FISCALITATE

1. O societate comercial achiziioneaz i pune n funciune n luna mai 200X un mijloc fix n valoare de 100.000 lei. Durata de amortizare este de 5 ani. Din punct de vedere contabil mijlocul fix este amortizat liniar, iar din punct de vedere fiscal mijlocul fix este amortizat accelerat. Ce influen are amortizarea fiscal, precum i cea contabil asupra profitului impozabil n perioada n care este amortizat? Raspuns: Cheltuiala cu amortizarea repr ezint o cheltuiala nemonetara si are ca efect diminuarea rezultatului perioadei. In practica se utilizeaz att amortizarea din punct de vedere contabil, cat si cea din punct de vedere fiscal. Amortizarea fiscala are ca efect diminuarea rezultatului fiscal. Din punct de vedere contabil, are loc nregistrarea in contabilitate a unor cheltuieli anuale cu amortizarea de 20.000 lei ( 100.000 / 5 ). Din punct de vedere fiscal cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile limitat in condiiile prevzute la art. 24 din Codul Fiscal. In cazul de fata, in primul an amortizarea fiscala mijloculuifix este de 50% x 100.000 = 50.000 lei, urmnd ca pentru urmtorii 4 ani amortizarea sa se determine prin raportarea valorii rmase de amortizare a mijlocului fix la durata normal de utilizare rmas a acestuia, respectiv 50.000 / 4 = 12.500 lei / an. Tabel comparativ privind amortizarea contabila si fiscala a mijlocului fix in cei 5 ani An Amortizare contabila anuala 2 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 100.000 Amortizare contabila cumulata 3 20.000 40.000 60.000 80.000 100.000 Amortizare fiscala anuala Amortizare fiscala cumulata 5 50.000 62.500 75.000 87.500 100.000 Influente asupra profitului impozabil 6 = 2-4 -30.000 7.500 7.500 7.500 7.500

1 I II III IV V Total

4 50.000 12.500 12.500 12.500 12.500 100.000

Amortizarea contabila si fiscala au influenta asupra profitului impozabil in perioada in care mijlocul fix este amortizat, in cazul de fata in sensul diminurii acestuia pe parcursul primului an cu valoarea de 30.000 lei si majorarea ealonata in urmtorii 4 ani cu valoarea de 7.500 lei/an. Acest fapt influeneaz si impozitul pe profit de plata care, practic, corespunztor valorii de 30.000 lei, este reportat si ealonat din primul an pentru urmtorii 4 ani in mod egal.

2. O persoan fizic obine venituri din activiti comerciale, venituri ce sunt impuse n sistem real. n anul 200X obine urmtoarele venituri: a- venituri din vnzri de mrfuri: 35.000 lei; b- venituri din sponsorizri: 500 lei; c- venituri din dobnzi la contul curent la banc: 200 lei.. d-Cheltuielile efectuate n anul 200X sunt: e- cheltuieli cu mrfurile vndute: 20.000 lei; f- cheltuieli cu serviciile prestate de teri: 7.600 lei; g- cheltuieli cu protocol: 700 lei; h- cheltuieli cu penaliti din contracte comerciale: 500 lei i- cheltuieli cu impozitul pe venit sub form de pli anticipate 300 lei. S se determine impozitul pe venit de plat sau de recuperat cu ocazia regularizrii. Raspuns: Venitul brut = 35000+200=35200 Cheltuieli deductibile = 20000+7600=500=28.100 Cheltuieli nedeductibile =300 Cheltuieli ded limitat, protocol=2%* baza de calcul(venituri impozabile-cheltuieli totale aferente veniturilor impozabile in afara de cheltuielile de protocol si cele cu impozitul pe profit) Baza de calcul = 35200-29100+700+300=7100*2%=142 lei se deduce, rezulta neded protocol 700-152 = 558 lei Venitul net = 35200-28100-142=6958 Impozit pe venit 16%*6958 = 1113 Impozit de plata 1113-300 = 813 lei

3 . S.C. Grup S.R.L, cu sediul n Bucureti, Romnia, nregistrat n scop de TVA n Romnia, livreaz ctre societatea Damo, ntreprindere mic din Bulgaria, televizoare n valoare de 5000 lei, fr TVA. Televizoarele sunt transportate din Romania n Bulgaria de ctre Damo. Analizai operaiunea din punctul de vedere al lui Grup, stabilind i ce obligaii are din punctul de vedere al TVA. Raspuns:

