Sunteți pe pagina 1din 155

ELIZABETH MARSH

Astrul

iubirii

Traducerea [i adaptarea \n limba român` de:

S|NZIANA MIHALACHE

ELIZABETH MARSH Astrul iubirii Traducerea [i adaptarea \n limba român` de: S|NZIANA MIHALACHE ALCRIS

ALCRIS

Capitolul 1

Vechile supersti]ii \[i au rostul – gândea Anya – o nenorocire nu vine niciodat` singur`. Cu o zi \n urm`, nenorocul o lovise de trei ori. Ap`s` pedala de accelera]ie [i micul ei Volkswagen prinse vitez` pân` când ajunse la cincizeci de kilometri la or`. Mai \ntâi primise o scrisoare de la principalul ei client, avertizând-o c`, datorit` regresului economic, aveau s` \nchid` o serie de magazine; ceea ce \nsemna mai pu]ine spa]ii de desfacere pentru ea. Privind \n zare la paji[tile verzi ce [erpuiau undeva departe, se \ncrunt`. |n acea diminea]`, avea de gând s` g`seasc` solu]ii de \nlocuire a acelor spa]ii; [i totu[i ar fi ie[it \n pierdere, acum când nu-[i permitea acest lucru. Apoi, când \l luase pe Oliver de la [coal`, \nv`]`toarea \i povestise c` b`iatul, de[i nu-i st`tea \n fire, intrase \ntr-un conflict violent cu un alt b`iat, dar nu se [tia din ce motiv. {i \n al treilea rând, \n seara cu [edin]a lunar` care se ]inea la hotelul din ora[, Roger Adlam o condusese acas`, o a[tept` s`

6

ELIZABETH MARSH

coboare, pentru ca apoi s`-[i strecoare cu neru[inare un bra] \n jurul taliei ei [i s-o s`rute. Anya se strâmb`. Refuzase orice alt` rela]ie decât de prietenie \ntre ei, dar oare tân`rul fermier cu p`r slinos nu va mai \ncerca [i a doua oar`? Spera c` nu; spera c` nu va insista \n acest sens. |ns` deocamdat` nu prea g`sea ea timp s` se preocupe de un posibil pretendent. Acum trebuia s` se concentreze asupra \ntrevederilor din acea diminea]` [i asupra argumentelor pe care le va aduce patronilor de magazine s`-i p`streze produsele. Arunc` \n treac`t o ochead` la costuma]ia ei – o bluzi]` crem [i pantaloni de piele mula]i. Machiajul f`cut cu mult` grij`, al`turi de ]inuta vestimetar` pe care ea o numea "cu lipici", avea s` aduc` un plus de credibilitate [i de \n]elegere fa]` de produsele ei din flori uscate – cel pu]in a[a spera. D`du col]ul [i r`mase pu]in bulversat`. La câ]iva metri, un fazan b`l]at venea agale direct spre ea:

– D`-te la o parte! \i strig`, \ns` cum el nu schi]` niciun gest, ea se v`zu nevoit` s` trag` de volan [i ie[i de pe carosabil. Ajutor! ]ip`, când ma[ina o lu` pe câmp [i \n jos, pe o pant` plin` de buruieni. |n spate, fazanul \[i continua plimbarea pe [osea, nederanjat. Strângând volanul, Anya c`lc` frâna. Ma[ina mai f`cu o \ntoarcere brusc` \n scrâ[net de ro]i, ocoli un pietroi, apoi altul pentru ca apoi s` se poticneasc`. |n fa]a ei se deschidea un curs de ap`. Anya opri motorul [i-[i trase r`suflarea. |ntreaga scen` durase câteva secunde, dar \i lu` mai bine de un minut s`-[i revin` [i s`-[i desfac` centura de siguran]`. Cu o strângere de inim`, privi bancheta din spate. Aranjase

