, alin. 1); Cuantumul lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul stabilita conform art. 99 alin.1 (art. 120 alin.1 din Legea 19/2000). Indemnizatia se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale. Indemnizatia pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav Asiguratii au dreptul la: - Concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani;

39

Art. 108, legea 19/2000

18

- Concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani. In conditiile prezentei legi, de aceasta indemnizatie beneficiaza doar unul din parinti sau tutorele. Cuantumul lunar pentru aceste indemnizatii este de 85% din baza de calcul stabilita conform art. 99. Ajutorul de deces. Aceasta indemnizatie este acordata unei singure persoane (membrii ai familiei) si se ,,stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat (legea 19/2000, art. 126 alin.2). Ajutorul de deces se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat si se acorda pe baza certificatului de deces. Potrivit reglementarilor intrate in vigoare, de la 1 ianuarie 2006 s-a introdus contributia pentru concedii si indemnizatii retinuta de la persoane juridice sau persoane fizice, care in prezent, este in cota de 0,85% - aplicata asupra venitului brut lunar. D. Contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale angajator Conform legislatiei in vigoare este obligatorie asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale pentru toti cei ce utilizeaza forta de munca angajata cu contract individual de munca. Aceasta contributie este destinata finantarii organizarii activitatii Fondului National si constituirii fondului initial pentru functionarea sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.Aceasta contributie este calculata de catre angajatori si virata la bugetul asigurarilor sociale de stat. Pentru constituirea acestui fond, angajatorii datoreaza o cota procentuala stabilita in functie de codul CAEN al fiecarei unitati si se aplica asupra fondului brut de salarii realizat. Conform prevederilor O.U.G. nr. 147/2002 (art. XIV alin. 2), aceasta contributie se adauga la cotele de contributie de asigurari sociale datorate de angajatori si asiguratii prevazuti de lege (art. 21, alin. 4 din Legea 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare). Pentru someri, cota de contributie pentru accidente de munca si boli profesionale pe durata practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate, potrivit legii, se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj si se adauga la contributiile de asigurari sociale de stat datorate pentru someri. Intreprinderile au obligatia sa evidentieze contributia pentru accidente de munca si boli profesionale datorata de angajator in declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat.

1.4 Prezentarea modului de organizare si functionare a societatii `1.4.1. Centrele de putere la S.C. PETROMSERVICE S.A.
In anul 1997, cand a luat fiinta Societatea Nationala a Petrolului PETROM S.A., Divizia Mecano-Energetica a fost restructurata sub denumirea de SC Petroserv SA. In urma procesului de reorganizare si privatizare a Societatii Nationale a Petrolului Petrom S.A., in februarie 2002, a luat fiinta societatea PETROMSERVICE S.A., care a preluat activele, salariatii, experienta si activitatile SC Petroserv S.A. Privatizarea a adus fostului Petroserv un plus de dinamism si remodelarea principalelor sale activitati, intr-un autentic spirit de competitie economica pe piata interna si cea externa. S.C. PETROMSERVICE S.A. este continuatorul multor decenii de traditie in industria de petrol si gaze. Noua companie cu capital integral privat, are un actionariat puternic si un numar mare de specialisti de inalta calificare. 19

Intr-o economie in transformare radicala, societatea PETROMSERVICE S.A. este lider national in executia lucrarilor complexe si de service in domeniul petrolier. Capacitatile proprii o plaseaza, de asemenea, si in pozitia de lider in Europa de Est, spatiu interconectat tot mai intens la circuitul economiei mondiale. Denumirea societatii este ,,PETROMSERVICE, astfel cum aceasta denumire a fost rezervata conform dovezii privind disponibilitatea firmei la nivel national, eliberata de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Bucuresti si, fiind o persoana juridica de nationalitate romana. In toate actele, facturile, anunturile, publicatiile ori in alte acte emanand de la societatea comerciala, denumirea acesteia va fi precedata de cuvintele ,,Societate Comerciala sau de initialele ,,S.C. si urmata de cuvintele ,,Societate pe actiuni sau initialele ,,S.A., de capitalul social subscris si varsat, sediul, numarul de inregistrare in registrul comertului si codul unic de inregistrare. S.C. PETROMSERVICE S.A. este o persoana juridica romana, cu capital privat, care este organizata si functioneaza legal ca societate pe actiuni, desfasurandu-si activitatea in conformitate cu legislatia romaneasca in materie si cu Actul Constitutiv al firmei. Sediul social al societatii este in Romania, municipiul Bucuresti, str. G-ral Budisteanu, nr. 11 bis. Sediul social al societatii poate fi schimbat la alta adresa din Bucuresti sau din alta localitate, in baza hotararii Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor sau in baza hotararii Consiliului de Administratie, daca Consiliului de Administratie i-a fost conferit, prin delegare sau competenta, exercitiul acestei atributii, in concordanta cu legislatia in vigoare. S.C. PETROMSERVICE S.A. este constituita pentru o perioada nelimitata, cu incepere de la data inmatricularii acesteia in evidentele Oficiului Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Bucuresti. Societatea are un numar de 204 puncte de lucru, asa cum sunt inregistrate in evidentele Oficiului Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Bucuresti. Domeniul principal de activitate al societatii il constituie ,,Activitatile de servicii anexe extractiei petrolului brut si gazelor naturale codificate CAEN 091. Activitatea principala consta in ,,Activitati de servicii anexe extractiei petrolului brut si gazelor naturale, codificata CAEN 0910. In subsidiar, societatea poate sa desfasoare ca activitati secundare, urmatoarele: Agricultura, silvicultura si pescuit; Activitati din industria prelucratoare; Productia si furnizarea de energie electrica, termica, gaze, apa calda si aer conditionat; Constructii; Comert cu ridicata si cu amanuntul; Repararea autovehiculelor si motocicletelor; Activitati de transport si depozitare; Activitati hoteliere si de restaurante; Activitati de informatii si comunicatii; Tranzactii imobiliare; Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport; Activitati de spectacole, culturale si recreative; Alte activitati de servicii. Societatea va putea totodata, sa desfasoare orice alte activitati in vederea realizarii obiectivelor mentionate si va putea completa sau restrange obiectul de activitate prezentat in concordanta cu scopul constituirii societatii si potrivit statutului ei. Capitalul social al societatii subscris si varsat integral este de 92.531.978, 24 RON, din care : 20

o 10.000.000 Euro echivalent a 35.450.000 RON la cursul de 3, 5450 RON/1 Euro; o 2.808.322,20 Euro echivalent a 10.215.272 RON la cursul de 3,6375 RON/1 Euro; o 46.866.706,24 RON, divizat in 2.981.056 actiuni nominative, la valoarea nominala de 31,04 RON. Actiunile sunt numerotate de la 1 la 2.981.056 inclusiv si sunt repartizate intre actionari dupa cum urmeaza: - Asociatia Salariatilor din S.N.P. ,,PETROM S.A. detine un numar de 745.264 actiuni nominative la valoarea nominala de 31,04 RON, in total 23.132.994, 56 RON, actiuni numerotate de la 1 la 745.264 inclusiv, ceea ce reprezinta 25% din capitalul social; - Persoanele fizice detin 25,6492% din capitalul social, adica un numar de 764.617 actiuni nominative, la valoarea nominala de 31,04 RON, in total 23.733.711,68 RON numerotate de la 745.265 la 1.509.881 inclusiv; - ELBAHOLD LIMITED detine 49, 3508% din capitalul social, avand un numar de 1.471.175 actiuni nominative la valoarea nominala de 31,04 RON, in total suma de 45.665.272 RON, actiuni numerotate de la 1.509.882 la 2.981.056 inclusiv, aporturi varsate integral in moneda euro. Actiunile reprezentand capitalul social al SC Petromservice SA sunt actiuni nominative, in forma dematerializata, evidentiate prin inscrierea in cont. La cererea unuia sau mai multor actionari, prin Hotararea Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor, actiunile detinute de acestia la societate pot fi convertite in actiuni la purtator. Actiunile societatii sunt indivizibile, societatea nerecunoscand decat un singur proprietar pentru fiecare actiune. Atat timp cat o actiune este o proprietate indiviza sau comuna mai multor persoane, acestea sunt raspunzatoare in mod solidar pentru efectuarea varsamintelor datorate (o actiune nominativa poata sa devina proprietatea mai multor persoane, acestea avand obligatia de a-si desemna un reprezentant unic, in vederea exercitarii drepturilor din detinerea actiunilor). Conform Actului constitutiv al societatii, ea poate sa emita si obligatiuni in conformitate cu prevederile legale. Evidenta actionarilor si a actiunilor se tine, conform prevederilor legale, intr-un registru tinut de Consiliul de Administratie, ce este pastrat la sediul societatii, actualizarea acestora facandu-se, dupa caz, la fiecare sedinta ordinara sau extraordinara a Adunarii Generale a Actionarilor. Capitalul social poate fi redus sau marit pe baza Hotararii Adunarii Generale a Actionarilor, in conditiile si cu respectarea procedurii prevazute de lege. Adunarea Generala Actionarilor poate fi ordinara sau extraordinara si decide asupra celor mai importante aspecte ale activitatii S.C. Petromservice S.A., stabilind politica economica si comerciala a acesteia. Adunarea Generala Ordinara se desfasoara cel putin o data pe an, in cel mult cinci luni de la incheierea exercitiului financiar, avand in principal urmatoarele atributii: - aproba strategia globala de dezvoltare, retehnologizare, modernizare si restructurare economico-financiara a societatii; - alege si revoca membrii Consiliului de Administratie; - alege si revoca auditorul financiar si auditorul intern al societatii; - aproba bugetul de venituri si cheltuieli, planul de investitii si, dupa caz, programul de activitate privind exercitiul urmator; - stabileste competentele si raspunderile Consiliului de Administratie ; - hotaraste gajarea, inchirierea sau desfintarea uneia sau mai multor unitati ale societatii ; - aproba sau modifica bilantul, contul de profit si pierdere, dupa analizarea rapoartelor Consiliului de Administratie.

21

Adunarea Generala Extraordinara se intruneste ori de cate ori este nevoie a se adopta o hotarare in probleme ce reclama modificarea Actului Constitutiv al societatii si are in principal urmatoarele atributii: - hotaraste, in functie de necesitati, modificarea structurii organizatorice a societatii, prin infiintarea, desfintarea, comasarea sau reorganizarea filialelor sau a sucursalelor; - hotaraste majorarea, reducerea sau reintregirea capitalului social prin emisiune de noi actiuni; - hotaraste schimbarea sediului social al societatii, in masura in care exercitiul acestui atribut nu a fost delegat Consiliului de Administratie; - hotaraste schimbarea formei juridice a societatii ; - hotaraste, in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare, cotarea la bursa, vanzarea, tranzactionarea pe piata si dobandirea propriilor actiuni; - hotaraste cu privire la emisiunea de obligatiuni ; - hotaraste in orice alte probleme privind activitatea societatii, cu exceptia celor care revin Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor; - hotaraste asupra oricarei alte modificari a Actului Constitutiv. Adunarea Generala a Actionarilor este prezidata de Presedintele Consiliului de Administratie sau de catre acela care-i tine locul. La sedintele ordinare sau extraordinare ale Adunarii Generale a Actionarilor, in care se dezbat probleme referitoare la raporturile de munca, salarizare, sanatate, securitatea muncii, pot fi invitati si reprezentantii sindicatului care nu au drept de vot. Atributiile legate de conducerea societatii sunt indeplinite de catre Consiliul de Administratie, organ condus de catre Presedintele Consiliului de Administratie. Consiliul de Administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru Adunarea Generala a Actionarilor. Consiliul de Administratie este compus din cinci membri, iar presedintele consiliului este ales din cei cinci membri. Principalele atributii ale Consiliului de Administratie sunt: - convoaca Adunarea Generala ordinara si Extraordinara a Actionarilor ori de cate ori este nevoie; - hotaraste cu privire la majorarea capitalului social; - aproba delegarile de competenta pentru Directorul general si pentru persoanele din conducerea societatii; - negociaza si incheie Contractul colectiv de munca, prin mandatarea Directorului general; - aproba proiecte de investitii atat in Romania cat si in strainatate cu valori cuprinse intre 6 si 10 milioane de euro sau echivalent in lei sau alte monede; - aproba incheierea contractelor comerciale, inclusiv cele de prestari servicii, a caror valoare este cuprinsa intre 6 si 10 milioane de euro sau echivalent in lei sau alte monede; - aproba Regulamentul de Organizare si Functionare al Comitetului Director; - pregateste raportul anual, organizeaza adunarea generala a actionarilor si implementeaza hotararile acesteia. Societatea este reprezentata, in relatiile cu tertii, de directorul general, care semneaza actele ce angajeaza legal societatea, avand urmatoarele atributii: aplica strategia si politicile de dezvoltare ale societatii comerciale stabilite de Consiliul de Administratie; angajeaza, promoveaza, sanctioneaza disciplinar si concediaza personalul salariat, in conditiile legii si a normelor interne ale societatii; imputerniceste directorii sau alti salariati sa exercite orice atributie din sfera sa de competenta; aproba operatiunile de incasari si plati potrivit competentelor legale;

