Capitolul 1 Contractul de antrepriz

1.1 Noiune Contractul de antrepriz este contractul prin care una dintre pri, antreprenorul, se oblig fa de cealalt parte client s execute pe riscul su o anumit lucrare, n schimbul unei remunerri care se stabilete n raport cu rezultatul lucrrii. Pe beaz acestui contract se efectueaz i se execut lucrri de construcii, lucrri legate de instalare, prestri servicii. Regulile ce in de antrepriz se aplic n lipsa unor reglementri speciale sau n completarea lor i lucrrilor intelectuale. Esena contractului de antrepriz, indiferent de lucrrile realizate prin intermediul su, const n faptul c antreprenorul se oblig fa de client s execute o anumit lucrare i s-i predea rezultatul acesteia, efectund lucrarea pe riscul su. Contractul de antrepriz i poate gsi asemnri cu contracte ca: contractul de munc, contractul de locaiune, contractul de vnzare-cumprare, contractul de mandat i depozit iat de ce este necesar s fie enunate punctele ce duc la deosebirea acestor contracte pentru a stabili regimul juridic aplicabil. Deosebirile dintre Contractul de antrepriz i Contractul de munc: antreprenorul este pltit pentru rezultatul muncii sale, iar angjatul dup capacitatea i calitatea muncii depuse, independent de rezultat; antreprenorul se bucur de independen juridic n privina modului de executare a lucrrii, organiznd munca dup aprecierea sa i efectund-o pe propriul sau risc, n timp ce angajatul este ncadrat ntr-un colectiv de munc, fiind spus unui regulament de ordine interioar, patronul avnd asupra lui un drept de control i dirijare; clientul nu rspunde de pagubele cauzate de antreprenor terilor, spre deosebire de patron, care n beaz contractului de prepuenie, rspunde n calitate de comitent fa de teri de faptele angajatului su. Contractul de antrepriz se deosebete de Contractul de locaiune prin faptul c, n timp ce locaiunea asigur folosirea temporar a unui lucru n schimbul unui pre, antrepriza are ca obiect executarea unei lucrri n schimbul unui pre stabilit n raport cu rezultatul ei. Dac antreprenorul se oblig s procure, pe lng munca sa, i materialul necesar pentru confecionarea lucrului ce face obiectul contractului, atunci operaiunea juridic se aseamn cu 1

vnzarea unui lucru viitor. Calificarea juridic a contractului va depinde de intenia prilor. Contractul va fi socotit de antrepriz dac din intenia prilor rezult c procurarea materialelor de ctre antreprenor nu constituie dect o clauz accesorie a contractului, al crui obiect principal este realizarea lucrrii, privat ca rezultat i dimpotriv dac materialul procurat este elementul esenial al contractului, depind vdit valoarea muncii, atunci merge vorba despre vnzarea unui lucru n viitor. Contractul de antrepriz se deosebete de Contractul de mandat prin faptul c antrepriza are ca obiect svrirea unor fapte materiale i nu a unor fapte juridice, iar antreprenorul nu are puterea de a-l reprezenta pe client, contractele ncheiate de el cu terii neproducnd efecte fa de client. Asemnri i deosebiri ntre contractul de antrepriz i contractul de depozit. n situaia n care lucrarea ce face obiectul contractului de antrepriz se execut cu materialele clientului, contractul se aseamn cu depozitul, prin faptul c, uneori, depozitarul, n intenia sa de bunurile depozitate. i n acest caz, calificarea contractului se va face n funcie de intenia real a pr ilor, intenie care poate rezulta din clauzele contractuale sau chiar din mprejurri de fapt. Dac obiectul principal al contractului l constituie efectuarea lucrrii, ne vom gsi n cazul unui contract de antrepriz, iar n situaia n care obiectul principal n intenia prilor a fost depozitarea materialelor respective asupara crora deinatorul efectueaz si anumite lucrri, accesorii, necesare pastrarii lor in bune condiii, vom fi in prezenta unui contract de depozit. Distinctia prezinta mai putina importanta practica, deoarece problema raspunderii pentru modul in care este pastrat lucrul se rezolva , in cazul ambelor contracte, dupa aceleasi reguli. Asemanari si deosebiri intre contractul de antrepriz si contractul de vnzare a unui bun viitor. In situaia in care lucrarea ce face obietul contractului de antrepriz se executa cu materialele procurate de catre antreprenor, contractul de antrepriz se aseamn cu contractul de vnzarecumparare ce are ca obiect un bun viitor. Intr-o astfel de situaie, calificarea actului juridic se va face dupa cercetarea intentiei reale a prilor, care poate rezulta din interpretarea clauzelor contractului. Daca procurarea materialelor ce vor fi folosite pentru executarea lucrrii constituie un act accesiriu al acestuia, contractul va fi unul de antrepriz, in situaia contrar, cand materialele procurate in vederea efectuarii lucrrii au o valoare mult mai mica decat valoarea muncii, fiind vorba despre o vnzare de bun viitor. Antrepriza este un contract consensual sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros si comutativ. In principiu se admite ca antrepriz este un contract intuitu personae, ns acest caracter al contractului vizeaz numai organizarea si conducerea activitatii de catre antreprenor, iar nu si executarea in sine a lucrrii; antreprenorul este obligat s execute lucrarea in cazul in care se stipuleaz in mod expres in contract acest lucru sau n cazul n care executarea personal de catre 2

antreprenor este subanteleasa cum este de pilda cazul angajrii unui pictor renumit pentru pictarea unui tablou, a unui avocat anume pentru un proces sau a unui anume chirurg pentru o operaie.

