Sunteți pe pagina 1din 138

Andreea Ctnescu

SCHI ALPIN. TEHNIC I METODIC



Coordonatori colecie:
Prof.univ.dr. Taina Avramescu
Prof.univ.dr. Dorina Ornescu


Comitetul tiinific:
Klara Branzaniuc, Universitatea de Medicin Trgu-Mure, Romnia
Mirkov Dragan, University of Belgrade, Faculty of Sport and Physical Education,
Serbia
Marian Dragomir, Universitatea din Craiova, Facultatea de Educaie Fizic i
Sport, Craiova, Romnia
Paula Drosescu, Universitatea Al.I.Cuza, Facultatea de Educaie Fizic i Sport,
Iai, Romania
Luminia Georgescu, Universitatea din Piteti, Facultatea de tiinte, Kinetoterapie
i Motricitate Special
Anca Ionescu, Universitatea de Medicin i Farmacie Carol Davila, Bucureti,
Romnia
Irene Kamberidou, National & Kapodistrian University of Athens, Greece
Ligia Rusu, Universitatea din Craiova, Facultatea de Educaie Fizic i Sport,
Craiova, Romnia

Misiunea noastr este s producem i s furnizm publicaii inovative, bazate pe
informaii recente, n toate ariile de interes ale motricitii umane. Astfel, colecia
Motricitate Uman i propune s pun la dipoziia publicului interesat o serie de
titluri de carte privind activitile motrice de performan, studii privind rolul
activitii fizice n mbuntirea calitii vieii, aplicarea exerciiului fizic n scop
profilactic i terapeutic prin programe kinetice n diverse patologii, bazele
anatomice, biomecanice i evaluarea funcional a exerciiului fizic.

Colecia reunete o diversitate de publicaii, incluznd cri de interes general i
publicaii tiinifice de nalt inut studii, prezentarea unor proiecte de cercetare,
teze de doctorat, antologii, atlase, etc.

Membrii comitetului tiinific pot trimite propunerile de publicare i altor
specialiti din domeniu.

Propunerile pentru publicare se vor adresa comitetului tiinific:
colectia_motricitate_umana@yahoo.com




Andreea Ctnescu











SCHI ALPIN
TEHNIC I METODIC




















EDITURA UNIVERSITARIA
Craiova, 2013

Refereni tiinifici:
Conf.univ.dr. Daniel Rou
Conf.univ.dr. Marian Creu






Copyright 2013 Universitaria
Toate drepturile sunt rezervate Editurii Universitaria



Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei
CTNESCU, ANDREEA
Schi alpin : tehnic i metodic / Andreea Ctnescu. - Craiova :
Universitaria, 2013
Bibliogr.
ISBN 978-606-14-0588-6