22

aproba proiecte de investitii in Romania si in strainatate a caror valoare nu depaseste 6 milioane euro sau echivalentul in lei sau alta moneda; indeplineste orice alte atributii incredintate de Consiliul de Administratie; aproba prin decizie structura organizatorica a departamentelor, directiilor, diviziilor sau altor asemenea entitati din cadrul societatii. Gestiunea societatii S.C. Petromservice S.A. este controlata de catre actionari si auditorul intern al societatii. In anul 1996, la infiintarea societatii, tinand cont ca aceasta s-a desprins din PETROM S.A, toata activitatea de productie cuprindea lucrari prestate catre PETROM S.A in baza unui contract cadru. Preocuparea principala a managerului, era indeplinirea sarcinilor de productie, activitatea de marketing avand un rol minor in cadrul societatii. Odata cu preluarea societatii PETROM S.A de catre grupul austriac OMV, in anul 2004, societatea s-a vazut obligata sa-si revizuiasca si sasi restructureze intreaga activitate: - au fost infiintate sucursale in toata tara, in functie de zonele de exploatare petroliere; - s-a structurat activitatea pe urmatoarele domenii: a) Divizia Mentenanta - care a preluat lucrarile de intretinere si majoritatea celor cuprinse in contractul cadru; b) Divizia Workover - care a preluat lucrarile de intretinere si interventie la sonde; c) Divizia Constructii - care efectueaza lucrari de constructii civile si industriale; d) Divizia Transporturi - care asigura efectuarea transporturilor; - largirea pietei atat in tara cat si pe plan international - s-au infiintat sucursale in tari ca: Azerbaijan, Egipt, Kazakhstan, Kuweit, Rusia, Siria. S.C. Petromservice S.A este principalul furnizor de servicii upstream si downstream pentru industria de petrol si gaze, in S-E Europei. Initial S.C. Petromservice S.A s-a pozitionat pe piata oferind servicii de intretinere, reparatii si revizii a echipamentelor si instalatiilor petroliere. Treptat nucleul activitatilor societatii Petromservice s-a extins si a inclus proiectarea si executia de instalatii complexe pentru industria de petrol si gaze, precum si alte activitati in domenii conexe cum ar fi cel al constructiilor civile si industriale. La succesul companiei contribuie in primul rand capitalul uman format in prezent dintr-o mare echipa de angajati, bine pregatiti si experimentati. De asemenea, compania beneficiaza de o infrastructura dezvoltata la nivelul tarii si detine 8 sucursale pozitionte in puncte strategice pe teritoriul tarii : Moinesti, Ploiesti, Videle, Targoviste, Pitesti, Craiova, Arad Vest si Baza de Aprovizionare Piese de Schimb Campina (BAPS). In acest sens, S.C. Petromservice S.A. exploateaza si intretine peste 6.000 km linii electrice, 9.000 unitati de pompare, 17.000 km de conducte, 135 statii de pompare, 3.000 statii de transformare, 135 statii de compresoare, 700 parcuri de titei. Petromservice executa lucrari de foraj, probe pentru productie, inteventii, reparatii capitale si operatii speciale la sonde cu utilaje specifice. Societatea ofera solutii complete pentru distributia si transportul de gaze naturale, realizand conducte cu diametrul de pana la 20 de inch. De asemenea, S.C. Petromservice S.A. detine un parc dotat cu o gama larga de vehicule specializate pentru transportul de persone si marfuri. Printre principalele lucrari de constructii-montaj, pe care S.C. Petromservice S.A le executa, se pot enumera: - linii electrice aeriene si subtrane cu tensiuni intre 220 v-20KV; - posturi de transformare aeriene si terestre; - statii de distributie a energiei electrice; - instalatii de automatizare, reglare si control. S.C. PETROMSERVICE S.A construieste si exploateaza statii ultramoderne de cogenerare a energiei, un exemplu fiind statia de la Suplacu de Barcau, menita sa satisfaca 23

nevoile energetice locale. Un alt sector in care societatea Petromservice si-a extins cu succes activitatea este cel al constructiilor industriale, al restaurarilor si al constructiilor civile si de drumuri. Edificii civile care s-au impus pe piata imobiliara, realizate de Petromservice, sunt sediul sucursalei Roata, sediul Combinatului Doljchim, bazele de recuperare a fortei de munca din Rinca si Ticleni, precum si constructiile din zona Targu-Jiu. In sectorul constructiilor industriale S.C. Petromservice S.A. executa rezervoare pentru depozitare benzina si motorina, rampe de incarcare a produselor petroliere, retele exterioare de conducte pentru transportul produselor petroliere, etc. Antrepiza Constructii Craiova a obtinut in anii 2006-2008, in urma licitatiilor la care a participat, executarea urmatoarelor lucrari: - Executie suprataraversare Rau Jiu cu conducte de gaze si apa sarata; - Alimentare cu apa potabila in Comuna Robanesti; - Relocare conducta alimentare cu apa a Orasului Orsova din sursa Toplet; - Relocare conducta apa in Toplet; - Relocare conducta apa in Mehadia; - Relocare conducta apa Baile Herculane; - Consolidare mal parau Plosca; - Supratraversare parau Plosca cu conducte Gaze; - Supratraversare parau Cioiana cu conducte de titei; - Sistem centralizat de alimentare cu apa potabila in comuna Catane, Judetul Dolj; - Reparatie hala nitrocalcar in Combinatul Doljchim Craiova; - Reconsiderare retele canalizare de pe platforma Doljchim Craiova; - Amenajare Piata Rovinari; - Inlocuire retele electrice de joasa tensiune in comuna Poiana Mare, Judetul Dolj; Capacitatea tehnica a PETROMSERVICE S.A. de a executa lucrari de drumuri calitativ si in termen este demonstrata de dotarea parcului sau de utilaje de constructii, care cuprinde: - 70 autogredere, - 80 buldozere, - 30 vibrocompactoare, - 40 incarcatoare frontale, - 10 autobetoniere, - 3 statii de preparare a betonului - 260 autobasculante de diferite capacitati (8 20 tone), precum si utilaje necesare realizarii stratului asfaltic (statii de asfalt mobile, repartizoare de asfalt, cilindrii compresor echipati cu instalatii auxiliare, instalatii pentru reciclat asfalt). Utilajele din dotare permit societatii sa lucreze concomitent la cel putin trei puncte de lucru si sa execute concomitent lucrari de asfaltare. PETROMSERVICE S.A. produce si livreaza module containerizate realizate la sucursala sa din Targoviste. Modulele containerizate sunt destinate organizatorilor de santier din diverse domenii de activitate pentru amenajarea de birouri, sali de sedinta, sali de mese si bucatarie, vestiare, dormitoare, magazine i magazii, grupuri sanitare, spatii pentru diferite instalatii tehnologice si alte aplicatii. Containerele se executa n diverse variante constructive la dimensiuni care permit transportul pe calea ferata sau cu mijloace auto corespunztoare. Pot fi amplasate individual, asamblate pe orizontala sau pe verticala pe un singur etaj. Containerele etajate pot fi prevazute cu scari metalice exterioare. Structura de rezistenta este executata din profile laminate si din tabla decapata indoita la rece, asamblate prin sudura. Pardoseala este din placa de otel de 22 mm grosime, acoperita cu linoleum si izolata cu un strat de vata minerala termoizolanta de 50 mm grosime. Inchiderea peretilor externi si a tavanului este realizata din ondatherm (cu spum poliuretanica) de 40 mm grosime. Acoperisul este executat din tabla de otel decapata de 1,5 mm grosime, protejata anticoroziune. 24

Una din activitatile de baza ale S.C. Petromservice S.A. este aceea de foraj, probe pentru productie, interventii, reparatii capitale si operatii speciale la sonde cu utilaje specializate. Principalele tipuri de lucrari efectuate in cadrul activitatii de interventie la sonde sunt: - inlocuirea pompelor de fund si a echipamentului de adancime si suprafata al sondelor; - rezolvarea desurubarilor sau ruperilor tevilor de extractie; - echiparea sondelor cu pompe elicoidale; - curatiri si perforari, etc. Pentru prestarea acestor tipuri de lucrari, Directia Interventii Sonde este alcatuita din formatii de lucru care utilizeaza instalatii si dispozitive specifice si care isi desfasoara activitatea pe toata durata zilei. Instalatiile de lucru utilizate de catre formatiile de lucru sunt: - instalatii IC5, cu actionare termica sau electrica instalatie de ridicat pe pneuri care are o sarcina la carlig de 28 tf si o viteza ridicata de deplasare de la o sonda la alta; - instalatii P20; - troliu pe senile folosit pentru lucrarile ce se efectueaza la sondele dotate cu turle sau masturi de productie; - trolii pe pneuri (tip AM 10 si TP 7.5) - folosit pentru lucrarile ce se efectueaza la sondele dotate cu turle sau masturi de productie, dar cu viteza mare de deplasare. Conducerea societatii Petromservice S.A. este permanent preocupata de desfasurarea activitatilor sale in conditii de minimizare sau chiar eliminarea impactului semnificativ asupra mediului. Pe langa activitatile continue de aliniere a tuturor domeniilor sale de activitate la noile reglementari in domeniul protectiei mediului armonizate cu acquisul comunitar, S.C. Petromservice S.A.a initiat o serie de preocupari in vederea dezvoltarii unor servicii in beneficiul protectiei componentelor de mediu, prin testarea, promovarea si implementarea unor tehnologii de depoluare ca si a unor tehnologii industriale ecologice, in concordanta cu nivelul tehnic actual pe plan international. Datorita vanzarii catre grupul austriac OMV a unor pachete de activitati, S.C. Petromservice S.A isi va schimba denumirea in S.C. PSV COMPANY S.A. la sfarsitul lunii august 2008 si va avea o noua emblema, schimbare aprobata de actionarii S.C. Petromservice S.A. in adunarea generala, conform unui acord incheiat cu OMV PETROM in anul 2005.40 Tablou cu principalii indicatori economico-financiari la S.C. PETROMSERVICE S.A. INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI INDICATORI DE PERFORMANTA 1. Grad de indatorare fata de activul total 2. Grad de indatorare fata de capitalurile proprii 3. Indice de lichiditate (active circulante/datorii curente) 4. Rentabilitatea activului economic (profit net/activ total) % 5. Rentabilitatea capitalurilor proprii (profit net/capitaluri proprii) % 6. Rentabilitatea economica (profit net/cifra de afaceri) % 7. Cifra de afaceri pe actiune (RON) (cifra de afaceri/nr. de actiuni) 8. Variatie profit net 9. EPS in ultimele 12 luni (profit net/numar de actiuni)
40

2005 3,20 7,98% 13,20% 13,16% 0,1921 0,0253

2006 11,71% 18,49% 2,78 11,74% 18,54% 17,48% 0,2309 61,36% 0,0403

2007 19,79% 1,82 13,49% 14,47% 0,2169 - 22,20% 0,0314

Act Constitutiv S.C. Petromservice S.A Bucuresti

25

10. Valoarea contabila (capitaluri proprii/numar de actiuni) RON

0,1916

0,2176

0,2328

1.4.2. Sistemul de salarizare, componenta si prezentare


Potrivit legii nr. 14/1991 privind salarizarea si a contractului colectiv de munca unic la nivel national, fiecare unitate patrimoniala stabileste prin contractul colectiv de munca un sistem propriu de salarizare, format din urmatoarele elemente structurale: Sistemul tarifar; Sistemul de sporuri; Formele de salarizare; Sistemul de premiere; Alte elemente. Tinand seama de aceste elemente, la negocierea cu angajatii se intocmeste contractul individual de munca in care se stabileste salariul individual. Pentru munca prestata fiecare salariat primeste lunar contravaloarea in bani convenita prin ultima negociere si consemnata in contractul individual de munca. Sistemul tarifar cuprinde tarifele de plata orare, zilnice si lunare, carora le corespund salarii orare, zilnice si lunare. Salariile lunare individuale trebuie sa fie mai mari decat salariul tarifar minim pe tara, stabilit prin acte normative de catre guvern si, periodic, modificat in functie de evolutia inflatiei. Salariul de baza minim but pe tara garantat in plata, corespunzator programului normal de lucru se stabileste prin hotarare a Guvernului, dupa consultarea sindicatelor si patronatului. Angajatorul este obligat prin lege sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara (la ora actuala salariul de baza minim brut pe tara este in valoare de 550 lei). Sistemul de sporuri este format dintr-o serie de sporuri la salariul de baza: A. Sporuri permanente: Sporuri pentru vechime in munca; Sporuri de fidelitate; Sporuri de conducere; Sporuri de noapte; Sporuri pentru conditii deosebite ( cum sunt mediul toxic, periculoase, grele, etc) Sporuri pentru limba straina; Sporuri pentru stres; Sporuri pentru ore lucrate sistematic peste program (LSP). B. Sporuri temporare: Sporuri pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de lucru, ore prestate in zilelele prevazute libere prin lege, duminica sau in zilele de sarbatori legale; Spor pentru ore de traducere. Adaosurile se refera la: - prime de vacanta; - prime pentru sarbatori si aniversari ale persoanei sau unitatii; - diverse stimulente. Sistemul de premiere cuprinde premii acordate in scopul stimularii salaiatilor, dupa cum urmeaza: Premii acordate din fondul de salarii; Premii acordate din fondul de participare la profit; 26

