Sunteți pe pagina 1din 32
Putere. Performan]\. Pasiune.® Manual de utilizare a betoanelor Construie[te cu Holcim Cele mai bune rezultate

Putere. Performan]\. Pasiune.®

Manual de utilizare a betoanelor

Construie[te cu Holcim

Performan]\. Pasiune.® Manual de utilizare a betoanelor Construie[te cu Holcim Cele mai bune rezultate se ob]in
Performan]\. Pasiune.® Manual de utilizare a betoanelor Construie[te cu Holcim Cele mai bune rezultate se ob]in
Performan]\. Pasiune.® Manual de utilizare a betoanelor Construie[te cu Holcim Cele mai bune rezultate se ob]in
Performan]\. Pasiune.® Manual de utilizare a betoanelor Construie[te cu Holcim Cele mai bune rezultate se ob]in

Cele mai bune rezultate se ob]in ^n echip\

Performan]\. Pasiune.® Manual de utilizare a betoanelor Construie[te cu Holcim Cele mai bune rezultate se ob]in
Performan]\. Pasiune.® Manual de utilizare a betoanelor Construie[te cu Holcim Cele mai bune rezultate se ob]in

Stimate Antreprenor,

Te-ai gândit vreodată cât de util ]i-ar fi dacă te-ai afla în posesia unui material concis care să cuprindă tot ceea ce ai dori să cuno[ti în privin]a betonului, într-o prezentare profesionistă, clară [i pe în]elesul tuturor?

Iată că, prin acest “Manual de utilizare a betoanelor”, Holcim vine în întâmpinarea nevoilor tale [i î]i oferă un ajutor de nădejde, pe care te po]i bizui în momentul în care te-ai hotărât să începi construc]ia unei case.

E[ti pregătit să începi construc]ia celui mai important proiect al vie]ii tale

[i pentru ca lini[tea familiei tale să fie netulburată, este foarte important

să alegi un furnizor de beton profesionist, care să fie responsabil de calitatea produselor ce vor constitui structura de rezisten]ă a c\minului t\u.

Betonul - un material de construc]ii care acoperă o arie foarte largă de aplica]ii - este deseori preferat altor materiale, atât pentru costurile sale scăzute cât [i pentru u[urin]a cu care poate fi utilizat.

Te invităm să parcurgi acest succint material pentru a-]i clarifica nelămuririle referitoare la condi]iile de utilizare a betonului [i pentru a fi sigur că proiectul tău va fi o reu[ită deplină.

În cazul în care vei avea nevoie de informa]ii suplimentare, contează pe

noi! Vizitează acum cea mai apropiată sta]ie de betoane Holcim sau sună la Holcim Infoline - 021/ 208 2000 - iar noi î]i st\m la dispozi]ie cu sfaturi

[i recomand\ri.

Suntem ^ncânta]i să punem umărul la ridicarea casei pe care ai visat-o întotdeauna [i î]i dorim inaugurare frumoasă!

Echipa Holcim

Cuprins

Componen]ii betonului

4

Caracteristicile betonului proaspăt

10

Caracteristicile betonului ^nt\rit

13

Preg\tirea: cheia succesului

16

Manevrarea betonului proasp\t

19

Decofrarea [i tratarea betonului ^nt\rit

23

Comandarea corect\ a betonului

26

Componen]ii betonului

Ciment

Agregate

Ap\

Aditivi

Ce este betonul?

Betonul este un amestec omogen de ciment, agregate (nisip, pietri[), ap\ [i aditivi; propriet\]ile betonului se dezvolt\ prin hidratarea cimentului.

Betonul proaspăt este betonul complet amestecat [i aflat ^nc\ ^ntr-un stadiu care ^i permite compactarea prin metoda aleas\.

Betonul întărit este betonul ^n stare solid\ [i care a ob]inut o rezisten]\ semnificativ\.

Care sunt avantajele betonului?

Durabilitate

Versatilitate Estetică
Versatilitate
Estetică
Care sunt avantajele betonului? Durabilitate Versatilitate Estetică Siguran]ă Cost 4 Manual de utilizare a betoanelor

Siguran]ă

Care sunt avantajele betonului? Durabilitate Versatilitate Estetică Siguran]ă Cost 4 Manual de utilizare a betoanelor

Cost

Ce este cimentul?

Cimentul este un liant hidraulic care, în amestec cu apa, formează o pastă ce face priză [i se întăre[te. Cimentul reprezintă cel mai important material de construc]ie folosit la fabricarea betonului, prin amestec cu nisip, pietri[, ap\ [i aditivi. După întărire, î[i men]ine rezisten]a [i stabilitatea, chiar [i sub apă.

