__COMPANIA "SA BUCURIA"________________________________ Legenda Dulce a Moldovei SA. Bucuria incepe din 1946, activind in or.

. Chisinau ca intreprindere mestesugareasca de producere a biscuitilor si pastelor fainoase. In scurt timp isi schimba domeniul de activitate si isi dezvolta pozitia dominanta pe piata produselor de cofetarie, constituind astfel o fila importanta in istoria dezvoltarii economiei nationale a Republicii Moldova. SA. Bucuria este o unitate economica de perspectiva cu o dezvoltare dinamica, care pune accentul pe calitatea inalta a produselor, pastrarea originalitatii, obtinerea gustului placut al produselor si pe pretul competitiv in vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor si stabilirii relatiilor de cooperare cu partenerii de afaceri stabili, atit din tara, cit si de peste hotarele ei. Pentru satisfacerea consumatorilor au fost emancipate citeva strategii si prioritati importante si anume: atingerea calitatii superioare, pastrarea originalitatii, obtinerea gustului placut al produselor. Astazi cind produsele naturale sunt practic uitate de producator, SA. Bucuria va satisface placerea de a simti gustul si aroma acestora, oferindu-Va o gama larga de produse de cofetarie exceptionale: - caramele (drops, cu umplutura de fructe si pomusoare, cu umplutura de lapte, cu umplutura de nuci si ciocolata), marmelade, iris, sufleuri, drajeuri, ciocolate, bomboane (neglasate, glasate cu glazura de ciocolata, glasate cu glazura de cofetarie), napolitane, biscuiti, torte de ciocolata astfel atingind cifra de peste 250 pozitii de produse de cofetarie de calitate superioara ambalate in stil modern si original. Pentru fabricarea acestor produse sunt utilizate materii prime si auxiliare de origine naturala: - boabe de cacao, ulei de cacao, uleiuri si arome de mnta, salvie, brad alb, trandafir, talas de cocos, etc. Controlul tehnologic si bacteorologic ce se efectueaza la fiecare etapa, incepind cu achizitionarea materiei prime pina la depozitarea productiei gata, asigura o respectare stricta a normelor sanitare si onorifica o calitate inalta a produselor. Acest fapt este confirmat de Procesul de Certificare a anagementului Productiei conform conditiilor standardului ISO-9001. Recent SA. Bucuria a creat un nou produs SANA - in scopul satisfacerii necesitatilor persoanelor ce sufera de diabet zaharat. . Produsele din aceasta gama demonstreaza faptul ca lipsa zaharului nu influenteaza gustul si aroma, si poate oferi placerea de a trai nenumarate clipe dulci. Cantitatea echilibrata de proteine, glucide si grasimi a acestor produse ofera o valoare energetica ce poate fi usor
3

asimilata, chiar si de organismul copiilor si bolnavilor cu diete hipoglucidice sau diabet zaharat. Bucuria este singurul producator din Moldova de dulciuri fara zahar. Gama SANA cuprinde: Tablete de ciocolata Dor; Drajeuri Papadie; Batonase Pentru diabetici; Napolitane Lira; Bomboane Armonie; Bomboane la cutie Meteorit; Bomboane la cutie Prune cu nuci. Desfacerea produselor de cofetarie la nivel national are loc prin intermediul a 32 de magazine si 27 de filiale distribuite pe intreg teritoriul Republicii Moldova. La nivel international S.A. Bucuria colaboreaza cu asa tari ca: CSI, Tarile Baltice, Germania, Grecia, Romania, Israel, etc. Participarea S.A. Bucuria la diferite expozitii internationale si nationale a majorat numarul de medalii si diplome de onoare. Astfel au fost obtinute urmatoarele mentiuni: EURO MARKET AWARD (de la Bruxelles, 1994), EARTH MARKET AWARD (Malta, 1998), IMPEX XIV (SUA 1998) pentru cooperare in dezvoltarea comertului international si pentru calitatea inalta a produselor. ISRAEL, Tel-Aviv. Diploma decernata S.A. "Bucuria" la forumul de la Tel-Aviv, pentru incurajarea relatiilor economice si de producere cu Israel-ul. CONVENTIA EUROPEANA 1999. Diploma decernata S.A. "Bucuria" la Conventia Europeana din 1999 de catre Directia initiativei in Business pentru Profesionalism Inalt in Contributia Majora pe plan international. SPANIA 2001. Diploma decernata S.A. "Bucuria" pentru inalta performanta si profesionalism in crearea produselor de cofetarie. INTERNATIONAL TRAINING - Diplome decernate S.A. "Bucuria" la expozitii si training-uri Internationale pentru cooperarea in dezvoltarea comertului international, calitatea inalta a produselor si cel mai inedit sortiment al anului. Dupa restructurarea si adaptarea liniilor in anii 90, producerea nemijlocita este efectuata prin activitatea celor trei sectii, sub conducerea sectiei de analiza si dirijare a producerii. La dispozitia amatorilor de dulciuri sunt puse urmatoarele categorii de produse de cofetarie: caramela, marmelada, zefir, drajeuri, bomboane neglasate, bomboane glasate cu glazura de cofetarie, bomboane glasate cu glazura de ciocolata, ciocolata, napolitane, biscuiti, torte de ciocolate de calitate superioara, cu peste 250 de denumiri, ambalate in stil modern si original. SA. Bucuria este una dintre putinele intreprinderi din Republica Moldova care pastreaza imaculata marca superioara a calitatii. Este liderul incontestabil in vederea producerii si comercializarii produselor de cofetarie in intreaga tara. E ste o intreprindere economica importanta si de perspectiva cu o dezvoltare dinamica in crestere, care pune accentul pe calitatea inalta a produselor si pret competitiv in vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor si stabilirii relatiilor de cooperare cu partenerii de
4

afaceri stabili atit din tara cit si peste hotare.

