I 1. n calitatea sa de surs de mesaje, emitorul trebuie s prezinte urmtoarele caracteristici: a. credibilitate, atractivitate si putere; b. credibilitate, expertiz si familiaritate; c.

atractivitate, similitudine si putere; d. atractivitate, familiaritate si capacitatea de a se face plcut. 2. Puterea unei surse de comunicaie este utilizat n special n situaiile care implic: a. comunicarea personal; b. comunicarea impersonal; c. comunicarea formal; d. comunicarea informal. 3. Dimensiunile credibilitii unei surse de comunicaie sunt: a. ncrederea si onestitatea; b. expertiza si ncrederea; c. onestitatea si familiaritatea; d. ncrederea si puterea. 4. Conceperea unui mesaj presupune luarea unor decizii cu privire la: a. coninutul, forma si destinatarul mesajului; b. coninutul, forma si structura mesajului; c. codificarea, destinatarul si structura mesajului; d. forma, codificarea si structura mesajului. 5. Faptele, opiniile, ideile sau alte argumente convingtoare n legtur cu un produs, serviciu, sau o organizaie, care sunt comunicate audienei int, se refer la: a. coninutul mesajului; b. forma mesajului; c. structura mesajului; d. codificarea mesajului.

6. Decizia pe care specialistii n comunicare trebuie s o ia n legtur cu tipul de argumente prezentate ntr-un mesaj, se refer la: a. coninutul mesajului; b. forma mesajului; c. structura mesajului; d. codificarea mesajului. 7. Elementele de atracie care comunic elementele pozitive sau negative care pot motiva cumprarea unui produs sau serviciu, sunt de natur: a. raional; b. emoional; c. cognitiv; d. conativ. 8. Procesul mental prin care semnele sunt convertite n idei sau concepte, fiind acordat o anumit semnificaie mesajului primit, reprezint: a. codificarea; b. decodificarea; c. feedback-ul; d. rspunsul. 9. Aciunea fizic, semantic sau contextual care distorsioneaz receptarea mesajelor de ctre audiena int poart denumirea de: a. percepie; b. conexiune invers; c. element perturbator; d. distorsiune selectiv.

II 1. n cazul produselor industriale, cea mai eficient metod de comunicare este: a. publicitatea; b. relaiile publice; c. fora de vnzare; d. marketingul direct; 2. n cazul produselor care beneficiaz de o marc cunoscut, cu o notorietate ridicat n rndul consumatorilor, cea mai eficient metod de promovare este: a. publicitatea de reamintire; b. promovarea vnzrilor; c. relaii publice; d. fora de vnzare. 3. n cazul produselor comercializate sub o marc fr notorietate, se recomand utilizarea: a. publicitii de reamintire; b. publicitii de marc; c. publicitii gratuite; d. promovrii vnzrilor. 4. n cazul produselor sezoniere, cea mai eficient metod de promovare n perioada n care nivelul cererii este sczut, este: a. publicitatea de reamintire; b. promovarea vnzrilor; c. relaii publice; d. fora de vnzare. 5. n condiiile n care pe pia consumatorii unui produs sunt dispersai n diverse zone geografice, cea mai eficient metod de comunicare este: a. publicitatea; b. promovarea vnzrilor; c. relaii publice; d. marketingul direct.

6. Pentru produsele care dispun de o distribuie intensiv, cea mai bun metod de comunicare este: a. publicitatea; b. promovarea vnzrilor; c. relaii publice; d. marketingul direct. 7. Pentru produsele care dispun de o distribuie selectiv, cea mai bun metod de comunicare este: a. publicitatea; b. promovarea vnzrilor; c. relaii publice; d. fora de vnzare. 8. n cazul n care obiectivul unei ntreprinderi vizeaz educarea consumatorilor poteniali n legtur cu produsul su, se recomand utilizarea: a. publicitii comerciale; b. marketingului direct; c. publicitii gratuite; d. forei de vnzare. 9. n cazul produselor cu un nivel sczut al preului, cea mai bun metod prin care se pot influena consumatorii s cumpere produsele este: a. publicitatea; b. promovarea vnzrilor; c. publicitatea gratuit; d. fora de vnzare. 10. n cazul produselor comercializate de ctre o ntreprindere prin canale indirecte, cea mai bun metod de comunicare cu consumatorii finali o reprezint: a. publicitatea; b. promovarea vnzrilor; c. publicitatea gratuit; d. fora de vnzare.