Criteriile pe baza carora se realizeaza premierea, obiectul premierii, modalitatile de constituire a surselor de premiere si alte elemente legate de ele se stabilesc tot prin contractul colectiv de munca. In afara drepturilor de salarii si premii, salariatii mai pot sa beneficieze si de alte drepturi stabilite in baza normelor legale si a contractelor de munca, cum sunt: Indemnizatii pentru concediul legal de odihna; Indemnizatii de asigurari sociale suportate de unitati sau din fondul bugetului asigurarilor sociale; Avantaje in natura sub forma unor bunuri si servicii (transport gratuit la si de la locul de munca), acordarea unei mese la cantina intreprinderii, acordarea unei locuinte de serviciu, etc. Societatile comerciale cu capital majoritar de stat si regiile autonome, la care salariile se stabilesc prin negociere, pot acorda premii in cursul anului din fondul de salarii, in conditiile precizate prin contractele colective de munca. Unitatile patrimoniale care utilizeaza personal angajat pot folosi urmatoarele forme de salarizare: Salarizare in acord; Salarizare pe baza de cote procentuale din veniturile realizate sau din productia obtinuta; Salarizare in regie sau dupa timpul lucrat; Acordul direct, acordul progresiv, acordul indirect se poate aplica individual sau colectiv. Salarizarea in acord tine seama de volumul lucrarilor executate sau produselor obtinute si se poate determina individual sau colectiv, daca la realizarea unei lucrari sau cantitati de produse participa o echipa de specialisti cu diverse calificari. Salarizarea sub forma cotelor procentuale din productia obtinuta se poate aplica in intreprinderile care produc produse de stricta necesitate, in special in unitati de productie agricola. Salarizarea in regie se aplica in special la personalul TESA din birouri, unde intr-un anumit numar de ore trebuie efectuat volumul de lucrari prevazut in normele de munca si normativele de personal. Forma de salarizare, care se utilizeaza la fiecare loc de munca, este cea prevazuta in contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca incheiat la nivelul fiecarei unitati. In derularea activitatii oricarei entitati patrimoniale, un rol esential il are forta de munca. Factorul munca reprezinta un element determinant in crearea bogatiei, de aceea schimbarile tehnologice si din societate au determinat redefinirea rolului factorului uman in cadrul oricarei organizatii, intreprinderi, preocupate de o mai buna gestionare a ,,resurselor umane. Prezentarea factorului munca in documentele contabile trebuie sa reflecte rolul personalului in intreprindere, ceea ce presupune integrarea fiintei umane in universul valorilor economice si reflectarea ei in contabilitate. Entitatile patrimoniale au obligatii fata de salariatii lor pentru munca prestata de acestia. Aceste obligatii se concretizeaza in salariile platite angajatilor lor. Salariile se definesc, astfel, ca fiind pretul fortei de munca, precum si expresia valorica a acelei parti din venitul national care este destinata consumului individual direct al salariatilor, in functie de munca prestata. Notiunea de salarii cuprinde remunerarea intregului personal angajat printr-un contract de munca. Salariile se stabilesc in raport cu forma de organizare a unitatii, modul de autofinantare si caracterul activitatii, astfel: Pentru societatile comerciale: prin contract colectiv de munca, pe baza posibilitatilor financiare ale fiecarei unitati; 27

Pentru regiile autonome: prin contract colectiv de munca, cu exceptia regiilor cu specific deosebit, stabilit de guvern, unde se aplica regulile din unitatile bugetare; Pentru unitatile bugetare: prin statute aprobate de Guvern, tinand seama de specificul unitatilor respective: invatamant, sanatate, administratie de stat, etc. Pentru organele puterii legislative, executive si judecatoresti: prin lege; Contractul colectiv de munca, in conformitate cu legea nr. 53/2003, modificata si republicata ulterior, prevede: Timpul de munca si de odihna Programul de lucru este de 8 ore zilnic, in afara situatiilor cand, din motive obiective, se impune prelungirea acestuia. Saptamana normala de lucru este de 5 zile. Nu se considera timp efectiv de lucru si nu este cuprins in durata celor 8 ore zilnic: timpul necesar deplasarii de acasa si pana la locul de munca si invers; timpul necesar echiparii si dezechiparii; timpul aferent pauzei de masa (acolo unde este cazul). Stabilirea si modificarea programului de lucru se face prin Regulamntul de ordine interioara. Orele lucrate suplimentar de personalul direct productiv se compenseaza cu timp liber platit in urmatoarele 30 de zile, corespunzator, sau prin plata acestora prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acestora, spor ce se stabileste prin negociere in cadrul contractului colectiv de munca sau al contractului individual de munca si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza. Salariatii care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte beneficiaza fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza, fie de un spor la salariu de minim 15% din salariul de baza, pentru fiecare ora de munca de noapte prestata. Sporul de vechime in munca se stabileste dupa cum urmeaza: Vechime intre 3-5 ani spor de 5%; Vechime intre 5-10 ani spor de 10%; Vechime intre 10-15 ani spor de 15%; Vechime intre 15-20 ani spor de 20%; Vechime peste 20 ani spor de 25%. Sporul de vechime in munca se calculeaza la salariul de baza, corespunzator timpului efectiv lucrat in regim normal. Majorarea sporului de vechime se face incepand cu data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-au indeplinit conditiile din grila de mai sus. Cei care au in cursul lunii cel putin o absenta nemotivata, pierd sporul de vechime in munca pentru luna respectiva. Concediul de odihna se acorda in conformitate cu legislatia in vigoare: - ca durata minima, nu mai putin de 20 zile lucratoare iar programarea se face dupa urmatoarele criterii: - programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator, asigurandu-se o repartitie uniforma in cursul intregului an; - concediul de odihna se poate acorda fractionat, angajatorul fiind obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze cel putin 15 zile lucratoare de concediu, cu plata la zi; - intreruperea concediului pentru interesul productiei se face la solicitarea conducerii; - personalul angajat in timpul anului are dreptul la concediul de odihna, proportional cu perioada lucrata din anul respectiv; Durata concediului de odihna a tinerilor in varsta de pana la 18 ani, a salariatilor care lucreaza in conditii grele sau periculoase si a persoanelor cu handicap este suplimentata cu cel putin 3 zile lucratoare. Absentele nemotivate se scad din concediul de odihna, cumulandu-se de la concediul de odihna anterior.

28

Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a veniturilor din luna/lunile in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu. Indemnizatia de concediu de odihna se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu. Pe langa indemnizatia de C.O., unitatea plateste salariatului si o prima de vacanta in valoare de 50% din salariul tarifar de incadrare, odata cu drepturile salariale cuvenite la acordarea unei transe de minim 15 zile de concediu de odihna. Efectuarea concediului de odihna este obligatorie in anul in curs, exceptie facand situatiile in care salariatul, din motive obiective, este retinut la locul de munca, efectuarea lui urmand sa se produca in primul trimestru al anului urmator. Se conidera zile nelucratoare: - zilele de rapaus saptamanal, de regula sambata si duminica; - zilele de sarbatori legale si religioase; - 1 si 2 ianuarie (Anul Nou); - 1 mai (Ziua muncii); - 1 decembrie (Ziua nationala a Romanii); - ziua intai si a doua de Pasti; - 25 si 26 decembrie (Craciunul); - 8 martie (numai salariatele); - 8 septembrie (Ziua Petrolistului). In cazul unor evenimente familiale deosebite, salariatii au dreptul la zile libere platite, care nu se includ in durata concediului de odihna. Evenimentele familiale deosebite si numarul zilelor libere platite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. Angajatii care isi completeaza studiile au dreptul, conform Legii nr. 53/2003, fara sa afecteze vechimea in munca, la concediu fara plata pentru formare profesionala. Pentru orice salariat se pot acorda, la cerere, 30 de zile pentru studii medii si, respectiv 60 de zile studii superioare, reprezentand concediu anual de studii fara plata si un concediu fara plata de maximum 30 de zile calendaristice pentru pregatirea si sustinerea examenului de diploma. Orice alta absenta in afara de cele aprobate legal, conform precizarilor anterioare, sau care nu este justificata prin anuntarea in 48 de ore (certificat medical in 2 zile de la prezentarea la serviciu), este considerata absenta nemotivata cu consecintele care decurg din aceasta. In baza prevederilor contractului colectiv de munca, conducatorul unitatii sau, dupa caz, consiliul de administratie stabileste drepturile salariale ale fiecarui salariat, prin contractul individual de munca. Salariile conducatorilor societatilor comerciale sau ai regiilor autonome se stabilesc de catre organele imputernicite sa numeasca aceste persoane. In legatura cu rolul statului in ceea ce priveste salariile, interventia sa se rezuma la urmatoarele aspecte, ce se reglementeaza prin hotarari guvernamentale: Stabilirea salariului minim garantat in plata pe tara; Indexarea salariilor in conditiile cresterii preturilor si tarifelor; In vederea stoparii procesului inflationist ia masuri de impozitare suplimentara a salariilor sau de inghetare a salariilor pe o perioada de timp; Structural, salariile sunt formate din salariul de baza cuvenit angajatilor la care se adauga alte drepturi de personal, cum sunt: Adaosuri la salarii; Sporuri la salarii; Alte drepturi banesti (indexari de salarii, compensarea cresterii de preturi, indemnizatii pentru concediul de odihna, pentru asigurarile sociale); Indexarea reprezinta suma rezultata din aplicarea unui procent la salariul de baza, iar compensarea reprezinta o suma fixa ce se acorda indiferent de marimea salariului.

29

CAPITOLUL 2 ORGANIZAREA CONTABILITATII DATORIILOR SI CREANTELOR PRIVIND PERSONALUL, ASIGURARILE SI PROTECTIA SOCIALA 2.1. Prezentarea sistemului de salarizare, de asigurari sociale si protectie sociala la S.C. PETROMSERVICE S.A.
SALARIZARE SI ALTE DREPTURI SALARIALE Pentru munca prestata, in conditiile prevazute in contractul individual de munca, fiecare salariat are dreptul la un salariu in bani convenit la incheierea contractului colectiv de munca. Coeficientii minimi de ierarhizare pentru salariile de baza garantate la negocieri, raportati la salariul minim pe societate, pentru urmatoarele categorii de salariati sunt: a) Muncitori 1) Necalificati - 1,00 2) Calificati - 1,25 b) Personal administrativ pentru care conditia de pregatire la angajare este: 1) Generala - 1,00 2) Liceala - 1,10 3) Postliceala - 1,20 4) Studii superioare - 1,30 c) Personal de specialitate pentru care conditia de pregatire la angajare este: 1) Liceala - 1,25 2) Postliceala - 1,30 3) Scoala de maistri - 1,40 4) Subingineri - 1,50 5) Studii superioare - 1,60 d) Personal cu pregatire superioara in functii de conducere din si ale unitatii si subunitatii 2,50. Salariile de baza, stabilite potrivit coeficientilor de ierarhizare, sunt minime. Conform Contractului colectiv de munca sporurile care se acorda in cadrul S.C. PETROMSERVICE S.A. sunt urmatoarele: a) Spor pentru vecime in munca si vechime in domeniul petrolului care se acorda in procent (cumulat) de pana la 35%, astfel: Vechime (ani) 1-2 2-3 3-10 10-15 15-20 peste 20 Procent spor vechime in munca 5 10 15 20 25 30 Procent spor vechime in domeniul petrolier 1 3 5 7 10

Pentru calculul vechimii in petrol se iau in considerare perioadele lucrate la Ministerul Petrolului si unitati subordonate; unitati cu specific petrolier subordonate Ministerului Geologiei, Institutul de Petrol si Gaze, PETROM SA sau unitatile din care s-a constituit, SNP PETROM SA , precum si agentii economici cu profil similar. b) Spor pentru conditii grele de munca in procent de 10-35%; c) Spor pentru munca in conditii deosebite periculoase se acorda in procent de 10-30%; d) Spor pentru activitatea in subteran este egal cu un salariu minim pe economie actualizat; e) Spor pentru personalul care lucreaaza in sistem de tura continua, acordat in cuantum de 15%. Tura continua pesupune lucrul in doua sau trei schimburi care acopera integral cele 24 de ore ale unei zile. f) Sporul pentru munca prestata sistematic peste programul normal de lucru este intre 1025%; g) Spor pentru sustinerea valorii reale a salariatului, stabilit periodic astfel incat sa acopere coeficientul de crestere a preturilor. Nominalizarea beneficiarilor penru locurile de munca, functiile si meseriile prevazute sa beneficieze de aceste sporuri se face la nivelul sucursalelor societatii, de comun acord cu sindicatele. Sporurile acordate la litera a), e) si f) se aplica la salariul de baza negociat, iar cele prevazute la litera b) si c) se aplica la salariul de baza pentru timpul efectiv lucrat in respectivele conditii. Toate aceste sporuri, cu exceptia celui pentru sustinerea valoii reale a salariatului, sunt sporuri cu carcacter permanent si intra in calculul indemnizatiei pentru concediu de odihna. Pentru lucrul in zilele libere si de sarbatoare, conform contractului colectiv de munca, plata timpului suplimentar se majoreaza astfel: a) Orele suplimentare prestate peste durata normala de lucru, cu 100%; Conform intelegerii cu salariatul modul de plata al orelor suplimentare poate fi: - plata majorata cu 100%; - plata in regim normal si compensarea cu timp liber platit in regim normal. b) Orele prestate in zilele de sambata si duminica pentru personalul care nu lucreaza in tura, cu 100%; c) Orele prestate in Ziua Petrolistului (8 septembrie) si orele prestate de femei in Ziua femeii, cu 150%; Conform intelegerii cu salariatul, modul de plata poate fi: - plata majorata cu 50%; - plata majorata cu 50% si compensarea cu timp liber platit in regim normal. d) Orele prestate in zilele de sarbatori legale, cu 200%. Conform intelegerii cu salariatul, modul de plata al acestor ore poate fi: - plata majorata cu 200%; - plata majorata cu 100% si compensarea cu timp liber platit in regim normal. Pentru a putea fi considerat timp suplimentar de lucru aceasta se face numai printr-un document scris elaborat de catre seful locului de munca, de regula si cu acordul salariatului. In afara de aceste sporuri, societatea PETROMSERVICE S.A. mai acorda si unele adaosuri pentru: - consemn la domiciliu 25% din salariul de baza aplicat la timpul de consemnare; - conditii de izolare minimum 5% din salariul de baza; - conditii de santier pentru personalul nelocalnic minimum 0,7% din salariul minim de baza lunar actualizat al S.C. Petromservice S.A./zi. Pentru munca prestata in timpul noptii, salariatii primesc salariile de baza majorate cu 25%. 31