Aprut: 2013
TIPOGRAFIA UNIVERSITII DIN CRAIOVA
Str. Brestei, nr. 156A, Craiova, Dolj, Romnia
Tel.: +40 251 598054
Tiprit n Romnia
3
CAPITOLUL 1.
BAZELE GENERALE ALE METODICII NV|RII SCHIULUI
1.1. Considera(ii generale privind problematica teoriei yi metodicii
schiului alpin
Plecnd de la deIini|ia metodicii care reprezint o component a didacticii
generale care studiaz principiile, metodele si Iormele de predare adaptate,
speciIicului Iiecrui obiect de nv|mnt, metodica schiului Iace reIerire la
modalitatea elaborrii procesului instructiv - educativ, avnd ca scop, atingerea
Iinalit|ilor propuse, prin uitilizarea unor metode de predare - nv|are - instruire si
evaluare, speciIice acestei discipline sportive.
Metodica Iace reIerire la cunoasterea si aplicarea n procesul instructiv-
educativ, la toate nivelele Iormative (ini|iere - avansa|i - perIorman|), a celor mai
noi concepte si metode de predare - nv|are - evaluare, dar si nout|i n ceea ce
priveste abordarea execu|iilor, prin intermediul unor mijloace ct mai variate si
dinamice, pentru Iiecare procedeu tehnic n parte. Metodica schiului trebuie
elaborat astIel nct demersul pedagogic-instructiv, s |in cont de particularit|iile
disciplinei.
1. Mediul n care se desfayoara activitatea n cadrul procesului
instructiv-educativ
Desfayurarea schiului se realizeaz la munte, n mijlocul naturii, pe timp
de iarn, ceea ce implic din partea participan|ilor la procesul instructiv-educativ,
mici modiIicri ale strii de comIort, datorit altitudinii, presiunii atmosIerice,
Irigului, apari|iei ce|ii, a viscolului ct si a unei vizibilit|i reduse, etc. Acest sport
permite deplasarea doar n alunecare, pe o supraIa| denumit prtie acoperit cu
zpad.
Alta caracteristica important si speciIic acestei discipline sportive este
- panta - care prezint si ea grade diIerite de nclina|ie, astIel nct, abordarea
prtiilor necesitnd viteze de alunecare diIerite, n Iunc|ie de nivelul de pregtire
Iizic si tehnic si psihomotric speciIice acestui sport.
Complexitatea abordarii si nsusirii tehnicii schiului alpin, trebuie s
|in cont de urmtoarele componente motrice si psihomotrice si psihointelectuale,
implicate n Iiecare element si procedeu tehnic, din toate probele schiului alpin:
(slalom, slalom urias, super G, coborre si combinata alpin). Aceste componente
necesare n Iormarea deprinderilor, priceperilor si mecanismelor tehnice Iac
trimitere la urmtoarele:
4
ac(iunile motrice complexe, reprezint sisteme complexe de miscrii ciclice si
aciclice, care se desIsoar n realizarea mecanismelor tehnice;
gesturile motrice vizeaza, un obiectiv constient programat si anume: execu|ia
unui procedeu impus de situa|ia dat: Irnare, accelerare, schimbarea direc|iei
din alunecare, ocolire, etc.
gesturile motrice complexe, Iac reIerire la componentele psihomotrice
implicate n miscrile speciIice: echilibrul dinamic dintre Ior|ele interne si cele
externe, coordonarea, schema corporal, lateralitatea, sim|ul kinestezic, etc.
AstIel la nivel de ini|iere trebuie insistat pe antrenarea echilibrului care va creea
pe viitor, un control al schiurilor, un sim| al schiurilor si muchiilor n alunecare,
un sim| al zpezii, dar si o Iine|e n miscri, etc.
Astfel la nivelul grupelor de ini(iere, trebuie s |inem cont de o serie de
factori perturbatori, care pot limita buna desIsurare a procesului instructiv -
educativ, si anume: starea Iiecrui student /individ, anxietatea, incapacitatea de
a controla schiul ntr-un timp scurt, lipsa unui punct de sprijin, nervozitate,
teama de accidente, incapacitatea din punct de vedere psihomotric a exersrii
mecanismelor tehnice, toate nsumnd o serie de miscri grosiere si
necontrolate, n timpul execu|iilor;
Astfel n timpul alunecarii pe schiuri, mai apar si Iactorii inhibitori, cum ar Ii:
imposibilitatea pstrrii echilibrului n timpul alunecrii, care Iace reIerire la
valoriIicarea Ior|ei de gravita|ie, a echilibrului n plan antero - posterior si
lateral; - coordonare general si segmentar; - ritmicitatea, control, precizia
muchiilor, etc. Activitatea schiorului pe pant, poate Ii sau este un pogram
memorat.
Cunoayterea yi respectarea bazelor generale ale metodicii schiului alpin
1. Asigurarea unui climat optim n timpul procesului instructiv - educativ,
din punct de vedere al siguran|ei studen|ilor (gestionarea situa|iei n cazul apari|iei
unor evenimente mai pu|in plcute), al comIortului psihologic, al comunicrii si
interrela|ionrii la nivelul grupului; al nsusirii deprinderilor speciIice schiului.
2. Importan(a didacticii yi metodicii n schiul alpin, Iace reIerire la
modalitatea de abordare a procesului instructiv educativ, pe nivele Iormative, prin
respectarea principiului de la usor la greu, de la necunoscut la cunoscut si de
simplu la complex, la care se adaug cunosterea si aplcarea liniilor meodice pe
elementele si procedeele tehnice speciIice acestui sport.
3. Asigurarea condi(iilor optime de aplicare a strategiei nstruc(ionale
elaborate.
5
Strategia didactic este aplicat n practic, si are nevoie de crearea unor
situa|ii de nv|are/instraire si de asigurare a unui cumul de condi|ii externe care s
stimuleze producerea si valoriIicarea disponibilit|ilor (condi|iilor interne) de care
dispun sportivii/ studen|ii.Condi|iile externe sunt asigurate de capacitatea
proIesorului/antrenorului de a provoca evenimentele didactice, pentru desIsurarea
procesului instructiv.
Condi|iile interne sunt legate de: particulari|ile studen|ilor / sportivilor,
mecanismele bio-psiho-sociale interne Iavorizante, aptitudini psiho /
comportamcntale (capacitatea de nv|are, de execu|ie, de mobilizare, inteligen|a
motric), experien|a motric anterioar, etapa de nv|are n care se aIl sportivul,
calit|ile Iizice reclamate, reglajul motric perceptiv, ritmic si intelectual,
autoreglarea intern prin Ieed-back, capacitatea de reIacere dup eIort, etc. Asupra
condi|iilor interne, antrenorul nu poate interveni direct, ci numai prin asigurarea
condi|iilor externe (Colibaba E.D., 2007 p. 218 219).
Condi|iile interne sunt de natur biologic: vrst, sex, dezvoltare Iizic,
starea snt|ii; de natur psihologic: dezvoltare intelectual, nivel aIectiv
motiva|ional, capacitatea de eIort voluntar, stil de nv|are si de natur social:
cmpul psiho-social, lider, statut, integrare, etc.
Concretizate prin:
nsusiri naturale Iavorizante pentru activitatea motric (talent);
aptitudini psihocomportamentale: capacitatea de nv|are, de execu|ie, de
mobilizare si inteligen|a motric;
experien|a motric anterioar reprezentri transIerabile, motiva|ii (trebuin|e);
alternarea sistemelor perceptive si Iunc|ionale vizate (stare de recep|ie total);
traseul etapelor de nv|are, supra-nv|are motric, subven|ionat de educarea
ampliIiant a calit|ilor Iizice si psihice;
stimuli cognitivi - aIectivi - volitivi si sociali suplimentari;
supra - nv|area n regim de nalt solicitare Iizic si ncordare nervoas (stres)
speciIic concursului; capacit|i de reIacere, de autocontrol autoeevaluare,
autoreglare.
Condi(iile externe - Asigurarea calit|ii lec|iei si a instruirii la nivelul ntregului
grup; Provocarea evenimentelor didactice care s declanseze condi|iile interne:
captarea aten|iei;
nclzirea organismului;
reactualizarea cunostin|elor;
aplicarea strategiei programate;
conducerea instruirii;
6
asigurarea Ieed-back-ului;
evaluarea;
reten|ia si transIerul;
reIacerea individual.
1.2. Prezentarea factorilor care favorizeaza nva(area schiului
Acesti Iactori descrisi n literatura de specialitate, Iac reIerire la: materialele
de schi; terenul de lucru; mijloacele mecanice de urcare; metodica de predare,
calit|ile si pregtirea proIesorului.
1.2.1. Echipamentele yi materialele specifice schiului
Schiul este o disciplin sportiv, care implic n timpul alunecrii, o serie de
ac|iuni motrice care necesit: vitez n alunecare, schimbri de direc|ie, ritm,
tempou, situa|ii noi, imprevizibile, si astIel, este nevoie de msuri de siguran|, prin
utilizarea echipamentului speciIic. AstIel ne reIerim, att la articole de
mbrcminte reprezentate de: (costumul de schi, cciul, mnusi ochelari, casc),
ct si de echipamentul propriu zis, alctuit din: (clpari, schiuri si be|e).
1. Articolele de mbracaminte specifice schiului alpin
Costumul de schi trebuie Iormat din geac si pantalonii care trebuie s
respecte anumite caracteristici n ceea ce priveste, tehnologia materialelor din care
sunt alctuite cele dou componente. AstIel n momentul achizi|ionrii unui
echipament ne putem orienta n Iunc|ie de:
gradul de impermeabilitate si respirabilitate, care diIer n Iunc|ie de
calitatea gecii si Iirma productoare;
gradul de transpirabilitate 1000 gr/m/24h;
membran microporoas care s pstreze apa la exterior;
Ilexibilitatea, nivelul de cldur si rezisten|.
Manuyile de asemena trebuie s respecte aceleasi grade ca si costumele de
schi: impermeabilitate, respirabilitate, cldur, rezisten|. Pentru mnusi si pentru
ncl|mintea de iarn, exist un sistem numit 'Out Dry, care dispune de un
Fig.nr. 1 Echipamentul ae schi
7
proces de laminare, adic o membran impermeabil atasat de articolul respectiv
care nu permite umezeal si nici transpira|ia, mnilor si respectiv a picioarelor. De
preIerat sunt mnusile cu degete, care asigur o priz mai bun pe be|ele de schi, n
timpul procesului instructiv-educativ si nu numai.
Caciula de preIerat, s Iie din ln dublat cu Ileece, pentru a v asigura
capul si urechile de temperaturile sczute, de vnt, viscol, ninsoare.
2. Echipamentul specific practicarii acestui sport, este alcatuit din: - schiuri -
boots - yi be(e.
A. Schiuri - ,skis
B. Legturi - ,bindings
C. Clpari - ,boots - caracteristicile speciIice
D. Accesorii - poles - be|e; sac de spate, sac de clpari.
E. Protec|ii - ,body protection casc - ,helmetssi ochelari - ,goggles.
A. Caracteristicile schiurilor - Slefuirea Dreapta pe Taierea Laterala
Tierea lateral este acel arc elegant care creeaz cantul schiului sau al
snowboardului. Un schi Ir tiere lateral, este complet drept, un schi cu multe
tieri laterale etaleaz Iigura omniprezent a clepsidrei. Productorii prezint de
obicei urmtorii parametri undeva pe produsul lor, Iie pe un sticker vizibil, Iie
gravat prin imprimare pe placa superioar. Vom Iolosi un tip speciIic de schi alpin
de exemplu:
Tipul schiului - Atomic Metron M: 11
Dimensiuni: 127-76-114
Tiere lateral: 22mm
Raz: 11m la 162cm
Dimensiunile schiurilor
Acestea reprezint l|imea schiului de la cele mai ample puncte ale
vrIului, talia (sau mijlocul) si coada. Detaliile exacte de msurare pot varia pu|in
de la un productor la altul. Din dimensiunile de mai sus, stim c Metron M: 11 are
o l|ime de 76mm la mijloc.
Taiere laterala
Din punct de vedere tehnic, aceasta este diIeren|a dintre o medie a
msurtorilor de la vrI si coad, si mijlocul schiului sau al snowboardului
mpr|it la doi.
Dac ai aseza schiul ntr-o parte, de un perete, astIel nct canturile din
vrI si de la coad ar atinge supraIa|a plan, tierea lateral s-ar dovedi a Ii distan|a
de la cantul taliei schiului pn la acel perete. n loc s listeze tierea lateral ca un
numr unic, cum ar Ii 22mm, unele companii Iolosesc termenul de tiere lateral si
8
dimensiunile intersanjabile. Tierea lateral |i spune ce nivel de arc sau Iorm au
schiurile tale.
Raza de Virare
Dac te gndesti la tierea lateral ca la un arc, imagineaz-|i c acest arc
descrie un cerc gigantic, unul pe care l-ai putea desena cu cret, dac ai trasa
muchia curbat a schiului tu si ai extinde-o dincolo de aceasta. Raza de virare
(cteodat numit si raza de tiere lateral) a unui schi, sau snowboard este deIinit
de acest cerc imaginar, ntotdeauna exprimat n metri. Desi dimensiunile unui schiu
rmn destul de constante de-a lungul diIeritelor
lungimi n care este oIerit, raza de virare creste o
dat cu lungimea. Imagineaz-|i c pe msur ce
distan|a de la vrI la coad creste, acel arc vizibil
pur si simplu se lungeste.
Acest lucru creste mrimea cercului
imaginar care, ca o consecin|, lungeste raza
acesta Iiind motivul pentru care o raz de virare
este men|ionat numai pn la o lungime
speciIic. n momentul alegerii schiurilor trebuie
s |inem cont de o serie de caracteristici ale schiului (tierea lateral, Ilex,
lungime), pentru a lua o decizie ct mai corect si n Iunc|ie de nivelul de pregtire
Iizic si tehnic.
La(imea la mijloc este de obicei dimensiunea Iolosit pentru a deIini aplicarea
unui tip de schi.
72mm sau mai mici - ,Carvuri
Pe schiurile cu l|imi nguste, transIerul greut|ii de la un cant la altul,
necesit mai pu|in timp pentru a se ncheia.
Dac tranzi|iile sunt mai rapide, atunci petreci mai mult timp pe canturile
tale, iar schiurile vor rezista mai bine pe zpad mai tare, Ir a se pierde sau a
aluneca inadecvat. Schiuri de tip Carving si sunt cele mai conIortabile pe poteci
nivelate.
74mm pna la 88mm la mijloc - , Mid-Fat
Considerm aceste l|imi potrivite pentru toate tipurile de munte sau
Mid-Fat dup cum sugereaz numele, se gsesc pe schiuri care pot aborda terenul
de pe ntreg muntele. Ceea ce ob|ii este o platIorm mai ampl care permite
stabilitate si Ilotabilitate mai mare pe zpad natural.
AstIel un schi de 78 mm la mijloc va Iurniza o bun prindere pe canturi la
plug dar nu la Iel de bun ca la 67 (presupunnd c ambele au aceeasi construc|ie
Fig.nr. 2 Ra:a ae Jirare
9
si Ilex) dar va Iace de asemeni schiatul pe prtii neamenajate sau incursiunile prin
Iundturi mai agreabile.
88mm - 100mm - ,Fat
Aceste schiuri sunt cu siguran| potrivite pentru zpada masiv, vorace.
Acestea Iolosesc pu|in zpada adnc dar se deplaseaz mai usor pe strat gros,
incapabil s taie Isii ascu|ite la Iel de precis ca si Carvul, desi majoritatea schiaz
surprinztor de bine pe zpad nivelat. Sunt perIecte pentru schiatul prin Iundturi
si capabile s treac peste aproape orice poate s depoziteze mama natur.
Excelente pentru cineva care schiaz mai mult pe prtii neamenajate si care evit
schiurile de curs.
100mm - 130mm + ,Super-Fat
Se aplic exclusiv schiatului n zpad adnc. Acestea posed, de obicei,
tiere lateral minim, Ilexii usoare si Ilotabilitatea a o mie de veste de salvare.
Este necesar o zpad adnc propor|ional cu l|imea acestora pentru a le sus|ine.
Raza Schiului /Raza de Virare - Nu exist o valoare perIect de tiere
lateral pentru Iiecare nivel de schior; totul se bazeaz pe preIerin| personal.
> Raza Scurta (10 pna la 14 metri)
Acestea permit schiorilor nceptori si intermediari, abilitatea de a tia
viraje la viteze mai mici si pe prtii cu mai multe unghiuri moderate. Exper|ii vor
savura spintecarea virajelor scurte, ultra - rapide pe orice teren. Adesea sunt
denumite tiere lateral n Slalom, deoarece cursele de Slalom prezint por|i
spa|iate cu Iermitate si Iavorizeaz plcile cu virare rapid.
Cu ct sunt mai avansate schiurile de tiere la slalom, cu att necesit Ior|a
si tehnic pentru a Ii manevrate, deoarece, prin cum sunt concepute, acestea tind s
vireze constant. Nu uita c multe dintre schiurile mai scurte, speciIice Iemeilor, au
raze de virare din aceast gam: de vreme ce raza de virare este o Iunc|ie a lungimii
schiului, o raz mai scurt este rezultatul natural.
> Raza Medie (aproximativ 14 pna la 16 metri)
Sunt schiurile cu care se pot eIectua viraje mai scurte, sau arcuri cu raz
mai lung, n Iunc|ie de viteza pe care o ai si presiunea pe cant. Acesta eIectueaz o
varietate de Iorme de virare.
> Raza Lunga (17 metri yi peste)
Aceste schiuri men|in un cant mai bun pe durata virajelor cu raze mai
lungi, cu viteze mai mari. Acestea vor Ii, n general, mai stabile si vor asigura
deplasarea mai bun n linie dreapt la viteze mai mari, datorit l|imilor relativ
mai mici ale vrIului si ale cozii. Schiurile cu raz lung sunt mai bune pentru
10
obstacole, deoarece tierea lateral agresiv nu prinde (si majoritatea virajelor sunt
n arc).
Tierea lateral mai mic, este n general mai bun si la zpad adnc,
deoarece un schi cu o supraIa| mai uniIorm va Ii mai Ilotabil. Se mai numeste si
tiere lateral de Slalom Urias sau de GS, dat Iiind nclina|ia pentru viraje lungi,
masive.
,Long - radius - raza lunga yi ,short-radiu - raza scurta.
Flexul Longitudinal
Moale - Un schi cu flex moale, necesit mai pu|in eIort de presiune la un
viraj. Schiurile concepute pentru schiori mai pu|in avansa|i, sunt moi pentru viraje
usor de luat la viteze mici si Ir o tehnic precis. Schiurile moi, sunt de
asemenea, cele mai bune pe zpad adnc, deoarece Ilexul moale men|ine schiul
deasupra zpezii, n loc s-l aIunde n zpad. De asemeni, Ilexul moale al unui
schi i permite s Iie Ilexat, la un viraj pe zpad adnc, nu tierea lateral -
aceasta doar balanseaz schiurile la un viraj cnd este presat contra unei baze
Ierme. Vitezele mari si virajele puternice sunt slbiciunea lor; schiurile se vor
cur|a mai usor pe supraIa| dur si se vor sim|i vibrante si instabile n linie
dreapt.
Rigid - Furnizeaza cea mai buna putere de men(inere pe canturi, ns
necesit din partea unui schior, un grad mai mare de energie pentru un control mai
bun. Schiurile avansate au de obicei mai mult metal laminat n compozi|ie pentru a
Iurniza aceast rigiditate.
Cu ct schiul este mai rigid, necesit din partea schiorilor mai mult
putere/Ior|, dar si o tehnic mai bun. Cu astIel de schiuri se poate cobor pe pante
abrupte, cu posibilitatea unor execu|ii sigure, la viteze mai mari n viraje. Schiurile
cu Ilexii rigide nu sunt cea mai bun alegere pentru zpad adnc, deoarece
acestea tind, s se scuIunde datorit greut|ii lor, ceea ce nseamn mai mult
munc la nivelul membrelor inIerioare si un consum mai mare de energie.
Fig.nr. 3 Flexul longituainal i
flexul rigia
11
Lungimea schiurilor - n ceea ce priveste lungimea, ar putea Ii dou sau
chiar trei lungimi diIerite la un model, ns trebuie alese, n Iunc|ie de modalitatea
de abordare a prtilor, din punct de vedere tehnic. n general vrIurile schiului ar
trebui s ajung undeva ntre distan|a dintre nas si brbie.
Schiurile scurte - La acelasi model de schi, schiurile scurte au Ilexii mai
moi. Necesit mai pu|in eIort si tehnic pentru a canta, o trstur care le Iace
potrivite pentru nceptori. Un schi scurt, prezint are o raz de virare mai scurt.
Lungi - n contrast, un schi lung al aceluiasi model are un Ilex mai rigid,
ceea ce se traduce ca o men|inere pe cant mai bun si atenuare a vibra|iei
(absorb|ie), la viteze mai mari. Schiurile lungi prezint o mai bun Ilotabilitate pe
zpad adnc, precum si datorit supraIe|ei de rulare mai mari. Flexul mai rigid al
acestora nseamn c un schior trebuie s depun mai mult eIort n miscarea de sus
n jos la Iiecare tiere. Razele de virare mai lungi le Iac grozave pentru explorarea
virajelor GS (http://www.omerandbobs.com/inIocenter/winterIaq/winterIaqmain.html).
E. Protec(ii - ,body protection casc ,helmets si ochelari ,goggles.
Protec|iile de corp sunt de mai multe tipuri, ele acoperind aproape n
ntregime tot corpul. AstIel exist protec|ii pentru colana vertebral, umeri, piept,
coate, ncheieturi, urmnd musculatura coapselor si cea Iesier, genunchi, tibii.
Roul lor este pentru prevenirea sau minimalizarea prejudiciilor n caz de accident,
avnd n vedere att sportul de perIorman| dar si cel de loisir. Aceste protec|ii au o
serie de caracteristici de care trebuie s |inem cont n momentul achizi|ionrii:
Design ergonomic pentru a permite mobilitate maxim;
Reduce Io|a de impact n timpul cderilor;
Protec|ie coloana detasabil de nalt densitate VPD vertebral;
Chingi, spum cusut direct n buzunar care de|ine POC Protector VPD;
Ventilat cochilii cu perne din polipropilen pentru a proteja pieptul umerii
si partea superioar a bra|elor;
Fig.nr. 4 Protecjii specifice schiului alpin
12
Patru bretele reglabile pentru a men|ine umerii - bra|ele si cochilii dure la
piept;
Dublu-custurii pentru durabilitate maxim.
Casca - trebuie s asigure un nivel nalt de siguran|, deoarece are un rol
important n prevenirea leziunilor usoare si a celor cerebrale. Majoritatea sunt
conIec|ionate din policarbon cu amortizoare din polistiren expandat, cu
posibilitatea de aerisire si respirabilitate.
Ochelarii de schi prezint si ei o serie de caracteristice si particularit|i:
sunt ochelari cu lentil simpl, dubl sau chiar tripl, cu un strat protector pentru
zgrieturi, si cel mai important, este Iactorul de protec|ie solar 100: - UVA -
UVB - UVC, anti - cea| UV400 de protec|ie.
Bocancii
Bocancii, prin caracteristicile lor mecanice determin un comportament al
schiurilor pe zpad si al schiorului pe propriile schiuri.
~Boots - claparii favorizeaza:
Iixare, usor suportabil - comod a piciorului att din punct de vedere al
l|imii ct si al lungimii;
unghiul accesibil ntre tibie si picior necesar execu|iilor pozi|iei
Iundamentale n alunecare;
pozi|ie corect de asezare (clcare) a tlpii clparului pe schiuri;
Fig.nr. 5 Casc schi
Fig.nr. 6 Ochelari pentru schi
13
activitatea receptorilor cutana|i si a proprioreceptorilor sensibilit|ii
proIunde la nivelul piciorului, care sunt generatori de inIorma|ii senzoriale
pentru schior;
rspunsul motric elaborat de schior;
amortizarea Ior|elor la care este supus sistemul schior - schi;
se impune cunoasterea punctelor de contact ale piciorului cu supraIa|a
intern a bocancului n diIerite pozi|ii si miscri n plan lateral, longitudinal,
vertical.
1.2.2. Aspecte practico-metodice n alegerea terenului de lucru
1. Alegerea terenului de lucru mai ales la nivelul ini|ierii, are un rol determinant
n buna desIsurare a procesului instructiv - educativ
Terenul de lucru pentru Iiecare lec|ie, va Ii ales n Iunc|ie de urmtoarele
aspecte: nivelul grupei cu care se lucreaz, temele si obiectivele propuse,
gradul de aglomera|ie, risc minim sau inexistent de avalanse, starea vremii,
nivelul de oboseal, etc.
Derularea procesului instructiv - educativ se va eIectua pe acele terenuri
care oIer condi|ii optime n nsusirea unor cunostiin|e, deprinderi si
priceperi, speciIice actelor motrice necesare deplasrii pe schiuri.
Terenul de lucru nu trebuie s prezinte aspecte periculoase (racorduri si
rupturi de pant, taluzuri, movile, etc), ce ar putea aduce prejudicii asupra
integrit|ii studen|ilor/ indivizilor, dar si imposibilitatea Iormrii si susirii
unor deprinderi.
ntotdeauna trebuie s existe, o corela|ie ntre gradul de nclina|ie al pantei
care modiIic pozi|ia corpului, echilibru, Ior|ele implicate n alunecare si
nivelul achizi|iilor motrice.
Alegerea terenului trebuie s conIere siguran| si nu team sau disconIort n
rndul studen|ilot/indivizilor.
ConIorm metodicii si didacticii educa|iei Iizice, trebuie s Iolosim n
procesul didactic Iorma de teren, care usureaz nv|area tehnicii de baz din schiul
alpin, pentru a putea beneIicia de ndeplinirea obiectivelor Iinale din lec|ie de schi,
care Iac reIerire la posibilitatea alunecrii pe prtie si a executrii unor miscri
controlate n procedeele de Irnare, ocolire, derapaje si crsitianii, dar si a siguran|ei
n alunecare.
2. Nivelul percep(iilor individuale asupra sarcinilor de lucru, speciIice abordrii
tehnice din schiul alpin
14
Tot la nivelul desIsurrii procesul instructiv - educativ vor exista
diIeren|ieri majore ntre indivizii grupului, la nivel motric, sensorial, perceptiv si
chiar al inteligen|ei. n activit|ile de educa|ie Iizic si sport, studiul
comportamentului motor este Ioarte important, deoarece n activit|ile corporale,
latura motric predomin. Reac|iile motrice ale studen|ilor /sportivilor, sunt si ele,
ca orice alte maniIestri psihice, rspunsuri elaborate la anumite stimulri.
Miscrile sportive voluntare sau reIlexe, simple sau complexe, sunt rezultatul unor
contrac|ii musculare, care pot ac|iona pentru a Iavoriza miscarea (muschi agonisti)
sau pentru a o inhiba (muschi antagonisti). Reglarea activit|ii motrice implic
diIeren|ierea si reac|ia la stimul.
n procesul de predare, comportamentul individului depinde de natura si
caracteristicile stimulilor care-l provoac. Astfel aceyti stimuli specifici schiului
fac referire la urmatoarele:
percep|ia corpului pe schiuri;
percep|ia corpului si senza|iile, n timpul executrii primelor alunecri;
apari|ia unor stri datorate lipsei controlului pe schiuri, n timpul exersrii
mecanismelor de execu|ie la procedee precum: (mersurile, ntoarcerile,
schimbrile de direc|ie, etc.), care necesit mobilitate, echilibru si o postur
corect pe schiuri;
coordonarea dinamic si static;
gradul de nclina|ie al pantei.
,Dispozitivele motorii apar ca mijloace de restabilire a echilibrului n
care condi|iile sunt date de sectorul senzorial al sistemului nervos(Crstocea V.,
Stroe S., Pelin F., Kacso L., 2001, p.46).
Ca rezultat al repetrilor numeroase ale unei deprinderi sau ale unui
element tehnic, procesele nervoase Iundamentale de execu|ie si inhibi|ie, ajung s
se regleze corespunztor, acestea Iiind niste deprinderi motrice Iine, bine
coordonate si eIiciente. Situa|iile percepute n cazul achizi|iilor motrice pe schiuri,
pot Ii diIerite la doi schiori cu un nivel de pregtire diIerit. Mai prcis n cazul
execu|iei unui viraj la Ianion, nceptorul nu se comport la Iel ca schiorul avansat,
deoarece chiar dac sarcina este aceeasi, eIectul realizrii diIer datorit educrii si
antrenrii unor abilit|i speciIice intrrii n viraj, Ia| de needucarea acestora la
nivelul nceptorilor.
Actul motric este o reac|ie de rspuns la o stimulare sau la o situa|ie
perceput. DesIsurarea actului motric, n ceea ce priveste adecvarea la situa|ie,
sarcin sau inten|ie, este condi|ionat de complexul senzorial perceptiv, care are
drept surs inIorma|ional nssi miscarea si raporturile ei cu obiectul asupra cruia
15
ac|ioneaz si care se compar cu imaginea-program propus de obiect. Se impune o
trecere n revist a importan|ei inIorma|iilor senzoriale si perceptive n actele
motrice.
Percep|ia miscrii reprezint o uniIicare speciIic a elementelor spa|io-
temporale. Se diIeren|iaz o percep|ie a miscrii obiectelor exterioare subiectului,
n care un rol important l are aparatul vizual (mai ales constan|a perceptiv) si o
percep|ie a propriilor miscri, n care un rol important l are acceptorul ac|iunii.
Conceptul a Iost introdus de Anohin si desemneaz acea 'Iorma|iune cortical care
nchide n ea imaginea actului ce trebuie eIectuat.
n acest proces al nv|rii speciIic schiului, este esen|ial ca studen|ii
implica|i s nve|e mecanismul de baz corect a elementele si procedeele tehnice, si
deci s-si Iormeze o imagine corect a actului motric ce trebuie realizat. Acest
mecanism de coordonare nu este n ntregime constient, deoarece multe
componente senzorial - perceptive nu devin constiente.
1.2.3. Dobndirea unor cunoytiin(e privind coordonarea grupei de schi
Orice proces instructiv-educativ, ce se desIsoar pe un teren cu alte
particularit|i, Ia| de o sal de sport sau un teren de sport, necesit din partea
proIesorului, o serie de inIorma|ii si o evaluare cu privire la amplasarea terenului
de lucru, tipuri de pante, distan|e posibil de parcurs, modalit|i de ajungere si
posibilit|i de plecare, aspecte legate de vreme, posturi de salvamont disponibile,
etc.
Pe lng aceste detalii reIeritoare la zona de lucru, trebuie |inut cont de
coordonarea grupei pe terenul, unde v-a avea loc lec|ia propriu - zis de schi.
Aceste aspecte Iac reIerie la urmtoarele aspecte:
n timpul deplasrilor, studen|ii nu au voie s prseasc locul pe care l au
n Iorma|ie si trebuie s respecte un tempou moderat de deplasare, avnd n
vedere c, grupele Iormate sunt mixte.
Oprirea n timpul deplasrii se Iace pe marginea prtiei, n locuri vizibile
din partea de sus a pantei si mai pu|in Irecventate.
La oprire, pozi|ionarea grupei se Iace pe marginea prtiei, studen|ii Iiind
repartiza|i n linie pe un rnd, cu Ia|a la proIesor si la prtie, neexistnd
posibilitatea de a Ii lovi|i n momentul derulrii lec|iei.
Plasarea proIesorului trebuie s Iie de asa natur, s poat observa tot
grupul si ceea ce se petrece n amonte.
16
Din momentul nceperii lec|iei acestia trebuie s aibe un comportament
decent, s Iie aten|i, s nu traverseze dintr - o parte n cealalt, dect la
indica|ia proIesorului, s nu se mping, s nu se ncurce reciproc, etc.
Primele achizi|ii motrice se pot executa n linie pe un rnd, apoi Iorma|ia se
va diversiIica n Iunc|ie de temele lec|iei.
Dup executarea structurilor de exerci|ii, se v-a urca unul n spatele
celuilalt, pe margine, prin spatele celui care execut. Nu au voie s se
opreasc pe linia pe care se lucreaz.
Trebuie evitat traversarea dezorganizat a pantei, deoarece se pot produce
accidente.
Numrul repetrilor este n conIormitate cu posibilit|ile de reusit ale
execu|iilor.
Rspunderea celui aIlat n amonte, la eventualele accidente.
Conducerea grupei se realizeaza prin:
Anun|area temelor si obiectivelor lec|iei.
O abordare Iamiliar din partea proIesorului n ceea ce priveste: dialogul -
expunerea - explica|ia si demonstra|ia. Comenzi clare, precise si Ierme n
timpul lec|iei.
Exersare / repetare, la nivelul ac|iunilor motrice si a mecanismelor speciIice
schiului alpin, din prtea studen|ilor.
Dozarea pauzelor.
Corectarea individual a execu|iilor.
ncurajarea studen|ilor.
n practica schiului se pot produce yi accidente, datorate mai multor cauze
Evitarea acestora (prevenirea), pornesc de la cunoasterea cauzelor ce le pot
determina:
Nerespectarea abordrii succesiunii metodice.
Nivelul sczut al pregtirii Iizice si lipsa antrenrii unor componente
precum: echilibrul, coordonarea, sim|ul kinestezic, ca nivel de achizi|ii
psihomotrice anterioare.
Lipsa nclzirii suIiciente pe toate grupele musculare, nainte de nceperea
Iiecrei lec|ii, pentru a prevenii ntinderile musculare, microtraumatismele,
si rupturile la nivelul osaturii, etc.
Neadaptarea la altitudine si condi|iile meteorologice / Avalanse.
Ignorarea gradului de oboseal.
Pregtirea insuIicient a materialului si echipamentului de schi.
Lipsa de disciplin si ordine pe prtia de schi.
17
Aglomera|ia.
Neadaptarea vitezei la nivelul de pregtire Iizic si tehnic.
Alegerea unui teren de lucru nepotrivit pentru temele lec|iei.
Lipsa controlului din partea proIesorului.
1.2.4. Cunoayterea codului de conduita yi respectarea regulilor n alunecarea
pe prtie
Avnd la baz normele conduitei individului ntr-o societate civil, bazat
pe responsabilitate, respect, corectitudine, si implicnd totodat Iair - play-ul
sportivilor, decalogul schiorului presupune cunoasterea unor reguli de
comportament, imperios necesare, pentru desIasurarea n condi|ii excelente a
schiului, n zonele special amenajate.
1. Respectarea altei persoane
Pe o prtie de schi, orice schior trebuie s se comporte n asa Iel, nct s nu
pun n pericol integritatea altei persoane sau s-i aduc un prejudiciu.
2. Necesitatea respectarii naturii prtiei
A schia rapid pe o prtie rezervat nceptorilor constituie o greseal, ca si
aventurarea schiorului nceptor pe o prtie diIicil.
3. Stapnirea direc(iei yi a vitezei
Orice schior trebuie s-si adapteze viteza la capacit|iile personale (Iizice si
tehnice), la condi|iile meteo (cea|, viscol, luminozitate sczut), dar si asupra
calit|ii prtiei pe care alunec.
4. Prioritatea schiorului din vale
Schiorul din vale, care nu are posibilitatea de a privi n urm, are prioritate
Ia| de cel din deal, a crei obliga|ie este de a schimba direc|ia n asa Iel nct s
evite o posibil ciocnire.
5. Obliga(ia schiorului care traverseaza o prtie
Orice schior care se pregteste s traverseze o prtie sau o zon de exersare,
trebuie s se asigure, men|innd controlul vizual spre deal, apoi spre vale, lundu-si
precau|iile necesare prentmpinrii unui accident, pentru el sau alte persoane
implicate n alunecare pe prtie.
6. Depayirea
Se poate eIecua o depsire liber in deal sau vale, stnga sau dreapta, atta
timp ct executantul |ine cont de evolu|ia celui depsit, pstrnd o distan|
suIicient pentru asigurarea oricror riscuri.
18
7. Sta(ionarea pe prtie
Orice schior trebuie s evite sta|ionarea, n pasajele obligatorii sau lipsite
de vizibilitate, n zonele de oprire, mai ales pe prtiile pentru nceptori.
8. Urcarea sau coborrea pe picioare
Urcarea sau coborrea pe picioare a unei prtii, trebuie s se realizeze pe
margine, dar asigurnu-se n continuare pe tot parcursul traseului, pentru evitarea
unor accidente sau a pierderii controlului schiurilor, din partea participan|ilor la
alunecare.
9. Respectatrea semnalizarilor existente pe prtii
Orice schior trebuie s respecte indicatoarele existente, cu reIerire la:
direc|ionare, grad de de nclina|ie, limitare a vitezei, de grad de diIicultate, posibil
accident, etc.
10. n caz de accident
Orice schior/individ martor, sau parte inculpat, este dator moral si nu
numai, s acorde primul ajutor. n cazul n care nu este pregtit, trebuie s anun|e
ct mai repede Salvamontul, Ir a intervenii asupra victimei. Totodat trebuie s
asigure zona, intoducnd sub Iorm de ,X, schiurile, n zona de deal, (deasupra
accidentatului), la circa 3m Ia| de victim, pentru a putea Ii observat din timp de
ctre schiorii aIla|i n alunecare.
1.2.5. Utilitatea mijloacelor mecanice specifice sporturilor de iarna
Cnd spunem sta|iuni montane, ne ducem cu gndul la dou elemente
principale: muntele care oIer beneIicii att pe timp de var, ct si pet timp de
iarn, si prtile, care reprezint puncte de atrac|ie, att din punct de vedere turistic,
educa|ional dar si sportiv.
AstIel pentru asigurarea succesului unei sta|iuni montane, trebuie |inut cont
de urmtoarele variabile:
lungimea si calitatea prtiilor de schi;
indicatorul metri/ prtie/ individ, o aglomerare de schiori pe prtie, va
ngreuna posibilitatea de practicare n siguran| a sporturilor de iarn;
numrul, varietatea si calitatea tehnic a mijloacelor de transport pe cablu,
oIer posibilit|i comode si rapide de deplasare a schiorilor si turistilor, spre
partea superioar a prtilor;
lungimea instala|ilor mecanice si modalitatea de repartizare, poate oIerii
accesul ctre cabane, vrIuri muntoase, obiective turistice si puncte diIerite
existente pe prtie.
19
structura si varietatea amenajrilor pentru practicarea sporturilor de iarn,
poate aduce att beneIicii Iinanciare, dar si educa|ionale, n ceea ce priveste
schimbarea mentalit|ii tinerei genera|ii, cu privire la beneIiciile practicrii
sportului, la nivel perIorman|ial dar si ca activit|i de loisir.
Utilitatea Iolosirii mijloacelor mecanice, de urcare a pantei asigur o serie
de beneIicii, att n procesul didactic ct si n activitatea sportiv si de loisir. Astfel
n cadrul procesul instructiv-educativ, desfayurat cu studen(ii, vom avea o
serie de beneficii:
cresterea volumului de exersare a elementelor si procedeelor tehnice
speciIice, n Iunc|ie de pant, de tipul de zpad, gradul de aglomera|ie,
respectarea regulilor impuse de decalogul schiorului dar si a celor impuse
de proIessor (vis a vis de: locul de oprire, modalitatea de oprire, traversare
si ajungere din nou, n Iorma|ie);
cresterea densit|ii motrice n lec|ie;
o economicitate din punct de vedere a eIortului.
1. Utilizarea ~teleschiului
Omologarea mijloacelor mecanice de urcare pe cablu trebuie s asigure
securitatea absolut a beneIiciarilor n timpul utilizrii lor. Folosirea lor neadecvat
poate creea mici incidente, ce trebuie evitate pe ct posibil, prin respectarea unor
regului:
Folosirea teleschiului pentru utilizarea acestui mijloc este necesar s se
stea pe schiuri si s se astepte eliberarea teleschiului din Ia|. n momentul
ajungerii acestuia n dreptul persoanei, schiurile trebuie s aib vrIurile ndreptate
spre direc|ia de naintare, iar cu mna
dreapt este tras dispozitivul teleschiului
(b|ul), si pozi|ionat ntre coapse. Pe
parcursul naintrii trebuie pstrat pozi|ia
de perpendicularitate a corpului, Ir
nclina|ii laterale sau extensii ale
trunchiului, picioarele Iiind deprtate si
paralele, cu greutatea repartizat pe prima
jumtate a schiului, pentru un control mai
bun.
Ajunsi la sIrsi|ul traseului, teleschiul trebuie eliberat cu ajutorul minii
drepte, urmnd ca schiorul s se retrag n lateral, de pe traseul propriu - zis, n
timpul cel mai scurt pentru a nu provoca accidente (venirea urmtorului schior). n
cazul n care schiorul se dezechilibreaz si cade, are obliga|ia s elibereze ct mai
Fig. nr. 7 Utili:area
'teleschiului`
20
repede traseul, prin retreagerea lui si schiurilor, n lateral (stnga - dreapta).
Revenirea la baza prtiei se Iace pe clpari sau pe schiuri, dar n aIara traseului
parcurs de teleschi.
2. Utilizarea ~telecabinei yi ~telegondolei
Ajungere n spa|iile rezervate telecabinelor sau gondolelor se Iace pe
clpari, cu schiurile ntr-o mn, iar be|ele n cealalt, pentru a nu provoca
accidente. De regul gondolele prevd un spa|iu exterior (buzunar), n care se
aseaz schiurile si snowboardurile, urmnd ca schiorii s se aseze comod n
interior, asteptnd ajungerea la destina|ie, Ir a provoca balansul inten|ionat al
acesteia. n cabin intr un numr mai mare de persoane, Iiecare |innd n pozi|ie
vertical schiurile sau snowboardul, n apropierea corpului, pentru a nu deranja alte
persoane.
21
CAPITOLUL 2
ABORDAREA TEHNICII SI METODICII NV|RII SCHIULUI
2.1. Aspecte teoretice cu referire la defini(iile yi componentele tehnicii
Schiul alpin este unul dintre sporturile care au avut parte de - a lungul
istoriei de o serie de modiIicri, att din punct de vedere al inova|iei materialelor si
echipamentelor, dar si ca nout|i n metodologia predrii si abordrii
interdisciplinare, n ceea ce priveste procesul instructiv educativ, dar si pregtirea
sportiv.
Tehnica schiului este un 'ansamblu de deprinderi motrice, cu un con|inut
speciIic, care permite deplasare pe terenuri acoperite cu zpad, n diIerite scopuri:
Iormativ, utilitar si recreativ (Crstocea V., Stroe S., Pelin F., Kacso L., 2001,
p.60). De asemenea poate Ii deIinit si ca un ,sistem de stucturi motrice speciIice
schiului alpin n Iorm si con|inut, desIsurate dup legile activit|ii nervoase
superioare si ale boimecanicii, eIectuate ra|ional si economic, n vederea ob|inerii
unui randament maxim n parcurgerea prtiilor de schi (Ivnescu P., Ivnescu M.,
2008, p.5).
Tehnica este condi|ionat, n mare msur de nivelul de dezvoltare si
antrenare a capacit|iilor condi|ionale, psihomotrice, psihointelectuale si
psihoreglatorii ale sportivului, aIlndu-se ntr-o interdependen| cu celelalte
componente ale antrenamentului sportiv, si anume: pregtirea tactic, psihologic,
teoretic si artistic. Totalitatea ac|iunilor motrice speciIice schiului alpin, eIectuate
n timpul alunecrii pe schiuri, permite determinarea con|inutului tehnicii. Nivelul
pregtirii tehnice depinde de particularit|iile individului, nivelul achizi|iilor
motrice, psihomotrice, psihointelectuale, experien|a motric, toate acestea
determinnd Iolosirea unei abordri metodice corespunztoare. AstIel la grupele de
nceptori, n procesul de antrenament se lucreaz pe dezvolarea si antrenarea unor
achizi|ii motrice ct mai variate, ct mai dinamice, n schimb la grupele de avansa|i
si perIorman| specializarea este strict, lucrndu-se pe speciIicitatea probelor din
schiul alpin si de competi|ie.
Componentele tehnicii se reIer la totalitatea elementelor si
procedeelor tehnice, dar si a ac|iunilor motrice desIsurate n timpul alunecrii.
Elementul tehnic reprezint ,structur motric Iundamental care st la
baza practicrii unei ramuri sportive. Elementul tehnic Iiind no|iune abstract
(Dragnea A., 2002, p. 282). De exemplu elementele tehnice speciIice schiului alpin
Iac reIerire la: mers; ntoarceri; coborri; treceri peste denivelrile de teren;
Irnrile; ocoliri - schimbarea direc|iei din alunecare. Procedeul tehnic este
22
reprezentat de o ,structur motric concret sau modul particular de eIectuare a
elementului tehnic. Ele sunt procedee concrete, concepute n vederea eIecturii cu
eIicien| maxim a ac|iunilor caracteristice sporturilor respective (Dragnea A.,
2002, p.283). Procedeele tehnice Iac reIerire la ,modul particular de eIectuare a
elementelor tehnice, care sunt structuri motrice complexe (Ivnescu P., Ivnescu
M., 2008, p.5). n schiul alpin registul procedeele tehnice Iac reIerire la toate
tipurile de mersuri, ntoarceri, coborri, treceri peste denivelri, Irnrile, ocoliri si
serpuiri.
Mecanismul de baza al procedeului tehnic reprezint ,succesiunea
logic de acte motrice, obiectiv necesare, n vederea eIecturii eIiciente a acestuia.
n schiul alpin mecanismul tehnic de baz al unui procedeu ethnic cuprinde patru
Iaze:
Iaza de pregtire;
Iaza de declansare;
Iaza de conducere;
Iaza de ncheiere.
Mecanismul de baza al unui procedeu tehnic trebuie n|eles ca un sistem
de Iactori (spa|iali, temporali, dinamici si energetici), aIla|i n strns corela|ie, care
determin o eIicien| crescut al executiei Iinale, ale procedeului tehnic.
AstIel pentru nsusirea elementelor si procedeelor tehnice trebuie insistat pe
corectitudiena execu|iei mecanismului de baz, raportndu-ne si la o serie de
Iactorii perceptivi si senzoriali necesari n realizarea actelor si ac|iunilor motrice
speciIice schiului.
PROCEDEUL TEHNIC
- mecanism de baz -
caracterizat de
Aspecte spa(io-temporale
- distan| - pozi|ie
- amplitudine - durat
- direc|ie - ritm
Aspecte dinamico-energetice
- de Ior| - de precizie
- de vitez - de echilibru
- de coordonare - Ior| intern
EFECTUAREA EFICIENT A MISCRILOR
Fig. nr.8 Mecanismul ae ba: al proceaeului tehnic sistem ae factori
spajiali, temporali, ainamici i energetici ( Dragnea A., 2002 p.284)
23
2.2. Sistematizarea tehnicii n schiul alpin
Sistematizarea tehnicii n schiul alpin reprezint modalitatea de abordare n
procesul de nv|are a unui algoritm optim, n ceea ce priveste nsusirea
deprinderilor si priceperilor motrice, speciIice elementelor si procedeelor tehnice
din schiul alpin. Acest algoritm de nv|are trebuie s plece de la nv|area
elementelor simple (tipurile de mersuri, ntoarceri, urcri), ctre cele complexe
(coborri, ocoliri, crstianii, serpuiri).
AstIel n derularea procesului instructiv - educativ necesar nv|rii
schiului, trebuie respectat urmtoarea abordare a con|inutului tehnicii schiului alpin.
AstIel vom prezenta n continuare att con|inutul ct si respectarea succesiunii
metodice n nv|are, plecnd de la elementele si procedeele tehnice.
CLASIFICAREA TEHNICII SI METODICII SCHIULUI ALPIN
MERSUL PE TEREN PLAT
A. - MERSURI ALTERNATIVE
Mers alternativ cu doi pasi.
Mers alternativ cu patru pasi.
B. - MERSURI SIMULTANE
Alunecare cu mpingere simultan.
Mers cu un pas si mpingere simultan.
Mers cu doi pasi si mpingere simultan.
MERSUL LA URCAREA PANTEI
ntoarcerea prin pasi aduga|i n jurul vrIurilor sau al cozilor
ntoarcerea n evantai
ntoarcerea vrI peste vrI
ntoarcerea coad peste coad
ntoarcerea prin sritur
SCHIMBAREA DIREC|IEI DE PE LOC - NTOARCERILE
Urcare n trepte
Urcare oblic
Urcare cu pas btut
Urcare n IoarIec
Urcare n jumtate IoarIec
COBORRILE
Coborre direct
Coborre oblic
TRECEREA PESTE DENIVELRI
Trecerile prin adaptarea pozi|iei corpului
24
Trecerea prin absorb|ie
Trecerea prin escamotare
OCOLIRILE
OCOLIRI PRIN PSIRI SUCCESIVE
Ocoliri prin pasi succesivi spre deal
Ocoliri prin pasi succesivi spre vale
OCOLIRI PRIN FRNARE DIRI1AT
Ocolire prin Irnare n plug
Ocolire prin Irnare n jumtate plug
A. OCOLIRI DECLANSATE PRIN ROTA|IE
Ocolire prin pivotare
Cristiania spre vale pe movil
Cristiania spre vale cu desprindere
Cristiania spre vale cu deprtare
Cristiania spre vale prin rota|ie
Cristiania spre vale cu amortizare pe movil
Cristiania spre vale cu psire
Cristiania spre vale contraderapaj
Cristiania cu deschidere simultan
B. OCOLIRI DECLANSATE PRIN TRANSLA|IE - SERPUIRILE
Serpuire - rotunjit
Serpuire Irnat
Serpuire accelerat
Serpuire cu amortizare
2.3. Etapele nva(arii tehnicii sportive yi aspectele metodice
> Etapa informarii yi formarii reprezentarii miycarii
Face reIerire la capacitatea studentului/sportivului de a proiecta la nivel
mental, mecanismul de baz al procedeului sau a ac|iunii motrice, ce urmeaz a Ii
nv|at. Formarea imaginii se Iormeaz prin perceperea pe baza demonstra|iei si
explica|iei a ac|iunii motrice, a exerci|iului, elementului si procedeului tehnic
speciIic n cazul nostru, schiului apin. Acest etap se Iormeaz pe baza
explica|iilor si a mijloacelor intuitive. InIorma|iile pot Ii:
verbale - avnd rolul de a ordona, sus|ine si mbunt|i procesele gndirii;
imaginare - cu reIerire strict la antrenament mental si ideomotor;
25
vizuale - prin Iolosirea kinogramelor, IotograIiilor, Iilmelor, cu impact
mare asupra modalit|ii de n|elegere a procedului tehnic, a ac|iunii motrice,
etc;
tactil - kinestezice - necesare n execu|iile tehnice complexe, de mare risc,
care au rolul de a conIeri siguran| si de a spori ncrederea.
In cazul nv|rii motrice este de dorit mbinarea metodelor clasice de
nv|are a miscrilor, cu elemente de nv|are mental. Pe aceste considerente se
bazeaz att nv|area mental, ct si antrenamentul mental. nv|area mental Iace
reIerire la nv|area unor miscri pe baza reprezentrilor ideomotorii, care presupun
o experien| anterioar a subiectului (experien| proprie sau Iurnizat de al|ii, prin
descrieri, Iilme, scheme etc.) n legtur cu aceea miscare sau sarcin motric
(Ciucurel M.M., 2006, p.109).
Reprezentrilor ideomotorii Iaciliteaz realizarea ac|iunii propriu-zise si
amelioreaz execu|ia (Epuran M., Holdevici I., 1993; McArdle, 1996). Exist o
diIeren|iere ntre reprezentrile ideomotorii generale (unde se Iace reIerire la o
reprezentare general despre o anumit miscare, cu centrarea pe sarcina motric) si
reprezentrile ideomotorii de lucru (adic persoana se reprezint pe sine n miscare,
asa cum se simte si si imagineaz propria execu|ie).
Dup realizarea si n|elegerii si reprezentrii succesiunii miscrii, se
nva| mecanismul de baz al tehnicii de execu|ie, mai prcis (Iaza de pregtire;
declansare; conducere; si ncheiere), speciIice procedeelor de ocolire si cristianii,
serpuiri). Execu|iile se realizeaz n condi|ii usurate, pe un teren plat, cu
posibilitatea obisnuirii cu alunecarea cu viteze reduse, cu un control ct mai bun al
schiurilor, cu repartizarea corect a greut|ii corpului, etc.Trebuie insistat pe o
cursivitate n execu|ii Ir bruscri ale corpului n toate planurile. n aceast etap
se insist pe corectitudinea n execu|ii.
Durata acestei etape nu este fixa, deoarece prezinta o serie de variabile yi
anume:
nivelul achizi|iilor motrice nsusite anterior;
capacitatea individual de n|elegere si percepere la nivel inIorma|ional;
inteligen|a motric a studentului/sportivului;
Iolosirea unei terminologii speciIice, care posibil s ngreuneze pentru
nceput;
abilitatea de pstrare a echilibrului pe schiuri, n alunecare;
coordonarea general si speciIic;
complexitatea miscrii ce trebuie nsusit si demonstrat;
teama de accidente;
26
neadaptarea la altitudine si condi|ii atmosIerice.
n procesul de nv|are, n etapa de ini|iere/Iamiliarizare se Iolosesc
urmtoarele elemente de con|inut: - prezentarea elementelor si procedeelor tehnice
(mersul pe schiuri, mersul la urcarea pantei, schimbrile de direc|ie), speciIice
schiului alpin prin: descriere, explica|ie si demonstra|ie; - stabilirea si succesiunii
linei metodice pentru Iiecare procedeu tehnic n parte.
AstIel n urma explica|iilor si demonstra|iilor, executate din partea
studen|ilor / sportivilor, acestia reusesc s reproduc Iorma brut a miscrii. n caz
contrar, cnd nu se reuseste nsusirea mecanismelor, proIesorul v - a apela la alte
modalit|i de stimulare a n|elegerii: - chinograme, planse, nregistrri, etc).
>Etapa miycarilor grosiere sau insuficient diferen(iate (Dragnea A., 2002,
p.288)
n aceast etap se realizeaz nsusirea tehnicii propriu-zise, n care se
nva| si se nsuseste ceva nou Ia| de etapa precedent. n schiul alpin aceast
etap este caracteristic primelor 3 - 4 zile ale desIsurrii procesului instructiv
educativ, la nivel de ini|iere cnd se eIectueaz primele achizi|ii motrice, speciIice
schiului executate de pe loc si din alunecare.
n aceast etap inIorma|ile principale sunt primite de la proIesor/
antrenor si reprezint transpunerea indica|ilor verbale, cu reIrerire la primele teme
ale lec|iei: acomodarea cu schiurile, nclzirea organismului pentru eIort (cu si Ir
schiuri), mersurile, urcrile, ntoarcerile, coborrile direct si oblic, etc. Pe
parcursul derulrii acestei etape, apar o serie de Iactori cum ar Ii: apari|ia oboselii,
rigiditatea, imposibilitatea plasrii corecte a centrului de greutate care produce
dezechilibrri si cderi repetate, lipsa controlului schiurilor, numr mare de
exersri, teama de alunecare, de accidente, discomIortul cauzat de condi|iile meteo
etc.. Tot n aceast etap trebuie insistat pe nv|area corect a mecanismelor
tehnice de baz, la care trebuie corelate urmtoarele componente psihomotrice si
anume: coordonarea, echilibrul n plan antero - posterior si lateral, sim|ul
kinestezic, percep|iile, lateralitatea, orientarea n spa|iul nconjurtor, adic prtia.
n procesul instructiv-educativ desIsurat la nivel de ini|iere trebuie
insistat pe corectitudinea execu|ilor n timpul alunecrii, deoarece odat nsusite
gresit aceste deprinderi, Ioarte greu vor Ii corectate. Pentru a prevenii aceast
situa|ie, din punct de vedere didactic, se impune Iolosirea unor mijloace ajuttoare -