4. Societatea comercial A din Romnia (nregistrat n scop de TVA ca persoan impozabil normal) pune la dispoziia societii B din Frana (nregistrat n scop de TVA cu echivalentul art 153 CF) piese auto. Bunurile sunt trimise din Romnia la depozitul lui B din Frana, urmnd ca aprovizionarea lui B s intervin pe msur ce are nevoie de ele (sunt bunuri puse la dispoziia clientului). Analizai spea din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaiunilor, locul lor, precum i obligaiile ce revin pltitorilor de TVA dac nu se aplic msuri de simplificare. Raspuns: Societatea A din Romania efectueaza o livrare intracomunitara asimilata cu plata in Romania, iar societatea B din Franta efectueaza o achizitie intracomunitara asimilatacu plata in Franta, la momentul in care bunurile sunt transportate in Franta.Furnizorul , adica societatea A din Romania trebuie sa solicite inregistrarea In scopuri de TVA in Franta. Locul livrarii de bunuri este in Romania cf art.132, alin 1, lit. a. Faptul generator, cf art 134, din 4 intervine la data livrarii bunurilor. Livrarea bunurilor are loc la data la care clientul (soc B) retrage bunuri din stoc in vederea utilizarii. 5. O societate comercial A produce o cantitate de 5.000 sticle de vin spumos a 0,75 l/sticl la un pre de producie de 8 lei/sticl. Societatea A vinde ctre societatea B cele 5.000 de sticle. S se determine valoarea accizei. Acciza unitar i cursul de schimb sunt cele prevzute de codul fiscal.
Raspuns: Cursul de schimb utilizat pentru lei a accizelor specific a fost stabilit la 1 octombrie 2011 pentru tot parcursul anului 2012 si este de 4,3001 lei/euro. Acciza unitara (euro/hl) = Au = 34,05 Q = cantitatea (hl) = 5.000 sticle x 0.75 l/sticla/100 litri/hl = 37,5 Acciza pentru vin spumos = Au x C x Q = 34,05 x 4,3001 x 37,5 = 5490,69 lei

ADMINISTRAREA SI LICHIDAREA INTREPRINDERII

1. Asociaii societii X au decis dizolvarea acesteia. Situaia patrimoniului conform bilanului contabil la data nceperii lichidrii se prezint astfel: Construcii 30.000 lei Amortizarea construciilor 20.000 lei Echipamente tehnologice 15.000 lei Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei Materii prime 3.000 lei Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 500 lei Clieni 2000 lei Clieni inceri 700 lei Ajustri pentru deprecierea clienilor inceri 400 lei Conturi la bnci n lei 1.300 lei Furnizori 7000 lei Provizioane 1.250 lei Capital subscris vrsat 11.000 lei Rezerve legale 1.850 lei

Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Construciile au fost vndute cu 11.000 lei, fa de valoarea rmas neamortizat de 10.000 lei; b) Echipamentele tehnologice au fost vndute cu 7.000 lei fa de valoarea rmas neamortizat de 5.000 lei; c) Materiile prime au fost vndute cu 2.850 lei fa de valoarea de 2.500 lei; d) n vederea ncasrii nainte de scaden a creanelor certe au fost acordate sconturi n valoare de 100 lei; e) Din suma clienilor inceri de 700 lei se ncaseaza jumtate, restul fiind irecuperabile; f) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au acordat sconturi n sum de 350 lei; g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii au fost n sum de 900 lei. Se cere: a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare. b) ntocmirea bilanului nainte de partaj. c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la acionari Raspuns:

BILANT CONTABIL LA DATA INCEPERII LICHIDARII

ACTIV CONSTRUCTII ECHPAMENTE `30000-20000=` `15000-10000=` 10.000 5.000 15.000 `3000-500=` 2.500 2.300 1.300 6.100 21.100 TOTAL DATORII TOTAL PASIV 8.250 21.100 PASIV CAPITAL SOCIAL REZERVE LEGALE CAPITALURI PROPRII PROVIZIOANE FURNIZORI 11.000 1.850 12.850 1.250 7.000

TOTAL ACTIVE FIXE MATERII PRIME CLIENTI CONT BANCA TOTAL ACTIVE CIRC. TOTAL ACTIV

`2000+700-400= `

OPERATIILE DE LICHIDARE EFECTUATE DE LICHIDATOR AU FOST: A) CONSTRUCTIILE AU FOST VANDUTE CU 11.000 LEI, FATA DE VALOAREA RAMASA NEAMORTIZATA DE 10.000 LEI;

A* Valorificarea elementelor de activ: a) 1. vanzarea constructiilor 461 = % 7583 4427 2. scoaterea din evidenta a constructiilor % 2812 6583 3. incasare creante din vanzare constrcuctii 5121 = 461 = 212 13.090 11.000 2.090 30.000 20.000 10.000 13.090