ASTRUL IUBIRII

7

acolo cutii de ghirlande, suporturi de lumân`ri, semne de carte [i alte asemenea, dar din fericire, pachetul pe care-l lipise cu atâta b`gare de seam`, rezistase [ocului. Doar florile din portbagaj se cr`paser` pu]in, dar asta se putea aranja. Dar ma[ina \n sine? Cobor\, tremurând ca varga, [i verific` partea din fa]`. O cuprinse dezolarea – aripa \i era complet sfâ[iat`, iar farurile sparte. Astfel c` toate cheltuielile o vor duce destul de mult. – O, nu…! Pre] de o clip`, sim]i tenta]ia de a se ghemui [i a se smiorc`i, dar imediat \[i aminti c` n-are timp de prostii. Deocamdat`, prioritatea era s` repare micile stric`ciuni ale produselor. Dar cu ce? |ncepu s` caute primprejur. Apa clipocea sclipitoare, dezmierdat` de razele soarelui. Se afla \ntr-un lumini[ lini[tit. Arbori boga]i \[i plecau crengile deasupra apei, malurile fiind \mpânzite de tufe mari de trestie. Anya merse pân` aproape de mal, strângând câteva tulpini uscate. Z`rise un smoc de culoarea mierii, ceva mai \ncolo, a[a c` \naint` cu b`gare de seam`, chircindu-se. Tocmai când [i le alegea pe cele mai potrivite, o piatr` \i [uier` pe la ureche, pentru a ateriza \n lac. Primi astfel [i un du[ rece \n plin` fa]`. Se ridic` imediat. Tot p`rul \i venise \n ochi, pe obraji \i curgeau [iroaie, pe haine avea acum pete maronii de noroi. Dac` \nainte o tentase s` plâng`, acum \i venea s` urle, s` gesticuleze, s` calce orice \n picioare. Din plin. |[i d`du p`rul din ochi. Dac` fazanul sc`pase basma-curat`, cel care aruncase, cu singuran]` nu mai avea aceea[i soart`. Miji ochii. De cealalt` parte, stuf`ri[, era un b`rbat \nalt, brunet,

8

ELIZABETH MARSH

\n costum \nchis la culoare. Lat \n umeri, bine f`cut, avea pome]i

proeminen]i, un nas drept aproape perfect [i o gur` senzual`. Tân`ra se \ncrunt` – se a[tepta la cine [tie ce copil neastâmp`rat, nu la un om de afaceri atât de chipe[, la vreo treizeci [i ceva de ani. Cu un smoc de trestie \n mân`, ie[i din stuf`ri[. P`[ea trufa[, pân` când sim]i un gâdilat \n vârful nasului [i se v`zu nevoit` s` se [tearg` cu mâneca; apoi sim]i c` o iau n`du[elile [i din nou trebui s` se [tearg`. Pe m`sur` ce se apropia, observ` cu stupoare c` b`rbatul, \n loc s`-[i arate regretele, mai degrab` abia-[i \nfrâna amuzamentul. Ochii-i sclipeau juc`u[i, iar buzele-i frem`tau, gata s` izbucneasc` \n râs. Anyei i se ridic` tot sângele \n fa]`. Cum \ndr`znea? |n alt` zi, \ntr-o alt` stare emo]ional`, poate c` [i ea ar fi v`zut latura amuzant` a situa]iei, dar dup` ce ocolise un afurisit de fazan ca s`-[i avarieze ma[ina, nu i se p`rea deloc distractiv. Ba chiar o impertinen]` din partea lui.

– |mi pare foarte r`u, se scuz` el pe când ea ajunse aproape.

– Normal! Nu e amuzant deloc!

– Da, a[a e, deveni el serios dintr-o dat` [i se \nclin`. V` rog s` m` scuza]i. Gestul o mir` [i mai mult. Cu toat` mina lui sever`, tonul \nc` mai p`stra o urm` de bun` dispozi]ie. Deci, se scuza pentru c` o stropise, sau pentru c` nu se putea ab]ine s` nu râd`?

– Nu v-a]i gândit niciodat` c` a arunca pietre \n ap` când sunt

[i al]i oameni prin preajm` e un gest stupid, periculos [i infantil? Sau nu v` pas`?