III 1. n funcie de natura obiectivelor urmrite, publicitatea poate avea urmtoarele forme: a. publicitate comercial, corporativ si social-umanitar; b. publicitate de informare, de convingere si de reamintire; c. publicitate de tip raional si emoional; d. publicitate corporativ, comparativ si comercial. 2. n funcie de tipul mesajului difuzat, publicitatea poate fi: a. publicitate de informare, de convingere si de reamintire; b. publicitate de tip factual si emoional; c. publicitate comercial, corporativ si social-umanitar; d. publicitate comparativ, de informare si de reamintire. 3. Unul dintre obiectivele vizate prin intermediul publicitii de condiionare l reprezint: a. evidenierea condiiilor de prezentare ale produsului; b. prezentarea comparativ a unor produse sau servicii; c. stimularea cererii poteniale pentru un produs; d. cultivarea unei atitudini favorabile fa de produs. 4. Unul dintre obiectivele vizate prin intermediul publicitii de informare l reprezint: a. evidenierea condiiilor de prezentare ale produsului; b. prezentarea comparativ a unor produse sau servicii; c. stimularea cererii poteniale pentru un produs; d. cultivarea unei atitudini favorabile fa de produs. 5. Publicitatea emoional accentueaz: a. obinerea unui efect imediat n urma campaniei publicitare; b. influenarea cererii selective pentru produsul promovat; c. exploatarea resorturilor psihologice ale individului; d. consolidarea imaginii de marc.

6. Publicitatea de natur factual accentueaz: a. resorturile psihologice ale consumatorilor; b. prelungirea efectului temporal al publicitii; c. stimularea cererii selective pentru un produs; d. caracteristicile evidente ale produsului. 7. Catalogul care se refer la produsele si serviciile cele mai scumpe, de cea mai bun calitate, la unicatele pe care le ofer firma, poart denumirea de: a. catalog de prospectare; b. catalog de prestigiu; c. catalog de lucru; d. catalog de exploatare. 8. Oferirea de agende si calendare reprezint un instrument promoional specific: a. publicitii prin tiprituri; b. relaiilor publice; c. promovrii vnzrilor; d. forelor de vnzare. 9. La editarea unui catalog, o importan deosebit trebuie s se acorde unuia dintre urmtoarele elemente: a. ilustraiei; b. numrului de pagini; c. tirajului; d. costurilor de realizare.

IV 1. Punctul de vedere conform cruia tehnicile de promovare a vnzrilor au o arie de aplicabilitate vast, ce depseste cu mult sfera strict comercial corespunde: a. abordrii de marketing; b. abordrii tehnice; c. abordrii comunicaionale; d. abordrii comerciale. 2. Reducerea direct a preului de vnzare ctre consumator, realizat pe o perioad de timp determinat si care presupune comercializarea produsului la un pre inferior celui practicat n mod obisnuit, fr a se preciza ns nivelul reducerii, reprezint: a. oferta gratuit; b. reducerea imediat; c. preul de ncercare; d. oferta special. 3. Scderea direct a preului de vnzare ctre consumator, practicat la iniiativa productorului, care indic pe ambalaj nivelul reducerii n valoare absolut sau procentual, reprezint: a. oferta gratuit; b. reducerea imediat; c. formatul special; d. preul de ncercare. 4. Comercializarea grupat a dou, trei sau mai multor produse diferite ale aceluiasi fabricant, la un pre promoional, reprezint: a. lotul cu prim; b. lotul mixt; c. formatul de ncercare; d. seria special.