In afara de aceste adaosuri, personalul care lucreaza la lichidarea eruptiilor libere la sonde si la stingerea incendiilor primesc salariul de baza majorat cu un coeficient de minimum 2,00. Pentru stimularea salariatilor S.C. PETROMSERVICE S.A. constituie anual un fond de premiere de pana la 10% asupra fondului de salarii platit, care se face cu acordul F.S.L.I. PETROM. (la care si societatea PETROMSERVICE este afiliata). In functie de specificul si conditiile concrete de munca, formele de salarizare care asigura salariile negociate, fara sporuri, in cadrul societatii, sunt: a) dupa timpul lucrat (in regie); - cu salariu lunar - cu salariu orar b) Acord; - direct - indirect Acordul direct sau indirect se poate aplica atat individual cat si colectiv. Formele concrete de salarizare al S.C. PETROMSERVICE S.A. se stabilesc la nivelul sucursalelor, cu acordul sindicatului si aprobarea societatii, in functie de specificul activitatilor sale, in scopul cresterii eficientei si a stimularii salariatilor. a) Salarizarea dupa timpul lucrat Salariul de baza se calculeaza in raport cu timpul de munca prestat timpul de munca efectuat si inregistrat ca timp suplimentar, cu respectarea prevedrilor CCM, fiind platit suplimentar. Salarizarea dupa timpul lucrat cu salariu lunar se stabileste si se acorda in acelasi cuantum indiferent de regimul lucrator al lunii, proportional cu timpul efectiv lucrat. Acest tip de salarizare se aplica pentru personalul de conducere, personalul de executie din compartimentele functionale si personalul de servire generala la nivel de societate pentru care timpul de lucru nu este organizat in tura. Salarizarea dupa timpul lucrat cu salariu orar se stabileste prin raportarea salariului negociat la 170 ore, conform prevederilor CCM incheiat la nivel national. Salariul de baza lunar se calculeaza prin inmultirea salariului orar cu numarul de ore efectiv lucrate, aplicandu-se pentru tot personalul din cadrul unitatii al carui program de lucru este organizat in tura (personal de executie de specialitate, dispeceri, soferi, muncitori calificati si necalificati direct productivi si indirect productivi din sectoarele de productie). Plata salariilor se face periodic la urmatoarele date: Chenzina 1 la data de 15 (16) ale fiecarei luni; Chenzina 2 la data de 28 (29) ale fiecarei luni. Toate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale unitatii. In caz de faliment sau lichidare judiciara salariatii au calitatea de creditori privilegiati, iar drepturile lor banesti constituie creante privilegiate, urmand sa fie platiti integral inainte de a-si revendica cota parte ceilalti creditori. Reprezentantii patronatului societatii asigura tinerea de evidente in care se mentioneaza activitatea desfasurata in baza contractului individual de munca si drepturile de care salariatii au beneficiat, eliberand dovezi pentru aceasta. TIMPUL DE MUNCA SI DE ODIHNA 1) Durata normala a timpului de lucru este de 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana; 2) Durata normala a timpului de lucru se realizeaza prin saptamana de lucru de cinci zile 3)La locurile de munca unde, datorita specificului activitatii, nu exista posibilitatea incadrarii in durata normala a timpului de lucru, se pot stabili forme specifice de organizare a timpului de lucru, dupa caz, in tura, tura continua, program fractionat. 32

Pentru unele activitati, locuri de munca si categorii de personal, se pot stabili programe de lucru partiale, corespunzatoare unei fractiuni de norma, cu o durata a timpului de munca de 6, 4 sau 2 ore pe zi, drepturile salariatilor care lucreaza astfel acordandu-se proportional cu timpul lucrat. (1) Salariatii care isi desfasoara activitatea in locuri de munca cu conditii deosebite beneficiaza de reducerea duratei normale a timpului de lucru sub 8 ore pe zi, in conditiile prevazute de lege. (2) Reducerea duratei timpului de munca la locurile de munca in conditii deosebite nu afecteaza salariul si vechimea in munca aferente duratei normale a timpului de munca. Inceperea si sfarsitul programului zilnic de lucru se stabilesc prin regulamentul de ordine interioara, care se intocmeste de catre administratia unitatii, cu acordul reprezentantilor sindicali. Salariatii pot fi chemati sa presteze ore suplimentare, dar nu mai mult de 120 ore/salariat anual, si numai cu acordul scris al salariatului. In cadrul S.C. Petromservice S.A. munca desfasurata in timpul noptii este considerata cea intre orele 20,00-7,00 in perioada 01.11-28 (29).02 si 21,00-6,00 in perioada 01.03-31.10. In fiecare an calendaristic, salariatii au dreptul la un concediu de odihna platit, cu o durata minima de 21 zile lucratoare. Aceasta durata minima de 21 de zile lucratoare se suplimenteaza in functie de vechimea in munca a salariatilor, astfel: - de la 3 la 5 ani vechime 1 zi; - de la 5 la 8 ani vechime 2 zile; - de la 8 la 11 ani vechime 3 zile; - de la 11 la 14 ani vechime 4 zile; - de la 14 ani la 17 ani vechime 6 zile; - peste 17 ani vechime 9 zile. Salariatii care presteaza munci grele, nocive, periculoase , penibile, au dreptul in fiecare an la o suplimentare a concediului de odihna cu minimum 3 zile lucratoare peste cele prevazute. Elementele care constituie baza de calcul pentru stabilirea indemnizatiei cuvenite salariatilor pentru concediul de odihna se face conform legii, algoritmul de calcul fiind urmatorul: 1. se determina valoarea salariului de baza zilnic, raportand salariul de baza la numarul mediu lunar de zile lucratoare, respectiv 21,25 zile; 2. valoarea obtinuta de la punctul 1 se inmulteste cu numarul de zile de concediu de odihna acordat; 3. la valoarea rezultata de la punctul 2 se adauga contributia sporurilor cu caracter permanent, de care bneficiaza salariatul; 4. suma rezultata la punctul 3 se dubleaza rezultand indemnizatia de concediu de odihna cuvenita.

2.2 Sistemul de documente privind decontarile cu personalul, asigurarile si protectia sociala


In vederea obtinerii informatiilor necesare referitoare la munca prestata, rezultatele muncii si remunerarea ei, se organizeaza evidenta primara si operativa a acestor aspecte deosebit de importante, atat pentru unitate, cat si pentru fiecare salariat in parte. La nivelul fiecarei entitati se organizeaza o evidenta operativa a angajatilor printr-un sistem de registre specifice pentru urmarirea evidentei si miscarii personalului. Conform prevederilor noului Cod al muncii, fiecare angajator are obligatia de a infiinta un registru general de evidenta al salariatilor, ce reprezinta un document oficial, dupa ce a fost inregistrat la autoritatea competenta, in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul angajatorului. In acest registru se completeaza date de identificare ale angajatorului, date pentru fiecare angajat referitoare la elementele de identificare, datele din contractul de munca, precum si toate 33

schimbarile care intervin pe parcursul desfasurarii relatiilor de munca in legatura cu executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca. Documentele primare referitoare la prezenta la lucru, cantitatea de munca prestata si rezultatele muncii stau la baza calcularii salariilor cuvenite fiecarui lucrator in parte, constituind in acelasi timp fundamentul pentru analizarea modului de utilizare a timpului de munca si a obligatiilor contractuale. Cunoasterea acestor informatii se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor documente care, in functie de continutul sau, pot fi grupate in doua categorii si anume : a) Documente privind : - prezenta la lucru; - timp de lucru prestat; - productia obtinuta. b) Documente privind calculul drepturilor salariale cuvenite. a 1) Documentele privind prezenta la lucru sunt : - fisa de pontaj; - condica de prezenta. a 2) Documentele privind timpul de lucru prestat sunt: - foaia colectiva de prezenta. Este un document folosit pentru evidenta timpului efectiv lucrat de personalul TESA. Se foloseste pentru completarea Fisei de calcul a salariilor aferente personalului TESA. Atat carnetul de pontaj cat i foaia colectiva de prezenta sunt arhivate, ele nu vor aparea in contabilitate. - carnet de pontaj. Reprezinta documentul primar prin care se evidentiaza timpul efectiv lucrat cu salariatii direct productivi, a caror activitate este coordonata de catre conducatorul formatiei de lucru, acestia din urma fiind si titularii de drept ai carnetelor de pontaj. Carnetul de pontaj sta la baza completarii Fisei de calcul a salariilor; - situatia prezentei si a absentelor. - fisa de calcul a salariilor . Reprezinta documentul de centralizare din carnetele de pontaj a prezentei zilnice, de stabilire a valorii lucrarilor executate de salariatii aflati in subordinea unui titular al carnetului de pontaj, precum si de evidentiere i imprtire a timpului nelucrat si platit si timpului nelucrat si neplatit, in functie de documentele legale aprobate. Fisele de calcul a salariilor se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil. a 3) Documentele privind productia obtinuta sunt: - bon de lucru individual; - bon de lucru colectiv; - raport de productie si salarizare; - pontajul lucrarilor manuale; - pontajul mecanizatorului. b) Documentele privind calculul drepturilor salariale cuvenite sunt: - fisa de evidenta a retributiilor. Este folosita pentru evidenta timpului efectiv lucrat si a remuneratiei orare, precum si a remuneratiei lunare si a retinerilor aferente. - lista de avans chenzinal; - lista de plata a salariilor; - lista de indemnizatii pentru concediul de odihna; - centralizatorul statelor de plata; - statul de salarii. Reprezinta documentul justificativ de inregistrare in evidenta contabila a remunerarii factorului munca. Are un continut informational adecvat si se intocmeste in dou exemplare, la sfarsitul fiecarei luni, pe locuri de activitate (sectii de productie, atelire, locuri de munca, servicii, etc), de catre compartimentul care are aceasta atributie, pe baza documentelor de evidenta a muncii si a timpului efectiv lucrat, a documentelor de centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii angajati in acord, pe baza evidentei si a documentelor privind retinerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihna, certificatelor medicale.

34

Indeplineste, in principal, doua functii :41 - ca document justificativ, pentru calculul veniturilor salariale cuvenite angajatilor, a contributiilor obligatorii ale fiecarui salariat, a impozitului pe veniturile salariale, precum si a altor retineri din veniturile salariale nete; - ca document justificativ de inregistrare in contabilitatea financiara a decontarii cu personalul si cu bugetul asigurarilor si protectiei sociale.42 In cadrul statului de salarii sunt ierarhizate elementele care servesc pentru calculul si decontarea drepturilor cuvenite angajatilor i, respectiv, platite acestora. Documentele care stau la baza intocmirii statului de plata sunt: Fisele de evidenta a timpului efectiv lucrat; Documentele de centralizare a salariilor individuale, pentru personalul salarizat in acord; Documentele privind retinerile legale, contracte comerciale pentru plati in rate); Retinerile in contul bugetului de stat, al asigurarilor sociale, al altor institutii de stat; Retineri conform listelor de avans chenzinal si concedii de odihna; Certificate medicale; Popriri pe baza sentintelor judecatoresti. Alaturi de documentele mentionate mai sus, specifice decontarii drepturilor de personal, in contabilitatea acestui domeniu mai sunt folosite si alte documente justificative din activitati conexe: - factura - primita de salariati in urma cumpararii sau vanzarii de bunuri cu ocazia deplasarii in interes de serviciu; - chitanta de cazare si tichetele de calatorie- pentru justificarea avansurilor de trezorerie; - extrasul de cont - utilizat cu ocazia decontarilor prin banca a diferitelor sume legate de drepturile si obligatiile salariatiilor; - ordinul de plata - folosit pentru efectuarea platii prin banca a diferitelor sume legate personal: impozitul pe salarii, contributia la fondul de somaj, la fondul de sanatate, contributia pentru pensia suplimentara, etc; - angajamentul de plata - folosit la retinerea pagubelor produse de salariati; - contractul de garantie si contractul de garantie suplimentara - utilizat pentru constituirea de garantii din partea gestionarilor de valori materiale si bnesti. Platile facute in cursul lunii pentru avansuri, indemnizatii de concediu, lichidari, prime de orice fel, etc., se includ in statele de salarii, in vederea centralizarii tuturor veniturilor obtinute si retinerile legale din momentul platii lor.

2.3 Calculul veniturilor cuvenite angajatilor si a impozitului pe veniturile salariale


Inainte de a trece la calculul propriu-zis al salariilor si a contributiilor aferente, voi face o scurta recapitulare a Capitolului I, astfel ca: Salariul de baza Salariul pentru timpul lucrat Alte drepturi salariale Venitul brut
41

= este salariul negociat prin contractul colectiv de munca. = este salariul in functie de realizarile din luna respectiva (in acord). = indemnizatiile si adaosurile cuvenite angajatilor. = salariul pentru timpul lucrat + alte drepturi salariale.

V. Barbacioru, M.Sandu, C. Parvu, S. Domnisoru, St. Selisteanu Contanbilitatea financiara, vol. II, Ed. Universitaria, Craiova, 2003, pag. 50
42

V. Barbacioru, S. Domnisoru, R. Baluna, S. Manea - ,,Contabilitate financiara, Editura Sitech, Craiova, 2006

35

Contributia la somaj Contributia la asigurarile sociale (9,5%) si contributia la CASS (6,5%) Impozitul pe salarii (16%)

= datorita faptului ca salarizarea este in acord, aceasta retinere se va face la salariul pentru timpul lucrat. = se retin din venitul brut.