– Ba da, r`spunse el, serios de data asta. Dar credeam c` sunt

ASTRUL IUBIRII

9

singur, la care ea morm`i nemul]umit`. Pe cine \ncerca s` p`c`leasc`?

– Trebuie s` m` fi auzit când am ap`rut, [i-i indic` locul \n care

se z`rea capota albastr` a ma[inii ei printre ferigi. Am lovit o groaz` de bolovani, destul de puternic, explic` nervoas`. Deci, cum naiba de nu m-a]i auzit?

– Pentru c` vorbeam la telefon.

– La telefon?

– La mobil. Am unul \n ma[in`, [i-i ar`t` [i el direc]ia unde par- case o ma[in` sport, de un negru-str`lucitor. Anya f`cu ochii mari [i \nghe]`.

– Putea]i s` m` lovi]i mortal cu piatra aia…

– Oricât de mult \mi displace s` contrazic o doamn`, cred c` v`

\n[ela]i. De[i a s`rit cu stropi mul]i, n-a fost decât o pietricic`. Am un prosop \n ma[in`; dac` vre]i, vi-l aduc.

El se dep`rt`, dar ochii ei sc`p`rau \n continuare. N-o impresionaser` nici r`spunsurile superficiale, [i nici arogan]a lui. Se a[tepta s` primeasc`, de fapt merita s` primeasc` cele mai umile, mai sincere [i mai gr`itoare scuze. Privi spatele lui bine conturat. Nu p`rea genul de om care s` sape o groap`, indiferent ce crim` ar fi comis. Oare cine era? B`rbatul deschise portbagajul, de unde scoase o geant` de piele [i o desf`cu. Dup` ani de zile locui]i \n Lidden Magnor, Anya cuno[tea majoritatea oamenilor care treceau sau aveau leg`turi cu lumea micului ora[. |ns` niciodat` nu d`duse peste acest individ. |l cercet`. Costumul \nchis la culoare, cambrat pe talie avea o croial` perfect`; c`ma[a p`rea una scump`, iar cravata trebuia s` fie

10

ELIZABETH MARSH

de m`tase. Alura elegant`, dublat` de tr`s`turile lui distinse [i

foarte relaxate, inspirau siguran]` de sine – poate prea mult`!– [i apartenen]` la o anumit` categorie de oameni avu]i, probabil tr`gându-se din vechile familii burgheze care tr`iser` \n vilele de pe dealurile Dorset? {i totu[i, omul avea o energie care nu-l recomanda drept un tip ]inut numai \n puf sau hr`nit cu linguri de argint; mai degrab` ar`ta ca un om care se descurcase \n via]` prin propriile-i mijloace. Fetei i se scurgea privirea dup` ma[in` [i probabil o f`cea cu destul de mult interes. Cu ochii lui de un albastru-\nchis, cu gene lungi [i negre, tipul afi[a o imagine destul de apetisant` pentru multe fete u[or de impresionat, gândi Anya. Apoi se strâmb`. Ea nu f`cea parte din aceast` categorie, absolut deloc. De[i, dac` l-ar fi v`zut alt` dat`, cu siguran]` c` acum l-ar fi recunoscut.

– Mul]umesc, zise ea când el se \ntoarse cu prosopul.

Anya puse jos smocul de trestie pentru a-[i [terge p`rul. Tuns` mediu, de obicei purtând coad`, de data asta \[i l`sase pletele

libere. Voia s` arate precum o vedet` de cinema. Acum, avea ocazia!

– Sunte]i \n vacan]`? \ncerc` ea curioas`, trecând peste postura de fiin]` rece acuzatoare.

– A[ vrea eu, r`spunse el surâz`tor, cu mâinile \n buzunare. Nu,

am o \ntâlnire cu cineva, [i am venit de la Heathrow.

– A]i ajuns azi-diminea]` cu avionul?