1.2 Condiiile de valabilitate a contractului de antrepriz Condiiile de valabilitate al contractului de antrepriz sunt in general, cele prevazute de art. 948 C. Civ. , care constituie dereptul comun in materie cu privire la consintamant, capacitate, obiect si cauza. Clientul trebuie s posede capacitatea de a face acte de administrare fie capacitatea de a face acte de dispoziie. Antreprenorul, n toate cazurile trebuie s aib capacitatea deplin de exerciiu. Minorul de 16 ani, desi poate incheia singur un contract de munca, nu poate incheia, ca antreprenor, un contract de antrepriz. Deoarece antrepriz este un contract sinalagmatic (Specificul contractului sinalagmatic este faptul c de la data perfectrii lui genereaz drepturi i obligaii reciproce i interdependente ntre pri, obligaia fiecrei pri avndu-i cauza juridic n obligaia celeilalte. Aceasta nseamn c n schimbul obligaiei de a livra un produs, cealalt parte se oblig, reciproc i interdependent, s plteasc un pre.) , are un dublu obiect: lucrarea executata - reprezinta rezultatul muncii fizice sau intelectuale a antreprenorului si poate reprezenta construirea unei cladiri, construirea de drumuri, reparatii la un imobil, elaborarea de proiecte, prestarea de servicii; pretul poate fi stabilit fie sub forma unei sume globale (pret forfetar), fie pe beaz unui deviz (pret de deviz). In cazul pretului forfetar, acesta se stabileste in momentul incheerii contractului sub forma unei sume globale pentru intreaga lucrare. In acest caz antreprenorul este obligat sa execute si sa predea lucrarea in condiiile prevazute in contract, fara numai daca dovedeste acordul scris al clientului pentru modificarile si adaugarile la planul initial si pentru majorarea pretului. Pretul forfetar are putere de lege intre parti, instantele nefiind in drept sa acorde executantului un pret mai mare, chiar daca s-a stabilit prin expertiza acest pret majorat. In cazul pretului de deviz, partile se pot obliga pe beaz unui deviz, adica a unor preturi provizorii pe articole. Pretul se fixeaz pe parti componente ale lucrrii, articol, pretul final depinzand de lucrrile efectiv executate, constituind o insumare a preturilor pe articole si stabilinduse dupa executarea integrala a lucrrii.

1.3 Efectele contractului de antrepriz Prin riscul pieirii lucrului se intelege suportarea consecintelor pagubitoare ale pieirii unui lucru, din caz de forta majora sau caz fortuit. Ce regula generala Codul civil prevede ca riscul pieirii fortuite a lucrului va fi suportat de persoana care, in momentul pieirii acestuia era proprietarul bunului. In materie de antrepriz, Codul civil distinge intre doua cazuri posibile, dupa cum materialele din care se executa lucrarea apartin antreprenorului sau clientului: Daca lucrarea se executa cu materialele antreprenorului, riscul pieirii fortuite a acesteia va fi in sarcina lui, deoarece este proprietarea materialelor, calitatea pe care o pastrareaz pana in momentul predarii lucrrii clientului. In situaia in care, desi nu s-a predat lucrarea, clientul a fost pus in intarziere cu privire la obligatia sa de a o prelua, antreprenorul nu va fi tinut sa raspunda pentru pieirea fortuita a bunului. Conform codului civil atunci cand lucrarea se executa cu materialele clientului, antreprenorul fiind doar un simplu executant, riscul pieirii fortuite a lucrrii va fi suportat de catre client, deoarece el are calitatea de proprietar al materialelor, cu exceptia cazului cand pieirea s-ar datora culpei antreprenorului. Prin riscul neexecutarii contractului se intelege suportarea consecintelor pagubitoare ale incetarii contractului, pentru imposibilitatea fortita de executare a obligatiei unei dintre parti. Ca regula generala, riscul neexecutarii contractului este suportat, intotdeauna , de catre antreprenor, datorita faptului ca el este debitorul obligatiei de executare a lucrrii. Antreprenorul suporta riscul si atunci cand lucrarea executata in totalitate sau in parte a pieirii, iar refacerea acesteia este posibila. Prin urmare, desi antreprenorul executa lucrarea de doua ori, el nu va fi indreptatit sa primeasca dacat o singura data pretul convenit. In schimb, atunci cand clientul a fost pus in intarziere cu privire la preluarea lucrrii, el va plati de doua ori remuneratia. Conform Codului civil daca lucrul piere din cauza unui viciu al materialelor procurate de client, antreprenorul este indreptatit sa incaseze remuneratia. In doctrina s-a arata, in mod just, ca in acest caz nu se poate vorbi despre riscuk contractului, ci despre suportarea pagubei rezultate din procurarea de client a unor materiale necorespunzatoare. Antreprenorului ii revin urmatoarele obligatiuni: obligatia de a executa lucrarea sau serviciul promis la termen. In caz de nendeplinire la termen a obligatiei de executare a lucrrii, antreprenorul raspunde pentru intarziere in condiiile dreptului comun. Daca antreprenorul refuza sa execute lucrarea promisa, in principiu, clientul poate sa ceara autorizarea justitiei pentrua o aduce la indeplinire pe cheltuiala antreprenorului, eventuala diferenta de pret urmand a fi pusa pe seama lui. 4

In cazul in care fie prin natura ei, fie prin intentia prilor, prestatia nu poate fi indeplinita decat de antreprenor, clientul nu poate cere in ipoteza examinata decat rezolutiunea cu daune-interese pentru neexecutare. Obligatia de executare a lucrrii la termen include in sine si obligatia de predare a acesteia. In cazul in care lucrarea a fost executata, dar antreprenorul refuza fara temei sa o predea clientului, aceasta din urma poate obtine prin justitie executarea silita a obligatiei din partea antreprenorului. Exista insa si situaii in care predarea lucrrii de catre antreprenor nu mai este posibila. In funcie de cazul care le-a generat, rezolvarea unor asemenea situaii este diferita. Astfel, in cazul in care antreprenorul s-a obligat prin contract sa procure el materialele necesare lucrrii, iar lucrul piere innainte de predare, indiferent de cauza care a generat pieirea, antreprenorul este obligat sa suporte dauna, afara de cazul in care clientul a fost pus in intarziere in privinta ridicarii lucrului. Altfel spus, antreprenorul va fi obligat sa realizeze pe cheltuiala sa un alt lucru similar, fiind exonerat doar de plata daunelor moratorii, in cazul in care, prin ipoteza, pieirea lucrului nu i-ar fi fost imputabila. Daca lucrul piere innainte de predare, dar materialul din care urma sa fie realizat apartinea clientului,, dauna este suportata de client, afara de cazul in care pieirea ar fi imputabila antreprenorului. Potrivit dreptului comun in materie de raspundere contractuala, antreprenorul, ca debitor contractual obligat sa conserve lucrurile apartinand clientului sau, este prezumat a fi in culpa intr-un asemenea caz, el fiind cel tinut sa faca proba ca pieirea lucrului nu i se datoreaz lui, ci unei cauze straine. In calitate de debitor al obligatiei imposibile de executat, antreprenorul suporta riscul contractului, afara de cazul in care pieirea lucrului s-ar datora unor vicii ale materialelor procurate de clienti. Daca insa antreprenorul a cunoscut viciile materialelor in momentul in care lea primit sau ar fi trebuit sa le cunoasca in virtutea profesiunii sale, se admite ca riscul este suportat de antreprenor. In principiu, antreprenorul este tinut sa garanteze pe client doar pentru viciile ascunse, iar nu si pentru cele aparente, pe care acesta le poate constata singur sau printr-un specialist cu ocazia receptiei. Prin exceptie insa, in temeiul unor prevederi legale sau contractuale exprese, antreprenorul poate fi tinut la garantie pentru orice fel de vicii, deci chiar si pentru cele aparente. In ce priveste raspunderea pentru vicii acunse, aceasta, mutatis mutandis, subzista in sarcina antreprenorului in acelasi condiii in care revine, vanzatorului in contractul de vnzare cumparare. Rspunderea antreprenorului pentru viciile ascunse ale lucrrii, dupa cum s-a judecat in practica, subzista chiar daca clientul cu ocazia receptiei declara ca renunta la orice pretentii fata de antreprenor, considerandu-se ca o asemenea renuntare nu poate avea ca obiect decat raspunderea pentru viciile aparente, iar nu si pentru viciile ascunse ce apar ulterior receptiei. Antreprenorul raspunde nu doar pentru lucrrile efectuate de el personal, ci si pentru cele ale persoanelor 5