= pentru calculul acestuia se vor scade din venitul brut contributiile mai sus mentionate, precum si deducerea personala de baza, alte deduceri suplimentare si se va aplica cota de impozit aferenta. Avansul = acesta este stabilit prin contractul colectiv de munca. Calculul salariilor, pentru fiecare angajat in parte, este exemplificat in structura lucrarii in cadrul Anexei nr. 1.

2.4 Sistemul de conturi utilizat


Evidenta contabila a decontarilor cu personalul se realizeaza cu ajutorul grupei de conturi 42 ,,Personal si conturi asimilate, care cuprinde urmatoarele conturi sintetice de gradul I si II: 421 Personal salarii datorate 423 Personal ajutoare materiale datorate 424 Prime reprezentand participarea personalului la profit 425 Avansuri acordate personalului 426 Drepturi de personal neridicate 427 Retineri din salarii datorate tertilor 428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul, ce se dezvolta in: - 4281 Alte datorii in legatura cu personalul - 4282 Alte creante in legatura cu personalul Contul 421 Personal salarii datorate Elementul evidentiat: Tine evidenta decontarilor cu personalul pentru salariile cuvenite acestora, in bani sau in natura, inclusiv a sporurilor, adaosurilor si premiilor achitate din fondul de salarii. Continut economic: cont de datorii pe termen scurt. Functia contabila: cont de pasiv. Se crediteaza: cu salariile si alte drepturi cuvenite personalului (641). Se debiteaza: - cu retinerile din salarii reprezentand: avansuri acordate personalului, sume opozabile salariatilor datorate tertilor, contributia pentru asigurari sociale, contributia pentru ajutorul de somaj, garantii, impozitul pe salarii, precum si alte retineri datorate (425, 427, 4312, 4314, 4372, 4282, 444); - cu valoarea la pret de inregistrare a produselor acordate salariatilor ca plata in natura, potrivit legii (345); - cu sumele neridicate de personal in termenul legal (426); - cu salariile nete achitate personalului (5121, 5311). Soldul final al contului este sold creditor si reprezinta sumele datorate salariatilor. Evidenta analitica a salariilor datorate se realizeaza cu ajutorul statelor de plata. Contul 423 Personal ajutoare materiale datorate Elementul evidentiat: Tine evidenta ajutoarelor de boala pentru incapacitate temporara de munca, a celor pentru ingrijirea copilului, a ajutoarelor de deces si a altor ajutoare acordate. Continut economic: cont de datorii pe termen scurt. Functia contabila: cont de pasiv. Se crediteaza: cu sumele datorate personalului, reprezentand ajutoarele materiale suportate din contributia unitatii pentru asigurari sociale, precum si cele acordate, potrivit legii, pentru protectia sociala (4311, 6458). 36

Se debiteaza: - cu ajutoarele materiale achitate personalului (5121, 5311); - cu retinerile reprezentand avansuri acordate, sume datorate unitatii sau tertilor, contributia pentru asigurari sociale, contributia pentru asigurari de sanatate, contributia pentru ajutorul de somaj, impozitul pe salarii datorat ( 425, 427, 4282, 4312, 4314, 4372, 444); - cu sumele neridicate de personal, reprezentand ajutoare materiale, in termen legal ( 426). Soldul final al contului este creditor si reprezinta ajutoare materiale datorate personalului. Evidenta analitica a ajutoarelor materiale datorate se realizeaza cu ajutorul listelor de plata lunare. Contul 424 - Prime reprezentand participarea personalului la profit Elementul evidntiat: Tine evidenta stimulentelor cuvenite personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale. Continut economic: cont de datorii pe termen scurt. Functia contabila: cont de pasiv. Se crediteaza: cu sumele alocate din fondul de participare la profit (641). Se debiteaza: - cu retinerile reprezentand avansuri, sume datorate unitatii si tertilor, precum si alte retineri datorate ( 425, 427, 428, 444); - cu sumele achitate personalului (5121, 5311); - cu sumele neridicate de personal (426). Soldul final al contului este creditor, reprezentand primele acordate din profit, datorate personalului. Evidenta analitica a stimulentelor se realizeaza cu ajutorul listelor de plata. Contul 425 Avansuri acordate personalului Elementul evidentiat: Tin evidenta avansurilor acordate personalului. Continut economic: cont de creante. Functia contabila: cont de activ. Se debiteaza: cu avansurile achitate personalului ( 5121, 5311). Se crediteaza: cu sumele retinute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale, reprezentand avansurile acordate (421, 423, 424). Soldul final este debitor, reprezentand avansurile platite. Evidenta analitica a avansurilor se realizeaza cu ajutorul listelor de plata a avansurilor. Contul 426 Drepturi de personal neridicate Elementul evidentiat: Tine evidenta drepturilor de personal neridicate in termen legal. Continut economic: cont de datorii pe termen scurt. Functia contabila: cont de pasiv. Se crediteaza: cu sumele datorate prsonlului, reprezentnd salarii, sporuri, adaosuri ajutoare de boala, prime si alte drepturi, neridicate in termen legal (421, 423, 424); Se debiteaza: - cu sumele achitate personalului (5121, 5311); - cu drepturile de personal neridicate, aferente exercitiilor financiare, prescrise (117). Soldul final este creditor si reprezinta drepturi de personal neridicate. Contul 426 drepturi de personal neridicate se poate dezvolta in conturi analitice, nominal, pe salariatii care nu si-au ridicat drepturile salariale. Contul 427 Retineri din salarii datorate tertilor Elementul evidentiat: Tine evidenta retinerilor si popririlor din salarii, datorate tertilor. Continut economic: cont de datorii pe termen scurt. Functia contabila: cont de pasiv. Se crediteaza: cu sumele retinute de la salariati, datorate tertilor, reprezentand chirii, cumparari cu plata in rate si alte obligatii fata de terti (421, 423, 424).

37

Se debiteaza:cu sumele achitate tertilor, reprezentand retineri sau popriri din salarii (5121, 5311). Soldul final este creditor, reprezentand sumele retinute si datorate tertilor. Se poate dezvolta in conturi analitice, pe fiecare subiect al retinerilor. Contul 428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul Elementul evidentiat: Tine evidenta altor datorii si creante in legatura cu personalul. Continut economic: - este un cont de datorii pe termen scurt, atunci cand exprima datoriile unitatii patrimoniale fata de salariati; - este un cont de creante, atunci cand exprima creantele unitatii in raport cu salariatii; Functia contabila: cont bifunctional. Se crediteaza: - cu sumele retinute personalului reprezentand garantii (421); - cu sumele datorate personalului, pentru care nu s-au intocmit state de plata, determinate de activitatea exercitiului care urmeaza sa se inchida, inclusiv indemnizatiile pentru concediile de odihna neefectuate pana la inchiderea exercitiului financiar (641); - cu sumele datorate personalului sub forma de ajutoare (438); - cu sumele incasate sau retinute personalului pentru sumele datorate de acesta (5311, 5121, 421, 423, 424). Se debiteaza: - cu sumele achitate personalului, evidentiate anterior in acest cont (5311); - cu sumele datorate de personal, reprezentand chirii, avansuri nejustificate, salarii, ajutoare de boala, sporuri si adaosuri necuvenite, imputatii si alte debite care se fac venituri la unitate, precum si sumele achitate de unitate acestuia ( 706, 708, 758, 4427, 438, 5121, 5311); - cu sumele restituite gestionarilor reprezentand garantia si dobanda aferenta (5311); - cu cota-parte din valoarea echipamentului de lucru suportata de personal ( 758, 4427); - cu valoarea biletelor de tratament si odihna, a tichetelor si biletelor de calatorie si a altor valori acordate personalului (532); - cu sumele prescrise sau anulate reprezentand alte datorii in legatura cu personalul, aferente exercitiilor financiare anterioare (117); - cu sumele reprezentand avansuri nejustificate (542). Soldul contului poate fi creditor reprezentand sumele cuvenite personalului, si debitor reprezentand sumele datorate de salariati entitatii. Contul 428 - ,,Alte datorii si creante in legatura cu personalul se dezvolta in conturi analitice de gradul II, astfel: 4281 Alte datorii in legatura cu personalul, putandu-se dezvolta in conturi analitice pe fiecare salariat, la care entitatea patrimoniala are obligatii de plata. 4282 Alte creante in legatura cu personalul se poate dezvolta in conturi analitice, pe fiecare salariat care are datorii fata de unitatea patrimoniala. Reflectarea in contabilitate a decontarilor cu asigurarile sociale, protectia sociala si a operatiunilor asimilate, se realizeaza cu ajutorul grupei de conturi 43 ,,Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate din Planul general de conturi si anume: 431 ,,Asigurari sociale, 437 ,,Ajutor de somaj si 438 ,,Alte datorii si creante sociale. Contul 431 ,,Asigurari sociale se dezvolta in urmatoarele conturi sintetice de gradul II: 4311 - Contributia unitatii la asigurarile sociale 4312 - Contributia personalului la asigurarile sociale 4313 - Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate 4314 - Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate Contul 4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale Elementul evidentiat: Tine evidenta decontarilor privind contributia angajatorului la asigurarile sociale de stat. 38

Continut economic: cont de datorii pe termen scurt. Functia contabila: cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza contributia angajatorului la asigurarile sociale de stat. (6451) In debitul contului se inregistreaza sumele datorate personalului, ce se suporta din asigurari sociale (423), sumele virate asigurarilor sociale (5121) si datoriile anulate. Soldul contului este creditor si reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale de stat. Contul 4312 Contributia personalului la asigurarile sociale Elementul evidentiat: Tine evidenta decontarilor privind contributia personalului la pensia suplimentara. Continut economic: cont de datorii pe termen scurt. Functia contabila: cont de pasiv. Se crediteaza: - cu contributia datorata si retinuta personalului din drepturile sociale, pentru pensia suplimentara (421); - cu contributia datorata si retinuta personalului din ajutoarele materiale, pentru pensia suplimentara (423); Se debiteaza: cu sumele virate la bugetul asigurarilor sociale pentru pensia suplimentara (5121). Soldul final este creditor si reprezinta sumele datorate bugetului asigurarilor sociale pentru pensia suplimentara. Contul 4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate Elementul evidentiat: Tine evidenta decontarilor privind contributia angajatorului la asigurarile sociale de sanatate. Continut economic: cont de datorii pe termen scurt. Functia contabila: cont de pasiv. Se crediteaza: cu contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate (6451). Se debiteaza: cu sumele virate la fondul asigurarilor sociale de sanatate (5121). Soldul final este creditor si reprezinta sumele datorate bugetului asigurarilor sociale de sanatate. Contul 4314 - Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate Elementul evidentiat: Tine evidenta decontarilor privind contributia personalului la asigurarile sociale de sanatate. Continut economic: cont de datorii pe termen scurt. Functia contabila: cont de pasiv. Se crediteaza: - cu contributia datorata si retinuta personalului din drepturile salariale, pentru asigurarile sociale de sanatate (421); - cu contributia datorata si retinuta personalului din ajutoarele materiale, pentru asigurarile sociale de sanatate (423); Se debiteaza: cu sumele virate la fondul asigurarilor sociale de sanatate (5121). Soldul final este creditor si reprezinta sumele datorate bugetului asigurarilor sociale de sanatate. Contul 437 ,,Ajutor de somaj, este un cont de pasiv si are in componenta sa doua conturi sintetice de gradul II si anume: Contul 4371 Contributia unitatii la fondul de somaj Contul 4372 Contributia personalului la fondul de somaj Contul 4371 - Contributia unitatii la fondul de somaj Elementul evidentiat: Tine evidenta decontarilor privind ajutorul de somaj datorat de unitate. Continut economic: cont de datorii pe termen scurt. 39

Functia contabila: cont de pasiv Se crediteaza: cu sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de somaj (6452). Se debiteaza: cu sumele virate, reprezentand contributia unitatii pentru constituirea fondului de somaj (5121). Soldul final este creditor si reprezinta sumele datorate de unitate la fondul de somaj. Contul 4372 Contributia personalului la fondul de somaj Elementul evidentiat: Tine evidenta decontarilor privind ajutorul de somaj datorat de salariati. Continut economic: cont de datorii pe termen scurt. Functia contabila: cont de pasiv. Se crediteaza: - cu sumele datorate de personal, prin retineri din salariile cuvenite (421); - cu sumele datorate de personal, prin retineri din ajutoarele materiale cuvenite (423). Se debiteaza: cu sumele virate, reprezentand contributia personalului pentru constituirea fondului de somaj (5121). Soldul final este creditor si reprezinta sumele datorate de salariati la fondul de somaj. Acest cont nu necesita dezvoltari analitice. Contul 438 Alte datorii si creante sociale , reflecta atat datoriile cat si creantele de natura sociala, stabilite, de regula, la finele exercitiului. Este un cont bifunctional datorita naturii diferite a celor doua conturi sintetice de gradul II, din structura sa, si anume: 4381 - Alte datorii sociale 4382 - Alte creante sociale Contul 4381 Alte datorii sociale Elementul evidentiat: Tine evidenta datoriilor de achitat in contul asigurarilor sociale aferente exercitiului in curs, precum si plata acestora. Continut economic: cont de datorii pe termen scurt. Functia contabila: cont de pasiv. Se crediteaza: - cu sumele reprezentand ajutoare materiale achitate in plus personalului si necuvenite acestuia (4282). Se debiteaza: cu sumele virate asigurarilor sociale reflectate ca alte datorii. Soldul final este creditor si reprezinta datoriile unitatii, determinate la sfarsitul exercitiului, fata de bugetul asigurarilor sociale. Contul 4382 Alte creante sociale Elementul evidentiat: Tine evidenta creantelor de incasat in contul asigurarilor sociale aferente exercitiului in curs. Continut economic: cont de creante Functia contabila: cont de activ. Se debiteaza: - cu obligatiile unitatii fata de salariati, reprezentand ajutoare materiale, stabilite la sfarsitul exercitiului, pentru care nu s-au intocmit documente de plata corespunzatoare si, concomitent, crearea creantelor ce trebuie recuperate ulterior de la asigurarile sociale. Se crediteaza: - in perioada urmatoare, cu diminuarea contributiei unitatii la asigurarile sociale, pentru a compensa creantele anterioare. Soldul final este debitor si reprezinta sumele ce urmeaza a se incasa de la bugetul asigurarilor sociale.