5. Demonstraiile prin care se urmreste explicarea si prezentarea modului n care funcioneaz sau poate fi utilizat produsul, fac parte din categoria: a. prelurii produselor vechi; b. tehnicilor de punere n valoare a produselor la locul vnzrii; c. operaiunilor viznd ncercarea gratuit a produselor; d. tehnicilor de publicitate la locul vnzrii. 6. Operaiunea promoional bazat n exclusivitate pe hazard este: a. jocul-concurs; b. cadoul promoional; c. concursul promoional; d. loteria. 7. Tehnica prin care se propune consumatorului un produs nou, ntr-un format de dimensiuni reduse, la un pre sczut, corespunde: a. formatului special; b. formatului de ncercare; c. preului de ncercare; d. seriei speciale. 8. Bonul de reducere obinut de consumator prin intermediul unui produs diferit de cel care face obiectul promovrii poart denumirea de: a. bon de reducere gratuit; b. bon de reducere pentru o cumprare viitoare; c. oferta de rambursare; d. bon de reducere de pre ncrucisat. V 1. Modelul conform cruia comunicarea se desfoar unidirecional, prezentarea adevrului, a faptelor exacte, nu reprezint o prioritate, accentul fiind pus pe manipulare si propagand corespunde: a. modelului informrii publice; b. modelului relaiilor publice bidirecionale si asimetrice; c. modelului relaiilor publice bidirecionale si simetrice; d. modelului impresariat publicitate.

2. Modelul conform cruia comunicarea se desfoar unidirecional, punndu-se accentul pe transparen, pe acuratee, pe informarea onest a publicului corespunde: a. modelului informrii publice; b. modelului relaiilor publice bidirecionale si asimetrice; c. modelului relaiilor publice bidirecionale si simetrice; d. modelului impresariat publicitate 3. Modelul conform cruia comunicarea se desfoar bidirecional, iar organizaia si pstreaz rolul dominant n cadrul procesului de comunicare corespunde: a. modelului informrii publice; b. modelului relaiilor publice bidirecionale si asimetrice; c. modelului relaiilor publice bidirecionale si simetrice; d. modelului impresariat publicitate. 4. Modelul conform cruia comunicarea se desfoar bidirecional, iar interesul publicului conteaz pentru organizaie la fel mult ca si propriul interes, corespunde: a. modelului informrii publice; b. modelului relaiilor publice bidirecionale si asimetrice; c. modelului relaiilor publice bidirecionale si simetrice; d. modelului impresariat publicitate.

Perceptia selectiva -- proces de filtrare inconstienta care determina ce stimuli vor fi receptionati si cum vor fi acestia interpretati de catre un individ. nr 1 Teoria expunerii selective porneste de la prezumtia ca oamenii se expun stimulilor externi in mod selectiv. Procesul prin care un individ alege sa se expuna voluntar anumitor stimuli si sa-i respinga pe altii se numeste expunere selectiva. Avantajele si dezavantajele presei scrise Presa scris cuprinde ansamblul mijloacelor scrise de comunicare n mas. Indiferent dac este vorba de presa cotidian, cea periodic sau reviste, decizia de alegere a presei ca media de publicitate trebuie s aib n vedere anumite caracteristici: difuzarea teritorial, specializarea publicaiei, tirajul, momentul si periodicitatea apariiei, grupul de cititori cruia i se adreseaz, preul de vnzare al spaiului, calitatea imprimrii etc. Avantaj: trasmite concomitant mesajul unui numar mare de persoane.; -tramiterea mesajelor se face fara a stabili un contact direct intre emitator si receptor. Dezavantaj: au o eficienta scazuta comparativ cu canalele personale de transmitere a mesajelor. Definiti P.L.V (Publicitatea la locul vanzarii) si instrumentele acestuia Publicitatea la locul vnzrii reprezint un ansamblu de manifestri de natur publicitar desfsurate n interiorul spaiului comercial sau n imediate apropiere a acestuia. Instrumentele specifice publicitii la locul vnzrii pot fi grupate n dou categorii: 1. instrumente ale publicitii la locul vnzrii utilizate n exteriorul spaiului comercial;
n ultimul deceniu, publicitatea exterioar a cunoscut o dezvoltare continu. Mediile de comunicare utilizate pentru publicitatea exterioar pot fi clasificate n patru mari categorii: suporturi tradiionale specifice panotajului stradal (panouri, bannere, casete luminoase), suporturi publicitare integrate conceptului de mobilier urban, suporturi tipice publicitii de tranzit (orice vehicul aflat n miscare), toate celelalte suporturi fiind clasificate ca media neconvenional sau alternativ.