La nceput de aceasta magnifica toamna a anului 2006, dar mai exact la 30 septembrie, Societatea pe Actiuni Bucuria a implinit 60 de ani de existenta si de activitate nentrerupta si de mentinere pe prima linie a industriei tarii. Bine-cunoscuta ntreprindere de fabricare a produselor de cofetarie si aduce de 60 de ani o inegalabila contributie la dezvoltarea industriei autohtone, la solutionarea problemelor sociale, n fine, la evolutia economiei si la formarea si propagarea imaginii Republicii Moldova n lume. 60 ani de activitate reprezinta doar un fragment din trecutul, prezentul si viitorul renumitei ntreprinderi. Istoria SA. Bucuria a demarat n anul 1944, n baza manufacturilor de producere a produselor de cofetarie existente n Basarabia, si anume pe strada Sfntul Gheorghe, 15 si pe strada Smidt, 22. Iar n anul 1946, Sovietul Ministrilor din RSS Moldoveneasca, n Hotarrea nr. 459, a decis construirea fabricii pe teritoriul de pe strada Frunze, 162. n anii 1918-1944 pe teritoriul Basarabiei existau 49 de cofetarii. Dintre acestea 10 produceau nemijlocit bomboane. La data de 1 iunie 1924, sub numarul de nregistrare 1935, s-a adresat Domnului Presedinte al Comisiei de Examinare din Judetul Chisinau, Dl. Garaguli Sava, cu cererea Potrivit Legii pentru organizarea meseriilor, a Legii pentru extinderea n Basarabia a acestei legi si a Regulamentului respectiv, Va rog, a-mi elibera cartea de maistru n meseria de cofetar pe care o exercit de 13 ani n calitate de ucenic, n calitate de lucrator de la 20 de ani. Sava Garaguli este nascut n anul 1870, de nationalitate este rus, locul nasterii: Rusia, religia ortodoxa, cetatenia romna, domiciliat n strada sf. Gheorghe, nr. 15, casatorit, parul negru, ochi negri, diverse semne nu are, starea mijlocie. La momentul depunerii cererii Sava Garaguli avea 54 ani, iar munca de cofetar o practica de la 20 ani. Din amintirile doamnei Maria Grigore Chiriac aflam ca a lucrat la fabrica de bomboane de pe strada Sfntul Gheorghe. Se mai numea Fabrica lui Garaguli. Stapn era boierul de cetatenie romna Garaguli, care a emigrat n Romnia n anul 1944. Fabrica era mica, n curte se afla o casuta care servea drept punct administrativ; celelalte constructii erau sectiile de caramela, de cofetarie, de fierbere si depozitele. La aceasta fabrica tot lucrul se executa manual. Nuhim Rozenberg, cu domiciliul n comuna Chisinau, strada Smidt, nr. 82, judetul Lapusna, de nationalitate romna, de religie mozaica, de 60 ani, de profesie bombonier, care poseda adeverinta de meserie nr. 2452, din octombrie, 1936, eliberata de Camera de Munca Chisinau, avea si cteva magazine de bomboane. Unul dintre acestea se afla pe strada Smidt. n anul 1933 la el munceau 54 de lucratori. Fiecare lucrator si primea concediul de munca conform stagiului pe care l avea. Una dintre aceste mari ntreprinderi este si fabrica de cofetarie Bucuria, care se afla pe strada Columna, nr. 162. ntreprinderea a oferit mereu populatiei cele mai delicioase produse de cofetarie si, n pofida tuturor dificultatilor de la nceputul perioadei de tranzitie la economia de piata, a reusit sa supravietuiasca si chiar a iesit nvingatoare din confruntarile cu noile rigori ale timpului. Asadar Bucuria si trage radacinile de la fabricile de manufactura a lui Sava Garaguli, aflata pe strada Sfntul Gheorghe, nr. 15, si cea a lui Nuhim Rozenberg, aflata pe strada Smidt, nr. 22, 54, 82 (astazi strada Mitropolitul Varlaam), care n anul 1944 se numea fabrica de cofetarie nr. 1. Iata ce scrie n Enciclopedia orasului Chisinau: Fabrica experimentala de cofetarie Bucuria, aflata pe strada Frunze, 162, produce urmatoarele sorturi de bomboane: caramela, iris, drajeuri, ciocolate, marmelade, napolitane, torte din ciocolata si napolitana etc. A fost nfiintata n anul 1944, n baza manufacturilor mici care existau n 5