2.5 Contabilitatea decontarilor cu personalul privind salariile

40

Contabilitatea datoriilor si creantelor privind personalul, asigurarea si protectia sociala se tine cu ajutorul conturilor din grupele 42 ,,Personal si conturi asimilate si 43 ,,Asigurari sociale, protectia sociala si conturi similate, in fiecare din aceste doua grupe fiind cuprinse, in special, conturi de datorii, dar si unele conturi de creante. In procesul de reflectare a datoriilor si creantelor privind personalul mai sunt utilizate, deasemenea, si conturi din grupa conturilor de datorii fata de buget si alte organisme publice, adica cele privind datoria din impozit pe salarii si datoriilor privind constituirea unor fonduri cu destinatie speciala. Datoriile fata de personal pot fi clasificate in trei categorii, si anume: - datorii curente; - datorii neexigibile; - datorii provenind din salarii sau alte drepturi de personal neridicate in termen. a) Datorii fata de personal care se suporta de unitate, din fondul de salarii, a caror evidenta se tine cu ajutorul contului 421 ,,Personal salarii datorate. Acest cont se crediteaza lunar, in baza centralizatoarelor statelor de salarii, cu salariile brute datorate personalului, pe luna care se incheie, astfel: EXEMPLU: Se contabilizeza cheltuieli cu salariile in suma de 5.500 lei, conform stat salarii: 641 = 421 5.500
Cheltuieli cu salariile personalului Personal salarii datorate

b) Datorii fata de personal suportate din contributia unitatii pentru asigurari sociale, precum si cele care, potrivit legii, sunt suportate de unitate pentru protectia sociala, a caror evidenta se tine cu ajutorul contului 423 ,,Personal ajutoare matriale datorate, care se crediteaza lunar, pe baza statelor de plata a ajutoarelor, astfel: EXEMPLU: Se contabilizeaza concediile medicale conform statului de plata: % = 423 1.700
Personal-ajutoaremateriale datorate 4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale 635 6458 Alte cheltuieli pivind asigurarile si protectia sociala 1.065

Datoriile neexigibile se reflecta cu ajutorul contului sintetic de gradul II 4281 ,,Alte datorii in legatura cu personalul, care se crediteaza la sfarsitul exercitiului cu sumele datorate personalului pentru activitati desfasurate in cursul exercitiului care se incheie, inclusiv ajutoare materiale, indemnizatii de concedii neefectuate, pentru care nu s-au intocmit state de plata, dar calculate si decontate in exercitiul urmator. In exercitiul urmator operatia de mai sus este stornata, in negru, efectuandu-se inregistrarea normala, conform statelor de salarii intocmite. EXEMPLU: Se contabilizeaza sume datorate prsonalului, si anume; concedii de odihna neefectuate in suma de 700 lei si ajutoare materiale in suma de 500 lei. % = 4281 1.200 Alte datorii in legatura cu personalul

641 Cheltuieli cu salariile personalului 700 4382 Alte creante sociale ajutoare materiale 500 In cursul lunii personalul poate sa beneficieze de avansuri chenzinale, care reprezinta drepturi de creanta ale unitatii, a caror evidenta se tine cu ajutorul contului de activ 425 ,,Avansuri acordate prsonalului, care se debiteaza, de regula, in corespondenta cu conturile de trezorerie din care se face plata, in special contul 5311 ,,Casa in lei si 426 ,,Drepturi de personal neridicate, pentru valoarea avansurilor neridicate. Avansurile chenzinale se retin din datoria fata de personal, dupa inregistrarea acesteia la sfarsitul lunii. Din datoria fata de personal se retin, in ordine cronologica: impozitul pe salarii, contributia personalului la fondul de somaj, contributia personalului la asigurarile sociale, 41

contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate, iar soldurile conturilor de datorii fata de personal, dupa aceste inregistrari, reprezinta castigul net al salariatilor sau datoria neta a unitatii. Din castigurile nete se pot retine in continuare: chirii, rate pentru cumparari, popriri datorate tertilor, reflectate cu ajutorul contului de datorii 427 ,,Retineri datorate tertilor, cotele scadente din creantele fata de personal, precum si avansul chenzinal, iar ceea ce ramane reprezinta restul de plata. Aceste retineri se inregistreaza prin urmatoarea formula: EXEMPLU: Se contabilizeaza retineri din salarii conform centralizatorului de salarii: 421 Personal salarii datorate = % 3.380,40 444 Impozit pe salarii 730,40 4372 Contributia personalului 55,00
la fondul de somaj 4312Contributia personalului la 522,50 asigurarile sociale 4314 Contributia angajatilor 357,50 pentru asigurarile sociale de sanatate 425 Avansuri acordate 1.650,00 personalului 427 Retineri datorate tertilor 25,00 4282 Alte creante in legatura 40,00 cu personalul

In mod similar se pot inregistra si retinerile din datoriile fata de personal, privind ajutoarele materiale: 423 Personal ajutoare materiale = % 1.024,76 444 Impozit pe salarii 225,76 4372 Contributia personalului 17,00
la fondul de somaj 4312 Contributia personalului 161,50 la asigurarile sociale 4314 Contributia angajatilor 110,50 pentru asigurarile sociale de sanatate 425 Avansuri acordate 510,00 personalului

Decontarea drepturilor de participare a salariatilor la profit si alte stimulente din profit, determina efectuarea mai multor tipuri de inregistrari contabile: EXEMPLU: 1. Se contabilizeaza drepturile cuvenite in suma de 1.050,00 lei: 117 Rezultatul reportat = 424 Prime reprezentand 1.050,00
participarea personalului la profit

2. Se inregistreaza impozitul retinut in suma de 168 lei: 424 Prime reprezentand participarea = 444 Impozitul pe salarii
personalului la profit

168,00

3. Achitarea datoriilor fata de personal se inregistreaza in corespondenta cu conturile de trezorerie, din care se fac platile, astfel: % = 5311 Casa in lei 4.876,84 421 Personal salarii datorate 423 Personal ajutoare materiale datorate 424 Participarea personlului la profit 4281 Alte datorii in legatura cu personalul 2.119,60 675,24 882,00 1.200,00

42

Eventualele sume neridicate de personal se inregistreaza in contul corespunzator, respectiv 426 ,,Drepturi de personal neridicate. Datoriile fata de personal, privind salariile si alte drepturi neridicate in termen de personal se reflecta cu ajutorul conului 426 ,,Drepturi de personal neridicate, care se crediteaza in corespondenta cu conturile de datorii curente in termen sau de avansuri, astfel: EXEMPLU: Salariatul Brotac Nicolae nu si-a ridicat in termen de 3 zile drepturile chenzinei a-II-a, in suma de 303,44 lei, salariata Patrut Adriana nu si-a ridicat drepturile aferente concediului medical si nici cota de participare la profit in suma de 68,87 lei, respectiv 200,00 lei, in timp ce pentru salariata Ghita Maria se inregistreaza chenzina I neridicata, in suma de 216,00 lei. Se inregistreaza drepturile salariale neridicate in termen: % = 426 Drepturi de personal 788,32
neridicate

421 Personal salarii datorate 423 Personal ajutoare materiale datorate 424 Participarea personlului la profit 425 Avansuri acordate personalului

303,44 68,87 200,00 216,00

Plata drepturilor de personal neridicate: 426 Drepturi de personal neridicate = 5311 Casa in lei 788,32 Daca drepturile de personal neridicate s-au prescris, se inregistreaza ca venituri exceptionale din operatii de gestiune. Un caz particular privind decontarile cu personalul il reprezinta acordarea catre salariatii societatii comerciale a unor cantitati de produse obtinute din productie proprie. Valoarea acestor produe este de 700,00 lei si se impoziteaza, fiind considerate venit pentru intreprindere in perioada respectiva. Tipurile de inregistrari care intervin sunt: a) Cheltuieli cu remuneratia cuvenita pentru timpul sau munca prestata in suma de 2.100 lei: 641 = 421 2.100,00
Cheltuieli cu salariile personalului Personal salarii datorate

b) Decontarea salariilor cuvenite: 421 Personal salarii datorate =

% 707 Venituri din vanzarea

2.100,00 700,00

produselor finite (cu valoarea la pret de vanzare a produselor acordate in echivalenta la salariul net) 5311 Casa in lei 1.310,00 (cu sumele nete achitate, pentru diferenta neacoperita prin valoarea produslor acordate) 444 Impozit pe salarii 90,00 (cu impozitul pe salarii retinut)

c) TVA 19% aferenta produselor acordate in natura si accizele aferente, daca este cazul: 635 Cheltuieli cu impozite, taxe
si varsaminte asimilate

% 4427 TVA colectata 446 Alte impozite, taxe si


varsaminte asimilate

135,00 133,00 2,00

d) Descarcarea gestiunii cu valoarea produselor acordate in natura, la cost de productie, in valoare de 600,00 lei: 711 Variatia stocurilor = 345 Produse finite 600,00 In sfera cazuilor particulare se inscrie si contabilizarea echipamentului de lucru si a uniformelor distribuite salariatilor, pentru care intreprinderea suporta 50% din valoare. EXEMPLU: 43

a) Valoarea echipamentului de lucru si a uniformelor achizitionate, in valoare de 860,00 lei, TVA aferenta 19%: % = 401 1.023,40
Furnizori

303 Materiale de natura obiectelor


de inventar 4426 TVA deductibila

860,00 163,40 860,00 430,00 430,00


Furnizori

b). Valoarea echipamentului si a uniformelor ditribuite salariatilor: % = 401 603 Cheltuieli privind materialele
de natura obiectelor de inventar (cota de 50% suportata de intreprindere) 428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul (cota de 50% suportata de salariati)

c) TVA aferenta valorii echipamentului de lucru si a uniformelor suportate de salariati (430,00 lei x 19% = 81,70 lei): 428 Alte datorii si creante in legatura = 4427 TVA colectata 81,70
cu personalul

2.6 Contabilitatea decontarilor privind asigurarile sociale


Potrivit legislatiei privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, sunt considerati contribuabili persoanele asigurate prin efectul legii (asigurati) si angajatorii acestora, acolo unde este cazul. Contributia la asigurari sociale se calculeaza asupra drepturilor salariale brute realizate de catre angajati cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata sau determinata, indiferent de forma de salarizare si forma de proprietate, prin aplicarea unor cote procentuale diferentiate, stabilite prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.43 Contabilitatea datoriilor si creantelor privind asigurarea sociala se tine cu ajutorul conturilor din grupa 43 ,,Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate. In procesul de reflectare a datoriilor si creantelor privind personalul mai sunt utilizate, deasemenea, si doua conturi din grupa conturilor de datorii fata de buget si alte organisme publice, adica cele privind datoria cu impozitul pe salarii si datoriile privind constituirea unor fonduri cu destinatie speciala. EXEMPLU: Se contabilizeaza contributia societatii la asigurarile sociale de stat, respectiv contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate, calculate la un fond de salarii in suma de 5.500 lei, in conditiile in care salariatii sunt incadrati la grupa conditiilor normale de munca: Cotele de contributii ale unitatii sunt in prezent urmatoarele: 19,5% - contributia unitatii la asigurarile sociale si 5,5% - contributia unitatii pentru aigurarile sociale de sanatate, urmand ca de la 1 decembie 2008 sa se modifice. 6451 Cheltuieli privind conributia = 4311 Contributia unitatii 1.072,50
unitatii la asigurarile sociale la asigurarile sociale 6453 Cheltuieli privind conributia = 4313 Contributia unitatii 302,50 unitatii la asigurarile sociale de sanatate la asigurarile sociale de sanatate

Contributia personalului la asigurarile sociale de stat si de sanatate, in prezent aceste cote fiind de 9,5% la CAS si 6,5% la CASS. EXEMPLU: Se contabilizeaza retinerile din salarii aferente asigurarilor sociale de stat si de sanatate, calculate individual la salariile brute, conform stat salarii, in suma de 128,73 lei, respectiv 88,08 lei. 421 Personal-salarii datorate = % 216,81
43

Barbacioru V., Domnisoru S., Baluna R., Manea S. Contabilitate financiara, Editura Sitech, Craiova, 2006