intrebuintate de el, indiferent de calitate in care s-a facut aceasta. In materie de antrepriz de constructii legislatia prevede ca antreprenorul de constructiii si arhitectul raspund pentru daune daca in decurs de 10 ani de la data predarii edificiului contractat cu ei acesra se darama sau ameninta in mod evident cu darmarea din cauza unui viciu de constructie sau din cauza terenului pe care aete asezat. La randul sau legislatia preede ca prescriptia actiunii privind viciile unei constructii incepe sa curga de la data descoperirii viciilor, insa nu mai tarziu de 3 ani de la predare. Tot in materie de constructii legea privind calitatea in constructii prevede ca antreprenorul raspunde pentru vicii ascunse timp de 10 ani de la data receptiei, iar pentru viciile structurii de rezistenta rezultand din nerespectarea normelor de proiectare si executie in vigoare la data realizarii constructiei raspunde pe toata durata de existenta a constructiei. Analizandu-se succesiunea in timp a acestor reglementari legale, in doctrina, s-a concis ca termenul de 3 ani prevazut de codul civil si termenul de 10 ani prevazut de codul civil pentru ipoteza daramarii au fost inlocuiti cu termenul de 10 ani pentru orice vicii ascunse si cu nelimitarea in timp a raspunderii pentru viciile care afecteaz structura de rezistenta a constructiilor, cu exceptia cladirilor pentru locuinte cu parter sau parter plus un etaj si anexele gospodaresti, situate im mediul rural si in satele apartinand oraselor, precum si a constructiilor provizorii. Termenul de 10 ani este un termen limita sau de decadere. Aceasta inseamna ca termenul de prescriptie actiunii pentru angajarea raspunderii antreprenorului incepe sa curga de la data descoperirii viciilor, sar nu mai tarziu de 10 ani de la data predarii constructiei catre benifeciar. Din colaborarea dispoziiilor art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 cu cele ale art.5 din acelasi act normativ rezulta ca actiunea mai sus mentionata se prescrie in termen de 6 luni daca viciile nu au fost ascunse cu viclenie si in termen de 3 ani, in caz contrar. Punanduse problema posibilitatii sau imposibilitatii majorarii sau diminuarii pe cale contractula a raspunderii antreprenorului pentru lucrrile executate, in doctrina s-au exprimat pareri diferite. Astfel, intr-o opinie, se considera ca partile sunt libere sa prelungeasca sau sa scurteze termenul de garantie de 10 ani, iar intr-o alta opinie, pe care o impartasim, pornindu-se de la premisa ca instituirea raspunderii antreprenorului se intemeieaz nu numai pe interesele clientului, ci si pe cele generale ale societatii, se considera ca limitarea sau inlaturarea raspunderii in discutie este, inadmesibila, ingaduite fiind doar clauzele de agravare a raspunderii. In cazul in care condiiile raspunderii pentru vicii ascunse ale constructiei sunt intrunite, se pune problema delimitarii raspunderii arhitectului de aceea a executantului. In aceasta privinta, dat fiind ca intre cei mentionati si clienti exista, in principiu, raporturi juridice distincte, arhitectul ca raspunde pentru daunele care provin din viciile proiectului, iar antreprenorul pentru daunele care provin din viciile de executie ale constructiei. Daca insa daunele provin atat din culpa arhitectului, cat si din cea a constructorului, cat si din cea a constructorului, fiecare dintre acestea va fi tinut fata 6

de client la repartizarea intregului prejudiciu, urmand ca in final pe calea actiunii in regres, suportarea daunei sa fie repartizata pe criteriul culpei fiecaruia. Din contractul de antrepriz decurg pentru client urmatoarele obligatii: obligatia de plata a pretului. Plata pretului lucrrii este unul din elementele esentiale ale contractului. In contractul de antrepriz pretul poate fi fix in doua feluri: forfetar si de deviz. Pretul forfetar sau global consta in fixarea prin conventie de catre parti a unei sume determinate drept contraechivalent al lucrrilor ce urmeaz sa fie executate de antreprenor, suma care nu poate fi ulterior modificata unilateral sub cuvantul ca sau scumpit materialele sau munca incorporata in lucrare, ori ca s-au facut la planul initial al lucrrii adaugirii si schimbarii, afara de cazul in care acestea au fost aprobate in scris de client si pretul modificat de parti de comun acord. Dupa cum s-a stabilit in practica judiciara, daca pretul este fixat de parti forfetar, instanta de judecata nu este in drept sa acorde executantului un pret mai mare, chiar daca dintr-o expertiza rezulta ca pretul real al lucrrii este mai mare decat cel fixat de parti. Spre deosebire de pretul forfetar, care este determinat de parti de la bun inceput pentru intreaga lucrare, pretul de deviz este numai determinabil, la incheierea conventiei fiind stabilit doar provizoriu (estimativ) pe articole, umand ca abia in final, pe beaz cheltuielilor efective, sa se faca insumarea articolelor si astfel sa rezulte pretul datorat de client. Pretul este exigibil la data sau datele stabilite de parti prin contract, iar neplata lui la termen atrage raspunderea clientului in condiiile dreptului comun. In principiu, plata pretului poate fi ceruta doar de antreprenor,si aceasta doar in condiiile in care el si-a indeplinit propriile obligatii, in caz contrar clientul fiind in drept sa invoce exceptia de neandeplinire a obligatiilor. Prin derogare de la dreptul comun, potrivit caruia conventiile au putere doar intre partile contractante pune la dispozitia lucratorilor intrebuintati de antreprenor care nu au raporturi juridice directe cu clientul, beneficiarul lucrrii o actiune directa pentru plata sumelor ce li se cuvin pentru lucrrile efectuate, in masura in care clientul este dator antreprenorului in momentul intentarii actiunii. Dupa cum s-a remarcat in literatura de specialitate, aceasta actiune directa pune la adapost pe lucratorii de concursul celorlalti creditori ai antreprenorului, pe care dupa dreptul comun ar fi trebuit sa il suporte in cazul exercitarii actiunii indirecte oblice, in temeiul careia, in calitate de creditori, ar putea actiona pe client in calitate de debitor al debitorului lor. Plata pretului datorata de client antreprenorului, arhitectorului si lucratorilor pentru lucrrile dfacute este garantata cu un privilegiu imobiliar. La terminarea lucrrii de catre antreprenor conform contractului, clientul este obligat sa o receptioneze si sa o preia. In cazul in care obiectul lucrrii este un lucru masurabil sau compus din mai multe bucati, verificarea se poate face pe parti, iar daca intr-o proportie oarecare se face si plata pretului, se prezuma ca in acea proportie lucrrile au fost verificate si gasite corespunzatoare. 7