(4111 = 7583 11.000 ; taxare inversa ... nu se aplica tva 5121 = 4111 11.000) B) ECHIPAMENTELE TEHNOLOGICE AU FOST VANDUTE CU 7000 RON FATA DE VALOAREA RAMASA NEAMORTIZATA DE 5.000 RON;

b)4. vanzarea echipamentelor tehnologice 461

% 7583 4427

8.330 7.000 1.330 213 15.000 10.000 5.000 8.330

5. scoaterea din evidenta a echip.tehn

% 2813 6583

6. incasare creante din vz.echip.tehn

5121 = 461
=

(4111 = 7583 7000 ; taxare inversa ... nu se aplica tva 5121

4111 7.000)

C) MATERIILE PRIME AU FOST VANDUTE CU 2850 RON FATA DE VALOAREA DE 2.500 RON;

c) 7. trecerea materiilor prime la marfuri 8. vanzarea marfurilor

371

301 % 707 4427

2.500 3.391,50 2.850 541,50 2.500

4111 =

9. destocarea marfurilor 10. incasare creante din vz.marfuri

607

371

5121 =

4111 3.391,50

(601 = 301 3.000; 391 = 7814 500 ; 4111 = 708 ; 2.850 taxare inversa ... nu se aplica tva 5121 = 4111 2.850) D) IN VADEREA INCASARII INAINTE DE SCADENTA A CREANTELOR CERTE AU FOST ACORDATE SCONTURI IN VALOARE DE 100 RON;

d)11. incasare creante

%= 5121 667

4111 2.000 1.900 100 667 = 4427 -16

12. inreg.TVA aferent scontului acordat

E) DIN SUMA CLIENTILOR INCERTI DE 700 RON SE INCASEAZA JUMATATE, RESTUL FIIND IRECUPERABILE;

e) 13. inreg sume irecuperabile 14. incasare creante incerte

(5121 = 4116 350 ; 496
=

654

4118 350 4118 350

4116 350)

5121 =
7814 400 ; 654
=

F) PENTRU PLATA INAINTE DE TERMEN A DATORIILOR CATRE FURNIZORI, ACESTIA AU ACORDAT SCONTURI IN SUMA DE 350 RON;

f) 15.plata datorii furnizori

401

% 5121 767

7.000 6.650 350

16. inregistrare TVA aferent scont. obtinute 4426 = 767 -56

G) CHELTUIELILE EFECTUATE CU LICHIDAREA SOCIETATII AU FOST IN SUMA DE 900 RON.

17. inregistrare servicii lichidare 18. plata lichidator 401

628

= =

401

900

5121 900 391 = 7814 500

19. anulare ajustari pt deprecierea mat.prime 20. anulare ajustari pt.deprecierea clientilor incerti 21. anularea provizioanelor existente

491 = 7814 400 151 = 781 1.250

22. determinarea rezultatului obinut n urma operaiei de lichidare i reinerea impozitului aferent dac este cazul Total venituri = 11.000+7.000+2.850+350-56+500+400+1.250 =23.294 Total cheltuieli = 10.000+5.000+2.500+100-16+350+900 = 18.834 Impozitul pe profit din lichidare = (VTotale Vneimp ChT + Chnededuct) *cota impozitului pe profit = (23.294-18.834)*16% = 4.460*16% = 713,6 691 = 441 23. plata impozitului pe profit 713,6 441 = 5121 713,6

24. determinarea TVA de recuperat / de plat n urma procesului de lichidare TVA colectat (4427) = 2.909+1.330+541,5-16 =3.945,5

TVA deductibila (4426) = -56 TVA de plata (4423) = colectat-deductibil = 3.945,5+56 = 4.001,5 Inregistrare TVA 4427 = % 4426 4423 25. virarea TVA
( D CONT CURENT C 1.300 11.000 7.000 2.850 1.900 350 24.400 SOLD 16.850 7.550 SOLD 6.650 900

3.945,5 -56 4.001,5

4423 = 5121

3.945,5
D CONT PROFIT SI PIERDERI C 11.000 7.000 2.850 500 400 350 22.100 2.750

SOLD

SOLD

10.000 5.000 3.000 100 350 900 19.350

BILANT CONTABIL INAINTE DE PARTAJ

ACTIV CONT CURENT 16.850 PASIV CAPITAL SOCIAL REZERVE PROVIZIOANE PROFIT TOTAL ACTIV 16.850 TOTAL PASIV 11.000 1.850 1.250 2.750 16.850

REINTREGIREA CAPITALULUI SOCIAL:

% 106 151 121

1012 5.850 1.850 1.250 2.750

BILANT CONTABIL FINAL INAINTE DE PARTAJ:

ACTIV CONT CURENT 16.850 PASIV CAPITAL SOCIAL 16.850

INREGISTRARILE CONTABILE AFERENTE OPERATIILOR DE PARTAJ LA ACTIONAR: 1012 = 5121 16.850 ACTIONAR1 ; ACTIONAR2 ; ACTIONAR3 ...

26. inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli 121 = % 19.547,6

6583 10.000 6583 5.000 607 667 667 654 628 691 % 7583 7583 707 767 767 7814 7814 = 121 2.500 100 -16 350 900 713,6 22.294 11.000 7.000 2.850 350 -56 500 400

7812

1250

B.ntocmirea bilanului naintea partajului Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Elemente Conturi la bnci Datorii pe TS Active circulante nete Total active datorii curente Capital propriu Capital social Rezerve legale Rezultatul exerciiului Total Capital propriu 11.000,0 1.850,0 3.746,4 16.596,4 Valoare 16.152,4 0

C. partajul activului net a) Calcularea impozitului pe profit i pe dividende IP = 16%*rezerve legale = 16%* 1.850 = 296 ID = 16%*[rezerve legale IP + cap social + rezultatul ex] = 16%*(1.850*296+11.000+____ * reflectarea in contabilitate % 1012 1061 121 * reinerea impozitelor aferente 456 = % 441 296 = 456 11.000 1.850

456 * virarea la buget a impozitului reinut % 441 446 * decontarea datoriei nete fa de acionari 456 = 5121 = 5121 296

2. Care este ordinea n care vor fi pltite creanele, n cazul falimentului? Raspuns: Modificrile aduse la O.G. nr. 10/2004 privind falimentul instituiilor de credit, prin O.G. nr. 12/2012, publicat n Monitorul oficial nr. 593/2012 i aflat n vigoare de la 23 august 2012, aducea, n esen, modificri n ce privete ordinea de plat a creanelor. Astfel, n urma modificrilor introduse i recent aprobate de Parlament, n caz de faliment al instituiilor de credit debitoare, potrivit art. 38 din O.G. nr. 10/2004, creanele vor fi pltite n lei, n urmtoarea ordine: 1. taxele, timbrele i orice alte cheltuieli aferente procedurii falimentului, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea i administrarea bunurilor din averea instituiei de credit debitoare, precum i plata remuneraiei persoanelor angajate n condiiile legii, inclusiv a lichidatorului; 2. creanele rezultate din depozitele garantate, inclusiv cele ale Fondului de garantare a depozitelor n sistemul bancar rezultate din plata compensaiilor ctre deponenii garantai i/sau din finanarea, inclusiv prin emiterea de garanii, a unor operaiuni care au implicat transferul de depozite garantate ale instituiei de credit debitoare, precum i creanele izvorte din raporturi de munc pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii; 3. creanele rezultnd din activitatea debitorului dup deschiderea procedurii; 4. creanele bugetare, creanele Fondului de garantare a depozitelor n sistemul bancar, altele dect cele menionate la pct. 2, precum i creanele Bncii Naionale a Romniei decurgnd din credite acordate de aceasta instituiei de credit; 5. creanele decurgnd din operaiuni de trezorerie, din operaiuni interbancare, din operaiuni cu clientel, din operaiuni cu titluri, din alte operaiuni bancare, precum i din cele rezultate din livrri de produse, prestri de servicii sau alte lucrri, din chirii, precum i alte creane chirografare;

6. creanele izvornd din acte cu titlu gratuit (astfel cum acest text, de la punctul 6, a fost modificat, la vremea respectiv, prin O.G. nr. 12/2012); 61. creanele decurgnd din instrumente de datorie i din mprumuturi, avnd la baz convenii care prevd o clauz de subordonare potrivit creia, n caz de lichidare sau faliment al instituiei de credit, astfel de creane urmeaz s fie pltite dup creanele tuturor creditorilor chirografari nesubordonai i, dup caz, ale altor creditori chirografari subordonai; n cadrul acestei categorii de creane, plata acestora se va efectua cu respectarea ordinii de preferin stabilite prin clauza de subordonare aferent fiecrei creane (astfel cum acest text, de la punctul 61, a fost introdus n art. 38 din O. G. nr. 10/2004, prin O.G. nr. 12/2012); 7. creanele acionarilor instituiei de credit n faliment, respectiv creanele membrilor cooperatori ai cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit n faliment, derivnd din dreptul rezidual al calitii lor, n conformitate cu prevederile legale i statutare. * Pentru c n text s-a fcut referire la creditorul chirografar, poate este bine s reamintim c acesta este, cu titlu general, creditorul a crui crean nu este garantat prin garanii personale sau reale, ci numai prin dreptul de gaj general asupra patrimoniului debitorului. n Codul civil, cnd este tratat subiectul subrogaiei, art.1.593 i urm. prevd c oricine pltete n locul debitorului poate fi subrogat n drepturile creditorului, fr a putea ns dobndi mai multe drepturi dect acesta. n afar de alte cazuri prevzute de lege, subrogaia se produce de drept: - n folosul creditorului, chiar chirografar, care pltete unui creditor care are un drept de preferin, potrivit legii; - n folosul dobnditorului unui bun care l pltete pe titularul creanei nsoite de o garanie asupra bunului respectiv; - n folosul celui care, fiind obligat mpreun cu alii sau pentru alii, are interes s sting datoria; - n folosul motenitorului care pltete din bunurile sale datoriile succesiunii; - n alte cazuri stabilite de lege. n materia insolvenei, Legea nr. 85/2006 definete creditorii chirografari drept creditori ai debitorului care nu au constituite garanii fa de patrimoniul debitorului i care nu au privilegii nsoite de drepturi de retenie, ale cror creane sunt curente la data deschiderii procedurii, precum i creane noi, aferente activitilor curente n perioada de observaie. Potrivit art. 41 din lege, creanele garantate se nscriu n tabelul definitiv pn la valoarea garaniei stabilit prin evaluare, dispus de administratorul judiciar sau de lichidator. n cazul n care valorificarea activelor asupra crora poart garania se va face la un pre mai mare dect suma nscris n tabelul definitiv sau definitiv consolidat, diferena favorabil va reveni tot creditorului garantat, chiar dac o parte din creana sa fusese nscris drept crean chirografar, pn la acoperirea creanei principale i a accesoriilor ce se vor calcula.