(structuri de exerci|ii simple, schimbarea gradului de nclina|ie a pantei pentru
siguran| si conIort, etc), dar si o serie de metode. Fiecare metod cuprinde sau
poate Ii aplicat n diIerite variante sau procedee metodice. De exemplu metoda
demonstra|iei prezint urmtoarele procedee: - observa|ionale (demonsra|ia unor
27
procedee tehnice - Irnarea n plug, ocolirea n plug, cristianiile, serpuirile, etc.); -
graIice (kinograme, IotograIii); - analogice (prin modele); cu programare (pe
calculator cu soIturi speciale); metoda expunerii: explica|ia, conversa|ia,
povestirea, s.a..
Procedeele metodice 'reprezint opera|ii declansate la nivel de metod de
instruire propus de proIessor/antrenoe si adoptat de ctre student /sportive. Ele
opera|ionalizeaz cu tehnici mai limitate, ns deseori salveaz metoda ,blocajului
metodologic (Coliba E.D., 2007, p.166).
Aspecte metodice
Organizarea si prelucrarea inIorma|iilor se vor Iace n Iunc|ie de temele si
obiectivele propuse;
Indica|iile vor Ii scurte, concise, si se vor axa pe desIsurarea mecanismelor
de baz ct si pe corectitudinea execu|iilor n timpul alunecrii;
Corectarea greselilor se va realiza ini|ial prin explica|ie/ demonstra|ie,
(executate de proIesor) prin modiIicarea Iactorilor externi ac|iunii
(schimbarea gradului de nclina|ie al pantei pentru corectarea unor greseli n
schiul alpin), dar si prin colaborarea constient a studentului/sportivului.
ProIesorul/antrenorul va trebui s sesizeze greselile (ce vizeaz respectarea
planurilor corpului n timpul alunecrii), eventualele lipsuri (insuIicienta
dezvoltare a calit|ii motrice, implicate direct n eIort) sau devieri de la
valorile tehnice normale;
InIorma|iile primite n mod sistematic pe ct mai multe canale senzoriale
constituie componente eIiciente n procesul de nv|are;
3. Etapa coordonarii fine yi a consolidarii procedeelor tehnice (Dragnea A.,
2002, p.289)
Face reIerire la: - eIectuarea corect a miscrii, de regul condi|ii standard
sau ,stereotip variate (numai n anumite situa|ii reduse ca numr); - executarea cu
indici crescu|i de Ior|, vitez si condi|ii de rezisten|; execu|ie Iluent, cu ritm,
precizie si amplitudine corespunztoare. EIiciente n aceast etap se dovedesc a Ii
indica|iile ce vizeaz percep|ia si sim|ul miscrii, deoarece aceste inIorma|ii pot Ii
transpuse nemijlocit si coordinativ de ctre sportivi.
O aten|ie deosebit se va acorda Iormrii percep|iilor, cu reIerire special
asupra proceselor interne ale motricit|ii: perIec|ionarea percep|iilor diIeren|iate, a
rspunsurilor kinestezico-vestibulare, precum si antrenarea intensiv a premiselor
de perIorman| condi|ionate coordinativ. Sub aspect pedagogic, sportivul trebuie
condus si n procesul de corectare spre autonomie si automatisme, asigurnd n
acest mod independen|a Ia| de corectrile externe. n aceast etap, inIorma|iile
28
transmise de antrenor se vor reIeri la perIec|ionarea unor detalii ale miscrii, care
determin execu|ia cu Iine|e a procedeului tehnic.
4. Etapa perfec(ionarii yi supranva(arii procedeului tehnic (Dragnea A., 2002,
p.288)
Este caracterizat de eIectuarea acestuia n condi|ii variate, cu indici superiori
de eIicien| (coordonare, precizie, ritm, cursivitate si altele). Sportivul este capabil
s-si adapteze execu|iile oricnd la cele mai variate condi|ii externe, create de
adversar, materiale, public. Supranv|area este un eIect si o condi|ie determinat
de necesitatea unui numr mare de repetri.
Priorita(i metodice privind nva(area tehnicii
Cu toata marea diversitate a tehnicii sportive, pot fi eviden(iate unele trasaturi
comune ale organizarii nva(arii acesteia, dupa cum urmeaza:
Stabilirea pentru Iiecare esalon de instruire - nceptori, avansa|i,
perIorman| - a Iondului pregtirii tehnice, ac|iune echivalent cu
precizarea principalelor procedee tehnice care vor Iorma obiectivul instruirii
subiec|ilor respectivi.
Cu alte cuvinte, antrenorii, n raport cu nivelul exigen|elor Iiecrui esalon
calitativ al sportivilor, stabilesc procedeele tehnice ce urmeaz a Ii nsusite
si perIec|ionate ntr-un anumit interval de timp. Aceasta se nscrie n cerin|a
lurii n considerare a stagiului necesar n activitatea sportiv, a nivelului
pregtirii, a particularit|ilor de vrst si individuale, elemente de baz n
organizarea instruirii sportivilor.
La nceptori cerin|a esen|ial va consta n nsusirea corect si trainic a
principalelor procedee tehnice, cunoscnd c aceasta va permite si aplicarea lor
eIicient n activitatea competi|ional. n acest scop, asigurarea unui volum sporit
de munc, concretizat n repetri numeroase, constituie condi|ia de baz a nsusirii
n timp util a procedeelor tehnice programate pentru anumitele perioade ale
instruirii. La toate nivelele de instruire, concomitent cu nsusirea, procedeelor
tehnice programate, se va |ine seama, de nclina|iile si op|iunile personale ale
sportivilor, Ia| de unele execu|ii tehnice, (sau diIerite probe: slalom, super G,
coborre, etc), Iavorizndu-se astIel valoriIicarea la maxim a disponibilit|ilor din
punct de vedere tehnic.
La nivelul esaloanelor de instruire, nsusirea tehnicii trebuie corelat cu
exigen|elor competi|iilor. |innd cont de exigen|ele concrete ale concursului,
tehnica trebuie s Iie programat n condi|ii de: adaptare a corpului la altitudine,
temperaturi sczute, cea|, ninsoare, etc, prezente n desIsurarea ntrecerilor
sportive. Calea cea mai bun pentru nsusirea si perIec|ionarea tehnicii este
29
indivdualizarea pregtirii. Unii sportivi dispun de o bun mobilitate articular, al|ii
au o vitez superioar, dar o mai slab coordonare, si n aceste condi|ii,
individualizarea nsusirii tehnice constituie o legalitate a instruirii.
n nv|area tehnicii sportive apare necesitatea stabilirii de ctre antrenori, a
sistemului de ac|ionare necesar Iiecrui procedeu tehnic. n acest scop, antrenorii
precizeaz liniile metodice sau algoritmul de rezolvare a sarcinilor motrice,
aIerente nv|rii corecte si rapide. Trebuie s se asigure att nsusirea elementelor
de miscare ce compun procedeul tehnic, dar si dezvoltarea calit|ilor motrice
aIerente optimizrii execu|iei acestuia. Algoritmul va Ii repetat sistematic si
ndelung, pn se ob|in eIectele scontate ale exersrii. Pe parcurs, n raport cu
evolu|ia nv|rii, antrenorii pot modiIica structurile de exerci|ii, nlocuindu-le cu
altele mai eIiciente pentru noile condi|ii. Evaluarea periodic a pregtirii tehnice cu
ajutorul unor probe si norme de control. Potrivit speciIicului ramurii de sport, se
stabilesc anumite structuri de exerci|ii, cele mai semniIicative pentru eviden|ierea
nivelului pregtirii tehnice.
2.4. Succesiunea abordarii tehnicii schiului alpin
2.4.1. Acomodarea cu echipamentul yi pregatirea organismului pentru efort
n procesul instructiv - ducativ necesar nv|rii tehnicii schiului alpin,
trebuie s respectm o conIigura|ie de pasi metodici, n raport cu temele si
obiectivele lec|iei propriu - zise. AstIel primele teme, Iac reIerire la acomodarea cu
materialele si rolul pregtirii organismului pentru eIortul speciIic lec|iei de schi.
Acomodarea cu echipamentul
Exerci(ii executate n clapari
1. Diferite tipuri de mersuri: - mers prin zpad, cu Ia|a, cu spate, pe distan|e
scurte; - mers cu ridicarea alternativ a picioarelor, pentru obisnuirea cu
greutatea clparului; - mers cu pas ncrucisat pe lateral, mers Iandat att cu
un picior ct si cu cellalt; - mers cu ridicarea piciorul la Iiecare pas; -
balansul picioarului n lateral, cu sprijin pe umrul colegului.
2. Diferite tipuri de sarituri: - srituri cu impulsie vertical; - srituri cu
desprindere pe vertical si amortizare la aterizare, srituri laterale n zpad
mare, etc.
3. Diverse staIete si parcursuri aplicative
1. Traseu aplicativ
Decrierea jocului
Se Iormeaz dou grupe de studen|i care urmeaz s execute urmtorul
traseu aplicativ, desIsurat pe prtie. La semnal sonor, se pleac n alergare usoar
30
cu Ia|a pe o distan| de 5m, cu ocolirea unui obstacol, apoi alergare cu spatele si
ocolirea unor jaloane tot cu spatele, escaladarea unui cub si ntoarcere n alergare
pentru a preda staIeta altui coleg. Cstig echipa care a trecut prima linia de sosire
si care a ndeplinit sarcinile exacte pe toat lungimea traseului.
2. ,Aruncarea la (inta cu mingii de cauciuc colorate, n clapari
Descrierea jocului
Jocul este o ntrecere ntre dou echipe (echipa studentelor si echipa
studen|ilor), ambele plecnd de la linia de start la semnal auditiv. Fiecare membru
al Iiecrei echipe, trebuie s arunce la |in| (un cub cu un ptrat colorat la mijloc),
de la o distan| de 6m. Fiecare are 2 ncercri.
Dac nu a nimerit nici una, trebuie s nceap s Iac bulgri pn n
momentul n care ultimul membru al echipei a aruncat la |int. Dup aruncarea la
|int, cine a terminat trebuie s se suie pe o sanie de 5 persoane si sa alunece pn
la linia de sosire. Cstig echipa care a nregistrat un numr mai mare de reusite la
|int si echipa care a avut un numr mai mare de membrii pe sanie.
Fig. nr. 9 Traseu aplicativ
Fig.nr.10 - ,Aruncarea la jint
cu mingii ae cauciuc colorate
31
3. 1oc pentru dezvoltarea echilibrului
Descrierea jocului
Se Iormeaz dou grupe de cte 5 studen|i (grupa albastr si grupa rosie).
Fiecare grup se va pozi|iona pe cele
trei cauciucuri, de asa manier nct s
nu se dezechilibreze. La semnalul
proIesorului, Iiecare membru trebuie s
desprind un numr ct mai mare de
baloane pentru echipa lui, Ir s le
sparg. Au la dispozi|ie 5 secunde din
momentul Iluierului. Cstig echipa a
crui membru nu a cazut si care are
numrul cel mai mare de baloane.
4. ~Stafeta cu jaloane yi mingi de
cauciuc
Descrierea jocului
Se Iormeaz dou echipe de cinci studen|i. Echipa rosie este Iormat numai
din Iete si echipa albastr Iormat numai din bie|i.
Se pleac n paralel, la semnal sonor, n alergare usoar pe zpad, pe
traseu marcat, |innd n mn un jalon ntors invers n care se pozi|ioneaz o minge de
caucic mai mare. Participan|ii trebuie s alearge pe o distan| de 6m, apoi s ocoleasc
un obstacol si s se ntoarc pe acelasi traseu, tot n alergare si Ir s cad mingea.
Cstig echipa care a reusit s execute traseul ntr-un timp ct mai scurt si Ir s le
cad mingile.
Fig. nr.11 Menjinerea
echilibrului
Fig. nr.12. Stafet cu faloane i mingi
32
1. Pregatirea organismului pentru eIortul speciIic lec|iei, nu trebuie s
lipseasc si trebuie s con|in att o pregtirea Iizic general (PFG) ct si o
pregtire Iizic speciIic (PFS).
Pregatirea organismului pentru efort
A1. Structuri opera(ionale - pentru (PFG) - n clapari:
Structuri de exerci|ii pentru inIluen|area selectiv a aparatului locomotor.
Rotri de bra|e nainte, napoi, rsuciri ale trunchiului stnga dreapta,
extensii si aplecri, Iandri si rsuciri laterale la nivelul membrelor
inIerioare, etc.
A2. Stretching static yi dinamic la nivelul membrelor superioare yi inferioare
Principalul obiectiv al pregatirii fizice specifice este s continue
dezvoltarea Iizic a sportivului n concordan| cu particularit|iile Iiziologice si
metodice ale sportului respectiv (Bompa T.O. 2001, p.49).
Cu ct pregtirea Iizic este mai variat, dinamic si complex, acest tip
de pregtire, oIer sportivilor/studen|ilor, un nivel crescut al calit|ilor biomotrice
si psihomotrice, necesare acestei discipline sportive denumit schi. Cu ct
poten|ialul de lucru al unui sportiv/student, este mai mare, cu att mai usor, se
adapteaz organismul, la cresterea continu a cerin|elor din antrenamentul
sportiv/sau din lec|ia de schi.
Fig.nr. 14 Stretching la nivelul membrelor inferioare
Fig.nr.13 Pregtirea organismului pentru efortul specific
33
Acomodarea cu echipamentul
Mijloace/structuri - pentru (PFS) - pe schiuri - pe suprafa(a plata
Aceste structuri de exerci|ii se realizeaz pe schiuri si oIer o serie de
achizi|ii motrice noi, necunoscute, impicate n procesul instructive - educativ.
Grupa Iiind n linie pe un rnd se vor ncepe exerci|iile speciIice acomodrii.
Pozi|ionarea schiurilor paralel si perpendicular pe prtie, cu sprijin pe be|e pentru a
nu exita dezechilibrri laterale:
Ridicri alternative ale schiului de pe zpad, urmate de men|inerea
greut|ii pe un singur picior cte 3- 4 secunde, cu spijin n be|e;
Ridicri alternative ale cozilor schiurilor de pe zpad, urmate de ridicarea
vrIurilor de pe zpad;
Executarea unor rotiri la nivelul membrelor inIerioare dinspre interior spre
exterior;
Flexii si extensii la nivelul membrelor inIerioare (balans pe vertical);
Balans antero-posterior (Ia|-spate), cu sprijin n be|e si transIerarea
greut|ii din Ia| n spate;
Ridicarea unui picior cu sprijin pe coada
schiului;
Ducerea piciorului napoi cu sprijin pe
vrIul schiului;
Fandri nainte-napoi din sprijin pe be|e;
Extensii cu exercitarea unei presiuni pe
tibii si pe toat talpa;
Din linie pe un rnd, studen|ii se |in de
mn si urc spre deal cu pasi mrun|i n
trepte, apoi coboar la Iel.
Srituri cu desprindere pe vertical si amortizare la revenire;
Joc de muchi din stand;
Srituri succesive cu desprinderea cozilor de pe zpad si aterizare cu
amortizare, adic Ilexia genunchilor;
Fig.nr. 15 Executarea unor rotiri
Fig.nr. 16
Extensii cu exercitarea
presiunii pe tibii
34
Srituri succesive cu deprtarea si apropierea schiurilor cu spijin pe be|e;
Alunecare pe un schiu, pe distan|a de 10m, iar cellalt picior este ridicat
neavnd voie la contactul cu zpada.
n timpul eIecturii nclzirii, organismul trece printr-o serie de modiIicri la nivel
celular. AstIel se nregistreaz urmtoarele schimbri:
Temperatura optima centrala extins n eIort este de 29,5
0
- 39
0
(n
alergarea lent temperatura ajunge la 38,5,
0
C. Cresterea temperaturii intra-
musculare, contribuie la o mai bun irigare cu snge, prin deschiderea capilarelor,
si deci la o mai bun nutri|ie, si oxigenare a musculaturii, dar are un rol important
asupra activrii enzimelor anaerobe, implicate n procesele energo-genetice.
Temperatura crescut a mediului intern are eIecte beneIice asupra SNC,
prin cresterea sensibilit|ii receptorilor cutana|i si proprioceptorilor importan|i n
reglarea si coordonarea miscrilor. AstIel sunt activate o serie de structuri nervoase
ca Iorma|iunea reticulat bulbo-pontin, al crui rol n men|inerea strii de veghe
este cunoscut si care nduce o crestere a aten|iei, coordonrii si preciziei asupra
actelor motorii. Asupra aparatului locomotor, nclzirea, este un Iactor decisiv n
prevenirea si diminuarea riscului de accidente asupra ntinderilor si rupturilor
musculare (Demeter A., 1994).
Explica|ia mecanismului este scderea rezisten|ei elasticit|ii si a
vscozit|ii structurilor aparatului locomotor, cu cresterea temperaturii. De
exemplu n antrenamentul sportiv, nclzirea general este eIectuat prima dat,
urmnd apoi s se eIectueze si cea speciIic, care are un rol deosebit n ridicarea
temperaturii locale musculare, care se realizeaz cu ntrziere, chiar dac
temperatura central este crescut.
O bun nclzire speciIic poate asigura un debit sangvin optim n muschii
care eIectueaz miscarea de Iine|e, de coordonare si control. nclzirea speciIic nu
reprezint doar premisele unei bune coordonri din punct de vedere motric, ci si o
amplitudine a proceselor metabolice la nivelul eIectorilor somatici si vegetativi,
printr-o redistribuire mai bun la nivelul sngelui.
2.4.2. Caderea yi ridicarea din cadere
Cderea si ridicarea din cdere este un mecanism ce trebuie cunoscut, n
momentul practicrii acestui sport, pentru a nu produce vtmri, asupra integrit|ii
indivizilor. Pentru a prevenii accidentele ar trebui s se |in cont de urmtoarele
modalita(i de aterizare n timpul caderii:
orice cadere ar trebui s se realizeze spre napoi, cu corpul ct mai relaxat
si ntins, pe ct posibil, pe lateral;
35
trebuie s evitm aterizarea cu sprijin pe mn, pe bra|, n cot, direct pe
genunchi, deoarece acestea vor produce microtraumatisme sau posibile
rupturi la nivel osos (radius si ulna, carpiene si metacarpiene);
n cazul n care se pierde controlul schiurilor si exist posibilitatea iesirii
din prtia amenajat, individul trebuie s se ghemuiasc ct mai repede, si
s se arunce pe partea lateral, mai prcis pe sod, cu picioarele ct mai
grupate, cu schiurile pozi|ionate pe canturi, perpendicular, pe supraIa|a de
alunecare, pentru a putea oprii cderea ntr-o prpastie, etc.
n practica schiului alpin, exista trei procedee prin care un schior cazut
se poate ridica, yi anume:
1. Ridicare cu ajutorul ambelor be|e;
2. Ridicare cu ajutorul unui alt schior;
3. Ridicare cu ajutorul be|elor pozi|ionate n vale.
1. Ridicarea din cadere cu sprijin pe ambele be(e, pozi(ionate de o parte yi de
alta a corpului
Mecanismul de baza - IndiIerent de zona unde s-a realizat cderea, (prtie
cu supraIa| plat sau nclinat), schiorul va executa urmtoarea succesiune
metodic:
pozi|ionarea trunchiului n deal, indiIerent de cum a czut, (cu corpul n
deal sau n vale);
pozi|ionarea schiurilor paralele si perpendiculare pe pant;
pozi|ionarea schiurilor pe muchiile din deal n cazul n care prtia este
acoperit cu gea|, pentru a evita alunecarea;
pozi|ia corpului ct mai grupat nainte de ncercarea de a se ridica;
pozi|ionarea be|elor corespunztoare bra|elor, spre napoi, oblic, spre coada
schiurilor si nIipte bine n zpad;
palmele sunt pozi|ionate pe capul b|ului pentru un sprijin mai bun.
Fig. 17 Caerea i riaicarea ain caere
36
Odat pregtit schiorul, trebuie s mping energic n picioare si n bra|e,
pentru ridicarea corpului de jos. Este indicat s mping cu aceeasi Ior| n ambele
bra|e pentru a nu aprea dezechilibrri ale corpului. Primele ncercri vor Ii mai
grosiere si prezint un consum mai mare de energie, urmnd apoi o obisnuire cu
acest tip de ridicare. Dac procedeul descris nu d rezultate, ridicarea se poate
eIectua si Ir be|e, prin ghemuirea si prinderea genunchilor cu ambele bra|e,
urmat de o ridicarea ampl a sezutei. Zona trebuie eliberat n timpul cel mai
scurt, pentru a nu aprea ambuscade, mai ales n zonele nguste ale prtiei.
2. Ridicare cu ajutorul be(elor pozi(ionate n vale
Trebuie s respecte exact succesiunea metodic de la descrierea anterioar,
numai c, n momentul n care se doreste ridicarea schiorului, acesta trebuie s
pozi|ioneze be|ele dup linia soldului, n vale si s exercite o Ior| de mpringere
att la nivelul picioarelor ct si la nivelul bra|elor. Dup ridicare, schiorul se
pregteste s elibereze zona ntr-un timp ct mai scurt.
3. Ridicare cu ajutorul unui alt schior
Mecanismul tehnic
Si n acest procedeu, trebuie respectate regulile cu privire la pozi|ionarea
corpului si schiurilor n raport cu panta. AstIel schiorul care ajut la ridicarea unei
persoane pe o prtie de schi, se pozi|ioneaz n josul individului, cu schiurile
paralele si perpendiculare, pentru a bloca cu schiul din deal, schiurile persoanei
czute, care sunt si ele pozi|ionate perpendicular si paralel. Punctul de sprijin
pentru cel care ajut rmne piciorul din vale. AstIel cel care ajut ntinde mna
dreapt, urmnd ca cel czut, s ndind mna stnga pentru a se putea echilibra. La
un semnal propus de comun acord, cel czut minge n picioare iar cellalt, ridic si
echilibreaz persoana czut.
2.4.3. Mersul pe teren plat
Mersul pe teren plat, este un procedeu tehnic, speciIic schiului alpin, care
odat cunoscut si exersat oIer, siguran|a primelor achizi|ii motrice speciIice
acestui sport. Mersurile se pot executa sub diIerite Iorme, att pe un teren plat ct si
pe un teren cu un grad mai mare de nclina|ie.
Mersurile se mpart n:
1. Mersuri alternative
mers alternativ cu doi pasi;
mers alternativ cu patru pasi.
2. Mersuri simultane executate prin:
alunecare prin mpingere simultan;
mers cu un pas si cu mpingere simultan;
37
mers cu doi pasi si mpingere simultan.
3. Combinarea mai multor tipuri de mersuri pe distan(e diferite
trecerea de la un mers alternativ la o mpingere simultan;
trecerea de la o alunecare prin mpingere simultan la um mers cu patru
pasi.
Mersurile alternative
1. Mersul alternativ cu doi payi
Mecanismul tehnic
Mersul alternativ este un procedeu tehnic executat pe un teren plat, prin
miscarea natural a bra|elor si picioarelor, n care un picior avanseaz odat cu
bra|ul si b|ul opus, pozi|ia schiurilor Iiind paralel. Se ncearc ncrcarea primei
jumt|i a schiului n momentul avansrii pentru a nu exista dezechilibrri ale
corpului. n momentul executrii acestui procedeu, corpul trebuie s Iie relaxat,
genunchii usor Ilexa|i iar privirea nainte.
2. Mersul alternativ cu patru payi
Mecanismul tehnic
Acest procedeu trebuie s respecte mecanismul tehnic enun|at mai sus, la
care se adaug men|iunea realizrii a patru pasi alternativi n momentul realizrii
mersului.
Mersurile simultane
1. Alunecare cu mpingere simultana
Mecanismul tehnic
Este un procedeu tehnic prin care un schior se poate deplasa pe o anumit
distan|, pe un teren plat sau pu|in nclinat. Picioarele trebuie s Iie paralele,
greutatea repartizat pe prima jumtate a schiurilor, genunchii usor Ilexa|i cu
ducerea bra|elor spre nainte, simultan si
nIigerea be|elor n zpad undeva ntre
distan|a dintre vrIul schiului si al
bocancilor pentru realizarea impulsiei.
2. Mers cu un pas yi mpingere simultana
Mecanismul tehnic
Dup eIectuarea unei mpingeri
simultane, trunchiul se ndreapt odat cu
ducerea nainte a bra|elor ndoite usor din
coate. Spre sIrsitul miscrii se execut un pas lung alunecat, mpingndu-se
puternic cu piciorul opus. n acest moment se nIig bastoanele si ncepe mpingerea.
Fig. nr. 18 Alunecare cu
impingere simultan
38
Piciorul care a eIectuat mai nainte mpingerea se apropie de cellalt, printr-o
pendulare energic spre nainte.
3. Mersul cu doi payi yi mpingere simultana
Mecanismul tehnic
Se eIectueaz doi pasi asemntori mersului alternativ, dup care cursa
bra|elor se ndreapt spre nainte, pentru eIectuarea mpingerii simultane n bra|e si
astIel, se realizeaz o alunecare cu schiurile paralele. n timpul alunecrii schiurile
trebuie s Iie egal ncrcate si usor deprtate, dup care se reia ciclul miscrii.
2.4.4. Mersuri la urcarea pantei - Urcarile
Principalele procedee prin care se realizeaz mersul la urcarea unei pante.
AstIel de procedee tehnice, se pot Iolosii att la nivel de ini|iere dar si la nivel de
avansa|i si perIorman|, deoarece ajut la urcarea unei pante cu grade diIerite de
nclina|ie si zpad. De aceea, este necesar cunoasterea acestora si aplicarea lor n
diIerite cazuri.
Urcare n trepte
Urcare oblica
Urcare n foarfeca
Urcare n semifoarfeca
Urcare cu pas batut
Fig. nr. 19 Mers cu un pas i impingere simultan
Fig. nr.20 Mers cu aoi pai i impingere simultan
39
1. ~Urcarea n trepte
Mecanismul tehnic
Urcarea n trepte este un procedeu tehnic, ce poate Ii eIectuat att n plat
ct si pe pante cu un grad mare de nclinare. Se execut perpendicular pe linia
pantei, prin psire lateral, cu sprijin pe muchiile din deal, genunchii Iind usor
Ielxa|i, privirea Iiind orientat spre vale. mpingerea n bra|e Icndu-se cu
precdere pe cel din vale, bra|ul cellalt Iiind spre deal, pentru a echilibra corpul si
a permite deplasarea.
2. ,Urcarea oblica
Mecanismul tehnic
n timpul urcrii, schiurile sunt pararlele si orientate oblic pe pant (adic
deplasarea se realizeaz n unghi, Ia| de linia de pant), si mai mult pe muchile din
deal. n timpul realizrii urcrii oblice se eIectueaz o schimbarea alternativ a
centrului de greutate de pe piciorul din vale, pe cel din deal, la psirea lateral si
oblic spre nainte. Contactul schiurilor cu zpada se Iace numai pe muchiile din
deal. Bra|ele se Iolosesc la mpingerea corect si pentru echilibrare. Cu ct panta
este mai nclinat, cu att be|ele le vom nIige n zpad mai napoi.
3. Urcarea n foarfeca - Mecanismul tehnic
Este un procedeu tehnic prin care schiorul poate
urca orice tip de pant. Pozi|ia ini|ial a schiurilor este
divergent la vrI (vrIurile sunt deschise sub Iorm
literei ,V), cu sprijin pe canturile interioare, si pe be|ele
aIlate de o parte si de alta a corpului, introduse n zpad.
Corpul este orientat cu Ia|a ctre direc|ia de naintare. Cu
ct distan|a dintre vrIuri este mai mic la nivelul
schiorilor nceptori, cu att riscul s alunece cu spatele
este mai mare. Urcarea se realizeaz prin psirea
alternativ a schiurilor (ridicarea asezarea schiului pe
cantul interior cu presiune pe el).
Fig.nr. 21 Urcarea oblic
Fig.nr. 22 Urcare in
foarfec
40
n momentul nceperii urcrii membrele inIerioare sunt n semiIlexie iar
genunchii sunt orienta|i spre interior. n timpul urcrii mai avem ca punct de sprijin
be|ele situate de-o parte si de cealalt a corpului la nivelul soldului. Be|ele se nIig
n zpad pn la nivelul rozetei si Ioarte important, napoia legturii din spate
(respectiv napoia clciului).
La urcarea n IoarIec podul palmei se aseaz pe captul mnerului
b|ului pentru a avea un sprijin mai bun.
4. ~Urcare n semifoarfeca
Mecanismul tehnic
Urcarea n semiIoarIec este un procedeu tehnic speciIic urcrilor, Iiind
aplicat de ctre schiori, n pasajele de trecere nguste. Si n acest procedeu schiurile
sunt pozi|ionate divergent. AstIel avem un picior de baz (stngul sau dreptul),
paralel cu axa pantei, situat pe toat talpa si un picior pozi|ionat pe cantul interior,
care asigur controlul schiurilor si mpingerea, ntr-o propor|ie mai mare. n
momentul nceperii urcrii, schiurile se ridic si se aseaz pe zpad, pentru
Iormarea unei prize mai bune.
5. ,Urcarea cu pas batut
Mecanismul tehnic
La urcarea cu pas btut schiurile sunt paralele cu linia de pant si asezate pe
toat talpa. Deplasarea se Iace prin psirea alternativ spre deal, si anume prin
lovirea schiului de zpad la contactul cu aceasta. Sprijinul se realizeaz pe be|e si
spre napoi.
2.4.5. ntoarcerile de pe loc
Principalele procedee tehnice, prin care se realizeaz schimbarea direc|iei
de pe loc a schiorilor. ntoarcerile de pe loc sunt de mai multe Ieluri:
ntoarcerile prin pasi aduga|i n jurul vrIurilor si a cozilor
ntoarcerea n evantai
ntoarcerea vrI peste vrI
Fig.nr.23 Urcarea in foarfec
41
ntoarcerea coad peste coad
ntoarcerea prin sritur.
1. ntoarcerile prin payi adauga(i n jurul vrfurilor yi a cozilor
Mecanismul tehnic
Acest tip de ntoarcere este usor de executat, la nivelul grupelor de ini|iere,
realizndu-se Ir un eIort deosebit din partea acestora, mai ales c supraIa|a de
exersare este plat si nu prezint nici un risc.
Pozi(ia ini(iala este cu schiurile paralele. Urmeaz pozi|ionarea schiurilor
divergent, (vrIurile deprtate iar cozile apropiate sau invers), sprijinul realizndu-
se si pe be|ele, asezate oblic ctre cozile schiurilor, pentru pstrarea echilibrului.
Miscarea trebuie s Iie una circular, ce se poate executa de asemenea, ntr-un sens
ct si n cellalt. n momentul transIerului centrului de greutate, un picior rmne
baza iar cellalt execut miscarea 'ca un compas si tot asa pn se realizeaz o
ntoarcere complet (piciorul care s-a deplasat rmne pe loc si este urmat de
cellalt picior).
La ntoarcerea prin payi aduga(i n jurul vrfurilor - Miscarea este
analog cu cea de la ntoarcerea n jurul cozilor cu deosebirea c pozi|ia schiurilor
este permanent convergent. Odat cu schimbarea schiului spre direc|ia spre care
ne nvrtim se mut si b|ul aIerent acesteia.
Linia pantei
Linia pantei
Intoarcerea 1
-in furul co:ilor
Intoarcerea 2-in
furul varfurilor
Intoarcerea 3-in
furul co:ilor
Intoarcerea 4-in
furul varfurilor
Fig.nr. 24 Intoarcerile prin pai aaugaji in furul varfurilor i
a co:ilor (Rou D., 2007, p.87)
42
2. ~ntoarcerea n evantai
Mecanismul tehnic
Acest procedeu tehnic, este speciIic pantelor nclinate si oIer posibilitatea
schimbrii direc|iei, nainte de alunecare. Pozi|ia ini|ial este cu schiurile paralele.
Se st perpendicular pe Iirul pantei, cu greutatea corpului repartizat pe piciorul din
vale.
Piciorul din deal se ridic si se aseaz pe coad urmnd s Iie rsucit spre
exterior (ca un evantai), Iiind asezat paralel lng piciorul de sprijin. n tot acest
timp be|ele se gsesc n zpad napoia trunchiului, orientate spre vale. Din acest
moment greutatea corpului este transIerat pe piciorul care a realizat rsucirea,
pentru a da posibilitatea piciorului Ir greutate s revin la pozi|ia ini|ial. Acest
procedeu tehnic necesit din partea executan|ilor mobilitate, coordonare si echilibru
n momentul execu|iei.
3. ~ntoarcerea vrf peste vrf
Mecanismul tehnic
Este un procedeu tehnic, cu un grad mai mare de diIicultate, ce are
aplicabilitate pe pante mai nclinate, sau n zone mai nguste, pentru a putea
schimba direc|ia de deplasare. Pentru nceptori acest procedeu tehnic se nva| si
se execut pe o supraIa| plat, Ir denivelri Se execut din pozi|ia ini|ial pe
schiuri, sprijinul realizndu-se si pe be|e care trebuiesc asezate oblic - napoi, ctre
coada schiurilor, Iiind aIundate n zpad. Greutatea este repartizat pe piciorul de
vale, urmnd ca piciorul de deal s Iie ridicat si asezat paralel peste piciorul de
sprijin, ajungndu-se astIel cu vrIul la coada schiului cu greutate. Piciorul Ir
greutate este ridicat si rsucit spre napoi Iiind asezat paralel cu cellalt. n
Fig. nr. 25 Intoarcerea in evantai
43
momentul schimbrii piciorului de sprijin se schimb si pozi|ionarea bra|elor
pentru echilibrarea corpului pe partea schimbului care devine Iix.
4. ~ntoarcerea coada peste coada
Mecanismul tehnic
Se pleac din stnd deprtat cu schiurile paralele si corpul perpendicular
pe Iirul pantei. Genunchii sunt usor Ilexa|i, greutatea corpului Iiind repartizat pe
prima jumtate a schiului, pentru a reusii, ridicarea cozii schiului de deal sau de
vale si aducerea la vrIul schiului care are greutate.
n momentul ridicrii schiului si a transIerului, sprijinul se realizeaz pe
ambele be|e, pozi|ionate n Ia|a corpului.
AstIel odat cu schiul care, printr-o miscare de rota|ie, trece coada peste
cellalt schi, asezndu-l paralel, punctul de sprijin al bra|elor este mutat spre
napoia corpului.
Pozi|ia nou adoptat, este cu vrIul n sensul opus pozi|iei ini|iale. Se
trece greutatea corpului pe schiul si bastonul deplasat, urmnd ca bra|ul si schiul
opus s se alture printr-o miscare larg, lateral. Realizarea acestui procedeu
tehnic necesit o bun mobilitate la nivelul membrelor inIerioare, coordonare si un
bun echilibru n timpul execu|iilor.
Fig. nr. 27 Intoarcerea coaa peste coaa
Fig. nr. 26 Intoarcerea coaa peste coaa
44
5. ~ntoarcerea prin saritura
Mecanismulul tehnic
Acest tip de ntoarcere este Iorma cea mai perIec|ionat de schimbare a
direc|iei, angrennd o serie de calit|i motrice si biomotrice precum: Ior|,
coordonare, echilibru, orientare spa|ial, detenta, vitez de reac|ie si execu|ie, etc.
Se poate executa pe orice tip de prtie.
Nu este un procedeu tehnic, care se pred la grupele de ini|iere. Pozi|ia de
plecare este cu schiurile paralele, perpendiculare pe axa pantei, apropiate si egal
ncrcate.
Prin ghemuire sau nu pe be|e, se execut o mpingere puternic n
picioare, urmat de extensie energic pe vertical, n urma creia, concomitent cu o
Ilexie n aer a gambelor si o rsucirea a trunchiului, spre noua direc|ie de deplasare.
Se rsuceste si trenul inIerior, pentru ajungerea vrIurilor n aceeasi parte.
2.4.6. Pozi(iile pe schiuri - coborrea directa yi coborrea oblica
a. Pozi(iile pe schiuri - Atitudinea intermediara pe
schiuri
Este atitudinea pe care o are schiorul ntr-o
coborre direct cu sprijinul egal pe toat talpa
schiurilor, centrul de greutate Iiind situat la mijlocul
piciorului.
b. Pozi(ile pe schiuri - Atitudine avansata pe
schiuri
Prin usoara Ilexie a gambelor si trunchiului se
deplaseaz greutatea spre vrIurile schiurilor. Se va
sim|i o apsare pe tlpile si vrIurile picioarelor.
Aplicabilitatea acestui procedeu se ntlneste la
trecerea de la o nclina|ie mai mare de pant la una
mai lin, sau n momentul trecerii de la o zpad mai
mare la una bttorit.
c. Pozi(iile pe schiuri - Atitudinea de recul pe
schiuri
Se realizeaz prin sprijinul pe clcie si
deplasarea corpului spre napoi. Atitudinea are aplicabilitate n cazul opririlor n
contrapant; la trecerile din zpad bttorit n zpada mare.
Fig. nr. 28 Atituainea
intermeaiar
pe schiuri
Fig. nr.29 Atituaine
avansat pe schiuri
45
1. Pozi(ia de coborre directa
Defini(ie - Reprezint coborrea executat pe linia pantei sau pe o
direc|ie paralel cu aceast.
Mecanismul tehnic
Acest procedeu tehnic se poate nv|a si exersa pe o pant usor nclinat
dar care s prezinte o usoar contrapant sau o supraIa| plan pentru oprire. Este
un procedeu care poate mrii viteza de alunecare, n Iunc|ie de pozi|ia adoptat pe
schiuri si de gradul de nclinare al pantei, viteza devenind astIel necontrolabil, si
cauzatoare de accidente.
Pozi(ia ini(iala la coborrea directa este urmatoarea:
schiurile sunt paralele si deprtate la nivelul
umerilor, egal ncrcate si asezate pe toat talpa;
greutatea corpului trebuie repartizat n mod
egal pe ambele picioare;
articula|iile gleznelor, genunchiilor si zona
coxo-Iemural, trebuie Ilexate si lsate relaxate;
trunchiul este usor nclinat, orientat spre nainte,
spatele rotunjit si umerii relaxa|i;
coatele sunt usor Ilexate, pumnii sunt dusi spre
nainte si situa|i peste linia bazinului, be|ele
Iiind orientate oblic, napoi si jos ctre clpari;
Avnd n vedere c se lucreaz cu grupele de
ini|iere, terenul ales are un grad mic de nclina|ie si prezint o contapant.
Mijloace de ac(ionare - Exerci(ii pentru nva(area coborrii directe
La semnal sonor, Iiecare student se aseaz n pozi|ie de coborre direct,
proIesorul Iiind cel care observ daca s-a n|eles pozi|ia ini|ial.
Fig. nr. 30 Atituainea ae recul pe schiuri
Fig. nr. 31
Coborare airect
46
Din coborre direct se execut o alunecare n pozi|ie ini|ial cu oprire n
contrapant.
Din coborre direct se execut, o alunecare cu ntoarcerea capului stnga -
dreapta, Ir ca trunchiul s se rsuceasc.
Din coborre direct se execut, un balans pe vertical pe toat lungimea
traseului dat , cu oprire n contrapant;
Coborre direct cu executarea unui balans pe vertical, urmat de ducerea
bra|elor n Ia| si pozi|ionarea be|elor paralele cu solul. Coborre direct cu
executarea unui balans pe vertical, cu ducerea be|elor la spate si oprire n
contrapant.
Mijloace de ac(ionare
Exerci(ii pentru consolidarea coborrii directe
Din coborre direct se execut un balans antero - posterior (cu schimbarea
greut|ii de pe prima jumtate a schiului, pe ultima parte a schiurilor), cu
oprire n contapant.
Din coborre direct se execut un balans pe vertical, cu ducerea bra|elor
spre nainte si blocarea trunchiului n direc|ia de naintare.
Din coborre direct se execut ridicarea alternativ cozii schiului de pe
zpad, cu oprire n contapant.
Din coborre direct se execut ducerea unui picior spre nainte, cu
men|inerea direc|iei de alunecare si oprire n contapant.
Fig.nr. 32 Coborare airect cu riaicarea alternativ
a co:ii ae pe :paa
Fig.nr. 33 Coborare airect cu aucerea unui picior
inainte
47
Din coborre direct se execut un balans pe vertical, cu be|ele |inute la
spate.
Din coborre direct se execut, ridicarea alternativ a schiurilor de pe
zpad, cu men|inere 2 secunde si oprire n contrapant.
Din coborre direct se execut atingerea vrIului schiului cu mnusa si
oprire, ntr-o zon cu contrapant.
Fig.nr.35 Coborare airect cu riaicarea alternativ a
schiurilor ae pe :paa
Fig.nr. 34 Coborare airect cu balans vertical
Fig.nr. 36 Coborare airect cu atingerea varfului
schiului
48
Mijloace de ac(ionare - Exerci(ii pentru perfec(ionarea alunecarii din
coborre directa
Coborrea direct cu executarea desprinderii cozilor de pe sol.
Din coborre direct se execut, alunecare pe un schiu, cellalt Iiind ridicat
la diIerite nivele.
Din coborre direct se execut oprire prin pasi succesivi spre deal sau spre
vale.
Din coborre direct se execut trecere pe sub diIerite tunele de nl|imi
diIerite, cu adunarea unor obiecte aIlate pe traseu.
Din coborre direct se execut aruncarea cu bulgri de zpad la o |int
Iix.
Greyeli frecvente
Rigiditatea la nivelul ntregului corp, cu membrele inIerioare ntinse si
deprtate sau cu membrele inIerioare n ,X (se apropie genunchi si se
deprteaz clciele).
Dezechilibrri n plan antero posterior si laterale datorit pozi|iei
incorecte a bra|elor si a centrului de greutate ce se poate aIla napoia
bocancilor.
Miscri de rsucire, pivotare pe durata executrii coborrii.
Flexia bustului exagerat pe bazin.
Pozi|ia pe spate a corpului.
O caracteristic important din punct de vedere didactic Iace reIerire la
modalitatea alegerii exerci|iilor n Iunc|ie de nivelul grupei si nivelul achizi|iilor
motrice ale studen|ilor.
Indica(ii metodice
Pstarea n timpul alunecrii a pozi|iei corecte pe schiuri, cu reIerire strict
la pozi|ia picioarelor (deprtate la nivelul umerilor., genunchii Ilexa|ie),
pozi|ia trunchiului (pstarea trunchiului pe direc|ia alunecrii Ir alte
Fig.nr. 37 Coborare airect cu aesprinaerea co:ilor
ae pe :paa
49
oscila|ii sau rsuciri), pozi|ia bra|elor (pumnii nainte be|e oblic nainte si
jos), privirea nainte, trunchiul relaxat.
Pstarea echilibrului lateral si antero posterior n timpul alunecrii;
ncrcarea primei jumt|i a schiului cu greutatea, pentru a nu aprea
oscila|ii la nivelul vrIurilor care pot duce la dezechilibrri, urmate de
cderi.
Pstarea schiurilor n timpul alunecrii pe toat talpa;
Gradul de nclina|ie al pantei se alege n Iunc|ie de nivelul grupei, dar
trebuie s de|in, pentru siguran|, o contrapant sau un teren plat unde
studen|ii se pot oprii.
Odat ce procedeul tehnic a Iost nsusit, se poate modiIica nivelul de
nclina|ie al pantei.
2. Pozi(ia de coborre oblica
DeIini|ie - Reprezint coborrea executat pe o direc|ie oblic Ia| de
linia pantei.
Mecanismul tehnic
Pozi(ia ini(ia la coborrea oblica este urmatoarea:
Schiurile sunt paralele si apropiate, greutatea corpului Iiind repartizat pe
piciorul de vale, sprijinul realizndu-se pe o supraIa| de alunecare mai
redus si pe muchiile din deal. Schiul din deal este mpins cu 20 centimetrii
naintea celui din vale.
Schiurile orientate pe muchiile din deal, raportndu-ne ntotdeauna la gradul
de nclina|ie pantei si consisten|a zpezii, prin plasarea genunchilor spre
deal.
Corpul trebuie bine echilibrat datorit Ilexiei articula|iilor gleznelor,
genunchilor si soldurilor.
Bustul este usor aplecat nainte si rsucit spre vale (umrul din vale este
pu|in cobort si retras Ia| de cel din deal).
Genunchii si bazinul se duc spre deal, ntregul corp adoptnd o pozi|ie
arcuit.
Bra|ele sunt usor ndoite si deprtate de corp, |innd be|ele orientate oblic
napoi si jos.
Bra|ul din deal este cu pumnul la nivelul soldului, iar cel din vale este cu
pumnul mai jos si usor scos n aIar.
Privirea este orientat pe direc|ia de deplasare, la 20 30 m.
50
Cnd panta este mai nclinat. Pentru asigurarea echilibrului lateral, corpul
adopt o pozi|ie arcuit, n care picioarele si soldul sunt nclinate spre deal,
bustul ampliIicndu-si aplecarea si rsucirea spre vale.
Mijloace de ac(ionare pentru nva(area coborrii oblice
Imitarea pozi|iei de coborre oblic (nalt, medie, joas).
Din pozi|ia de coborre oblic, se execut o serie de srituri succesive din
alunecare, cu continuarea traseului.
Din pozi|ia de coborre oblic, se execut 'jocul de muchii (alunecarea pe
toat talpa schiului, apoi pe muchiile din deal).
Din pozi|ia de coborre oblic, se execut o alunecare cu ridicarea cozii
schiului din deal, oprirea realizndu-se cu vrIurile spre deal.
Din pozi|ia de coborre oblic, se execut o alunecare cu ridicarea schiului
din deal pentru cteva secunde.
Din coborre oblic, se execut un balans pe vertical (Ilexie si extensie la
nivelul membrelor inIerioare), cu oprire n deal, cu accent pe cantarea
puternic si ducerea genunchilor n deal.
Din coborre oblic se execut rsucirea trunchiului spre vale, cu be|ele
situate sub axile.
Fig.nr. 38 Coborare oblic cu riaicarea co:ii schiului
ain aeal
Fig.nr. 39 Coborare oblic cu bejele la spate
51
Din coborre oblic se execut coborre oblic cu balans antero posterior.
Din coborre oblic se execut o alunecare, cu respectarea corect a pozi|iei
pe schiuri.
Din coborre oblic se execut atingerea cu mna din deal a pr|ii externe a
bocancului piciorului din vale.
Indica(ii metodice
Pozi|ionarea schiurilor pentru coborrea oblic (piciorul de deal mai n Ia|a
celui de vale).
Intotdeauna greutatea corpului trebuie repartizat pe schiul de vale;
Treunchiul trebuie s Iie rsucit spre vale.
Pstrarea echilibrului n timpul coborrii oblice.
Pstrarea echilibrului pe muchiile din deal ale schiurilor.
Plasarea centrului de greutate spre prima jumtate a schiurilor.
Trebuie insistat asupra nsusirii pozi|iei corecte pe schiuri, deoarece aceasta
condi|ioneaz si inIluen|eaz nsusirea procedeelor tehnice denumite
cristianii.
Greyeli frecvente
Pozi|ia rigid a corpului;
InsuIicient Ilexie la nivelul articula|iilor (gleznei, genunchilor si soldului);
Greutatea corpului repartizat mai mult pe vrIurile schiurilor sau pe cozile
acestora;
Membrul inIerior din vale este ntins, membrele inIerioare sunt arcuite sau
n ,X; Arcuire inexistent sau insuIicient; Pozi|ia gresit a umerilor cel
din deal mai jos, cel din vale sus.
Decalajul sau intervalul schiurilor necorespunztor: piciorul din vale extins,
cel din deal Ilexat exagerat.
Fig. nr. 40 Coborare oblic cu aucerea mainii ain aeal la
clparul ain vale
52
2.4.7. Procedee de trecere a denivelarilor de teren
Defini(ie - 'Sunt miscrile executate de schior n plan vertical, longitudinal
si lateral, n scopul men|inerii echilibrului, prin anularea eIectului Ior|elor externe
(gravita|ia si si Ior|a centriIug), care ac|ioneaz asupra sistemul ,schior schi, la
trecerea peste denivelrile de teren (Crstocea V., Stroe S., Pelin F., Kacso L.,
2002, p.72). Trecerile prin adaptarea pozi|iei corpului
Trecerea rupturilor de pant
Trecerea prin amortizare
Trecerea prin escamotare
1. a. Trecerea rupturilor de panta
Mecanismul tehnic
Ruptura de pant reprezint o Iorm de tren, care apare n cazul trecerii de
la o por|iune nclinat la alta, cea din urm prezentnd o nclina|ie mai accentuat.
AstIel, pentru ca schiorul s evite pierderea echilibrului, se execut o
propulsie a corpului spre nainte, printr-o Ilexie mai accentuat la nivelul gleznelor
si genunchilor. n timpul desIsurrii ac|iunii trebuie respectat perpendicularitatea
axei verticale a corpului pe pant. n timpul trecerii de la o pant mai nclinat la o
alta mai pu|in nclinat, schiorul adopt o pozi|ie usor nclinat spre spate.
Indica(ii metodice
nv|area trecerii peste denivelrile de teren se poate aborda respectnd
metodica predrii schiului, dup nsusirea corect a pozi|iilor de coborre
(coborre direct si coborre oblic).
Pentru nceput trecerile peste denivelri se vor executa la viteze mici,
urmnd progresia, att din punct de vedere tehnic ct si al modiIicrii
vitezei n alunecare.
Exerci|iile recomandate vor Ii executate pe teren plat, pe loc, apoi n
coborre pe pante usoare si ondulate.
Fig.nr. 41 Trecerea rupturilor ae pant
53
Greyeli de execu(ie
Rigiditatea corpului n momentul execu|iei.
Pierderea echilibrului, att antero posterior ct si lateral.
InsuIicienta suple|e la nivelul membrelor inIerioare.
1. b. Trecerea racordurilor de panta
Mecanismul tehnic
Racordul de pant, Iace reIerire la, trecerea de la o pant nclinat la un
teren mai pu|in nclinat, plat sau contrapant. Gradele de nclina|ie ale pantei pot
produce dezechilibrarea schiorului n plan antero - posterior, datorit Irnrii, prin
ncrcarea cu greutate a primei jumt|i a schiului.
AstIel cu ct viteza de alunecare este mai mare, cu att controlul schiurilor
este mai greu de realizat, datorit pozi|iei si pierderii echilibrului. Schiorul
ac|ioneaz att prin Ilexia genunchilor, ct si prin ducerea unui schiu nainte, ceea
ce-i mreste baza de sprijin n plan antero-posterior, concomitent cu deplasarea
greut|ii corpului spre cozile schiurilor.
Exerci(ii pentru nva(are
Se execut Ilexii si extensii cu diIerite amplitudini, executate de pe loc.
Se execut Ilexii si extensii cu diIerite amplitudini, executate din alunecare.
Se execut adoptarea alternativ a pozi|iei de avntare si recul de pe loc sau
din alunecare.
Indica(ii metodice
Pentru nceput se impune Iolosirea gradat a nclina|iei ternului si vitezei.
Parcurgerea denivelrilor de teren va Ii Icut att n coborrea direct, ct
si oblic (dac conIigura|ia ternului permite).
Greyeli frecvente
Rigiditatea la nivelul ntregului corp.
Pozi|ia rigid a membrelor inIerioare.
Fig. nr.42 Trecerea racoraurilor ae pant
54
Schiurile sunt prea apropiate sau prea deprtate.
Trunchiul este prea Ilexat, n special, din articula|iile soldurilor, ceea ce
blocheaz suple|ea membrelor inIerioare.
De team se produce o dezechilibrare a ntregului corp spre napoi.
2. Trecerea denivelarilor prin amortizare
Mecanismul tehnic
Acest procedeu tehnic se poate exersa si executa din pozi|ia de coborre
direct sau oblic, urcnd panta ascendent a movilei, se va amortiza
suprapresiunea care se produce executnd o Ilexie Irnat a membrelor inIerioare,
localizat n principal la nivelul genunchilor. Pe vrIul movilei, Ilexia va Ii
maxim. Intrndu-se pe partea descendent movilei, se vor extinde membrele
inIerioare, pstrnd n permanen| contactul schiurilor cu zpada.
Mijloace de ac(ionare - Exerci(ii pentru nva(are
Se execut de pe loc Ilexii si extensii la nivelul membrelor inIerioare cu
diIerite amplitudini
Se execut Ilexii si extensii din alunecare peste movile si san|uri, cu diIerite
amplitudini, cu transIer de greutate din Ia| - pozi|ie avantat cu trnsIer pe
cozi si invers. Viteza de deplasare pentru nceptori trebuie s Iie mic,
pentru siguran|.
Adoptarea alternativ a pozi|iei de avntare si recul;
Acelasi exerci|iu si din alunecare pe distan|e diIerite.
Indica(ii metodice
Pentru a Iace Ia| cu succes modiIicrilor de presiune suportate de schiuri la
trecerea peste denivelri, o condi|ie a constituie suple|ea general a
corpului, si, n special, a picioarelor.
De aceea, la nceput, trecerea peste movile si san|uri, care provoac teama
de cztur si, ca urmare, o mare concentrare nervoas, se realizeaz cu
vitez de coborre mic.
Greyeli frecvente
Pozi|ia prea apropiat sau prea deprtat a schiurilor.
Pozi|ia rigid a membrelor inIerioare.
Dozarea gresit a amplitudinii Ilexiei extensiei.
Flexia exagerat a bustului pe bazin, care blocheaz suple|ea picioarelor.
ntrzierea avntrii sau redresrii corpului la schimbarea de pant si
contrapant.
Rmnerea pe spate n timpul trecerii peste o succesiune de movile sau
san|uri.
55
3. Trecerea prin escamotare
Esacamoatrea se realizeaz prin tragerea membrelor inIerioare sub
corp.Schiurile trebuie desprinse de pe zpad nainte de ruptura de pant, urmnd
ca imediat dup aceast miscare, schiurile s reia contactul cu zpada prin extensia
membrelor inIerioare.
Mijloace de ac(ionare - Exerci(ii pentru nva(are
Se execut de pe loc Ilexii si extensii la nivelul membrelor inIerioare cu
diIerite amplitudini.
Lucru independent al picioarelor, cu accent pe tragerea coapselor sub corp,
nainte de ruptura de pant.
Exersarea trecerilor prin escamotare, pe tipuri diIerite de zpad si pe pante,
cu grade diIerite de nclina|ie.
Indica(ii metodice:
Pentru a Iace Ia| cu succes modiIicrilor de presiune suportate de schiuri la
trecerea peste denivelri, o condi|ie a constituie suple|ea general a
corpului, si, n special, a picioarelor.
La nceput, exerci|ii trebuie realizate n vitez mic, apoi se poate modiIica
vitez de trecere prin esamotare.
Greyeli frecvente:
Pozi|ia gresit a corpului n timpul alunecrii ce precede trecerea peste
denivelri, mai ales cu greutatea reprtiyat spre a doua jumtatea
aschiurilor.
Lipsa coordonrii si sincronizrii tragerii si ntinderii membrelor inIerioare,
raportate la viteza de deplasare n alunecare.
Lipsa orientrii spa|io-temprale n momentul desprinderii si aterizrii.
Trecerea coapselor sub
corp nainte de ruptura
Fig.nr. 43 Trecerea prin escamotare
56
2.4.8. Frnariile yi derapajele
Procedeele de Irnare cu schiurile sunt urmtoarele:
Frnare n plug.
Frnare prin jumatate plug.
Frnarea n plug si Irnarea prin jumtate plug se eIectueaz cu schiurile
pozi|ionate neparalel.
1. ~Frnare n plug
Defini(ie - ~Procedeu tehnic, prin care se pierde nl|ime pe pant,
schiurile Iiind deschise n pozi|ie de plug si orientate pe muchiile interioare
(Crstocea V., Stroe S., Pelin F., Kacso L., 2001, p.76, Ivnescu P., Ivnescu M.,
p.16).
Mecanismul tehnic
Este un procedeu tehnic speciIic reducerii vitezei n alunecare, dar si o
modalitate de oprire controlat;
Frnarea n plug se poate executa dintr-o usoar alunecare cu schiurile
paralele prin deprtarea cozilor simultan si progresiv, spre exterior, cu
ajutorul clcielor si transIerarea greut|ii corpului pe prima jumtate a
schiurilor;
Greutatea corpului este egal repartizat pe ambele schiuri;
VrIurile schiurilor n timpul alunecrii trebuie s rmn apropiate, la o
distan| de 15-20 cm, Iiind pozi|ionate la acelasi nivel;
Articula|iile gleznelor, genunchilor si zona coxo-Iemural sunt Ilexate si
relaxate;
Genunchii sunt orienta|i nainte si spre interior pentru a putea aseza
schiurile pe muchiile interioare;
Spatele este rotunjit, relaxat, pumnii sunt orienta|i spre nainte peste linia
median a bazinului, be|ele Iiind napoi oblic si jos ctre clpari;
Fig.nr.44 Franare in plug
57
Bustul usor nclinat spre nainte, spatele rotunjit, umerii relaxa|i, privirea n
Ia| la 10-15 m;
AstIel din alunecare n momentul n care dorim reducem viteza sau s ne
oprim se deprteaz cozile ct mai mult prin men|inerea unei presiuni
constante la nivelul clcielor si asezarea pe canturile interioare pentru
oprire.
Mijloace de ac(ionare - Exerci(ii pentru acomodare - executate pe loc
Din stnd cu schiurile paralele se execut de pe loc, serii consecutive de
deschidere a cozilor si revenire la pozi|ia ini|ial pentru obisnuirea cu
miscarea.
Din stnd cu schiurile paralele se deschid cozile schiurilor sub Iorm de ,v
si se aseaz pe canturile interioare cu men|inere n izometrie.
Mijloace de ac(ionare - Exerci(ii pentru nva(are ce se efectueaza din
alunecare:
Coborre unei pante n plug alunecat.
Coborre unei pante n plug alunecat cu deschiderea progresiv a cozilor
schiurilor pn la oprire.
Din coborre direct se execut Irnare n plug alunecat cu men|inerea
trunchiului pe direc|ia de naintare.
Se pleac din plug alunecat cu oprire n contrapant sau n plat.
din coborre direct se execut Irnare n plug cu oprire la puncte Iixe,
marcate pe zpad.
Din coborre direct se execut Irnare n plug cu revenire pe o distan| de
20 de metri.
Din coborre direct se execut dechiderea plugului la semanl sonor sau la
jaloane.
Indica(ii metodice
Respectarea pozi|iei corecte n momentul alunecrii.
Pozi|ia general a schiorului trebuie s Iie ct mai supl si mai relaxat.
Fig.nr. 45 Franare in plug
58
Ac|iunea de Irnare n plug trebuie s Iie realizat n principal prin
greutatea schiorului, men|inerea schiurilor n pozi|ie convergent Iiind
numai n mic msur, prin Ior| muscular.
Conducerea schiurile pe muchiile interne la diIerite unghiuri pentru oprire
n Iunc|ie de teren.
Greutatea corpului va Ii repartizat mai mult spre vrIurile schiurilor si nu
spre cozi, pentru a avea un control mai bun al vrIurilor, care rmn tot
timpul la aceeasi nivel si deprtate.
Trunchiul n momentul alunecrii, nu are voie s se rsuceasc stnga
dreapta, iar bra|ele trebuie s Iie orientate spre nainte, cu be|ele oblic
napoi si jos.
Trebuie evitat apropierea coapselor n momentul deschiderii cozilor.
Privirea este spre nainte.
Greyeli frecvente
Greutatea repartizat inegal pe schiuri, produce dezechilibrri ale corpului.
Picioarele sunt ntinse si ncordate, bustul exagerat de nclinat iar bra|ele
sunt dispuse n toate planurile.
Pozi|ia corpului pe spate.
Corectarea greyelilor
Execu|ia miscrii de deschidere a plugului de pe loc.
Corectarea pozi|iei genunchilor prin deplasare Ir be|e cu minile pe
genunchi.
Corectarea pozi|iei corpului cu minile prinse la spate.
Corectarea atitudinii corpului prin deplasare cu be|ele |inute la orizontal
napoia genunchilor.
2. Plugul alunecat
Mecanismul tehnic
Tehnica realizrii acestui procedeu
diIer de acela al plugului Irnat, prin unghiul
de deschidere al cozilor care este mai redus,
schiurile Iiind asezate cu toat talpa, greutatea
corpului Iiind repartizat pe toat lungimea
schiurilor.
Mijloace de ac(ionare - Exerci(ii pentru nva(are
Din coborre direct se execut Ilexii si extensii la nivelul membrelor
inIerioare cu deprtarea cozilor si revenire;
Fig.nr. 46 Plugul alunecat
59
Acelasi exerci|iu cu coborre n plug alunecat cu oprire la puncte Iixe sau
oprire la semnal sonor, sau cu oprire pe muchiile interioare.
Indica(ii metodice
Flexia la nivelul gleznelor, genunchilor si zona coxoIemural.
Pstrarea trunchiului pe direc|ia de naintare Ir rsuciri ale trunchiului
stnga dreapta.
Geutatea trebuie repartizat n mod egal pe ambele schiuri, dar pe prima
jumtate a schiurilor si nu pe cozi.
Privirea tebuie s Iie nainte, corpul trebuie s Iie relaxat.
Pe por|iunile de ghea| unde men|inerea echilibrului este diIicil.
Greyeli frecvente
Flexia incomplet la nivelul membrelor inIerioare.
Pozi|ionarea prea joas a pumnilor.
Dezechilibrri laterale ale trunchiului.
Greutate repartizat numai pe un picior.
Corectarea greyelilor
Exerci|ii de corectare a pozi|iei corpului se execut cu minile la spate;
Corectarea atitudinii corpului prin deplasare cu be|ele |inute de la jumtate;
Execu|ia miscrii de deschidere a plugului de pe loc.
3. Frnarea prin jumatate plug cu deschiderea schiului din deal yi din vale
Defini(ie: ,procedeu prin care se pierde nl|ime pe pant, schiul din deal
sau din vale Iiind deschis n pozi|ie de jumtate plug si orientat pe muchia intern
(Crstocea V., Stroe S., Pelin F., Kacso L., 2001, p.89).
Mecanismul tehnic
Acest procedeu tehnic de Irnare se execut din coborre oblic att cu
deschiderea schiului din deal, ct si a schiului din vale.
a. Frnarea prin jumatate plug cu deschiderea schiului din deal
Pentru a executa Irnarea n jumtate plug cu schiul din deal, se trece
greutatea corpului pe schiul din vale si se deprteaz coada celui din deal,
printr-o mpingere lateral executat cu clciul membrului inIerior,
respectiv, schiul men|inndu-se pe zpad.
VrIurile schiurilor rmn apropiate. VrIul schiului din deal este retras,
ajungnd la acelasi nivel cu cel din vale.
Bustul este orientat usor spre deal.
Frnarea realizndu-se prin nclinarea schiului din deal pe muchia intern si
ncrcarea lui progresiv;
60
Dac ncrcarea se accentueaz prea mult, schiurile vor porni ntr-o ocolire
spre vale.
b. Frnarea n jumatate plug cu schiul din vale, se realizeaz tot din coborre
oblic, trecnd mai nti greutatea pe schiul din deal.
Deschidem jumtate plug, mpingnd lateral coada schiului din vale. Schiul
din deal continu s nainteze pe direc|ia ini|ial, pus ct mai pe lat.
Accentund ncrcarea schiului din vale mrim Irnarea, punnd astIel s
reducem viteza, mai ales n culoare nguste.
Mijloace de ac(ionare - Exerci(ii pentru nva(are
Se execut din stnd cu schiurile paralele deprtarea cozii schiului de deal,
apoi de vale.
Din alunecare n Irnare n plug se execut att deschiderea cozii schiului
drept ct si a celui stng.
Din coborre oblic se execut serii de Irnare prin jumtate plug, att cu
schiul din deal, ct si cu schiul din vale.
Acelasi exerci|iu, se poate executa cu oprire la puncte Iixe asezate de
proIesor (jaloane, dispozitive colorate, etc).
Fig.nr. 48 Franare prin fumtate plug cu aeschiaerea
schiului ain vale
Fig.nr.47 Franarea prin fumtate plug cu schiul ain aeal
61
Din coborre oblic se poate executa ridicarea alternativ a schiului din
deal sau a celui de vale.
Din coborre oblic se poate executa sub Iorm de joc trecere a greut|ii de
pe un schiu pe cellalt.
Indica(ii metodice
Aceste procedee tehnice se pot utiliza pentru Irnarea n traverseuri sau
culoare nguste.
Trebuie insistat pe trecerea corect a greut|ii de pe un schi pe cellalt si
dozarea cantrii interioare.
Greyeli frecvente
Ducerea trunchiului mult n lateral, duce la ridicarea schiului de pe zpad
si transIerarea greut|ii pe cozi.
VrIurile schiurilor dac nu sunt ncrcate se pozi|ioneaz unul peste
cellalt.
Schiul care Irneaz este aplicat pe toat talpa.
3. Derapajele - Frnarile cu schiurile paralele
Defini(ie Este un 'procedeu tehnic, prin care schiorul pierde nl|ime pe
pant, alunecnd lateral sau oblic Ia| de linia pantei (Crstocea V., Stroe S., Pelin
F., Kacso L., 2001, p.76).
Ca procedeu de Irnare, indiIerent de direc|ia n care se execut, derapajul
are un unic mechanism de realizare.Acesta Iace reIerie la ruperea echilibrului dintre
Ior|ele care ac|ioneaz asupra sistemului schior schi, n timpul coborrii oblice.
For|ele care ac|ioneaz sunt Ior|a de gravita|ie si Ior|a de reac|ie a solului. La
Iiecare dintre aceste componente i corespunde o Ior| reactiv la nivelul
contactului schiurilor cu zpada.
Exista doua situa(ii: - ayezarea schiurilor pe muchiile din deal, care
asigur cresterea Ior|ei reactive laterale si astIel derapajul nu se produce si
ayezarea schiurilor pe toata suprafa(a (pe lat), cnd Ior|a relativ lateral, devine
mai mic dect componenta lateral a Ior|ei de gravita|ie si schiurile ncep s
derapeje.
AsIel schimbarea unghiului de nclinare a schiurilor pe muchii este
consecin|a miscrii la nivelul gleznelor si genunchiilor n plan lateral. Din
momentul n care unghiul de cantare s-a micsorat, producerea derapajului este
Iavorizat de suprancrcarea schiurilor prin balans vertical. n timpul executrii
derapajului prin sistemul 'schior schi, deplasarea are ca rezultat un eIect de
Irnare datorit Ior|elor de Irecare, cu valori mari, datorit contactului schiurilor cu
62
zpada. n momentul oprii derapajului, se mreste unghiul de nclinare a schiurilor
pe muchiile din deal, ca eIIect al miscrii de deplasare a genunchiilor spre deal
(Crstocea V., Stroe S., Pelin F., Kacso L., 2001, p.78).
1. Derapajul lateral
Defini(ie - Derapajul lateral este procedeul tehnic, care se realizeaz, pe
linia pantei sau pe o direc|ie paralel cu linia pantei.
Mecanismul tehnic
Este un procedeu tehnic de Irnare care se execut cu schiurile paralele si
perpendiculare Ia| de linia pantei. Se porneste din pozi|ie de coborre oblic, cu
greutatea repartizat n mod egal pe ambele schiuri si pozi|ionate pe muchiile
superioare.
Declanyarea derapajului reprezint trecerea de pe canturi pe lat (datorit
Ilexiei laterale a gleznelor si a extensiei genunchilor), avnd ca eIect o miscare de
alunecare lateral. Conducerea derapajului se realizeaz pe toat talpa prin
men|inerea echilibrului ntr-o pozi|ie usor Ilexat, cu corpul orientat spre direc|ia
spre care se eIectueaz derapajul. ncheierea derapajului se realizeaz prin
ducerea genunchilor spre deal cu o usoar Ilexie a membrelor inIerioare si
repunerea schiurilor pe muchii.
Mijloace de ac(ionare - Exerci(ii de nva(are a derapajului lateral
De pe loc cantarea si decantarea schiurilor (Ir be|e).
De pe loc cantarea si decantarea schiurilor (cu be|e).
Derapaj lateral eIectuat prin mpingerea simultan n be|ele de schi Iixate n
zpad mai sus dect schiurile.
Cantarea si decantarea schiurilor asociat cu miscri ample de balans
vertical.
Derapaj lateral cu balans antero posterior.
Derapaj lateral cu schiul din deal ridicat complet de pe zpad, sau numai
coada schiului.
Declansarea derapajului pe vrIul movilei.
Fig.nr.49 Derapaful lateral
63
Derapaj lateral cu schimbarea ritmului cantrii si decantrii schiurilor.
Derapaj lateral executat cu miscri de balans vertical la declansare si la
oprire.
Mijloace de ac(ionare Exerci|ii de consolidare a derapajului lateral
Derapaj lateral executat pe pante nclinate si cu zpad dur.
Derapaj lateral declansat pe movil din coborre direct..
Derapaj lateral - oprirea se va realiza prin ghemuire accentuat cu ducerea
genunchilor spre deal, schiurile asezndu-se pe muchii.
Indica(ii metodice
Pentru n|elegerea acestui procedeu tehnic, trebuie gsite proIile convexe
de teren (movile) si pante cu nclina|ie mare pentru a usura executarea derapajului.
Derapajul poate Ii asociat cu miscri ample de balans vertical si anume declansarea
prin Ilexie si ncheiere prin extensie sau declansarea prin extensie si ncheiere prin
Ilexie.
Greyeli frecvente:
Lipsa coordonrii schiurilor pe parcursul eIecturii derapajului.
Lipsa impulsului la declansare.
Lipsa echilibrului si a controlului schiurilor (men|inerea apropiat a
schiurilor, respectiv a picioarelor), pe parcursul conducerii derapajului.
Lipsa unui sprijin Ierm pe muchiile superioare la ncheierea derapajului.
Greutatea repartizat pe schiul din deal.
2. Derapajul oblic
Derapajul oblic pstreaz Iormele procedeului tehnic de declansare si
conducere a derapajului lateral, cu deosebirea c se realizeaz n direc|ie unghiular
Ia| de axa general a pantei. Poate Ii asociat cu miscri de balans antero -
posterior, n Iunc|ie de gradul de nclina|ie al pantei, realizndu-se astIel o trecere a
greut|ii corpului pe vrIurile schiurilor sau pe coada acestora, ceea ce ne oIer
amplitudine n eIectuarea propriu zis a procedeului ethnic (Antochi S., 2003
p.49).
Mecanismul tehnic
Acest procedeu reprezint o Iorm de Irnare prin derapaj, care ajut pe
viitor studen|ii, n nv|area cristianiilor. Se execut din coborre oblic prin
aducerea genunchilor dinspre deal pe linia schiurilor, ceea ce are ca eIect
decantarea si deplasarea schiurilor ntr-omiscare de transla|ie, pe o direc|ie oblic
Ia| de linia pantei.
64
Decantarea se realizeaz prin miscri de balans vertical, executate
concomitent cu ducerea genunchilor pe linia schiurilor, iar amplitudinea
derapajului poate Ii mrit prin miscri active de mpingere a schiurilor n plan
lateral datorit ac|iunii membrelor inIerioare (clcie).
Apar o serie de modiIicri, n urma miscrilor de balans antero-posterior: -
astIel n timpul decantrii schiurilor, prin avntare se ob|ine un derapaj mai amplu
al vrIurilor, iar prin recul un derapaj mai amplu al cozilor (aceste mecanisme sunt
valoriIicate mai ales n execu|ia anumitor Iaze ale cristianiilor).
Mijloace de ac(ionarea - Exerci(ii pentru nva(are
Din coborare oblic cu schiurile pozi|ionate pe muchiile din deal, se execut
o trecere a greut|ii dinspre vrIuri spre cozi si invers (balans longitudinal).
Se realizeaz si cu schiurile pozi|ionate pe toat talpa.
Din coborare oblic se execut cantarea si decantarea schiurilor, adic,
ducerea genunchilor spre deal si spre vale.
Din coborare oblic, se execut declansarea derapajului la extensie si
oprirea, lui la Ilexie.
Din coborare oblic pe o movil, declansarea derapajului oblic pe vrIul
movilei.
Indica(ii metodice
Pentru nceptori se recomand pozi|ionarea schiurile mai deprtate, cu
greutatea repartizat mai mult pe schiul din vale, pentru pstrarea
echilibrului n timpul execu|iei.
Obisnuirea cu asezarea n pozi|ia corect pe schiuri, nainte de execu|ia
propriu - zis a derapajului lateral.
Cursivitate n executarea alunecrii n derapaj.
Controlul membrelor inIerioare si men|inerea pozi|iei trunchiului spre vale
n timpul execu|iei.
Derapajul poate Ii asociat cu balansul vertical, la declansare prin Ilexie sau
extensie.
Fig.nr. 50 Derapaful oblic
65
PerIec|ionarea derapajului se continu pe pante cu diIerite grade de
nclina|ii si la viteze variate.
Pe msur ce echilibrul si siguran|a se mbunt|esc schiurile vor Ii mai
apropiate si miscarea pentru oprirea derapajului va Ii mai rapid.
Greyeli frecvente
Pivotarea independent a genunchilor.
Rsucirea exagerat a corpului spre deal.
nchiderea derapajului prin rsucirea corpului spre deal.
Rigiditate n miscarea de Ilexie - extensie.
Nepstrarea schiurilor n pozi|ie paralel, pe toat talpa si pe muchiile din
deal.
Echilibrarea cu ajutorul b|ului din vale, nIipt n zpad.
Corectarea greyelilor
Exerci|ii de Ilexie - extensie n derapaj oblic cu be|ele la orizontal, |inute
n mini, orientate spre vale.
Exerci|ii cu be|ele |inute ntre coate, la spate.
Derapaj oblic pe schiul din vale.
3. Derapajul oblic rotunjit spre deal
Mecanismul tehnic
Se eIectueaz din coborre oblic si se declanseaz un derapaj oblic. Pe
parcursul derapajului, se angreneaz ntr-o miscare de rota|ie spre deal genunchii si
soldurile, n acelasi timp cu o usoar Ilexie a membrelor inIerioare. Miscarea
trebuie s Iie energic pentru a pozi|iona schiurilor pe o traiectorie usor rotunjit.
Indica(ii metodice:
Reprezinta un mijloc de baz pentru nvatarea procedeelor de ocolire cu
schiurile paralele.
Miscrile de rota|ie se pot executa cu ntregul corp, iar pe msura ce se
nsuseste procedeul, miscrile se localizeaz la nivelul membrelor
inIerioare.
La nceput, se vor executa derapajele rotunjite largi, iar mai apoi, lungimea
acestora se scurteaza progresiv.
n lec|ie trebuie insistat pe coordonarea miscrilor de Ilexie cu miscrile de
rota|ie, ale genunchilor.
4. Ghirlandele
Defini(ie -'Ghirlandele reprezint o succesiune de derapajele oblice, ntre
care sunt intercalate por|iuni de coborare oblic. Aceste procedee se realizeaza prin
66
actiuni localizate la nivelul articulatiilor gleznelor, si soldurilor, cu participarea
asociata a trunchiului. Ghirlandele reprezint exerci|iile de baz pentru nv|area
cristianiilor si sunt de mai multe Ieluri:
ghirlanda simpla;
ghirlanda rotunjita;
ghirlanda cu tragere;
ghirlanda cu deschiderea simultana a schiurilor.
4a. ~Ghirlanda simpla
Mecanismul tehnic
Se execut dintr-o usoar coborre oblic, din care prin asezarea schiurilor
pe toat talpa, se trece ntr-un derapaj oblic simplu. Intreruperea derapajului
schiurilor se realizeaz prin trecerea lor pe muchiile de deal, ca urmare a ac|iunii
genunchilor. Aceast tip de ghirland, Iace reIerire la modalitatea de cantarea si
decantare a schiurilor. Ghirlanda simpl se poate executa suI Iorme diIerite:
cantarea si decantarea schiurilor, men|inand aceeasi pozi|ie de coborare
oblic.
cantarea schiurilor la Ilexie si decantarea lor la extensie.
cantarea schiurilor la extensie si decantarea lor la Ilexie.
4b. ~Ghirlanda rotunjita
Ghirlanda rotunjit se prezint sub dou Iorme:
Ghirlanda rotunjit declansat la Ilexie.
Ghirlanda rotunjit declansat la extensie.
>Ghirlanda rotunjita declanyata la extensie
Mecanismul tehnic
La coborare oblic, se execut un derapaj scurt rotunjit spre deal, simultan
cu o Ilexie ampl a membrelor inIerioare, urmat de o extensie energica nso|it de o
Fig.nr. 51 Urmele lsate ae schiuri in execujia
ghirlanaei simple
67
usoar avntare. In timpul extensiei se angreneaz ntr-o miscare de rota|ie spre
vale umrul, genunchiul si soldul din deal. Ca urmare a inpulsului de rotatie,
schiurile se deplaseaz spre linia pantei, iar dup un moment de alunecare,
succesiunea de miscri se repet.
>Ghirlanda rotunjita declanyata la flexie
Mecanismul tehnic
Din coborare oblic, se execut o Ilexie slimultan cu rota|ia genunchilor
spre vale. Schiurile sunt pozi|ionate pe lat si ca urmare a impulsului de rota|ie al
genunchilor, acestea urmnd s se deplaseze spre linia pantei.
Dup un moment de alunecare n pozi|ie joas, se execut mpingerea
bocancilor spre vale, prin extensia membrelor inIerioare simultan cu rota|ia
genunchilor spre deal, ceea ce antreneaz un derapaj mai amplu al cozilor
schiurilor. Aceast succesiune de miscri se repet pe tot parcursul coborrii oblice.
Indica(ii metodice
Miscrile care compun execu|ia se pot eIectua n ritmuri diIerite, pentru a se
ajunge la un joc rapid al canturilor.
n timpul execu|iilor, schiurile trebuie s Iie apropiate.
Trebuie pus accentual pe nv|area corect a mecanismului, deoarece sunt
elemente de baz pentru eIecutuarea si exersarea cristianiilor.
n timpul execu|iei unor ghirlande mai rapide, miscrile n plan vertical se
reduc, iar schimbul de muchii asociat cu derapajul se realizeaz prin
ac|ionarea la nivelul genunchilor.
Pentru o mai echilibrare a posturii corpului, declansarea ghirlandei poate Ii
asigurat de nIigerea n zpad a b|ului din vale.
4.c. ~Ghirlanda cu tragere
Mecanismul tehnic
Din coborare oblic, se execut un derapaj scurt, rotunjit spre deal ncheiat
prin punerea energica a schiurilor pe muchiile din deal, odat cu o Ilexie ampl n
articula|iile genunchilor.Dup blocarea derapajului, urmeaz o extensie energic,
cu desprinderea cozilor schiurilor de pe zpad si cu pivotarea schiurilor spre linia
pantei. Dup reluarea contactulul schiurilor cu zpada, se trece din nou n coborre
oblic, iar aceast succesiune de miscri se repet pe tot parcursul coborrii oblice.
Indica(ii metodice
Iaza de desprindere succede Iara nici o intrerupere, Iazei de Ilexie;
extensia poate Ii insotita de sprijinul n bastonul din vale;
68
pe parcursul nln|uirii de ghirlande, desprinderea va Ii minim, iar ritmul
va Ii mai ridicat, pe msura ce procedeul poate Ii executat.
4.d. ~Ghirlanda cu deschiderea simultana a schiurilor
Mecanismul tehnic
Din coborare oblic se deschid simultan cozile schiurilor cu o usoar Ilexie,
urmat de o extensie energic cu trecerea greut|ii corpului pe schiul din deal si cu
apropierea schiului din vale. La Iinalul extensiei, schiurile Iiind descrcate, corpul
se angreneaz ntr-o miscare de rota|ie spre vale.
Ca urmare a impulsului de rota|ie, schiurile se deplaseaz spre linia pantei,
iar apoi dup un moment scurt de alunecare se ini|iaz un derapaj rotunjit spre deal
cu o usoar Ilexie. Aceast succesiune de miscri se repet pe tot parcursul
coborrii oblice. Acest procedeu tehnic se poate executa Iie numai cu desprinderea
schiului din deal, Iie numai cu deschiderea schiului din vale.
2.5. Tehnica ocolirilor
Ocolirile reprezint modalitatea prin care un schior si poate schimba
direc|ia, din alunecare. n timpul alunecrii asupra sistemului schior schi,
ac|ioneaz un complex sitem de Ior|e externe si interne.
Toate ocolirile cuprind patru faze:
pregtirea declansrii;
declansarea ocolirii;
conducerea ocolirii;
ncheierea ocolirii.
Componentele de care trebuie sa (inem cont n timpul efectuarii ocolirilor sunt
urmatoarele:
mecanismul deplasarii schiurilor pe zpad si aspectele care rezult din
interac|iunea sistemului 'schior-schi, cu proIilul prtiei si calitatea zpezii.
mecanismul miycarilor corpului schiorului, cu ajutorul crora schiorul si
men|ine echilibrul, pstreaz direc|ia de naintare sau schimb direc|ia
schiurilor dup cum inten|ioneaz. Pentru a Iace ca s devieze direc|ia
schiurilor de pe traseul lor ini|ial si a le antrena ntr-o ocolire, schiorul
trebuie s intervin cu o Ior|, care n anumite situa|ii va Ii destul de mare.
Aceast Ior| va Ii Iurnizat de schior, cu ajutorul Ior|ei n membrele
inIerioare.
Miycarile pe care le executa schiorul se desfayoara n urmatoarele planuri:
miycari n plan vertical - sunt eIectuate n scopul micsorrii sau mririi
69
presiunii schiurilor pe zpad, pentru a pregtii declansarea ocolirilor.
miycarile n plan frontal - sunt miscri compensatorii de echilibrare
lateral (arcuiri) sau de deplasare n transla|ie a schiurilor, prin mpingerea
lateral a clcielor.
miycarile n plan orizontal - se transpun n miscri de rota|ie a corpului n
ansamblu, sau numai a unor segmente, cu scopul de a declansa sau conduce
ocolirea.
miycari n plan sagital - sunt miscri de men|inere a echilibrului antero-
posterior sau pentru a Iavoriza declansarea ocolirii.
Aceste miscri se materializeaz n mecanisme, care dup modul n care se
maniIest pe parcursul unei ocoliri, se clasiIic n:
1. Mecanisme care favorizeaza declanyarea ocolirii:
balansul vertical;
balansul longitudinal;
arcuirea lateral a corpului;
punctarea.
2. Mecanisme care produc declayarea ocolirilor:
psirea;
Irnarea dirijat;
rota|ia spre vale;
transla|ia.
1. Balansul vertical
Este reprezentat de miscrile pe care le execut schiorul, care au ca rezultat
deplasarea centrului de greutate de-a lungul axului vertical pe schiuri, produc
modiIicri asupra presiunii schiurilor pe zpad. Aceste modiIicri se datoreaz
ac|iunii celor dou tipuri de Ior|e: - Ior|a de gravita|ie si cea de reac|ie a solului, n
punctul de sprijin pe zpad.
Schiorul n timpul executrii unei Ilexi (n articula|iile gleznelor,
genunchilor si soldurilor) produce o suprapresiune, iar n momentul extensiei
provoac o micsorare a presiunii (descrcare). nln|uirea unei Ilexii cu o extensie,
produce o descrcare prelungit, iar schiorul intervine asupra schiurilor, printr-o
miscare de rota|ie sau de transla|ie.
Dozarea intensit|ii, amplitudinii si vitezei balansului vertical se Iace n
Iunc|ie de viteza de deplasare, raza ocolirii, amplitudinea miscrilor de rota|ie,
starea zpezii si gradul de nclina|ie al pantei.
70
2. Balansul longitudinal
Reprezint o miscare a corpului n plan antero - posterior (avntarea -
recul), eIectuate cu scop echilibrator sau pentru a Iavoriza declansarea ocolirilor.
Miscrile de avntare executate n Iaza de declansare determin mbunt|irea
eIectului miscrilor de rota|ie, prin mrirea momentului de rota|ie a acestor Ior|e. n
momentul avntrii se produce o descrcare mai ampl a cozilor schiurilor, usurnd
n acest mod schimbarea direc|iei schiurilor.
3. Arcuirea laterala a corpului
Favorizeaz declansarea ocolirii, printr-o mai bun echilibrare lateral, ea
Iiind rezultatul unei deplasri spre deal a genunchilor si a soldurilor si o deplasare
spre vale a trunchiului n mod compensator.
Aceast miscare poate Ii localizat mai mult la nivelul genunchilor, sau mai
mult la nivelul soldurilor si pentru a avea o amplitudine mai mare se asociaz cu
miscarea de contra - rota|ie a trunchiului.
Acest mecanism poate Ii asociat cu miscarea de nsurubare a
genunchilorsau a soldurilor, realizndu - se miscarea de nsurubare-arcuire.
Punctarea - Se realizeaz pe b|ul interior ocolirii, n momentul
declansrii si ajut la descrcarea schiurilor n momentul extensiei, dar si la
pstrarea echilibrului, prin crearea unui nou punct de sprijin.
Faza de declanyare a ocolirilor, este important, deoarece necesit
eIectuarea mai multor miscri executate n acelasi timp, n mai multe planuri.
Schiorul este obligat n aceasta faza, s eIectueze urmtoarele miscri: -
descrcarea schiurilor; - impulsul care determin deplasarea schiurilor pe noua
direc|ie; - schimbul de muchii, prin trecerea pe muchiile interioare, viitoarei ocoliri;
- schimbul de greutate pe schiul exterior ocolirii. Descrcarea schiurilor, permite
micsorarea sau anularea rezisten|ei laterale pe care o ntmpin schiurile pe
Fig.nr. 52 Contrarotajia trunchiului
71
parcursul schimbrii direc|iei de deplasare si creeaz condi|ii de maniIestare a
eIectelor impulsurilor, care determin schimbarea direc|iei schiurilor. n timpul
executrii payirii yi frnarii dirijate, declansarea se realizeaz la nivelul
contactului schiurilor cu zpada.
n timpul mecanismelor declanyatoare, de rota(ie yi transla(ie ac|iunile,
interac|ioneaz la nivelul centrului de al corpului, declansarea ocolirii, Icndu-se
independent de sprijinul pe sol Iiind nso|it de descrcare prealabil a schiurilor.
Rota(ia spre vale sau proiec(ia criculara
Reprezint cel mai important mecanism de declansare al ocolirilor.
Miscarea unui corp se numeste miscare de rota|ie, dac toate punctele acelui corp
descriu n miscare, o traiectorie circular n jurul unui punct (numit centru de
rota|ie), sau n jurul unei linii (numit ax de rota|ie).
n cazul rota|iei spre vale, vorbim de rota|ia umrului, soldului si
genunchiului exterior ocolirii, n jurul axei de rota|ie, localizate la nivelul umrului,
soldului si genunchiului interior ocolirii.
Miscarea de rota|ie se poate localiza la nivelul ntregului corp sau poate Ii
localizat, avnd punctul de declansare, la nivelul umerilor, bazinului, genunchilor
si gleznelor. Localizarea impulsului de rota|ie se eIectueaz la nivelul bazinului,
rmnnd, s execute numai miscri care s ajute n pstrarea echilibrului. Rota|ia
la nivelul bazinului se poate eIectua datorit contrac|iei, muschilor centurii
abdominale si rotatori ai coapselor, prin care deplasarea schiurilor n sensul dorit
este compensat de deplasarea trunchiului n sens opus. AstIel apare o rota|ie
localizat la nivelul trenului inIerior si o contrarota|ie localizat la nivelul trenului
superior.
Fig.nr.53 Imagine asupra unei ocoliri in furul
axei ae rotajie
72
Miscarea de rota(ie asociata cu balansul vertical, produce deplasarea
genunchilor spre interiorul ocolirii, care mpreun cu contrarota|ia compensatoare a
trunchiului, dau un aspect de nsurubare - care Iace reIerire la arcuirea lateral a
corpului. Miscarea de rota|ie este situat la nivelul genunchilor, iar arcuirea care
nso|este nsurubarea genunchilor este situat la nivelul soldurilor si genunchilor.
Rota|ia prin nsurubare - arcuire, declansat la nivelul genunchilor se
bazeaz pe ac|iunea muschilor rotatori interni si externi ai membrelor inIerioare pe
bazin. For|a, viteza si amplitudinea rota|iei necesare declansrii ocolirilor, sunt
propor|ionale cu: raza ocolirii, viteza de coborre, rezisten|a ntlnit la nivelul
contactului schiurilor cu zpada, etc, astIel declansarea unei ocoliri este cu att mai
complicat cu ct raza ocolirii este mai mic, panta este mai nclinat, viteza este
mai redus si zpada mai grea (Crstocea V., Stroe S., Pelin F., Kacso L., 2001,
pp.93-96).
2.5.1. Ocolirea prin payi succesivi spre deal yi spre vale
Mecanismul tehnic
Se execut din coborre oblic sau direct. Schiul descrcat (cel care nu are
greutate), se ridic de pe zpad si se orienteaz spre deal, unghiul deschiderii Iiind
mai mic sau mai mare. Alunecarea se continu pe schiul din vale, acesta urmnd s
se Ilexeze progresiv. Se mpinge energic pe schiul din vale, care este pozi|ionat pe
cantul din deal, urmnd a Ii proiectat corpul pe schiul din deal, care este repus pe
zpad. Schiul din vale se ridic n cel mai scurt timp si se aduce paralel cu cellalt,
pentru alunecarea pe o nou direc|ie. Trecerea greut|ii pe schiul din deal este
nso|it de o usoar avntare a corpului. Acest tip de miscare se continu pn n
momentul eIecturii unui ocoliri complete sau pn n momentul opririi.
Mecanismul tehnic speciIic ocolirii prin pasi succesivi spre deal trebuie
respectat si n ocolirea spre vale, cu diIeren|a c n momentul ini|ierii ocolirii schiul
deprtat se orienteaz spre vale.
Mijloace de ac(ionare - Exerci(ii pentru nva(are
ntoarceri prin psiri successive spre deal si spre vale;
Mersul, mai ales alternativ si pas de patinaj;
Ocolire prin pasi succesivi spre deal, situa|ie n care miscarea ncepe prin
ridicarea schiului din deal;
Ocolire spre o parte si apoi spre cealalt;
Succesiuni de ocoliri.
73
Indica(ii metodice
Primele execu|ii se vor Iace cu deplasarea redus a schiului descrcat;
nv|area se poate Iace la ncheierea unei coborri directe, pe teren plat,
aproape de oprirea alunecrii, mai nti spre deal si apoi spre vale.
Greyeli frecvente
InsuIicienta Ilexie pe piciorul de sprijin;
Trecerea greut|ii corpului pe schiul orientat spre noua direc|ie nu se Iace
energic;
Avntarea se execut numai din bust, Ir s Iie mpins si soldul pe noua
direc|ie.
2.5.2. Ocolirea n plug
Defini(ie - Este un procedeu tehnic de coborre a unei pante, prin Irnare
cu schiurile neparalele, n pozi|ie de plug, prin exercitarea unei presiunii asupra
piciorului exterior ocolirii.
Mecanismul tehnic
Acest procedeu poate avea dou Iaze: declansarea si conducerea.
1. Declanyarea - Se poate executa din coborre directe sau oblic, prin
deschiderea schiurilor n pozi|ie de plug alunecat sau plug Irnat, si astIel se
eIectueaz, trecerea progresiv a greut|ii corpului pe schiul exterior
ocolirii, sincronizat cu o miscare de pivotare spre deal. Piciorul de sprijin
este Ilexat iar bustul orientat n partea spre care se execut ocolirea.
2.Conducerea ocolirii:
n timp ce schiurile si pstreaz pozi|ia de plug, accentum Ilexia piciorului
de sprijin n articula|iile gleznei si genunchiului si se exercit o presiune
moderat a clciului spre exterior, conducnd ocolirea;
Fig.nr. 54 Declanarea ocolirii cu trecerea
greutjii pe piciorul exterior virafului
74
schiul interior ocolirii este asezat ct mai pe lat posibil;
pentru schimbarea direc|iei (n sens opus), dup trecerea liniei de pant,
rsucim bustul spre deal si trecem greutatea pe cellalt picior (din deal)
accentund Ilexia.
Mijloace de ac(ionare - Exerci(ii pentru nva(are
Exerci|iile prezentate mai jos pot Ii eIectuate Ir be|e, pentru nceptori, apoi se
execut cu be|e. AstIel se pot executa urmtoarele exerci|ii:
din coborre oblic se execut o alunecare, cu ducerea bra|elor deschise n
lateral, urmnd ca n momentul deschiderii cozilor si ncrcarea greut|ii pe
schiul exterior virajului, palm s ajung la nivelul clparului. se execut si
invers.
acelasi exerci|iu cu ducerea palmelor la spate si nclinarea lateral a
corpului cu Ilexie puternic a picioarelor pe piciorul exterior virajului.
acelasi exerci|iu executat din coborre oblic cu palmele pe coapse, urmnd
ca dup deschiderea cozilor si pregtirea intrrii n ocolire palmele s Iie
asezate pe rotul si n spa|iul popliteu, pe piciorul exterior virajului.
legri de 2, 3 sau 4, ocoliri n plug cu trecerea greut|ii de pe un picior pe
cellalt.
Exerci(ii posibile pentru consolidarea - perfec(ionarea, deprinderilor specifice
necesare ocolirilor pe oanre mai nclinate.
Din coborre oblic se execut ocolire n plug spre deal, apoi spre vale, pe
urm larg cu mrirea vitezei la alunecare si micsorarea ei la semnal sonor.
Din coborre oblic se eIectueaz deschideri de semiplug la indica|ia
proIesorului, urmate de patru ocoliri successive n plug.
Fig.nr. 55 Conaucerea ocolirii cu trecerea greutjii pe
piciorul exterior virafului
75
Din coborre oblic se eIectueaz cte sase ocoliri n plug cu Ilexie
exagerat la nivelul membrelor inIerioare, nainte de intrarea n ocolire.
Din coborre oblic se eIectueaz pentru nceptori: serii de alunecare cu
ocolire spre deal, apoi spre vale, cu plasarea trecerea greut|ii pe piciorul
exterior virajului, n Iunc|ie de ocolirea dorit.
Indica(ii metodice
Pentru nceptori panta trebuie adaptat nivelului de cunostiin|e ale
studen|ilor. nv|area trebuie Icut gradat de la ocoliri Ioarte largi la ocoliri
nchise pe por|iuni nguste. Se execut ocolirile pe ambele pr|i (dreapta stnga).
Dup ce studen|ii si-au nsusit corect aceste execu|ii se trece la ocoliri nln|uite.
Pozi|ionarea corect a schiurilor si a trunchiului dac se pleac din coborre
oblic;
Deschiderea cozilor trebuie s Iie energic, corpul pstrndu-si echilibrul;
Intrarea n ocolire trebuie s Iie cu genunchii ct mai Ilexa|i si cu greutatea
repartizat pe schiul exterior virajului dorit;
Plasarea centrului de greutate, ct mai spre vrIuri;
Umerii si trunchiul trebuie s Iie relaxate si orientate spre direc|ia de
ocolire;
Privirea trebuie s Iie n Ia| si nu n jos.
Greyeli frecvente
Pozi|ionarea incorect a schiurilor n momentulplecrii.
Greutatea nu este plasat suIicient pe schiul exterior ocolirii si nu se
Ilexeaz genunchii.
La Iaza de conducere greutatea este la nceptori plasat pe piciorul interior
ocolirii.
Declansare si uneori conducerea se eIectueaz pe unul sau ambele schiuri,
pe muchiile exterioare.
nclecarea vrIurilor de cele mai multe ori si plasarea greut|ii pe cozi.
Trunchiul este rsucit de cele mai multe ori n direc|ia gresit.
2.5.3. Ocolirea prin frnare cu deschiderea schiului de deal yi de vale
Mecanismul tehnic
Procedeele de ocolire prin Irnare n jumtate plug sunt urmtoarele:
ocolirea prin Irnare cu deschiderea schiului din deal.
ocolirea prin Irnare cu deschiderea schiului din vale.
Acest mecanism tehnic al celor dou procedee prezint anumite asemnri
cu diIeren|a c n Iaza de pregtire, primului i corespunde Irnarea prin jumtate
76
plug cu deschiderea schiului din deal iar celui de al doilea Irnarea pin jumtate
plug cu deschiderea schiului din vale (Crstocea V.,Stroe S., Pelin F., Kacso L.,
2001, p.102).
1. Pregatirea ocolirii se realizeaz din coborre oblic, executndu-se
deschiderea unui schi n pozi|ie de jumtate plug. Cel care se deschide se
aseaz pe lat si se retrage pu|in, pentru ca vrIurile s ajung la acelasi
nivel.
2. Declanyarea ocolirii se realizeaz trecnd greutatea pe schiul exterior
ocolirii si aceentund Ilexia membrului inIerior corespondent, astIel nct
schiurile se vor aseza pe linia pantei.
3. Conducerea ocolirii se realizeaz prin men|inerea pozi|iei de plug pn n
momentul n care se trece de linia de pant, cnd se revine la pozi|ia de
coborre oblic prin apropierea schiului interior ocolirii.
4. ncheierea: se realizeaz prin apropierea schiului din deal sau din vale.
2.5.4. Ocolire spre vale cu deschiderea simultana a schiurilor
Defini(ie - ~ocolirea spre vale declansat prin Irnarea n plug si Iinalizat
printr-un derapaj rotunjit spre deal, cu schiurile paralele (Crstocea V., Stroe S.,
Pelin F., Kacso L., 2001, p.104).
Mecanismul tehnic
Din coborre oblic se doreste o ocolire spre vale prin Irnare n plug. n
momentul ajungerii pe linia pantei, schiurile se apropie, prin apropierea schiului
din din interiorul ocolirii, si se trece ntr-un derapaj rotunjit spre deal, nso|it de o
usoar Ilexie n articula|iile genunchiilor.
Indica(ii metodice
Aceast ocolire cu deschiderea simultan a schiurilor, reprezint un
procedeu tehnic, care odat nsusit, simpliIic mecanismul nv|rii cristianiilor,
dar ajut si n abordarea tehnicii alunecrii, schiului neparalel si paralel. Aceast
ocolire necesit urmtoare succesiune metodic:
pregtirea prin deschiderea simultan a schiurilor.
conducerea men|inerea schiurilor n pozi|ie de plug.
apropierea schiului interior pe linia pantei.
derapaj rotunjit cu schiurile paralele.
2.5.5. Ocolire spre vale prin rota(ie - ocoliri prin pivotare
Defini(ie - ,Ocoliri spre vale cu schiurile pe lat, declansate prin pivotarea
genuncghilor spre vale, cu sau Ir descrcarea ini|ial a schiurilor (Crstocea
77
V.,Stroe S., Pelin F., Kacso L., 2001, p.105). Ocolirea prin pivotare simpl.
Aceast pivotare con|ine trei elemente, si anume:
Strecurarea schiului interior ocolirii.
Trecerea greut|ii pe schiul exterior ocolirii.
Pivotarea schiurilor spre interiorul ocolirii.
Mecanismul tehnic
Se execut din coborre oblic cu schiurile paralele si deprtate, se execut
o miscare de rota|ie spre interiorul ocolirii, genunchii si soldurile. Axul rota|iei este
perpendicular pep e schiuri, trecnd prin bolta labei piciorului.
EIectul miscrii de rota|ie se transmite asupra schiurilor, care vor porni spre
noua direc|ie. Conducerea si nchiderea ocolirii se realizeaz prin trecerea
progresiv a greut|ii corpului pe schiul exterior ocolirii, prin men|inerea eIortului
de pivotare si prin orientarea schiurilor pe muchiile din deal.
Mijloace de ac(ionare - Exerci(ii pentru nva(are
Din coborre direct se execut ocoliri prin pivotare simpl, cu devieri
usoare de la linia pantei;
Acelasi exerci|iu cu |inerea be|elor orizontal n ambele mini;
Opriri prin pivotare simpl din coborre direct.
2.5.6. Ocolirea prin pivotare cu balans
Ocolirea prin pivotare reprezint un procedeu tehnic, care poate Ii abordat
din primele lec|ii, oIerind posibilitatea schimbrii direc|iei de coborre.
Mecanismul tehnic
Se poate executa din coborre direct sau oblic. n momentul declansrii,
se execut o Ilexie din articula|iile genunchilor, urmat de o pivotare a acestora
spre vale. Datorit rota|iei imprimate, schiurile sunt pozi|ionate n alunecare pe
prtie. Conducerea si nchiderea ocolirii se realizeaz prin trecerea progresiv a
greut|ii corpului pe schiul exterior ocolirii si orientarea schiurilor pe muchiile din
deal. Mecanismul de declansare se mai numeste Ilexie-contrarota|ie, datorit
miscrilor de Ilexie si pivotare a genunchilor ntr-un sens si contrarota|ia bazinului
si trunchiului n cellalt sens.
Mijloace de ac(ionare - Exerci(ii pentru nva(are
Pivotarea cu balans amplu, din coborre direct.
Ocolire prin pivotare eIectuat din coborre oblic, printr-o ghemuire
rapid, simultan cu pivotarea picioarelor.
Oprire prin pivotare din coborre direct.
78
Greyeli frecvente
Pozi|ie nalt pe schiuri si rigid.
nclinarea lateral exagerat la nivelul trenului superior.
Pivotarea ncepe cu genunchiul exterior ocolirii.
2.6. Tehnica cristianiilor
Defini(ie - 'Cristianiile reprezint toate schimbrile de direc|ie executate
spre vale, declansate cu un mecanism tehnic distinct si conduse cu schiurile
paralele printr-un mecanism de rota|ie sau derivate ale acestuia (Rosu D., 2007,
p.98). Schimbrile de direc|ie au n componen| patru Iaze:
Iaza pregtirii declansrii;
declansarea cristianiei;
conducerea cristianiei;
ncheierea cristianiei.
1. Pregatirea declanyarii - n aceast Iaz trebuie pus accentul pe pozi|ia
pe schiuri, n conIormitate cu mecanismul tehnic speciIic. Aici vom ntlni:
a. psirea - speciIic cristianiei cu pedalare (cristianie competi|ional) si
ocoliri prin pasi succesivi;
b. Irnarea dirijat - apare n executarea ocolirilor n plug, cristianiilor cu
deschidere simultan, stem - cristianiilor de de deal si de vale;
c. rota|ia spre vale - se execut n cadrul ocolirilor prin pivotare si n
majoritatea cristianiilor (cristiania cu rota|ie);
d. contravirajul n cazul cristianiilor cu contraderapaj;
e. deprtarea paralel a schiurilor - n executarea cristianiei cu deprtare;
f. desprinderea schiurilor de pe zpad - n executarea cristianiei cu
desprindere;
g. transla|ia corpului speciIic serpuirilor.
2. Declanyarea - schimbri de direc|ie, reprezentate de momentul n care,
schiurile sunt deviate de la direc|ia lor ini|ial si angrenate pe traiectoria unei
schimbri de direc|ie.
3. Conducerea - schimbari de direc(ie - este Iaz n care schiurile se
deplaseaz pe o traiectoria unui arc de cerc, cu o raz mai mare sau mai mic, n
Iunc|ie de inten|ia schiorului.
4. ncheierea - schimbri de direc|ie - corespund revenirii la pozi|ia
ini|ial (Rosu D., 2007, p. 99).
Pe traiectoria unui viraj (a schimbrii direcjiei), fazele de mai sus se
succed, astfel:
79
2.6.1. Cristiania spre vale cu deschidere
Cristiania cu deschiderea schiului din deal.
Cristiania cu deschiderea schiului din vale.
Cristiania cu deschidere simultan.
A. Cristiania cu deschiderea schiului din deal
Mecanismul tehnic
Pregatirea declanyarii - din coborre oblic, se execut o Ilexie progresiv
a genunchilor cu deschiderea schiului din deal (asezat pe toat talpa), urmat de o
extensie energic, cu trecerea greut|ii corpului pe schiul din deal si cu apropierea
schiului din vale.
Declanyarea - spre Iinalul extensiei, descrcarea schiurilor imprim un
impuls de rota|ie spre vale a pr|ii externe a corpului. Dup ce schiurile sunt
asezate pe traiectoria pantei, se trece greutatea pe schiul exterior, iar schiul interior
se strecoar spre nainte.
Conducerea ocolirii - se eIectueaz printr-o miscare de nsurubare - arcuire
(Ilexie lent simultan cu orientarea genunchilor spre nainte si spre interiorul
ocolirii).
ncheierea ocolirii - se realizeaz n momentul revenirii la pozi|ia de
coborre oblic.
Fig.nr. 56 Fa:ele unei schimbri ae airecjie
(Rou D.,2007, p.99)
Arcul ae cerc in care se
reali:ea: aeclanarea
virafului
Arcul ae cerc in care se
reali:e: pregtirea
virafului
Arcul ae cerc in care se
reali:ea: conaucerea
virafului
Arcul ae cerc in care se
reali:ea: incheierea
virafului
80
B. Cristiania cu deschiderea schiului din vale
Mecanismul tehnic
Nu diIer de mecanismul procedeului anterior dect n Iaza de pregtire a
declansrii, cnd se deschide schiul din vale printr-o apsare energic si mpingerea
lateral a cozii n timpul ghemuirii, simultan cu punerea schiului din deal pe lat.
mpingerea lateral a schiului din vale asigur si ducerea vrIurilor
ambelor schiuri la acelasi nivel, timp n care se declanseaz virajul prin
introducerea schiului interior si dispunerea greut|ii pe schiul exterior.
Conducerea se realizeaz prin nsurubare arcuire cu sprijin pe schiul
exterior ocolirii
Mijloace de ac(ionare - Exerci(ii pentru nva(are
Pregatirea declanyarii
se execut o Ilexie progresiv cu deschiderea schiului din vale sau a
schiului din deal, urmat de o extensie energic cu apropierea schiurilor;
ghirlanda cu deschiderea schiului din deal sau cu deschiderea simultan a
schiurilor, repetate de mai multe ori pe parcursul unei coborri oblice;
Pregatirea declanyarii
din coborre oblic oprire spre deal prin cristiania cu deschidere;
din coborre direct oprire spre deal prin cristiania cu deschidere;
din coborre oblic, cristiania cu deschidere spre vale n trei timpi.
Conducerea ocolirii
Ocolire spre vale cu deschiderea simultan a schiurilor.
Acelasi exerci|iu cu men|inerea schiurilor n pozi|ie convergent (n pozi|ie
de plug), un moment scurt (naintea atingerii liniei de pant), dup care se
apropie schiul interior.
Cristiania spre vale cu deschidere cu raz mare.
nln|uirea ritmic de cristianii spre vale, cu deschidere.
Indica(ii metodice
Se xecut ocoliri cu raz mare.
Deprtarea schiurilor se va eIectua n acelasi timp cu rsucirea umerilor.
n timpul ocolirii se Ioloseste sprijinul pe b|ul din vale.
Asezarea b|ului n zpad se va Iace la sIrsitul ghemuirii pregtitoare.
Trebuie nsusit corect mecanismului de declansare prin rota|ie spre vale.
Principalele greyeli
n faza de pregatire a declanyarii
Lipsa deschiderii schiului sau a schiurilor.
Lipsa balansului vertical speciIic.
81
n faza de declanyare
Lipsa impulsului de rota|ie spre vale sau nesincronizarea acestuia cu
momentul de descrcare a schiurilor.
nclinarea exagerat spre vale a corpului ceea ce determin trecerea
greut|ii corpului pe schiul interior ocolirii.
n faza de conducere
Lipsa miscrilor de Ilexie progresiv de trecere a schiurilor pe muchiile
superioare.
Dezechilibrarea n momentul trecerii liniei de pant.
C. Cristiania cu deschidere simultana
Mecanismul tehnic
Din coborre oblic, deschiderea plugului Irnat progresiv si simultan, cu
trecerea greut|ii pe schiul exterior ocolirii, concomitent cu pivotarea genunghiului
spre deal, ridicarea progresiv si aducerea schiului interior ocolirii lng piciorul de
sprijin. Aproipierea schiului interior se Iace dup atingerea liniei de pant pentru
realizarea Iazei de conducere.
Mijloace de ac(ionare - Exerci(ii pentru nva(are
Ghirlanda simpl.
Plug alunecat oblic spre vale nln|uit la comand cu schimbare de direc|ie
de deplasare.
Exerci|ii de Ilexie-extensie n grup cu priz lateral de mini.
Coborri oblice cu deschiderea si apropierea picioarelor n plug Irnat sau
alunecat.
Indica(ii metodice
Men|inerea unei viteze constante dup momentul deschiderilor.
Sternul are rolul de a tempera viteza pr|ii Iinale de declansare si totale de
conducere.
Pozi|ia pe schiuri trebuie tratat global si nu pe segmente.
Pentru perIec|ionare trebuie adoptat modelul cresterii vitezei si a
nclina|iilor de pant.
Miscrile de Ilexie accentuate s nu Iie completate prin ndoirea din
articula|ia coxo-Iemural.
nv|area se poate descompune n nv|are Ir be|e si cu be|e.
Greyeli generale frecvente
Sprijin incorect la pregtire, declansare si conducere.
Pozi|ia incorect a bra|elor si a liniei umerilor pe una, dou sau toate Iazele
82
ocolirii.
TransIerul incorect al centrului de greutate sau chiar deloc.
Rigiditate n miscare prin lipsa Ilexiei si a extensiei.
Derapaj lateral prin lipsa arcuirii si a sprijinului pe muchiile din deal sau
interioare.
Pozi|ie de recul ce duce la ngreunarea execu|iei.
Corectarea greyelilor
Multe exerci|ii de miscri antagonice greselilor ivite.
Exerci|ii de men|inere a pozi|iei liniei umerilor.
Exerci|ii de pivotare si exerci|ii Ir be|e.
2.6.2. Cristiania cu schiurile departate
Mecanismul tehnic
Este considerat ocolirea de baz.
Plecnd dintr-o Iorm de deplasare n pozi|ie Iundamental pregtirea se
Iace printr-o usoar Ilexie treptat.
Declansarea ocolirii se Iace prin ridicarea, psirea lateral a piciorului din
deal, transIerul de greutate pe acesta si cu schiurile usor deprtate, se
execut progresiv cristiania pe o raz mare de conducere.
Linia umerilor pe conducere trebuie s Iie orientat spre vale cu privirea n
anticipare spre viitorul loc de declansare al ocolirii urmtoare.
Mijloace de ac(ionare - Exerci(ii pentru nva(are
Coborre oblic n plug alunecat cu ocolire spre deal prin ridicarea schiului
interior ocolirii.
Exerci|ii de balans vertical cu ridicare prin psire cu schiurile paralele spre
deal si spre vale.
Succesiune de psiri spre deal cu schiurile paralele, n coborre oblic.
Pasi turnan|i spre deal.
Greyeli frecvente
Pozi|ie de recul (greutatea repartizat pe cozi).
Ridicarea spre napoi n momentul psirii laterale.
Execu|ia Ilexiei si extensiei eIectuat prea brusc.
Umrul din vale mult avansat pe direc|ia de deplasare.
Pozi|ia rigid a picioarelor.
Cantare insuIicient la declansare si conducere.
Arcuire inexistent.
83
Corectarea greyelilor
Exerci|ii Ir bete.
Coborri oblice cu balans si ridicare alternativ pe un picior si pe cellalt.
Ocoliri prin semiplug cu greutatea preponderent pe schiul exterior ocolirii.
Coborri cu pozi|ionarea bra|elor si a liniei umerilor.
Conducerea ocolirii pe urm larg, pentru n|elegerea pozi|iei corecte pe
schiuri.
2.6.3. Cristiania spre vale prin rota(ie
DeIini|ie ,Cristiania spre vale, declansat printr-un mecanism de rota|ie spre
vale (Crstocea V., Stroe S., Pelin F., Kacso L., 2001, p.117).
Mecanismul tehnic
Pregatirea declanyarii
Greutatea trebuie s Iie repartizat pe ambele schiuri.
Se execut un balansul vertical (Ilexie urmat de extensie energic), care
produce descrcarea schiurilor.
n momentul ridicrii/impulsiei, schiul interior ocolirii se strecoar spre
nainte.
Ridicarea se Iace prin punctarea pe b|ul din vale, urmat de o avntare a
corpului nainte si spre interiorul ocolirii.
Declanyarea ocolirii
Se eIectueaz n momentul cnd schiurile sunt descrcate (nu mai au
greutate), printr-un mecanism de rota|ie spre vale a pr|ii externe a corpului.
Conducerea schiurilor pe arcul ocolirii se asigur prin:
Orientarea progresiv a genunchilor nainte si spre interiorul ocolirii
pe parcursul unei Ilexii (nsurubare).
Trecerea greut|ii corpului mai mult pe schiul exterior.
Pozi|ia Ilexat de la sIrsitul ocolirii poate constitui puncul de plecrae
pentru o nou ocolire spre partea opus.
Mijolace de ac(ionare - exerci(ii pentru nva(are
Pentru pregtirea decalnsrii:
Din coborre direct sau oblic, se execut un balans vertical n ritmul
speciIic declansarii acestui procedeu tehnic.
Acelasi exercitiu cu punctare, cu batul din vale in momentul extensiei
energice.
Ghirlanda rotunjita declansat la extensie.
84
Pentru declanyare
Din coborre oblic si oblic, se execut cristiania spre deal prin rota|ie pe
urm larg.
Din coborre oblic, cristiania spre vale prin rota|ie n trei timpi.
Pentru conducere
Conducere cu accentuarea miscrii de nsurubare-arcuire.
Inlantuire ritmica a cristianiilor spre vale prin rotatie pe urma larg.
Cristiania spre vale prin rota|ie cu raza mare.
Parcurgerea unor trasee marcate cu jaloane/ Ianioane, prin execu|ii
consecutive de cristianii spre vale prin rota|ie.
Execu|ia a 3 - 4 cristianii consecutive, spre vale prin rota|ie n zapad mare.
Greyeli de execu(ie
In faza de pregatire
Raminearea pe spate n timpul extensiei, ridicarea prea lent, care nu
produce descrcarea schiurilor.
In faza de declanyare:
Nesincronizarea impulsului de rotatie cu momentul de descarcare al
schiurilor.
Lipsa localizarii impulsurilor de rotatie spre vale, predominant la nivelul
bazinului sigeninchilor.
In faza de conducere
Trecerea greut|ii pe schiul interior ocolirii prin nclinarea exagerat a
trunchiului n aceast direc|ie.
Miscarea progresiv, de pivotare se localizeaz la nivelul genunchilor.
Scurtarea exagerat a razei ocolirii.
2.6.4. Cristiania spre vale cu contraderapaj
DeIini|ie - Cristiania spre vale n care din alunecare se execut un
contraderapaj scurt al cozilor schiurilor, urmat de conducerea si ncheierea
procedeului.
Mecanismul tehnic
Pregatirea declanyarii
Din coborre oblic se eIectueaz un derapaj oblic, printr-o miscarea de
Ilexie - extensie, a picioarelor, cu ducerea genunchilor spre deal. n timpul
execu|iei extensiei, se nregistreaz o rota|ie la nivelul corpului si genunchilor, care
seamn cu o mpingerea lateral a schiurilor. Trebuie antrenat sprijinul pe canturi.
85
n timpul derapajulului trebuie respectate urmatoarele:
Flexie nu prea ampl, dar rapid a picioarelor.
Punere accentuat a schiurilor pe canturile din deal, prin orientarea
genunchilor n aceeasi direc|ie.
Avntare a corpului spre nainte si punctarea cu b|ul din vale.
Declanyarea ocolirii
Se realizeaz n momentul cnd schiurile sunt descrcate, printr-un
mecanism de rota|ie spre vale, a pr|ii externe a corpului.
Conducerea schiurilor pe arcul ocolirii:
orientarea progresiv a genunchilor spre nainte si spre interiorul ocolirii, pe
parcursul unei Ilexii (nsurubare);
trecerea greut|ii corpului mai mult pe schiul exterior.
Mecanisme de ac(ionare - Exerci(ii pentru nva(are
Derapaje oblice successive (ghirlande), intercalate cu scurte coborri oblice.
Ghirland rotunjit - executat din coborre oblic, declansat la extensie.
Ghirland cu tragere - executat din coborre oblic.
Greyeli frecvente
Pot Ii men|ionate greselile prezentate la cristiania spre vale prin rotatie, n
Iaza de pregtire a declansrii, la care se mai adaug:
Imposibilitatea execu|iei contraderapajului.
Lipsa lucrului simultan al genunchilor (lipsa controlului la nivelul
genunchilor si schiurilor), pe parcursul execu|iei contraderapajului.
Derapajul cozilor n
cristiania spre vale cu
contraderapaj
Faza de pregtire
Faza de declansare
Faza de conducere
Faza de ncheiere
Fig. nr. 57 Cristiania spre vale cu
contraaerapaf
86
2.6.5. Cristiania cu amortizare pe movila
Mecanismul tehnic
Pregatirea declanyarii se realizeaz pe partea ascendent a movilei din
coborre oblic. Urcnd spre vrIul movilei, se amortizeaz progresiv
suprapresiunea creat, prin Ilexia genunchilor si a coapselor pe bazin.
Declanyarea ocolirii se realizeaz n momentul trecerii peste vrIul
movilei, prin miscarea de pivotare a membrelor inIerioare, miscare care are ca eIect
deplasarea lateral n derapaj a schiurilor (transla|ia schiurilor). Aceste miscri pot
Ii nso|ite de punctarea cu btul interior ocolirii.
Conducerea ocolirii se realizeaz pe partea descendent a movilei prin
continuarea miscrii de transla|ie a schiurilor, pn cnd se ajunge ntr-o nou
coborre oblic.
Mijloace de ac(ionare - Exerci(ii pentru nva(are
Pentru pregatirea declanyarii
Din coborre direct sau oblic, trecere peste o succesiune de movile prin
amortizare.
Ghirlanda rotunjit declansat la Ilexie, executat pe o movil sau pe teren
plat.
Pentru declanyare yi conducere:
Cristiania spre vale cu amortizare executat pe o movil izolat (spre stnga
si spre dreapta).
nln|uire de cristianii spre vale cu amortizare pe o succesiune de movile.
Acelasi exerci|iu cu marcarea momentului de declansare Iie prin repere
asezate pe zpad, Iie prin semnale sonore date de ctre instructor.
nln|uire de cristianii spre vale cu amortizare pe teren neted sau n zpad
mare.
Indica(ii metodice:
n nv|are se pune accent pe nln|uirea ct mai cursiv a miscrilor, astIel
nct schiurile s pstreze permanent contactul cu zpad.
Deplasarea anticipat a trunchiului n direc|ia ocolirii, Iavorizeaz pstrarea
contactului schiurilor cu zpad.
PerIec|ionarea procedeului tehnic se realizeaz prin exersare n condi|ii
variate de pant, zpad si vitez de deplasare.
n momentul executrii acestui procedeu tehnic, studentul trebuie s
cunoasc procedeul de trecere peste denivelrile de teren prin amortizare.
PerIec|ionarea acestuia se realizeaz prin mbunt|irea mecanismelor de
amortizare si prin exersarea pe un teren denivelat cu nclina|ii diIerite.
87
Greyeli de execu(ie:
n faza de pregatire a declanyarii
Pozi|ia rigid a membrelor inIerioare prin Ilexia exagerat a trunchiului.
Lipsa sincronizrii declansrii ocolirii cu momentul de trecere peste vrIul
movilei.
Flexie insuIicient a membrelor inIerioare.
n faza de declanyare
nceperea prea repede sau prea trziu a declansrii ocolirii.
n faza de conducere:
Dezechilibrare n momentul trecerii peste vrIul movilei.
Lipsa miscrii de transla|ie a schiurilor pe partea descendent a movilei.
Mode de corectare
Treceri peste o succesiune de movile prin amortizare.
Cristiania prin amortizare pe movil se poate realiza cu declansare la
semnale sonore date de ctre proIessor, sau cu montarea unor repere n
zpad.
Din coborre oblic se eIectueaz o ghirland rotunjit declansat n Ilexie.
2.7. Evaluarea ca opera(iune de masurare yi apreciere a procesului de
pregatire
n practica educa|ional, evaluarea se Iace mai ales prin note, notarea,
constnd din acordarea unei caracteristici numerice sau calitative unui rezultat sau
obiect, potrivit unui model de reIerin| sau norm, care pot Ii diIerite, dup sarcina
de eIectuat si nsusirile subiec|ilor/ obiectelor. Poate Ii apreciere subiectiv global,
dup un barem, sau obiectiv, n cazul n care sunt stabilite reguli precise
(ipotetice).
Realizarea practic a evalurii presupune o atitudine Ilexibil din punct de
vedere metodologic si responsabil, n acelasi timp, din partea evaluatorului,
deoarece el trebuie s examineze Iiecare situa|ie, unic n Ielul ei, nainte de a
emite o judecat de valoare, de a lua o decizie.
Pentru a Iace Ia| acestor cerin|e, el are la dispozi|ie o gam Ioarte larg si
diversiIicat de metode si tehnici speciIice evalurii. Celor tradi|ionale li s-au
adugat altele, mai moderne, mai ales o dat cu extinderea ariei de cuprindere a
evalurii, dinspre rezultate spre procese. Multiplicrii si diversiIicrii acestei
instrumenta|ii i corespunde, concomitent o mbunt|ire calitativ.
,Evaluarea n educa|ie Iizic si sport reprezint sistemul de tehnici de
msurare si apreciere a rezultatelor procesului instructiv-educativ, n raport cu
88
obiectivele stabilite, speciIice educa|iei Iizice si antrenamentului sportiv.
(Dragnea, A., 1984, Msurare si evaluare n educa|ie Iizic si sport, Edit. Sport -
Turism, Bucuresti).
Evaluarea este o opera|iune didactic prin care msurm si apreciem att
predispozi|iile voca|ionale si disponibilit|ile pentru practicarea jocurilor sportive
ct si capacitatea de perIorman| achizi|ionat de sportivi (echip) n urma
desIsurrii proceselor de pregtire si joc. (Colibaba-Evule|, D., Bota, I., 1998
Jocuri Sportive Teorie si Metodic, Edit. Aldin, pag. 295).
Func(iile evaluarii sunt de diagnoza, de prognoza, de reglare yi de motiva(ie.
Tehnologia didactic sistematizeaz tipurile de evaluare n Iunc|ie de:
ini|ial, curent, periodic (intermediar) si Iinal;
modul de eIectuare: oral, scris, practic. Evaluarea oral si scris
Ioloseste instrumente de apreciere cum ar Ii convorbirile, anchetele,
chestionarele etc.;
scopul didactic: 1. Iormativ; 2. sumativ; 3. normativ; 4.criterial; 5.
calitatea si eIicien|a activit|ii desIsurate.
Aceste tipuri de evaluare sunt strns legate de procesul didactic ct si de
procesul de antrenament. Considerm c n urma desIsurrii procesul instructiv
educativ, legat de nv|area tehnicii si metodii schiului alpin, evaluarea Iinal,
poate Ii de tip criterial.
Evaluarea criteriala presupune veriIicarea unor obiective instruc|ionale si
sarcini de natur diIerit (Iizic, tehnic, tactic, psihic etc.) pentru care se stabilesc
perIorman|e standardizate pentru Iiecare sportiv n parte. Obiectivele si nivelurile
de perIorman| individuale constituie tocmai criteriile de evaluare propriu-zis.
Testele de evaluare criterial, ignor valoarea medie a grupului si pun n
eviden| ,distan|a perIorman|ei individuale Ia| de perIorman|a standard stabilit.
n Ielul acesta, rezultatul evalurii criteriale se transIorm n instrument reglator al
activit|ii de instruire individual.
Didactica moderna recomanda ca activita(ile didactice prestate sa fie
apreciate prin cuplarea urmatoarelor tipuri de evaluare.
normativ criterial (Glasser, 1963);
Iormativ sumativ (Scriven, 1967);
calitate eIicien| (Babanski, 1980).
Toate aceste cupluri sunt extrapolabile si aplicabile si n domeniul nostru de
activitate.
89
Opera|iile evalurii vizeaz pasii ce trebuie Icu|i n procesul evaluativ
pn la momentul sau etapa emiterii unei judec|i de valoare asupra presta|iei
elevului/studentului/sportivului. Aceste opera|ii sunt urmtoarele:
Masurarea;
Aprecierea;
Decizia;
Evaluarea poate fi exprimata prin formula: E M + A + D n care:
1. E - Evaluarea;
2. M - Msurtoarea;
3. A - Aprecierea;
4. D - Decizia.
Msurtoarea este opera|ia prin care se asigur baza obiectiv a aprecierii.
Prin ea se strng inIorma|ii de ctre evaluator ,despre propriet|ile sau
caracteristicile rezultatelor nregistrate, despre nsusirile procesului, ac|iunii sau
Ienomenului educativ dat (Cerghit I., 2002, p.28). n aceast etap se nregistreaz
obiectiv cantitatea con|inuturilor achizi|ionate de elev.
Msurarea (M) este ntotdeuna obiectiv, dac reusim s exprimm
Ienomenele evaluate (disponibilit|ile, capacit|ile, obiectivele etc.) n unit|i
comensurabile, ceea ce presupune Iormarea obisnuin|ei de a opera permanent cu
sisteme de calcul si analiz matematic.
Sistemele de masurare utilizate de disciplinele ytiin(ifice aplicate
O serie ntreag de discipline stiin|iIice s-au proIilat si s-au dezvoltat n
domeniul sportului de perIorman| si al cosmonauticii. AstIel, ergometria,
Iiziologia, psihologia, pedagogia, psihopedagogia, biochimia, sociologia,
inIormatica, chineziologia (biomecanica) etc., ne pun la dispozi|ie o serie ntreag
de instrumente (tehnici, procedee, teste etc) de msurare a cror rezultate pot Ii
convertite n unit|ile sistemului interna|ional de msurare.
Aprecierea (A)
Aprecierea corespunde emiterii unei judec|i de valoare. Prin aceast
opera|ie, pe baza inIorma|iilor culese prin msurare, dar si prin alte surse mai mult
sau mai pu|in Iormale (observare, analize etc.) se stabileste valoarea rezultatelor
scolare, precum si a procesului de nv|are. Aprecierea este, deci, ulterioar
msurrii (Lisievici P., 2002, p.195).
Este o opera|iune psihopedagogic care pstreaz amprenta subiectivit|ii
examinatorului (arbitrului) orict de mult s-ar strdui acesta s evite acest lucru. n
mod obisnuit, entit|ile valorice (de ordin tehnic, tactic, psihic, social, pedagogic),
90
puse n discu|ie sunt evaluate prin note caliIicative, puncte, itemi, clasamente, scri
de apreciere etc.
Opera|iunea de apreciere se Iace dup niste principii de notare bine stabilite
si cunoscute att de examinator ct si de juctori. Opera|iunea de apreciere este pe
larg utilizat n procesul de pregtire, unde notele sau caliIicativele devin
instrumente de stimulare a nv|rii, corectrii, perIec|ionrii etc.
Decizia (D) - Scopul demersului evaluativ
Luarea deciziilor reprezint Iinalul nln|uirii de opera|ii ce deIinesc actul
evalurii n ansamblul lui precum si scopul acestui demers. n decizie si pot gsi
justiIicare si msurarea si aprecierea. Abia n aceast Iaz se poate rspunde la
ntrebri de tipul: ,Pentru ce evalum ? ,Pentru ce aplicm proba sau testul .,
,Pentru ce un examen ? etc.
Se pot adopta decizii diIerite. Totusi, ele se pot ncadra n cel pu|in dou mari
categorii:
prim categorie ar cuprinde decizii care se reIer la recunoasterea
rezultatelor, exprimat n termeni de: promovat/ nepromovat;
promovat/corigent; admis/respins; acceptat/neacceptat etc.
alt categorie pune accentul pe perIec|ionarea procesului de instruire
viznd: msuri de diIeren|iere, de individualizare, de compensa|ie, de
ameliorare ori de optimizare; alegerea de mijloace; adoptarea unui program
special;
schimbarea strategiei didactice ori a metodei etc;
evaluarea rezultatelor poate constituii o baz pentru consolidarea strategiei
utilizate, ori un indiciu pentru nlocuirea unor proceduri ineIiciente.
5. Autoevaluarea
Se stie c individul se compar cu semenii si astIel se poate cunoaste pe
sine. n activit|ile corporale sunt Irecvente situa|iile n care sportivii sunt solicita|i
s-si Iac autocaracterizarea nivelului dezvoltrii aptitudinilor, deprinderilor sau
atitudinilor speciIice, ca si modul cum s-au comportat n situa|iile caracteristice
activit|ii.
Elaborarea unei grile de evaluare n urma procesului instructiv -
educativ desfayurat la disciplina schi alpin.
Procedee tehnice
specifice schiului
alpin
Note Note Note
5 7 10
I,II,IV I,II,III, IV,V I,II,III, IV,V,VI
91
1. Proceede de
schimbare a
direc|iei de pe loc
- ntoarcerile
Execu|ia
mecanismului
tehnic cu ezitare
Execu|ia
mecanismului tehnic
cu mici ezitri
Execu|ia
mecanismului
tehnic Ir ezitri
2. Coborrea
direct
Execu|ia
mecanismului
tehnic cu ezitare
Execu|ia
mecanismului tehnic
cu mici ezitri
Execu|ia
mecanismului
tehnic Ir ezitri
3. Coborre oblic
3. Derapajul lateral
Execu|ia
mecanismului
tehnic cu ezitare
Execu|ia
mecanismului
tehnic cu mici
ezitri
Execu|ia
mecanismului
tehnic Ir ezitri
4. Frnare n plug Execu|ia
mecanismului
tehnic cu ezitare
Execu|ia
mecanismului tehnic
cu mici ezitri
Execu|ia
mecanismului
tehnic Ir ezitri
5. Ocolire n plug
cu trecere printre
jaloane sub Iorma
literei ,S
Execu|ia
mecanismului
tehnic cu ezitare
Execu|ia
mecanismului tehnic
cu mici ezitri
Execu|ia
mecanismului
tehnic Ir ezitri
6. Cristiania cu
deschidere
simultan
Cristiania cu
amortizare pe
movil
Execu|ia
mecanismului
tehnic cu ezitare
Execu|ia
mecanismului tehnic
cu mici ezitri
Execu|ia
mecanismului
tehnic Ir ezitri
AstIel pentru o mai bun n|elegere, a cerin|elor impuse de Iiecare
element si procedeu tehnic speciIic, din grila de evaluare, vom Iace cteva precizri
reIeritoare la modalitatea de notare.
1. La procedeele de schimbare a direc(iei de pe loc mai precis ntoarcerile,
studentul trebuie s execute minim trei dintre ele (ntoarcerea n evantai,
ntoarcerea prin pasi aduga|i n jurul vrIurilor si cozilor).
ProIesorul este cel care evalueaz urmtoarele: pozi|ionarea schiorului pe
prtie, n Iunc|ie de elementul tehnic care urmeaz s-l execute. Pozi|ia ini|ial,
pstrarea posturii corecte n timpul execu|iilor, a echilibrului, a cursivit|ii si
amplitudinii n miscri.
2. Coborrea directa - ProIesorul evalueaz urmtoarele: - respectarea
pozi|iei de coborre direct: - (picioarele deprtate la nivelul umerilor, greutatea
repartizat n mod egal pe ambele schiuri, spatele rotunjit si relaxat, privirea n Ia|,
bra|ele orientate spre nainte iar, be|ele spre napoi oblic si jos), pstrarea
echilibrului n timpul execu|iei, coordonarea bra|elor si picioarelor, lipsa nclecrii
vrIurilor sau cozilor, etc,.
92
3.Coborre oblica/Derapajul lateral - ProIesorul evalueaz urmtoarele: -
respectarea pozi|iei de coborrea oblic cu accent pe: postur, pstrarea echilibrului
antero - posterior si lateral, n alunecare, modalitatea de repartizare a greut|ii,
controlul muchiilor n alunecare.
La derapajul lateral se pstreaz pozi|ia din coborre oblic, cu accent pe
apropierea picioarelor, urmat de o extensie, o derapare, dar si o cantare puternic
pe muchiile din deal. Acest joc de muchii decantare cantare, reprezint execu|ia
derapajului lateral.
4. Frnare n plug - ProIesorul evalueaz urmtoarele: - respectarea
pozi|iei la Irnarea n plug, mai precis deschiderea simultan a cozilor, men|inerea
schiurilor pe toat talpa pentru o mai bun alunecare, n alunecare si cantarea spre
interior n momentul opririi. Trunchiul nu trebuie s se rsuceasc stnga- dreapta.
5. Ocolire n plug cu trecere printre obstacole - ProIesorul evalueaz
urmtoarele: mecanismul tehnic de realizare, cursivitatea n alunecare, modalitatea
de repartizare a greut|ii pe piciorul exterior virajului, intrarea la Ianion si controlul
schiurilor.
6. Cristiania cu deschidere simultana - ProIesorul evalueaz urmtoarele:
- Modalitatea de alunecare, din coborre oblic, deschiderea plugului Irnat
progresiv si simultan, cu trecerea greut|ii pe schiul exterior ocolirii, concomitent
cu pivotarea genunghiului spre deal, ridicarea progresiv si aducerea schiului
interior ocolirii lng piciorul de sprijin. Aproipierea schiului interior se Iace dup
atingerea liniei de pant pentru realizarea Iazei de conducere.
Cristiania cu amortizare pe movila ProIesorul evalueaz urmtoarele
aspecte n modalitatea de realizare a pregtirii, declansrii, conducerii si ncheierii
cristianiei amintite.
> Pentru nota 5. - Execu(ia mecanismului tehnic cu ezitare numr
redus de procedee tehnice. Imposibilitatea repartizrii greut|ii n Iunc|ie de
procedeul tehnic, pierderea echilibrului lateral, sau antrero posterior, miscri
grosiere, cderi repetate, imposibilitatea controlului schiurilor n alunecare.
> Pentru nota 7. - Execu(ia mecanismului tehnic cu mici ezitari - Mici
dezechilibrri n plan antero posterio n execu|ii, un control relativ bun al
schiurilor, nu apare cursivitatea n alunecare ci poate o stngcie, lipsa amplitudinii
execu|iei.
> Pentru nota 10. - Execu(ia mecanismului tehnic fara ezitari trebuie
s respecte mecanismul tehnic de realizare, la care se adaug, coordonarea,
lejeritatea n execu|ii, controlul schiurilor, adaptarea pozi|iei corpului la planul
pantei.
93
CAPITOLUL 3.
METODOLOGIA NV|RII MOTRICE PRIN ASPECTE ALE
DIDACTICII MODERNE
3.1. Aspecte metodologice ale aplicarii didacticii generale yi specifice nva(arii
Analiza metodelor didactice ntr-o perspectiv pedagogic, presupune
eviden|ierea Iunc|ionalit|ii acestora la nivelul raporturilor, ,externe (cu
principiile, obiectivele, con|inuturile, organizarea, evaluarea - instruirii) si interne
(cu procedeele si mijloacele didactice). Conceptul pedagogic de metod poate Ii
deIinit din perspectiv general si special. Metoda constituie o cale spre atingerea
unui scop ntr-un anumit domeniu de reIerin| (cunoastere, educa|ie, instruire,
nv|are, proiectare, cercetare, activitate productiv etc.). Metoda reprezint o
modalitate general de ac|iune de a Iace ceva. Apare ca secven| n etapele
combinate pentru atingerea unui scop.
Perspectiva special deIineste metoda ca ,ansamblu de tehnici optimale,
ordonate dup reguli si aplicat constient pentru atingerea unui scop. Este
implicat n rezolvarea de probleme speciIice n diIerite ipostaze ca ,Metod
analitic, axiomatic, dialectic, experimental, ipotetico-deductiv, maieutic,
stiin|iIic etc.
Cele dou perspective pot conduce deja la deIinirea metodei la nivelul unui
concept pedagogic Iundamental. Metoda didactic reprezint o cale de ac|iune
eIicient, integrat n cadrul activit|ii de instruire special pentru atingerea scopului
principal al acesteia, opera|ionalizat la nivel de obiective concrete, realizabile
printr-un ansamblu de procedee sau tehnici ordonate cu rigurozitate.
n educa|ie Iizic metoda didactic, este considerat ca Iiind modalitatea
(calea), cu cea mai mare eIicien|, de organizare si desIsurare a procesului de
predare, nv|are, evaluare. n cadrul metodelor, n Iunc|ie de modalitatea de
aplicare practic a metodei au aprut procedeele metodice. Procedeul metodic
reprezint modalitatea particular de aplicare a unei metode n condi|ii si situa|ii
concrete.
Metodologia instruirii sau metodologia procesului de nv|mnt
reprezentat de totalitatea metodelor utilizate n scopul realizrii obiectivelor
educa|iei Iizice si sportului, presupune abordarea unor orientri metodologice
(modul speciIic de combinare a metodelor si procedeelor metodice cu principiile
didactice) speciIice activit|ii de educa|ie Iizic si sport.
94
n practicarea educa|iei Iizice si sportului strategia didactic, denumit si
strategia instruirii, este dat de modul de aplicare a metodelor n Iunc|ie de
mijloacele si Iormele de organizare a activit|ii (Ra| G., 2004).
3.2. Particularizarea aplicarii unor metode moderne de predare n procesul
didactic adaptat specificului schiului
O clasiIicare acceptat, n mare parte de specialistii din pedagogia general,
ct si de specialistii din educa|ie Iizic, grupeaz metodele dup evolu|ia lor
istoric n:
Metode clasice veriIicate si stabilizate n ceea ce priveste eIicien|a
procesului instructiv-educativ, din care Iac parte: expunerea, conversa|ia,
demonstra|ia, exerci|iul /exersarea;
Metode moderne, noi ce vin s completeze, s usureze si s stimuleze
activitatea instructiv-educativ: modelarea, algoritmizarea, problematizarea,
brain - stormingul, etc.
Caracteristic disciplinei Educa|ie Fizic si Sport este Iaptul c nsusirea
deprinderilor motrice, a cunostin|elor speciIice acestora, dar si a celor ajuttoare se
realizeaz n mod pregnant n lec|ia de educa|ie Iizic, prin exersarea repetat.
Aceast caracteristic speciIic, impune proIesorului de educa|ie Iizic
alegerea celor mai potrivite si adaptate metode si procedee metodice, n Iunc|ie de
etapele procesului instructiv-educativ (proiectare, predare, nv|are si evaluare).
Competen|ele proIesorului constau n realizarea combina|iei diIeritelor
metode didactice, care s asigure nsusirea deprinderilor motrice, a cunostin|elor de
METODE DE PREDARE
Verbale
Expunerea Convorbirea
- povestirea;
- explica|ia;
- prelegerea.
- conversa|ia;
- brain-storming.
Intuitive
(nonverbale)
Observa(ia Demonstra(ia
-execu|iei
elevilor;
-execu|iei,Icut
de elevi.
- proIesorului;
- elevului model;
-cu material
intuitiv.
95
specialitate, dezvoltare Iizic armonioas, dezvoltarea aptitudinilor si educarea
moral-volitiv.
Metodele de predare se mpart n vervale yi nonverbale
A. Metodele verbale
Reprezint transmiterea 'cunostin|elor, datelor sau dispozi|iilor necesare
nsusirii, dezvoltrii si educrii, realiyate cu ajutorul metodelor verbale ce Iolosesc
cuvntul rostit, acestea Iiind structurate n dou grupe: metode expositive; si
metode conversative (Gloria R., 2008, p. 62).
Metodele verbale expositive
1. Expunerea
Este considerat ca Iiind cea mai veche metod de transmitere a
cunostin|elor si inIorma|iilor. Ea Ioloseste limbajul, care trebuie s Iie accesibil
nivelului de n|elegere, clar si cursiv. Este o cale simpl, direct, rapid, de
transmitere a inIorma|iilor. De modalitatea de transmitere a acesteia, depinde n
mare msur, nv|area.
a. Expunerea este o metod prin care se realizeaz predare n
mv|mntul universitar. n procesul instructiv - educativ, desIsurat n cadrul
lec|iilor practice, la disciplina schi alpin, putem Iolosii urmtoarele metode
didactice: expunerea, convorbirea observa|ia si demonstra|ia
b. Explica(ia - este o Iorm de realizare a expunerii succinte, ce are
menirea de a preciza, a argumenta, a exempliIica, a lmuri si clariIica anumite
situa|ii, aspecte sau mecanisme ale miscrii. Acest procedeu metodic se Ioloseste n
toate sistemele de nv|mnt, de la copii cei mai mici pn la oamenii maturi.
Explica(ia la nivelul lec(iei de schi si nu numai, trebuie s ndeplineasc
urmtoarele cerin|e:
s c Iie clar si s eviden|ieze importan|a prezentrii metodologiei de
abordare a temelor, n ceea ce priveste nv|area elementelor si procedeelor
tehnice speciIice schiului;
s se Ioloseasc, n mod corect, terminologia speciIic schiului;
s Iie scurt si esen|ial, captnd aten|ia studen|ilor, avnd n vedere locul
de desIsurare (prtia de schi);
s Iie adaptat la nivelul capacit|ii de n|elegere, dar si la nivelul
achizi|iilor motrice si psihomotrice ale studen|ilor;
s pun accent pe o serie de caracteristici, cum ar Ii: - modalitatea de
alunecare, pozi|ia ini|ial, echilibrul n timpul execu|iilor, coordonarea,
capacitatea de redare, etc.;
96
s oIere repere clare din punct de vedere al realizrii mecanismelor de baz
speciIice elementelor si procedeelor tehnice: pozi|iile de baz, execu|ia
alunecrii, controlul schiurilor, direc|ia, amplitudinea executrii balansului
la nivelul picioarelor, transIeral greut|ii, ritmul execu|iilor, etc.
c. Prelegerea
Reprezint o ,discu|ie teoretic Iolosit cu precdere n nv|mntul
superior, la ultimele clase de liceu, dar si la sportivii de mare perIorman|.
Expunerea sub Iorm de prelegere-dezbatere are la baz o riguroas documentare si
argumentare stiin|iIic(Gloria R., 2008, p.64). Poate Ii nso|it uneori de materiale
intuitive cu scop de a contribui la re|inerea si n|elegerea cu usurin| a cunostin|elor
si la Iormarea unor reprezentri clare.
d. Descrierea
,Metoda prin care se prezint verbal imaginea unui exerci|iu, precizndu-se
miscrile, succesiunea lor, direc|ia, amplitudinea, ritmul si durata (Barta A., si
Dragomir P., 1999, p.21). Descrierea exerci|iilor Iizice const ntr-o prezentare
terminologic ce presupune:
prezentarea pozi|iei ini|iale - pozi|ia ini|ial pe schiuri;
succesiunea miscrilor care Iormeaz elementele si procedeele tehnice
speciIice schiului alpin - cu toate componentele: coordonare, echilibru, sim|
kinestezic, amplitudine, ritm, intensitate; - n timpul executrii coborrilor
directe, oblice, a derapajelor laterale, a ghirlandelor, ocolirilor, cristianilor,
etc; prezentarea pozi|iei Iinale.
n timpul procesului didactic desIsurat, toate mecanismele tehnice
executate prezint dozare, numr de reptri, numr de serii, pauze, indica|ii
metodice, metode corectare, etc.
Metode verbale conversative
1. Convorbirea este una din cele mai eIiciente metode de ob|inere a datelor
cu privire la capacitatea de n|elegere, capacitatea de suportare a eIortului Iizic al
studen|ilor, dar si capacitatea de realizare a evalurii activit|ii de miscare. n
educa|ie Iizic convorbirea se realizeaz prin conversa|ie.
2. Conversa(ie care se realizeaz cu ajutorul dialogului ntre proIesorul ce
conduce activitatea si studen|ii ce particip la procesul instructiv-educativ.
EIicien|a conversa|iei n lec|ia de educa|ie Iizic depinde de momentul n care este
Iolosit, dar si de modalitatea de realizare a acesteia. Se foloseyte pentru:
transmiterea de cunostin|e, Iormarea convingerilor, stimularea gndirii,
aproIundarea cunostin|elor, n|elegerea clar a clauzelor, men|inerea
atmosIerei de lucru pe prtie sau n sala de curs;
97
ajut la Iormarea reprezentrii mentale corecte a miscrii.
B. Metodele intuitive (nonverbale)
'Formarea unor reprezentri clare n ceea ce priveste execu|ia ra|ional a
actelor si ac|iunilor motrice se realizeaz si cu ajutorul metodelor intuitive sau
nonverbale. Aceste metode se bazeaz pe activitatea organelor de sim|: vz, auz,
cutanat, kinestezic (Ra| G., 2008, p.66). n cadrul metodei intuitive nonverbale
avem: demonstra|ia si observa|ia.
1. Demonstra(ia
n educa|ie Iizic si sport are un rol decisiv n procesul instructiv - educativ,
deoarece este metoda prin care elevii/ studen|ii/ sportivii, se pot obisnuii cu
deprinderile motrice generale si speciIice, cu tipurile de exerci|ii, sau ac|iunea ce
urmeaz a Ii nv|at, consolidat sau perIec|ionat.
n schiul alpin vorbim de Iamiliarizarea cu execu|ia elementelor si
procedeelor tehnice, din aceast disciplin sportiv. Prin aceast metod si
Iormeaz la nivel mental, o stocare de inIorma|ii cu privire la reperele execu|iei
propriu - zise. Demonstra|iile pot Ii eIectuate de mai multe ori n timpul lec|iei, mai
ales la nivel de ni|iere nv|are, deoarece nivelul n|elegerii ct si al deprinderilor
si priceperilor motrice, diIer de la individ la individ.
Datorit posibilit|ii de prezentare direct a execu|iilor (cu impact major la
nivel mental si nu numai), se Iormeaz reprezentri clare privind succesiunea
ra|ional a actelor motrice ce Iormeaz deprinderile si priceperile speciIice
schiului.
Demonstra|ia cu ajutorul materialului intuitiv (DVD, videoproiec|ii,
kinograme, planse, Iilme, kinograme, simulatoare, etc) este considerat ca Iiind
extrem de important, att n antrenamentul sportiv, dar si n cadrul lec|iilor pe
discipline sportive (schi, snowboard, Iond, sanie, srituri, not, baschet, atletism, n
Iacult|iile de proIil). Ea se poate realiza:
de ctre proIesor, cnd acesta poate demonstra correct din punct de vedere
tehnic.
de ctre un student de la specializarea schi, care poate executa corect din
punct de vedere tehnic, ceea ce urmeaz a Ii nv|at, consolidat si
perIec|ionat sau evaluat.
din grupul cu care lucreaz proIesorul sau antrenorul, cnd acesta
stpneste bine tehnica de execu|ie a deprinderilor motrice ce urmeaz a Ii
nv|at sau cnd acesta este nzestrat cu o inteligen| motric deosebit.
Reali:area aemonstrajiei trebuie s jin cont ae etapele formrii
aeprinaerilor motrice. Astfel ea poate fi.
98
2. Observa(ia execu|iei asigur n cel mai mare grad sesizarea aspectelor
cheie ale execu|iei miscrilor. ProIesorul dirijeaz observa|ia elevilor spre
execu|iile cele mai bine realizate n timpul desIsurrii lec|iilor, prin urmrirea
atent. Observa|ia dirijat poate Ii eIectuat si asupra exerci|iilor gresite pentru a
scoate n eviden| aspectele negative si a le corecta sau minimaliza. Observa|iile
execu|iei altor subiec|i (proIesor, elev model) vizeaz:
depistarea aspectelor esen|iale ale execu|iei;
sesizarea aspectelor pozitive si negative din execu|ia colegilor, ceea ce
permite Iormarea capacit|ii de apreciere si autoapreciere corect a
execu|iei.
La nivelul particularizarii metodelor de predare la specificul schiului,
demonstra(ia la nivelul lec(iei de schi, trebuie sa ofere urmatoarele:
TIP GLOBAL
Cnd se urmreste Iormarea unei
reprezentri, a ac|iuni motrice ce urmeaz
s Iie nsusit.
ntoarcerea n evantai
Coborrea direct
Coborrea oblic
DE TIP ANALITIC Cnd ac|iunile motrice sunt Ioarte
complexe si nv|area se realizeaz pe
pr|i sau Iaze;
Schi alpin
Pregtirea declansarea conducerea si
ncheierea ocolirilor sau cristianilor.
DE TIP FINAL
DEMONSTRATIV
EVALUATIV
Cnd se realizeaz evaluarea
rezultatelor ob|inute.
Evaluarea n schi poate consta n:
1. Traseu impus cu por|i, pe o anumit
distan|.Se noteaz timpii nregistra|i.
2. Dar si eIectuarea unor tipuri de
coborri, derapaje, ocoliri sau cristianii n
care se noteaz tehnica de execu|ie.
99
s corespund nivelului de pregtire Iizic si motric si biomotric al
studen|ilor, deorece acesta re|ine doar ceea ce pooate Iace conIorm
experien|ei proprii;
studen|ii trebuie s nve|e s observe o serie aspecte legate de componentele
psihomotrice, implicate n miscarea propriu - zis, a procedeelor tehnice din
schiul alpin, (tipologii de mersuri, ntoarceri, schimbri de direc|ie, tipuri de
coborri, ocoliri, cristianii);
obsreve, s re|in elementele psihomotrice puse n joc de o anumit
miscare;
studen|ii trebuie s observe modul de demonstrare, pozi|ia corect pe
schiuri (pozi|ia Iundamental), modalitatea de alunecare, repartizarea
greut|ii n Iunc|ie de procedeul tehnic, controlul schiurilor, pozi|ionarea
corect a corpului, direc|ionarea, ritmul, amplitudinea miscrilor, etc.
studen|ii trebuie s accentueze mecanismele Iundamentale speciIice tehnicii
gestuale, necesare n achizi|iile motrice speciIice schiului.
Observa(ia - Asigur n cel mai mare grad sesizarea aspectelor cheie ale
execu|iei miscrilor. Observa|ia dirijat poate Ii eIectuat si asupra exerci|iilor
gresite pentru a scoate n eviden| aspectele negative si a le nltura. Observa|iile
execu|iei altor subiec|i (proIesor, elev model) vizeaz:
depistarea momentelor esen|iale ale execu|iei;
sesizarea aspectelor pozitive si negative din execu|ia colegilor, ceea ce
permite Iormarea capacit|ii de apreciere si autoapreciere corect a
mecanismului de baz al execu|iei.
3. Exersarea
reprezint o experien| nou pentru studen|ii care nu au mai schiat nici o
dat;
n cadrul procesului instructive- educativ, important este progresul
studentului, chiar dac reusita execu|ie asupra mecanismului nu este
posibil la nivelul, primelor lec|ii, dar se poate realiza pe parcurs;
Specialiytii considera relevante urmatoarele cai, prin care se ajunge la noi
experien(e yi anume:
amenajarea Iormelor de teren sub Iorma unor parcursuri aplicative,
eIectuarea unor jocuri si staIete, parcuri, etc.;
reducerea dimensiunilor schiurilor, la studen|ii cu o motricitate mai sczut
si cu o stare anxioas;
Iolosirea unei game ct mai variate de jocuri si staIete, care vor ajuta
studen|ii s se acomodeze cu materialele si cu alunecarea;
100
utilizarea covorul rulant sau a banzii rulante.
4. Organizarea yi desfayurarea exersarii impune:
condi|iile s corespund Iiecrei etape de Iormare a deprinderilor speciIice
pe schiuri;
gradele de nclina|ie vor Ii n concordan| cu nivelul de pregtire al grupei;
exersarea se eIectueaz n ritmul propriu si optim;
n permanen| proIesorul s se pun n situa|ia celui care exerseaz;
exersarea s se poat desIsura sub Iorma global ( se va urmrii direct
comportamentul Iinal, adic scopul, n condi|ii Iavorizate), si Irac|ionat
(unde obiectivul instruirii este divizat n etape metodologice care se
nsusesc progresiv).
Cele aou forme ae ba: se pot combina i in funcjie ae treapta (fa:a) ae
formare a aeprinaerii.
Exersarea se poate organiza sub urmatoarele forme:
exersare individual.
exersare n grup (pe grupe, cu grupa, etc.)
n cazul Iolosirii mijloacelor mecanice, tot n procesul instructive- educativ,
organizarea exersrii se poate Iace: cu ntreaga grup, dar se vor stabilii o serie de
reguli si sarcini.
Regulile Iac reIerire la: modalitatea de deplasare oronat, pn la locul
unde se gsesc mijloacele de cablu, comportamentul civilizat, asteptarea rndului si
a indica|iilor proIesorului.
Sarcinile se refera la:
Iormarea grupului n ordinea cerut de proIesor n lateralul prtiri, dup
momentul iesii din cabine, gondole, etc.;
numirea unui deschiztor si a unui nchiztor (de regul doi dintre cei mai
buni studen|i);
respectarea indica|iilor date de proIesor pe anumite por|iuni de teren
(proIesorul este cel care men|ionaz modalitatea de alunecare: ocoliri n
plug controlat, derapaje laterale, Irnrii cu jumtate plug, etc..);
cunoasterea si respectarea locurile de oprire pe parcursul alunecrii (locurile
cu vizibilitate bun si Ierite de aglomera|ia de pe prtii);
viteza de deplasare redus n Iunc|ie de pregtirea Iizic si tehnic;
prin controlul schiurilor;
distan|a ntre colegi (3-5m), n caz de cdere colegii se pliaz pe marginea
prtiei cu ochii orienta|i spre deal;
repunerea n Iorma|ie, ajungerea la punctul Iinal.
101
3.3. Aspecte teoretice privind nva(area motrica
nv|area reprezint o achizi|ie care produce o schimbare comportamental.
Exist n literatura de specialitate o serie de deIini|ii centrate pe nv|are. AstIel
nv|area este:
activitatea de pregtire a individului, de structurare si asimilare a unor
comportamente si opera|ii noi, n vederea stpnirii diIeritelor modalit|i de
interven|ie activ si transIormatoare asupra mediului, ca si asupra propriei
persoane;
nv|area este o activitate prin care se ob|in achizi|ii, progrese n adaptare,
care vizeaz cunostin|e, opera|ii intelectuale si nsusiri de personalitate,
achizi|ii ce apar la nivelul individului ca bunuri personale, ob|inndu-se
predominant pe baz de exerci|iu;
nv|area este un proces Iundamental de reglare si Iormare prin care omul
si transIorm comportamentul, creeaz noi Iorme de activitate, si dezvolt
si realizeaz capacit|ile;
nv|area este un proces repetat de autocontrol si autoreglare, care se
valideaz si respectiv se Iinalizeaz pe baza concordan|ei dintre modelul
(planul) anterior elaborat de ctre subiect si rezultatul ob|inut
(http://www.dppd.utcluj.ro/dppd/database/Curs20-20Invatarea.pdI).
,nv|area motric reprezint un set de procese asociate datorit exersrii si
experien|ei, care conduc la schimbri relativ permanente n conduita motric
(realizarea deprinderilor naltei perIorman|e) ( Schmidt R. 1991).
nv|area motric determin modiIicri la nivel celular n sistemul nervos,
care determin la rndul lor cresterea capacit|ii de miscare. Aceste schimburi nu
sunt observabile, ele induc schimbri ale perIorman|ei motrice, ca produs
observabil al nv|rii.
Zonele n care opereaza nva(area sunt:
identiIicarea stimulilor (analiza automat a inIorma|iei senzoriale);
selec|ia si programarea rspunsurilor (mbunt|irea modului de alegere si
de stabilire a parametrilor ac|iunilor motrice);
construirea de programe motorii eIiciente si rodarea circuitelor motorii;
stabilirea cu acurate|e a unor sisteme de reIerin| n ce priveste
corectitudinea miscrii.
n realizarea unei miscri apar o serie de schimbri relativ permanente, ce
trebuie diIeren|iate de momentele tranzitorii ale comportamentului motric,
determinate de oboseal, Iric consum de alcool, stres etc. Foarte importante sunt
inIorma|iile date sportivului de ctre proIesor sau antrenor asupra progresului
102
realizat n nv|are. Progresul poate aprea dup cteva zeci de repetri sau c|iva
ani, n Iunc|ie de complexitatea deprinderii si modalitatea de evaluare. Fr
interven|iile antrenorului, eIectele nv|rii sunt reduse si, n cele mai dese cazuri,
incorecte.
nv|area motric se reIer la nsusirea de acte si ac|iuni motrice pe baza
unor modele experimentale, care duc la o conduita motric. Aceast conduit este
valorizat de miestria de execu|ie (n cazul sportului de elit), dar si de sistemul de
cunostin|e speciIice domeniilor crora apar|in actele si ac|iunile motrice.
Activitatea cognitiv care nso|este nv|area motric Iace din aceasta o nv|are de
tip aparte, n care deprinderile nv|ate devin mijloace opera|ionale de rezolvare a
unor tipuri de probleme.
nv|area motric devine astIel inteligent, creativ, iar perIorman|a
motric nu este altceva dect o maniIestare superioar a aptitudinilor de nv|are
rapid, eIicient, condi|ionat de Iactorii atitudinali (n special, motiva|ionali). Se
consider c unii sportivi care nva| o anumit miscare, caut s reproduc
senza|ia chinestezic realizat n cadrul execu|iilor anterioare corecte.
Deoarece se spune c dup Iiecare repetare rmne o urm care se
suprapune peste cea anterioar, Icnd ca actul motric s Iie mai perIormant. Al|i
autori consider c nu se nva| miscri, ci solu|ii motrice, adic subiec|ii, de la o
repetare la alta, nva| s combine parametrii diIeri|i ai miscrii, n vederea
atingerii scopului n care aceasta este eIectuat.
,Miscrile sunt controlate constient n timpul nv|rii, astIel c la
nceperea miscrii, subiectul se conIrunt cu o problem ce poate Ii rezolvat, n
Iunc|ie de anumite grade de libertate extrem de variate (n diIerite articula|ii)
(Haywood, K.,1993).
Dac numrul segmentelor corpului implicate n miscare este mare,
procesele de reglare si coordonare devin mai complexe. Pentru a realiza o miscare
complex, coordonat, subiectul trebuie s le stpneasc, oblignd musculatura si
articula|iile s Iunc|ioneze ca un sistem sinergic, ca o structur de coordonare, ca
un sistem autonom. EIectuarea oricrei miscri este rezultat al interac|iunii cu
mediul, adic subiectul si regleaz miscrile n Iunc|ie de stimulii din mediu
(extern si intern). n nv|are, el este ajutat de to|i acesti stimuli, miscarea Iiind n
consonan| cu o conIigura|ie spa|io-temporal (gestual) si n rela|ie cu Ior|ele
interne.
Teoria lui Schmidt eviden|iaz c subiectul dezvolt reguli de
parametrizare a miscrii, care i permit s reconstituie actul sau ac|iunea motric de
103
Iiecare dat. Sportivul poate aborda mai multe sarcini motrice asemntoare, care
au note diIeren|iale, dar si multe comune.
Schmid (1993), considera c principalii parametri ai unui program motor
general sunt:
durata total a miscrii;
Ior|a necesara eIecturii miscrii;
direc|ia (direc|iile) n care se eIectueaz aceasta;
amplitudinea miscrii.
Autorul consider c parametrizarea se realizeaz n Iunc|ie de 4 tipuri de
inIorma|ie, pe care subiectul le re|ine n momentul eIecturii unei miscri:
parametrii miscrii (durata, Ior|a, direc|ia etc.);
rezultatul miscrii si inIluen|a sa asupra mediului;
senza|iile prin care subiectul ia cunostin| (simte) si percepe miscarea;
condi|iile ini|iale care preced miscarea (pozi|iile segmentelor, ale corpului,
greutatea, Iorma etc.).
3.4. Rolul nva(arii n organizarea raspunsurilor motrice
nv|area este un Ienomen psihocomportamental, de ameliorare a adaptrii
individului la situa|iile vie|ii. Se poate spune c toate structurile de care dispune un
sistem viu la un moment dat (cunostin|e, instrumente de operare, algoritmi etc.) si
care nu sunt nnscute reprezint rezultatul nv|rii. nc de la nastere, Iiin|a
uman este capabil s nve|e (Epuran M., 1976).
nv|area motric se adreseaz indivizilor (studenti/sportivi), implica|i n
procesul didactic, iar predarea este un proces sus|inut de ctre proIesor/antrenor.
Componentele celor dou Ienomene predare nv|are, se aIl ntr-o
interdependen| continu, pentru a asigura obiectivele si Iinalit|ile propuse.
n urma studierii literaturii de specialitate nii autori au deIinit acest concept
ca un proces de dobndire de noi Iorme de miscare. Al|ii, ca un proces de ob|inere,
mbunt|ire si automatizare a abilit|ilor motrice ca rezultat al repetrii si practicii
constiente a unei anumite secven|e motrice sau ca o schimbare relativ permanenta a
comportamentului motric al subiec|ilor ca urmare a practicii si antrenamentului.
Pentru mul|i autori actuali, procesul de nv|are presupune o procesare a
inIorma|iilor care implic opera|ii de identiIicare a inIorma|iilor (stimuli) si selec|ia
si programarea rspunsului celui mai adecvat.
nv|area ,const dintr-o modiIicare adaptativ, sistematic si relativ
durabil, n condi|iile repetrii aceleasi situa|ii. ModiIicarea conduitei se Iace
dintr-o direc|ie determinat, n Iunc|ie de experien|a anterioar a unei anumite
104
situa|ii, ceea ce explic caracterul adaptativ al modiIicrilor (Horghidan V., p.
142).
nv|area motric se diIeren|iaz de celelate tipuri de nv|are, Iiecare gest
motric, (voluntar) ce compune bagajul nostru motric (mers, scris etc) a Icut
obiectul unei nv|ri rezultat din exersare. Motric nv|m numai ceea ce
experimentm noi nsine, ceea ce rezult dintr-o experien| motric activ, care
conduce la Iormare unor abilit|i motrice personale.
Se consemneaz trei tipuri de nvjare propuse de Montpellier (198,
apud Epuran, 197):
nvjarea senzorio - motric (perceptiv-motric), const in moaificarea
comportamentului ca aaaptare a unei forme ae rspuns performant, la
conaijiile perceptive noi, implic formarea ae noi cooraonri sen:ori-
motrice sau creterea preci:iei sau a finejei cooraonrii rspunsului
preexistent,
nvjarea motric, se caracteri:ea: prin aceea c, reacjiile ae rspuns
sunt legate ae componentele sen:oriale ae origine chineste:ic sau
proprioceptiv (inot, patinaf schi, snowboara, srituri, bob, sanie, etc.),
nvjarea inteligent - motric (cognitiv-motric), are la ba: formarea
comportamentelor in funcjie ae aeterminrile exterioare, sociale ain meaiul
in care acestea se manifest (focuri sportive, sporturi ae lupt).
Cratty 1.B., (1966) ncearc s explice natura nv|rii perceptiv-motorii.
Autorul gseste 3 nivele de Iactori prin care se inIluen|eaz procesul achizi|ionrii
deprinderilor motorii si perIorman|a rezultat:
1. Suporturile de baz ale comportamentului
Nivelul de aspira|ii;
Abilitatea de a analiza sarcina;
Nivelul general de dezvoltare;
Tensiunea muscular
2. Abilitjile yi trsturile de personalitate
Calitatea Iactorilor de Ior|;
Abilit|i perceptive importante;
Timp de reac|ie;
Viteza miscrii;
Factori de Ilexibilitate.
3. Abilitji manuale - Jariabilele unice ale situajiei performanjiale
Practica anterioar n sarcini similare;
Climat emo|ional;
105
Numr de spectatori;
Instructajul naintea si n timpul perIorman|ei;
Motiva|ia speciIic sarcinii.
nv|area duce la Iormarea unor scheme (reprezentarea ac|iunii Iormat
prin exersare): o schem de rapel si o schem de recunoastere. AstIel n urma
realizrii unei miscri si ca eIect al ei n memorie apar categorii de inIorma|ii:
condi|iile anterioare miscrii;
parametrii programului motor;
rezultatul miscrii;
consecin|ele senzoriale ale miscrii.
Ideea Iormrii prin nv|are a unor superprograme. Acestea con|in
invarian|ii de miscare si au posibilitatea de a determina miscri asemntoare.
Corespunztor modelelor de tratare a inIorma|iilor, R. Rigal prezint etapele
nv|rii unei sarcini motrice- cognitiv, preparatorie, activ, evaluativ si mnezic.
etapa cognitiva are ca principal Iunc|ie diminuarea incertitudinii. Cel care
dirijeaz procesul de nv|are (proIesorul) demonstreaz, explic,
organizeaz secven|ele de ac|iune pentru ca studentul/sportivul s n|eleag
sarcina si s poat prelucra inIorma|iile;
1. Etapa cognitiva INFORMARE ASUPRA SARCINILOR MOTRICE
NOI
n etapa pregatitoare, raspunsul motric este planifica (subiectul
stabilindu-si tipul de rspuns) si programat (subiectul stabilind anterioar
stocat n memorie pentru a elabora un program motor adaptat, determinnd
parametrii miscrii;
2. Etapa pregatitoare CE FACE - PLANIFIC RSPUNSUL
2. Etapa pregatitoare CUM FACE PROGRAMEAZ RSPUNSUL
etapa activa se aplic programul. Ini|ial apare tensiune muscular
generalizat si rezultatul ac|iunii prezint numeroase erori. Ac|iunea se
realizeaz pe baza Ieed-back-ului intrinsec (inIorma|iile senzoriale
provenite de la corpul n miscare). Rol important are cel care nva|:
constientizarea senza|iilor produse de miscare pentru a Ii integrate n noile
execu|ii, participarea aten|iei s.a.
Etapa activa ac(ionarea REALIZEAZ RSPUNSUL (EXECUT).
etapa evaluativa apreciaza rezultatul (Ieed-back extrinsec), perIorman|a
ob|inut de subiect.
Etapa evaluativa EVALUARE REZULTATUL
106
etapa mnemonica, datorit exersrii, miscrile se automatizeaz, devin
eIiciente, procesele cognitive sunt mai pu|in angajate - comparativ cu
etapele ini|iale ale nv|rii. Aceast etap care poate dura mult, chiar ani.
De la controlul preponderent exteroceptiv - caracteristic etapelor ini|iale ale
nv|rii se trece la controlul preponderent proprioceptiv. Modelul miscrii
rezultat din nv|are (exersare) sub Iorma schemei motorii apare ca
engram. Cnd modelul miscrii este selec|ionat se transmit comenzile
eIerente ctre muschi.
Etapa mnemonica ANTRENARE REPETARE AUTOMATIZEAZ
RSPUNSUL
Model padagogic al nva(arii motrice dup Epuran M., 1976:
Sub influen(a nva(arii actul motric parcurge etapele de:
pricepere elementara (constnd din aplicarea n practic a cunostin|elor n
condi|iile ini|iale ale nv|rii); nsusirea primelor achizi|ii motrice pe
schiuri: acomodarea pe schiuri, pozi|ia in|ial, ntoarcerile, coborrile,
ocolirile, etc);
deprindere (actul motric este nv|at si se caracterizeaz prin indici
superiori de execu|ie); -(respectarea mecanismului de baz a ocolirilor cu
accent pe: alunecare, controlul schiurilor, amplitudine n execu|ii, ritm,
etc.);
priceperea superioara (adaptarea actului motric nv|at la situa|ii noi si la
eventualele bariere ce pot s apar n calea execu|iei) (execu|iilor
ocolirilor si cristianiilor n contextul modiIicrii planului corpului n
alunecare, al strii zpezii, al adaptrii vitezei n alunecare, etc.).
Izquierdo. J. M. 1909 consider nv|area motric ca Iiind un ,proces
dinamic de transIormare reciproc unde situa|iile noi, se integreaz n cele deja
cunoscute si procesate pe dimensiune cognitiv, aIectiv, social, ecologic,
contextual, motric, si sportiv, prin care un individ dobndeste prin experien| si
practic, noi Iorme de ac|iune pe care ulterior nu le avea (I:querao 1999, citat ae
Grosu E.F., p, 33).
nv|area nu este o simpl nv|are a unor miscri, ci reprezint, dobndirea
de competen|e n vederea identiIicrii si analizrii de inIorma|ii si a emiterii unor
decizii, mai precis este si o nv|are discriminativ si decizional.
107
3.5. Rolul factorilor perceptivi yi senzoriali n realizarea actelor yi ac(iunilor
motrice specifice schiului
Actul motric este o reac|ie de rspuns la o stimulare sau la o situa|ie
perceput.
DesIsurarea actului motric, n ceea ce priveste adecvarea la situa|ie,
sarcin sau inten|ie, este condi|ionat de complexul senzorial perceptiv care are
drept surs inIorma|ional nssi miscarea si raporturile ei cu obiectul asupra cruia
ac|ioneaz si care se compar cu imaginea-program propus de obiect.
Se impune o trecere n revist a importan|ei inIorma|iilor senzoriale si
perceptive n actele motrice (Epuran M., 1976, p. 126).
PROCES DIAAMIC
TransIormare
reciproc n care
apar
Situa|ile noi se integreaz n cele
cunoscute si deja rezolvate
Pe dimensiuni
COGNITIV
MOTRIC
SOCIAL
AFECTIV
Prin care
UN INDIVID
PRIN INTERMEDIUL
EXPERIEN|EI
Noi
FORME DE AC|IUNE
PE CARE
NAINTE NU LE AVEA
AJJAREA MO1ORIE ES1E UA
Fig.nr. 58 Invjarea motorie aup Jose Manuel I:querao 1999
Grosu E.F., p.35
108
Informa(iile senzoriale ale actelor motrice - Senza(iile dermice
a. Senza(iile dermice (cutanate), sunt acele senza|ii care apar n urma
excitrii corpusculilor senzitivi aIla|i sub piele. Aceste senza|ii sunt de trei Ieluri:
de tact (pipit, din care Iac parte cele de contact si presiune);
de temperatur, mpr|ite n senza|ii de cald si rece,
de durere.
Stimulen|ii proveni|i pe cale tactil, (n schiul alpin putem vorbii de
presiunea exercitat la nivelul membrelor inIerioare de clpari si la nivelul minilor
de sim|ul be|elor), Iormeaz subiec|ilor o anumit acomodare, Iiind rezultatul
sistematizrii proceselor de excita|ie n scoar|a cerebral, adic al Iormrii
stereotipului dinamic, care se dezvolt n nervii si centrii nervosi.
Senza(iile de presiune determin si ele reIlexe condi|ionate, mai ales cnd
sunt combinate cu cele tactile.
Senza(iile de temperatura intr n aceeasi categorie de legturi temporare
cu activitatea diIeritelor organe sau sisteme ale corpului omenesc. AstIel pe
perioada practicii sportive, schiorii se obisnuiesc cu temperaturile sczute,
cu vntul, viscolul, gerul, etc..
Sensibilitatea dureroasa Iormeaz si ea legturi temporare. S-a constatat
c n acele sporturi, cum ar Ii si cazul schiului, sportivii au prilejul s cad
sau s se loveasc, sensibilitatea dureroas Iiind slab. De exemplu cderea
unui schior la o vitez de 120-130 km/h, dezvolt o sensibilitate mai mare
pe anumite zone ale corpului.
b. Senza(iile vizuale
Senza|iile vizuale sunt vitale pentru via|a si activitatea omului, datorit
Iaptului c asigur orientarea n spa|iul nconjurtor. Senza|iile vizuale sunt
senza|iile de lumin si de culoare.
Culorile se mpart n culori cromatice si culori acromatice. Culorilor
cromatice sunt: rosu, galben, verde, albastru, cu toate nuan|ele lor posibile, iar
culorilor acromatice sunt: culoarea alb, neagr si diIeritele nuan|e de cenusiu
(Epuran M., 1976, p. 128).
n domeniul sportului de mas, de agrement, dar mai ales n sportul de
perIorman|, particularit|ile vederii culorilor si ale perceperii mrimii, distan|ei si
miscrii obiectelor au o importan| major. Cercetrile de laborator au demonstrat
c dintre culorile cromatice, culoarea rosie, albastr si galben, sunt mai bine
percepute cu periIeria retinei. Fa| de acestea, culoarea alb este totusi superioar.
Cercetrile au artat c sensibilitatea cromatic si ndeosebi perceperea culorilor cu
periIeria vederii pot Ii dezvoltate n procesul instruirii si educrii sportivilor. Sa
109
stabilit experimental c Iiecare individ are anumite sectoare preIeren|iale ale
vederii, care-i conIer maximum de eIicien| n ac|iuni.
c. Senza(iile auditive
Senza(iile auditive ajut indivizii, s se orienteze n mediul nconjurtor,
percepnd diIeritele sunete sau zgomote, dar mai ales, Iiindc cu ajutorul auzului
este perceput vocea omeneasc. n practica exerci|iilor Iizice, senza|iile auditive
contribuie n mare msur la orientarea n spa|iu.
n cazul schiorilor, organul auditiv are o contribu|ie nsemnat pentru
Iormarea ,sim|ului zpezii, sim|ul zborului n sriturile de la trambulin sau n
cursele de coborre, unde viteza depseste uneori 120 km/or. Sensibilitatea
auditiv a sportivilor care parcurg distan|e cu vitez mare, trebuie educat. n
timpul schiului putem vorbii despre urmtoarele senza|iile auditive, nregistrate n
timpul alunecrii, att din partea schiurilor, ct si zgomotele emise de al|i schiori,
de mijloacele de tansport pe cablu, de vnt, etc.
d. Senza(iile chinestezice
Denumite si musculo - articulare, senza|iile chinestezice ne inIormeaz,
despre miscarea si pozi|ia diIeritelor pr|i ale corpului. Senza|iile de echilibru si
cele chinestezice Iormeaz senza|iile proprioceptive, produse n interiorul
organismului si n special n muschi. Excitan|ii speciIici ai receptorilor analizatorului
motor, adic al proprioceptorilor, i constituie contrac|iile muschilor, presiunile si
trac|iunile exercitate asupra tendoanelor si articula|iilor, determinate de miscrile
speciIice unei activit|i oare care, sau activit|ii sportive. n timpul miscrilor,
Culoarea royie, albastra yi galbena,
sunt mai bine percepute cu periferia
retinei.
Fig. nr. 59 Preaispo:ijia culorilor asupra retinei
110
sim|ul chinestezic ne inIormeaz n despre caracterul lor, dnd scoar|ei posibilitatea
s comande, ac|iunile urmtoare (Epuran M., 1976, p.130).
Sim(ul chinestezic informeaza scoar(a despre:
Pozi(ia par(ilor corpului - Ajut la stabilirea precis a pozi|iilor de
plecare si a pozi|iilor Iinale ale unei miscri (pozi|ia ini|ial pe schiuri, pozi|ia de
coborre direct, oblic, etc.), dar si la stabilirea diIeritelor momente din execu|ia
tehnic a elementelor si procedeelor tehnice.
Rezisten(a ntlnita de segmentele corpului n miscare sau rezisten|a
care trebuie nvins prin miscare. Se poate vorbii despre trac|iunea sau presiunea
exercitat asupra tendoanelor sau a supraIe|elor articulare. Muschii, tendoanele si
supraIe|ele articulare au posibilit|i de a trimite creierului, inIorma|ii asupra
propriilor lor stri.
Miycarea par(ilor corpului - Se pot observa o serie de particularit|i ale
modului n care se eIectueaz un anumit element sau procedeu tehnic speciIic
schiului (ntoarcerile, schimbrile de direc|ie, coborrile, ocolirile, cristianiile,
serpuirile, etc.). Cu ct sportivul este mai antrenat, cu att experien|a motric este
mai variat si astIel poate percepe mai sigur, direc|ia, amplitudinea, rapiditatea
miscrii, dar si Ior|a implicat n execu|ie.
De exemplu, n cazul schiului se poate vorbii de controlul schiurilor, n
momentul schimbrii direc|iei de alunecare, de amplitudinea miscrii, de viteza n
alunecare, de pozi|ionarea planului corpului n momentul trecerii de la un grad de
nclina|ie la alta. n procesul nv|rii tehnicii, sim|ul chinestezic, determin
Iormarea unor reprezentri corecte ale mecanismelor de baz.
Dac privim un sportiv care execut un exerci|iu complicat, vom n|elege
cum se realizeaz totalitatea miscrilor, dac nu, vom Iace reIerire la activitatea
complex a sistemului nervos central si la colaborarea strns dintre diIeri|ii
analizatori.
Senza(ile chinestezice au rol decisiv n efectuarea miycarilor. In situa|ii
simple, obisnuite, echilibrul corpului si orientarea n spa|iu se Iormeaz prin
colaborarea mai multor sim|uri:
sim|ul echilibrului si al orientrii miscrii diIeritelor pr|i ale corpului n
spa|iu;
sim|urile chinestezic
sim|ul muscular si cel al vzului;
sim|ul echilibrului si al orientrii miscrilor n spa|iu
sim|ul vizual si tactil.
111
f. Senza(iile da echilibru yi de orientare ale miycarilor corpului n spa(iu
Sunt sporturi cum ar Ii schiul alpin, snowboardul, sriturile cu schiurile,
patinajul, gimnastic la aparate, etc, care pretind un sim| al echilibrului dezvoltat
dar si capacitatea de a-si orienta corect miscrile corpului n spa|iu. Recptarea
echilibrului este posibil prin miscri rapide, complexe, care n majoritatea lor sunt
reIlexe necondi|ionate.
Schiul alpin Iace parte din categoria sporturilor, n care corpul se aIl ntr-
o continu miscare. Schiorii trebuie s de|in un sim| Iin al echilibrului, o bun
coordonare, sim| kinestezic la nivelul tlpilor, o bun orientare n spa|iu, dar si o
acuitate vizual bun. Educarea sim|ului echilibrului dar si al orientrii miscrilor
corpului n spa|iu se poate realiza, numai dac se |ine seama de ntregul complex al
senza|iilor proprioceptive si exteroceptive de miscare, chinestezice, de echilibru,
tactile, vizuale, precum si de Iactorii interni care comand declansarea miscrii
(reprezentrile si imaginile miscrilor ce urmeaz a Ii executate).
SCHIORUL
Conduce - miycarile specifice tehnicii de execu(ie.
Dozeaza - efortul pentru coordonarea cu for(ele externe care
intervin n alunecare.
Controleaza viteza n alunecare adaptnd-o la specificul probelor
din schi.
SIM|UL MISCRII SE
ANTRENEAZ ATT
PE SCHIURI CT SI PE
ZPAD
Sim(ul - echilibrului n alunecare
Sim(ul - zapezii
Sim(ul - terenului
112
2. Percep(iile spa(iale, temporale yi de miycare
a. Percep(iile de spa(iu sunt de multe feluri.
'Imaginea obiectului pe retin, este nso|it de o scrie de componente
chinestezice, care provin de la muschii ce conduc miscrile de acomodare a
cristalinului n vederea aducerii imaginii clare pe retin, precum si de la muschii
care realizeaz convergen|a si paralelismul axelor celor doi ochi, pentru ca
imaginile din Iiecare ochi s cad pe punctele simetrice ale retinei (Epuran M.,
1976, p.134).
La toate acestea se adaug senza|iile musculare si tactile Iormate anterior
sau n timpul perceperii obiectului respectiv. Obiectele existente n spa|iu au
mrime, Iorm, volum, Iiind percepute n proIunzime si n miscare. Percep|iile se
realizeaz prin colaborarea cu mai mul|i analizatori, visual si motor. Percep|ia
proIunzimii este important n activitatea sportiv, ea stnd la baza aproximrii,
distan|ei dintre schior si poart, pentru a putea pregtii (declansarea, conducerea si
ncheierea virajului), n unghiul si intervalul optim, necesar. Aceste aspecte legate
de o tehnic desvrsit se antreneaz si perIec|ioneaz n timp.
b. Percep(iile temporale
Pentru perceperea diIeritelor componente si aspecte ale ac|iunilor Iizice,
percep|ia timpului este absolut necesar.
Coordonarea miscrilor n probele schiului alpin, (slalom, slalom urias,
coborre si super G), raportate la viteza de alunecare pe unitate de timp, reprezint
diIeritele aspecte ale percep|iei timpului n actele motrice speciIice Iiecreia dintre
probe.
Tempoul - 'Cantitatea ciclurilor repetate n unitatea de timp Iormeaz
tempoul, parte integrant din percep|ia timpului. Perceperea ritmului comport
sesizarea alternrii regulat n timp a anumitor grupe de stimuli si relieIarea unora
prin accentuare (Epuran M., 1976, p. 136).
Ritmul - Ritmul este legat de reac|iile motorii, care Iac reIerire la miscrile
corpului, membrelor sau ale ntregului corp.
Ritmicitatea n schiul alpin, l observm n timpul antrenamentelor n Iaza
de nv|are, consolidare si perIec|ionare, dar si n timpul antrenamentelor (lucrul n
por|i), unde pe traseu exist zone, unde ritmul este accelerat sau diminuat.
c. Percep(ia miycarii
Percep|ia miscrii include att elementele ei spa|iale, ct si pe cele
temporale. Felul miscrii, Iorma, amplitudinea, direc|ia ei |in, de desIsurarea
Ienomenelor n spa|iu, n timp ce viteza, durata, ritmul, si accelerarea miscrii |ine
de componentele temporale.
113
Percep(ia miycarii obiectelor
Percep|ia miscrii este important n practica exerci|iilor Iizice, n cadrul
procesului instructiv-educativ, cnd elevul percepe exerci|iile propuse de proIessor,
caut s le imite si ac|ioneaz dup modelu perceput. AstIel sportivul cunoaste
particularit|ile exerci|iilor: Iorma miscrii (rectilinie, curbilinie), Ielul ei (ndoire,
ridicare etc), amplitudinea, direc|ia (n cele trei dimensiuni ale spa|iului), energia,
gradul de ncordare-relaxare, durata, ritmul si accelerrile
Percep(ia propriilor miycari
Percep|ia propriilor miscri se reIer la aprecierea miscrilor segmentelor
sau ale corpului n ntregime, dar si n raport cu spa|iul nconjurtor. Coordonarea
dintre bra|e si picioare Iace parte dintre cele dinti coordonri dobndite de om n
prima copilrie. In activitatea sportiv omul capt obisnuin|a de a-si studia vizual
miscrile, cele pe care nu le poate privi direct le urmreste n oglind sau pe Iilm.
Pentru educarea capacit|ii de apreciere a propriilor miscri se va propune
studen|ilor/ sportivilor s relateze verbal strile subiective. n vederea perceperii
exerci|iilor complexe va recurge la simpliIicarea lor si la exerci|ii pregtitoare, care
pot crea n sistemul nervos central stri apropiate celor necesare perceperii ac|iunilor
propuse.
ProIesorul este cel care n timpul procesului instructiv - educativ, va
canaliza aten|ia, studentului/sportivului, pe Iiecare execu|ie tehnic n parte, pentru
a putea Iorma cele mai corecte reprezentri. Experien|a din punct de vedere al
percep|iei propriilor miscri, raportate la necesit|iile schiului actual, apare dup
ani de antrenamente, cnd s-a n|eles si se poate executa n cunostiin| de cauz,
tehnica schiului alpin competi|ional sau de instruire/ agrement.
Rolul reprezentarilor ideomotorii n actele motrice
Fenomenul ideomotor este mai bine cunoscut n psihologie din 1852, cnd
Carpenter, introduce termenul de ac|iune ideo-motric, considerat ca inIluen| a
sugestiei asupra modiIicrilor si direc|iei miscrilor musculare, independent de
voin|.
Baza antrenamentului mental este Ienomenul ideomotor: antrenarea
activit|ii complexe a organismului prin reprezentarea actului motric. Termenii
utiliza|i Ioarte diIeri|i (antrenament mental, antrenament n reprezentare, practic
mental, imagerie) exprim n Iond acelasi Ienomen: inIluen|a imaginii asupra
actului motor sau a activit|ii corpului.
Aceste reprezentri ideomotorii se pot utiliza att n procesul instructiv-
educativ, dar si n antrenamentul sportiv, unde studen|ii/sportivii si imagineaz la
nivel mental, ocolirea n plug/traseul n proba de slalom, sau orice procedeu tehnic
114
competi|ional, producndu-se modiIicri n sistemul neuromuscular, dar si asupra
indicatorilor miscrii, pecare i dorim s - i antrenm sau s-i perIec|ionm. Exist
diIeren|e ntre subiec|ii antrena|i si cei neantrena|i, n privin|a modiIicrilor
Iiziologice n timpul unor acte motrice.
Ideomotricitatea asigur trecerea de la imaginea perceput a modelului
miscrii la transpunerea n reprezentarea miscrii proprii si la elaborarea
programului de ac|iune. Ea exprim rolul reprezentrii, miscrii n realizarea
actului motric ct si rolul miscrii n generarea imaginilor (Horghidan V., 2000, p.
92). Ideomotrictatea reprezint o sintez dinamic ntre schema corporal,
coordonarea perceptiv-motric si sarcina motric.
Schiorul si Iormeaz n timpul exersrilor Iormarea multilaterala a
sim|ului miscri prin: - sarcini de miscare si cadru pedagogic adecvat.
Cadrul pedagogic trebuie s asigure procesului instructiv educativ,
perIec|ionarea capacit|ii de a nv|a, miscrile speciIice schiului, reprezentarea
Perceperea
materialului
n|elegerea
nsusirea
cunostin|elor
Fixarea n
memorie
Aplicarea
Actualizarea
cunostin|elor
TransIerul
cunostin|elor
SECVEN|A
DE
NV|ARE
115
mental a miscrii si n|elegerea miscrii propriu-zise a elementelor si procedeelor
tehnice.
Astfel perfec(ionarea se face prin respectarea urmatoarele aspecte:
a nva| schiind executnd si comparnd;
nva| reIlectnd si prin asocierea unor imagini (si pun ntrebri precise n
legtur cu miscrile ce trebuie executate);
nva| ascultnd;
a nva| experimentnd percepnd si evalund;
a nv|a vorbind (concepnd verbal desIsurarea miscrii si dndu-si
ordine);
a nv|a observnd.
n schiul de perIorman| se regseste antrenamentul mental/ ideomotor,
integrat n antrenamentul propriu zis, mai ales c schiorii trebuie s memoreze la
nivel mental/ (s stocheze) o serie de inIorma|ii cu reIerire la traseul pe care vor
concura, mai precis, pozi|ionarea por|ilor, sicanele din traseu, rupturile de pant,
por|iunile cu probleme, etc.
CAPITOLUL 4.
PROBELE COMPETI|IONALE DIN SCHIUL ALPIN
4.1. Prezentarea probelor specifice schiului alpin
Schiul alpin alturi de alte discipline sportive de iarn cum ar Ii: ski Iond,
biatlon, ski cross country, srituri cu schiurile, snowboard, curling ul, hokeiul,
patinajul, bobul, sania, skeletonul, Iac parte din disciplinele sportive de iarn, care
au o speciIicitate aparte, oIerind un spectacol deosebit, att pentru antrenori, prin|i
dar si pentru publicul iubitor de miscare n aer liber.
Schiul alpin competi|ional oIer sportivilor specializa|i n acest disciplin
sportiv cinci probe distincte, att la masculin ct si la Ieminin. Aceste probe sunt:
Slalomul (SL)
Slalomul urias (GS)
Slalom super urias (SG)
Coborrea
Combinata alpin (slalom si coborre).
Fiecare prob speciIic schiului alpin, prezint o serie de particularit|i,
att din punct de vedere al respectrii regulamentului ct si din punct de vedere, al
valoriIicrii poten|ialului Iizic, tehnic, tactic, teoretic si psihologic, raportat la nivel
competi|ional.
AstIel schiorul, n condi|iile impuse de nivelul concursului, urmreste
ob|inerea unei viteze maxime n alunecare, cu executarea unor viraje si srituripe
un traseu impus, care este numai par|ial cunoscut, ct si prin recunoastere si
memorare traseului la nivel de reprezentri mentale (ideomotorii).
4.1.1. Caracteristici yi particularita(i n proba de slalom yi no(iuni despre
regulament
Slalomul special este cea mai tehnic
prob, care const n parcurgerea unor viraje
strnse, executate n vitez, pe un traseu scurt, cu
por|i impuse, prin care schiorul trebuie s treac
prin toate por|ile. Por|ile sunt colorate n rosu si
albastru si constau dintr-un singur pol (poarta
rabatabil), cu un steag n partea de sus. Exist
viraje strnse si por|i mai multe n proba de
Fig.nr.60 Porji slalom
116
slalom, dect n alte probe. Traseul este conIigurat cu ambele porti deschise si cea
de intrare si cea de iesire, cu dou sau trei sicane pe durata traseului. O sican este
o combina|ie de 3 - 5 por|i nchise, plasate Ioarte aproape una de alta.
n proba de slalom curbele sunt strnse, nct schiorul va lovi de multe ori
poarta, n timpul trecerii pe lng acestea. Desigur, schiori trebuie s treac pe
partea corect a por|ii, corpul lor poate lovi poarta n timpul execu|iilor speciIice n
alunecare. Por|iile prezint o articula|ie n partea de jos, astIel nct, n momentul
lovirii unei por|i, acesta se va ndoi pe moment, urmnd s revin la pozi|ia ini|ial
dup ce schiorul a trecut de acesta. Trseul pentru proba de slalom, va con|ine por|i
deschise si nchise conIorm conIigura|iei de mai jos.
Timpii nregistra|i n Clasamentul Final la Slalom Mascului: - 1. Marcel
Hirscher (AUT) - 1: 42, 50. 2. Felix Neureuther (GER) 1: 44, 17; 3. Naoki Yuasa
(JPN) - 1: 44, 78. Tmpii nregistra|i n Clasamentul Final la Slalom Feminin
Mikaela ShiIIrin (USA) - 1: 45, 36 2. Frida Hansdotter (SWE)1: 45, 65. 3. Tina
Maze (SLO) - 1: 45, 88.
Aspecte privind regulamentul n proba de Slalom
Proba prezint dou manse.
Recunoasterea traseului (memorarea la nivel mental), pentru concurs se
poate realize de sus n jos, prin derapaj, sau de jos n sus (n urcare), n
Iunc|ie de decizia juriului, obligatoriu cu numerele de concurs pe piept.
DiIeren| de nivel acceptate, n conIormitate cu regulamentul FIS
Porji deschise
Ac de pr
Combinajii
verticale de porji
Porji inchise
Fig. nr.61 Configurajia traseului pentru slalom
117
>Traseele masculine
Pentru OWG, FIS WSC SI FIS WC: 180 - 220m.
Pentru toate celelalte discipline: 140 - 220m.
Numr de por|i 55 - 75 + 3.
n |rile n care aceste diIeren|e de nivel pentru slalom nu corespund,
Subcomisia pentru Trasee Alpine poate accepta o cot la un minimum de
120m.
>Traseele feminine
Pentru OWG, FIS WSC si FIS WC: 140 - 200m.
Pentru toate celelalte discipline: 120 -200m.
Numr de por|i 46 - 65 + 3.
>Traseele pentru copii
copii I: maxim 120m.
copii II: maxim 160m.
Por(ile
Poart de slalom Iormat din dou jaloane de aceeasi culoare (rosii sau
albastre).
Por|ile consecutive trebuie s alterneze n albastru si rosu.
Lrgimea unei por|i este de minim 4m si maxim 6m.
Jaloanele sunt prevzute cu Ianioane de aceeasi culoare, de Iorm
triunghiular.
Distan|a minim dintre dou por|i, s nu Iie mai mic de 0, 75 m.
Aceast distan| trebuie s Iie ntre jaloanele diIeritelor por|i, precum si
ntre linia unei por|i si jaloanele alteia.
Distan|a dintre un jalon de ocolit la altul de ocolit, n cazul unor por|i
succesive nu trebuie s Iie mai mic de 0, 75 m si s nu depseasc 15 m.
Numarul de por(i/ schimbarile de direc(ie
1.Cupa Mondiala
Cupa Mondial - Masculin - minimum 55 schimbri de direc|ie -3) si
maximum 75 schimbri de direc|ie 3).
Cupa Mondial Feminin - minimum 45 schimbri de direc|ie -3) si
maximum 65 schimbri de direc|ie 3).
2. Competi(ii FIS yi Cupe continentale
Masculin - minimum 55 por|i -3) si maximum 75 por|i 3).
Feminin - minimum 45 por|i -3) si maximum 65 por|i 3).
Copii I - minimum 32 por|i si maximum 40 por|i si copii II - minimum 38
por|i si maximum 50 por|i.
118
Traseele - Caracteristici generale ale traseelor
La OWG si FIS WSC, traseele trebuie amenajate pe pante (versan|i) cu
nclinri ntre 33 si 45. Acestea pot Ii chiar sub 33 dar s nu depseasc 52
dect pe por|iuni Ioarte scurte ale traseului.
Pregatirea traseului
Competi|iile de slalom trebuie s se desIsoare pe prtii ct mai tari
(bttorite) cu putin|. Dac ninge pe parcursul competi|iei, seIul de curs trebuie
s ia msuri ca zpada s Iie tasat, btut.
La(imea
Prtia trebuie s Iie n mod normal lat de 40 m, dac sunt prevzute dou
trasee de concurs pe acelasi teren.
Trasarea prtiei
nspec|ia traseului de slalom este eIectuat de ctre trasator nainte de a o
amenaja.Traseul de slalom trebuie s corespund nivelului tehnic al
primilor 30 concuren|i.
Numarul de por(i yi de combina(ii de por(i
Traseul de slalom nseamn por|i orizontate (deschise) si verticale
(nchise), la care se adaug un minimum de una si un maximum de trei
combina|ii verticale care constau din 3 - 4 por|i si cel pu|in trei combina|ii
,n ac de pr.
Copii
Copii I: maximum 2 combina|ii n ac de pr si cel mult o combina|ie
vertical alctuit din maximum 3 por|i; Copii II: maximum 3 combina|ii n
ac de pr si cel mult 2 combina|ii verticale alctuite din 3, cel mult 4 por|i.
Traseul nu trebuie s prezinte un grad de diIicultate deosebit. Jaloanele
Ilexibile trebuie s Iie usoare (25-28,9 mm).
Trasarea - La trasarea prtiei de slalom se vor avea n vedere urmatoarele
principii:
evitarea seriilor monotone de combina|ii standardizate de por|i;
por|ile care cer concuren|ilor Irnri prea brusce vor Ii evitate deoarece
inIluen|eaz negativ Iluen|a coborrii Ir a spori gradul de diIicultate pe
care trebuie s-l denote un slalom modern;
se recomand asezarea a cel pu|in unei por|i naintea combina|iilor diIicile
pentru a-i permite astIel concurentului sle abordeze sub control;
nu se recomand n trasarea prtiei ca Iigurile diIicile s Iie grupate n
partea de nceput sau pe ultima parte a traseului; ultima poart trebuie s Iie
rapid astIel nct sportivul s treaccu vitez maxim linia de sosire;
119
ultima poart nu trebuie s Iie prea apropiat de linia de sosire, ea trebuie
s-i direc|ioneze pe concuren|i ctre mijlocul liniei de sosire; dac l|ime
prtiei permite, ultima poart poate Ii comun pentru ambele trasee, cu
condi|ia ca alternan|a por|ilor albastre si rosii s Iie men|inut;
jaloanele de slalom trebuie Iixate (nsurubate) de seIul de curs sau
asistentul lui imediat dup ce au Iost amplasate astIel nct, trasatorul s
poat supraveghea aceast opera|iune.
Verificarea traseului de slalom
Juriul trebuie s veriIice dac traseul este gata pentru concurs de ndat ce
trasatorul si-a ncheiat activitatea si va avea n vedere ca:
jaloanele de slalom s Iie bine Iixate (nsurubate);
por|ile s se aIle n ordinea corect a culorilor;
pozi|ia jaloanelor s Iie marcat;
numerele s Iie puse n ordinea corect pe partea exterioar a
jaloanelor;
jaloanele s aib nl|imea corespunztoare deasupra zpezii;
cele dou trasee de slalom s Iie suIicient de deprtate unul de cellalt
pentru ca sportivii s nu Iie deruta|i;
jaloanele de rezerv s Iie corect plasate pentru a nu-i induce
n eroare pe concuren|i;
startul si sosirea s Iie n concordan| cu prevederile art. 613 si 615.
Inspec(ia traseului
Traseul trebuie s se gseasc n condi|iile cele mai bune pentru curs n
momentul n care ncepe inspec|ia acestuia de ctre concuren|i, care, nu trebuie s
Iie deranja|i de muncitorii care lucreaz pe prtie. Juriul decide modalitatea n care
se va eIectua inspec|ia. Concuren|ii trebuie s poarte numerele de start. Ei nu au
dreptul s schieze pe prtia pregtit sau printre por|i. De asemenea, nu au dreptul
s intre pe traseu pe jos, adic Ir schiuri. Trebuie s existe o pist de nclzire
lng start.
Startul - Intervalele de start
Startul se d la intervale neregulate n slalom. Juriul, cronometrorul seI sau
asistentul su special, comunic starterului cnd trebuie s ia startul Iiecare
concurent.
Nu este necesar ca sportivul aIlat pe traseu s Ii trecut linia de sosire nainte
ca urmtorul s ia startul. Ordinea de start - n prima mans, conIorm numerelor de
start. Pentru mansa a 2 - a vezi art. 621.10.
120
Semnalul de start
De ndat ce starterul a primit ,und verde pentru startul urmtor,
comunic concurentului ,ready, ,attention, iar cteva secunde mai trziu d
semnalul de start ,Go!, Partez!, Los!, concurentul trebuie s porneasc ntr-un
interval de aproximativ 10 secunde dup ce i s-a dat semnalul de start.
Concurentul trebuie s-si Iac apari|ia, cel trziu n termen de un minut
dup ce a Iost chemat de oIicial. Se |ine cont de timpii de start ntrzia|i cauza|i de
neapari|ia la timp a concuren|ilor anteriori. Totusi, arbitrul de start poate permite o
anumit ntrziere care, n opinia sa, s-a datorat unui caz de ,Ior| major. n cazul
situa|iilor neclare, acesta poate permite concurentului un start provizoriu inserat n
lista normal de. Arbitrul de start va lua deciziile necesare. Start valabil si start
gresit. Concuren|ii trebuie s ia startul n concordan| cu prevederile art. 805.3.
Schiorul care nu a respectat regulamentul va Ii sanc|ionat. Slalomul se execut n
dou manse.
Cstigtorul unei probe de slalom se decide n dou manse pe trasee
diIerite. Ambele trasee trebuie Iolosite unul dup cellalt n ordinea stabilit de
juriu. Nu se permite mpr|irea concuren|ilor n dou grupe care s ia startul
simultan pe cele dou trasee. Ori de cte ori este posibil, cele dou manse trebuie s
se dispute n aceeasi zi.
Limitari n manya a 2-a
Juriul are dreptul s reduc la jumtate numrul concuren|ilor pentru
mansa a 2-a. Condi|ia este aceea c, acest Iapt s Ii Iost speciIicat n invita|ia
oIicial, pe panoul de inIorma|ii oIiciale naintea nceperii competi|iei si n cadrul
sedin|ei cu cpitanii de echipe naintea tragerii la sor|i.
Controlul video yi prin film
La OWG, FIS WSC, FIS WC si FIS EC (Cupa Europei), comitetul de
organizare trebuie s asigure servicii video, pentru ca probele de slalom s poat Ii
nregistrate. La celelalte competi|ii FIS, nregistrrile video sau pe Iilm, nu sunt
obligatorii dar sunt recomandate.
4.1.2. Caracteristici yi particularita(i n proba de slalom uriay yi no(iuni despre
regulament
Cursa de slalom urias va Ii organizat pe vertical 200 400m, peste
onduleuri de teren. Este deIinit ca cea mai tehnic prob a schiului alpin de
competi|ie, solicitnd tehnica Iin a virajelor, n condi|iile eIortului permanent de a
dobndi si men|ine o vitez superioar n viraje. Lungimea traseului este dat de
121
timpul minim de parcurgere evaluat de regulament la 1 minut si 15 secunde, sau 2
X 50 secunde.
Pista are o diIeren| de nivel cuprins ntre 250-400m, pentru probele
Ieminine si 250 - 450m, pentru probele masculine. Traseul este marcat cu por|i al
crui numr reprezint 12-15 / - 5, din diIeren|a de nivel a pistei, iar l|imea
minim tebuie s Iie de 30m. Por|ile construite din patru jaloane au o l|ime de 4-8
m, jaloanele sunt legate dou cte dou cu pnz de aceiasi culoare pentru Iiecare
poart: rosii si albastre de 75/55 cm (la pr|ile verticale l|imea pantei s Iie adus
prin nIsurare la 30 cm).
Pnzele au trasate pe diagonal dungi albe, care, prin pozi|ionarea lor, vor
indica locul de intrare n poart. Jaloanele din interiorul por|ii vor Ii basculante.
Distan|a minim dintre dou por|i succesive este de 10 m, msurat ntre jaloanele
cele mai apropiate.Marcarea traseului se ncheie cu cel pu|in dou ore naintea
primului start. Concuren|ii au posibilitatea s recunoasc traseul parcurgnd pista
cu schiurile la picioare, urcnd sau cobornd cu vitez redus, Ir s treac prin
por|i sau s imite ocolirile obligatorii.
Timpii nregistra|i n Cup Mondial n Clasamentul Final al Slalomului
Urias Feminin din Are: 1. Viktoria Rebensburg (GER) 2:28, 94 2. Anna Fenninger
(AUT) 2:29, 56 si pe 3. Tina Maze (SLO) 2:29, 85. Timpii nregistra|i n Cup
Mondial Clasamentul Iinal al Slalomului Urias Masculin din Alta Badia 1. Ted
Ligety (USA) - 2:37, 27, 2. Marcel Hirscher (AUT) - 2:39, 31; 3. Thomas Fanara
(FRA) 2:40, 54.
Aspecte privind regulamentul n proba de Slalom Uriay
DiIeren|a de nivel
Prtiile masculine 250 - 450 m.
Prtiile Ieminine 250 - 400 m.
OWG, FIS WSC si FIS WC, diIeren|a minim de nivel este de 300 m
(masculin si Ieminin).
Fig.nr. 62 Slalom Uria
122
Prtiile pentru copii copii I: maximum 250 m 97 si copii II: maximum 250
m cu dou trasee si maximum 300 m cu doar un traseu.
O prob de slalom urias se desIsoar n dou manse, n aceiasi zi, pe dou
trasee diIerite.
Por|ile si Jaloanele de slalom
Poart de slalom urias este Iormat din 4 jaloane de slalom (art. 680) si
dou steaguri.
Toate jaloanele Iolosite n disciplinele alpine sunt descrise drept jaloane de
slalom si se mpart n dou categorii, jaloane rigide si jaloane Ilexibile.
Jaloanele rigide
Jaloanele rigide admise sunt cele rotunde, cu un diametru cuprins ntre
minimum 20mm si maximul 32mm si Ir articula|ii.
Lungimea lor deasupra zpezii s Iie cam de 1, 80 m.
Materialele din care sunt conIec|ionate nu trebuie s se aschieze la rupere
(plastic, bamboo plasticizat, etc.).
Pentru coborre se permite un diametru maxim de 50 mm (jaloane rigide si
Ilexibile max. 35mm);
1aloanele flexibile
Jaloanele Ilexibile au ncorporate arcuri gen
balama si care trebuie s corespund
speciIica|iilor FIS.
Jaloanele Ilexibile trebuie Iolosite n toate
competi|iile de schi alpin din Calendarul FIS,
mai pu|in n probele de coborre.
Jaloanele de slalom trebuie s Iie alternativ
rosii si albastre.
Fig.nr. 63 Poart aeschis
Fig.nr. 64 Poart inchis
123
Por(ile
Steagurile de poart trebuie s aib cel pu|in 75 cm lungime si cca. 50 cm
l|ime. Ele sunt prinse ntre cele dou jaloane astIel nct, latura inIerioar a
steagului s se aIle cel pu|in la 1 m deasupra zpezii.
Modalitatea de prindere
Modalitatea de prindere trebuie permit desIacerea, respectiv desprinderea
steagului de pe jalon.
Slalom uriay yi Super-G
Pentru disciplinele de slalom urias si Super-G se vor Iolosi dou perechi de
jaloane de slalom, cele dou jaloane ale Iiecrei perechi Iiind unite printr-un
steag de poart. Aceste bannere trebuie astIel Iixate sau legate nct s nu se
rup sau s alunece de pe unul din jaloane. Jalonul de ocolire trebuie s Iie
Ilexibil.
Fanioanele de poarta pentru Slalom uriay yi Super-G (GS, SG)
Fanioanele (steagurile) de poart trebuie s respecte speciIica|iile FIS
pentru probele de GS si SG trecute n Calendarul FIS.
Por|ile trebuie s Iie largi de cel pu|in 4 m si cel mult 8 m.
Distan|a dintre jaloanele cele mai apropiate a dou por|i succesive nu
trebuie s Iie mai mic de 10 m.
Pentru por|ile apropiate, steagurile trebuie s Iie late de cca. 30 cm si nalte
de cca. 50 cm.
Prtia de slalom urias trebuie s aib urmtoarele caracteristici: 11-15 din
diIeren|a de nivel numrul schimbrilor de direc|ie prin rotunjire n plus
sau n minus a zecimalelor.
Copii: 13-15 din diIeren|a de nivel.
Fanioanele de poarta pentru Slalom uriay yi Super-G (GS, SG)
Fanioanele (steagurile) de poart trebuie s Iie conIorme cu speciIica|iile
FIS pentru probele de GS si SG trecute n Calendarul FIS.
Steagurile de poarta pentru SG yi GS (par(ial art. 680.2.1.3)
Steagurile de poart pentru GS si SG trebuie s Iie conIorme cu
speciIica|iile FIS pentru toate probele de SG si GS publicate n Calendarul
FIS. Lista steagurilor (Ianioanelor) omologate este publicat pe website-ul
FIS. Art. 901.2.2 si 1001.3.2 rmn n vigoare.
Eliberare n caz de blocare
Dac sportivii rmn prinsi (bloca|i) n steaguri, acestea trebuie s se
desprind de pe jalon. n cadrul testelor de laborator se simuleaz o astIel de
124
prindere cu ajutorul unui pendul la o vitez de 75 km/ h si la o mas de 70
kg. La zece ncercri, steagul trebuie s se desprind de zece ori.
Nedesprindere la coliziune normala cu jalonul
n cazul ciocnirilor (coliziunilor normale), steagul nu trebuie s se
desprind de pe jalon. Testele de laborator eIectuate n aceleasi condi|ii
merg pe ideea atingerii jalonului la o nl|ime de 70 cm deasupra solului, la
o vitez de 75 km/ h si la o mas de 70 kg. Pe parcursul a trei seturi de teste,
jalonul trebuie s reziste la 30 repetri Ir ca steagul s se desprind din
cauza impactului.
Caracteristici yi particularita(i n proba de slalom uriay (S.U.)
Terenul trebuie s Iie ondulat si deluros.
L|ime - 40 m.
Pregatirea prtiei
Prtia trebuie pregtit ca pentru proba de coborre. Pr|ile din prtie
unde se aseaz por|i si unde concuren|ii eIectueaz viraje vor Ii pregtite ca pentru
slalom.
Trasarea prtiei
Trasarea pentru prima mans se va Iace cu o zi naintea concursului; ambele
manse se pot desIsura pe aceeasi prtie dar, pentru mansa a 2-a, prtia va Ii
retrasat. Se insist pe amplasarea unor por|i simple. Slalomul urias pretinde viraje
lungi, medii si scurte. Schiorului i se oIer posibilitatea s si aleag singur linia
optim printre por|i. Trebuie Iolosit ntreaga lrgime (l|ime) a unui versant.
Trasatorul prtiilor pentru copii trebuie neaprat s aib n vedere calit|ile Iizice si
nivelul tehnic ale concuren|ilor.
Inspec(ia prtiei
Prtia va Ii nchis pentru antrenament n ziua concursului. Por|ile trebuie
amplasate deIinitiv,cel trziu cu o or naintea startului. Concuren|ii au dreptul de a
studia prtia dup ce s-a ncheiat amenajarea, Iie psind pe schiuri n susul ei sau
prin schiat usor la vale pe margine. Juriul este acela care decide Ielul n care se va
Iace inspec|ia. Se interzice schiatul prin por|i sau eIectuarea de viraje n paralel cu
cele cerute de por|ile de pe prtie. Concuren|ii trebuie s-si poarte numerele de
start.
Startul
n prima mans, n Iunc|ie de numerele de start (vezi art. 621.3 si 622).
Pentru ordinea de start n mansa a 2-a vezi art. 621.10. Executarea slalomului urias.
Slalomul urias si desemneaz cstigtorii si clasamentul Iinal n urma a dou
manse (masculin si Ieminin). Mansa a 2-a se va |ine pe aceeasi prtie dar por|ile
125
trebuie reamplasate. Slalomul urias la copii se va desIsura ntr-o singur mans.
Copiii au obliga|ia de a purta csti de protec|ie care s Iie n concordan| cu
speciIica|iile privind echipamentul de competi|ie. Controlul video - Se aplic
prevederil art. 806.3, dac este posibil si pentru slalomul urias
(http://www.Irschibiatlon.ro/index.php/schi-alpin/regulamente-schi-alpin).
4.1.3. Caracteristici yi particularita(i n proba de Slalom Super - Uriay (SG) yi
no(iuni despre regulament
Regulamentul probei este structurat pe combinarea principiilor de baz ale
celor dou probe, slalomul urias si coborrea. Numrul de por|i este reprezint 10
din diIeren|a de nivel a traseului. Por|ile sunt colorate alternative rosu si albastru.
Distan|a minim dintre jaloanele cele mai apropiate, dou por|i succesive, este de
25 m.
n proba de slalom super urias pentru marcarea traseului nu se Iolosesc
jaloane basculante.Concurentul ntr-o prob de coborre trebuie s Iie capabil s
parcurg traseul de la start la sosire cu viteze diIerite. Proba se desIsoar ntr-o
singur mans, iar recunoasterea acestuia se Iace de sus n jos prin derapaj.
Aspecte privind regulamentul n proba de Slalom Super Uriay (S.G.)
Diferen(a de nivel
Prtiile pentru masculin 500-650 m.
DiIeren|a de nivel poate Ii redus de Subcomisia pentru Trasee Alpine la un
minimum de 450 m.
Prtiile Ieminile pentru OWG, FIS WSC si FIS WC: 350-600 m
Prtiile pentru copii copii I: minimum 225 m, maximum 350 m Copii II:
minimum 250 m, maximum 450 m
Lungimea prtiei Lungimea prtiei trebuie msurat cu o rulet sau roat de
msurat si publicat pe lista de start si rezultate
Por(ile
Un Super-G const din patru jaloane de slalom si dou steaguri (art. 680 -
Toate jaloanele Iolosite n disciplinele alpine sunt descrise drept jaloane de
slalom si se mpart n jaloane rigide si jaloane Ilexibile).
Por|ile vor Ii alternativ rosii si albastre.
Steagurile de poart vor avea cel pu|in dimensiunile 75 x 50 cm.
Ele sunt prinse ntre jaloane astIel nct, marginea inIerioar s se aIle la
cca. 1 m deasupra zpezii si s se poat desprinde (vezi art. 680.2.1.3 -
Fanioanele de poart pentru Slalom urias si Super-G (GS, SG). Fanioanele
126
(steagurile) de poart trebuie s Iie conIorme cu speciIica|iile FIS pentru
probele de GS si SG trecute n Calendarul FIS.
Steagurile de poart pentru GS si SG trebuie s Iie conIorme cu
speciIica|iile FIS pentru toate probele de SG si GS publicate n Calendarul
FIS. Lista steagurilor (Ianioanelor) omologate este publicat pe website-ul
FIS.Art. 901.2.2 si 1001.3.2 rmn n vigoare.
Por|ile trebuie s aib lrgimea de cel pu|in 6 m si cel mult 8 m de la jalonul
interior pentru por|ile deschise, cel pu|in 8 m si cel mult 12 m pentru por|ile
verticale.
Steagurile de poart sunt prinse astIel nct s se poat desprinde (vezi art.
680.2.1.3).
Super - G - ul trebuie trasat dupa cum urmeaza:
10 din diIeren|a de nivel numrul maxim de por|i.
Se vor amplasa cel pu|in 35 por|i pentru prtiile masculine si 30 por|i pentru
prtiile Ieminine (excep|ie conIorm art. 1001.1.1: 450 m minimum 32).
Numrul minim de por|i (masculin 35, Ieminin 30) conteaz doar n
privin|a schimbrilor de direc|ie impuse. Distan|a dintre jaloanele de ocolit
a dou por|i succesive trebuie s Iie de cel pu|in 25 m (excep|ie, art.
1003.1.1).
Datorit diIeren|ei de nivel accentuate avem la copii I si II un minim de
10 din diIeren|a de nivel, maxim 12 din diIeren|a de nivel.
Prtiile - Caracteristici generale ale prtiilor
Dac este posibil, terenul trebuie s Iie ondulat si deluros. Prtia trebuie s
aib n mod normal aproximativ 30 m l|ime.
Inspectorul autorizat s omologheze prtia decide dac aceastl|ime este
adecvat si, dac este necesar, poate dispune lucrri de lrgire. Inspectorul poate
permite si o l|ime mai mic de 30 m n Iunc|ie de linia si cerin|ele terenului n
msura n care, zona prtiei dinaintea si de dup partea ngust permite acest lucru.
8 m
127
Pregatirea prtiei
Prtia trebuie pregtit ca pentru proba de coborre. Pr|ile din prtie unde
se aseaz por|i si unde concuren|ii eIectueaz viraje vor Ii pregtite ca pentru
slalom. Schiat liber pe prtia de concurs 101 Dac este posibil, concuren|ilor
trebuie s li se dea posibilitatea de a schia liber pe prtia nchis pentru competi|ie
nainte ca aceasta s Ii Iost trasat.
n trasarea prtiei de Super - G se vor respecta urmatoarele principii:
Se recomand instalarea por|ilor astIel nct particularit|ile de relieI s Iie
bine puse n valoare.
Combina|iile de por|i n baza art. 803.3 sunt permise doar n numr mic.
Distan|a dintre jaloanele de ocolire succesive poate Ii n acest caz mai mic
de 25 m, dar s nu coboare sub 15 m.
Un Super-G va con|ine o ntreag varietate de viraje lungi si medii.
Concurentul trebuie s aib toat libertatea de a-si alege propria linie ntre
por|i.
Acolo unde terenul permite se pot amenaja pasaje pentru
srituri.
Super-G-ul pentru copii trebuie gndit sub Iorma unui schiat variat. Forma
de baz const din srituri si elemente de alunecare. Alegerea prtiei si a
trasrii acesteia trebuie s Iie n concordan| cu posibilit|ile Iizice si
nivelul tehnic ale copiilor. Virajele vor avea raza de la GS. Copiii trebuie s
nve|e viteza si alunecarea controlat.
Inspec(ia prtiei
Concuren|ii au dreptul de a studia trasarea Iinal a prtiei n ziua
concursului. Ei pot schia n acest sens pe marginea prtiei la vitez redus sau
aluneca lateral prin por|i pentru a le inspecta. Concuren|ii trebuie s-si poarte
numerele de start. Juriul este acela care decide modalitatea de inspec|ie. Se va
organiza o coborre de antrenament Ir cronometrare n ziua concursului pe prtia
pentru copii.
Startul - Ordinea si intervalele de start sunt cele de la art. 621.3 si 622.
Executarea Super-G-ului - Proba de Super-G se desIsoar ntr-o singur mans.
(http://www.Irschibiatlon.ro/index.php/schi-alpin/regulamente-schi-alpin).
4.1.4. Caracteristici yi particularita(i n proba de coborre
Aceast prob se eIectueaz n vitez mare si const n viraje rapide
eIectuate n plan nclinat. Schiorul dobndeste n coborre, o vitez de transIormare
a energiei poten|iale gravita|ionale n domeniul energiei cinetice, eIectuate n
128
miscare. Obiectivul este de a executa viraje scurte, implicit srituri, n vitez
maxim pentru a trece linia de sosire ct mai repede.
Un schior maximizeaz viteza, prin minimizarea rezisten|ei la miscare,
att din rezisten|a aerului ct si din rezisten|a zpezii. Un schior care reduce la
minim rezisten|a aerului su (rezisten|a la naintare), prin diminuarea supraIe|ei
Irontale. El Iace acest lucru prin a schia ntr-o pozi|ie - ghemuit, care (mpreun cu
mbunt|irea abilit|ii sale de a controla echilibrul), rezultat o Ior| de rezisten|
mai mic, care ac|ioneaz ntr-o direc|ie opus, viteza lui, ncetinind coborarea.
Proba se disput ntr-o singur mans, startul se d la intervale si
recunoasterea se Iace de sus n jos n derapaj. Este singura prob n care se Iac
antrenamente oIiciale n traseul de concurs, juriul putnd descaliIica sportivii care
nu Iac Ia| diIicult|ilor traseului.
Aspecte privind regulamentul n proba de coborre (C)
DiIeren| de nivel
Pistele masculine
OWG, FIS WSC, FIS WC si FIS CC - 800 m (n cazuri excep|ionale 750
m).
Cupele Continentale, 650 m 1100 m.
Pentru toate celelalte competi|ii FIS: - 500 1100 m (la juniori, 700 m);
Pistele Ieminine
Pentru toate competi|iile: 500 800 m
Lungimea traseului
Lungimea traseului trebuie msurat cu o roat special si tiprit pe listele
de start si rezultate.
Por(ile
Poart de coborre const din 4 jaloane de slalom si dou steaguri
Traseele sunt marcate cu por|i rosii.
Fig.nr. 65 Proba ae coborare
129
Dac att schiorii ct si schioarele concureaz pe aceeasi pist, por|ile
suplimentare pentru concursul Ieminin vor Ii albastre.
Pentru steaguri (Ianioane, bannere) se vor Iolosi panouri mbrcate
(cptusite, matlasate) ale cror dimensii sunt aproximativ 0,75/ 1,00 m.
Acestea se vor Iixa pe jaloane astIel nct s poat Ii usor recunoscute de
concuren|i. n locul mbrcmin|ii de culoare rosie se poate Iolosi un orange
IosIorescent.
Distan|a ntre por|i trebuie s Iie de cel pu|in 8 m.
Traseele
Reglementri comune pentru traseele de coborre (masculine si Ieminine)
Pistele (traseele) de coborre pentru OWG, FIS, WSC si FIS, WC trebuie
inspectate pe baze speciIice n sensul ca pe lng datele tehnice crora li se
va da toat aten|ia, terenul s Iie de asemenea solicitant si interesant pentru
mass-media.
Reglementari specifice pentru amplasarea traseului
Nu se va interveni asupra neregularit|ilor naturale ale terenului.
ModiIicrile por|iunilor de ramp cu salturi si zboruri lungi vor Ii gndite
de asa natur nct s Iie echilibrate, usoare si s nu duc la deteriorarea
mediului ambient. Se pot amplasa instala|ii de siguran| pe partea exterioar
a virajelor diIicile care pot duce la cderi.
Traseele trebuie sunt late de aproximativ 30 m.
Inspectorul numit pentru omologarea prtiei este cel care decide dac
aceast l|ime este suIicient sau dac trebuie lrgit n plus. El poate de
asemenea permite o l|ime mai mic de 30 m n Iunc|ie de lina si cerin|ele
terenului atta timp ct, zonele dinaintea si de dup partea ngust a prtiei
permit acest lucru.
Obstacolele spre care concuren|ii ar putea Ii proiecta|i dup cztur prin
prsirea traseului trebuie de asemenea protejate ct mai bine cu putin|
prin Iolosirea plaselor de siguran|, a gardurilor de protec|ie, a saltelelor din
bure|i, a sacilor umplu|i cu paie sau a altor mijloace similare.
Nu este permis Iolosirea snopurilor de paie neambalate.
Mijloace de transport
Accesul la start trebuie asigurat prin transport pe cablu (schi - liIturi, etc)
sau curse speciale care s Iac naveta.
Amenajarea traseului Asezarea por|ilor
Por|ile vor Ii astIel asezate nct s traseze linia de pist dorit.
130
naintea sariturilor si pasajelor diIicile si dac este posibil, viteza trebuie
controlat prin trasarea n consecin| a prtiei.
n locurile n care jalonul exterior trebuie ndeprtat, jalonul
interior serveste drept poart.
Pregatirea yi inspectarea traseului
Pentru toate competi|iile trecute n Calendarul FIS, pista de concurs trebuie
s Iie complet pregtit si gata pentru competi|ie naintea primei inspec|ii a juriului.
Traseul trebuie s stea la dispozi|ie cu toate instala|iile si dotrile tehnice conIorme
cu datele tehnice sau raportul de omologare sau, n baza n|elegerii dintre FIS si
organizator, naintea sosirii echipelor.
naintea startului pentru antrenamentul din prima zi a antrenamentului
oIicial, juriul, mpreun cu consilierul tehnic, dac este prezent si, n general alturi
de cpitanii de echipe sau antrenori va eIectua o ultim inspec|ie. naintea startului
primului antrenament oIicial, concuren|ii vor inspecta ei nsisi traseul purtndu-si
numerele. Ziua si ora inspec|iei vor Ii stabilite de juriu. Membrii juriului vor Ii
deschisi si receptivi la sugestiile privind traseul, antrenamentul, etc. Din partea
concuren|ilor si antrenorilor. (http://www.Irschibiatlon.ro/index.php/schi-
alpin/regulamente-schi-alpin).
4.1.5. Caracteristici yi particularita(i n Combinata Alpina
Combinata alpin, reprezint a cincea prob olimpic a schiului alpin, Iiind
alctuit din trei evenimente: o participare n proba de coborre si dou participri
n proba de slalom. Cstigtorii vor Ii desemna|i n urma timpilor cumula|i.
Succesiunea curselor
Succesiunea diIeritelor curse pentru a Ii combinate este decis de
organizatori. Aceasta trebuie anun|at n program.
Calificari - ntr-o competi|ie combinat, rezultatul la o prob poate servi
drept caliIicare pentru urmtoarea. n acest caz, Iedera|ia organizatoare, clubul sau
juriul trebuie s anun|e din timp numrul concuren|ilor cu drept de caliIicare ntr-o
curs pentru urmtoarea.
Ordinea de start - Dac o anumit prob nu conteaz drept caliIicare
pentru urmtoarea, ordinea de start este stabilit pentru Iiecare disciplin conIorm
prevederilor art. 621. (http://www.Irschibiatlon.ro/index.php/schi-alpin/
regulamente schi - alpin).
131
BIBLIOGRAFIE
1. Balint Gh., (2005), Bazele Teoretice si Metodice ale predrii schiului,
Editura Tehnopress Iasi
2. Barta A., Dragomir P., (1999), Educa|ie Iizic Manual pentru clasa a X-a ,
Scoli Normale. Edit. Didactica si Pedagogic R.A Bucuresti
3. Bompa T.O., (2001), Dezvoltarea calit|ilor biomotrice - periodizarea,
Editura Ex Ponto, Bucuresti
4. Crstocea V., Co|oc M., For|iu A., Samur R., Popescu C. (2000), Metod
unic de predare a schiului si snowboard-ului, Ed. Q-T-RAZ, Bucuresti
5. Crstocea V., Stroe S., Pelin F., Kacso L., (2001), Schi Teorie si Metodic,
Editura Printech Bucuresti
6. Cerghit I., (2002), Sisteme de instruire alternative si complementare,
Editura Aramis, Bucuresti
7. Ciucurel M., (2006), Elemente de psihologie a sportului, Editura
Universitaria, Craiova
8. Colibaba E.D., (2007), Praxiologie Si Proiectare Curricular n Educa|ie
Fizic Si Sport, Editura Universitaria Craiova
9. D'Alessio F., SeraIin R., (1991), Corso di Sci, Le techniche piu attuali
didiscesa e Iuoripista, Editura Giovanni de Vecchi, Milano
10. Demeter A., (1994), Fiziologia eIortului sportiv Editura Editis. Bucuresti
11. Dragnea A., (2002), ,Antrenamentul sportiv, Editura Didactic si
Pedagogic
12. Epuran M., (1976), Psihologia educa|iei Iizice, Editura Sport Turism,
Bucuresti
13. For|u A., Crstocea V., (1985), Metodica predrii schiului, Editura ANEF
Bucuresti
14. Gloria R., (2004), Didactica Educa|iei Fizice Scolare (Metodica Educa|iei
Fizice Scolare), Editura Alma Mater, Bacu
15. Gloria R., (2008), Didactica Educa|iei Fizice si Sportului, Editura Pim Iasi
16. Golu P., Zlate M., Verza E., (1993), Psihologia copilului, Editura Didactic
si Pedagogic, Bucuresti
17. Grosu E.F., (2001), nv|area Motorie si PerIorman|a n Sport, Edit. GMI
Cluj-Napoca
18. Harb H., (2001), The new way to ski - Anyone can be an expert skier 2, Ed.
Hatherleigh Press, USA
133
19. Harb H.R., (1999), Anyone Can Be an Expert Skier: The New Way to Ski,
For Beginner and Intermediate Skiers, Editura Hatherleigh Press, USA
20. Haywood K., (1993), LiIe span motor development, Human Kinetics,
Publishers
21. Horghidan V., (2000), Problematica Psihomotricit|ii, Editura Globus,
Bucuresti
22. Ivnescu M., Ivnescu P., (2009), Ghidul Sporturilor de iarn, Editura
Transilvania din Brasov
23. Ivnescu M., Ivnescu P., (2009), Metodica disciplinelor sportive montane
schi, Curs pentru nv|mnt cu Frecven| Redus, ReprograIia
Universit|ii Transilvania din Brasov.
24. Matei I., (1988), Schi alpin modern, Editura Sport-Turism, Bucuresti
25. Rosu D., (2003), Tehnica si Metodica Schiului Alpin, Editura Universit|ii
din Pitesti
26. Rosu D., (2007), Metodica disciplinelor montane, Editura Universitaria,
Craiova
27. Rosu D., (2008), Concepte Teoretice si Metodologice - Schi, Editura
Universitaria Craiova
28. Schmidt R., (19981), Motor learning and perIormance, Human Kinetics
29. Stroe S., Pelin F., Runcan C., (2001), Tehnica si metodica predrii schiului
alpin, Ed. Printech Bucuresti
30. Teodorescu V., Fortu, Al., Crstocea, V., (1991), Curs de schi, vol. II,
ANEFS, Bucuresti
31. Teodorescu, V., (1987), Schi Tehnica si Metodica nv|rii, Ed. UCFS
Bucuresti
32. Wallner, H., (2004), Carven SkilauI perIekt, Ed. Hollinek, PurkersdorI
33. Warren S., (2006), Go ski, Printed Dorlin Kindersley Great Britain
Bibliografie online
www.iIyouski.com
http://www.abc-oI-skiing.com/
www.warrensmith-skiacademy.com
www.ski.com
http://www.Irschibiatlon.ro/index.php/schi-alpin/regulamente-schi-alpin
www.Ireeskiers.org
http://www.omerandbobs.com/inIocenter/winterIaq/winterIaqmain.html
www.google.com/images
http://www.dppd.utcluj.ro/dppd/database/Curs20-20Invatarea.pdI
134
CUPRINS

CAPITOLUL 1. BAZELE GENERALE ALE METODICII NVRII
SCHIULUI
1.1. Consideraii generale privind problematica teoriei i metodicii schiului alpin. 3
1.2. Prezentarea factorilor care favorizeaz nvarea schiului ............................... 6
1.2.1. Echipamentele i materialele specifice schiului ................................... 6
1.2.2. Aspecte practico-metodice n alegerea terenului de lucru .................. 13
1.2.3. Dobndirea unor cunotiine privind coordonarea grupei de schi ...... 15
1.2.4. Cunoaterea codului de conduit i respectarea regulilor
n alunecarea pe prtie .................................................................................. 17
1.2.5. Utilitatea mijloacelor mecanice specifice sporturilor de iarn ........... 18

CAPITOLUL 2. ABORDAREA TEHNICII I METODICII NVRII
SCHIULUI
2.1. Aspecte teoretice cu referire la definiiile i componentele tehnicii ............... 21
2.2. Sistematizarea tehnicii n schiul alpin ............................................................. 23
2.3. Etapele nvrii tehnicii sportive i aspectele metodice ................................ 24
2.4. Succesiunea abordrii tehnicii schiului alpin .................................................. 29
2.4.1. Acomodarea cu echipamentul i pregtirea organismului
pentru efort ................................................................................................... 29
2.4.2. Cderea i ridicarea din cdere ........................................................... 34
2.4.3. Mersul pe teren plat ............................................................................ 36
2.4.4. Mersurile la urcarea pantei Urcrile ................................................ 38
2.4.5. ntoarcerile de pe loc .......................................................................... 40
2.4.6. Poziile pe schiuri coborrea direct i coborrea oblic ................ 44
2.4.7. Procedee de trecere a denivelrilor de teren ....................................... 52
2.4.8. Frnrile i derapajele ......................................................................... 56
2.5. Tehnica ocolirilor .......................................................................................... 68
2.5.1. Ocolirea prin pai succesivi spre deal i spre vale ............................. 72
2.5.2. Ocolirea n plug .................................................................................. 73
2.5.3. Ocolirea prin frnare cu deschiderea schiului de deal i de vale ....... 75
2.5.4. Ocolire spre vale cu deschiderea simultan a schiurilor .................... 76
2.5.5. Ocolire spre vale prin rotaie ocoliri prin pivotare .......................... 76
2.5.6. Ocolirea prin pivotare cu balans ......................................................... 77
2.6. Tehnica cristianiilor ...................................................................................... 78
2.6.1. Cristiania spre vale cu deschidere ....................................................... 79
135
2.6.2. Cristiania cu schiurile deprtate .......................................................... 82
2.6.3. Cristiania spre vale cu contraderapaj ...................................................83
2.6.4. Cristiania spre vale prin rotaie ........................................................... 84
2.6.5. Cristiania cu amortizare pe movil ........................................................... 86
2.7. Evaluarea ca operaiune de msurare i apreciere a procesului de pregtire .. 87

Capitolul 3. METODOLOGIA NVRII MOTRICE PRIN ASPECTE
ALE DIDACTICII MODERNE
3.1. Aspecte metodologice ale aplicrii didacticii generale i specifice nvrii .. 93
3.2. Particularizarea aplicrii unor metode moderne de predare n procesul
didactic adaptat specificului schiului ..................................................................... 94
3.3. Aspecte teoretice privind nvarea motric .................................................. 101
3.4. Rolul nvrii n organizarea rspunsurilor motrice .................................... 103
3.5. Rolul factorilor perceptivi i senzoriali n realizarea actelor i aciunilor
motrice specifice schiului ..................................................................................... 107

Capitolul 4. PROBELE COMPETIIONALE DIN SCHIUL ALPIN
4.1. Prezentarea probelor specifice schiului alpin ............................................... 116
4.1.1. Particulariti n proba de slalom i noiuni despre regulament ....... 116
4.1.2. Particulariti n proba de slalom uria i noiuni
despre regulament ....................................................................................... 121
4.1.3. Particulariti n proba de Slalom Super Uria i noiuni
despre regulament ....................................................................................... 126
4.1.4. Particulariti n proba de coborre ................................................... 128
4.1.5. Particulariti n Combinata Alpin .................................................. 131
Bibliografie ......................................................................................................... 133
136