44

4312 Contributia personalului


la asigurarile sociale

128,73 88,08

4314 Contributia pesonalului la


asigurarile sociale de sanatate

EXEMPLU: Se inregistreaza contributia angajatilor la asigurarile sociale de sanatate (6,5%), aferenta indemnizatiilor suportate din asigurarile sociale de stat, ce diminueaza contributia unitatii la asigurarile sociale. In acest caz, in vederea inregistrarii in contabilitate, se efectueaza urmatorul calcul: Contributia angajatului = 2 x salariul minim pe economie ( in prezent 550 lei) x 6,5% x numarul zilelor de C.M suportate din CAS/numarul zilelor lucratoare din luna respectiva. In cazul nostru un angajat al societatii a avut concediu medical format din 5 zile suportate de unitate si 10 zile suportate de asigurarile sociale de stat, iar numarul zilelor lucratoare din luna mai 2008 este de 21 zile, rezultand o contributie in suma de 34,05 lei, ca rezultat al calculului: 2 x 550 x 10/21 x 6,5% 4311 Contributia unitatii la = 4314 Contributia angajatilor 34,05 asigurarile sociale la asigurarile sociale de sanatate EXEMPLU: Se contabilizeaza retinerile din ajutoare materiale aferente asigurarilor sociale de stat si de sanatate, calculate individual la sumele brute, conform stat de salarii, in suma de 280,23 lei, respectiv 190,31 lei: 423 Personal-ajutoare materiale = % 470,54 datorate 4312 Contributia personalului 280,23
la asigurarile sociale 4314 Contributia pesonalului la
asigurarile sociale de sanatate

190,31

Aceste contributii se inregistreaza pe baza centralizatorului statelor de salarii si a unor situatii de calcul adecvate. Datoriile privind asigurarea si protectia sociala, ca si retinerile datorate tertilor se achita, prin virarea pe destinatii legale, de regula odata cu ridicarea numerarului de la banca pentru plata datoriilor fata de personal, iar pe baza extraselor de cont de la banca operatia se inregistreaza: % = 5121 Conturi la banci in lei 2.062,35 4311Contributia unitatii 1.072,50
la asigurarile sociale

4313Contributia unitatii la
asigurarile sociale de sanatate 4312 Contributia personalului la asigurari sociale 4314 Contributia personalului la asigurarile sociale de sanatate

302,50 408,96 278,39

Neachitarea datoriilor la data platii salariilor atrage dupa sine penalizari ce se suporta de unitatea economica. Penalizarea se inregistreaza in contabilitate, astfel: EXEMPLU: Se contabilizeaza majorari de intarziere, calculate pentru plata cu intarziere de 30 de zile de la data scadenta, a sumei de 500,00 lei, ce reprezinta o datorie catre bugetul asigurarilor sociale, procent majorari 0,05%: Calcul majorari: 500,00 lei X 0,05% X 30 de zile = 7,5 lei 6588 Alte cheltuieli de exploatare = 4481Alte datorii fata 7,50 de bugetul statului

2.7 Contabilitatea decontarilor privind protectia sociala

45

Contributia angajatorilor la bugetul asigurarilor pentru somaj se datoreaza lunar si se calculeaza prin aplicarea cotei procentuale (in prezent) de 1% asupra fondului de salarii brut lunar, realizat de persoanele asigurate, obligatoriu prin efectul legii. Contributia individuala a asiguratilor la bugetul asigurarilor pentru somaj se calculeaza prin aplicarea cotei procentuale, in prezent, de 0,5% asupra salariului de baza lunar brut, respectiv asupra veniturilor brute lunare realizate de membrii cooperatori.44 Trebuie retinut faptul ca sporurile (de vechime, de fidelitate, indemnizatiile, orele suplimentare, LSP, etc), care nu sunt incluse in salariul de baza, nu intra in baza de calcul a contributiei pentru somaj. EXEMPLU: Se contabilizeaza contributia unitatii la fondul de somaj, calculata la nivlul fondului de salarii in suma de 7.200,00 lei: 7.200,00 lei x 1% = 72 lei 6452 Cheltuieli privind contributia = 4371 Contributia unitatii la 72,00
unitatii la fondul de somaj fondul de somaj

EXEMPLU: Se contabilizeaza contributia personalului la fondul de somaj, calculata individual la salariul de baza conform stat salarii, in suma de 19,26 lei suportata din salarii, respectiv 3,77 lei suportata din indemnizatiile pentru concedii medicale: % = 4372 Contibutia personalului 23,04 421 Personal salarii datorate la fondul de somaj 19,26 423 Personal ajutoare matriale datorate 3,77 Aceste contributii se inregistreaza pe baza centralizatorului statelor de salarii si a unor situatii de calcul adecvate. Datoriile privind asigurarea si protectia sociala, ca si retinerile datorate tertilor se achita, prin virarea pe destinatii legale, de regula odata cu ridicarea numerarului de la banca pentru plata datoriilor fata de personal, iar pe baza extraselor de cont de la banca operatia se inregistreaza: % = 5121 Conturi la banci in lei 95,04 4371 Contributia unitatii la fondul de somaj 72,00 4372 Contributia personalului la fondul de somaj 23,04 Neachitarea datoriilor la termenul prevazut drept scadenta, adica nu mai tarziu de data de 25 ale lunii urmatoare celei pentru care se achita salariile, atrage dupa sine dobanzi/penalitati, ce se suporta de catre entitatea economica. Dupa cum rezulta din cele prezentate anterior, toate contributiile entitatii economice la bugetul asigurarilor si protectiei sociale au ca baza de calcul fondul de salarii ce se inregistreaza lunar, se includ in cheltuielile unitatii economice si reprezinta datorii ale acestora. Contributiile datorate de catre angajati se determina, in general, la nivelul salariului individual brut, se retin prin stopaj la sursa de catre entitatea economica, care astfel devine obligata fata de bugetul statului.

2.8 Contabilitatea altor decontari in legatura cu salariile si a altor datorii si creante sociale
Conform reglementarilor legale din tara noastra, la nivelul altor organisme publice, se constituie diverse fonduri cu scop precis, destinate acoperirii cheltuielilor ocazionate pentru actiuni cu caracter special. Fondurile speciale aprobate prin reglementari speifice se constituie in afara bugetului de stat, iar bugetele acestora se aproba prin legea bugetului de stat45. 1. Contributia unitatii la fonul pentru accidente de munca si boli profesionale este cuprinsa, in anul 2008, intre 0,4% si 2%, aplicata asupra veniturilor brute lunare, contributie calculata in functie de clasa de risc si dupa Clasificarea activitatilor din economia nationala (CAEN).
44 45

Sandu M., Badita R. Contabilitate si Fiscalitate in cadrul intreprinderii, Craiova, 2004, pag. 125 Barbacioru V., Domnisoru S., Baluna R., Manea S. Contabilitate financiara, Editura Sitech, Craiova, 2006

46

2. Comision la ,,Inspectoratul Teritorial de Munca pentru pastrarea si completarea carnetelor de munca ale salariatilor. Comisionul este perceput de ,,Inspectoratul Teritorial de Muncain urmatoarele cote: 0,75% aplicat asupra fondului de salarii, angajatorilor carora le pastreaza si completeaza carnetele de munca ale salariatilor lor; 0,25% aplicat asupra fondului de salarii, pentru verificarea si certificarea legalitatii inregistrarilor efectuate in carnetele de munca de catre angajatori. 3. Fondul de garantare a creantelor salariale este platit de catre angajatorii, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, care au angajati cu contract individual de munca, in cota de 0,25% aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariati. Angajatorii au obligatia de a declara lunar contributia la Fondul de garantare la organul fiscal competent, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale. Termenul de declarare a contributiei la Fondul de garantare constituie si termen de plata. Gestionarea Fondului de garantare se face de catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. EXEMPLU: Se contabilizeaza fondul pentru accidente de munca si boli profesionale in suma de 116,14 lei (fond salarii 7.200,00 lei x 1,613%): 6451 Cheltuieli privind contributia = 4311/analitic 116,14
unitatii la asigurarile sociale Fond de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale

EXEMPLU: Se contabilizeaza comisionul pentru verificarea si certificarea inregistrarilor efectuate in carnetele de munca ale salariatilor in suma de 18, 00 lei (fond salarii 7.200, 00 lei x 0,25% = 18,00 lei): 635 Cheltuieli cu alte impozite, = 447 Fonduri speciale, taxe si 18,00
taxe si varsaminte asimilate varsaminte asimilate

Aceste contributii se inregistreaza pe baza centralizatorului statelor de salarii si a unor situatii de calcul adecvate. Datoriile privind asigurarea si protectia sociala, ca si retinerile datorate tertilor se achita, prin virarea pe destinatii legale, de regula odata cu ridicarea numerarului de la banca pentru plata datoriilor fata de personal, iar pe baza extraselor de cont de la banca operatia se inregistreaza: % = 5121 Conturi la banci in lei 134,14 4311/analitic 116,14
Fond de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale 447 Fonduri speciale, taxe si varsaminte asimilate

18,00

Neachitarea datoriilor la termenul prevazut drept scadenta, adica nu mai tarziu de data de 25 ale lunii urmatoare celei pentru care se achita salariile, atrage dupa sine dobanzi/penalitati, ce se suporta de catre entitatea economica. EXEMPLU: Se inregistreaza obligatia unitatii la fondul de garantare a creantelor salariale, la un fond de salarii de 7.200, 00 lei, in suma de 18,00 lei. 6452 Contributia unitatii pentru
ajutorul de somaj

= 4371/analitic

18,00

Fond de garantare a creantelor salariale

47

CAPITOLUL 3 UTILIZAREA INFORMATIILOR PRIVIND PRSONALUL IN ACTIVITATEA DE ANALIZA ECONOMICA


In acceptiunea notiunii de cheltuieli salariale se au in vedere toate cheltuielile firmei privind remunerarea muncii ca factor al productiei si contributia pentru asigurare si protectie sociala.

3.1 Analiza eficientei cheltuielilor salariale


In acest cadru se analizeaza cheltuielile cu personalul, in sensul de salarii personale, asigurari si protectie sociala. O atentie aparte se va acorda salariilor de baza in care se reflecta calitatea factorului uman (calificarea) si diferitelor forme de adaosuri (de vechime, compensatie, prime). Eficienta lor se evidentiaza prin: Cheltuieli salariale la 1000 lei venit exploatare Chs/1000 = (Chs/Ve) x 1000 sau Chs/1000 = (Ns/Ve) x (Chs/Ns) x 1000 Sau pentru salarii personal: Chs/1000 = (Fs/Ve) x 1000 sau Chs/1000 = (Ns/Ve) x (Fs/Ns) x 1000 Cheltuieli salariale la 1000 lei CA Chs/1000 = (Chs/CA) x 1000 sau Chs/1000 = (Fs/CA) x 1000 Cheltuieli salariale la 1000 lei valoare adaugata Chs/1000 = (Chs/Qa) x 1000 sau Chs/1000 = (Fs/Qa) x 1000

3.2 Analiza corelatiei dintre dinamica productivitatii muncii si dinamica salariului mediu
Corelatia dintre dinamica productivitatii muncii si a salariului mediu reprezinta un mecanism de punere in evidenta a eficientei muncii. Cerinta corelatiei este ca dinamica productivitatii muncii, indiferent de forma de exprimare a ei, sa devanseze pe cea a salariului mediu. Caracterul necesar al respectarii corelatiei decurge din faptul ca la cresterea productivitatii muncii concura si ceilalti factori ai productiei, pentru a caror reproducere sau remunerare trebuie asigurate premise. Respectarea cerintei amintite a corelatiei se pune in evidenta in mod sintetic prin indicele corelatiei: Ic = Is/Iw sau Ic = (Is 1)/ (Iw 1) in care Is = indicele salariului mediu Iw = indicele productivitatii muncii Indicele corelatiei Ic trebuie sa fie subunitar. Cu cat foarfecele este mai mare, cu atat dinamica productivitatii muncii a inregistrat o intensitate mai mare decat a salariului mediu. 48

Analiza cheltuielilor salariale la S.C. PETROMSERVICE S.A. Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Denumirea indicatorilor Cifra de afaceri (CA) lei RON Numarul de salariati Timp total lucrat (ore) Fond de salarii (FS) Cheltuieli cu prsonalul Productivitatea (W) Salariul mediu (S) Timp lucrat de 1 salariat Salariul orar (s) Chs/1000 = (Fs/CA) x 1000 Chp/1 leu CA Productivitatea orara 2005 1835815 507 927096 369418 489427 3621 728.6 1829 0,3985 201 0.27 20 2006 2161061 442 757216 421337 568947 4889 953.3 1713 0,5564 195 0.26 19 2007 2443805 340 761904 500823 716360 7188 1473 2241 0,6573 205 0.29 32