ANALIZA SI DIAGNOSTIC
1. S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X despre care se

cunosc informaiile financiare din tabelul de mai jos i s se analizeze repartiia valorii adugate pe destinaii.

Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Producia vndut Producia stocat Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit
Raspuns:

u.m. 2000 30000 1000 10000 1200 7000 3000 1500 1400 1000

Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt evaluate la pret de vanzare, exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii) - si costul de achizitie aferent marfurilor vandute (cont 607 - exclusiv reducerile comerciale primite ulteriorfacturarii). Marja comerciala = 2000 - 1200 = 800 lei Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului provenind de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62) Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica de consum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala (interna):- cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile);- cheltuieli cu combustibili, energie si apa;- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente, locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cucolaboratorii, reclama, publicitatea etc.);- alte cheltuieli material.

Consumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu chirii+ cheltuieli cu dobanzi = 10000 + 1500 +1400 = 12900 lei Productia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata (cont711) + Venituri din productia de imobilizari (cont 72) = 30000 + 1000 =31000 lei Valoarea adaugata = 800 + 31000 -12900 =18700lei Valoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea potentialului uman si contributia sa la realizarea valorii adaugate. Indicatorul masoara performanta economicofinanciara a intreprinderii, indicele de crestere al valorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-o crestere continua. Valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicator reprezinta o valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt consumatii din exterior si, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este luata inconsiderare, rezultand o valoare adaugata bruta, care include si amortizarea. Diminuarea valorii adaugate brute cu amortizarea imobilizarilor aferente exploatarii permite obtinereavalorii adaugate nete. 2. S se calculeze i s se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru ntreprinderea ale crei informaii financiare sunt prezentate mai jos:

Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Producia vndut Producia stocat Subvenii de exploatare Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Impozite i taxe Venituri din dobnzi Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit
Raspuns:

u.m. 4000 24000 500 2300 10000 4200 5000 1000 200 300 100 500 1400

Marja comerciala = venituri din vanzarea marfurilor cheltuieli cu marfurile vandute = 40004200 = - 200 lei Productia exercitiului = productia vanduta + productia stocata + productia imobilizata = 24000 +500 = 24500 lei

Marja industriala = productia exercitiului (cheltuieli materiale totale+cheltuieli cu prestatiile externe) = 24500 lei (10.000+200) = 24500 10200 = 14300 lei Valoarea adaugata propriu zisa = marja comerciala + marja industriala = -200 lei + 14300 lei = 14100 lei Valoarea adaugata globala = VA propriu zisa + venituri financiare - cheltuieli financiare = 14100 lei + 100 lei 500 lei = 13.700 lei Excedent brut din exploatare = Valoare adaugata globala + subventii de exploatare primite (cheltuieli cu personalul + impozite si taxe fara impozit pe profit) = 13.700 lei +2300 lei (5000+300) = 10.700 lei Capacitatea de autofinantare globala = excedent brut din exploatare impozit pe profit = 107001400 = 9300 lei Capacitatea de autofinantare neta = capacitatea de autofinantare globala provizioane amortizare = 9300 1000 = 8300 lei Excedent brut de exploatare = profitul economic brut care provine din ciclul de exploatare Capacitatea de autofinantare = partea din excedentul brut din exploatare care ramane la dispozitia intreprinderii dupa remunerarea capitalurilor imprumutate si plata impozitelor si taxelor directe sau indirecte.