2. Instrumente ale publicitii la locul vnzrii utilizate n Interiorul spaiului comercial.

Pe lng mediile de comunicare utilizate pentru publicitatea stradal, exist si alte suporturi publicitare, situate n interiorul punctelor de vnzare, centrelor comerciale, aeroporturilor, slilor de asteptare, cldirilor publice etc.

Nr2. Teoria reteniei selective In raport cu durata pastratii informatiilor exista 2 tipuri de memorie: de scurta durata (temporara) si de lunga durata (permanenta). Cele mai multe informatii sunt retinute in memoria temporara si vor fi uitate imediat dupa utilizare. Receptorii vor avea tendinta de a retine in mod subconstient doar informatii positive care le intaresc propriile convingeri si atitudini despre un produs sau un serviciu si de a uita acea parte a mesajului care nu intra in sfera convingerilor sale. In aceste conditii rolul specialistilor de MK este de a inscrie mesajele in memoria permanenta a consumatorului. Capacitatea persoanelor de a receptiona, decodifica si interpreta informatiile sau mesajele transmise difera, astfel aceasta este influientata de urm factori: 1. metoda de comunicare 2. piata tinta 3. gradul de implicare personala 4. gradul de expunere a anuntului publicitar. 5. respectul acordat emitatorului mesajului 6. nivelul de educatie Definitia si rolul merchandisingului pentru producator si distribuitor Rolul merchandisingului este de a gsi soluii diferitelor probleme cu care se confrunt produsul, ntre care: alegerea locului unde va fi amplasat produsul n vederea vnzrii; mrimea suprafeei de vnzare care i va fi atribuit, cantitatea de produs ce va fi prezentat n raionul de vnzare, modul de aranjare al produsului; materialul de prezentare utilizat. Avnd drept scop declanarea actului de cumprare, specialitii n merchandising, ncearc s optimizeze suprafaa de vnzare astfel nct aceasta s devin rentabil att pentru productor ct i pentru comerciant. n acest sens, merchandisingul intervine cu soluii de optimizare a spaiului de vnzare n raport cu cerinele clientului i anume: deplasarea ctre un raion cu minimum de efort, facilitarea alegerii unui anumit produs printr-o ofert clar, dispunerea estetic i funcional a raioanelor i produselor. Scopul final este crearea unei fideliti ridicate a consumatorilor.

Caracteristicile, avatajele si dezavantajele televiziunii Televiziunea este suportul publicitar cu cea mai rapida expandiune in societatea moderna. - a depasit presa ca principal mijloc de publicitate dpdv al incasarilor totale -utilizeaza o combinatie de imagine, culori, sunet si miscare care permit mesajului sa demonstreze calitatile unui produs si creaza impresia unui contact direct cu produsul. Avantaje -are un grad ridicat de penetrare in gospodarii -prezinta o flexibilitate creativa pe care nu o mai ofera niciun alt mijloc de comunicare -datorita expunerii foarte mari, costul pe consumator atins este scazut -ofera o diversitate de formate ale reclamelor, de la anunturi de 15 sec la programe de publicitate de 30 de min. -mesajul ajunge la toate categoriile de consumatori, indiferent de caracteristicile demografice sau psihodemografice, determinand astfel o selectivitate redusa a destinatarilor mesajului. Dezavantaje -aparitia fenomenului de zapping -durata scurta de viata a mesajului -costuri extreme de ridicate de realizare si difuzare a mesajelor. Principalul element prin care mesajul ajunge la publicul tinta este spotul TV. Mesajul publicitar poate avea mai multe forme: anunt direct, demostratie, recomandare, dramatizare, dialog si interviu.

Nr. 3: Teoria atentiei selective....intrucat consumatorii sunt expusi in fiecare zi unui numar foarte mare de mesaje sau stimuli care le atrag atentia, este imposibil ca acestia sa acorde atentie tuturor acestor stimuli; aici intervine un sistem de filtrare propriu fiecarui individ prin care acesti stimuli sunt ignorati eliminate, atentia individului fiind de obicei captata de un singur mesaj, intrucat o persoana nu se poate concentra la 2 sau mai multe lucruri in acelasi timp ori sa acorde acceasi atentie tuturor mesajelor, tendinta fiind de a acorda atentie mai mare subiectelor de care individual este interesat sau cu care este familiarizat si receptioneaza doar acele mesaje care I se par relevante in momentul respectiv. Detaliati tipurile de cataloage constituie un support publicitar, utilizat ca instrument de prezentare a activitatii unei intreprinderi si a ofertei sale. Acesta ofera posibilitatea prezentarii caracteristicii unei oferte largi de bunuri si servicii prin text si ilustratie, precum si caracteristicile acestuia. Catalogul poate fi : C. de prospectare: este un inventar al ofertei unei firme, jucand rol de vitrina, executat cu un text scurt si sugestiv si ilustratii pe hartie de calitate medie. C. de lucru: descriere detaliata, strict comerciala cuprinzand caracteristicile si preturile marfurilor instrument folosit la negocierea contractelor, prezentarea ofertelor de produse la targuri, expozitii. C. de prestigiu: editie publicitara de lux, distribuit unei clientele alese, intermediarilor sau liderilor de opinie. O importanta deosebita o au coperta, ilustratia, asezarea in pagina si textul. 5 idei de baza ale merchandisingului... Produsele sa fie pozitionate la indemana (cat sa se poate ajunge cu mana) 1, 2 sau 3 locuri de expunere in magazin (raft + display) Folosirea corecta a materialelor publicitare (POS) Mai multe fete de produs decat concurenta Preturile prezente pe toate produsele , clare cu litere vizibile Cumparatorul sa vada toate produsele noastre

nr 4.. Distorsiunea selectiva receptionarea si deodificarea mesajului necesita un anumit grad de interpretare din partea consumatorilor. Alteori chiar daca mesajul este receptionat, acesta nu corespunde modului in care emitatorul a intentionat sa fie intrepretat. Acest fenomen se datoreaza unui proces perceptual denumit distorsiune sau denaturare selectiva si care poate fi explicat prin tendinta receptorului de a interpreta informatia intr-un mod care ii intareste propriile convingeri. Astfel receptorul are tendinta fie a complica mesajul acordandu-I alte intelesuri, fie de a-l simplifica prin ignorarea unor elemente cu scopul de a fi in concordanta cu propriile convingeri referitoare la un produs/serviciu cumparate anterior. Pt. atenuarea acestor tendinte contradictorii, specialistii recomanda utilizarea unor mesaje simple, clare si atragatoare care sa aiba o anumita frecventa de aparitie. 5 obiective atinse prin intermediul publicitatii la locul vanzarii -are rol de reamintire a unei anumite game de produse -se face reclama marcii la locul vanzarii -informeaza consumatorul cu privire la un anumit produs -are o eficienta sporita atunci cand este folosita impreuna cu publicitatea Avantaje si dezavantaje ale radioului Avantaje: -datorita mobilitatii mesajul poate fi transmis la orice ora si in orice zona avand o arie de acoperire extrem de mare a celor mai importante categorii demografice; -este un mediu extreme de selectiv, deoarece permite atingerea unor grupuri tinta prcis delimitate -gradul ridicat de fidelitate al ascultatorilor, capacitate mare de adaptare si de reactie la schimbari -costurile de productie sunt moderate -mesajele transmise au un grad ridicat de acceptare din partea publicului Dezavantaje: -mesajul este prezentat doar sonor, iar ascultatorii isi fac doar o imagine partiala si de moment asupra mesajului.

-perceptia este scazuta, deoarece in multe cazuri radioul nu este decat un sunet de fond al altor activitati. -concurenta mare datorita pretului mai scazut de difuzare a meesajelor -audienta segmentata necesita cumpararea de spatii publicitare la mai multe statii de radio,aparand altfel dificultati in planificarea si cumpararea spatiului publicitar. -suportul prin intermediul caruia, mesajul ajunge la publicul tinta este spotul radio care de regula nu ddepaseste 30 de secunde.