Basarabia. Din anul 1946 si-a nceput activitatea ca ntreprindere nalt mecanizata, scopurile si sarcinile careia erau de a asigura piata cu un sortiment larg de produse de cofetarie. Fabrica dispunea de o sectie de biscuiti cu cofetarie, care producea 14 tone de produse n 24 de ore, si o sectie de paste fainoase cu o capacitate de 10 tone pe zi. n anul 1946 fabrica functiona pe ruinele micilor manufacturi de produse de cofetarie, n care la plitele de gaz, la lumina lampilor cu gaz se producea caramela. Initial fabrica a fost amplasata n cladiri vechi, care pe vremuri serveau drept cazarme militate. ntreg utilajul a fost repatriat din Germania. Se produceau doar bomboane si caramele. Materia prima pentru ciocolata era adusa de peste hotarele republicii. Fabricarea si ambalarea produselor de cofetarie se nfaptuia manual. n anul 1946 pe teritoriul de atunci al fabricii s-a nceput constructia cladirilor existente de astazi: cazangeria, statia de compresoare, sectia de producere a biscuitilor si pastelor fainoase. Au fost date n exploatare sectiile cromolitografie, mecanica, de transformatoare, statia de alimentare cu gaze pentru sectiile de biscuiti si cuptoarele de producere a napolitanelor. n anul 1949 a fost data n exploatare sectia de macaroane cu o capacitate de productie de 10 tone pe schimb, care mai trziu a atins capacitatea de pna la 50 de tone pe schimb. n anul 1952 a fost pusa n exploatare sectia de biscuiti cu un randament de 14 tone pe schimb, n care ulterior se fabricau pna la 33 tone pe schimb. Se lucra n trei schimburi. n anul 1955 s-a ncheiat reconstructia sectiei de cofetarie, care producea 7,5 tone pe schimb, si a sectiei ciocolata, cu o capacitate de 4,5 tone pe schimb. n anul 1958 a fost finalizata reconstructia sectiei de biscuiti, au fost introduse noi linii mecanizate de producere a biscuitilor, punndu-se n exploatare cuptoarele electrice, inclusiv cu unde infrarosii, fapt ce a permis excluderea scurgerilor de gaze n ncaperi. La nceputul anilor 90 ai secolului trecut, atunci cnd a devenit evidenta necesitatea tranzitiei la economia de piata, fabrica de producere a bomboanelor Bucuria a trecut prin perioade complicate n lupta pentru supravietuire. Doar gratie unor conducatori competenti, fabrica Bucuria a supravietuit si a rezistat haosului economic. Mai mult dect att, ntreprinderea a reusit sa se adapteze la noile cerinte ale economiei de piata, si-a revazut formele si metodele de activitate, s-a inclus n rndul celor mai prospere ntreprinderi din tara. Astazi SA. Bucuria este un participant activ si permanent la concursurile si expozitiile nationale si internationale, obtinnd valoroase premii, diplome si certificate. n prezent SA. Bucuria este una dintre cele mai nfloritoare ntreprinderi de producere a produselor de cofetarie din Republica Molodva, care propune cumparatorului peste 250 de denumiri de dulciuri. Animat de rezultatele apreciabile obtinute, colectivul SA. Bucuria marcheaza 60 ani de activitate ntr-o atmosfera creatoare si de avnt, aspira la un viitor cu perspective frumoase si realizari noi. Obiectivele economice, schitate pentru perspectiva imediata si departata, realizarea acestora va permite ca SA. Bucuria sa ramna una dintre cele mai prospere ntreprinderi ale industriei alimentare din Republica Molodva cu un nume recunoscut si peste hotare. itmurile de dezvoltare confirma justetea acestor asteptari. Din anul 1962 se numeste Bucuria. n anii 1956 1964 fabrica a fost reconstruita si echipata cu linii moderne mecanizate, produse n tara si peste hotare. ntre anii 1970-1980 volumul productiei a crescut de 1,6 ori, costul fondurilor principale de 2,8 ori. Productivitatea muncii - de 1,5 ori. n anul 1982 volumul productiei era de 61, 45 mln. rub. Fabrica este participanta permanenta la expozitiile EREN a URSS si EREN a RSSM. Productia ei sa expus la expozitiile si pietile internationale din Ungaria, Cehoslovacia, Republica Democrata Germana, India, Columbia, Mexic, Brazilia s.a. Dintre lucratori, 20 de fruntasi ai fabricii sunt decorati cu ordine ale URSS; 64 de brigazi si 1172 de muncitori sunt fruntasi ai muncii (1982). Linii i tehnologii :

Figura 1 Linia tehnologic de producere a caramelei

Din anul 1946 pe teritoriul fabricii (prezent), a inceput constructia sectiilor de cazangerie si compresoare, mai tarziu hala de producere a pastelor fainoase si biscuiti. Au fost introduse in exploatare sectia de litografie, mecanica, statia de transformatoare, statia de gazogenerator pentru asigurarea si distribuirea gazului in cuptoarele sectiilor pastelor fainoase si biscuiti. In anul 1949 a fost introdus in exploatare hala de paste fainoase cu o capacitate de producere 10 tone per zi, cu crestere ponderata pana la 50 tone. In anul 1952 a fost dat in exploatare hala de biscuiti cu o capacitate de producere 14 tone pe zi.