     

Compozi]ia (% de mas\)

   

Tipul de

 

Componente principale

 

Componente

Notarea tipurilor de ciment

         

ciment*

Clincher

K%

Zgur\ de

furnal

S%

Puzzolana

P(Q)%

Cenu[\

zbur\toare

Calcar

LL%

adi]ionale

%

CEM I

Ciment Portland

CEM I

95-100

-

-

 

-

- 0-5

 

Ciment Portland

             

cu zgur\

CEM II/A-S

80-94

6-20

-

-

- 0-5

Ciment Portland

             

CEM II

cu calcar

CEM II/A-LL

80-90

-

-

6-20

- 0-5

Ciment Portland

CEM II/A-M

80-94

 

6-20

 

0-5

compozit

CEM II/B-M

65-79

 

21-35

 

0-5

*Conform SR EN 197-1:2002

Clase de rezisten]\ pentru cimenturile Holcim România

   

Rezisten]a la compresiune

 

Clasa de rezisten]\

Rezisten]a pe termen scurt (rezisten]\ ini]ial\)

Rezisten]a standard

La 2 zile

La 7 zile

La 28 zile

32,5N

-

≥ 16

   

32,5R

≥ 10

-

≥ 32,5

≤ 52,5

42,5N

≥ 10

-

   

42,5R

≥ 20

-

≥ 42,5

≤ 62,5

52,5N

≥ 20

-

   

52,5R

≥ 30

-

≥ 52,5

-

Cum citim tipurile de ciment?

Exemplu

CEM I

42,5

N

Ciment Portland de tip I cf. SR EN 197-1:2002

de clasa de rezisten]\ 42,5 N/mm 2

cu rezisten]\ ini]ial\ uzual\

Exemplu

CEM II

/A-S

32,5

R

Ciment Portland de tip II cf. SR EN 197-1:2002

cu zgur\

de clasa de rezisten]\ 32,5 N/mm 2

cu rezisten]\

ini]ial\ mare

Ce sunt agregatele?

Agregatele sunt materiale granulare naturale (de balastier\ sau concasaj) sau artificiale, care constituie materia prim\ cu ponderea cea mai mare la fabricarea betoanelor.

Agregatele folosite la fabricarea betonului trebuie să satisfacă o serie de condi]ii tehnice cu privire la:

• natura [i rezisten]a lor

• con]inutul de impurită]i

• forma [i dimensiunea maximă a granulelor

• compozi]ia granulometrică (reparti]ia procentuală a granulelor componente în func]ie de mărimea lor)

• gelivitatea (comportarea la înghe]/dezghe]).

Cu impurită]i

gelivitatea (comportarea la înghe]/dezghe]). Cu impurită]i A[a NU Fără impurită]i A[a DA 6 Manual de utilizare

A[a NU

Fără impurită]i

(comportarea la înghe]/dezghe]). Cu impurită]i A[a NU Fără impurită]i A[a DA 6 Manual de utilizare a

A[a DA

La prepararea betoanelor Holcim, se folosesc următoarele sorturi de agregate, în conformitate cu re]etele elaborate în laboratoarele noastre.

• Nisip (0-4 mm)

• Nisip (4-8 mm)

• Pietri[ (8 -16 mm)

• Pietri[ (16- 22.4 mm)

- în practică numit nisip

- în practică numit mărgăritar

- în practică numit piatră mică sau pietri[

- în practică numit piatră mare sau piatră

Cum trebuie să fie apa?

• Apa pentru prepararea betoanelor trebuie să fie limpede, fără miros.

• Este recomandată apa reciclat\ [i cea din re]eaua potabilă.

• Cantitatea totală de apă = cantitatea de apă de amestec + apă con]inută de agregate [i aditivi.

Ap\ murdar\ Ap\ curat\
Ap\ murdar\
Ap\ curat\

A[a NU

de agregate [i aditivi. Ap\ murdar\ Ap\ curat\ A[a NU A[a DA Ce sunt aditivii? Aditivii

A[a DA

Ce sunt aditivii?

Aditivii sunt produse chimice lichide sau solide, care trebuie să fie compatibile cu cimentul [i care se adaugă în beton înainte sau în timpul preparării acestuia, în scopul îmbunătă]irii [i/sau modificării unor proprietă]i ale betonului în stare proaspătă sau întărită.

Tip de Aditiv

Efecte principale

Plastifiant

~mbun\t\]irea lucrabilit\]ii betonului, reducerea apei

Superplastifiant

~mbun\t\]irea substan]ial\ a lucrabilit\]ii betonului, reducerea ^n mod semnificativ a apei

Antrenor de aer

Cre[terea durabilit\]ii betonului (^n special rezisten]a la ^nghe]-dezghe])

~ntârzietor de priz\

M\rirea timpului de punere ^n oper\ a betonului (recomandat pe timp c\lduros)

Accelerator de ^nt\rire

~nt\rirea rapid\ a betonului (recomandat pe timp friguros)

Cum preparăm betonul Holcim?