– Da, a aterizat la [apte. Vin din Indonezia [i stau \n Anglia vreo

dou` zile, cu afaceri. Ea \l cercet` mai atent`. Hainele ar`tau perfect dup` o c`l`torie a[a de lung`, de[i, cu singuran]` zburase la clasa \ntâi, [i se g`sise

ASTRUL IUBIRII

11

vreo \nso]itoare de zbor care s` aib` grij` ca sacoul s` nu i se [ifoneze; acum c`-l vedea mai clar, observ` cearc`nele din jurul ochilor – orele \ndelungate \[i spuseser` cuvântul.

– Un zbor obositor, aprecie ea \nc` uscându-se, urmate

de…dou` ore de mers cu ma[ina?

– Cam una [i jum`tate, [i privi ma[ina. E un Maserati. Nu dorm

niciodat` \n avion, a[a c` am tras pe dreapta ca s` \nchid un ochi; dar mi-am amintit de o treab` pentru care am vrut s-o sun urgent pe secretara mea [i…

– {i dup` ce-a]i vorbit, a]i vrut s` arunca]i ni[te pietre \n ap`, \l acuz` ea din nou, trecând la uscarea pantalonilor.

– Când eram copil, [tiam s` le arunc artistic [i am vrut s` v`d dac` mai [tiu [i acum.

– Dar n-a]i reu[it.

– Nu prea; dar a fost o prim` \ncercare.

– Una dezastruoas`, [i-[i privi mâneca bluzei. Cum apa era

maronie, r`m`seser` pete g`lbui pe materialul fin, crem.

– Aveam o \ntâlnire important` \n aceast` diminea]` [i speram

s` fac o impresie excelent`, dar cu o asemenea imagine…

– Dimpotriv`, ridic` el din sprâncene. Dac` ave]i clien]i de sex

masculin [i ap`re]i a[a, v` asigur c` vor fi mai mult decât \ncânta]i.

– Sigur c` da! protest` Anya [i-i urm`ri privirea.

|i ardeau obrajii. Toat` diminea]a fusese pe fug` – cu micul dejun, apoi s`-l duc` pe Oliver la [coal`, s`-[i fac` bagajele; \n ma[in` fusese cald. Acum \ns` se iscase o u[oar` briz` de prim`var`; bluza i se lipise de trup, conturându-i pieptul, sânii cu sfârcurile \ncordate din cauza aerului r`coros. Iar el o punea \ntr-o

12

ELIZABETH MARSH

situa]ie atât de jenant`. De[i \[i dorea s`-l fi \nv`]at o lec]ie printr-o replic` inteligent`, Anya \[i pierduse tot avântul.

– O s`-i face]i ferici]i. Pl`tesc eu o bluz` nou`, [i duse mâna la

buzunarul sacoului de unde scoase un portofel, f`r` a ezita câtu[i

de pu]in. O sut` de lire ajung? De[i era mult prea mult, Anya nu era genul care s` profite.

– O s` ias` la sp`lat.

– Sigur? [i ea \ncuviin]`.

– Atunci, o s`-mi iau revan[a, [i-i d`du o bancnot` de dou`zeci

de lire pe care ea o refuz` de asemenea; \ns` el insist`. Suntem chit

acum? zâmbi el fermec`tor. Anya era pe punctul de a accepta târgul cu oarecare re]ineri – fiindc`, de[i se ar`tase dispus s` pl`teasc`, tipului tot \i venea s` râd` – când se uit` la ceas.

– Nu, pentru c` dac` m` duc acas` s` m` schimb…o s` \ntârzii.

– Pute]i lua o c`ma[` de-a mea.

– Poftim?

– Le-am sp`lat la Jakarta, a[a c` sunt curate. Pofti]i, [i o conduse spre Maserati-ul s`u. Scoase din bagaj trei c`m`[i, aranjate frumos. Una l`mâie, alta albastr` [i alta roz dungat`.