EVALUARE
1. Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi care prezint urmtorul bilant economic: imobilizri 60.000; capital social 70.000; obligatii 640.000; creante 400.000; stocuri 300.000; diferente din reevaluare 50.000; profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilitti 20.000: a) 140.000; b) 150.000; c) 780.000. Raspuns A

2. Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000.000; imobilizri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000: a) 43.500.000; b) 18.500.000; c) 28.500.000 Raspuns B

STUDII DE FEZABILITATE
1. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei i cu o rat de actualizare de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:

An

Cost investiie

0 1 2 3 4 5 Total

11.445 lei

11.445 lei

Costuri de Total exploatar cost e 6.420 lei 17.865 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 38.760 lei 50.205 lei

Total ncasri 8.520 lei 9.440 lei 9.440 lei 9.700 lei 9.700 lei 9.700 lei 56.500 lei

Cashflow anual net 9.345 lei 3.020 lei 3.020 lei 3.200 lei 3.200 lei 3.200 lei 6.295 i

Calculai valoarea actualizat net i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul acestui indicator. Raspuns:
An
0 1 2 3 4 5

Cost investitie Costuri exploatare

11445 6420 6420 6420 6500 6500 6500

Total cost Total incasari Cash flow annual net

17865 6420 6420 6500 6500 6500 8520 9440 9440 9700 9700 9700 -9345 3020 3020 3200 3200 3200

TOTAL

11445

38760

50205

56500

6295

FACTOR DE ACTUALIZARE An 1 2 3 4 5 Rata actualizare 0,833 0,694 0,579 0,482 0,402

20%

20%
Cost investitie Cost exploatare Total cost Total incasari Cash flow annual net Factor actualizare Total costuri actualizate Total incasari actualizate Cash flow annual net 0 11445 6420 17865 8520 -9345 17.865 8.520 -9.345 1 6420 6420 9440 3020 0,833 5.350 7.867 2.517

Ani
2 6420 6420 9440 3020 0,694 4.458 6.556 2.097 3 6500 6500 9700 3200 0,579 3.762 5.613 1.852 4 6500 6500 9700 3200 0,482 3.135 4.678 1.543 5 6500 6500 9700 3200 0,402 2.612 3.898 1.286

Total
11445 38760 50205 56500 6295 2,990612 37.182 37.132

VAN

-50

I = costul investitiei; CFt = cash-flow-ul aferent anului t; Vrez = valoarea reziduala; r=rata de actualizare(20 %); n=durata de viata a proiectului exprimata in ani. VAN determina urmatoarele optiuni de decizie: daca VAN > 0, investitia se accepta; daca VAN = 0, investitia este respinsa din motive de prudenta; daca VAN < 0, investitia este respinsa. Pentru a determina valorile actualizate vom folosi urmatoarea formula: unde: a = rata de actualizare; n = anul. 2. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei, cu o rat de actualizare minim de 19% i maxim de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
1 , (1 a) n

VAN = -I+ CFt / (1+r)t + Vrez / (1+r)n

An

Cost investiie

Costuri de Total cost exploatare

Total ncasri

Cashflow anual net

0 1 2 3 4 5 Total

11.445 lei

11.445 lei

6.420 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 38.760 lei

17.865 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 50.205 lei

8.520 lei 9.440 lei 9.440 lei 9.700 lei 9.700 lei 9.700 lei 56.500 lei

9.345 lei 3.020 lei 3.020 lei 3.200 lei 3.200 lei 3.200 lei 6.295 i

Calculai RIR i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul acestui indicator.

Raspuns: RIR = indicator utilizat in analizele efectuate asupra eficientei proiectelor de investitii prinutilizarea tehnicii actualizarii. Exprima acel nivel al ratei dobanzii care egalizeazaveniturile actualizate cu cheltuielile actualizate si care face ca valoarea venitului netactualizat sa fie egala cu zero. Acest indicator se utilizeaza in analiza eficientei proiectelor de investitii supa metodologia BIRD. Rata interna de rentabilitate este pragul minim derentabilitate a unui proiect, sub nivelul caruia acesta nu este eficient.Astfel, RIR rezulta din ecuatia:

Unde: Chi cheltuieli initiale ale investitiei CFj cash-flow-ul din anul j VRn valoarea reziduala neta Criteriul de alegere a proiectului il reprezinta valoarea acestuia care trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu rata medie a dobanzii pe piata. Cu cat rata interna de rentabilitate este mai mare cu atat investitia este mai rentabila. Daca ea este superioara costului capitalurilor permanente, atunci proiectul este acceptat; daca RIR este mai mica decat rata de rentabilitate ceruta de capitalurile permanente atunci proiectul este respins. Intre mai multe proiecte se selecteaza, in conditiile in care decizia se face doar dupacriteriul RIR, acel proiect ce asigura maxim RIR. Aplicand formula de mai sus RIR = 20% Cost investitie 11445 -9345