Figura 2 Linia tehnologic de producere a biscuiilor

Iar mai apoi aceasta cifra de capacitate de producere a crescut

substantial pana la 33 tone pe zi. n anul 1955 se finiseaza constructia halei de bomboane, cu o capacitate de producere 7,5 tone per 24hi si sectia de ciocolata pana la 4,5 tone in 24h. 7

In anul 1958 - se finiseaza reconstructia halei de biscuiti, unde au fost plasate liniile mecanizate, linii de producere a biscuitilor. De asemenea pentru prima data au fost introduse la linie si cuptoarele electrice, inclusiv prin utilizarea proceselor de incalzire cu raze infrarosii. Schimbarile care aveau loc permanent la fabrica au contribuit la cresterea vanzarilor in sectorul produselor de cofetarie per Republica. In anii 1975-1977 au fost concepute noi strategii de dezvoltare a fabricii, ulterior imbunatatirea sistemelor de dirijare si administrare a proceselor tehnologice. Respectiv, in plan social au fost realizate mari schimbari in directia studiul si calificarii profesionale. Pentru inceput a fost planificat largirea fabricii datorita constructiei sectiei de etichetare si ambalare. La inceputul anilor '80, a fost majorat volumul capitalului incasat, introducerea noilor linii modernizate: "Cawemill-Creme-600", de compania italiana "Carle si Montanari" tehnologii de reciclare a productiei, de maruntire si faramitare, si presator care prelucra peste 6 mii tone de boabe de cacao per an. Asadar, fabrica a devenit un "colos" tehnologic si uman, care a reusit sa implementeze toate metodele si procedurile noi atat umane cat si tehnologicea dintre cele mai avantajoase si fabrici pe teritoriul. In acesti ani, f04.09.2007abrica "Bucuria" a devenit arhi-cunoscuta datorita asortimentului bogat si variat a produselor de cofetarie: bomboane cu fructe si pomusoare alcoolizate, tucate, prune cu samburi in ciocolata, arahide si ciocolate. SA "Bucuria" - "Legenda Dulce" a Moldovei, si-a iceput activitatea in anul 1946 in or. Chisinau, ca o intreprindere mica in domeniul producerii pastelor fainoase. Fabrica "Bucuria" si-a largit asortimentul de produse si in anul 1950, sa reprofilat la producerea produselor de cofetarie. Pe parcursul a 60 de ani, fabrica "Bucuria" a investit mijloace banesti in noile tehnologii de producere a produselor de cofetarie, astfel situandu-se la acelasi nivel de producere. In prezent la fabrica functioneaza tehnologii de la cele mai prestigioase si cunoscute firme ca: RECORD, AWEMA AG, DANISH FOOD EQUIPMENT Int., ILAPAK Int., FRANZ HAAS WAFFEE .

Figura 3 Maina de marunit boabele de cacao

Aceasta permite fabricii "Bucuria"sa pastreze marca sa si calitatea produselor, sa asigure consumatorilor produse de cofetarie de inalta calitate in asortiment bogat: Caramele, Marmelade, Iris, Zefir, Draje, Ciocolata, Bomboane, Napolitane. Biscuiti, Torturi din ciocolate si napolitane - in total peste 250 de pozitii.

Consumul de energie electric la ntreprindere

Fabrica de dulciuri BUCURIA este alimentat cu energie electric prin dou linii electrice la tensiunea U=6 kV, una de la sectorul Sculeni PR-8 i una de la uzina de tractoare. Evidena energiei electrice consumate se face la tensiunea de 6 kV. Pe teritoriul ntreprinderii exist 2 staii de transformare a tensiunii (ST). Prima , fiind 8