– Dac` sufleca]i mânecile [i o b`ga]i \n pantaloni, nici nu se

vede. Con[tient` c` timpul trecea \n defavoarea ei, [i mai ales fiindc` punea mare pre] pe punctualitate, Anya se \ncrunt`. Nu obi[nuia s` poarte haine str`ine, [i o ducea cu gândul la o rela]ie foarte intim`. {i totu[i, el avea dreptate. Calitatea c`m`[ilor, de[i cu câteva numere mai mari, ar fi dat foarte bine. Ba chiar, dac` se mai

ASTRUL IUBIRII

13

[i piept`na la loc, va ar`ta impecabil.

– Bine….Mul]umesc.

– Pe care?

– Cea \n dungi. B`rbatul o scoase din folia protectoare,

aruncând \nt`riturile cu mi[c`ri iu]i [i sigure.

– Cred c` v` pricepe]i de minune \n func]ii de conducere,

remarc` ea.

– Am [i eu momentele mele. Scoate]i-v` bluza, ordon`.

Anya l`s` imediat prosopul jos [i \ncepu s`-[i descheie nasturii.

Se imaginase stând pe bancheta din spate s` se schimbe, dar tonul lui nu l`sa loc niciunui comentariu, [i orice form` de protest i s-ar fi p`rut copil`reasc`. A[a c`….cine pleca?

– Nu sunt un violator \n serie din cartierul vostru, zise el,

realizând \ncurc`tura. Ea surâse palid. Tr`s`turile lui fine [i felul \n care se prezenta

erau o dovad` c` niciodat` nu se va impune cu violen]` asupra unei femei. {i probabil c` o mare parte din timpul liber [i-o omora cu avansurile nedorite.

– Nici nu v` vedeam \n aceast` postur`.

– {i oricum, purta]i sutien. Iar dac` nu avea]i…v` asigur c` nu m` impresiona nimic, fiindc` am mai v`zut o femeie goal`.

– Mai mult de una, presupun.

– Un num`r cu dou` cifre…de[i, a]i fi surprins`, la ce via]`

conservatoare am dus. Tipul scutur` cama[a ca s-o desfac`, iar Anya dezbr`c` bluza. Refuza s` dea bir cu fugi]ii, pentru a ar`ta c` este o femeie modern`, adaptat` stilului urban, care se vrea a fi important`. |n

14

ELIZABETH MARSH

plus, chiar dac` sutienul i se muiase, [i chiar dac` sfârcurile \nc` \i

st`teau \ncordate [i deci vizibile, purta exact atât cât ar fi purtat [i pe o plaj`; poate chiar mai mult, gândi ea. De[i b`rbatul jurase a nu fi impresionat de nimic \n timpul schimbului, Anya observ` c` ochii o m`soar` rapid, iar pentru o clip` chiar \i p`ru fascinat de pielea fin` [i de forma sânilor ei. Gestul \i acceler` pulsul, crescându-i adrenalina. Interesul pe care el \l manifesta \i surâdea [i…o intriga \n acela[i timp. Se \ncrunt`. De obicei nu r`spundea astfel la reac]iile str`inilor, fie ei chipe[i sau nu. Deci, cum de reac]ionase acum?

– Sta]i, o opri el pe când ea se c`znea s` prind` mâneca. Sunte]i ud`, [i imediat lu` prosopul, stergând-o. Anya \nghe]` toat`. Era aproape, atât de aproape. |[i spunea c` mi[carea lui e una mecanic`, lipsit` de orice valoare, dar apoi

observ` c` privirea lui coboar`, iar mi[c`rile \i devin tot mai tandre.

– Mul]umesc, zise ea, fericit` atunci când b`rbatul termin`.

Se \mbr`c` [i se \ncheie, apoi suflec` mânecile pân` la cot [i

\nfund` marginile \n pantaloni, f`r` a-i desface – c`ci astfel d`dea impresia de prea mult` modernitate.

– Pe dumneavoastr` arat` mai bine decât pe mine, se strâmb` el. |nseamn` c` am gur` de aur.

– De[i folose[te cli[ee, zâmbi fata.

– Sunt vinovat, dar, ca s` m` ap`r, a[ zice c` sunt rapid.