Ciment

pe timp friguros) Cum preparăm betonul Holcim? Ciment Aditivi Agregate Ap\ Proces automatizat Amestecare în

Aditivi

timp friguros) Cum preparăm betonul Holcim? Ciment Aditivi Agregate Ap\ Proces automatizat Amestecare în malaxor

Agregate

Cum preparăm betonul Holcim? Ciment Aditivi Agregate Ap\ Proces automatizat Amestecare în malaxor
Cum preparăm betonul Holcim? Ciment Aditivi Agregate Ap\ Proces automatizat Amestecare în malaxor

Ap\

Cum preparăm betonul Holcim? Ciment Aditivi Agregate Ap\ Proces automatizat Amestecare în malaxor Controlul

Proces automatizat

Amestecare în malaxor

Controlul calită]ii

Amestecare în malaxor Controlul calită]ii   Sta]ie betoane Transport beton Punere în operă
Amestecare în malaxor Controlul calită]ii   Sta]ie betoane Transport beton Punere în operă
Amestecare în malaxor Controlul calită]ii   Sta]ie betoane Transport beton Punere în operă
Amestecare în malaxor Controlul calită]ii   Sta]ie betoane Transport beton Punere în operă
Amestecare în malaxor Controlul calită]ii   Sta]ie betoane Transport beton Punere în operă
 
 

Sta]ie betoane

Transport beton

Punere în operă

Amestecare în malaxor Controlul calită]ii   Sta]ie betoane Transport beton Punere în operă
Amestecare în malaxor Controlul calită]ii   Sta]ie betoane Transport beton Punere în operă
Amestecare în malaxor Controlul calită]ii   Sta]ie betoane Transport beton Punere în operă
Amestecare în malaxor Controlul calită]ii   Sta]ie betoane Transport beton Punere în operă
Amestecare în malaxor Controlul calită]ii   Sta]ie betoane Transport beton Punere în operă

Care este specificul sta]iilor de betoane Holcim ?

• Procesul de produc]ie este complet automatizat, garantând calitatea [i cantitatea exactă de beton cerute de client.

• În sta]iile de betoane ale Holcim procesul tehnologic este complet închis, reducându-se astfel emisiile de praf [i zgomotul.

• Laboratoarele sunt dotate cu aparatură de ultimă genera]ie care acoperă toate domeniile de încercare.

• Betonul poate fi produs [i pe timp friguros datorită sistemului de încălzire a apei [i agregatelor.

• Prin sistemul de reciclare a betonului proaspăt agregatele pot fi recuperate [i utilizate în alte aplica]ii.

• Vizitarea sta]iilor poate fi f\cut\ în orice moment.

boxă pentru agregate apă silozuri de depozitare ciment aditivi cântar şnec agregate cântar ciment cântar
boxă pentru agregate
apă
silozuri
de
depozitare
ciment
aditivi
cântar
şnec
agregate
cântar
ciment
cântar
apă
cântar şnec agregate cântar ciment cântar apă proces automatizat malaxor transport beton Manual de

proces

automatizat

agregate cântar ciment cântar apă proces automatizat malaxor transport beton Manual de utilizare a betoanelor 9

malaxor

agregate cântar ciment cântar apă proces automatizat malaxor transport beton Manual de utilizare a betoanelor 9

transport beton

Caracteristicile betonului proaspăt

Betonul proaspăt se caracterizează prin:

Lucrabilitate

Consisten]\

Densitate

Temperatur\

Ce este lucrabilitatea?

Din punct de vedere al punerii în operă, betonul proaspăt se caracterizează

prin lucrabilitate. Lucrabilitatea reprezintă ansamblul de proprietăţi ce permit păstrarea omogenităţii (adică nesepararea părţilor componente) în timpul manipulării, transportului, compactării [ i finisării betonului proaspăt.

Lucrabilitatea poate fi caracterizată [i

tiparul cu u[urinţă [i

prin proprietatea betonului de a umple

de a îngloba armăturile în timpul turnării.

Lucrabilitatea betonului înseamnă cât de u[or este:

• să-l manevrezi

• să-l pui în operă

• să-l compactezi

Pentru îmbunătăţirea lucrabilităţii se utilizează aditivi (plastifianţi sau superplastifianţi).

Pentru a obţine un amestec cât mai lucrabil, folose[te:

• agregate adecvate din punct de vedere al formei, purit\]ii, granulometriei

• aditivi

Aten]ie! Pentru mărirea lucrabilităţii este interzis adaosul de apă în betonul proaspăt, deoarece conduce la scăderea rezistenţei [i a durabilităţii betonului.

Ce este consistenţa?

Consistenţa se referă la stabilitatea formei betonului sau la u[urinţa cu care acesta curge, reprezentând o măsură a lucrabilităţii. Este foarte important ca amestecul să aibă o consistenţă care să permită să fie transportat, turnat

[i finisat cu usurinţă, fără segregare. Consistenţa poate fi determinată prin

următoarele metode:

• metoda tasării conului

• metoda remodelării VE-BE

• metoda gradului de compactare

• metoda răspândirii

Cea mai folosită metodă este metoda tasării betonului proaspăt sub propria greutate cu ajutorul “conului de tasare”.

sub propria greutate cu ajutorul “conului de tasare”. Utilizând aceast\ metod\, ^n func]ie de valorile

Utilizând aceast\ metod\, ^n func]ie de valorile ^nregistrate, se poate realiza o clasificare în clase de consistenţă, dupa cum urmează:

Clasa de consisten]\

Tasarea

Tipul de elemente

S1

10-40

Funda]ii din beton simplu sau slab armat, elemente masive

sau

sau

S2

50-90

 

50-90

Funda]ii din beton armat, stâlpi, grinzi , pere]i structurali (realizate cu beton pompabil, monolitiz\ri)

S2 sau S3

sau

100-150

S4

160-210

Elemente sau monolitiz\ri cu arm\turi dese sau dificult\]i de compactare; elemente cu sec]iuni reduse sau oricare elemente a c\ror realizare impune utilizarea unor betoane foarte fluide

Not\

Tasarea se poate preciza [i prin valori specificate cu urm\toarele toleran]e:

±10 mm pentru tas\ri mai mici de 40 mm; ±20 mm pentru tas\ri ^ntre 50 mm

[i 90 mm; ±30 mm pentru tas\ri mai mari 100 mm.

Ce este densitatea?

Densitatea aparentă reprezintă masa unui metru cub de beton turnat [i compactat. Densitatea este de aproximativ 2400kg/m 3 .

Cum trebuie să fie temperatura betonului?

Temperatura betonului proaspăt nu trebuie să fie mai mică de 5°C în momentul livrării.

În general, temperatura betonului proaspăt nu trebuie să depă[ească 30°C în cazul în care nu au fost luate măsuri speciale pentru a se asigura că depă[irea temperaturii peste 30°C nu va avea consecinţe negative asupra calităţii betonului întărit (de exemplu încercări prealabile prin utilizarea unui aditiv întârzietor de priz\).

În cazul în care temperatura aerului este situată între +5°C [i -3°C, temperatura betonului nu trebuie să fie mai mic\ de +5°C. În cazul în care dozajul de ciment este mai mic de 2400 kg/m 3 sau dacă se folose[te ciment cu căldură de hidratare redusă (de exemplu de clasă 32,5 N), temperatura betonului trebuie să fie mai mare de +10°C la locul de punere în operă.

La temperaturi ale aerului mai mici de -3°C, temperatura betonului trebuie să fie mai mare de +10°C. Trebuie luate măsuri corespunzătoare de turnare pe timp friguros, care constau ^n protejarea betonului împotriva îngheţului. Este recomandată utilizarea cimenturilor cu degajare mare de căldură [i /sau aditivi acceleratori de întărire [i anti-îngheţ.

Nu se recomandă punerea în operă a betonului la temperaturi ale aerului sub

-10°C. +30 º C +5 º C
-10°C.
+30 º C
+5 º C

Aten]ie! Betonarea pe timp c\lduros [i pe timp friguros necesită anumite pregătiri speciale.

Temperatura betonului în momentul turnării trebuie să fie mai mare de +5° C [i mai mică de

+30°C.

Caracteristicile betonului ^nt\rit

Rezisten]\

Durabilitate

Ce este rezistenţa?

Rezisten]a la Rezisten]a la Rezisten]a la Rezisten]a la foc compresiune ^ntindere coroziune
Rezisten]a la
Rezisten]a la
Rezisten]a la
Rezisten]a la foc
compresiune
^ntindere
coroziune

Rezistenţele betonului pot fi clasificate în două mari categorii: rezistenţe mecanice [ i rezistenţe la acţiunea mediului.

Rezistenţe mecanice:

• Rezistenţa la compresiune este considerată cea mai importantă proprietate a betonului întărit, cu ajutorul căreia se define[ te clasa betonului [ i, implicit, principala clasificare a acestuia.

[ i, implicit, principala clasificare a acestuia. În general, rezistenţa oferă o imagine de ansamblu asupra

În general, rezistenţa oferă o imagine de ansamblu asupra calităţii betonului. Rezistenţa betonului constituie un element vital la proiectarea elementelor de structură, ea fiind clar specificată de către proiectanţi prin clasa betonului.

• Rezistenţa la întindere, care se determină în mod curent prin metoda încovoierii, prezintă interes deosebit în cazul betoanelor utilizate pentru platforme [i drumuri.

Rezistenţa la acţiunea mediului

• Rezistenţa la coroziune se caracterizează prin capacitatea betonului de a rezista într-un mediu agresiv [ i se poate cuantifica prin pierderea de greutate [ i rezistenţă a probelor (păstrate în mediu agresiv). Depinde de

natura cimentului folosit [i

• Rezistenţa la foc:

de gradul de impermeabilitate a betonului.

Chiar dacă este supus unor temperaturi ridicate, betonul nu degajă gaze toxice [ i/ sau fum.

În comparaţie cu lemnul, oţelul sau alte materiale de construcţii, betonul constituie o excelentă barieră împotriva focului, fără a fi nevoie de protecţie suplimentară.

Betonul poate rezista la temperaturi pân\ la 300°C (temperatură critică).

Betonul nu arde!

pân\ la 300°C (temperatură critică). Betonul nu arde! Ce este durabilitatea? Durabilitatea betonului este

Ce este durabilitatea?

critică). Betonul nu arde! Ce este durabilitatea? Durabilitatea betonului este caracteristica acestuia de a-

Durabilitatea betonului este caracteristica acestuia de a- [i păstra în timp proprietăţile, f\r\ m\suri speciale de ^ntre]inere.

Rezistenţa [i durabilitatea sunt influenţate de:

tipul de ciment - influenţează proprietăţile betonului.

raportul apă/ciment - prea multă apă conduce la obţinerea unui beton cu mai multe defecte de structură (poros), de rezistenţă mai scăzută [i, implicit, mai puţin durabil.

aditivi - este necesar\ utilizarea aditivilor specifici pentru cre[terea rezisten]ei [i durabilit\]ii.

compactare - o compactare corect\ conduce la cre[terea densit\]ii betonului [i, implicit, la cre[terea rezisten]ei [i a durabilit\]ii.

tratarea betonului - cheia succesului unui beton durabil este o tratare corespunz\toare a acestuia.

Noile reglementări europene de producere a betonului prezintă metode de asigurare a rezistenţei betonului la agresivitatea mediului înconjurător în termeni de proprietăţi stabilite pentru beton [i de valori limită pentru compoziţie.

Încercările directe de performanţă a betonului (de ex. gradul de permeabilitate, rezistenţă la îngheţ - dezgheţ) pot fi efectuate ca verificări complementare pe baza standardelor în vigoare sau în conformitate cu proceduri proprii acceptate de beneficiar.

Ce reprezint\ gradul de permeabilitate a betonului?

Gradul de permeabilitate a betonului este o m\sură a rezisten]ei betonului la p\trunderea apei [i/sau a agen]ilor corozivi externi.

Ce reprezint\ gelivitatea?

Gelivitatea reprezint\ capacitatea betonului de a rezista f\r\ reduceri semnificative ale rezisten]elor mecanice ^n cazul ^n care acesta este supus la un anumit num\r de cicluri de ^nghe]-dezghe].

Preg\tirea: cheia succesului

Cum trebuie s\ te preg\te[ti pentru a primi betonul?

• Asigur\ accesul autobetonierei la locul de punere ^n oper\.

• Asigur\-te c\ ai cofrajele preg\tite [i c\ acestea ^ndeplinesc toate condi]iile pentru turnarea betonului.

• Asigur\-te c\ ai destui oameni preg\ti]i s\ primeasc\ betonul [i c\ ai echipamentele necesare.

• Dac\ cofrajele nu sunt curate ini]ial sau se adaug\ ap\ pentru a u[ura punerea ^n oper\ a betonului, atunci

ap\ pentru a u[ura punerea ^n oper\ a betonului, atunci vor ap\rea defecte, indiferent cât de

vor ap\rea defecte, indiferent cât de bun este acesta.

• Nu ad\uga ap\ la locul de turnare, chiar dac\ lucr\torii consider\ c\ betonul nu are o lucrabilitate suficient\.

Ce echipament de protec]ie trebuie s\ folose[ti?

Asigur\-te c\ personalul este instruit corespunz\tor pentru turnarea betonului [i poart\ echipamentul de protec]ie.

Casc\ M\nu[i Cizme
Casc\
M\nu[i
Cizme

Ce sunt cofrajele?

Cofrajul este “mulajul” ^n care se toarn\ betonul. Asigur\-te c\ acesta este montat ^n a[a fel ^ncât s\ poat\ fi demontat cu u[urin]\ [i, de preferat, reutilizabil.

Cofrajul d\ forma elementelor din beton

reutilizabil. Cofrajul d\ forma elementelor din beton Cofrajul trebuie s\ fie: • simplu de executat •

Cofrajul trebuie s\ fie:

• simplu de executat

• u[or de manevrat

• reutilizabil

Tipuri de cofraje: din lemn din metal
Tipuri de cofraje:
din lemn
din metal

Ce verific\m la cofraje?

• Rezisten]a [i stabilitatea cofrajelor

• Concordan]a dintre cotele din proiect [i cotele cofrajului montat

• Exactitatea pozi]iei axelor stâlpilor, nervurilor, grinzilor [i reazemelor

• Orizontalitatea fundului cofrajelor grinzilor, nervurilor [i pl\cilor [i verticalitatea cofrajelor stâlpilor

• Etan[eitatea cofrajului, buna lor ^ncheiere [i rigidizare

• Stabilitatea sus]inerii [i a cofrajului, adic\ distribu]ia popilor la distan]ele corespunz\toare

• Verticalitatea popilor

• Siguran]a rezem\rii popilor [i siguran]a fix\rii pere]ilor laterali ai cofrajelor pentru grinzi [i nervuri

• ~nl\turarea impurit\]ilor [i substan]elor de orice natur\ de pe suprafa]a cofrajelor ^n contact cu betonul

Cum trebuie s\ fie cofrajul?

Pentru a ob]ine rezultate bune, cofrajul trebuie s\ fie:

• stabil

• etan[

• curat

• umed (dac\ este din lemn)

• uns (dac\ este din metal)

• etan[ • curat • umed (dac\ este din lemn) • uns (dac\ este din metal)

Manevrarea betonului proasp\t

Cum transport\m betonul?

• Transportul betoanelor fluide cu tasare mai mare de 50 mm (S2) se face cu autobetoniera, iar betoanele cu tasare mai mic\ de 50 mm cu autobasculante cu ben\, amenajate corespunz\tor.

• Transportul betonului pe vertical\ se face cu bene ridicate cu macaraua, pompe de beton, skipuri, boburi, etc.

• Betonul se descarc\ prin mijloace de transport pe orizontal\ (roabe, tomberoane, etc.) [i se repartizeaz\ uniform ^n cofraj. ~n cazul utiliz\rii pompelor de beton, desc\rcarea se poate face direct ^n cofraj.

• Durata de desc\rcare a unui mijloc de transport va fi de maximum 30 de minute, iar mijloacele de transport trebuie s\ fie etan[e, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment sau contaminarea betonului.

Cu ce desc\rc\m betonul?

Desc\rcarea betonului se va face ^n bene, pompe, benzi transportatoare sau direct ^n lucrare. ~n\l]imea de c\dere liber\ a betonului trebuie s\ fie de:

• maximum 3 m ^n cazul elementelor cu l\]ime de pân\ la 1 m

• maximum 1,5 m ^n celelalte cazuri, inclusiv pentru elemente de suprafa]\ precum pl\ci, funda]ii, etc.

cu bena

elemente de suprafa]\ precum pl\ci, funda]ii, etc. cu bena T= timp cu jgheabul c u p

T= timp

cu jgheabul

precum pl\ci, funda]ii, etc. cu bena T= timp cu jgheabul c u p o m p

cu pompa

etc. cu bena T= timp cu jgheabul c u p o m p a • T

• T maxim de desc\rcare recomandat

30 min

• T maxim (preparare – punere ^n oper\) vara

50 min

• T maxim (preparare – punere ^n oper\) iarna

70 min

Cum turn\m betonul?

Este de dorit ca turnarea s\ se faca continuu, astfel ^ncât fiecare strat nou de beton s\ se g\seasc\ ^n contact cu stratul de beton turnat [i a c\rui priz\ ^nc\ nu a ^nceput.

stratul de beton turnat [i a c\rui priz\ ^nc\ nu a ^nceput. Turnare corect\ Turnare incorect\

Turnare corect\

Turnare incorect\

priz\ ^nc\ nu a ^nceput. Turnare corect\ Turnare incorect\ Timpul maxim ^ntre turn\rile a dou\ straturi

Timpul maxim ^ntre turn\rile a dou\ straturi se stabile[te ^n func]ie de:

• consisten]a betonului

• temperatura mediului ^nconjur\tor

• durata de transport a betonului

Betonarea stâlpilor [i pere]ilor:

• ~n\l]imea de la care se toarn\ betonul nu va dep\[i 3 m, opera]ia f\cându-se de la partea superioar\ a elementului, prin ferestre special amenajate. Betonarea se va face f\r\ ^ntrerupere, chiar [i atunci când turnarea se face prin ferestre laterale.

• Turnarea pere]ilor se face ^n straturi orizontale de 30-50 cm ^n\l]ime, iar turnarea stâlpilor pe por]iuni de cca. 1 m ^n\l]ime.

Betonarea grinzilor [i pl\cilor:

• Turnarea va ^ncepe dup\ 1-2 ore de la terminarea turn\rii stâlpilor sau pere]ilor pe care se sprijin\, pentru a se asigura ^ncheierea procesului de tasare a betonului proasp\t introdus ^n ace[tia [i, ^n acela[i timp, pentru a se asigura o bun\ legatur\ ^ntre betonul nou [i cel vechi.

• Grinzile [i pl\cile care vin ^n leg\tur\ se vor turna de regul\ ^n acela[i timp. Turnarea grinzilor se va face ^n straturi orizontale de 30-50 cm ^n\l]ime. La turnarea pl\cilor se vor folosi repere dispuse la distan]\ de maximum 2 m pentru a se asigura respectarea grosimii prev\zute ^n proiect.

Not\ Pentru verificarea calit\]ii betonului turnat trebuie prelevate probe din betonul pus ^n oper\. Num\rul de probe se determin\ ^n func]ie de volumul de beton / tipurile de elemente turnate.

Betonarea elementelor masive:

Se consider\ a fi elemente masive elementele care au grosimea mai mare de 0,8 m.

Betonarea elementelor masive se va face fie pe un strat continuu, fie ^n trepte.

Care pot fi consecin]ele unei turn\ri incorecte?

~n cazul unei turn\ri incorecte apare segregarea, adica separarea componen]ilor betonului la punerea ^n oper\, care duce la ob]inerea unui beton de calitate inferioar\.

Segregare

la ob]inerea unui beton de calitate inferioar\. Segregare Cum compact\m betonul? Betonul poate fi compactat (vibrat)

Cum compact\m betonul?

Betonul poate fi compactat (vibrat) in urm\toarele moduri:

• direct ^n masa betonului, cu ajutorul vibratoarelor

• indirect prin folosirea vibratoarelor de cofraj la betonul monolit, sau a meselor vibrante ^n cazul elementelor prefabricate

• la suprafa]\, cu ajutorul unor vibratoare de suprafa]\ (rigle [i pl\ci vibrante)

• la suprafa]\, cu ajutorul unor vibratoare de suprafa]\ (rigle [i pl\ci vibrante) Manual de utilizare

Compactorul trebuie introdus repede [i scos ^ncet

30 cm
30 cm

Nu atinge]i sub nici o form\ cofrajul

[i scos ^ncet 30 cm Nu atinge]i sub nici o form\ cofrajul A[a NU Nu atinge]i

A[a NU

Nu atinge]i sub nici o form\ arm\tura

A[a NU
A[a NU

De ce trebuie s\ compact\m bine betonul?

Prin compactarea (vibrarea) betonului turnat, ob]inem:

• cre[terea rezisten]elor

• cre[terea durabilit\]ii

Cât timp trebuie s\ compact\m betonul?

Durata compact\rii (vibr\rii) depinde de:

• grosimea stratului vibrat

• consisten]a betonului

• tipul vibratorului

Semnele dup\ care se recunoa[te c\ s-a terminat compactarea (vibrarea), sunt urm\toarele:

• betonul nu se mai taseaz\

• suprafa]a devine orizontal\ [i u[or lucioas\

• ^nceteaz\ apari]ia bulelor la suprafa]a betonului

Durata compact\rii (vibr\rii) poate fi cuprins\ ^ntre 5 [i 30 secunde.

Aten]ie! Betonul trebuie compactat numai atât timp cât este lucrabil!

Decofrarea [i tratarea betonului ^nt\rit

Cum decofr\m betonul?

Elementele de construc]ii pot fi decofrate, ^n func]ie de tipul elementului, când betonul a atins o anumit\ rezisten]\. Aceast\ rezisten]\ depinde atât de cimentul utilizat cât [i de temperatura exterioar\.

Pentru fe]ele laterale termenul minim orientativ de decofrare - 2 zile

Pentru fe]ele inferioare (cu men]inerea popilor de siguran]\) termenul minim de decofrare - 5 zile

Pentru ^ndep\rtarea popilor de siguran]\ termenul minim de decofrare - 10 zile

Stabilirea rezisten]elor betonului la care au ajuns p\r]ile de construc]ie ^n vederea decofr\rii se face prin ^ncercarea epruvetelor de control. La aprecierea rezultatelor trebuie s\ se ]in\ seama de diferen]ele posibile ^ntre rezultatele ob]inute pe epruvete [i rezisten]a real\ a betonului din elemente (datorit\ condi]iilor diferite ale c\ldurii de hidratare, trat\rii betonului etc).

Aten]ie! Decofrarea ^nainte de termenele minime conduce la accidente!

Aten]ie! Timp de 3 zile de la turnare (^n cazul ^nt\ririi la temperaturi mai mari de +15°C) sau pân\ când se constat\ prin ^ncerc\ri c\ betonul are o rezisten]\ la compresiune mai mic\ de 12N/mm 2 , este interzis\ circula]ia, transportul sau depozitarea de greut\]i pe elementul de beton.

Ce ^nseamn\ tratarea betonului?

Protec]ia betonului este o m\sur\ de prevenire a:

• antren\rii (scurgerii) pastei de ciment din cauza ploii

• temperaturii sc\zute sau ^nghe]ului

• eventualelor [ocuri sau vibra]ii care ar putea conduce la o diminuare a aderen]ei betonului la arm\tur\ (dup\ ^nt\rirea betonului)

Durata trat\rii betonului depinde de:

• condi]iile atmosferice ^n timpul [i dup\ turnare

• compozi]ia betonului

• temperatura betonului

• condi]iile de expunere a structurii

betonului • condi]iile de expunere a structurii Tratarea betonului ^nt\rit este o m\sur\ de protec]ie

Tratarea betonului ^nt\rit este o m\sur\ de protec]ie ^mpotriva usc\rii premature (^n particular cauzat\ de radia]iile solare [i de v ânt). Durata minim\ a trat\rii betonului depinde de evolu]ia rezisten]ei betonului [i se stabile[te ^n func]ie de valorile raportului (f cm 2 zile/f cm 28 zile) [i de temperatura la suprafa]a betonului.

Aten]ie! Neprotejarea betoanelor dup\ punerea ^n oper\ duce la sc\derea drastic\ a calit\]ii acestora.

Tratarea betonului pe timp c\lduros/friguros

Metode de tratare a betonului pe timp c\lduros:

• Stropirea betonului cu ap\ prin pulverizare trebuie f\cut\ imediat ce betonul este suficient de rezistent, astfel ^nc ât prin stropire pasta de ciment s\ nu fie ^nl\turat\.

• Protejarea betonului de soare [i vânt puternic trebuie f\cut\ cu: rogojini, prelate, straturi de nisip, etc., imediat ce ^nt\rirea betonului o permite. Aceste mijloace de protec]ie vor fi men]inute ^n stare umed\.

mijloace de protec]ie vor fi men]inute ^n stare umed\. Metodele de tratare a betonului pe timp

Metodele de tratare a betonului pe timp friguros:

• Metoda conserv\rii c\ldurii const\ ^n protec]ia elementelor din beton cu materiale termoizolante, ^n scopul men]inerii c\ldurii de turnare [i c\ldurii date de hidratarea cimentului, p ân\ când betonul trece de rezisten]a critic\.

• Metoda ^nc\lzirii cu abur sau cu aer cald.

• Metoda p\str\rii betonului ^n spa]ii ^nc\lzite.

cu abur sau cu aer cald. • Metoda p\str\rii betonului ^n spa]ii ^nc\lzite. Manual de utilizare

Comandarea corect\ a betonului

Notarea claselor betoanelor

Semnifica]ia codurilor clasei de betoane conform CP 012:1-2007

claselor betoanelor Semnifica]ia codurilor clasei de betoane conform CP 012:1-2007 26 Manual de utilizare a betoanelor
claselor betoanelor Semnifica]ia codurilor clasei de betoane conform CP 012:1-2007 26 Manual de utilizare a betoanelor

claselor betoanelor Semnifica]ia codurilor clasei de betoane conform CP 012:1-2007 26 Manual de utilizare a betoanelor
claselor betoanelor Semnifica]ia codurilor clasei de betoane conform CP 012:1-2007 26 Manual de utilizare a betoanelor

claselor betoanelor Semnifica]ia codurilor clasei de betoane conform CP 012:1-2007 26 Manual de utilizare a betoanelor
claselor betoanelor Semnifica]ia codurilor clasei de betoane conform CP 012:1-2007 26 Manual de utilizare a betoanelor
claselor betoanelor Semnifica]ia codurilor clasei de betoane conform CP 012:1-2007 26 Manual de utilizare a betoanelor
claselor betoanelor Semnifica]ia codurilor clasei de betoane conform CP 012:1-2007 26 Manual de utilizare a betoanelor
claselor betoanelor Semnifica]ia codurilor clasei de betoane conform CP 012:1-2007 26 Manual de utilizare a betoanelor

Cum comand\m betonul Holcim?

• Formularul de comand\ poate fi g\sit ^n oricare dintre sta]iile de betoane Holcim.

• ~nainte de a completa comanda, verific\ datele de proiect [i comand\ betonul conform acestora.

• Comanda trebuie lansat\ cu minimum 24 de ore ^nainte de livrare.

• Informeaz\ imediat sta]ia de betoane despre orice deficien]\ pe care o observi [i consult\ speciali[tii no[tri ^n leg\tura cu orice nel\murire despre beton pe care o ai. Suntem la dispozi]ia ta!

Not\

Elemente minime obligatorii:

• Execu]ia se va efectua numai pe baza unui proiect de execu]ie ^ntocmit de un personal de specialitate autorizat.

• Construc]ia se va executa pe baza autoriza]iei de construc]ie conform Legii

50/1991.

• Se vor respecta cerin]ele legii privind calitatea ^n construc]ii - Legea

10/19999.

• Se vor respecta reglement\rile ^n vigoare - CP 012:1-2007, (Cod de practic\ pentru producerea betonului) [i NE 012:1999 - regulile referitoare la executarea lucr\rilor din beton (beton armat [i beton pretensionat) (^n curs de revizuire).

• Pe parcursul execu]iei, contructorul are obliga]ia de a chema proiectantul [i reprezentantul ISC la fazele determinante.

Holcim (România) S.A. Bd. Prim\verii, Nr. 57 RO-011973 Bucure[ti România www.holcim.ro Holcim Infoline: 021/ 2082000

Holcim (România) S.A. Bd. Prim\verii, Nr. 57 RO-011973 Bucure[ti România www.holcim.ro

Holcim Infoline: 021/ 2082000

Material realizat cu sprijinul Universit\]ii Tehnice de Construc]ii Bucure[ti (UTCB)

© 2008 Holcim (România) SA