Analiza factoriala a cheltuielilor cu salariile in anii 2005 si 2006 In suma absoluta: Analiza factoriala a fondului de salarii (FS) A. FS = N * S S s N = numar de salariati; S = salariu mediu; T = timpul lucrat de un salariat S = salariu orar FS = FS1 FS0 = 421337 369418 = 51919 lei 1. Influenta modificarii numarului de salariati N = (N1 N0) * S0 = (442 507) * 729 = -47385 lei 2. Influenta modificarii salariului mediu S = N1 * (S1 S0) = 442 * (953.3 728.6) = 99008 lei 2.1. Influenta modificarii timpului lucrat de 1 salariat t = N1 * (t1 t0) * s0 = 442 * (1713 1829) * 0,3985 = - 20431.892 lei 2.2 Influenta modificarii salariului orar s = N1 * t1 * (s1 s0) = 442 * 1713 * (0,5564 0,3985) = 119553,353 lei Interpretare: Din analiza datelor din anii 2005 si 2006 rezulta ca fondul de salarii al intreprinderii a crescut cu 51919 lei, crestere ce se datoreaza influentei diferite, atat ca sens, cat si ca intensitate, a celor doi factori semnificativi: numarul de salariati si salariul mediu. Numarul de salariati a inregistrat o scadere in anul curent fata de anul de baza cu 65 de salariati, ceea ce a determinat o reducere a fondului de salarii cu 47385 lei. Salariul mediu a inregistrat o crestere de 224 lei in anul 2006 fata de anul 2005, crestere determinata de reducerea timpului lucrat de 1 salariat cu 6% in 2006 fata de 2005 si de cresterea salariului orar cu 0,1579 in 2006 fata de 2005, ceea ce inseamna o mai buna utilizare a factorului timp, prin eliminarea cauzelor ce duc la pierderea ineficienta a timpului. Determinarea efectelor economice ale folosirii incomplete a timpului de munca asupra indicatorilor economicofinanciari prezinta o deosebita importanta, deoarece folosirea completa a timpului de munca 49 N t

reprezinta o rezerva ce concretizeaza efortul propriu al societatii, de cele mai multe ori fara cheltuieli suplimentare. B. FS = N * W * s/1 leu N W s/1 leu N = numar de salariati W = productivitatea s/1 leu = salariul brut la 1 leu productivitate 1. Influenta modificarii numarului de salariati N = (N1 N0) *W0 * s0/1 leu = (442 507) * 3621 * 0.2 = - 47073 lei 2. Influenta modificarii productivitatii W = N1 * (W1 W0) * s01 leu = 442 * (4889 - 3621) * 0.2 = 112091,2 lei 3. Influenta modificarii s/1 leu s/1 leu = N1*W1*(s1/1 leu s0/1 leu) = 442*4889*( 0.19 0.2) = - 21609.38 lei Interpretare: Din analiza datelor se observa ca fondul de salarii a crescut in anul 2006 fata de anul 2005 cu 51919 lei, influentat de reducerea numarului de salariati cu 13% in anul 2006 fata de anul 2005, de cresterea productivitatii muncii cu 35% si de reducerea salariului brut la 1 leu productivitate cu 3%. Din punct de vedere al eficientei: analiza factoriala a cheltuielilor salariale la 1000 lei CA A. Cheltuieli salariale la 1000 lei CA = (Chs/CA) * 1000 (Chs/CA) * 1000 = (Chs/CA) * 1000 = (Ns/CA) * (Chs/Ns) * 1000 Chs/1000 = (Chs1/CA1) * 1000 (Chs0/CA0) * 1000 = 263 266,6 = - 3,4 lei 1. Influenta modificarii numarului de salariati fata de cifra de afaceri [(Ns1/CA1)*1000 (Ns0/CA0)*1000] * (Chs0/Ns0) = - 0,0072 *965,3 = - 6,95 lei 2. Influenta modificarii cheltuielilor cu personalul pe un salariat (Ns1/CA1) * [(Chs1/Ns1) (Chs0/Ns0)] * 1000 = 0,0020447 *(1287,21 965,3) *1000 = 65,83 lei Interpretare: Din analiza datelor ese demonstrat faptul ca dinamica cifrei de afaceri, devansand pe cea a salariilor, a constituit premisa reducerii cheltuielilor salariale la 1000 lei cu 65, 83 lei. Analiza factoriala a cheltuielilor cu salariile in anii 2006 si 2007 In suma absoluta: Analiza factoriala a fondului de salarii (FS) A. FS = N * S N S s N = numar de salariati; S = salariu mediu; T = timpul lucrat de un salariat S = salariu orar FS = FS1 FS0 = 500823 421337 = 79486 lei 1. Influenta modificarii numarului de salariati N = (N1 N0) * S0 = (340 442) * 953,3 = - 97236, 6 lei 50 t

2. Influenta modificarii salariului mediu S = N1 * (S1 S0) = 340 * (1473 953,3) = 176698 lei 2.1. Influenta modificarii timpului lucrat de 1 salariat t = N1 * (t1 t0) * s0 = 340 * (2241 1713) * 0,5564 = 99884,928 lei 2.2 Influenta modificarii salariului orar s = N1 * t1 * (s1 s0) = 340 * 2241 * (0,6573 0,5564) = 76879,746 lei Interpretare: Din analiza datelor din anii 2006 si 2007 rezulta ca fondul de salarii al intreprinderii a crescut cu 79486 lei, crestere ce se datoreaza influentei diferite, atat ca sens, cat si ca intensitate, a celor doi factori semnificativi: numarul de salariati si salariul mediu. Numarul de salariati a inregistrat o scadere in anul curent fata de anul de baza cu 102 de salariati, ceea ce a determinat o reducere a fondului de salarii cu 97236,6 lei. Salariul mediu a inregistrat o crestere de 55% in anul 2007 fata de anul 2006, crestere determinata de cresterea timpului lucrat de 1 salariat cu 31% in 2007 fata de 2006 si de cresterea salariului orar cu 18% in 2007 fata de 2006, ceea ce inseamna o mai buna utilizare a factorului timp, prin eliminarea cauzelor ce duc la pierderea ineficienta a timpului. Determinarea efectelor economice ale folosirii incomplete a timpului de munca asupra indicatorilor economicofinanciari prezinta o deosebita importanta, deoarece folosirea completa a timpului de munca reprezinta o rezerva ce concretizeaza efortul propriu al societatii, de cele mai multe ori fara cheltuieli suplimentare. B. FS = N * W * s/1 leu N W s/1 leu N = numar de salariati W = productivitatea s/1 leu = salariul brut la 1 leu productivitate 1. Influenta modificarii numarului de salariati N = (N1 N0) *W0 * s0/1 leu = (340 - 442) * 4889 * 0.19 = - 94748,82 lei 2. Influenta modificarii productivitatii W = N1 * (W1 W0) * s01 leu = 340 * (7188 - 4889) * 00.19 = 148515,4 lei 3. Influenta modificarii s/1 leu s/1 leu = N1*W1*(s1/1 leu s0/1 leu) = 340*7188*( 0.19 0.20) = - 244392 lei Interpretare: Din analiza datelor se observa ca fondul de salarii a crescut in anul 2007 fata de anul 2006 cu 79486 lei, influentat de reducerea numarului de salariati cu 23% in anul 2007 fata de anul 2006, de cresterea productivitatii muncii cu 47% si de cresterea salariului brut la 1 leu productivitate cu 5%. Din punct de vedere al eficientei: analiza factoriala a cheltuielilor salariale la 1000 lei CA A. Cheltuieli salariale la 1000 lei CA = (Chs/CA) * 1000 (Chs/CA) * 1000 = (Chs/CA) * 1000 = (Ns/CA) * (Chs/Ns) * 1000 Chs/1000 = (Chs1/CA1) * 1000 (Chs0/CA0) * 1000 = 293.13 263 = 30.13 lei 1. Influenta modificarii numarului de salariati fata de cifra de afaceri [(Ns1/CA1)*1000(Ns0/CA0)*1000] *(Chs0/Ns0) = 0.0065*1287.21 = - 84.34 lei 2. Influenta modificarii cheltuielilor cu personalul pe un salariat (Ns1/CA1) * [(Chs1/Ns1) (Chs0/Ns0)] * 1000 = 0.0139 * (2106.9 -1287.2) = 113.94 lei

51

Interpretare: Din analiza datelor ese demonstrat faptul ca dinamica cifrei de afaceri, devansand pe cea a salariilor, a constituit premisa reducerii cheltuielilor salariale la 1000 lei cu 84,34 lei. Analiza corelatiei dintre dinamica productivitatii muncii si dinamica salariului mediu Corelatia dintre dinamica productivitatii muncii si a salariului mediu reprezinta un mecanism de punere in evidenta a eficientei muncii. In anii 2005 si 2006 Indicatori 2005 2006 CA/1 salariat 3.6210 4.8892 Salariul mediu 0.7286 0.9533 Indicele corelatiei: Ic = Is/Iw Ic = (Is 1)(Iw 1) Indici 1,350 1,308 0,969 0,88

Indicele corelatiei este subunitar, dinamica productivitatii medii pe un salariat a devansat pe cea a salariului mediu. Asadar, este confirmata eficienta cheltuielilor salariale si sensul de reducere a lor la 1000 lei CA. Acest indice subunitar mai face dovada folosirii corespunzatoare a fortei de munca, cu maxima eficienta. In anii 2006 si 20067 Indicatori 2006 2007 Indici CA/1 salariat 4.8892 7.1876 1,470 Salariul mediu 0.9533 1473 1,545 Indicele corelatiei: Ic = Is/Iw 1,051 Ic = (Is 1)(Iw 1) 1,160 Analizand datele din tabelul de mai sus putem observa ca indicele corelatiei este supraunitar si putem afirma ca dinamica salariului mediu a inregistrat o intensitate mai mare decat cea a productivitatii. Acest lucru arata slaba eficienta a cheltuielilor cu salariile si cresterea lor la 1000 lei CA.

3.3 Analiza dinamica a efectivului de salariati pe total si pe categorii


Dinamica efectivului de salariati pe total si pe categorii are menirea sa evidentieze o dimensiune a potentialului tehnico-economic, legata de un factor de baza al productiei munca. In conceptul modern al intreprinderii, resurselor umane li se atribuie un rol deosebit in asigurarea performantelor economico-financiare ale acestora. In consecinta, abordarile complexe din punct de vedere cantitativ, al randamentelor si motivatiilor sunt larg raspandite in prezent. Ca atare, in analiza diagnostic a activitatii intreprinderii, gestiunea resurselor umane reprezinta un segment de esenta. Pentru o evaluare dinamica si structurala a resurselor de munca ale intreprinderii folosim urmatorul tabelul: Indicatori Total salariati Muncitori, din care: Direct productivi 2005 507 419 237 52 2006 442 372 203 -65 -47 -34 % 87.17 88.78 85.60 Structura 2005 100 82.62 56.56 2006 100 84.16 54.56

Indirect productivi 157 142 -15 90.44 37.47 38.17 Deservire generala 25 27 2 10.80 5.96 7.25 Personal tehnic-productiv, din 54 42 -12 77.70 10.65 9.50 care: Ingineri 20 18 -2 90.00 37.03 42.85 Subingineri 6 5 -1 83.30 11.11 11.90 Maistri 16 9 -7 56.25 29.62 21.42 Tehnicieni 12 10 -2 83.33 22.22 23.80 Personal conducere-administratie 34 28 -6 82.35 6.70 6.33 Personal conducere 5 5 0 100.00 14.70 17.85 Economisti 4 3 -1 75.00 11.76 10.71 Functionari 25 20 -5 80.00 73.52 71.42 Comparativ cu perioada precedenta se constata imbunatatirea structurii personalului, prin cresterea ponderii muncitorilor de la 82,64% la 84,16% si prin reducerea ponderii personalului de conducere si administratie de la 6,7% la 6,33%, precum si a personalului tehnic-productiv de la 10,65% la 9,5%. Structura muncitorilor nu se poate spune ca s-a imbunatatit, deoarece a crescut ponderea muncitorilor indirect productivi si a celor din deservire generala, fata de cei direct productivi. Structuta personalului tehnic-productiv s-a imbunatatit prin cresterea ponderii inginerilor, a subinginerilor si a tehnicienilor in anul 2005 fata de anul 2004. Este apreciat astfel, pentru ca se tine seama de caracterul productiei si complexitatea tehnica a acesteia. La S.C. PETROMSERVICE S.A. cresterea numarului de personal tehnico-ingineresc este justificata prin gradul complex al productiei si tendintei de accelerare a reanoirii in sectorul in care isi desfasoara activitatea, avand, astfel, loc o slabire a capacitatii concurentiale. Din analiza datelor pe anii 2006 si 2007 (tabelul urmator) se observa o slaba imbunatatire a personalului, deoarece ponderea muncitorilor in total salariati a scazut fata de perioada precedenta, iar ponderea personalului de conducere si cel tehnic a crescut. Nici structura muncitorilor, pe categorii, nu s-a imbunatatit, ci a crescut relativ constant fata de perioada precedenta, pe toate categoriile. In ceea ce priveste personalul tehnic-productiv, acesta a inregistrat o crestere de 11,17% in structura, pe total. Pe categorii insa, situatia s-a schimbat fata de perioada precedenta obsevandu-se o scadere a importantei acordate caracterului productiei si complexitatii tehnice a acesteia, deoarece numarul inginerilor, subinginerilor si tehnicienilor a scazut fata de anul precedent. Structura prsonalului de conducere s-a imbunatatit, inregistrand o crestere in total, fata de anul precedent de 7,355, ceea ce demonstreaza preocuparea intreprinderii pentru un management mai bun, care sa imbunatateasca performantele intreprinderii. Analiza dinamica a efectivului de salariati pe total si pe categorii Indicatori Total salariati Muncitori, din care: Direct productivi Indirect productivi Deservire generala Personal tehnicproductiv, din care: Ingineri 2006 442 372 203 142 27 42 18 2007 340 277 150 107 20 38 13 53 -102 -95 -53 -35 -7 -4 -5 % 76.92 74.46 73.89 75.35 74.07 90.47 72.22 Structura 2006 100 84.16 54.56 38.17 7.25 9.50 42.85 2007 100 81.47 54.15 38.62 7.22 11.17 34.21

Subingineri Maistri Tehnicieni Personal conducereadministratie Personal conducere Economisti Functionari

5 9 10 28 5 3 120

3 14 8 25 5 3 17

-2 5 -2 -3 0 0 -3

60.00 155.00 80.00 89.29 100.00 100.00 85.00

11.90 21.42 23.80 6.33 17.85 10.71 71.42

7.89 36.84 21.05 7.35 20.00 12.00 68.00

54