– Accept ipoteza.

– Mul]umesc.

– Dac`-mi da]i un nume [i o adres`, v` trimit c`ma[a \napoi imediat ce am ocazia.

ASTRUL IUBIRII

15

– Nu e nicio grab`, dup` care scoase din portofel o carte de

vizit`. Anya citi pe un cartona[ alb, cu borduri aurite, numele de

Garson Deverill, care locuia \n Chelsea. Poate c` soarta f`cuse ca ei doi s` se \ntâlneasc` taman pe dealurile din Dorset \n acea diminea]` de aprilie, dar [i stilul lui de trai \n extravaganta Londr` trebuia s` fie mult mai apetisant decât al ei.

– Ce face]i cu alea? ar`t` el spre smocul de trestie pe care Anya

\l ridic` de jos, odat` cu bluza murdar`. – Fac aranjamente florale. Vând [i duc mostre la diferite magazine. Dar \n [ocul de azi, mi s-au rupt câteva.

– {i v-a]i avariat [i ma[ina, o cercet` el, mergând al`turi de ea pân` la locul cu pricina. Ce naiba s-a \ntâmplat?

– Am virat ca s` evit un fazan, am pierdut controlul ma[inii [i…

– Un fazan?

– Am venit din curb` [i m-am pomenit cu el exact \n fa]`.

– Sunte]i vreo reprezentant` fanatic` a organiza]iilor pentru

protec]ia animalelor?

– Nu.

– {i atunci, a]i salvat pas`rea cu riscul de a v` avaria ma[ina?

– {i ce trebuia s` fac – s` dau peste ea?

– Dac` n-a avut reac]ie de moment ca s` zboare de-acolo – da!

– Nu puteam, se \nfior` ea.

– Dac` nu [tia]i, fazanii nu sunt specii ocrotite de lege…ba

chiar sunt omorâ]i oriunde \n ]ar` [i servi]i la cin`, \mp`na]i, cu sos sau cu garnitur` de legume.

– Poate, dar diferen]a e c` acolo sunt \mpu[ca]i, nu strivi]i sub

16

ELIZABETH MARSH

ro]ile unei ma[ini, r`spunse ea amuzat`. Fazanii se pot vâna doar din octombrie pân`-n februarie; or acum e aprilie, ceea ce \nseamn` c` am ie[it din sezon.

– Deci, a]i virat…Ca nu cumva s` \nc`lca]i regulile.

– Nu, oft` ea, am virat pentru c` m` gândeam la alte lucruri; [i

a fost ceva din instinct. Crede]i c` o s` porneasc`? se alarm` ea

dintr-o dat`. Garson \ncepu s` dea un ocol ma[inii, mai \ntâi

examinând avariile vizibile, cercetând cu degetul peste tot; apoi se uit` la caroserie [i \n cele din urm` la motor.

– Merge. Nu e nicio problem` mecanic`.

– Ce bine…

– {i ce bine c` nu venea nimeni din direc]ia opus`, o fix` cu ochii lui alba[tri.

– Ca dumneavoastr`, de exemplu?

– Poate… [i privi spre ma[ina lui.

Anya \l urm`ri. Avea un Maserati superb, exact tipul de vehicul pe care b`rba]ii \l \ngrijeau ca pe ochii din cap. {i f`r` \ndoial` c`

tipul, dac` avea reac]ii de moment [i pricepere, \l putea conduce foarte bine.

– Sunt sigur` c` a]i fi reu[it s` v` feri]i, zise ea, altfel, compania de asigur`ri v-ar fi pl`tit repara]iile.

– A[a e, dar nu asta e problema. Ci timpul pe care l-a[ fi pierdut

cu toate treburile astea, [i care m-ar fi exasperat. Anya se \ncrunt` u[or. N-o deranjau atât teoriile, cât superficialitatea lui Garson \n ce priveau banii. Se [tia c` multe persoane, inclusiv ea, o duceau r`u \n acea perioad`. De ce nu se \ncadra [i el \n aceea[i categorie? Cum de nu st`tea treaz nop]ile,

ASTRUL IUBIRII

17

cu gândul la cum s-o scoat` la cap`t? I se p`rea cu totul nedrept, ca un afront asupra ei \ns`[i.

– Probabil c` nu v` preocupau banii, zise ea, dar eu va trebui s`

pl`tesc o sut` de lire din poli]a mea de asigurare care \nseamn`… – o luau durerile de cap numai când se gândea – c` planul meu pentru un cuptor cu microunde se duce de râp`, [i am tras mult ca s` pun bani deoparte. – Deci, \mbun`t`]irile \n buc`t`ria de vis vor trebui s` mai a[tepte pu]in. P`cat. Anya deschise portiera [i se lungi pân` pe scaunul din spate, unde avea bagajele. De[i p`rea c` o comp`time[te, parc` [i insinuase c`, indiferent de ce spunea, nu credea \n dificult`]ile ei financiare. Anya \ncepu s`-[i rearanjeze florile cu gândul la impresia pe care o f`cea \n public – de[i aduceau o not` de elegan]`, hainele ei aveau cel pu]in [ase ani [i le p`stra pentru

ocazii speciale. Iar \n ce prive[te "\mbun`t`]irile" pentru buc`t`ria ei de vis…m`car de ar fi [tiut realitatea! {i totu[i, cum de asociase rabla ei de Volkswagen cu o imagine pozitiv`? se \ntreba ea, \ndreptând [i ultimul fir. Probabil c` o considera preten]ioas` [i perfec]ionist`. Se ridic`, ie[ind din ma[in`.

– Gulerul e pu]in cam aiurea, observ` el. Dac` v` ridica]i p`rul,

vi-l aranjez. Anya \l ascult` [i-[i ridic` pletele bogate. El \i \ndrept` col]urile [i pe m`sur` ce lucra, degetele sale \i atinser` gâtul. Sim]indu-i pielea fin`, plec` ochii spre ai ei [i cei doi r`maser` astfel \nc`tu[a]i. Tensiunea dintre ei se accentu` – o presiune fizic` din ce \n ce mai

18

ELIZABETH MARSH

mare.

– {tii… zise el, sunte]i una din pu]inele femei care ar trebui s` poarte pantaloni de piele. Fata ridic` din sprâncene. Zâmbetul pozna[ \l f`cea s` par` [i

mai atr`g`tor pe Garson Deverill – cel mai atr`g`tor b`rbat pe care-l \ntâlnise \n ultimii ani – iar complimentele lui o f`ceau s` se simt` dorit`, atr`g`toare [i disponibil` flirturilor.

– Cu gur` de aur…E nepl`cut.

– Scuze, râse el, dar `sta e adev`rul. Serios.

– Vre]i s` m` fermeca]i, observ` ea, ochii sclipindu-i.

Garson \nc` ]inea degetele pe guler, [i ea nu-[i dorea s-o elibereze. Ca-ntr-un gând nebunesc, Anya \[i dori ca el s`-[i \nfig` degetele \n p`rul ei, s-o trag` aproape [i s-o s`rute.

– Deci, func]ioneaz`? M-a]i iertat c` v-am stropit?

– P`i… – f`cu ea o pauz` provocatoare – mda.

– Adic`, putem s-o lu`m de la cap`t. Nu mi-a]i spus cum v` numi]i.

– Anya Prescott.

Instantaneu, el \[i retrase mâinile [i f`cu un pas \napoi.

– Prescott?