Cash- flow anual net an 1 Cash- flow anual net an 2 Cash- flow anual net an 3 Cash- flow anual net an 4 Cash- flow anual net an 5 RIR

3020 3020 3200 3200 3200 20%

Conform criteriului RIR, investiia este rentabil dac aceast rat intern RIR este maimare dect rata dobnzii de pe pia (d), respectiv costul capitalului. Pe plan economic, RIR>d semnific faptul c investiia de capital va fi recuperat prin fluxurile de lichiditi rezultate din exploatare, c aceste fluxuri permit remunerarea furnizorilor de capitalconform exigenei lor de randament. Deci RIR>d semnific faptul c investiia este rentabil i acceptat

AUDIT
1. n calitate de auditor al ntreprinderii Omega SA ai constatat c la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie cunoscnd c ntreprinderea folosete metoda FIFO, c stocul la 1 decembrie a fost de 500 uniti a 10.000 lei fiecare, c n 10 decembrie s-au cumprat 500 uniti a 12.000 lei fiecare i c n 20 decembrie au ieit 400 uniti: a) 7.000.000 lei; b) 6.600.000 lei; c) 6.200.000 lei. Raspuns A 2. Exprimarea unei opinii motivate potrivit creia situaiile financiare au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative, conform unei referine contabile identificate, constituie: a) obiectul unei misiuni de auditare a situaiilor financiare; b) scopul fundamental al auditului bancar; c) definiia auditului extern n general Raspuns A 3. Imposibilitatea de a reuni elemente probante suficiente i adecvate conduce auditorul la formularea: a) unei opinii fr rezerve, dar cu observaii; b) unei opinii cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie; c) unei opinii defavorabile. Raspuns B 4. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar Raspuns: Acest paragraf cuprinde identificarea entitatii auditate si a situaiilor financiare auditate. Raportul de audit trebuie sa identifice titlul fiecarei situatii financiare a entitatii care a facut obiectul auditului, cat si data si perioada de acoperire prin aceste documente, sa faca referire la rezumatul politicilor contabile semnificative si la alte note semnificative.

5. Care sunt principalele lucrri de efectuat cnd examinai conturile de imobilizri corporale? Raspuns Principalele lucrari de efectuat cand se examineaza conturile de imobilizari corporale:

1. Obtinerea de informatii cu privire la costurile imobilizarilor, cu amortizarea cumulata si cu valorile nete ramase. 2. Obtinerea informatiilor cu privire la intrarile de imobilizari corporale in cursul exercitiului auditat. Verificarea fizica a imobilizarilor corporale. Se verifica imobilizarile semnificative care au fost achizitionate in numele societatii si daca valorile lor de intrare au fost in mod corect inregistrate in contabiliate. 3. Verificarea documentelor de proprietate. 4. Verificarea iesirilor de imobilizari (in vederea stabilirii corecte a datoriei constituita de TVA a societatii si orice alte solduri cu bugetul de stat). Calcularea corecta a profitului sau piederii la instrainarea imobilizarilor poate avea un efect semnificativ asupra profitului sau pierderii raportate pe intreaga activitate. 5. Verificarea valorii amortizarilor si a deprecierilor activelor. 6. Verificarea informatiilor privind reevaluarile imobilizarilor. Reevaluarea este permisa in conformitate cu regulile contabile alternative conform legislatiei in vigoare. 7. Obtinerea unui tabel al angajamentelor de capital. O revizuire dupa data bilantului poate evidentia efectele angajamentelor semnificative contractate inainte de sfarsitul anului. 8. Daca au fost primite subventii guvernamentale pentru imobilizari corporale, tratmentul contabil si al subventiilor guvernamentale trebuie sa fie in conformitate cu IAS 20 Contabilizarea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentala. 9. Veficarea capitalizarii propriei activitati. Daca o societate produce imobilizari corporale pentru propria utilizare, aceste active trebuie incluse in situatiile financiare, la cost.