Obligatia de receptionare si preluare a bunurilor asupra carora s-au efectuat lucrri prin unitatile prestatoare de servicii ale cooperatiei a fost sanctionata, in caz de neexecutare din partea clientului cu valorificarea acelor bunuri, dupa o anumita procedura, la exprimarea unui termen de un an. In esenta, decretul nr. 975/1965 reglementeaz o procedura executionala speciala, derogatorie de la dreptul comun, instituita in favoarea unitatilorprestatoare de servicii, prin care acestea pot, pe de parte, sa se indestuleze cu pretul ce li se cuvine din sumele rezultate din valorificarea silita a bunurilor clientilor neglijenti, iar pe de alta parte sa se elibereze de obligatia de a conserva si pastra bunurile acelorasi clienti un timp nedeterminat. In ceea ce priveste natura juridica a terenului de un an prevazut de decretul nr. 975/1965, acesta este un termen procedural prohibitiv, innainte de a carui implinire nu se poate proceda la valorificarea silita a bunurilor clientilor.

2. Studiu de caz privind regulile n antrepriza n construcii 2.1. Reguli comune n art. 1.851 din Noul Cod Civil, se arat c prin contractul de antrepriz, antreprenorul se oblig ca, pe riscul su, s execute o anumit lucrare, material ori intelectual, sau s presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, n schimbul unui pre. Aceste dispoziii sunt aplicabile, corespunztor, i antreprizei pentru lucrri de construcii, dac sunt compatibile cu regulile particulare prevzute pentru acest contract. Art. 1.852 vorbete de contractul de subantrepriz, astfel c antreprenorul poate ncredina unuia sau mai multor subantreprenori executarea unor pri ori elemente ale lucrrii sau serviciilor, afara de cazul n care contractul de antrepriza a fost ncheiat in considerarea persoanei sale (art. 1.849-1.855). In raporturile cu beneficiarul, antreprenorul rspunde pentru fapta subantreprenorului la fel ca pentru propria sa fapt. Subantrepriza este supus dispoziiilor prevzute pentru contractul de antrepriz. Preul antreprizei poate consta ntr-o sum de bani sau n orice alte bunuri sau presta ii art. 1854 NCC). Preul trebuie s fie serios i determinat sau cel putin determinabil, iar cnd contractul nu cuprinde clauze referitoare la pre, beneficiarul datoreaz preul prevzut de lege ori calculat potrivit legii sau, n lipsa unor asemenea prevederi legale, pretul stabilit n raport cu munca depus

i cheltuielile necesare pentru executarea lucrrii ori prestarea serviciului, avndu-se n vedere i uzanele existente. Contractul este de vnzare, iar nu de antrepriz atunci cnd, potrivit inteniei prilor, executarea lucrrii nu constituie scopul principal al contractului, avndu-se n vedere i valoarea bunurilor furnizate (art. 1855 NCC). Art. 1.856, privind aciunea direct a lucrtorilor arat c, n msura n care nu au fost pltite de antreprenor, persoanele care, n beaz unui contract ncheiat cu acesta, au desfurat o activitate pentru prestarea serviciilor sau executarea lucrrii contractate au aciune direct mpotriva beneficiarului, pn la concurena sumei pe care acesta din urma o datoreaz antreprenorului la momentul introducerii aciunii. Dintre regulile privind obligaiile prilor, menionm n primul rnd procurarea, pastrarea si intrebuintarea materialelor (art. 1857 NCC). Astfel, dac din lege sau din contract nu rezult altfel, antrepr enorul este obligat s execute lucrarea cu materialele sale. Antreprenorul care lucreaz cu materialele sale rspunde pentru calitatea acestora, potrivit dispoziiilor de la contractul de vnzare, iar antreprenorul cruia beneficiarul i-a ncredinat materialele este obligat s le pastreze i s le ntrebuineze potrivit destinaiei lor, conform regulilor tehnice aplicabile, s justifice modul n care acestea au fost ntrebuintate i s restituie ceea ce nu a fost folosit la executarea lucrrii. Antreprenorul este obligat s l informeze fr ntrziere pe beneficiar daca normala executare a lucrrii, trinicia ei sau folosirea potrivit cu destina ia acesteia ar fi primejduit din cauza: materialelor procurate sau a celorlalte mijloace pe care, potrivit contractului, beneficiarul lea pus la dispoziie; instruciunilor necorespunztoare date de beneficiar; existentei sau ivirii unor mprejurri pentru care antreprenorul nu este inut s rspund. In cazul n care beneficiarul, dei a fost ntiintat de ctre antreprenor in condiiile art. 1.858, nu ia msurile necesare ntr-un termen potrivit cu mprejurrile, antreprenorul poate rezilia contractul sau poate continua executarea acestuia pe riscul beneficiarului, notificndu-l n acest sens ( art. 1859 NCC). Cu toate acestea, dac lucrarea ar fi de natur s amenine sntatea sau integritatea corporal a persoanelor, antreprenorul este obligat s cear rezilierea contractului, sub sanciunea de a prelua riscul i de a rspunde pentru prejudiciile cauzate inclusiv ter ilor (art. 1860). Dac anterior recepiei lucrarea piere ori se deterioreaz din cauze neimputabile beneficiarului, antreprenorul care a procurat materialul este dator s o refac pe cheltuiala sa i cu respectarea condiiilor i termenelor iniiale, tinand seama, daca este cazul, de regulile privind suspendarea fortuit a executrii obligaiei. Atunci cnd materialul a fost procurat de beneficiar, acesta este nut s suporte cheltuielile 9

refacerii lucrrii numai daca pieirea s-a datorat unui viciu al materialelor. In celelalte cazuri, beneficiarul este obligat sa furnizeze din nou materialele, dac pieirea sau deteriorarea nu este imputabil antreprenorului.Dispoziiile prezentului articol nu sunt aplicabile atunci cnd pieirea sau deteriorarea au loc dupa recepia lucrrii, situaie n care antreprenorul rmne rspunzator, dac este cazul, n temeiul garaniei contra viciilor i pentru calitile convenite. Beneficiarul are dreptul ca, pe propria sa cheltuial, s controleze lucrarea n cursul executrii ei, fr a-l stnjeni n mod nejustificat pe antreprenor, precum i s-i comunice acestuia observatiile sale (art. 1861 NCC). De ndat ce a primit comunicarea prin care antreprenorul il ntiinteeaz c lucrarea este finalizat, beneficiarul are obligaia ca, ntr-un termen rezonabil potrivit naturii lucrrii i uzanelor din domeniu, sa o verifice si, daca aceasta corespunde condiiilor stabilite prin contract, s o recepioneze, precum i, atunci cand este cazul, sa o ridice. Dac, fr motive temeinice, beneficiarul nu se prezinta sau nu comunica neintarziat antreprenorului rezultatul verificarii, lucrarea se socoteste receptionata fara rezerve. Beneficiarul care a receptionat lucrarea fara rezerve nu mai are dreptul de a invoca viciile aparente ale lucrrii sau lipsa aparenta a calitatilor convenite ) art. 1862). Antreprenorul datoreaz garantie contra viciilor lucrrii si pentru calitile convenite, potrivit dispoziiilor privind garania contra viciilor lucrului (art.1863 NCC) vndut, care se aplic n mod corespunztor. Art. 1.864 se refer la exigibilitatea preului. Atunci cand obiectul contractului este o lucrare, beneficiarul este obligat sa ii plateasca antreprenorului pretul la data si locul receptiei intregii lucrri, daca prin lege sau contract nu se prevede altfel. In cazul in care lucrarea a pierit ori s-a deteriorat inainte de receptie, fara vina beneficiarului, antreprenorul nu are dreptul la pret atunci cand el a dat materialul sau cand pieirea ori deteriorarea a avut o alta cauza decat viciile materialului dat de beneficiar. In acest caz, contractul ramane in fiinta, fiind aplicabile dispoziiile art. 1.860). Cand, cu ocazia incheierii contractului, pretul lucrrilor sau al serviciilor a facut obiectul unei estimari, antreprenorul trebuie sa justifice orice crestere a pretului. Beneficiarul nu este tinut sa plateasca aceasta crestere decat in masura in care ea rezulta din lucrri sau servicii care nu puteau fi prevazute de catre antreprenor la momentul incheierii contractului.Daca pretul este stabilit in functie de valoarea lucrrilor executate, a serviciilor prestate sau a bunurilor furnizate, antreprenorul este tinut, la cererea beneficiarului, sa ii dea socoteala despre stadiul lucrrilor, despre serviciile deja prestate si despre cheltuielile deja efectuate.

10

Atunci cand contractul este incheiat pentru un pret global, beneficiarul trebuie sa plateasca pretul convenit si nu poate cere o diminuare a acestuia, motivand ca lucrarea sau serviciul a necesitat mai putina munca ori a costat mai putin decat s-a prevazut.Tot astfel, antreprenorul nu poate pretinde o crestere a pretului pentru motive opuse celor mentionate la alin. (1). Pretul forfetar ramane neschimbat, cu toate ca s-au adus modificari cu privire la conditiile de executare initial prevazute, daca partile nu au convenit altfel. Daca antreprenorul s-a obligat sa execute o lucrare cu materialul beneficiarului sau sa presteze un serviciu cu privire la un bun pe care beneficiarul i l-a predat in acest scop, iar acesta din urma nu ridica bunul in termen de 6 luni socotit din ziua convenita pentru receptie sau, cand lucrarea ori serviciul s-a finalizat mai tarziu, de la data finalizarii, antreprenorul, dupa ce l-a instiintat in scris pe beneficiar, are dreptul sa vanda bunul cu diligenta unui mandatar cu titlu gratuit al beneficiarului. Dupa retinerea pretului lucrrii si a cheltuielilor de vanzare, antreprenorul va consemna diferenta la dispozitia beneficiarului. Dispoziiile prezentului articol nu sunt aplicabile in cazul in care beneficiarul introduce impotriva antreprenorului o actiune intemeiata pe neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a lucrrii. Pentru garantarea platii pretului datorat pentru lucrare, antreprenorul beneficieaz de o ipoteca legala asupra lucrrii, constituita si conservata in conditiile legii. Decesul beneficiarului nu determin ncetarea contractului dect dac aceasta face imposibil sau inutila executarea sa. (art. 1870)/ In cazul in care antreprenorul decedeeaz sau devine, fara culpa sa, incapabil de a finaliza lucrarea sau de a presta serviciul, contractul inceteeaz daca a fost incheiat in considerarea aptitudinilor personale ale antreprenorului. Beneficiarul este tinut sa receptioneze partea deja executata, daca o poate folosi. De asemenea, in cazul prevazut la alin. (1), beneficiarul este obligat sa plateasca, in proportie cu pretul convenit, valoarea lucrrilor efectuate si a cheltuielilor facute in vederea finalizarii lucrrii, insa numai in masura in care aceste lucrri si cheltuieli ii sunt de folos. Beneficiarul are dreptul, cu conditia de a plati o indemnizatie adecvata, sa ceara predarea materialelor pregatite si a planurilor pe cale de a fi puse in executare, dispoziiile legale privitoare la drepturile de proprietate intelectuala ramanand aplicabile. Beneficiarul are dreptul sa obtina rezilierea sau, dupa caz, rezolutiunea contractului in cazurile in care, fara justificare: respectarea termenului convenit pentru receptia lucrrii a devenit vadit imposibila; lucrarea sau serviciul nu se executa in modul convenit si intr-un termen stabilit de beneficiar potrivit cu imprejurarile, antreprenorul nu remedieaz lipsurile constatate si nu schimba pentru viitor modul de executare a lucrrii sau serviciului; nu se executa alte obligatii ce revin antreprenorului potrivit legii sau in temeiul contractului. 11

Daca antreprenorul nu poate incepe sau continua executarea contractului din cauza neindeplinirii fara justificare de catre beneficiar a propriilor obligatii, antreprenorul este indreptatit sa obtina rezolutiunea ori rezilierea contractului, cu daune-interese, daca este cazul . 2.2 Reguli speciale privind antrepriz de constructii Cel mai cunoscut gen de antrepriz este antrepriz de constructii. Antrepriz de constructii are cea mai larga raspandire practica si se poate referi la construire de cladiri, reconstruire, consolidare, extindere modificare de edificii sau alte constructii, lucrri de instalatii si reparatii la constructii, activitati de proiectare. In principiu, executarea lucrrilor de constructii, instalatii sau reparatii, ca si desfiintarea acestora se pot face numai in temeiul si cu respectarea unei prealabile autorizatii administrative, elibera de consiliile locale. Eliberarea acestei autorizatii se face, potrivit prevederilor privind calitatea in constructii, numai pe beaz unor proiecte verificate de catre specialisti atestati, iar lucrrile pot fi executate numai de persoane fizice sau juridice autorizate. Pentru antrepriza de constructii este necesara incheerea contractului in scris; forma scrisa este ceruta de lege numai pentru proba. Atunci cand contractul de antrepriz are ca obiect executarea unei constructii, daca nu sa interzis printr-o cauza expres, antreprenorul poate angaja la randul sau alti antreprenori pentru executarea unor lucrri accesorii (exemplu: realizarea instalatiilor electrice sau termice). Contractul de subantrepriz este acel contrac in beaz carea o persoana, numita subantreprenor, se obliga fata de antreprenorul principal, dintrun contract de antrepriz preexistent, sa execute una sau unele dintre lucrrile la care acesta sa angajat fata de clientul sau, antreprenorul principal ramanand raspunzator fata de client pentru lucrrile executate de subantreprenori. In raporturile juridice care iau nastere intre subantreprenori si antreprenori in general sunt aplicabile regulile generale ale contractului de antrepriz. Trebuie precizat faptul ca intre subantreprenori si client nu se nasc raporturi juridice si prin urmare acesta din urma nu are o actiune rezultata din contract inpotriva lor. Totusi, fata de client, antreprenorul va fi tinut raspunzator pentru toate lucrrile efectuate de subantreprenori. Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii a prevazut reguli speciale privind respunderea antreprenorului (constructorului) astfel: atreprenorul respunde pentru toate viciile ascunse ale constructiei, ivite in termen de 10 ani de la receptia lucrrii; antreprenorul raspunde pentru toate viciile structurii de rizistenta a cladirii, rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si executie, pe toata durata de existenta a constructiei; pentru viciile aparente, antreprenorul raspunde pana la receptie sau numai pe durata termenului de garantie, daca acesta a 12

fost stabilit de lege sau prin contract; nu sunt admise in contract clauze de limitare sau de inlaturare a raspunderii antreprenorului, dar sunt admise clauze de agravare a raspunderii; raspunderea pentru vicii revine nu numai antreprenorului, dar si proiectantului, daca viciul constructiei provine dintr-o eroare de proiect. Conform articulului 1488 c. Civ., zidarii, lemnarii si cei lalti lucratori intrebuintati la cladirea unui edificiu sau la facerea unei altei lucrri pot reclama plata lor de la comitent, pe atat cat acesta ar datora intreprinzatorului in momentul reclamatiei. Asa dar , desi intre lucratorii folositi de catre antreprenor la realizarea lucrrii comandate de client si acesta din urma nu sa stabilit nici un raport juridic, primii au o actiune direct inpotriva clientului in ceea ce priveste plata creantelor pe care le-au fata de antreprenor. Prin urmare, introducerea articolului 1488 sa urmarit evitarea suportarii efectelor insolvabilitatii sau chiar ale falimentului antreprenorului de catre lucratori. Acestora li sa conferit posibilitatea legala de al actiona direct pe client, fiind pusi astfe la adapost fata de concursul altor posibili creditori ai antreprenorului. Se impune a fi precizat si faptul ca lucratorii si subantreprenorii de constructii se bucura pe langa actiunea directa pe care o au inpotriva clientului si de un privilegiu imobiliar in ceea ce priveste garantarea creantei lor asupra clientului. Intre reclamant si parata s-a incheiat un contract pentru finalizarea unor constructii incepute si neterminate, urmand ca beneficiile obtinute sa fie proportionale cu aportul fiecarei parti la realizarea acestei lucrri. Motivul de casare invocat prin recursul extraordinar, in sensul ca nu s-a facut dovada ceruta ca societatea reclamata n-a avut fonduri proprii pentru a executa singura lucrrile de constructii ce urma sa fie realizate, nu poate fi primit, neavand nici o relevanta juridica asupra valabilitatii conventiei dintre parti. Incheierea contractuluipentru executarea lucrrilor nu era condiionata de existenta unor condiii de fond sau de forma speciale, care sa-i confere caracterul unei conventii silemne, pentru a fi valabil incheiata. In speta, era vorba de un contract bilateral, prin care ambele parti au convenit sa execute inpreuna lucrrile de constructii ce au constituit obiectul intelegerii si sa imparta beneficiile, pentru a carui valabilitate legea n-a prevazut nici o condiie de fond sa de forma speciala la incherea lui. Cum, potrivit art.969 din codul civil, conventiile legal incheiate au putere obligatorie intre partile contractante, cererea societatii reclamante, pentru realizarea contractului in discutie cu motivarea ca numai ea are fondurile necesare, iar nu parata nu este intemeiata si in consecinta, hotararea tribunalului judetean prin care actiunea reclamantei a fost respinsa, se vadeste a fi legala si temeinica. In codul civil se prevede ca intreprinzatorul sau arhitectul care s-a insarcinat a dat gata un edificiu, dupa un plan statornicit si dezbatut intre el si client, nu poate cere o sporire de plata nici sub pretextul de scumpire a muncii manuale sau a materialelor si nici sub pretextul ca s-au facut 13

schimbari sau adaugiri la plan, daca aceste schimbari sau adaugiri nu au fost aprobate si pretul lor cu lientul. In speta, prima instanta, admitand actiunea reclamantilor impotriva intreprinderii de prestari de servici, a dispus rezolutiunea contractului de antrepriz prin care parata se obligase, pentru pretul care i s-a achitat, sa execute unele lucrri funerare ce trebuiau sa fie incepute imediat si predate intr-un anumit termen. S-a retinut in acest sens ca parata nu si-a respectat obligatiile nici de incepere si nici de predare a lucrrii. Recursul paratei a fost respins ca nefondat intrucat neanceperea lucrrilor contractate s-a datorat propriei sale culpe. Sustinerea ca ele nu au inceput din lipsa autorizatiei legale de construire a fost inlaturata, deoarece obtinerea ei era in sarcina paratei si nu a reclamantilor, carora nu le revinea aceasta obligatie, nici potrivit contractului si nici dispoziiilor din Regulamentul cimitirelor. Angajarea unui muncitor de catre antreprenorul lucrrii creaz un raport juridic direct intre acestia, astfel ca lucratorul nu poate, in temeiul acestui contract de munca, sa ceara executarea contractului de la beneficiarul lucrrii, cu care nu are nici un raport juridic.

Concluzii ncheierea unui contract poate duce la transmiterea dreptului de proprietate cazul contractului de vanzare-cumparare sau asigurarea folosintei unui bun contractul de locatiune. O parte se poate obliga insa la executarea unei lucrri pe riscul ei, in schimbul unui pret. In acest sens, pentru executarea lucrrii trebuie ca partile antreprenorul si clientul sa incheie un contract de antrepriza. Lucrrile in antrepriza pot fi: construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere etc. Riscul contractului se suporta de catre antreprenor: daca lucrarea, executata partial sau total, a pierit ca urmare a unui caz fortuit sau a fortei majore, iar refacerea ei nu a devenit imposibila (antreprenorul executa lucrarea de doua ori, fie partial, fie total, iar clientul este obligat sa plateasca pretul numai o singura data); daca predarea lucrrii devine imposibila, ca urmare a unui caz fortuit sau a fortei majore, antreprenorul nu are dreptul la plata pretului decat daca a fost pus in intarziere in ceea ce priveste obligatia de a receptiona si de a lua in primire lucrarea de catre client. Riscul pieirii fortuite a materialelor se suporta de proprietarul lor. Riscul pieirii lucrrii se suporta de client din cauza unui viciu al materialelor procurate de acesta, antreprenorul avand dreptul sa pretinda plata pretului. Toate acestea sunt indicate n contract ,astfel inct prile s fie ambele mpcate.

14

BIBLIOGRAFIE

1. Noul Cod Civil 2. Chibac, Gh, Bieu,A., Rotari, A., Efrim, O., Drept Civil.Contracte speciale vol.III, Chiinu, Ed.Cartier, 2005 3. Florescu, D.C., Drept Civil.Contracte speciale, Bucureti 2001,Editura Universitii Titu Maiorescu, 4. Motica, R.I., Moiu:, F. Contracte civile speciale.Teorie i practic judiciar, Bucureti, Ed.Lumina Lex, 2000 5. Palita, R., Dragomir,E., Drept Civil, Sinteze pentru pregtirea Examenului de admitere i definitivare a Profesiei de Avocat, Bucureti, Ed.Nomina Lex,2010 6. Deak F., Tratat de drept civil. Contracte speciale. Bucureti, 1996 7. Macovei. D., Drept civil. Contracte. Iai, 1996 8. Chiric. D., Drept civil. Contracte speciale. Cluj-Napoca, 1994. 319 pagini. 9. Deak, F., Crpenaru. S., Contracte civile i comerciale. Bucureti, 1993. 10. Motica, R.I., Contracte civile speciale: teorie si praactica. Bucuresti: Lumina Lex, 1998

15

Anexa. Model a contractului de antrepriz

Contract de antrepriz nr. _____ 14 ianuarie 2012 or. Bucuereti Prezentul contract de antrepriz nr. ______, numit n continuare Contract, ntre: , numit n continuare Antreprenor General n persoana directorului___ , care activeaz n beaz Statutului i firma_____ , n persoane directorului ___ care activeaz n beaz Statutului i n conformitate cu legislaie, numit n continuare Subantreprenor, numite n comun Pri sau individual Parte. 1. Obiectul contractului 1.1. Obiectul contractului: Antreprenorul General nsrcineaz Subantreprenorul, iar acesta se oblig s execute________, or. Bucureti, Romnia. 1.2. Licene. Subantreprenorul declar i garanteaz Antreprenorului General, c posed toate licenele de stat, autorizaie (n continuare Licene), necesare pentru executarea obiectului prezentului Contract. Subantreprenorul garanteaz, c toate Licenele sunt valabile n momentul semnrii prezentului contract i se oblig s le menin valabile (prin rennoirea sau prelungirea) pe toat perioad aciunii prezentului contract. Licenele necesare pentru executarea lucrrilor se anexeaz. 2. Costul lucrrilor i condiiile de plat 2.1. Costul lucrrilor: Costul lucrrilor efectuate de Subantreprenor, conform prezentului Contract, constituie _______ inclusiv TVA. 2.2. Termenii de achitare: Achitarea sumei indicate n p.2.1. al prezentului contract se face de ctre Antreprenorul General n felul urmtor: - avans n mrime de 20 % din costul Contractului va fi pltit n decurs de 5 (cinci) zile bancare dup semnarea prezentului Contract, pentru procurarea utilajului i a materialelor necesare. - 80 % se achit de ctre Antreprenorul General dup semnarea Procesului Verbal dup ndeplinire a lucrrilor sus menionate. 2.3. Ordinea de plat: n cazul nerespectrii termenelor de plat, indicate n p. 2.2 al prezentului Contract, Antreprenorul General se oblig s achite Subantreprenorului o penalitate n mrime de 0,1 % pentru fiecare zi de ntrziere a plii lucrrilor efectuate dar nu mai mult de 10 % din valoarea Lucrrilor. 3. Obligaiile prilor

16

3.1. Obligaiile Subantreprenorului: Pe lng alte obligaii, prevzute n prezentul Contract, Subantreprenorul se oblig: 3.1.1. s nceap Lucrrile n conformitate cu graficul aprobat de Antreprenorul General 3.1.2. s execute i s dea n primire Antreprenorul General Lucrrile, n termen de 60 zile calendaristice de la primirea avansului conform p.2.2. 3.1.3. s respecte n timpul executrii Lucrrilor toate normele tehnice, legea privind calitatea n construcii, standardele i normele tehnice stabilite de legislaia n vigoare, normele securitii muncii, de protecie a mediului ambiant etc.; 3.1.4. s pstreze curenia i ordinea la locul efecturii lucrrilor i a terenurilor aferente; 3.1.5. s informeze Antreprenorul General imediat n form scris despre orice circumstane, care mpiedic sau face dificil executarea lucrrilor; 3.1.6. s foloseasc doar materiale de calitate superioar, necesare pentru executarea lucrrilor, care corespund standardelor stabilite, precum i prezentarea Antreprenorul General, certificatele de calitate a materialelor, care se vor folosi n timpul lucrrilor; 3.1.7. s nlture imediat orice neajunsuri n efectuarea lucrrilor, precum i a prejudiciului, cauzat prilor deja existente ale Obiectului; 3.1.8. s informeze lunar n scris Antreprenorul General despre mersul Lucrrilor; 3.1.9. s predea lunarAntreprenorul General lucrrile realizate, dac va fi cazul, n beaz Actului de ndeplinire a lucrrilor (Act de predare-primire) semnat de reprezentanii Prilor. Actul lunar va cuprinde: denumirea i lista lucrrilor efectuate, costul lucrrilor efectuate, n Act se va include orice alt informaie; 3.1.10. s poarte rspunderea material total fa de persoanele tere, n cazul svririi de ctre Subantreprenor sau lucrtorii acestuia a activitilor culpabile, n urma crora s-a cauzat prejudiciu vieii sau bunurilor persoanei tere; 3.1.11. se obliga sa execute lucrrile menionate cu diriginte de antier atestat. 3.1.12. la finalizarea lucrrilor prezint Antreprenorul General documentaia tehnic, conform Cartea tehnica n construcii. 3.2. Obligaiile Antreprenorul General: Pe lng alte obligaii, prevzute de prezentul contract, Antreprenorul general se oblig: 3.2.1. s plteasc toate lucrrile efectuate, conform prezentului Contract; 3.2.2. s asigure peaz echipamentului montat i a materialelor la Obiect;

17

3.2.3. s ofere Subantreprenorului ncperi pzite de depozitare i de uz social pe perioada executrii prezentului Contract. 3.2.4.s efectueze pregtirea terenului pentru executarea lucrrilor de foraj ( inclusiv transportarea solului, confecionarea carcaselor i lucrrilor de betonare), n caz contrar termenul de finisare a lucrrilor se amn cu perioada reinerii, conform p.3.1.5. 4. Garanii i responsabilitii 4.1. Garaniile Subantreprenorului: Subantreprenorul garanteaz: 4.1.1. calitatea ndeplinirii Lucrrilor n conformitate cu cerinele Antreprenorul General ; 4.1.2. calitatea nalt a materialelor, utilizate pentru executarea Lucrrilor. 4.2. nlturarea defectelor: n cazul n care n timpul efecturii lucrrilor au fost cauzate defecte sau prejudiciu de ctre Subantreprenor, acesta se oblig s nlture din cont propriu defectele sau prejudiciule n termen de cinci zile din momentul depistrii acestora de ctre Antreprenor general. 4.3. Nerespectarea termenilor: n cazul nerespectrii termenului, indicat n p. 3.1.2. al prezentului contract, Subantreprenorul se oblig s plteasc Antreprenorului General o penalitate n mrime de 0,1 % din costul Lucrrilor pentru fiecare zi de ntrziere a lucrrilor, dar nu mai mult de 10% din suma prezentului contract. La alegerea Antreprenorul General, acesta poate deduce valoarea penalitilor din facturilor nepltite. 4.6. Responsabilitatea prilor: Pentru nerespectarea sau nerespectarea cuvenit a obligaiilor prezentului contract, prile sunt responsabile n conformitate cu legislaia romn. Partea care nu a respectat obligaiile compenseaz prejudiciul celeilalte pri. 4.7. Fora-majora: Prile se exonereaz de rspundere pentru neexecutarea sau ntrziere executrii obligaiilor contractuale, din cauza aciunilor de for major, i anume: calamiti naturale, rzboi i alte aciuni sau non aciuni guvernamentale, lege sau alte acte normative, greve, .a. dac aceste mprejurri au influenat la executarea prezentului contract. n acest caz, termenul ndeplinirii obligaiilor contractuale se amn pe termenul aciuni mprejurrilor de for major. Partea care nu a executat sau a ntrziat s execute obligaiile contractuale, va ntiina imediat, n cel mult 5 zile, cealalt parte despre situaia de for major i influena acesteia la capacitatea de a ndeplini obligaiile. Odat cu ntiinarea, Partea interesat va prezenta i dovada emis de Camera de Comer i Industrie. Partea care a omis termenul de ntiinare nu va putea invoca n aprare cauza de for major. 5. ncetarea contractului

18

5.1. Prezentul contract nceteaz pe deplin drept, fr a mai fi necesar intervenia unei instane judectoreti, n cazul n care una din pri: - este declarata n stare se incapacitate de plata sau a fost declanata procedura de lichidare (faliment) nainte de nceperea executrii prezentului contract. 5.2. Prile contractante pot rezilia nainte de termen prezentul contract prin acorde reziliere semnat de ctre ambele prii. 5.3. Partea care invoca o cauza de ncetare a prevederilor prezentului contract va notifica cealalt parte, cu cel puin 15 (cincisprezece) zile nainte de data la care ncetarea urmeaz sa-i produc efectele. 5.4. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligaiilor deja scadente ntre prile contractante. 6. Alte condiii 6.1. Termenul contractului: Prezentul Contract ntr n vigoare din momentul semnrii acestuia i va fi valabil pn la executarea total a obligaiilor de ambele Pri. 6.2. Soluionarea litigiilor: Toate litigiile, care pot aprea pe parcursul executrii prezentului contract, vor fi soluionate pe cale amiabil prin negocieri directe dintre pri. n cazul imposibilitii soluionrii litigiilor pe calea negocierilor, prile le transmit spre soluionare n instana de judecat a Romniei n conformitate cu legislaia n vigoare. 6.3. Modificarea condiiilor contractuale: Toate modificrile i completrile la prezentul contract se fac prin coordonarea dintre Pri i intr n vigoare doar n cazul n care se vor perfecta n form scris i se vor semna de organele competente, de prile mputernicite n modul respectiv. 6.4. Legislaia aplicat: Prezentul Contract este reglementat i interpretat n conformitate cu legislaia romn. 6.5. Temeinicia condiiilor: n cazul n care orice prevedere a prezentului contract va fi considerat de Pri parial sau total neexecutabil, aceast nu va afecta celelalte prevederi ale Contractului. 6.6. Acord final: Prezentul contract reprezint toate condiiile, coordonate de Pri i depete acordurile precedente, exprimate n form scris, oral sau alt form. n conformitate cu cele expuse Antreprenorul General i Subantreprenorul semneaz prezentul Contract n dou exemplare n limba romn prin reprezentanii si, mputernicii n modul respectiv i indicai mai jos. Antreprenorul General Subantreprenor

19