echipat cu 4 transformatoare (unul de 630 kVA i trei transformatoare de 1000 kVA ) , iar a doua cu 2 transformatoare de 630 kVA. Principalii consumatori de energie electric la S.A. Bucuria sunt urmtorii: - secia electric; - hala nr.1,2,3 unde se produc dulciurile; - secia de compresoare; - secia termoenergetic; - Blocurile administrative Consumul maxim de energie electric este n luna decembrie, care constituie 500000 kWh, iar n celelalte luni consumul de energie electric variaz ntre 50% i 100%. Consumatorii de energie electric la centrala termic sunt urmtorii: - dou bi cu sare cu puterea fiecruea a cte 40 kW ; - presa, cu puterea de 14 kW; - aparat de sudare, cu puterea de 5 kW; - o pomp de alimentare de tipul NSG 38 cu urmtorii parametri: N = 50 kW; n = 2920 rot/min; unde N - puterea pompei, KW ; n frecvena de rotaii ntrun minut. Iar urmtorii consumatori de energie electric sunt dou ventilatoare, care acoper necesitile, cu urmtoarele puteri, fiecare: N=30 kW ; n = 1500 rot/min unde N este puterea ventilatorului; n numrul de rotaii ntrun minut. n preajma ventilatoarelor sunt instalate deasemenea dou exhaustoare cu puterea fiecruea a cte 55 kW. S.A. Bucuria dispune de 6 transformatoare cu urmtorii parametrii: - 3 transformatoare a cte 1000 kVA; - 3 transformatoare a cte 630 kVA. 1.2.3. Producerea energiei termice la ntreprindere S.A . Bucuria este o societate comercial al crei obiectiv principal de activitate este producerea dulciurilor, bomboanelor. n procesul de producie, societatea utilizeaz gaze naturale i ca rezerv de combustibil este pcura, pentru producerea energie termice. Sarcina termic necesar pentru procesul de producie este asigurat de trei cazane de abur industrial cu urmtorii parametri: DKVR-20-13 250; DKVR-10-13 - GM; DE-16-14-GM.. n prezent sunt date n exploatare, cazanele DKVR-20-13-250 i DE-16-14-GM, al treilea tip de cazan DE-1013-GM este pe cale de a fi demolat, care e preconizat pentru anul 2007. Cazanul de tipul DKVR-20-13-250 este cu supranclzire, anul punerii n funciune a primului tip de cazan este anul 1982 ns au fost promovate nc din anul 1976. Al doilea tip de cazan DKVR-10-13 este pus n funciune n anul 1973 dar a fost expus pentru vnzri nc din anul1971, care n prezent nu funcioneaz. n final al treilea tip de cazan DE-16-14-GM a fost dat n exploatare nc din anul 2000 produs ns n anul 1976.Consumatorii de energie termic la S.A Bucuria este toat fabrica, ns conform proiectului vechi la S.A Bucuria mai erau alturate i : - S.A. Franzelua; - S.A. Aroma; - Spitalul nr.4 din municipiul Chiinu. Producia termic total a cazanelor este de 26 t/h. Regimul de variaie a sarcinii termice este n dependen de comenzile care se fac. Randamentul depinde de productivitatea cazanelor, iar dac sar lua media lor general asta ar constitui 9

aproximativ 70-75%. Caracteristica seciilor. N 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 Deumirea seciilor Hala N1 Hala N2 Hala N3 Hala N4 Fierrie Staia de compresoare N1 Staia de purificare Cafenea Bloc de laboratoare Cazangerie Rezervor de pcur Ser Litografie Adminisraia Bloc aucziliar Sala de festiviti Punct termic Magazin Brutrie Intrare N1 Depozitul de materie prim Lemnrie Secia de drajeuri Intrare N2 Staia de compresoare N2 Hala N5 Condiiile mediului normal Umed normal normal t nalt Umed Umed normal normal normal Umed Umed normal normal normal normal Umed normal normal normal normal normal normal normal Umed normal Categoria Categoria Pericol de de e A.E.E. electrocutare incendiu II Fr pericol II Fr pericol II Fr pericol B II a II Fr pericol III Ridicat n. II I Ridicat II Fr pericol III Fr pericol III Fr pericol I Fr pericol B I a II Fr pericol B I a III Fr pericol III Fr pericol II Fr pericol III Fr pericol III Fr pericol II Fr pericol II Fr pericol II Fr pericol n. II III Fr pericol III Ridicat III Fr pericol II Ridicat n. II III Fr pericol I Ridicat II Fr pericol Tipul P.T. Interior Interior Interior Interior Interior Interior Interior Interior Interior Interior Interior Interior Interior Interior Interior Interior Interior Interior Interior Interior Interior Interior Interior Interior Interior Interior

Sarcina individual : 1. Scheme i metode de dirijare cu iluminatul

Pe msura dezvoltrii tehlologiilor moderne dirjarea automatizat i computarizat pe parcurs se ncadreaz n toate domeniile printre care este i iluminatul electric. Att n strintate, ct i n ara noastr n ultimul timp tot mai mult i mai mult i gsesc utilizare sistemele de dirijare cu iluminatul (SDI). Scopul principal al automatizrii iluminatului, pe lng ridicarea nivelului utilizrii, mai este i reducerea consumului de energie electric.Deaceia problema global ce st in faa sistemelor de dirijare cu iluminatul const n aceia, c n fiecare moment de timp regimul de lucru a instalaiei de iluminat trebue s fie optimal. Pentru a soluiona aciast problem, orice SDI trebue s ndeplineasc cel puin una din urmtoarele funcii : 10

Evidena aflrii oamenilor n ncpere.

Aciast funcie se realizeaz prin instalarea unor traductoare , care deconecteaz grupele de corpuri de iluminat n ncperile fr oameni. Optimizarea consumului de energie electric aici este evident, dar ndeplinirea de sistem numai a funciei date limiteaz posibilitile utilizrii acestui sistem.Momente negative aici pot fi dou: n primul rnd - n unele cazuri o incomoditate neplcut n timpul lucrului, n al doilea micorarea duratei de via a echipamentului, condiionat de sporirea numrului ciclurilor de reaprindere. Evidena timpului.

Aciast funcie se bazeaz pe instalarea unor cronometre i ciasuri de timp real, ce deconecteaz iluminatul ntr-o anumit perioad de timp a unei sutce i n zilele i orele nelucrtoare , ceia ce permite eficient s lupte cu oamenii, ce deconecteaz lumina nainte de plecare. Evidena iluminatului natural i meninerea nivelului iluminrii la nivelul cerut.

Aciast funcie se bazeaz pe proprietile ochiului uman de a deosebi ru surplusul nivelului de iluminat.Nivelul mare al iluminatului nu influeneaz puternic calitatea lucrului vizual, dar influeneaz esenial asupra cheltuielilor legate de consumul energiei electrice.Surplusul iluminatului poate fi cauzat att de rezultatul funcionrii instalaiei de iluminat propriu zise, ct i de instalaia de iluminat mpreun cu iluminatul natural.Pentru ndeplinirea acestei funcii n sistem se introduc traductoare, reglate la nivelul normat pentru ncperea dat, care conecteaz sau deconectez numrul necesar de corpuri de iluminat sau micoreaz fluxul luminos al instalaiei de iluminat. Dirijarea far linii de transmitere a semnalului, de la distan.

Aciast funcie nu conine nici o mbuntire in planul consumatorilor de energie, dar duce la sporirea gradului de comoditate n dirijare i configurarea sistemului de iluminat. Printre metodele de dirijare cu iluminatul electric se pot evidenia urmtoarele: 1. Conectarea/deconectarea discret a intregii instalaii de iluminat sau a unor pri a acesteia; 2. Micorarea n trepte a puterii iluminatului; 3. Micorarea lin a puterii iluminatului; Metodele enumerate pot fi utilizate att separat, ct i n combinare una cu alta. Sistemele de dirijare cu iluminatul se fabric pe ntreg globul pmntesc mai bine de zece ani, i n acest timp sa format o clar clasificare a lor. SDI se clasific n urmtoarele trei grupe: 11

SDI a corpului de iluminat cel mai simplu i mai compact sistem, care constructiv se monteaz n corpul de iluminat i dirijaz numai cu funcionarea lui sau cu funcionarea unui numr mic de corpuri de iluminat ce se afl n apropierea corpului dat i care sunt sincronizate cu cel principal.

SDI a ncperilor deja un sistem mai independent, ce dirijaz cu mai multe grupe de corpuri de iluminat din una sau mai multe ncperi aflate n apropiere una de alta. SDI a cldirii un sistem centralizat bazat pe dirijarea de la calculator, care cuprinde iluminatul i alte sisteme (de exepmlu, ventilarea, supravegherea video, sistemul antiincendiar, sistemul de securitate .a.) a ntregii cldiri.

Figura-4 SDI a corpului de iluminat S studiem aceste sisteme mai detailat. n SDI a corpului de iluminat , de regul, este compus din elementele, artate n Figura-1. 1. Traductoare. Traductoarele servesc drept surse de baz de semnal pentru blocul automat SDI. 2. Dirijarea manual. Acest bloc ne permite, ocolind dirijarea manual, s intervenim n lucrul corpului de iluminat, cnd nu este necesar automatizarea.

3. Aparatul de reglare a pornirii (). Condiia necesar pentru buna funcionare a sistemului este prezena n corpul de iluminat a aparatului electronic de reglare a pornirii , care ar putea dirija cu semnalul extern(de exemplu, 010 V). 12

4. Scoaterea sincronizat a corpurilor de iluminat din sistem. Aciasta se face n scopul integrrii aparatelor ce se afl n apropiere

Figura-5 SDI a ncperilor. Cu ajutorul acestei scheme se poate uor urmri ordinea funcionrii acestui SDI. La primirea semnalului de la unul din traductoare cu ajutorul blocului SDI se elimin un semnal la ieire. n corespundere cu semnalul regleaz puterea direcionat ctre lamp. Cnd vine semnal de la blocul de reglare manual, semnalele de la traductoare sau se ignoreaz, sau se nscriu n tabloul general.Pentru sincronizarea funcionrii a ctorva corpuri de iluiminat avem o ieirea semnalului de dirijare, care poate veni la intrrile reglate ale a corpurilor de iluminat vecine (aciasta permite s avem doar un singur bloc de dirijare la cteve corpuri de iluminat, ceia ce reduce considerabil costul instalaiei de iluminat). Careva din aceste elementele enumerate poate lipsi, dar principiul de funcionare rmne acela. Printre cele mai rspndite exemple de SDI este sistemul automatizat al corpului de iluminat Optus Sensa a companiei Thorn Oy (traductorul de prezen i de iluminat montat, posibilitatea reglrii line a fluxulu luminos i deconectarea corpului de iluminat), blocurile de dirijare pentru corpurile de iluminat cu electronic Trios Luxsense de firma Philips Lighting(meninerea automat a iluminrii la nivelul dorit, posibilitatea dirijrii pn la 20 de electronice n acela timp), cel mai compact sistem ELS produs de ETAP GmbH (un fototraductor, montat pe corpul aparatului, lina reglare a funcionrii doar a unui ), sistemul KSV S de firma Altenburger Electronic GmbH (traductor de iluminat montat pe perete, un bloc de reglare lin manual). Economia de energie electric cu aa sisteme este n limitele 25 70 %. La calculul mai precis putem obine o economie medie de 10 50 %, dar dac este configurat corect sistema este real o economie de pn la 80%.

13

Scopul principal de utilizare a SDI este lupta cu peredrile de energie i evidena cerinelor schimbtoare ale omenirii. Economisirea energiei prin utilizarea SDI se realizeaz prin micorarea fluxului luminos sau sau prin micoraea timpului de utilizare a corpurilor artificiale de iluminat; Metodica optimizrii se bazeaz pe utilizarea urmatoarelor condiii teoretice de baz: Evidena luminei zilei.O parte din incpere din apropierea ferestrelor poate fi iluminat cu lumina zilei, astfel micornd cheltuiele energiei electrice.n aceste zone reglnd iluminatul electric putem micora consumul de energie electric.n condiii favorabile evidena luminei zilei poate duce la micorarea esenial a energiei electrice.

Figura 6 Evidena luminei zilei

Excluderea cheltuielilor neproductive a energiei luminoase.Strategia dirijrii automate, ce folosete traductoare de existen/micare, trebuie n ncperile corespunztoare s asigure economia energiei electrice pn la 60 % n comparaie cu dirijarea manual .n scopuri estetice, de securitate i confortul utilizatorilor iluminatul n aceste locuri mai bine s fie de caracter palid , trecnd treptat n iluminatul de gard, dar nu deconectndu-se complet.

Stabilizarea fluxului luminos.Sistemele de iluminat de obicei se proiecteaz pentru meninerea nivelului de iluminare cu o rezerv de 2035% necesar pentru amortizarea corpurilor de iluminat (nrutirea parametrilor lmpii, murdrirea parii reflectoare, scderea coeficientului de reflexie a pereilor ncperii).Strategia de dirijare cu luarea n eviden a amortizrii corpului de iluminat presupune micorarea fluxului luminos iniial a nouluii sistem de iluminat pn la valoarea minim determinat.Pe msur amortizarii corpurilor de iluminat crete cantitatea de energie, transmis ctre lmpi, n rezultatul caruia se menine stabil fluxul luminos.n aa fel , puterea maxim se 14

transmite doar la sfritul perioadei de exploatare a corpurilor de iluminat, esenial micornd energia electric consumat pe durata funcionii lmpii.(vezi Figura - 3)

a)

b)

Figura 7 Strategia stabilizarii fluxului luminos a) n sistemele obinuite de iluminat fluxul luminos se micoreaz peste careva timp la acela consum de putere. b) Sistemul de stabilizare a fluxului luminos asigur economia energiei consumate. Cerinele impuse pentru lmpile luminscente. Lampa luminscent are o caracteristic negativ a rezistenei i trebuie exploatat cu dispozitiv de limitare a curentului(balast) pentru a exclude defectarea acesteia. electromagnetice (cel mai des utilizat balast n reelele de curent alternativ) pentru nejunsuri (instabilitatea iluminrii la variaii de tensiune n reea , nivelul de zgomot ridicat , coeficient de putere mic , lipsa posibilitii dirijrii cu lumina) nu permite de a folosi toate posibilitile de economisire a energiei n sistemul de iluminat echipate cu lmpi luminiscente. Posibilitile suplimentare de economisire a energiei o poate asigura . liniarizeaz curentul din reea i l transform n ntrun meandr de frecven nalt n diapozonul (20 100 kHz). asigur : imediata , fr scntere la aprinderea lmpii ; iluminat confort (lumin plcut, fr efecte stroboscopice i lipsa zgomotului , datorit tr-un diapozon de frecven nalt); stabilitatea iluminrii indiferent de abaterile tensiunii din reea;

15

lipsa scnteierii lmpilor defectate , deconectate de sistemul electronic de control a calitii energiei; micorarea consumului de energie pn la 20% (pstrnd acela flux de lumin) graie ridicarii nivelului de emitere a luminii de ctre lamp la frecvena ridicat i un coeficient de eficacitate nc mai ridicat.

Se ateapt , c la funcionarea SDI se poate economisi suplimentar pn la 80% de energie. Mai jos sunt prezentate scheme tipice structurale ale SDI.

Figura 8 Schema structural a sistemului discret de dirijare cu iluminatul cu utilizarea traductorului de iluminat cu o singur treapt

Figura 9 Schema structural a sistemului de dirijare cu iluminatul cu utilizarea traductorului de prezen

16

Figura 10 Schema structural a sistemului de dirijare cu iluminatul cu utilizarea aparatelor de pornire i reglare

Figura 11 Schema structural intelectual a sistemului de dirijare cu iluminatul

Figura 12 Schema structural a sistemului de dirijare centralizat cu iluminatul 17

Traductoare de luminozitate. Traductoarele de luminozitate se utilizeaz n sistemele de stabilizare a iluminrii n ncperi la schimbul iluminaiei naturale, plus la asta pentru compensarea variaiei iluminrii surselor de lumin pe parcursul duratei de via. Elementele fotosensibile utilizeaz componente electronice, ce transform fluxul luminos ntr-un semnal electric proporional lui. Semnalul la ieire poate iniia 2 modaliti de de funcionare a SDI. n primul caz elementul fotosensibil iniiaz acionarea releului n al doilea caz semnalul analog de la ieire este transmis n blocul de reglare (vezi figura - 4). Traductoare de prezen. Funcia principal a traductoarelor de prezen este deconectarea automat sau trecerea n regimul de gard a regimului de iluminare, cnd n zona controlat lipsesc oamenii, pentru a reduce consumul energiei electrice. Pentru n orice scheme de dirijare cu iluminatul avem nevoie de traductoare cu relee la ieire. Aparate pentru dirijarea iluminatului de firma GEWISS. Tabelul 1
Codul GEWISS GW 27426, GW26418 Denumirea dispozitivului Detector de micare infrarou cu treapta de luminozitate Sfera de utilizare ncperi auxiliare, locuri de folosin public Caracteristicele tehnice Raza de aciune 10 m, treapta luminozitii 5-50 Lx, 3 ~250 GW 27427,GW 26419 Indicator de luminozitate cu ieire liniar Coridoare, ncperi auxiliare, locuri de folosin public. GW 30121 Detector de micare infrarou cu treapta de luminozitate Coridoare, antreuri, auditorii, etc. Raza de aciune 10 m, luminozitii 5200 Lx, 5 ~250 treapta luminozitii 1-100 Lx, 10 ~250

hale de producere, treapta

18

Figura 13 Vederea general a instalaiei de iluminat 1 Lampa electric 18, 2 regulator, 3 bloc de dirijare cu , 4 . permite s asigure: imediata aprindere a lmpii (fr zgomot) ; durata de via a lmpii graie regimului fin de pornire i de lucru ; stabilitatea iluminrii indiferent de variaiile tensiunii din reea ; flux luminos stabil n timp , fr efecte stroboscopice ; lipsa licririi lmpilor defectate; flux mrit cu 20% n comparaie cu cel maximal al lmpii la aceia putere consumat din reea ; Micorarea lin a fluxului luminos al lmpii pn la 10% din maxim pe semnalele blocului de dirijare. Consumul de energie electric n acest caz se micoreaz pn la 20%.

Figura 14 Vederea exterioar a machetei

19

Blocul de dirijare cu asigur: Reglarea lent manual i n trepte a iluminrii n zona local de dirijare cu iluminatul (hale industriale, ncperi publice .a.) n dependen de cerinele impuse; Stabilitatea luminozitii n ncperi pentru compensarea neajunsului iluminatului natural i/sau nrutirea iluminatului de ctre sursele artificiale de lumin; Trecerea manual sau de la distan (de la punctul central de dirijare) la iluminatul de gard ; Trecerea automat a iluminatului n cel de gard , n lipsa oamenilor n zona controlat.

Figura 15 Vederea exterioar a blocului de dirijare.

Legea de dirijare a fluxului luminos al lmpii n dependen de iluminarea suprafeelor de munc pentru dou categorii vizuale de lucru.

20

Figura 16 Legea de dirijare a fluxului luminos al lmpii n dependen de iluminarea suprafeelor de munc pentru dou categorii vizuale de lucru.

Regulatorul permite s asigure : Formarea comenzilor de trecere la iluminatul de gard (i rentoarcerea la regimul iniial de lucru). Formarea comenzilor de schimb a iluminatului n zona local de dirijare cu iluminatul (hale , ncperi publice, secii ).

21

Figura 17 Vederea exterioar a regulatorului. Variaia puterii P,% consumate n funcie de fluxul luminos emis de lamp :

Figura 18 Variaia puterii P,% consumate n funcie de fluxul luminos emis de lampa electric.

449-96 22

 696.6:006.354 08 27020;29020 3402

1997-01-01 1. 337 . 2. 10 1996 . 445. 3. 44973 1 (1979 .). 4. . 44973 . . , , , . , 364 , 44973 ( 1), .

23

 I , ( , , . .). II , , , , . . , . 44973 , .. ( ) (, , . .). , . 44973 364 , , . 1. : 60 1000 . 1500 . , , . . . 60 . 2. . 2.1. , ( ). . 1. .

24

2. , , , , , , , . 2.2. , ( , ) . 2.3. , , , ( ) ( ) . 3. , , 1: (. 2.2) , ; (. 2.3) . 1 I II U 50 50 < U 600 U 50 50 < U 1000 U . . . * ( ) , , , . 25 * U 50 120 < U 1000

4. , , 2: (. 2.2) , ; (. 2.3) . 2 I II U 120 120 < U 900 *

U 120 U 120 120 < U 1500 120 < U 1500

U . : 1. 2 , . 2. . * ( ) , , , .

BIBLIOGRAFIE
, , 1981. http://electrolibrary.narod.ru www.eltech.ru www.install-pro.ruhttp://electrolibrary.narod.ru
26

www.eltech.ru www.install-pro.ru www.google.ru www.google.ro

27