6. Orice planificare incepe cu intrebarea pentru ce suntem aici? Aceasta presupune termene (orizonturi de timp) si etape sau strategii adecvate termenelor. Termenele pot fi: termen scurt: pana la un an; termen mediu: intre doi si cinci ani; termen lung: peste cinci ani. In functie de termenele stabilite etapele pot fi: planificarea strategica ; planificarea tactica; planificarea operativa. Identificati intrebarile la care trebuie sa raspunda fiecare etapa de planificare in domeniul organizarii contabilitatii la nivelul unei intreprinderi,informatiile importante necesare si exemple pentru continutul fiecarei etape de planificare Raspuns

Planificarea strategica pe termen lung are n vedere activitatea de evaluare afunciei auditului intern a structurilor din subordine care i-au organizatcompartimente de audit, o dat la 5 ani, conform cadrului normativ al auditului intern; Planificarea strategic pe termen mediu are n vedere faptul c, conform legii,toate activitile auditabile trebuie s fie auditate cel puin o dat la 3 ani. n funciede importana unei activiti n cadrul entitii, de pericolul producerii unorevenimente sau chiar pagube, ct i de gradul de apariie i importan al risculuiaceasta poate fi cuprins n auditare; Planificarea anual cuprinde misiunile ce se vor realiza pe parcursul anuluiviitor innd cont de bugetulde timp disponibil n cadrul planului i de resurselealocate anual. Fiecare misiune de audit va cuprinde obiectivele, identificarea activitilor adiacente, orele lucrate, personalul i planificarea orar pentru activitile i departamentele entitii publice supuse examinrii. Realizarea activitii de planificare presupune determinarea domeniilor majore ale auditului. O planificare incorect sau incomplet conduce la pierderea unor activiti purttoare de riscuri. Practica impune selectarea cu atenie a activitilor din domeniile auditabile cu risc crescut pe baza analizei riscurilor asociate acestor activiti. n practic se impune i o politic de management al riscurilor, care printer prioriti trebuie s cuprind:- existena unei politici formalizate, care include identificarea riscurilor, determinarea celor majore, stabilirea proprietarilor de riscuri, o analiz la o anumit perioad, evaluarea celorlalte riscuri; - sisteme de identificare i msurare a riscurilor; - strategii adaptate de gestiune i control asupra riscurilor; sistem de auditare a riscurilor; - sistem de raportare a riscurilor; - tablou de bord realizat n coordonare cu obiectivele organizaiei. I. Planificarea strategic si tactica

1. Care va fi evoluia pozitiei intreprinderii pe piata ? 2. Care sunt principalele activiti desfasurate de intreprindre? 3. Ce trebuie s fac intreprinderea pentru a mbuntii activitile desfurate nprezent ? 4. Care vor fi schimbrile propuse? 5. Ce semnificaii (repercusiuni) vor avea acestea pentru clientii firmei? 6. Care sunt termenele de realizare? 7. Ce etape trebuie parcurse? 8. Care sunt rezultatele asteptate?
II.

Planificarea operationala

1. Cum pot fi asteptarile clientilor satisfacute? 2. Compartimentul de cercetare-dezvoltare are resursele necesare pentru imbunatatirea si

crearea de noi produse? 3. Ce activitati vor vi intreprise pentru realizarea obiectivelor strategice? 4. Exista resurse necesare pentru aceste activitatii?

7. Inventarierea patrimoniului. Proceduri . Studiu de caz. Raspuns: Inventarierea patrimoniului reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existentatuturor elementelor de activ si de pasiv, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa caz, in patrimonial unitatii la data la care aceasta se efectueaza. Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniului fiecarei unitati si cuprindetoate elementele patrimoniale, precum si bunurile si valorile detinute cu orice titlu, apartinand altor persoane juridice sau fizice, in vederea intocmirii bilantului contabil care trebuie sa asigure o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. Organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului din cadrul regiilor autonome, societatilor comerciale, institutiilor publice, unittilor cooperatiste, asociatiilor si celorlalte persoane juridice, precumsi al persoanelor fizice care au calitatea de comerciant se efectueaza potrivit prevederilor Legiicontabilitatii nr. 82/1991, ale Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii. Studiu de caz Cu ocazia inventarierii generale a patrimoniului, la sfritul anului 2009 s-au constatat urmtoarele diferene consemnate n procesele verbale de inventariere: -plus de materii prime n valoare de 750.000 lei; -minus de materii prime care se ncadreaz n normele legale de perisabiliti n valoare de 1.500.000 lei; -minus de obiecte de inventar n valoare de 2.000.000 lei care se imput gestionarului vinovat; -lipsuri de mrfuri care se ncadreaz n perisabilitile legale n valoare de 3.000.000 lei; -plus la produse finite n valoare de 3.500.000 lei; -plusuri de mijloace fixe n valoare de 7.000.000 lei; -plus la numerarul din caserie 500.000 lei; -plus de mrfuri n valoare de 1.000.000 lei; -creane nencasate de la clieni mai vechi de 3 ani, n valoare de 500.000 lei; -datorii cu termenul de exigibilitate depit n valoare de 1.000.000 lei S se efectueze nregistrrile n evidena contabil a diferenelor constatate la inventariere.Formulele contabile sunt: