Sunteți pe pagina 1din 44

Documentul 1 (Din Istoria diplomatiei) In secolul IX-XI Europa apusiana este supusa unui process de farmitare feudal.

Cauza politica: a) divizarea imperiului caroligian in 843 la Vedun, ficiorii imparatului impart imperiul in 3 parti, pe teritoriul comun, mai tirziu se formeaza Franta, Italia, Germania si Burgundia. b) din cauza crizelor politice, Franta, Italia, Germania se divizeaza in ducate. Cauza economica: a) cresterea economica a marii nobilimi, stringeau impozite, taxe sit taxe vamale, bateau monede. Cauza politica: a) imunitatea feudala nu putea fi pedepsita sau judecata, el judeca in numele propriu, supusii sau astfel autoritatea lui asupra locuitorilor de pe domeniu era mai puternica decit cea a monarhului. b) marii feodali inlatura caracterul conditionat si temporar al feudei in proprietatea personala pe care o transmite prin ereditate. Consecinte: 1. Nobilii dispunind de armate proprii se luptau intre ei pentru putere: jafuri, incendieri, violente, de care sufereau taranii si economia tarii 2. Pentru a mentine ordinea publica in prima jumatate a secolului VI, biserica impune asa numita Pace a lui Dumnezeu adica se interzice de a se purta razboaie in timpul sarbatorilor religioase, precum si in intervalul de vineri pina luni. 3. In sec. IX-X, statele apusiene s-au divizat in ducate si comitate. 4. In sec. XII, Rusia Kieveana s-a dezmembrat in mai multe state (Kiev, Smolensk,Suzdal) si in 2 republici (Pskov, Novgord) 5. Regele a fost privat de atributele suzeranitatii fiind doar suzeran, era tratat ca primul intre egali. Consecinte sociale: a) Noblimea isi construieste castele care au menirea de cetate si isi creeaza oastea proprie. b) Decaderea economica, decaderea comertului din cauza vamilor si baterii monedei in fiecare ducat si comitat. *Suveran- care are autoritate suprema, conducator al unui stat, care detine autoritate suprema neingradita de un alt suveran. *Suzeranitate- drept al suzeranului asupta vasalilor sai, cu referire la tarile rominesti- raportul de dependent a acestora de Imperiul Otoman sau de dominatie acestuia asupra lor.

documentul 2 (www.crestinortodox.ro/diverse.marea-cchisma-de-la-1054-96495.html) Pina in sec. al IV-lea, lumea crestina din imperiu exista suprematia episcopului Romei, numit papa (in greaca parinte). Dupa papa vin in ordine importantii patriarhii bisericilor orientale din Alexandri, Antilghia si Ierusalim. Mutarea resedintei imparatului la Constantinopol provoaca primele mari tensiuni in biserica: episcopul Nou Rome, avind acelasi sediu cu imparatul, nu putea sa accepte o pozitie subordonata in ierarhia bisericii romane. Sustinut de imparat, patriarhul ajunge pe locul second, dupa papa in 381 si obtine apoi un rang egal cu episcopul Romei in 451. Papa pastreaza totusi intietatea onorifica, datorita vechimii scaunului sau. Din acest moment incepe lupta pentru suprematie intre pontifical roman si patriarhul din Constantinopol, ce se inaspreste dupa disparitia imparatului din Occident (476) cei doi revendeca fiecare calificativul de universal: papa se proclama catolic (in greaca universal), in vreme ce patriarhul isi adauga calificativul economic (in greaca intelesul este tot universal). Dar prestigiu nu era unica miza a luptei. Era si o lupta pentru un numar cit mai mare de supusi, teritoriul pentru taxe si venituri. Mai tirziu, disputa se duce in neam crestinarii popoarelor pagine, pentru extinderea autoritatii. Papa include in aria sa de autoritate popoarele germanice, cruatii, moravii, polonezii, ungurii. Autoritatea patriarhului se extinde in lume. Slava in urma crestinarii bulgarilor, sorbilor, rusilor. Catre anul 1000, pozitiile celor doua episcopii universal se fixeaza. Crizele culmineaza in 1054 cu mare schism care si insemna ruputura religioasa dintre cele doua centre ale crestinitatii, ce se mentin pina in zilele noastre. Marea schima din anul 1054 are cauze politice, religioase si economice I. Politice: 1. In anul 395 Imperiul Roman se divizeaza in Imperiul Roman de Rasarit, cu capitala Constantinopol si Imperiul Roman de Apus, cu capitala Roma, care a cazut prada loviturilor barbare in anul 476, iar Imperiul Roman de rasarit a existat pina in 1453 2. Papa de la Roma, fiind izolat in lupta impotriva barbarilor a cerut ajutor de la franci. Lupta pentru suprematie intre pontifal roman si patriarhul din Constantinopol. 3. In sec. IX-XI, relatiile politice dintre Imperiul Bizantin si Occident s-au racit II. Religioase: 1. Apar divergent de ritual a. Liturgia la Apus era mai sobra (simpla), iar la Rasarit mai fastuoasa. b. La Apus Duhul Sfint purcede nu numai de la Tata ci si de la Fiu. c. Biserica Apusiana a inceput sa foloseasca pinea nedospita (azima) in Taina Impartasaniei in timp ce Rasaritenii folosesc pine dospita 2. Casatoria preutilor a fost interzisa in Apus, dar era permisa in Rasarit. 3. Aparitia in biserica Apusiana la credintei in Purgatorii un loc intermediar intre rai si iad, loc de purificare, unde merg sufletele care au comis pacate mai usoare. III. Economice: 1. Lupta pentru un numar cit mai mare de supusi, teritoriul pentru taxe si venituri percepute de cei doi episcopi de la credinciosi. 2. In sec. IX disputa se duce in planul evanghelizarii popoarelor pagine implicit al extinderii autoritatii. a. Problema bulgara. Cneazul Bulgariei Boris in 865 se converteste la crestinizm. Papalitatea pretinde la jurisdictia Bulgariei, deoarece Bulgaria se afla in afara hotarelor Imperiului Bizantin. La Constantinopol se motiva ca jaratul Bulgar se afla pe teritorilul care i-a apartinut Imperiul de Rasarit si de aceea trebuie sa fie sub jurisdictia sa. Problema jurisdictiei Bulgariei, s-a discutat la un sinod special convocat la Constantinopol in 879-880 problema nu a fost solutionata. b. Alta disputa intre Constantinopol si Roma au fost croatii si sirbii. Croatii au trecut sub jurisdictia papei, iar Serbia la biserica de rit grecesc. Consecinte: 1. In 1054 patriarhul de la Constantinopol si episcopii de la Roma se excominica reciproc, astfel biserica se divizeaza in cea catolica si ortodoxa. In 1053 imparatul bizantin Constantin monarhul a cautat sa impare biserica, solutionind vizita unei deligatii papale care sa solutioneze problemele aparute. Papa a accepatat propunerea si a trimis o deligatie condusa e cardinalul Humbert, dar negociau egalat. Intre timp papa Lion a IX-lea moare, iar cardinalul Huberd de si nu mai era reprezentatul Papei cu de la sine putere a scris un act de exomunicare a patriarhului. 2. Ruperea definitive a fost in 1204, cind ostile celei de a patra cruciada au cucerit si jefuit Constantinopulul. Imperiul Bizantin a fost devizat, fiind refacut in 1261, fara asi mai reface niciodata stalucirea politica si militara. 3. In consecinta are loc separarea pe plan politic a statelor catolice si a celor ortodoxe: Papa include in aria sa de autoritate popoarele germanice, cruatii, moravii, polonezii s ungurii, autoritatea patrairhului se extinde asupra bulgarilor, sirbilor, rusilor si romanilor. Documentul 3 (Le Goff. Evul mediu si nasterea Europei.) In decursul sec. VII- VIII- lea lumea mediteraniana si oriental a fost cucerita de arabi originali din Asia, purtatorii unei noi religii islamul (islam n limba araba supunere Alah- Dumnezeu). Aceasta religie propavaduia razboiul sfint impotriva necredinciosilor ii ataca. Imperiul Bizantin ocupa Siria,Palestina, Egiptul, Iracul, Persia. Incepind cu sec. IX-lea intr-o perioada de declin. Decadereacalifatului Arab se va accentua in sec XI, cind turcii selgiucizi, trecuti la islam preiau conducerea statului in 1055, cucerind Bagdadul. Trecerea la Islamism i-a facut sa se considere drept urmasi ai arabilor. Ei au reiviat idea razboilui sfint, reluind ofensiva impotriva lumii crestine. In 1078 ei au ocupat Ierusalimul interzicind pelerinajele crestinilor. Acest fapt a produs o mare emotie in lumea crestina din Europa. Pe parcursul a doua secole (1095-1291) se desfasoara expansiunea politica si milita-islamic cu scopul de a elibera locuinte sfinte unde a trait si a patimit Isus Hristos. Au fost organizate 8 cruciade. Acetstea au pornit din Franta, in principal, da la ele au participat cavalerii si suveranii germane si englezi, orasele italiene cu flotele lor.

Cruciada I (1095-1099): 1095- cruciada saracilor (tarani, germane, francezi cu familii, vagabonzi cersetori). La propunerea papei Urban al II-lea, care se termina cu nereusit. 1096- cruciada cavalerilor a fost bine organizata si echipata (oastea italiana si franceza era formata din 4 corpuri) ea s-a terminat cu eliberarea mormintului lui Isus Hristos. Cruciada II (1147-1148): La care participa regele Frantei Ludovic al VII-lea si imparatul german Conrad al II-lea, dar sunt infrinsi. Cruciada III (1189-1192): Sultanul Saladin creaza un imperiu musulman puternic care cucereste Ierusalimul la 27 septembrie 1187. Cruciada a III a fost organizata de imparatul Germaniei Frederic I Barbarosa, regale Frantei Filip al II-lea August si regale Angliei Richard Inima de Leu. Primul porneste imparatul Germaniei, care obtine un sir de victorii, dar in timp ce se scalda intr-un riu se ineca, ceilalti s-au deplasat pe mare, singura victorie a fost cucerirea Ciprului si a cetatii Accra (1191). Cruciada s-a terminat cu esec. Ierusalimul a ramas in miinele musulmanilor. Singura lor consecinta a fost sporirea tensiunilor dintre Occident si Bizant si nasterea treptala a starilor de spirit care au pregatit cucerirea statului bizantin.

Cruciada a IV (1202-1204): Au participat cavalerii francezi si italieni. A patra cruciada, care sfirseste prin cucerirea Constantinopolului, este o afacere politica si economica a cavalerilor francezi si a venetiei. Cruciadele isi deplaseaza obiectivul din afara in interiorul lumii crestine. Papalitatea foloseste cruciada ca un instrument de lupta impotriva ereticilor si a adversarilot ei politici, printer care se afla si suveranii crestini din Occident. Cauzele cruciadelor: I. Politice: 1. In Orient convertirea turcilor selgiucizi la Islamism reinvie idea razboiului sfint- djihad-care cuceresc Irasalimul (1078) si interzice pelerinajele crestine in locurile sfinte. 2. Sentimentul religios trait in toate paturile sociale de a elibera locurile sfinte de sub stapinirea necredinciosilor pentru a da posibilitate pelerinelor sa viziteze Sfintul Mormint al lui Isus Hristos. 3. Papa de la Roma dorea sa-si afirme suprematia asupra intregii crestinitati. Papalitatea foloseste cruciada ca un instrument de afirmare a suprematiei ei in toata crestinatatea. II. Economico-sociala: 1. Datorita progresului economic, a dezvoltarii vietii urbane, s-a produs o insemnata crestere demografica, care a creat o suprapopulatie la toate nivelurile societatii: nobiei, tarani, oraseni. Chemarea papei, care promitea mintuirea vesnica, da si bogatiile fabuloase ale Orientului i-a pus pe toti in miscare sub steagul crucii. 2. Republicile italiene au gasit o ocazie pentru instaurarea hegemoniei lor comerciale in Marea Mediterana si pentru inlaturarea concurentei islamiei si bizantine. III. Consecintele cruciadelor: 1. In urma celei de a IV cruciada cind cruciatii au cucerit si devastate Constantinopolul, in rindul populatiei bizantine ortodoxe au aparut sentimente de neincredere si ostilitate fata de Occident. Aceasta a adus la adincirea schizmei religioase si la separarea pe plan politic a statelor catolice si a celor ortodoxe. 2. Dezmembrarea crestinismului a favorizat expansiunea otomana in Europa, deoarece o intelegere durabila si o colaborare intre ortodoxi si catolici impotriva ofensivei otomane din secolele urmatoare s-au dovedit imposibile. Cucerirea Constantinopolului si implantarea prin forta a negustorilor italieni pe petile grecesti au transformat lumea bizantina intr-o comunitate etno-religioasa mai constienta ca niciodata de proprie ei identitate, ale carei valori erau ortodoxia si cultura greceasca. 3. Tratativele de uniune religioasa dintre cele doua biserici si de restabilire a unitatii confesionale a lumii europene aveau sa cunoasca grave esecuri. 4. In pofida eseuclui final, cruciadele au avut urmari pozitive, contribuind la dezvolatarea legaturilor comerciale dintre Occident si Orient, mari bineficii negustorii din Venetia si Genova, instaurind concurenta islamica si bizantina. 5. Cruciadele au schimbat modul de viata a nobililor occidentale, care au imprumutat din Orient elemente de vestimentatie si a preluat in alimentative anumite inovatii, precum si forme de rafinament si lux oriental. 6. Ideea de cruciada a continuat in sec. XIV- XV-lea prin lupta crestinilor impotriva expansiunii otomane in Peninsula Balcanica si centru Europei.

Documentul 4 (O.Drimba. Istoria culturii si civilizatiei, vol. II) Cruciada a IV (1202-1204): Au participat cavalerii francezi si italieni. A patra cruciada, care sfirseste prin cucerirea Constantinopolului, este o afacere politica si economica a cavalerilor francezi si a venetiei. Cruciadele isi deplaseaza obiectivul din afara in interiorul lumii crestine. Papalitatea foloseste cruciada ca un instrument de lupta impotriva ereticilor si a adversarilot ei politici, printer care se afla si suveranii crestini din Occident. Cauzele cruciadelor: I. Politice: 1. In Orient convertirea turcilor selgiucizi la Islamism reinvie idea razboiului sfint- djihad-care cuceresc Irasalimul (1078) si interzice pelerinajele crestine in locurile sfinte. 2. Sentimentul religios trait in toate paturile sociale de a elibera locurile sfinte de sub stapinirea necredinciosilor pentru a da posibilitate pelerinelor sa viziteze Sfintul Mormint al lui Isus Hristos. 3. Papa de la Roma dorea sa-si afirme suprematia asupra intregii crestinitati. Papalitatea foloseste cruciada ca un instrument de afirmare a suprematiei ei in toata crestinatatea. II. Economico-sociala: 1. Datorita progresului economic, a dezvoltarii vietii urbane, s-a produs o insemnata crestere demografica, care a creat o suprapopulatie la toate nivelurile societatii: nobiei, tarani, oraseni. Chemarea papei, care promitea mintuirea vesnica, da si bogatiile fabuloase ale Orientului i-a pus pe toti in miscare sub steagul crucii. 2. Republicile italiene au gasit o ocazie pentru instaurarea hegemoniei lor comerciale in Marea Mediterana si pentru inlaturarea concurentei islamiei si bizantine. III. Consecintele cruciadelor: 1. In urma celei de a IV cruciada cind cruciatii au cucerit si devastate Constantinopolul, in rindul populatiei bizantine ortodoxe au aparut sentimente de neincredere si ostilitate fata de Occident. Aceasta a adus la adincirea schizmei religioase si la seprarea pe plan politic a statelor catolice si a celor ortodoxe. 2. Dezmembrarea crestinismului a favorizat expansiunea otomana in Europa, deoarece o intelegere durabila si o colaborare intre ortodoxi si catolici impotriva ofensivei otomane din secolele urmatoare s-au dovedit imposibile. Cucerirea Constantinopolului si implantarea prin forta a negustorilor italieni pe petile grecesti au transformat lumea bizantina intr-o comunitate etno-religioasa mai constienta ca niciodata de proprie ei identitate, ale carei valori erau ortodoxia si cultura greceasca. 3. Tratativele de uniune religioasa dintre cele doua biserici si de restabilire a unitatii confesionale a lumei europene aveau sa cunoasca grave esecuri. 4. In pofida eseuclui final, cruciadele au avut urmari positive, contribuind la dezvolatarea legaturilor comerciale dintre Occident si Orient, mari bineficii negustorii din Venetia si Genova, instaurind concurenta islamica si bizantina. 5. Cruciadele au schimbat modul de viata a nobililor occidentale, care au imprumutat din Orient elemente de vestimentatie si a preluat in alimentative anumite inovatii, precum si forme de rafinament si lux oriental. 6. Ideea de cruciada a continuat in sec. XIV- XV-lea prin lupta crestinilor impotriva expansiunii otomane in Peninsula Balcanica si centru Europei.

Documentul 5 (Robert Mantran. Istoria Imperiului ottoman) 1. Mehmed al II-lea cuceritorul, la 12 ani sultan al Imperiului Otoman1444-1446 si 1451-1481, la virsta de 19 ani. 2. Intemeetorul Imperiului Otoman, care se intindea pe 2 continente: Peninsula Balcanica (Serbia, Grecia, Bosnia), Asia Mica. 3. Cucereste Constantinopolul in 1453, schimbind denumirea Constantinopului in Instambul, stabilind capitala. 4. Cucerind Constantinopolul, garanteaza libertati crestinelor si pastreaza privelegiile genovezilor si venetienilor. 5. S-a nascut la Adrianopol, urcind pe tron la visrta de 12 ani, dar prima doamnie a fost scurta (1444-1446). La 19 ani a revenit la putere, fiind sultan pina in anul mortii sale 1481. Ajuns la putere isi omoara toti fratii dinastici interni si devizarea teritorilui. 6. Pe plan intern s-a dovedit a fi priceput, administrind foarte bine Imperiul Oroman. 1) Figura principala in conducerea statelor era sulatnul (padisahul) a. a doua persoana era marele vizir b. Organul superior de conducere se numea Divan, in component caruia intra vizirii si alti demnitari cu functii ministerial. 2) Teritoriul Imperiului era divizat in pasalicuri. 3) S-au emis monede din cupru-mangari, din argint-aspri, sau onluk, aur-sultani sau altan. 4) Trupele de alita ale ienicerilor nu aveau egal in acel moment fiind foarte disciplinati si credinciosi sultanului.

7. Inca din primii ani de domnie, sultanul s-a aratat a fi un bun commandant de osti. 1459- a cucerit Serbia 1463- a cucerit Bosnia 1470- a cucerit Grecia 1475- Hanatul Crimeii devine vasalul Turciei 1479- a cucerit Albania 8. A suferit infringer: lupta de la Belgrad a) 1456 de Iancu de Hunedoara b) 1462 de Vlad Tepes c) 1475 si 1476 de Stefan cel Mare la Vaslui 9. A ridicat in Istambul palatal imperial ottoman Topkapi si a transformat Sf.Sofia, construita in sec VI in moschec.

Documentul 6 (Din Apelul lui Stefan cel Mare catre principia Europei) 1. A fost cel mai important domnitor al Moldovei din perioada medievala. 2. In timpul domniei sale statul romanesc de la est de Carpati a atins perioada de apogeu. 3. La 12 aprilie 1457, fiind ajutat de Vlad Tepes preia tronul dupa inaltarea lui Petru Aron. La 14 aprilie 1457 pe locul numit Direptate Adunarea tarii l-a proclamat domnitor. 4. In politica interna a intarit autoritatea domneasca si a institutiilor de stat, prin limitarea puterii marii boierimi, iar in Sfatul Domnesc a introdus oameni de incredere, inlaturindui pe cei care nu au incredere. Reprezentantii domniei in tinuturi si cei din fruntea cetatilor (pircalabii) au capatat putere sporita. 5. O atentie deosebita a fost acordata comertului, negustorii brasoveni si cei din Polonia si Ungaria in 1457 au primit privelegii comerciale. 6. Pentru intarirea capacitatii de aparare a tarii reorganizeaza oastea cea mare, din care faceau parte toti barbatii apti de lupta ai tarii (40 mii) si oastea cea mica 10-15 mii ostasi luptatori de elita, fiind dotata cu cele mai moderne arme ale timpului, precum bombardele, cetati de aparare (Suceava, Neamt, Cetatea Alba, Chilia, Hotin, Orhei). 7. Politica externa a urmarit sa aiba relatii bune cu totii vecinii si de a nu fi angajat in lupte in acelasi timp pe 2 fronturi. a) In relatiile cu Polonia in 1462 domnul recunoaste suzeranitatea regelui Cazemir al IV-lea, care a fost anulat in 1485. b) In relatiile cu Ungaria este un conflict deschis in 1465 eliberind Chilia ocupata de Ungaria. In 1467 Matei Corven cu oastea de 40 mii, navaleste in Moldova, dar este invins in lupta de la Baea. c) In 1471 domnitorul refuza sa plateasca tribute sultanului. In 1475, 120 mii de turci cu Soliman-pase ataca Moldova, dar domnitorul il infringe in batalia de la Vaslui. In 1476 Mehmed al II-lea personal conduce oastea pentru a cuceri Moldova. Lupta de la Valea Alba (1476) Stefan a pierdut-o, dar Victoria finala a fost a Moldovenilor. Cetatile Suceava, Neamt, Hotin au rezistat, iar foametea si ciuma au secerat mii de turci, sultanul s-a retras cind a aflat ca Matei Corvin vine in ajutor. 8. Domnitorul a incercat sa organizeze lupta antiotomana cu ajutorul Transilvaniei si Tarii Romanesti, cu acest scop a incercat sa-I urce pe scaunul Munteniei pe Vlad Tepes, apoi pe Vlad Calugarul, dar a esuat planul lui, Vlad Tepes este omorit in 1476, iar Vlad Calugarul refuza sa lupte cu turci. Stefan cel Mare ramine singur in fata puterii sultanului. 9. In 1479 Venetia incheie pace cu Turcia dupa un razboi de 16 ani. 10. In 1483 Matei Corvin incheie pace cu Turcia. 11. In 1484 sultanul turc Baizid cucereste Chilia si Cetatea Alba. 12. In 1487 Lupta cu Polonia in Codrii Cuzminului, Victoria de partea Moldovei, relatii dintre ele erau tensionate din cauza Pocutiei. 13. Stefan cel Mare a fost un remarcabil strateg si diplomat. 14. A ocrotit Biserica, construind multe biserici si manastiri.

Documentul 7 ( Din Adresarea lui Mihai VIteazul catre castelanul Lvovului.) Incepind cu a II jum. a sec XVI-lea, de si Tarile Romane si-au pastrat autoadministrarea interna, autonomia lor era tot mai mult starbita. Cresterea obligatiilor insuportabile fata de Poarta si contextual international favorabil au determinat la reluarea luptei antiotomane a Tarilor Romane. Daca lupta declansata de catre Ioan Voda cel Viteaz s-a terminat prin infringer (1574), apoi Campania lui Mihai Viteazul, intreprinsa in cadrul cualitiei antiotomane Ligei Sfinte, Imperiul Habsburgic, Statul Papal, Sjanie, Venetia. Tara Romaneasca, Moldova s-a soldat cu victorii stralucite (Calugareni, Giurgiu). Cu intentia de a reface frontal antiotoamn, Mihai Viteazul a unificat politic Tara Romaneasca, Transilvania si Moldova. De si de scurta durata, unirea realizata de Mihai Viteazul a servit drept simbol pentru generatiile urmatoare. 1. A luptat impotriva turcilor: - La 13 august 1595 batalia de la Calugareni, in care a fost invinsa oastea otomana. - In 1594 porneste o ofensiva impotriva cetatilor turcesti de pe ambele maluri ale Dunarii, Giurgiu, Hrisova, Silistra. 2. A intrat in alianta antiotomana (Liga Sfinta). 3. A fost diplomat. Dupa citeva confruntari pe linia Dunarii, Mihai decide sa incheie pace cu otomanii in 1598 prin care in schimbul acceptarii suzeranitatii otomane si a platii tributului, sultanul recunostea domnia lui Mihai Viteazul pe intreaga durata a vietii sale. In parallel incheie un tratat si cu Habsburgii, orientate impotriva turcilor. Prin dubla suzeranitate (otomana si habsburgica) se anula practice tratatul dezavantajos al boierilor cu Sigismund Bathory. 4. A infaptuit unirea celor 3 state romanesti. In 1599 trimite o solie la Praga, pentru a cere incuvientarea imparatului Rudolf al II pentru a prelua conducerea Transilvaniei dupa Victoria asupra lui Andrei Bathory (octombrie 1599), Mihai intra biruitor in Alba Iulia. In mai 1600 Mihai il alunga pe domnitorul Moldovei, Ieremia Movila realizind astfel prima unire politica. 5. Pentru a consolida unirea i-a o serie de masuri: a) adopta aceeasi stema pentru toate principatele b)construieste o biserica ortodoxa la Alba Iulia c) acorda anumite inlesniri preotilor si iobajilor romani

Documentul 8 (V. Panainte. Pace, razboi si comert in islam. Tarile Romane si dreptul otoman al popoarelor, secolele XVXVII) Tarile Romane au beneficiat de un statut intermediar situate intre Casa Razboiului (dar al-harb) si Casa Islamului (dar alIslam) Statutul respective era confirmat printr-un act scris (ahd-name) sau aprobarea verbala (ahd), bazat pe obligatiuni tributare din partea vasalului si obligatiuni protectoare din partea suzeranului ottoman. Accepatarea platii tributului semnifica plata pentru rascumpararea pacii, dar totodata aceasta insemna si includerea tarii in Casa Pacii sau Casa Legamintului (dar al-ahd) adica in sfera de influenta politica a Portii Otomane. Dupa tratatul de capitulatii, statul de ahd pastra statalitatea, autonomia si ordinea interna, integritatea teritoriala, mentinerea traditiilor cultural, a religiei si obiceiurilor, asigurarea protectiei. Statutul de ahd nu anula cid oar amina cucerirea directa si includerea Imperiului Otoman sub forma de pasalic 1.Tara Romaneasca a inceput sa plateasca tributul de 3000 galbeni dj la sf. Sec XIV, iar in 1462 Radul cel Frumos a fost numit de catre Mahomed II, domn si inscaunat fara marii boeri, astfel instituia suprema in stat- domnia a fost trecuta sub controlul sultanului. 2. Tara Moldovei - In timp ce Iancu de Hunedoara si Vlad Tepes, adunau forte pentru lupta contra contropitorilor otomani, Petru Aron inchina tara turcilor, platind un tribut anual de 2000 galbeni. In 1538 Petru Rares a fost infrint de catre otomani si inlocuit cu un alt domnitor Stefan Lacusta (1538- 1540) de catre saliman Magnificul. In urma campaniei din 1538, suzeranitatii otomane asupra Moldovei I s-a imprimat o noua calitatecea de suzeranitate restrictiva, care nu anula statalitatea, dar instalindu-se dominatia otomana inderecta.

3. Transilvania In 1541 Turcia cucereste Ungaria, transformind-o in pasalic cu centru la Buda, iar in Transilvania s-a format un nou statPrincipatul TRansilvaniei sub sueranitatea Turciei, care incepind din 1543 a inceput sa plateasca tribute portii, in 1699 Principatul Transilvaniei a fost cedat de catre turci Imperiul Habsburgic.

Regim politic: Tarile Romane in sistemul politic al Imperiului Otoman, dar s-a mentinut statutul de ahd - pastrarea entitatii statale - pastrarea religiei, traditiilor cultural - numirea in scaun a domnitorilor paminteni de os domnesc - intericerea pentru musulamni de a se stabili cu traiul in Tarile Romane si de a procura averi imobiliare, de a se casatori cu femei bastinase. - se garanta integritatea teritoriala Regim economic: - marimea tributlui se platea dupa asezarea geografica: mij. sec XVI: Tara Romaneasca- 50 mii galbeni Moldova- 60 mii galbeni Transilvania- 15 mii galbeni - peschisuri- cadouri, sume de galbeni oferite de sarbatori - sume pentru cumpararea domniilor - frunizarea Imperiului a unor cantitati enormi de griu, animale - constructia si repararea drumurilo, podurilor,cetatilor - contingentul armatei romane nu trebuie sa depasaseasca oastea cea mica 10 mii ostasi - cetatea Chilia, Alba, Tighina au fost transformate in racale turcesti. - participarea armatei romane la campanile militare otomane. Concluzie: Tarile Romane n-au fost transformate in pasalicuri, fiindca n-au putut fi cucerite de Imaperiul Otoman (impreuna puteau

mobilize-120 mii de specificul org. oastei cei mari de taranii liberi, inarmati cu coasa, bita, arcul, totporul,ghoaga - tarile Romane au avut o pozitie favorabila geografica, avind, rolul de stat-tampon. - factorul economic, pentru a intretine oastea in principate trebuia sume enorme, statutul de ahd ii asigura venituri datorita platii tributului si al altor dari obligatorii. Documentul 9 (S. Goldenberg, S. Belu. Epoca marilor descoperiri geografice.) Cauzele: 1. Sfirsitul Razboiului de 100 ani si centralizarea statelor vest-europene. 2. Cucerirea Constantinopolului (1453) de catre turci si in consecinta ocuparea Marii Mediterane. 3. Nevoia de metale pretioase (aur, argint) 4. Cresterea pretului la mirodenii, cautarea de noi trase comerciale catre patria mirodeniilor (India). 5. Cresterea demografica din Europa la mij. sec. al XIV-lea. 6. S-au construit noi nave: caravela si galionul, mai bine adaptate navigatiei pe ocean, ceea ce a contribuit decesiv la organizarea unei expeditii maritime, progrese in domeniul cartografiei, geografiei. 7. Spiritul razboinic alimentat prin secole prin cruciade sau Reconguista iberica. 8. Mitul bogatiilor Indiei . I etapa (1300-1415) - navigatia europenilor in Atlantic. Navigatorii genovezi si portughezi au descoperit arhipelagurile Canare, Madiera, Azare. II etapa (1415- 1494) -La initiative printului portughez Henric Navigatorul (nascut 1394- 1460 moare) organizeaa numeroase expeditii de-a lungul coastei Africane. - Regile spaniel a organizat o expeditie spre apus, sub comanda lui Cristofor Columb (1492- 1493), care a descoperit America, dar el a demonstrate europenilor ca drumul spre India este posibil, iar tinuturile noi descoperite erau foarte bogate. III etapa (1494- 1580) Spaniolii si portughezii vor realia deplina expansiune mondiala. Spania au cucerit America Centrala si de Sud (1492- 1550) Portugalia au cucerit coastele Africii, Braziliei, Indiei (1498- 1511) - Vasco de Gama in 1498 descopera drumul maritime spre India, ocolind Africa. - Fernando de Magellan a infaptuit I calatorie in jurul lumii (1519-1522), a fost foarte greu, din cei 265 oameni si 5 corabii care au pornit in calatorie s-au intors 18 marinari si o corabie. Consecintele marilor descoperirilor geografice: 1. Stabilirea de noi rute comerciale. 2. Formarea imperiilor colonial. 3. Afluxul de metale pretioase a determinat puterea de cumparare a monedei si la cresterea preturilor (revolutia preturilor) 4. Mondializarea economiei (economia univers) 5. Ocianul Atlantic devine axa comerciala a lumii. 6. Se aduc de noi culture in Europa (porumb, cartofi, fasole, tomate, tutun). 7. Statele monarhice vest- europene evolueaza spre absolutism. 8. Transferul intre civilizatii.

Documentul 10 (Primi Visconti. Memorii de la curtea lui Ludovic al XIV-lea) Ludovic XIV, rege al Frantei in perioada 1661-1715, monarhie absoluta, cea mai luna domnie din istoria europeana (72 ani) numit Rege soare pentru unii, teroarea Europei pentru altii. - Dupa moartea tatalui sau (1643), la 5 ani devine rege si Franta a fost condusa de consiliul de regent, din care facea parte si regina Ana ( mama sa ) care a activat pina in 1661. Din 1661 a exercitat direct conducerea regatului, fara prin ministru si detinind puterea absoluta, expriminduse statul sunt eu. - Dorind sa impresioneze, sa sublinieze faptul ca avea o putere cu character devin si pentru a demonstra stralucirea autoritatii sale, Ludovic a introdus la curte de la Versailles un ceremonial fastuos, fiind amenajat de ce mai renumiti specialist. - A modificat guvernarea locala. In Franta totul era controlat de rege, formind un aparat birocratic bine pus la punct. Reprezentantii regelui in provincie asigurau legatura dintre aparatul central de guvernare si cel din teritoriu. - Pe plan economic masurile adoptate de Golbert au asigurat o dezvoltare fara precedent a Frantei, aplicind ideile mercantiliste (urmarea ca balanta comerciala sa fie activa) infiintind manufacturi de obiecte de lux, tapiserii, matase, stofe, oglinzi, portelanuri. - A stimulat dezvoltarea comertului prin desfiintarea vamii interne, si a urmarit imbunatatirea cailor de comunicatie, constructia de canale. - Dar incepind cu 1685 a comis o greseala politica, care a avut grave urmari sip e plan economic. In 1685 a revocat Edictul de la Nantes prin care era interzis cultul protestant (hughenoti). Consecintele au fost dezastruoase pentru Franta, deoarece cei mai buni specialist frughenoti (200 mii) au parasit tara si au plecat in Olanda, Anglia. In reultat Franta a pierdut o forta de munca de inalta calificare. - Domnia lui Ludovic a reprezentat si o perioada de inflorire cultural. - A reformat justitia. 1665- a format Consiliul de justitie, 1667- codul civil, 1670- codul penal, 1672- codul maritime, codul negrilor, 1679- codul commercial. - A fost un bun soldat. A avut o armata bine instruita si a cistigat respectful soldatiilor gratie abilitatilor proprii ca soldat, conducind singur trupele in lupte. A intemeiat un spital military avind grija de bunastarea trupelor sale. - A dus un sir de razboaie: 1. 1672-1679- raboiul cu olandeii 2. 1688-1697- raboiul de 9 ani impotriva Ligei de la Augusburg, din care faceau parte Imperiul Romano German, Suedia, Spania, Anglia, Olanda. 3. 1702-1713- raboiul pentru succesiunea spaniola. Concluzie: Pe plan extern Franta a cunoscut o serie de succese, iar in Europa in perioada 1659-1713 s-a manifestat suprematia franceza.

Doc :11 Din Tratatul incheiat intre D.Cantemir domn al Tarii Moldovei si Petru I, imparat al Rusiei Dimitrie Cantemir fecior al domnitorului Constantin Cantemir, a fost ostatic la curtea sultanului, unde primise o instruire aleasa efectuind citeva servicii diplomatice in favoarea sultanului si fiind considerat fidel turcilor, la recomandarea Hanului Crimeiei, devine domna al Moldovei ( noiembrie 1710-1711). Catre aceasta data sultanul declarase razboi Rusiei. * Dimitrie Cantemir fiind adept al unei puteri monarhice a ridicat autoritatea domniei prin inlaturarea din dregatori a unor mari boieri conservatori si a ridicat in locul lor citiva boieri tineri. A promovat o politica de colaborare cu paturile de mijloc prin acordarea unei scutiri fiscale, privilegii, prin secularizarea averilor unor manastiri inchinate. *Fiind contactat inca la Constantinopol de solii rusi, s-a orientat in politica externa spre Rusia lui Petru cel Mare, considerind-o unica forta capabila sa ajute la scuturarea jugului otoman. * Tratatul de la Luk ( 03.Apr.1711.) a fost scris de D. Canntemir si transmis prin boierul Stefan Luca lui Petru I care la semnat sub forma de diploma, ce prevedea : a) Trecerea Moldovei sub ocrotirea Rusiei . b) Domnia ereditara a familiei Cantemir. c) Intreaga putere de stat ramine in competenta domnului. d) Pastrarea vechilor drepturi si obiceiuri. e) Garantarea integritatii teritoriale si a intoarcerii paminturilor rapite de turci. f) Trecerea domnitorului de partea arului cu o armata de 10 mii ostasi care va fi platit de Petru I. g) Anuntarea publica a tratatului odata cu intrarea armatelor rusesti in Moldova. * 28 iunie 1711 la Iasi a fost semnat tratatul dintre Dimitrie Cantemir si tarul Rusiei Petru I pe baza prevederilor diplomei de la Lutk. * Pacea de la Prut : a) Moldova va ramine in continuare sub suzeranitatea Imperiului Otoman. b) Rusia isi va retrage armatele din Moldova, va ceda turcilor Azovul si va interveni in afacerile interne ale Poloniei. c) D. Cantemir si apropiatii sai pot plecca in Rusia (in realitate lau urmat aproape 4000 de boieri) * Cantemir in Rusia (1711-1723): Senator, cneaz, unul din oamenii cei mai apropiati de Petru I, consultant in problemele orientale, savant cu renume european, fondatorul unei dinastii de personalitati distinse in istoria Rusiei.

Doc 12: Despre partida de ceai de la Boston Razboiul pentru independenta al coloniilor engleze din America de Nord (1775 1783) Coloniile nord-americane erau parte distincta a Imperiului colonial britanic. Libertatile americane depaseau cu mult relatia taditionala metropola-colonie. In prima jumatate a sec.XVIII englejii isi vor inaspri legislatia economica si controlul militar in colonii. Legile emise de parlamentul britanic in anii 1764-1765 au menirea de a frina elanul economic colonial. Pentru colonisti noile taxe directe impuse de Parlament insemnau incalcarea principiului constitutional englez potrivit caruia nici un impozit nu se aplica fara consimtamintul reprezentantilor coloniilor. Premisele unei crize in relatia metropola-colonii s-au acumulat in rimp, accentuind diferentierea intereselor. Aparent acestea sunt numai de natura economica. In realitate vor capata un caracter politic. Crezul american si sistemul sau de valori ii ajuta pe colonisti sa constientizeze care sunt prioritatile de interes general (binele comun) si sa-si argumenteze individualitatea in raport cu Anglia. Se naste si se afirma in plan politic natiunea americana, care este cea mai tinara, care nu are trecut istoric. Ea are prezent si viitor. Cresterea opozitiei la adresa metropolei a dus la incidente militare cum a fost Masacrul de la Boston in 1770 si Partida de ceai de la Boston 1774. * In 1774 se deschide la Philadelphia primul Congres continental cu participarea reprezentantilor coloniilor, pentru a discuta criza relatiilor cu metropola si a se preciza o atitudine comuna. In general domnea ideia compromisului si concilierii. Congresul continental este prima institutie americana comuna in care elitele politice vorbesc in numele coloniilor reunite. Documentul final adoptat de acest for a fost Declaratia Drepturilor . * In primavara anului 1775 razboiul a inceput. * 10 mai 1775 in Philadelphia este convocat cel de-al II Congres Continental. In timpul razboiului pentru independenta el a exercitat rolul de guvern central al celor 13 colonii. La 15 iunie Congresul a decis instituirea unei armate regulate in baza mobilizarii tuturor barbatilor in vrsta de 16-50 de ani. In calitate de comandant suprem al armatei americane a fost numit George Washington. * 4 iulie 1776 Congresul a adoptat Declaratia de independenta. * Operatiile militare au durat pina in 1781. Batalia decisiva a fost la Yorktown. * Tratatul de pace a fost semnat la Paris la 3 septembrie 1789 la Versailes. * SUA a fost ajutata de Franta, Spania, Olanda.

DOC.13.Din declaratia Drepturilor Omului si al Cetateanului Anii 1789-1795 aduc schimbari radicale in istoria Frantei. Sistemul politic evolueaza de la monarhia absoluta la cea constitutionala, pentru ca apoi sa fie declarata republica. Un sistem politic fusese abolit, dar construirea unuia nou va fi un proces lent si contradictoriu. Monarhie constitutionala Monarhia se gasea izolata intr-un Paris cuprins de febra revolutionara. Infiintarea Garzii nationale si ocuparea Bastiliei de catre multimea rasculata (14 iulie 1789) il forteaza pe Ludovic al XVI-lea sa devina un rege "revolutionar". Baza puterii sale absolute se epuizeaza complet odata cu abolirea drepturilor feudale, si adoptarea Declaratiei drepturilor omului si cetateanului. Adunarea Constituanta, noul nume al Adunarii nationale, adopta prima Constitutie. Prin acest act se recunosteau egalitatea tuturor oamenilor in fata legii, principiul suveranitatii poporului si separarea puterilor in stat. Franta se afla angajata intr-un razboi pe 2 fronturi: unul in interior, altul cu intreaga Europa. In interior, gruparile regaliste, revoltele taranesti si revolutionarii radicali din Paris au determinat Conventia nationala sa ia masuri dure. A fost decretata starea de urgenta ("Patria in pericol"), a fost abolita monarhia si proclamata republica, s-a adoptat o noua Constitutie (1793).Acuzat de tradare, regle a fost judecat si executat. Cea mai mare transformare pe care Revolutia a marcat-o a fost emanciparea individului prin asiguraresa drepturilor sale civice, transformarea lui din supus in cetatean. Libertatea si egalitatea, ideile de baza ale Revolutiei, implicau nu numai oamenii formati din acest spirit dar si procesul de educare sistematica a lor, in conformitate cu valorile pe care Revolutia le afirmase. El s-a concretizat in efortul guvernelor revolutionare de a asigura accesul tuturor cetatenilor la educatie si in reorganizarea completa a sistemului de instructie publica. Preambulul Constitutiei din 1793, preciza:instruirea este o nevoie a tuturor. Societatea trebuie sa favorizeze din toate puterile progresul ratiunii publice si sa puna educatia la indemina tuturor. In paralel, desfiintarea sistemului de scoli intretinute de Biserica facea din problema instructiunii publice o problema nationala. Pentru prima oara sistemul educational era laie si sustinut executiv de stat, care proclama dreptul universal la instruire.Aceasta a permis propagarea ideiilor revolutionare, de esenta iluminista, la nivel national, educarea unei intregi generatii in spiritul drepturilor si obligatiilor pe care le avea cetateanul modern. Un efort considerabil, si care nu avea sa se finalizeze decit tirziu, dupa ce generatia care incepea primul ciclu scolar se integra in societate, dar care a asigurat succesul durabil al modernitatii si ruptura definitiva cu Vechiul Regim.

Doc. 14 Din Tratatul de la Kuciuk-Kainargi, 1774 Razboiul ruso-turc din 1768-1774. Anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic. Sept. 1768 * In urma ascutirii problemei poloneze si problemei orientale Poarta a declarat razboi Rusiei. Operatiile militare au inceput pe un lung front de la Hotin pin la Cauzaz. Noiem. 1769 * In urma unor succese militarea rusii au cucerit cetatea Hotin, iar apoi au ocupat ambele Principate Dunarene. Contraofensiva turceasca i-a silit insa sa abandoneze Tara Romaneasca si sudul Moldovei. 1770 * Flota turceasca a fost infrinta in batalia navala din golful Cesma. Armata rusa de sub comanda generalului Rumeantev a obtinut doua victorii in bataliile de la Cahul si Bender. 1771 * Rusii au cucerit Crimeea, iar pe teatrul dunarean din nou au ocupat Moldova si partial Tara Romaneasca. 1722-1774 * Operatiile militare au continuata in Caucaz, pe litoralul de nord al Marii Negre si la sud de Dunare. *De succesele militare ale Rusiei si cresterea influentei ei in Balcani era nemultumita Austria, care privea aceste teritorii ca zona sa de influenta. Habsburgii au inaintat Rusiei un ultimatum, prin care cereau incetarea operatiilor militare. In caz contrat ei amenintau cu intrarea in razboi de partea Turciei, lovind in spatele frontului armatelor ruse. Pacea de la Kuciuk-Kainardji(iulie 1774) -Rusia obtinea dreptul de libera navigatie militara in Marea Neagra si comerciala pe Dunare. -Imperiul tarist anexa cetatile Kerci, Enikale, Kinbum, teritoriile in Caucaz si pe litoralul de nord al Marii Negre. -Hanatul Crimeei a fost declarat independent de Poarta( de facto anexat de Rusia, fapt confirmat juridic in 1783) Moldova si Tara Romaneasca ramineau sub suzeranitatea Imperiulu Otoman cu garantarea unor privilegii fixate in zece articole: -stabilirea impozitelor fixe fata de Poarta(de ex.pentru Moldova haraciul a fost fixat la 68 000, iar peschesurile la 115 000 galbeni); tarile au primit dreptul de a avea reprezentatii sai la Constantinopol; amnistierea participantilor la operatiile miliatare; neimpunerea la dari pentru anii de razboi si urmatorii doi ani; dreptul ambasadorilor rusi la Constantinopol de a interveni in favoarea principatelor etc. -Primul pas al Imperiului Rusiei spre instaurarea protectoratului asupra Tarilor Romane. Rapirea Bucovinei > Inca in 1772 dupa prima impartiere a Poloniei Imperiul Habsburgic a anexat Galatia si Pocutia. Curtea de la Viena a pretins in mod fals ca Procutia a detinut in trecut nordul Moldovei. >La sfirsitul razboiului din 1768-1774 odata cu cererile ultimative ale Austriei inaintate Rusiei, Habsburgii au introdus armatele in zonele Cernauti, Cimpulung si Suceava. Conventia de la Constantinopol (MAI 1775) Folosind harti false, mijloace de intimidare, amenintare si corupere a unor inalti demnitari otomani, precum si cerind recompensa pentru sustinerea turcilor in razboiul cu Rusia, Habsburgii au anexat nordul Moldovei numit Bucovina (tara codrilor de fag) cu o suprafata de 16 000 km, cu o populatie de aproape 100 000 de locuitori, cu vechea capitala a tarii Suceava, cu vechile patronimii Radauti si Putna cu manastirile Moldovita si Voronet. Ulterior prin conventia de la Palamuca din ianuarie 1778, in ciuda opozitiei domnitorului Moldovei Gheorghe al IIIlea Ghica, care a platit cu viata pentru impotrivirea sa, Austria a mai anexat inca 46 de sate romanesti.

Documentul 15 (Ion Bulei, Gabriel Badea paun. Monarhi europeni. Marile modele (1948-1914) Regina Victoria (1837-1901) a fost regina Angliei timp de 63 ani, fiind cea mai lunga si mai prestigioasa domnie din istoria monarhiei britanice. - La virsta de 18 ani, a fost proclamata regina Marii Britanii si a Irlandei, respectind traditia monarhiei constitutionale britanice potrivit care regale domneste dar nu guverneste. - In februarie 1840 regina Victoria se casatoreste cu varul sau printul Albert de Saxa- Goburg- Gotha. Creind o familie exemplara, avind 9 copii. Copiii si nepotii sai s-au urcat pe tronurile Rusiei, Spaniei, Suediei, Norvegiei, Germaniei si Romaniei (Regina Maria, a Romaniei, era nepoata reginei, motiv pentru care a fost numita Bunica Europei. - Reforma sociala: 1867- actul de reforma care a permis unui million de muncitori sa voteze in defavoarea femeilor. 1874- legea a eliminate ritualurile catolice din liturgia anglicana, serviciile scurte simple au fost introduce in liturgie. - Pe plan international: a) A imbunatatit relatiile dintre Franta si Marea Britanie. b) 1849- prima vizita a reginei Victoria in Irlanda, care a fost un success politic. c) 1849- si-a casatorit fiica cea mare cu Printul Frederic Wilelm a Prusiei. d) 1 mai 1876 Victoria a luat titlul de imparateasa a Indiei e) A incercat s-al impuna pe primul ministru in Razboiul Rusi-TUrc (1877-1878), dar nu a reusit. h) 1889- a fost in Spania, 1900- Irlanda.

Moare in 1901. Era victoriana, a fost de maxima dezvoltare a Imperiului Britanic si s-a remarcat prin exemplu de moralitate si respect fata de legi oferite de regina contemporanilor sai. Popularitatea exceptional de care s-a bucurat regina Victoria in ochii supusilor ei a fost dovedita de ceremoniile prilejuite de jubileul de Aur (50 ani de la urcarea pe tron-1887) sub care apare sec. XIX in Marea Britanie era Victoriana, epoca infloritoare din pucnt de vedere economic si cultural.

DOC. 16. Istoria romanilor in sec. al XVIII-lea.

Regimul fanariot in Moldova si in Tarile Romane Cauzele insaurarii regimului fanariot: Pentru a stavili miscarea de eliberare nationala care s-a manifestat anterior in activitatea lui D.Cantemir si C.Brincoeanu si a cntrola mai indeaproape Tarile Romane in conditiilr cresterii rivalitatii cu Imperiul Habsburgic si Imperiul Rusiei Poarta a decis introducerea regimului fanariot. Regimul politic instaurat in Moldova din 1711 si in Tara Romaneasca sin 1716 pina in 1821 a primit denumirea de regim fanariot (de la cartierul Fanar al Constantinopolului, de unde erau unii greci numiti domnitori in Tarile Romane). Dar nu provenienta nationala a domnilor a determinat continutul politic al epocii(printre acestea erau si multi romani s-au inruditi cu romanii s-au de alte seminte), ci schimbarea insasi a sistemului de guvernare. Domnii erau numiti direct de Poarta, fiind priviti ca simplii ei dregatori egalati in rang ca un pasa cu doua bociumuri. Ca si mai inainte domnul se numea pe un termen de trei ani si rma sa fie reconfirmat anulat. El putea fi mazilit oricind dupa bunul plac al turcilor. A crescut ponderea alogenilor in structurile politice structurale politice superioare ale statului si Bisericii.De ex. numarul grecilor fanarioti in divanul Moldovei in 1726 era de 6.5%, iar in 1747-26,3% Tarile au fost lipsite de dreptul de a promova o politica externa de sine statatoare, urmind sa indeplineasca doar demersurile diplomatice ale sutanului. Cu toate ca si-au pierdut mult din automia politica, Tarile Romane n-au fost transforate in pasalicuri si si-au mentinut statalitatea. Regimul economic Noua guvernare politica a fost insotita de cresterea presiunii fiscale asupra contribuabililor si respectiv a sumelor datorate Portii. Tributul (haraciul) in Moldova a crescut de la 65 000 taleri in 1771 la 265 000 catre 1775, Tara Romaneasca in acest an platea 300 000 taleri. O crestere considerabila au inregistrat peschesurile. Sume si mai mari erau cheltuite pentru obtinerea si confirmarea dimniilor. A fost introdus monopolul comercial turcesc asupra principatelor produse ale celor doua tari romanesti. Grinele si produsele vitarituilui urmau sa fie exportate numai la Constantinopol, unde erau achizitionate la preturi fixate de turci. In alte directii se puteau exporta doara articole de care turcii u aveau nevoie, dar si acelea cu sanctiuni speciale. Regimul militar: Tarile au fost lipsite de dreptul de a detine armate, afara de mici garzi domnesti de arnauti, fiecare a circa 1000 de oameni. Toate functiile militare de aparare a statelor turcii le preluau pe sama trupelor sale. In 1715 Hotinul a fost transformat in raia turceasca administrata de un pasa.

Documentul 17.Academcian Stefan Stefanescu.Istoria romanilor in sec XVIII.

1.

Transilvania Transilvania trece sub protectia Austriei dupa tratatul din 9 mai 1688. La 4 decembrie 1691 imparatul a emis Diploma leopoldini, care vreme de 150 de ani a servit drept constitutie a Transilvaniei. Actul care a confirmat dreptul international de integrare a Transilvaniei in Imperiul Habsburgic a fost Tratatul de la Karlowitz din 1699. Cele mai importante reforme au fost infaptuite in perioada 1780-1790, cit in Transilvania cit si in restul imperiul imparatului Iosif a 2-lea a aplicat politica absolutizmului francez si cel german; modernizarea si centralizarea statului. 2.A suspendat orice forma de cenzura civila si religioasa in decembrie 1780, martie 1781, acordind libertate de cult tuturor confesiuniloe din impreriu si abolind discriminarea fata de evrei. 3.Secularizau o treime din prioprietatile manastriresti. In timpul Mariei Tereza s-au generalizat codul civil si cel penal care ii poarta numele ,iar in 1776 a fost desfiintata tortura. In 1787 Iosif al II-lea a reeditat codul penal terezian, pedeapsa penala fiind suspendata. 4.Pentru aplicarea politicii econimice imperiale, prin Diploma leopoldina s-a infiintat Tezaurariatul. Reformele tereziene au vizat modernizarea economiei, stimularea manufacturilor, comertului, mineritului. Iosif a II-lea a aplicat in domeniul economic nu doar teoriile mercanteliste, ci si pe cele fiziocratice. Drept consecinta a Rascoalei lui Horea, imparatul la 22 august 1785 legea prin care era anulata iobagia. 5. Prin cele mai importante reforme tereziene si iosefine sint legate de dezvoltarea invatamintului gratuit si obligatoriu treapta primara. In cocnluzie masurile adoptate in Transilvania, Curtea Vieneza a urmarit transformarea cetatenilor in supusi fideli instruiti si capabili de a contribui la nevoile materiale si economie ale imperiului. In timpul domiei sale a cautat sa cultive si mitul bunului imparat vizitind Transilvania 1783, pentru a se interesa personal de situatia locuitorilor de aici.

2. Tara Romaneasca si Moldova Secolul fanariot (1711/1716-1821)poate fi definit ca unul al reformelor: toate domeniile vietii sociale, finante, agricultura, justitie, administrare, biserica si cultura au suferit un proces de larga reorganizare care a adus la fondarea societatii romanesti moderne. 1. Nocolae Mavrocordat si in deosebi fiul sau Constantin au reorganizat sistemul fiscal, care consta in stabilirea unei taxe generale ce puteau fi platite in 4 rate in ameliorarea sistemului responsabilitatii colectictive, una din principalele cauze ce duceau la fuga taranilor. 2. Presa de o acuta criza demografica si fiscala cauzata de fuga taranilor impovarati de taxe, Constantin Mavrocordat a decretat pe 1martie 1741 ca serbii care vor reveni in tara vor deveni oameni liberi, iar la 5 august 1746 este desfiintata. Stapinii de serbi erau obligati sa-i elibereze pentru zece taleri in Tara Romaneasca. In Moldova serbia a fost desfiintata la 7 aprilie 1749. 3. Reformele in domeniul administrativ si juridic. *Constantin Mavrocordat a numit o pereche de ispravnici in fiecare judet, avind competente juridice fiscale, judiciare, fiind salarizati pentru a evita abuzurile. *Pentru a moderniza sistemul juridic, a fost introdus sistemul care nota setintele date in Registru domnesc. Au fost promulgate legile: Pravilniceasca cordica a lui Alexandru Ipsilanti in 1780 Legiurea Caragea in 1818, in Tara Romaneasca. Codul lui Scarlat Callimanchi (1816-1817), in Moldova, continind influente franceze si austrice. Reformele au fost lipsite de continuitate deoarece cu exceptia domnitorilor Nicolae si Constantin Mavrocordat si Alexandru si Constantin Ipsilanti domnitotii ai fost fost personalitati slabe, fiind doar profitori. Domnitorii reformatori au provocat modernizarea principatelor, au adoptat o politica de absolutizm luminat. Exista o diferenta intre domnii fanarioti si despotii luminati ai Europei sec.18, care au introdus elemente capitaliste in sistemul feudal, fara sa-i modifice temelia. Principii fanarioti au modernizat societatea prin dezvoltarea mecanismului de exploatare feudale in folosul portii.

Doc 18: Napoleon Las Cases Memorialul de la Sfinta Elena. Epoca moderna s-a constituit in buna masura pe principiile Revolutiei Franceze si pe institutiile create de Napoleon. Importanta modelului francez, poate fi interpretata in doua sensuri, pe de o parte el a inspirat modernizarea Europei la nivel social, politic si cultural, pe de alta parte a oferit marilor puteri conservatoare un exemplu imediat pentru consolidarea propriilor autoritati. Modelul politic napoleonean se prezinta ca o incercare de reconciliere a ideilor revolutionare cu traditiile Vechiului Regim. Reorganizarea sistemului legislativ, fiscal si judiciar-imitata de multe tari europene fusese facuta in spiritul unui vechi vis al monarhiei franceze :Unificare si Centralizare. * Unificarea sistemului monetar, a sistemului de masuri si greutati realizat de institutii centrale puternice ( Banca Frantei, Curtea de Conturi ) cauta sa dubleze centralizarea politica si administrativa cu cea economica. Codul de comert (1807) intarea aceasta orientare. * Sistemul laic de invatamint condus de un departament numit Universitatea urmarea formarea de spcialisti pentru stat. * Codul civil este o mare realizare a lui Napoleon. Se stabileste o singura lege pentru o singura natiune. Completarea lui prin Codul de procedura juridica contribuie decisiv la modernizarea justitiei. Registrele de stare civila inlocuiesc registrele parohiale, iar statul are posibilitatea sa controleze strict numarul si circulatia locuitorilor. Codul Civil din 1807 va purta denumirea de Codul lui Napoleon. Codul Civil a consfitit principiile si valorile societatii burgheze, principiul egalitatii tuturor cetatenilor in fata legii, cel al libertatii individuale, inviolabilitatea proprietatii. * Ideile franceze au avut un ecou deosebit in Italia, Germania, Polonia, tari aflate sub ocupatie si dominatie straina. Ideea moderna de natiune, libertati si drepturile cetateanului au inspirat miscarile de eliberare sociala si nationala din aceste teritorii.
Doc 19. Jean-Michel Lambrin. Histoire. Europa moderna s-a constituit in buna masura pe principiile Revolutiei Franceze si pe institutiile create de Napoleon. Importanta modelului francez poate fi interpretata in doua sensuri. Pe de o parte, el a inspirat modernizarea Europei la nivel social, politic si cultural, pe de alta a oferit marilor puteri conservatoare un exemplu imediat pentru consolidarea propriei lor autoritati. Modelul intern. Modelul politic napoleonian se prezinta ca o incercare de reconciliere a ideilor revolutionare cu traditiile Vechiului Regim, filtrate de ambitiile personale ale imparatului. Laicizarea statului a contribuit la emanciparea societatii si principatelor institutii de sub tutela religiei, dar si la cresterea autoritatii centrale. Alternativa unui executiv puternic, solutia lui Napoleon la criza regimului revolutionar, a fost preluata de fostii lui adversari, mai ales de Austria. Reorganizarea sistemului legislativ, fiscal si juridic- imitata de multe tari europenefusese facuta in spiritul unui vechi vis al monarhiei franceze: unificarea si centralizarea. Unificarea sistemului monetar, care urma unificarii sistemului de masuri si greutati, realizat de Consulat, dirijismul economic reglat de institutii centrale puternice ( Banca Frantei, Curtea de conturi ) cautau sa dubleze centralizarea politica si administrativa cu una economica. Codul de comert (1807) intarea aceasta orientare. Spiritul lui Colbert traia din nou prin Napoleon. Sistemul laic de invatamint, condus de un departament numit Universitatea, cu accent pe studiile aplicate si pe scolile superioare tehnice, urmarea formarea de specialisti pentru stat. Alaturi de realizarile in domeniul legislativ, aceasta este una din marile realizari ale Imperiului. Codul civil este, fara indoiala o mare realizare a acestor ani. El stabileste o singura lege pentru o singura natiune si consacra laicizarea completa a afacerilor civile. Completarea lui prin Codul de procedura juridica contribuie decisiv la modernizarea justitiei. Registrele de stare civila inlocuiesc registrele parohiale, iar statul are posibilitatea sa controeze strict numarul si circulatia locuitorilor. In societate, ideile de merit si de competitie devin centrale. Difuzare externa. Napoleon a modelat Europa dupa propriile sale interese. Revizuirea frontierelor imperiilor vecine, difuzarea spiritului si institutiilor Revolutiei au creat baza de plecare pentru noi transformari. Solutiile politice de confederare, pe care Napoleon le-a experimentat, au stimulat proiectele de unificare europeana. Pe de alta parte, Blocada continentala ilustreaza o perceptie traditionala a fenomenului economic, care nu mai era doar unul continental, ci si mondial. Influenta ideilor franceze a avut un ecou deosebit in Italia, germania si Polonia, tari aflate sub dominitatie straina. Ideea moderna de natiune, libertatile si drepturile cetateanului au inspirat miscarile de eliberare sociala si nationala din aceste teritorii. Elitele din zonele periferice ale Europei, in special din modelul napoleonian, cele inspirate din principiile iluminismului si ale Revolutiei. Pe baza lor s-a claditsi in aceasta parte a Europei, desi mult mai tirziu, societatea moderna.

Document 20. Din tratatul de pace ruso-turc, incheiat la 16/28 mai 1812, la Bucuresti. Prima etapa a razboiului: Noiembrie 1806-fara a declara razboi armatele ruse au trecut pe teritoriul Moldovei si au atacat cetatea Hotin. In scurt timp rusii au ocupat ambele principate. Decembrie 1806- Poarta oficial a declarat razboi Rusiei.

Primavara 1807-rusii au iesit la Dunare si chiar au trecut de fluviu la Vidin, unde sau unit cu sirbii rasculati. Nici o parte nu intreprindea eforturi radicale, trecind la tactica luptelor de pozitii. Ambele parti necesitau un ragaz de pace. Rusia- suferea infringeri grele in cadrul coalitiei antifranceze in luptele cu Napoleon in Europa centrala. Turcia- trecea printr-o perioada de lupte interne. In urma rebeliunilor ienicerilor sultanul Selim al III-lea a fost asasinat si la tron a urcat noul sultan Mustafa IV-lea. El a avut aceiasi soarta si a fost urmat de Mahmud al II-lea (1808-1839). Pacea de la Tilzit iunie 1807. In urma infringerii coalitiei antifranceze si a tratativelor personale dintre Napoleon si Alexandru I, intre Rusia si Franta a fost semnat un tratat de pace, prietenie, alianta, ofensiva si defensiva. Rusia a aderat la blocada continentala impotriva Angliei. Referitor la ostilitatile ruso-turce tratatul prevedea in apropiatele trei luni a unui armistitiu si medierea Frantei la tratativele de pace. Armistitiul de la Slobozia august 1807. Prin medierea unui colonel francez diplomatii rusi di turci au semnat armistitiul de pace, care prevedea incetarea operatiilor militare pina la 3 aprilie 1808 si elaborarea unui mecanism de tratative dintre partile beligerante. Complicatiile francezilor in Spania si Portugalia si blocarea tratativelor ruso-turce au fost discutate la o noua intilnire a imparatilor Frantei si Rusiei la Erfurt. In schimbul dominatiei franceze pe peninsula Pirineica Napoleon a acceptat anexarea la Imperiul Rusiei a Finlandei, Moldovei si Tara Romineasca. Se prevedeau de asemenea si actiuni comune impotriva Austriei, daca ultima nu va respecta tratatele anterioare.

Tratatul anglo-turc ianuarie 1809. Urmarind scopul depasirii izolarii diplomatice guvernul englez a semnat tratatul secret de alianta defensiva angloturc de la Dardanele, care prevedea obtinerea unei paci avantajoase si onorabile si pastrarea integritatii Imperiul Otoman. Tratativele ruso-turce. Incepute la Giurgiu si continuate la Bucuresti tratativele au durat din octombrie 1811 pina in mai 1812. Diplomatii rusi in frunte cu Kutuzov insistau la fixarea hotarului dintre imperii pe Dunare ori cel putin pe Milcov si Carpatii Orientali si o recompensa financiara pentru Muntenia. Delegatii turci, contind pe apropiata invazie a lui Napoleon in Rusia, taraganau tratativele si cedau initial doar cetatea Hotin cu teritoriile din imprejurimi.

Presiunile diplomatice si militare ale lui Kutuzov, precum si apropierea invaziei lui Napoleon (peste 26 de zile) au adus la un compromis intre parti de fixare a hotarului pe riul Prut. Tratatul de pace de la Bucuresti 16/28 mai 1812. Pamintul Moldovei dintre Nistru si prut de la intrarea ultimului in tara si pina la Dunare, iar de acolo pina la Gura Chiliei si pina la Marea Neagra cu cetatile Hotin, Bender, Akkerman, Chilia si Ismail, teritoriu care in urmatorul an a primit denumirea de Basarabia, a fost anexat la Imperiul Rusiei. Au fost confirmate prevederile tratatelor anterioare referitor la principatele Dunarene.

Teritoriul Moldovei dintre Nistru si Prut a fost anexat cu forta de catre Imperiul Rusiei dupa dreptul celui puternic fara nici un drept istoric sau juridic (turcii au cedat un teritoriu asupra caruia se rasfingea doar suzeranitatea lor, dar care nu era in proprietatea Portii). Doc 21: Atitudinea boierilor basarabeni fata de impozitarea locuitorilor 1815, F. Vighel.

F. Vighel viceguvernatorul Basarabiei ( 1824 - 1826). Am ferma convingere ca pentru cirmuirea linistita a provinciilor cucerite, trebuie sa la identifici cu statutul cuceritor caci altfel ele vor slabi puterea Nu numai Basarabia dar si Principatele Dunarene cu timpul sau se vor incorpora in statul rusesc, sau isi vor lega soarta lor de soarta Imperiului, traind sub scutul lui ocrotitior. Tarizmul considera Basarabia drept colonie ce trebuia sa furnizeze produse agricole pentru guberniile centrale ruse. De asemnea I se rezerva rolul de baza strategico-militara pentru viitoarea expansiune a Imperiului Rus in Balcani si de furnizor pentru armata rusa in vitoarele companii militare. Prin conservarea, pentru o anumita perioada, a vechilor drepturi si privilegii ale populatiei locale guvernul urmarea sa excluda eventualele nemultamiri si protesete ale boierilor moldoveni. Tot odata trebuia sa constituie o momeala pentru populatia crestina din sud-estul Europei urmind sa creeze o imagine atractiva a modelului rusesc de buna guvernare. * Regulamentul administratiei provizorii a Basarabiei ( 1813) semnat de admiralul P. Cicagov, comandantul Armatei Dunarene dislocate in Principatele Romane. Regulamentul acorda tinutului o anumita autonomie. Locuitorilor Basarabiei li se permitea sa se foloseasca de legislatia locala iar guvernatorul civil al Basarabiei era declarat seful administratiei locale. In functie de guvernator civil al noii provincii a fost numit Scarlat Sturza refugiat de multa vreme in Rusia. In guvernul provizoriu aal Basarabiei, boierii moldoveni detineau majoritatea functiilor. Peste doua luni dupa numirea lui Scarlat Sturza a fost destituit din post. * Generalul Harting a concentrat toata puterea in miinile sale si a fortat procesul de transformare a Basarabiei in gubernie rusa. * Boierimea moldoveneasca fiind nemultumita de abuzurile administratiei ruse, lupta pentru pastrarea autonomiei ( scrisori tarului, plingeri ). * In 1816 cu scopul de a evita cresterea nemultumirilor, tarul l-a destituit din postul de guvernator pe Harting. In Basarabia a fost instituita functia de general-guvernator. Primul guvernator a devenit generalul Bahmetiev * In 1818 Basarabia primeste statutul de tinut al imperiului. * S-a introdus sistemul administrativ apropiat de cel rusesc. * In fruntea regiunii functiona un guvernator civil ajutat de Consiliul Suprem, compus din 11 membri ( 5 erau numiti, 6 alesi din nobilimea basarabeana) * Legea prevedea recunoasterea tuturor privilegiilor detinute de boieri pina la 1812 si echivalarea lor cu drepturile detinute de nobilimea rusa. * 1828- Introducerea in regiune a sistemului rus de administrare. * Basarabia devine parte componenta a tinutului Novorosia cu statutul de gubernie rusa. * Toate documentele se intocmeau doar in l. rusa. * 1836- In toate sferele activitatii de stat limba romina a fost complet inlocuita cu cea rusa. * 1873- Basarabia a fost transformata in gubernie, si egalata cu celelalte din Impeiul Rus.

Doc 22. Diplomatie si istorie politica, 1814-1878-Congresul de la Viena si noul echilibru european. Congresul de la Viena a pus capat razboaielor napoleoniene si a hotarit noile granite din Europa. Un rol important l-au avut Castlereagh, reprezentantul Angliei; Nesselrode, reprezentantul Rusiei; Hardenberg, reprezentantul Prusiei si Metternich cel al Austriei. Fiecare cauta sa cistige numeroase avantaje pentru tara sa, prin diplomatie si prin actiuni desfasurate in secret . Cancelarul austriac Metternich, ajutat si de politia secreta austriaca, a fost deosebit de abil in acest sens. In timpul lucrarilor s-a remarcat si ministrul de externe francez Talleyrand, care cauta sa destrame alianta anglo-austro-ruso-prusaca si sa obtina pentru tara sa hotariri care sa nu-i ingreuneze foarte mult situatia. Revenirea lui Napoleon in frutea Frantei, in martie 1815, a grabit incheierea lucrarilor congresului, semnarea Actului final, si a determint formarea unei noi coalitii militare antifranceze de catre Rusia, Anglia, Austria si Prusia. Congresul de la Viena este important, deoarece atunci a fost semnata Declaratia puterilor cu privire la desfiintarea comertului cu negri, a fost adoptat regulamentul cu privire la rangurile reprezentantilor diplomatici, aflat in vigoare si astazi, ambele documente fiind anexate la tratatul principal, iar la data de 9 iunie 1815 a fost semnat Actul final. Acesta preciza granitele hotarite de marile puteri: Franta era redusa la granitele din anul 1792, Austria obtinea Galitia si isi intarea pozitiile in Italia, Prusiei i se recunostea stapinirea asupra unor teritorii poloneze, a nordului Saxoniei, a provinciei RenaniaWestfalia, era creata Confederatia germana, formata din 34 de state si 4 orase libere, lua fiinta Regatul Tarilor de Jos, prin unirea provinciilor olandeze si belgiene, era recunoscuta integritatea si neutralitatea Elvetiei, Anglia isi extindea posesiunile coloniale si lua in stapinirea Malta si Insulele Ionice, se recunoastea stapinirea Rusiei asupra Finlandei (Rusia rapise si Moldovei Basarabia); rusii mai primeau si fostul ducat al Varsoviei, unde creau Regatul Poloniei, stapinit de ei.

Doc.23.Tratatul de la Adrianopol,1829 Razboiul ruso-turc din 1828-1829.Ocupatia miltitara rusa a principatelor 1827 In urma incalcarii de catre turci a obligatiilor prevazute in conventia de la Akkerman si in urma reprimarii miscari de eliberare nationala din Grecia, contradictiile dintre Rusia si Turcia se acutizeaza la maximum. Anglia si Franta din cauza problemei grecesti au ocupat o pozitie ostila Portii. 1828 -Sultanul a chemat musulmanii la razboiul sfint impotriva Impreiului Rusiei. -Rusia a declarat razboi Turciei. Armata rusa a trecut Prutul si a ocupat Moldova si Tara Romaneasca. 1829 * Rusii sub conducerea generalului Dibici,infring pe turci in mai multe lupte, cuceresc cetatile de la Dunare(lupte crincene s-au dat la Braila si Silistra) iar apoi interprind un mars victorios peste Bacani, ajungind pina la Adrianopol. *Turcia pomenindu-se cu armate ruse in preajma propriei capitale cere grabnic Rusiei pace. *Anglia si Austria fiind ingrijorate de cresterea prea mare a influentei Rusiei in Balcani, ii cer ultimativ incetarea ofensivei si acceptarea conditiilor pacii. Pacea de la Adrianopol(1829) Rusia era declarata "curtea protectoare" a principatelor si "garanta" autonimiei lor, pe cind Turcia ramanea "curtea suzerana". Cetatile din stinga Dunarii-Giurgiu, Braila, Turnul Magurel-sunt retrocedate Tarii Romanesti. Domnii erau sa fie alesi de catre boierii pamanteni pe viata si aprobati de catre puterea cea suzerana si cea protectoare. Monopolul turcesc asupra comertului era lichidat, principalele fiind scutite si de obligatia de a aproviziona Poarta cu grine. Se recunostea dreptul principatelor de a avea armata proprie. Turcia se obliga sa plateasca Rusiei mari despagubiri de razboi. Pina la achitarea de catre turci a acestor despagubiri, armatele tariste urmau sa ramana in principate (1834).

Poarta se obliga sa recunoasca Regulamentele Organice.

1831-Sub conducerea presedintelui divanurilor din Moldova si Tara Romaneasca, generalului rus Kisseleff, si cu participarea boierilor munteni si moldoveni a fost elaborata o lege cu menirea sa transpuna in practica tratatul de la Adrianapol. Pavel Kisseleff(1788-1872)- Seful administratiei militare in Principate. General si diplomat luminat, educat in Occident, patruns de ideile progresiste burgheze ale secolului, dar in acelasi timp partas si exponent al intereselor tarismului rus. El numeste doua comisii de redactare a proiectelor de Constitutie, formate din boierii mari din cele doua tari romanesti. Ambele proiecte sunt aprobate de Rusia si Turcia, iar mai apoi si de Adunarile generale ale Moldovei si Munteniei (vor ramine in vigoare pina in 1858). -Documente fundamentale introduse in Moldova (1831) si Tara Romaneasca (1832) regulamentul organic.

Doc. 24. Din Proclamatia guvernului provizoriu francez 24. februarie 1848. Revolutia de la 1848-1849 in Europa. Cauzele revolutiei: 1. Ideile revolutiei franceze, raspindita de armatele napoleoniene pe intreg continent au continuat sa existe si sa cistige noi adepti. 2. Cresterea gradului de alfabetizare, progresele instructuiei publice, presa ieftina si accesibila au permis asimilarea ideiilor revolutionale inclusiv de catre categoriile sarace, cum a fost proletariatul urban. 3. Dezvoltarea capitalismului a sporit importanta sociala a burgheziei a muncitorilor care erau nemultumite de regimul existent. 4. In anumite zone ale Europei problemele economice, sociale si politice li sa adaugat cele nationale. O serie de natiuni: italiana, germana, maghiara, poloneza, romana luptau pentru eliberarea de sub stapinirea straina sau pentru realizarea unitatii statale. In Occident revolutiile au fost conduse de burghezie, in Europa centrala si de est de nobilimea liberala si de burghezie. Obiectivul revolutiei: *Inlaturarea absolutizmului, care impiedica libertatea de manifestare politica, precum si afirmarea individealitatii natiunilor. *O parte a burgheziei, studentimea, mincitorii au dorit o republica democratica. Moderatii(burghezia mare nobilimea reformatoare) au dorit o monarhie constitutionala liberala. *In plan social proletariatul a manifestat tendinte egalitariste si a sustinut un regim de protectie sociala, ceea ce burghezia nu era dispusa sa accepte. * In Franta principala cauza a revolutiei a fost de natura politica. Monopolul politic exercitat de mari bancuri in timpul monarhiei din iulie, prin votul cenzitar si relatiile personale, impiedica accesul la putere al burgheziei industriale, al burgheziei mici si mijlocii si al populatiei sarace-muncitorii si taranii. Totodata monarhia din iulie lasase nerezolvate problemele sociale ale muncitorilor- in special somajul, care a creat o stare de tensiune in societate. * Revolutia a inceput in februarie 1948 la Paris. Dupa lupte de strada primul ministru Frangois Guizot a demisionat iar Ludovic Filip sa abdice. La 25 februarie 1848 a fost proclamamata republica. Sa format un guvern provizoriu, din care facea parte: Republicanul burghez Alphonse de Lamartine. Socialistul Louis Blanc Muncitorul Albert

* Pe plan politic guvernul provizoriu a instituit votul universal pentru barbati precum si libertatea deplina a presei si a intrunirilor.

* Pe plan social a decis infiintarea Atelierilor Nationale. * Martie 1848 a fost aleasa Adunarea Constituanta cu o majoritate burgheza care a elaborat o constitutie democratica, in care se preciza ca puterea executiva era exercitata de presedinte, iar cea legislativa de Adunarea Nationala. De asemenea erau inscrise un sistem de drepturi si libertati cetatenesti, libertatea persoanei, a constiinte, a presei. In acelasi timp Adunarea a hotarit sa desfiinteze cluburile mincitorilor si Atelierile Nationale care contraveneau principiilor liberei initiate si concurentei. Ca rezultat in iunie 1848 s-a inceput revoltele muncitorilor care au fost infrinte cu ajutorul armatei. In decembrie 1848 a fost ales presedintele prin vot universal Ludovil Bonoparte un nepot al lui Napoleon, care se proclama la 2 decembrie 1852 imparat sub numele Napoleon al III-lea, profitind de neintelegerile dintre gruparile poilitice si indiferenta politica a muncitorilor.

Doc 25: Nicolae Balcescu. Scrisoare catre Alexandru G. Golsescu. 1849. * 1843-1847 - activitatea revolutionara a societatii secrete Fratia in tara si peste hotare. * Mai 1847 - sub influenta evenimentelor din Moldova si Transilvania se formeaza comitetul revolutionar, in cadrul caruia este creata o comisie executiva din care faceau parte N. Balcescu, Al. G. Golcescu, Ion Ghica. Ei au elaborat planul militaro-politic al revolutiei, care prevedea inceperea revolutiei la iulie 1848. Dar revolutia n-a inceput la aceasta data, din cauza arestarilor facute de Gheorghe Bibescu. Revolutia a putu izbucni doar la Islaz, si apoi la Bucuresti. ( 11 iunie 1848 ). * Adunarea de la Islaz a adoptat renumita Proclamatie de la Islaz sau Constitutie,care prevedea: a) Independenta legislativa si administrativa a tarii ( o autonomie deplina ). b) Egalitatea tuturor in fata legii. c) Drepturi politice pentru toti cetatenii. d) Domn ales pe 5 ani de catre toate categoriile sociale. e) Emanciparea taranilor si improprietarirea lor cu pamint. f) Convocarea Adunarii Constituante. * La 11 iunie revolutia a obtinut victorie si la Bucuresti. Sub presiunea maselor, domnitorul G. Bibescu aproba programul revolutionar. In semn de protest consulatul rus paraseste capitala. G. Bibescu renunta la tron si paraseste tara. In aceste conditii este format un nou guvern revolutionar provizoriu. Guvernul revolutionar a inceput sa realizeze unele prevederi ale programului. Au fost eliberati detinutii politici, abolite rangurile boieresti, adoptat tricolorul, si lozinca Dreptate si fratie. Problema centrala a revolutiei, cea agrara, a fost dezbatuta in cadrul Comisiei proprietatii, dar pericolul interventiei straine a provocat suspendarea lucrarilor Comisiei. * La 28 iunie 1848 trupele rusesti au ocupat Moldova si se pregatea sa invadeze Tara Romineasca. * Trupele turcesti incep sa treaca Dunarea la Giurgiu. * Rusia printr-o nota diplomatica incearca sa justifice hotarirea sa de a interveni in principate in calitate de putere protectoare, pentru a Restabili Ordinea. * Sub amenintarea fortei armate, trimisul sultanului turc Soliman Pasa a inlocuit guvernul cu o locotinenta domneasca. Dar aceasta solutie n-a multumit guvernul tarist. La cererea Rusiei armata turca a pornit spre Bucuresti si la cucerit. * Astfel interventia armatelor otomane si tariste a inabusit revolutia.

DOC.26 Tarile Romane in perioada razboiului Crimeei.Tratatul de la Paris. 1.Cauzele razboiului: a)Conflictul de interese intre marile puteri europene privind controlul strimtorilor Bosfor si Dardanele; b)Ascutirea contradictiilor anglo-franco-ruse in problema orientala si in problema impartirii posesiunilor Imperiului Otoman aflat in declin(omul bolnav); 2.Pretextul razboiului: Stapinirea lacaselor de la locurile sfinte (Ierusalim si Betheem)la care aveau pretentii atit ortodoxii(stapiniti de tar)cit si catolicii sustinuti de Franta. 3.Tarile Romane. Vecinatatea Tarilor Romane cu Rusia si Turcia si stapinirea lor la gurele Dunarii au facut problema unirii Principatelor una din problemele principale ale diplomatilor europeni. 4.Razboiul Crimeei redeschidea Problema Orientala al carui pretext il constituie chestiunea"Locurilor Sfinte"disputata de mai bine de un secol intre catolici si ortodoxi. Refuzul Portii de a satisface pretentiile exagerate ale ambasadorului rus Mensikov,recunoasterea Rusiei ca protectoare a crestinilor ortodoxi,a condus la declansarea razboiului.In vara anului 1853 armatele ruse au trecut Prutul(pentru a patra oara in sec.XIX-lea,si au ocupat Principatele Romane,tentativele diplomatiei occidentale de a media acest conflict esuasera.)Marea Britanie,Franta,iar ceva mai tirziu si Sardinia intervine pe cale militara de partea Turciei.Teatrul operatiilor militare se transfera la Crimeea,unde au loc lupte grele intre aliati si armata rusa.Imperiul Rus s-a vazut nevoit sa evacueze din Principatele Romane,care au fost ocupate de Austria,care-si mentinea neutralitatea,sub pretextul neutralizarii acestei zone a despartirii partilor beligerante.In realitate Habsburgii nutreau speranta sa transforme aceasta posesiune in stapinirea austriaca:caderea Sevastopolului a pus capat razboiului.Pacea a fost incheata la Paris in martie 1856. 5.Tratatul de pace de la Paris(martie 1856) Marea Neagra a fost neutralizata iar strimtorile inchise pentru navele de razboi; Fusese declarata libertatea navigatiei pe Dunare,asigurata de o comisie europeana; Se retroceda Moldovei 3 judete din sudul Basarabiei:Cahul,Bolgrad,Izmail; Protectorul rusesc este inlaturat; Principatele Romane ramin sub suzeranitatea Turciei,dar cu garantia puterilor europene(Franta,Anglia,Austria,Rusia,Prusia,Regatul Piemontului);

Regulamentul Organic urmeaza sa fie rezolvat potrivit dorintei romanilor.In acest scop in fiecare principat sa va convoca cite un divan ad-hoc. Propunerea diplomatiei franceze de a accepta unirea Principatelor Romane a intimpinat rezistenta Portii si Austriei Congresul decis,ca variante de compromis consultarea romanilor prin intermediul al doua Adunari ad-hoc.Oamenii politici romani au stiut sa utilizeze cu multa inteligenta divergentile dintre marile puteri realizind unirea celor doua Principate in rezultatul unei duble alegeri a lui Al.Ioan Cuza pe tronul celor doua TARI ROMANE. Problema orientala.Politica expansionista a marilor puteri in Balcani. Criza acuta economica a Imperiului Otoman si declinul sau politico-militar de la sf.sec. XVIII au favorizat politica expansionista a imperiilor rus si ausiatic dar si a altor mari puteri care tindeau sa acapareze posesiunile europene ale"omului bolnav". In rezultatul unui sir de razboaie victorioase impotriva Turciei(1768-1774),(1787-1792) (1896-1812)(1828-1829).Rusia a cucerit pe rind sudul Ucrainei,Crimeea,Moldova dintre Prut si Nistru,Caucazul,Delta Dunarii.Poarta e nevoita sa accepte trecerea libera a flotei comerciale si a celei militare ruse prin strimtoarea Bosfor si Dardanele. La sf.sec 18 inc.sec.19 politica expansionista rusa se confrunta in Orientul Apropiat cu interesele Frantei,care prin intermediul unor cuceriri teritoriale in peninsula Balcanica,tindea sa-si asigure caile de acces terestru spre India,Franta obtinuse inca din sec.XVI-lea privilegii religioase si econimice in Imperiu.Mentinerea lor a fost considerata nu numia o chestiune de interes ci si de prestigiu national. Anglia preocupata sa-si asigure suprematia navala si coloniala nu putea accepta prezenta rusilor la Constantinopol si in Marea Mediterana. Prin pozitia strategica pe care o detinea Imperiu Otoman a interesat in egala masura statele occidentale.Franta si Anglia au considerat integritatea lui un element al echilibrului european. Rivalitatea de interese dintre puteri s-au complicat in sec.XIX in conditiile afirmarii nationalitatilor crestine din Balcani (greci,sirbi,romani,bulgari) .Lupta lor nationala s-a intensificat ca urmare a abuzurilor administratiei otomane a influentei ideiilor revolutiei franceze si interventiilor repetate ale Rusiei care era protectoarea crestinilor ortodoxi. In 1821 in Grecia incepe un razboi de independenta.Pentru a preintimpina extinderea acestui razboi asupra intregii peninsule,dar si din interesul de a-si extinde influenta in aceasta zona,s-au vazut nevoite sa intervina pe cale diplomatica,dar si si pe cea militara in favoarea Greciei.Poartea a recunoscut independenta Greciei in 1830.Prin semnarea Tratatului de Pace de la Andreanopol(1829).Poarta fusese nevoita se recunoasca autonomia Principatelor Romane si a Serbiei.Prezenta Rusie in Balcani atinge cote maxime.Ea obtine dreptul de a proteja pe crestinii din acesta zona ceea ce oferea posibilitatea de a recurge fregvent in treburile interne ale Imperiului Otoman.Strimtorile Bosfor si Dardanele devin libere pentru navele comerciale rusesti. Razboaiele turco-egiptene din 1831-1833;1839-1840 au fost insotite si de amestecul marilor puteri.Egiptenii erau sustinuti de Franta iar Poarta sa vazut nevoita sa recurga la ajutorul Rusiei. Apogeul succeselor politico-diplomatice al tarizmului in Problema Orientala il constituie incheierea Tratatului de la Unkiar-Iskelessi(1836)dintre Rusia si Turcia,acesta devinind un stat vasal al Rusiei.Cele 2 tari incheiau o alianta si ajutor mutual militar.Aceasta fapt ii permitea Rusiei sa se amestece nestingherit in treburile interne ale Turciei.Sultanul se obliga sa inchida strimtorile pentru accesul nevelor de razboi strain.Al 2-lea razboi turco-egiptean s-a terminat cu seminarul a 2 conventii la Londra(1840-1841)care au semnificat victoria diplomatica a Angliei.Imperiul Rus a trebuit sa renunte la prioritatile care i se acordase.Tratatul de la Unkiar-Iskelessi.Fusese declarat principiul interdictiei patrunderii navelor de razboi strain in strimtori,inclusiv si a celor rusesti.Astfel flota rusa fusese inchisa in Marea Neagra iar cea engleza putea sa domine nestingherit in Marea Mediterana. Doc 27: Otto von Bismarck - despre unificarea Germaniei. * Unitatea Germaniei se va infaptui in jurul Regatului Prusiei, al carui cancelar era Otto von Bismarck. Prusia condusa pina la 1848 de regi absolutisti a respins liberalismul, asa ca unitatea Germaniei nu s-a infaptuit cu participarea societatii , ca in Italia, ci doar cu ajutorul fortei unui stat puternic. Otto von Bismarck, primul ministru al Prusiei pleda pentru realizarea unitatii nationale germane prin Fier si Singe. * Mai intii Prusia a reunit toate statele ( Zollverein ), apoi a pus pe picioare cea mai puternica armata din Europa si a purtat razboaie victorioase cu Danemarca (1864), cu Austria (1866), in urma caruia Prusia reunea inn jurul sau prin Confederatia Germaniei de Nord 24 de state. Momentul final al unificarii germaniei a fost acapararea provinciilor franceze Alsacia si Lorena, ceea ce a marcat nasterea Imperiului German, avindul in frunte pe Wilhelm I Regele Prusiei ce s-a incoronat Imparat al Germaniei la Versailes. Germania era organizata sub forma unui Imperiu federal care cuprindea pe linga Regatul Prusiei, alte 24 de state plus provinciile franceze Alsacia si Lorena. Noul Stat devinea una din marele puteri ale continentul.

Documentul 28. Revolutia Adunarii ad-hoc a Moldovei 1857. Obiectivul unificarii celor doua Principate Moldova si Tara Romineasca de la 1848 de catre tinerii intelectuali adepti ai ideologiilor occidentale.Dupa razboiul Crimeii (1853-1856) in care Rusia a fost infrinta de o coalitie formata din Anglia, Franta, Sardinia si Imperiul Otoman se iveste ocazia favorabila infaptuirii Unirii. Congresul de Pace de la Paris (1858) ii invita pe romini sa se pronunte cu privire la viitorul lor politic, pe fondul divergentilor dintre marele puteri Australia si Turcia au mentional ca rominii din principate nu doresc unire. Adunarile ad-hoc ,convocare in acest scop, in 1857 solicita infaptuirea Unirii si modernizarea noului stat rominesc. Conferinta de la Paris (1859) decide reunirea celor doua principate intr-o confederatie, iar alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al ambelor Principate 1859 duce la realizarea practica a Unirii. La crearea noului stat, care se va numi din 1862 in mod oficial Rominia, au contribuit atit vointa politica a societatii rominesti, cit si sprijinul statelor occidentale, indeosebi de Franta condusa de Napoleon al III-lea.

Documentul 29 (Al.Boldur despre necesitatea reformelor) Dupa moartea lui Nicolae I pe tron a urcat Alexandru II (1855-1881). Lui ii apartine meritul promovarii reformelor liberale in Rusia. Cea mai importanta dintre ele a fost reforma agrara, adica lichidarea iobogiei. Alexandru II a anuntat oficial despre necesitatea lichidarii iobogiei in martie 1856. Prin manifestul din 19 februarie 1861 taranii de pe mosii devin liberi. Ei nu mai puteau fi vinduti, cumparati, daruiti, stramtorati cu forta. Li s-a acordat un sir de libertati civile:dreptul de asi inregistra casatoria, dreptul circulatiei libere, de a trece in alta categorie sociala la studii , dreptul de a desfasura diverse activitati in domeniul comertului si industriei. Li se interzicea ocuparea functiilor in aparatul de stat. Raspindirea colectiva in cadrul obstii satesti la fel sterbea din libertatile taranilor. Erau obligati sa plateasca un sir de impozite catre stat sa faca serviciul militar, sa fie supusi pedepsesi corporesti. Au fost eliberati cu pamint, pretul de rascumparare a pamintului era achitat de stat. Taranii trebuiau sa achite datoria timp de 49 ani cu o dobinda de 6% pe an. Pamintul primit conform reformei devine proprietate a obstii taranesti, nu a taranului. Obstea impedica patrunderea relatiilor burgheze in agricultura. Cu toate acestea reforma din 1861 a marcat o mare schimbare in istoria Rusiei, trecerea de la un stat feudal la unul burghezo-capitalist. Lichidarea iobogiei duce la un sir de reforme: Zemstvele - 1 ianuarie 1864; Zemstvele se ocupau de constructia drumurilor, implimentarea tehnologiilor performante in agricultura, de sanatate si invatamint, ele nu influentau politica puterii centrale. In judete si gubernii se creau noi organe de conducere zemstvele. Pentru alegerea zemstvelor alegatorii erau divizati in 3 categorii: proprietari de pamint, orasesnii, delegatii obstilor satesti. Organele zemstvelor se imparteau in: efectiv, executiv, efectiv-adunarea generala, executiv-upravela de zemstve. 1870- reforma oraseneasca, Dumele orasenesti afectuau lucrari de amenajare si dezvoltare a oraselor. 1874- reforma militara, serviciul militar obligatorie, toti barbatii care au atins virsta de 21 ani. A fost lichidata pedeapsa corporala militara. In urma acestei reforme Rusia si-a creat o armata de tip modern. 1864- reforma judecatoreasca,egalitatea tuturor paturilor sociale in fata legii si alegerea in unele organe juridice. Justitia a fost declarata independenta de administratii iar judecatoria a devenit o problema publica.
Documentul 30. Manifestul tarului Alexandru 2 din 19 februarie 1861Art 1-4. Dupa moartea lui Nicolae I pe tron a urcat Alexandru II (1855-1881). Lui ii apartine meritul promovarii reformelor liberale in Rusia. Cea mai importanta dintre ele a fost reforma agrara, adica lichidarea iobogiei. Alexandru II a anuntat oficial despre necesitatea lichidarii iobogiei in martie 1856. Prin manifestul din 19 februarie 1861 taranii de pe mosii devin liberi. Ei nu mai puteau fi vinduti, cumparati, daruiti, stramtorati cu forta. Li s-a acordat un sir de libertati civile:dreptul de asi inregistra casatoria, dreptul circulatiei libere, de a trece in alta categorie sociala la studii , dreptul de a desfasura diverse activitati in domeniul comertului si industriei. Li se interzicea ocuparea functiilor in aparatul de stat. Raspindirea colectiva in cadrul obstii satesti la fel sterbea din libertatile taranilor. Erau obligati sa plateasca un sir de impozite catre stat sa faca serviciul militar, sa fie supusi pedepsesi corporesti. Au fost eliberati cu pamint, pretul de rascumparare a pamintului era achitat de stat. Taranii trebuiau sa achite datoria timp de 49 ani cu o dobinda de 6%

pe an. Pamintul primit conform reformei devine proprietate a obstii taranesti, nu a taranului. Obstea impedica patrunderea relatiilor burgheze in agricultura. Cu toate acestea reforma din 1861 a marcat o mare schimbare in istoria Rusiei, trecerea de la un stat feudal la unul burghezo-capitalist. Lichidarea iobogiei duce la un sir de reforme: Zemstvele - 1 ianuarie 1864; Zemstvele se ocupau de constructia drumurilor, implimentarea tehnologiilor performante in agricultura, de sanatate si invatamint, ele nu influentau politica puterii centrale. In judete si gubernii se creau noi organe de conducere zemstvele. Pentru alegerea zemstvelor alegatorii erau divizati in 3 categorii: proprietari de pamint, orasesnii, delegatii obstilor satesti. Organele zemstvelor se imparteau in: efectiv, executiv, efectiv-adunarea generala, executiv-upravela de zemstve.

1870- reforma oraseneasca, Dumele orasenesti afectuau lucrari de amenajare si dezvoltare a oraselor. 1874- reforma militara, serviciul militar obligatorie, toti barbatii care au atins virsta de 21 ani. A fost lichidata pedeapsa corporala militara. In urma acestei reforme Rusia si-a creat o armata de tip modern. 1864- reforma judecatoreasca,egalitatea tuturor paturilor sociale in fata legii si alegerea in unele organe juridice. Justitia a fost declarata independenta de administratii iar judecatoria a devenit o problema publica.

Doc.31. Din discursul inaugural al presedintelui SUA, A. Lincoln, 4 martie 1861 Razboiul civil(1861-1865).Statele din Nord aveau resurse mult mai mari decit cele din Sud; o industrie dezvoltata, o populatie mai numeroasa, mijloace financiare, o flota comerciala si militara puternica etc. Sudistii detineau insa ofiteri si soldati mai bine instruiti(era faimoasa cavaleria sudica), ceea ce le-a dat posibilitatea ca in primele luni de conflict sa obtina victorii. Ei n-au izbutit insa sa infringa decisiv trupele federale. Superioritatea materiala covarsitoare a Nordului a permis acestuia sa reziste. Razboiul prelungindu-se, Lincoln a luat decizia sa semneze o proclamatie prin care se desfiinta sclavia. In primavara anului 1865 fortele sudiste au capitulat... Uniunea era restabilita. La citeva zile dupa victorie insa , presedintele Lincoln, una dintre cele mai importante personalitati ale istoriei SUA, murea asasinat, in timp ce asista la un spectacol de teatru. Razboiul civil a fost, dupa unii istorici, primul conflict modern din istoria militara. La el au participat milioane de oameni, iar numarul victemilor a fost cel mai mare in istoria razboaielor duse vreodata de Statele Unite. A fost un urias conflict in care s-au folosit tunuri cu teava ghintuita, mitraliera. In spatele frontului, femeiile ii inlocuiau pe barbati in fabrici, iar mentalitatea acestora a fost schimbata sensibil de razboi. Reconstructia. Perioada ce a urmat dupa terminarea razboiului a fost numita"reconstructia" si s-a caracterizat printr-o dezvoltare economica de-a dreptul exploziva, care a propulsat Statele Unite pe locul 1 in lume pina la sfirsitul secolului trecut. Au aparut uriase firme care concentrau capitalurile si care erau conduse de mari oameni de afacere. La spectaculoasa dezvoltare a SUA au contribuit mai multi factori: forta de munca de calitate (formata in partea din imigranti veniti din Europa si care prin naturalizare deveneau cetateni americani), desfiintarea scaviei, abundenta de resurse naturale, introducerea de noi tehnologii, mentalitatea de intreprinzatori a membrilor societatii. Au condus la cresterea salariilor muncitorilor si la introducerea consumului de masa. Abolirea sclaviei a perfectionat democratia americana, care oferea cetatenilor sanse egale de afirmare economica, sociala si politica si a fost un element determinant pentru marea prosperitate a S.U.A. la cumpana veacurilor XIX-XX. Societatea americana nu era perfecta, dar parea a fi modelul demn de urmat de toate poparele lumii. Imensa forta economica a transformat S.U.A intr-o mare putere politica, al carui rol a devenit din ce in ce mai insemnat in relatiile internationale. Astfel, in urma unui razboi cu Spania(1898) au fost incluse in sfera de influenta a S.U.A mai multe teritorii(Cuba, Filipine etc.)In vara anului 1903 americanii au sprijinit formarea statului Panama din America Centrala, pe teritoriul caruia au construit Canalul Panama, unul din cele mai de seama puncte startegice controlate de marea republica americana. Document 32 . Tratatul de la Berlin 1878. Atit prin tratatul de pace incheiat le 19 februarie/3 martie 1878, la San Stefano, cit si prin cel incheiat la Berlin era recunoscuta independent Rominiei. Congresul de la Berlin, desfasurat intre datele de 1/13 iunie si 1/13 iulie 1878, avea menirea de a revizui prevederile pacii de la San Stefano care intarisera pozitia Rusiei in sud-estul Europeo. La acest cingres au participat cele sapte mari puteri europene (Germania, Anglia, Austro-Ungaria, Franta, Imperiul Otoman, Italia si Rusia),iar cel care a dat dovada de abilitate diplomatic deosebita si care a influentat decisive luarea hotaririlor a fost

cancelarul german Otto von Bismarck. Trataul de pace de la Berlin recunostea independent Rominiei, avind in vedere ca toti participantii luasera in considerare aportul ei pe plan militar, la castigarea razboiului din 1877-1878. Din pacate, recunoasterea independentei Rominiei era conditionata si de cedarea catre Rusia a sudului Basarabiei, desi aceasta se obligase sa respecte integritatea teritoriala a tarii inca inainte de declansarea razboiului. Fata de aceasta situatie,, dlegatia romina, formata din primul ministru, Ion C.Bratianu si din ministrul de externe, Mihail Kogalniceanu a protestat, in timpul lucrarilor Congresul de la Berlin, aratind justetea faptului ca se recunoastea independent Rominiei si ca Dobrogea si Delta Dunarii reveneau tarii-mama, dar aratau ca si cele trei judete din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail si Bolgrad) trebuia sa ramina in componenta Rominiei. Dar delegatia noastra nu a fost ascultata si tratatul de pace de la Berlin consfintea ca sudul Basarabiei, stravechi pamint rominesc, trecea in stapinirea Rusiei.

Doc :33 Tripla Alianta (Puterile Centrale) Cursa inarmarii si rivalitatii dintre statele europene manifestind temdinte imperialiste au determinat formarea unor aliante politice si militare. Consecintele ale unor conjuncturi si interese de moment, unele dintre aceste aliante au fost efemere. Altele, mai durabile, au fost germenul unor grupari politico militare care au precedat in plan diplomatic izbucnirea primului razboiului mondial. Alianta celor Trei Imparati a fost creata intre anii 1872 si 1873 intre Germania, Austro-Ungaria si Rusia si facea parte din sistemul Bismarckian de aliante, urmind izolarea siplomatica a Frantei, care era angajata intr-o politica externa revansarda fata de germania. Fara prea mare eficacitate in relatiile internationale, aceasta alianta a fost submiata de conflictul de interese dintre Austro-Ungaria si Rusia vizind sid-estul Europei, fapt care a pus clar in evidenta in timpul crizei orientale din anii 1875-1878 si mai ales cu prilejul tratativelor de pace de la Berlin. Desi Alianta celor Trei Imparati a fost reinnoita in 1881, Izolarea Rusiei s-a accentuat, conducind in final la desprinderea ei din sistem si la apropierea de Franta. In replica, s-a consolidat apropierea dintre Germania si Austro-Ungaria, perfectata printr-un tratat semnat in 1879, prilej cu care cele doua puteri isi promiteau ajutor reciproc in cazul unei agresiuni rusesti. Pe aceasta baza, in anul 1882 si-a facut aparitia o prima grupare politico-militara, Tripla Alianta sau Puterile Centrale, prin integrarea Italiei, lezata in interesele sale expansioniste din Africa de catre Franta, care ocupase Tunisia. In 1883, Pozitia Triplei Aliante s-a consolidat prin aderarea Rominiei. Avind initial un caracter defensiv, prin adaugiri succesive, alianta a devenit ofensiva si expansionista. Tendinta s-a accentuat dupa 1890, cind Germania lui Wilhelm I a imprimat politicii sale externe dimensiuni mondiale (Weltpolitik). Documentul 35: Tripla intelegere ( Antanta) Cea de a doua grupare politico-militara s-a constituit in mai multe etape. O prima etapa au reprezentat-o acordurile dintre Franta si Rusia (1891 1893). Apropierea dintre cele doua state s-a produs in contextul izolarii politico-diplomatice a Germaniei in raport cu ambele si datorita degradarii relatiilor dintre Austo-Ungaria si Rusia. Intr-un prim acord, incheiat in anul 1891, cele doua puteri se agajau ca in caz de razboi sa se consulte reciproc in vederea luarii unor decizii comune. Un an mai tirziu s-a adaugat o conventie militara care stipula ajutorul militar reciproc in cazul unor agresiuni externe. Aceste hotariri au fost ratificate in anul 1893 intr-un tratat de alianta indreptat impotriva Triplei Aliante, care reprezenta totodata o importanta victorie impotriva Sistemului Bismarckian promovat de Germania timp de peste doua decenii. Urmatoarele doua etape au vizat scoaterea Angliei din splendida izolare in care se situa si angajarea ei in politica europeana de partea Frantei si a Rusiei. Acest lucru s-a si produs, datorita rivalitatilor crescinde dintre Germania si Marea Britanie privind posesiunile lor coloniale. Intr-o prima faza, in anul 1904 s-a incheiat acordul Anglo-Francez, numit Antanta Cordiala. Desi punea in discutie chestiuni vizind domeniile lor coloniale, acordul a avut un caracter mai larg, constituind un pas inainte in conturarea celuilalt bloc politico-militar, Tripla Intelegere. Acest lucru s-a realizat in anul 1907 prin completarea sistemului de aliante cu acordul Anglo-Rus, care delimita sferele de influenta ale Angliei si ale Rusiei in Asia.

Documentul 36.Din Declaratia de unire a Basarabiei cu Rominia ,27 martie 1918 . * 1917 noiembrie 21 inagurarea Sfatului Tarii. * 2 decembrie 1917-proclamarea republicii Democratice Moldovenesti in componenta viitoarei federatii ruse. * 24 ianuarie 1918- proclamarea independentei Republicii Democratice Moldovenesti . * 27 martie 1918- Unirea Basarabiei cu Rominia . * 28 noiembrie 1918- Bucovina se uneste cu Rominia . * 1 decembrie 1918- Marea Adunare de la Alba Iulia Unirea Transilvaniei cu Rominia. a) subiectul : Unirea Basarabiei cu Rominia ( 27 martie 1918 ) b) Ideea : Unirea benevola a Basarabiei cu Romia . c)Argumente : unirea in numele poporului Basarabiei in putera dreptului de neam , principiul de autodeterminare . d) Notiuni : * R.D.Moldoveneasca -a fost infiintata la 2 decembrie 1917 pe teritoriul Basarabiei , prin proclamatia Sfatului Tarii , in conditiile revolutiei ruse din 1917 .Initial a fost declarata parte a unei viitoare Rusii federale , dar in 24 ianuarie 1918 si-a proclamat independeta . * Drept istoric -firul umanitatii unei comunitati , stat , teritoriu . Dupa revolutia din februarie din Rusia pe fundalul dezmebrarii Imperiului Tarist se intensifica miscarea nationala din Basarabia. la 20-27 octombrie 1917 a avut loc Congresul militar moldovenesc la care au participat 800 deligatii care reprezentau toate garnizoanele si fronturile armatei ruse Congresul a adoptat 2 hotariri de o deosebita importanta : proclamarea autonomiei basarabiene in componenta Republicii federatiei Ruse si constituirea Sfatului tarii . A fost organizarea Sfatului Tarii. La 21 noiembrie 1917 a fost inagurat Sfatul Tarii la care participau , 150 membri , dintre care 70 % erau moldoveni ceilalti 30 % ,10 locuri p-ru rominii din Transilvania . Presedintele Sfatului Tarii a fost ales Ion Inculet .

La 2 decembrie 1917 Sfatul tarii a proclamat republica Populara ( Democratica) Moldoveneasca , autonoma ca parte componenta a federatii de state democratice , care urma sa fie creata pe teritoriul fostului Imperiu Rus . La 7 decembrie 1917 a fost convocat primul guvern al Republicii Democratice Moldovenesti -Consiliul Directorilor generali , presedinte a consiliului a fost numit Pantelemon Erhan . La 2 ianuarie 1918 -Ucraina s-a proclamat republica independenta . legaturile Basarabiei cu Rusia au fost intrerupte . La 24 ianuarie 1918 , Sfatul tarii a votat unanim Declaratia despre independenta R.D.Moldovenesti , Basarabia prin acest act incearca sa devina subiect de drept international . Dar puterile europene refuzau sa recunoasca independeta Republicii Moldovenesti si nu admit delegatii la tratativele de pace . Rusia sovetica urmarea sa instaleze un regim comunist in Basarabia pe cale militara dar nu a izbutit . La 27 martie 1918 , Sfatul Tarii in componenta de 125 deputati au votat unirea cu Rominia : 86 pro , 3-impotriva , 36 sau obtinut . Unirea a fost infaptuita in baza a 11 conditii care prevedeau pastrarea unor particularitati si drepturi locale . Conform acestor conditii Sfatul tarii continua activitatea in scopul realizarii reformei agrare , se a adopta bugetul local . La 30 martie delegatia sfatului Tarii , condusa de Ion Iuculet , Pau Halipa , Constantin Stere , au inminat regelui Ferdenant 1 , Actul de Unire , care a fost promulgat prin decretul regelui din 9 aprilie 1918 Unirea s-a produs intr-o conjunctare de conditii interne si externe favorabile acestui act .Pericolul anexaric Basarabiei din prtea Ucrainei nationaliste si Rusiei Sovetice au determinat clasa politica basarabeana sa constientizeze necesitatea unirii . *Sfatul Tarii si-a continuat activitatea pina la data adoptarii Legii agrare p-ru Basarabia (27 noiembrie ) autodivizindu-se dupa ce a votat unirea neconditionata a tinutului cu Rominia . Pe o pozitie ostila fata de unirea Basarabiei cu Romina s-a situat chiar de la bun inceput , Rusia Sovetica prin nota din 19 aprilie 1918 guvernul Sovetic a declarat actul unirii lipsit de orice putere de drept international . Dreptul international ca si cel istoric, era privit de bolisevici prin prisma intereselor ,sovenizmului , velico si a exportului revolutiei fara a se lua in consideratie ca Basarabia a fost anexata de Rusia tarista la 1812 prin incalcarea de catre otomani a angajamentelor de a apara Principatele , iar de catre rusi a asigurarilor de a ocroti aceste tari si de a pastra integritatea. Cauza de lupta durata : 1. Politica de deznatiolizare si rusificare . 2. Starea de inapoiere in toate domeniile activitatii economice a Basarbiei . 3. Politica Imperiului Tarist spre reducerea activitatii politica a rominilor . Factori si cauze imediate : 1. Revolutia din februarie din Rusia si lovitura de stat a bolisevicilor in fruntea cu Lenin la 25 octombrie 1917 . 2. Trezirea constiintei nationale . 3. Constituirea ,iscarii politice si nationale a rominilor din Basarabia . * Sfatul Tarii Parlamentul gubernii Basarabiei , iar dupa proclamarea R.D.Moldovenesti , a fost organul legislativ al noii republici , care avea sa proclame unirea cu regatul Rominiei in 1918 .

Documentul 41:Improprietarirea taranilor.Adevarul,23 aprilie 1925 Necesitatea reformei: Piata mondiala agrara era ocupata de citeva state mari cu agricultura avansata dupa primul razboi mondial,Romania si-a pierdut rolul de stat fruntas in exportul de produse cerealiere. In 1921 in Romania a fost terminata reforma agrara.Etapele principale ale reformei: 1. A fost adoptata decretul decembrie 1918 mosierii-100 ha,restul se dadea la tarani 2. 1918-1920-aplicarea reformei in provincii 3. 1921 improprietarirea taranilor cu pamint Prevederile reformei: 1. Marea proprietatea funciara a fost limitata la 100 ha. 2. Viile si livezile,ramineau in posesia vechilor proprietari 3. Padurile ,apele,si bogatiile subsolului au fost declarate proprietate de stat 4. Surplusul de terenuri agricole,a fost distribuit taranilor in latura de 5-7 ha in schimbul unei despagubiri Specificul aplicarii reformei in Basarabia:legea a avut un caracter mai radical.Daca pe teritoriul intregii tari,pamintul a fost expropriat de la mosieri si dat taranilor apoi in Basarabia-pamintul a fost luat de la tarani care l-au ocupat abuziv in 19171918.P/u realizarea reformei a fost creat un sistem de dirijare numit casa noastra. Importanta reformei (in Basarabia): Reforma agrara in Basarabia a durat din 1918-1924,care era considerata drept piatra de temelie activitatile statului roman in Basarabia.De si a purtat un caracter national ,reforma agrara basarabeana nu a acordat nici un regim preferential nationalitatii romane. Economic: A rezolvat problema improrpietarii taranilor cu pamint contribuind la cresterea volumului productie agricole,asigurarea conditiilor de crestere productie industriale,la dezvoltarea comertului,la stabilitatea valutara.

Social: A contriuit la imbunatatirea situatie materiale a taranilor. Politice: Au disparut mosierii care erau principalii suport ai conservatorilor,partidul conservator a disparut din viata politica a statului Roman.

Gratie reformei agrare din 1918-1924 Agricultura Basarabiei a reusit sa obtina annual cantitati mari de productie agricola,1.5-3 mrld tone de vin,primul loc in tara la productia de frute

documentul 42:Extras din constitutia romana adoptata in 1943. In martia 1923 a fost adoptata constitutia prin care se stableste ca Romania este un stat unitar,national,si indivizibil.Conform acestei constitutii ,in Romania este introdus votul universal,direct si secret.Barbatii care au impliniti 21 ani,cu exceptia femeilor,ofiterilor si magistratilor,contsitutia recunoaste drepturile si libertatiele democratice ale cetatenilor romani,indiferent de originea etnica,limba sau religie.In Romania nu era adimise deosebirile de nastere si de clase generale.

Puterea Legislativa-era exercitata in colectiv de catre lege si reprezentanta nationala(adunarea deputatilor si senatului) Puterea Executiva-era incredintata regelui ,care o exercita prin intermediul guvernului;orice act al regelui devenea valid numai daca era contrasemnat de un ministru,care devenea respunzator de acel act Constitutia proclama independenta justitie.Judecatorii erau inamovibili. Constitutia din 1923 proclama : 1. Egalitatea tuturor in fata legii 2. Inviolabilitatea persoanei si averii 3. Livertatea cuvintului,presei,intrunirilor 4. Votul universal,dreptul la munca 5. Nationalizarea bogatiilor subsolului 6. Separarea puterilor in stat Era respectat principiul englezregele domina dar nu guverneaza Constitutia era limitata prin faptul ca militarii majestratii si femeile nu participau la vot. Documentul 43: Constitutia romana,piblicata in Monitorul Oficial,27 februarie 1938.

La 10 februarie 1938,Carol II folosinduse de slabiciunea si lipsa de autoritate a partidelor politice, de nemultumire a maselor populare si a cercurilor interne , de politica promovata de guvernul Goga-Cuza,de gravele dizordnini pe care le comise legionarii introduce dictatura personala. Constitutia din 1923 a fost suspendata fiind elaborata o noua constitutie promulgata la 27 februarie 1938,potrivit noii Constitutii regele era declarat capul statului (art.30) .Regimul parlamentar a fost inlocuit cu un regim autoritar.Nu mai pastreazapractic nimic din vechile constitutii democratice introduse prin constitutia din 1866 si 1923.S-a pus capat principiului separarii puterilor in stat.Regele numea guvernul,exercita puterea legislativa prin reprezentanta nationala,era capul armatei,guverna prin decrete lege.Constitutia a dat o lovitura votului universal,prin care puteau sa voteze numai stiutorii de carte,care au atins virsta de 30 ani.Pozitiv e ca femeilor li s-a permis sa voteze. Au fost intezise prtidele politice,insa ele continuau sa existe.Locul partidelor traditionale este luat de Frontul Renasterii Nationale-unica formatiune politica autorizata,in care au fost chemati sa se inscrie toti cetatenii si in primul rind functionarii de stat.Apartenenta la front a devenit o conditie obligatorie pentru promovarea sociala.In 1939 erau deja 3.5 mln membri.

Documentul 44:Rominia on line. Net Nicolae Titulescu: A fost profesor universitar dupa studii stralucite la paris, a fost profesor de drept civil la universitatea din iasi si din bucuresti. A fost membur al academiei romine, doctor, honoris-causer al universitatii din atena si bratislava, presedinte al academiei diplomatice internationale. A detinut diverse functii: Ministru de finante (1917;1920;1921) Delegat la conferinta de pace de la Paris (1920) a semnat tratatul de pace de la trianon Ministru de externe 1927 1928; 1932 1936 (21 iulie 1936 tratatul de la montera) Delegat permanent (1920 - 1936) al rominiei la liga natiunilor, al carei presedinte a fost ales in 1930 si 1931, singurul care a detinut aceasta functie de doua ori.

Documentul 45: Constantin Hlihor.Istoria sec. XX.Editura enciclopedica,Bucuresti 1999 Cauzele si consecintele crizei 1929-1933: 1. 2. 3. 4. Deprecierea puterii de cumparare a banilor (inflatia). Cheltuielele enorme in domeniul militar din timpul Primului Razb. Mondial a dus la cresterea uriasa a datoriilor de stat (exceptie SUA). Din cauza comertului mondial ,statele imprumutau si cumparat de la Sua Criza agricolo de supra-productie insotita de scaderea preturilor si a veniturilor taranimii , multi fermieri s-au ruinat.

5. 6. 7.

Eforturi de investitii din anii 20,care au fost insotit de riscuri si dezechilibre(oferta era mai mare ca cererea SUA) Abuzul de credite de consum si de speculatii bursare , care s-au practicat in SUA in anii primului deceniu interbelic. Cauza prinicipala a falimentului a fost falimentul bursei hirtiilor de valoare din New-York,24 octombrie 1923 (joia neagra).

Consecinte : 1. 2. 3. Economice : A dat faliment bancile(5761) carea aveau in depozit de 5 mlrd dorali (in SUA) Volumul total al productie industriale s-a redus la 53.8 % (in SUA) ,au dat faliment multe intreprinderi mici si mijlocii. Preturile de achizitie al priduselor agricole a scazut cu 58%,iar peste 1 mln de ferme au fost vindute la licitatie. In ciuda faptului ca o buna parte din populatie flaminzea,fermierii erau nevoiti sa distruga cantitati uriase de griu,carne,bumbac. A fost afectat comertul extern,deoarece a cazut bursa de valori din New-York Sociale: Criza a lovit nemilos in forta de munca sporind considerabil nr. Somerilor ,1933 in SUA in s-au inregistrat 12 mln someri,iar in europa 30 mln. A generat ample manifestatii de protest,astfel somerii au organizat 2 defilari a infometatilor pe strazile Washingtonului Politice: Implicarea statului in economie (neoliberalistii) Venirea nazismului in Germania (1933) In Anglia si Franta instabilitate ministeriala Victoria conservatorilor in Londra Revizionismul si revansismul ce o izolat notiunile si a dus la izbucnirea razboiului

Noul Curs a presedintelui american Franklin Roosevelt Consecinte: La a 2a zi dupa preluarea puterii,Roosevelt a instituit un monotoriu asupra activitatii bancare,ordonind inchiderea tuturor bancilor Exportul aurului a fost interzis,iar dolarul a luat un nou curs(o uncie-31 grame echivala cu 35 de dolari) A fost micsorate salariile functionarilor de stat si a aparatului administrativ de la Casa Alba S-a anulat legea imptriva consumului de bauturi alcoolice in SUA S-au instituat organele federale NRA-(administratia nationala pentru restalbilire) si AAA (administratia reglementarii agriculturii) AAA au incheiat acorduri cu fermieri in schimbul unei compensatii banesti ,acestia sa nimiceasca o parte din suprafetele cultivate si productie excedentara Pentru lichidarea somajului,tinerii 18-25 erau luati in tabere de munca,in medie pe un an,salariu de 30 $ pe luna ,(erau asigurati cu imbracaminte si hrana)

Documentul 45: Constantin Hlihor.Istoria sec. XX.Editura enciclopedica,Bucuresti 1999 Cauzele si consecintele crizei 1929-1933:

8. Deprecierea puterii de cumparare a banilor (inflatia). 9. Cheltuielele enorme in domeniul militar din timpul Primului Razb. Mondial a dus la cresterea uriasa a datoriilor de stat (exceptie SUA). 10. Din cauza comertului mondial ,statele imprumutau si cumparat de la Sua 11. Criza agricolo de supra-productie insotita de scaderea preturilor si a veniturilor taranimii , multi fermieri s-au ruinat. 12. Eforturi de investitii din anii 20,care au fost insotit de riscuri si dezechilibre(oferta era mai mare ca cererea SUA) 13. Abuzul de credite de consum si de speculatii bursare , care s-au practicat in SUA in anii primului deceniu interbelic. 14. Cauza prinicipala a falimentului a fost falimentul bursei hirtiilor de valoare din New-York,24 octombrie 1923 (joia neagra). Consecinte : 4. Economice : A dat faliment bancile(5761) carea aveau in depozit de 5 mlrd dorali (in SUA) Volumul total al productie industriale s-a redus la 53.8 % (in SUA) ,au dat faliment multe intreprinderi mici si mijlocii. Preturile de achizitie al priduselor agricole a scazut cu 58%,iar peste 1 mln de ferme au fost vindute la licitatie. In ciuda faptului ca o buna parte din populatie flaminzea,fermierii erau nevoiti sa distruga cantitati uriase de griu,carne,bumbac. A fost afectat comertul extern,deoarece a cazut bursa de valori din New-York

5. Sociale: Criza a lovit nemilos in forta de munca sporind considerabil nr. Somerilor ,1933 in SUA in s-au inregistrat 12 mln someri,iar in europa 30 mln. A generat ample manifestatii de protest,astfel somerii au organizat 2 defilari a infometatilor pe strazile Washingtonului

6. Politice: Implicarea statului in economie (neoliberalistii) Venirea nazismului in Germania (1933) In Anglia si Franta instabilitate ministeriala Victoria conservatorilor in Londra Revizionismul si revansismul ce o izolat notiunile si a dus la izbucnirea razboiului

Noul Curs a presedintelui american Franklin Roosevelt Consecinte:

La a 2a zi dupa preluarea puterii,Roosevelt a instituit un monotoriu asupra activitatii bancare,ordonind inchiderea tuturor bancilor Exportul aurului a fost interzis,iar dolarul a luat un nou curs(o uncie-31 grame echivala cu 35 de dolari) A fost micsorate salariile functionarilor de stat si a aparatului administrativ de la Casa Alba S-a anulat legea imptriva consumului de bauturi alcoolice in SUA S-au instituat organele federale NRA-(administratia nationala pentru restalbilire) si AAA (administratia reglementarii agriculturii) AAA au incheiat acorduri cu fermieri in schimbul unei compensatii banesti ,acestia sa nimiceasca o parte din suprafetele cultivate si productie excedentara Pentru lichidarea somajului,tinerii 18-25 erau luati in tabere de munca,in medie pe un an,salariu de 30 $ pe luna , (erau asigurati cu imbracaminte si hrana)

Document 47: Protocol additional secret al pactului de neagresiune dintre Germania si URSS, 23 august 1939. 23 august 1939- semnarea tratatului de neagresiune cu Germania cunoscut in istorie ca tratatul MolotovRibentrop. Ideea: Conciliatorismul Angliei si Frantei fata de Germania. Argument: Tendinta URSS de a iesi din izolare. Cauze: 1. Necesitatea unui ragaz pentru Germania care pregatea Campania militara spre est. 2. Esecul tratativelor tripartite- anglo- franco- sovietice din martie 1939 de constituire a sistemului de aparare colectiva. 3. Interesele teritoriale ale URSS fata de Europa de Est. Consecinte: 1. Impartirea sferelor de influenta in Europa intre Germania si URSS. 2. Realizarea inaintarii Germaniei spre est fara obstacole. 3. Reanexarea Basarabiei la URSS la 28 iunie 1940. 4. Crearea RSSM la august 1940. 5. Anexarea Bucovinei si tinutului Herta. In primavara si vara anului 1939 conducerea sovietica mai spera in constituirea unui sistem de aparare colectiva. Dovada au fost tratativele tripartite franco- anglo- sovietice la Moscova incepute in martie 1939, dare le au esuat. Din primavara anului 1939, germanii au dat de inteles sovieticilor ca sint dispusi sa semneze un tratat bilateral de neagresiune. La 23 august 1939 comisarul poporului pentru afacerile externe V. Molotov si ministrul german de externe Ribentrop au semnat pactul soviet- nazist un angajament din partea ambelor tari sa mentina relatii pasnice una cu alta timp de 10 ani. Pactul de neagresiune continea si un protocol deaditional secret, prin care Stalin si Hitler au impartit Europa de Rasarit in sfera de interese I. Stalin a cistigat ragazul dorit pentru a-si consolida potentialul militar. Acordul soveto- nazist a acordat unda verde celui de-al 2-lea Razboi Mondial. Pact de neagresiune- tratat international creat in scopul mentinerii pacii sau al colaborarii intre semnatori Articol aditional- articol care se adauga la protocol si care este secret. 17 septembrie 1939- Armata Rosie trece hotarul estic al Poloniei motivul declarant official fiind eliberarea Ucrainei de Vest si a Belorusiei de Vest. 30 noiembrie 1939- martie 1940- razboiul soviet- finlandez, Finlanda cedeaza URSS o serie de teritorii vast a peninsulei Hanco cu dreptul de a construe baze militare. Iulie- august 1940- anexarea Lituaniei, Letoniei, si Estoniei la URSS. 28 iunie 1940- anexarea Basarabiei, Bucovinei de Nord si tinutul Herta la URSS. Subiectul : Protocolul additional al tratatului de neagresiune Ribbentrop- Molotov.

Ideea: separarea sferelor de influenta intre URSS si Germania. Argumente: Frontiera Nordica in Lituania este frontiera sferelor de influenta intre Germania si URSS, interesul URSS pentru Basarabia. Septembrie 1939- martie 1940- razboiul sovietico- finlandez. Pacea a fost incheeata la 14 martie 1940, a cedat un vast teritoriu si insula Hanco in arenda pe 30 de ani pentru a construe o baza militara.

Documentul 48: Nota ultimativa a Guvernului sovietic adresata guvernului Roman 26 iunie 1940. 26 iunie 1940 nota ultimativa sovietica adresata Romaniei cu cererea cedarii imediata a Basarabiei si Bucovinei de Nord. 27 iunie 1940- a 2 a nota ultimativa sovietica care cerea evacuarea imediata de catre Romania a Basarabiei si Bucovinei de Nord incepind cu 28 iunie. Consiliul de coroana decide evacuarea Basarabiei si Bucovinei de Nord. Subiectul: Reanexarea Basarabiei si Bucovinei la URSS. Ideea; Motivarea pretentiilor URSS fata de Romania cu referire la Basarabia si Bucovina. Notiuni: Reanexare Nota ultimativa Rezolvare pe cale pasnica a conflictului URSS si Romania. Rezolvarea pe cale pasnica a conflictului URSS si Romania- formula diplomatica a cererii ultimative a URSS de a ceda neconditionat Basarabia si Bucovina de Nord prin amenintarea cu forta din Nota ultimativa a Guvernului sovietic adresata guvernului Romaniei la 26 iunie 1940. Reanexarea a incorpora prin violenta un teritoriu strain ce anterior a fost anexat si eliberat. Nota ultimativa- un drept international, un document sau o forma verbala cu o cerinta a unui stat catre altul de a adopta o pozitie in unul sau alt subiect, de a indeplini anumite conditii. Neindeplinirea notei ultimative poate provoca anumite actiuni de influenta ca intreruperea tratativelor sau ruperea relatiilor diplomatice. Raptul Basarabiei, Bucovinei de Nord si tinutului Herta in 1940. Cauze: Politica exansionista a URSS. Semnarea pactului Ribentrop- Molotov. Franta care era garantul sistemului de la Versaile capitulase iar Anglia duce lupte grele. Roma, Belgradu si Atena au rugat Bucurestiul sa nu tulbure printr-o rezistenta militara pacea in bazinul Dunarean si in balcani. Potentialul economic si militar era cu mult mai superior ca URSS.
Consecinte: Reanexarea Basarabiei la URSS, anexarea Bucovinei de Nord si a tinutului Herta. Crearea RSSM- 2 august 1940. Bucovina de Nord a fost data Ucrainei si pina in present se afla in component ei, Hotin, Cetatea Alba , Izmail.

Au fost consecinte dramatice pentru populatia autohtona fiind infaptuite transformari radicale de ordin politic, social, economic, si cultural, demographic, in directia sovietizarii si comunizarii. Dupa doua consilii de coroana, incercarea partii romane de a negocia s-a lovit de un refuz net. Al 2 lea ultimatum al Moscovei fixa intrarea trupelor sovietice in Basarabia si in nordul Bucovinei la 28 iunie, ora 14:00. Evacuarea armatelor romane trebuia incheeata in 4 zile. Berlinul a sfatuit autoritatile romane sa se supuna cererii guvernului sovietic. Roma, Belgradu si Atena au rugat Bucurestiul sa nu tulbure printr-o rezistenta militara pacea in bazinul Dunarean si in balcani. In aceste conditii erau cedarea teritoriilor revendicate de sovietici sau rezistenta armatei timp de citeva saptamini. Consiliul de Coroana s-au pronuntat pentru cedare, deoarece se pastra astfel statul roman. Evacuarea a avut loc in conditii dramatice. Zeci de mii de oameni au avut doar citeva ore la dispozitie pentru a se retrage. Arhive, biblioteci de mare valoare, de materialul feroviar de pozitie de munti , de materie prima, fabric, ateliere, magazine- totul a fost parasite in fata ocupantilor. In decurs de 6 zile 28 iunie 3 iulie 1940, Romania a cedat URSS- 50,765 km patrati. La 2 august 1940 a fost create RSSM. Judetul Hotin, Cetatea Alba, Ismail n-au fost incluse in component RSSM. In component RSSM a fost incluse 6 raioane din fosta RASSM ( Grigoriopol, Dubasari, Camenca, Ribnita, Slobozia, Tiraspolul) si 6 judete a Basarabiei ( Balti, Bender , Cahul, Orhei, Soroca , Chisinau). Bucovina de Nord , judetul Hotin, Ismail, Cetatea Alba au fost incluse fortat in component RSS Ucraineana. La 15 august 1940 au fost nationalizate bancile, intreprinderile comerciale si industrial, transportul feroviar sip e apa, pamintul. Astfel fiind lichidata proprietatea private in Basarabia. 11 noiembrie 1940 au fost deportati in regiunile Altai, Kirov, Novobransk, Omsk, in Kazakstan circa 22,648 mii oameni. Sursa de forta de munca eftina- au trimis la munca fortata53.356 tineri din satele Basarabiei. Persoanele de nationalitate germana au plecat in Germania, au ramas libere circa 500 mii ha de pamint in judetele Cetatea Alba, Ismail, care au fost populate cu ucraineni.

Documentul 50: Carta ONU in : instoria universala in texte. Activitatea organizatiilor internationale. Organizatiile internationale pot fi impartite in: 1. Mondiale dintre care cu competenta generala (ONU) si cu competenta limitata (UNESCO, fondul unitar international) 2. Regionale (liga statelor arabe, CSI, OSCE) 3. Organizatii internationale din domeniul dreptului (curtea de justitie internationala) Primele organizatii internationale au aparut la inceputul sec. XIX-lea, insa ele au capatat o raspindire larga dupa cel de-al doilea razboi mondial (4 mii organizatii). Un loc deosebit printre aceste organzatii il ocupa ONU, intemeiata la 24 octombrie, 1945. Scopul el major este in neadmiterea razboaielor, dezvoltarea relatiilor de prietenie intre popoare, realizarea cooperarii internationale, in vederea solutionarii problemelor de ordin economic, social si umanitar. Ea ara 22 de organe si institutii specializate. Organul superior este adunarea generala din care sunt compuse 189 de state. Al doilea organ important consiliul de securitate alcatuit din 5 membri permanenti: SUA , Rusia, Anglia , China , Franta care au dreptul de veto si 10 membri alesi pe 2 ani. Consiliul de securitate este un organ executiv, responsabil d mentinerea pacii. Secretar general este ales pe 5 ani si asigura administrarea organizatiei. In august 1941, presedintele SUA Roosvelt si primul ministru al marii britaniei Churchil au formulat in Cartea Atlanticului unele principii ale ordinii internationale postbelice. La 6 octombrie 1943 la conferinta de la Moscova (SUA, URSS,Marea Britanie) la care adera si China o declaratie despre necesitatea crearii unei organizatii internationale pentru securitate. Decembrie 1943 la Teheran, Stalin Churchil si Roosvelt au discutat despre viitoarea organizatie internationala si elaborarea princiiilor acestei organizatii.

21 august 7 octombrie 1944, linga Washington la Dumbarton oaks, o conferinta in care s-a dterminat structura organizatiei si s-a elaborat proiectul statutului. Februarie 1945 la conferinta de la Ialta, Roosvelt, Churchil si Stalin au discutat despre viitoarea organizatie internationala. Aprilie Iunie 1945 conferinta de la San Francisco a adoptat Carta Organizatiilor Natiunilor Unite in care este expusa scopurile noii organizatii internationale. Sediul a fost stabilit la New York. La 24 octombrie 1945 este intemeiata ONU. Republica Moldova face parte din programul natiunilor unite pentru dezvoltarea, comisia economica a ONU, UNESCO, FMI si Banca Mondiala. In anii 80-90, consiliul de securitate a solutionat unele conflicte regionale: Cambodgia, Angola, Orientul apropiat, Bosnia, Golful Piersic. Consiliul de securitate aplica sanctiuni economice contra statelor care ameninta securitatea generala. Concluzia: A devenit clar ca nici un stat de pe Glob, chiar cel mai bogat si mai pternic nu poate solutiona toate priblemele internationale de unul singur. Documentul 51: Ion Varta.Cenzura Sovietica din R.S.S.M. in anii 70 ai sec. XX.In revista limba romana ,nr.3-6 sex XXI,2011. Ivan Bodiu-nascut in 1918 in regiunea Nicolaev(Ucraina) primul secretar al comitetului central al partidului comunist al Moldovei (1971-1978) a experimentat integrarea agro-industriala in economia RSSM ,care s-a soldat cu esec. A promovat o politica de ideologizarea a culturii si control permanent asupra creatiei ei artistice ,de izolare a Moldovenilor de neam romanesc. Regimul comunist ,reinstalat in 1944 ,a promovat in domeniul culturii o politica precnizind lichidarea culturii burgheze si crearea unei noi culturi national dupa forma si socialista dupa continut.In conformitate cu aceste principii conducerea sovietica chiar in 1944 a purces la lichidarea sistematica a valorilot nationale,declarate burgheze printrun decret special ,a fost lichidat sisitemul de invatamint romanesc a fost inlocuit cu alfabetul chirilicrusesc ,iar l. romana era practic eliminata din institutiile publice ,stiintifice,de invatamint superior. O atitudine ostila a manifestat regimul fata de intelectualitatea basarabeana,trata ca o burgheza nationalista. Multi inteletuali basarabeni emigreaza in Romania ,iar cei ramasi au fost marginalizati sau deportati.Locul lor l-au ocupat pesoane fidele regimului originare din transnistria sau Rusia si Ucraina. In RSSM au fost interzisa difuzarea literaturii romane cu continut national , iar fondurile de biblioteci cu asemenea carti erau distruse.Se lichida tot ce putea sa aminteasca despre neamul romanesc(monumente,simboluri) Pe ruinele culturii nationale ,regimul si-a desfasurat activitatea de a crea omul nou internationalist ,dupa convingere adept al ideologie marxist-leniniste,ateu,patriot al URSS ,dispretuitor lumii capitaliste,care cunostea limba si cultura rusa. In prim plan crearea omului nou se facea in scoala.Elevii din clasese primare erau octombrei incepind in cl. 4 erau pioneri,iar de la 14 ani consomolisti pina la 28 ani. Documentul 52: Tratatul Atlanticului de Nord La inceputul anilor 1948- relatile dintre tarile occidentale si URSS erau deosebit de incordate. In februarie 1948 in urma loviturii de la Praga, comunistii sprijiniti de sovietici au pus mina pe putere in Cehoslovacia. In iunie 1948, Americanii, Englezii si Francezii intentioneaza sa creeze un stat german independependent in zonele pe care le controlau. In consecinta URSS a impus o blocada pe toate caile ferate si soselele ce duceau spre Berlinul de vest.

La 8 mai 1949 este creata RFG, iar la 9 octombrie 1949 RDG. Criza Berlinului a accelerat constituirea blocului militar a statelor occidentale NATO in aprileie 1949. La 4 aprilie 1949 la Washington s-a semnat actul de constituire a organizatie tratatului de nord (NATO) formata din 2 state din america (SUA si Canada) si 10 state din Europa apuseana (franta, MB, olanda, belgia, luxemburg, italia, danemarca, norvegia, portugalia, islanda) In 1952 Turcia si Grecia au aderat la alianta Atlantica, in 1955 RFG iar 1982 Spania. In 1997 trei state care au fost membre tratatului de la Varshovia au intrat in NATO (Cehia, Polonia, Ungaria). Scopul acestei organizatii era de a crea securitate si stabilitate regiunii Euro-Atlantice. NATO este o alianta defensiva. Dupa incheerea razboiului rece, NATO s-a confruntat cu mai multe probleme. In primul rind trebuia sa stabileasca noi strategii dupa caderea URSS. Noile obiective ale acestei organizatii au fost stabilite in cadrul conferintei de la Washington din aprilie 1999. In care se mentiona ca va continua sa intareasca securitatea si stabilitatea regiunii Euro Atlantice si sa primeasca noi membri chiar si din fostele state menbre ale tratatului de la Varshovia. In 1997, NATO a inceiat un acord de cooperare si securitate cu Rusia.

Documentul 53: King Charles. Moldovenii pag.97 La 28 iunie 1949, consiliul de ministri al RSSM, adopta hotarirea cu privire la deportarea din RSSM a familiilor de chiaburi a fostilor mosieri si a marilor comercianti. 6 iulie 1949 deportarea in masa a basarabienilor in siberia (operatia sud) 1951 deportarea in siberia a membrilor sectiilor religioase din RSSM (operatia nord) Notiuni: Deportati actiune de a trimite fortat pe cineva intr-o regiune indepartata ca masura represiva, drept o pedeapsa fata de statul social, pozitie economica sau viziuni politice. Deportari actiune de trimitere fortata a unor persoane sau a unui grup de oameni de pe teritoriul sau de origine intr-o regiune indepartata pentu al pedepsi. Cheaburi clasa de tarani bogati, care poseda pamint si importante mijloace de productie, ce foloseau munca innamita, care au existat in URSS. La 17 martie 1949, conducerea partidului comunist din Moldova a facut un demers catre Stalin, solicitind permisiunea in vederea deportarii din RSSM a cheaburilor, si complici ai ocupantilor in numar de 39.092 persoane. Peste 2 saptamini au primit acordul. La 28 iunie 1949 consiliul de ministri al RSSM a adoptat hotarirea secreta cu privire la deportarea din RSSM a familiilor de cheaburi, a fostilor mosieri si a marilor comercianti prin care listile persoanelor ce urmau sa fie deportate. In noaptea de 5-6 iulie a fost declansata operatiunea de deportare, purtind denumirea de sud. Au fost deportate 35.796 de persoane dintre care 11.889 copii in consecinta pe parcursul a 2 luni iulie-august 1949 numarul gospodariilor colective a sporit de 2,2 ori ajungind la 723. Deportarea din 6 iulie 1949 a fost efectuata cu scopul de a accelera ritmurile cooperarii gospodariilor taranesti. Nu s-a tinut cont nici de starea sanatatii si nici de virsta ce prezenta vreun pericol pentru regim.

La 1 aprilie 1951 a fost declansata operatia nord din 57 de sate, au fost arestati si deportati in siberia 723 de familii de sectanti, dintre care 842 copii. Acuzati fara judecata de antisovietizm si mai ales de nationalizm, basarabienii erau arestati si deportati pe vieci in partea asiatica a URSS, iar barbatii fiind de cele mai multe ori impuscati.

Documentul 54: Politica guvernului condus de M. Thacher. Neoliberalism- current economic contemporan care admite o interventie a statului in economie, nu pentru a dirija viata economica, ci pentru a stabili cadrul juridic care sa permita organizarea concurenta functionarea armonioasa a mecanismului preturilor si stavilirea abuzurilor monopolurilor. Conservator ( din Marea Britanie)- partid care i-si are obirsia in curentul politic conservator aparut in sec. 18 constituindu-se in partid politic in sec. 19. Sunt de orientare politica si economica traditionalista, acceptind cu pudenta noul, opteaza pentru diminuarea rolului statului in viata social economica. Aceasta politica a fost consecvent promovata de Margaret Thacher in anii 1979- 1990 supranumita si Doamna de Fier datorita noncompromisului manifestat prin politica de retragere masiva a statului din economie parallel cu o privatizare accentuate. In cei 11 ani de guvernare , cabinetul de ministri condusi de Thacher a dus o politica ultraliberala care totusi nu a pus la indoiala statutul bunastarii material. A redus la jumatate sectorul public prin privatizarea masiva a petrolului, a telecomunicatiilor si a industriei automobilelor. Impozitul de venit a fost redus, ceea ce a determinat micsorarea cheltuielilor publice. Initiativa individuala este incurajata, iar dreputrile sindicatelor sunt limitate. Aceasta politica a fost numita Thatcherista fiind similara cu cea din timpul lui Reagun. In plan extern Marea Britanie se manifesta ca unul dintre cei mai importanti aliati ai SUA dar totodata Thatcher a prima dintre liderii Europei care au sustinut perestroika lui Gorbaciov. A devenit prima femeie prim-ministru a Marii Britanii si prima din istoria Europei. Pentru solutionarea problemelor grave cu care se confrunta Marea Britanie la inceputul anilor 80, guvernul M. Thatcher a realizat un sir de masuri radicale : 1. In domeniul finantelor pentru stoparea inflatiei a luat sub controlul guvernului emiterea banilor. Guvernul a redus masa baneasca raportind-o la situatia financiara. 2. Micsorarea cheluielilor de stat- reducerea indemnizatiilor pentru somaj, a investitiilor pentru invatamint, ocrotirea sanatatii, transportul de stat, constructive de locuinte. 3. A fost micsorat si numarul functionarilor de stat( 10.6 %) 4. In Marea Britanie impozitele erau mari ceea ce impiedica dezvoltarea antreprenoriatului si investirea capitalului. Pentru a inlatura aceste piedici a fost elaborat un program de reducere a impozitelor, de limitare a interventiei statului in activitatea firmelor particulare de stimulare a investitiilor de capital. In urma realizarii politicii radicale in 1983, volumul productiei industriale sa marit 2.9% iar in 1985 cu 4,7% . Salariile au crexcut mai repede decit preturile. Productivitatea muncii a sporit. Doamna de fer cistiga razboiul din Malvine impotriva Argentinei ( 1982) nu cedeaza in fata teroristilor irlandezi ai IRA care incearca sa o asasineze la Brightone ( octombrie 1984) , nici in fata minerilor in ciuda unor greve ce au durat un an de zile ( 1984- 1985). Devine o figura nepopulara din cauza noului impozit local de pe cap de locuitor pe care il introduce in aprilie 1990 iar in noiembrie 1990 demisioneaza. CAUZE: Economice:

1. A luat sub control emiterea banilor, a redus masa baneasca. 2. A promovat initiative individuala. 3. A micsorat impozitul pe venit 4. A retras statul din economie privatizint massive Consecinte: 1. A crescut economia, productia industrial a crescut in 1983 29% iar 1985 47% 2. A redus sectorul de stat. Sociale: 1. reducerea indemnizatiilor pentru somaj, a investitiilor pentru invatamint, ocrotirea sanatatii, transportul de stat 2. A fost micsorat numarul functionarilor cu 10,6 % 3. A introdus noi impozite pe cap de locuitor. Consecinte: 1. A crescut rata somajului. 2. N-a cedat in fata minerilor care au protestat sub forma de greva din 1984-1985 Politice: 1. Politica de retragere masiva a statului din economie, parallel cu privatizarea accentuate. 2. Prima femeie prim-ministru din Marea Britanie si din Europa Consecinte: 1. Limitarea interventiei statului in activitatea firmelor particulare. 2. Initiativa individuala este incurajata , iar drepturile sindicatelor sunt limitate. 3. Devine o figura nepopulara in 1990 si i-si da demisia. documentul 55: America de dupa cel de-al 2- lea Razboi Mondial: Intre 29 iulie si 5 octombrie 1946 la paris si-au desfasurat lucrarile Conferinta de Pace care a avut scopul sa elaboreze tratativele de pace cu Italia, Romania, Bulgaria, Ungaria si Finlanda. La ea au participat 21 state member a cualitatii antihitlerista precum si tarile aliate cu Germania. In urma celui de-al 2-lea Razboi Mondial lumea s-a scindat in 2 tabere: 1. Comuniste in frunte cu URSS. 2. Capitaliste in frunte cu S.U.A. Confruntarile intre ele a determinat in esenta continutul relatiilor international. Acest process a cuprins toate sferele societatii: economice, politice, militare. El a capatat denumirea de Razboi Rece dar din fericire confruntarea globala Sovietico- Americana nu s-a transformat in ciocnire armata directa. Inca in timpul razboiului impotriva Germaniei, intre Aliati apar divirgente. In 1945 cind inamivul comun a dosparut, interesele URSS pe de o parte si ale statelor occidentale in frunte cu SUA se ciocnesc. Ca si pina la razboi, URSS promova o politica ostila fata de tarile occidentale, ea nu s-a dezis de ideea revolutiei comuniste mondiale si de instaurarea dictaturii prozitariatului in intreaga lume. A inceput sovietizarea tarilorin care erau stationate armatele ei incalcindu-se astfel prevederile declaratiei de la Conferinta de la Ialta din 1945. In martie 1946 Churchil in prezenta presedintelui SUA Truman la Fulton a rostit o cuvintare in care s-a pronuntat pentru crearea uniunii militare Anglo- Americana in vederea salvarii Comunismului din rasarit. Multi cercetatori considera acest pact ca inceputul Razboiului Rece. In mai 1949 este creat R.F.G. din zonele de ocupatie Americana, britanica, franceza. In octombrie 1949 este create R.D.G. din zona de ocupatie sovietica. Europa este impartita in zona de influenta Americana- Europa Occidentala si zona Sovietica- Europa central si de est. Apogeul Razboiului Rece l-a constituit asa numita criza a caraibilor sau rachetara in octombrie 1962, cauza a fost amplasarea rachetelor nucleare sovietice cu raza medie de actiune in Cuba, ca raspuns flota militara Americana a blocat Cuba. Guvernul American a cerut categoric evacuarea lor. Din fericire s-a ajuns la un compromise, sovieticii si-au evacuate rachetele din Cuba iar Americanii din Turcia si Italia. La 28 decembrie 1979 URSS invadeaza Afganistanul, aici un razboi civil: guvernul communist era sustinut de URSS iar rezistenta Islamica-Afgana de SUA. SUA a blocat jocurile olimpice de la Moscova (1980) si au votat in noiembrie 1980 un presedinte anti- sovietic Ronald Reagan, tot in acelasi an aproba programul de aparare strategica menit sa creeze un scut de protective a spatiului occidental de un eventual atac nuclear sovietic. Acest program a fost numit Razboiul stelelor. In martie 1985 Gorbaciov vine la putere si lanseaza o noua mentalitate in politica externa sovieticacreind premise pentru sfirsitul Razboiului Rece. Mihail Gorbaciov anuleaza doctrina brejnevista de Frate mai mare de a intervene in favoarea regimurilor comuniste din estul europei asa cum a facut-o in Ungaria (1956) si Cehoslovacia (1968). Fara sprijinul URSS ,

comunismul s-a prabusit la 1989 in majoritatea statelor din regiune. Ultimele regimuri din estul europei care se prabusise erau: Albania ( dec. 1991), si Iugoslavia mica creata de Serbia si Muntenegru in noiembrie 2000. Zidul Berlinului simbol al Razboiului Rece al divizarii Germaniei si Europei, este demolat in noiembrie 1989, iar in noiembrie 1990 are loc Unificarea Germaniei si Uniunea Sovietica se destrama si inceteaza sa mai existe. Prabusirea Uniunii Sovietice pune capat definitive Raboiului rece. Razboiul Rece a durat din 1946 pina in 1991. Cauzele: 1. Ideologica. Uniunea Sovietica vroia sa exporte comunismul in toata lumea. 2. Promovarea politicii ostile a URSS fata de tarile Occidentale. 3. Stabilirea monopolului SUA asupra bombei atomice. Consecinte: 1. Accentuarea divirgentelor in toate sferele( economice, politice, sociale) dintre statele democratice si URSS cu satelitii sai. 2. Cursa inarmarilor. 3. Crearea sistemului bipolar si ridicarea cortinei de fier.

Document: Naufragiul lui Gorbaciov. Adevarata istorie a destramarii URSS. In martie 1985 Mihail Gorbaciov este ales in fruntea partidului comunist al Uniunii Sovietice. A declarat Perestroica care a provocat in 1989 caderea regimului Comunist in tarile Europei Centrale si de Est. La 19-20 august 1991 a fost o incercare nereusita a fortelor conservatoire de a organiza o lovitura de stat Putciu. In perioada 24 august 1 septembrie 1991 Cauzele destramarii Uniunii Sovietice: 1. Incepind cu 1970 se evidentiaza unele semne ale crizei regimului communist. Cea mai slaba veriga era agricultura in care nu se investea. Taranii nu erau stimulate sa lucreze mai productiv pentruca pamintul apartinea statului, adica nimanui, iar Uniunea Sovietica era nevoita sa importe canitati enorme de cereal. Reformele infaptuite in timpul lui Gorbaciov nu a salvat situatia. 2. Industria nu era intro stare buna, randamentul muncii a scazut, utilajul invechit. Nu se investea sufficient in economie. Numai ramura industrial militara era intro stare buna. 3. In Uniunea Sovietica lumea ducea lipsa de alimente si marfuri industrial, provocind dezamagirea cetatenilor sovietici in sistemul sovietic. Dupa moartea lui Constantin Cernenco, Mihail Gorbaciov a fost ales secretar general al partidului communist- martie 1985. A initiat o serie de reforme cunoscute sub denumirea de Perestroica - restructurarea. Reformele urmareau scopul democratizarii vietii politice interne si o noua eficienta pe plan economic. Datorita reformelor sale politice, au luat nastere miscarile nationale Republicii Unionale, inclusive Moldova. Reformele sale economice n-au avut insa succes, o cauza fiind subaprecierea factorului national. Gorbaciov a introdus in cadru asa numitul program Perestroica reforme economice despre care credea ca vor ridica nivelul de trai al populatiei si productivitatea muncii. In acele vremuri reformele sale au fost considerate radicale de catre birocrati, conservatoria i partidului. Concluzie: 1. 1989- Retragerea trupelor sovietice din Afganistan. 2. Abandonarea doctrinei Brejnev privind suveranitatea limitata a tarilor blocului communist din Europa de Est permitindu-le singure sa-si hotarasca soarta lor politica, declarind sfirsitul Razboiului Rece. In august 1991 s-au confruntat cu o lovitura de stat care insa a esuat. Documentul 56: Extras din Declaratia de Independenta RM, 27 august 1991. 3 septembrie 1991- stabilirea frontierei de stat a RM.

2 martie 1992- RM devine membra a ONU. 29 iulie 1994- adoptarea Constitutiei R. Moldova Suveranitate- calitate a unui stat de a nu depinde de nici-o alta putere de stat exprimata de dreptul sau de a stabili liber, conform propriei vointe politice interna sau externa. Stat independent- stat care nu depinde de altcineva, care se bucura de autonomies i de libertatea sa. 20 mai 1989 in cadrul congresului constituitiv al Frontului Popular din Moldova a fost pronuntat public obiectivul suveranitatii. 27 aprilie 1990 Parlamentul Moldovei a adoptat Legea cu privire la Dreptul de Stat Tricolorul- rosu, galben si albastru. 23 iunie 1990- Parlamentul adopta declaratia cu privire la suveranitatea RSSM. Din initiative Frontului Popular din Moldova la 27 august 1991 la Chisinau a fost convocata Marea Adunare Nationala, la care au participat peste 600 000 oameni . la 27 august 1991 parlamentul Moldovei intrunit in sedinta extraordinara a adoptat Declaratia de independent a RM. Prima tara care a recunoscut Independenta a fost Romania. La 8 decembrie 1991 Mircea Snegur a fost ales presedintele Republicii.

Documentul 57: Le Monde, 14 decembrie 1991 In 1991 URSS a disparut de pe harta politica a lumii, iar locul sau a fost luat de Comunitatea Statelor Independente (inafara de republicile baltice si Georgia). In urma revolutiilor populare de la sfirsitul anilor 80 incep. anilor 90 regimurile comuniste din tarile Europei de Est au fost rasturnate. In locul lor la putere au venit guvernele de cuoalitie ale diferitelor forte politice: liberale, democratice, crestine. De exemplu in Polonia in iunie 1989 Bulgaria 10 noiembrie 1989, Cehoslovacia 17 noiembrie 1989, Romania decembrie 1989 (prin rev. singeroasa 104 morti), RDG se uneste cu RFG la 12 septembrie 1990. Trecerea de latotalitarizm la democratie este un proces complicat ce se implica in primul rind separarea puterilor administrativa, legislativa, juridiciara. S-a inceput procesul de tranzitie la economia de piata prin transmiterea proprietatii de stat in miinile particularilor. Privatizarea unitatilor mici, a sferii serviciilor s-a facut foarte repede. Privatizarea marilor interprinderi au intimpinat greutati: lipsa de mijloace financiare nu-i permitea modernizarea acestor unitati economice. Inchiderea interprindelor falimentare a dus la sporirea numarului de someri si la aparitia de noi tensiuini sociale. O problema arzatoare este si cea agrara se impun improprietarirea taranilor, asigurarea de catre stat a conditiilor pentru dezvoltarea agriculturii pe principii noi. Trecerea de la cooperative comuniste la gospodariile de fermieri se va realina intr-o perioda mai indelungata decit cea preconizata, la inceput satele duc lipsa de drumuri moderne, apeducte. Tranzitia tarilor Europei de Est la economia de piata este insotita de scaderea nicelului de viata al populatiei, care si pina atunci era destul de scazut. In aprilie 1990 a fost constituita la Londra Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) cu capitalul initial de 12 mii dolari pentru a ajuta tarile est-europene. Una din cele mai complicate probleme in aceasta perioada este cea a nationalitatilor. a) Cehoslovacia in 1993 s-a deznumbrat in mod pasnic in 2 state: Cehia si Slovacia.

In Iugoslavia (dupa moartea lui I. B. Tito (1980) cele 6 republici cenionale si 2 regiuni autonome au abandonat Federatia: Slovenia (1991, iunie) Macedonia (6 septembrie 1991) Bosnia Hertegovina (martie 1992).