Probabil c` nu auzise numele clar, dar tonul lui uimit l`sa a se \n]elege c` recunoa[te acest nume. C` avea o oarecare \nsemn`tate pentru el. Ea \i confirm`, iar privirea lui cercet` pe de-a-ntregul p`rul castaniu [i bogat, chipul bine conturat cu buzele pu]in cam mari, coborând spre talia sub]ire, [oldurile frumoase [i, \n fine, spre picioarele lungi mascate de cizmele negre. De[i n-o studia la fel de curios cum inspectase ma[ina, examinarea lui echivala cu o

ASTRUL IUBIRII

19

aten]ie deosebit` pentru obiectul admirat. Anya deveni impacientat`. Fiind o apari]ie pl`cut`, se confrunta adesea cu priviri indiscrete din partea b`rba]ilor care o dezbr`cau practic din priviri, \ns` Garson p`rea c` merge dincolo de trupul ei

fizic – [i mai r`u. Mult mai r`u. {i nu doar o admira. Cu o clip` \nainte se ar`tase prietenos, interesat, acum \ns` ea sesiz` ceva \n neregul`, aproape ostil, ca [i cum p`rerea lui se schimbase radical, iar acum o dispre]uia.

– Stau la marginea ora[ului Lidden Magnor, continu` ea. Cam la trei kilometri mai jos.

– {tiu, murmur` el f`r` a o sc`pa din ochi.

A[teptând ca el s`-i dea explica]ii mai departe, [i mai ales cum de cineva care venise pentru dou` zile \n Anglia se oprise tocmai pe

dealurile din Dorset, Anya \l privi curioas`. |ns` el nu zise nimic mai mult. Oare unde avea \ntânirile? Firmele cu profil industrial din zon` erau mici, or el d`dea impresia unui om prea important pentru a se \ncurca \n astfel de nimicuri.

– Trebuie s` plec, [i Anya se urc` \n ma[in`.

– V` ajut s` ie[i]i la [osea, zise el neutru.

– La revedere.

– La revedere.

Ea se dep`rt`, \ns` parc` ceva o ardea \n spate. Se uit` \n oglinda retrovizoare [i-l v`zu c` o urm`re[te. M`ri viteza, pân` se preg`ti s` ias` de pe drumul de ]ar`. El nu se mi[case din locul respectiv, r`m`sese acolo, cu mâinile pe piept, cu ochii s`i alba[tri

]intuind-o.

Capitolul 2

Acas`, Anya schimb` c`ma[a dungat` [i pantalonii de piele cu ceva mai comod. Credea c` ghinionul ce-o urm`rise cu o zi \nainte avea s`-i fac` zile fripte \n continuare. Iar dup` accidentul de diminea]`, [i dup` ce e[uase pentru a doua oar` \n a-[i g`si o nou` locuin]`, se p`rea c` intuise bine. Oare urma [i o a treia zi? Ce accidente o mai p`[teau? O inunda]ie, o foamete, o invazie de l`custe? Un faliment bugetar? |[i strânse p`rul \ntr-o coad` bogat`. Dac` venitul actual nu-i era suficient pentru ea [i Oliver, avea destui bani \n banc` pentru a supravie]ui alte [ase luni, [i \n acest timp presupunea c` situa]ia avea s` se \mbun`t`]easc`…Nu? Da, cu siguran]`. Oricum, patronii magazinelor de desfacere motivau prin pia]a falimentar` refuzul lor de a mai cere stoc, dar o [i felicitaser` pentru produsele ei bine lucrate, mai ales c` aveau pre]uri foarte accesibile [i-i promiseser` c` o vor contacta imediat ce apele se lini[teau. Spera doar c` magazinele vor apela cât mai

ASTRUL IUBIRII

21

repede la serviciile ei. Trebuia. A doua zi avea s` ias` pe pia]` o nou` ofert` de apartamente [i ea pornea din nou \n c`utare. C`ma[a roz cu dungi albe era aruncat` \n fa]a ei. |ntreaga diminea]` tr`ise acut senza]ia c` acea c`ma[` fusese cândva lipit` de trupul lui Garson Deverill, iar acum de-al ei; materialul mângâiase pielea lui bronzat`, pentru ca azi s-o dezmierde pe a ei, mult mai alb`. O marca senzualitatea acestor gânduri. |[i plimb` degetele pe obiectul fin. |ntre ei doi se conturase ceva, pân` ca ea s`-[i dezv`luie numele. De ce \[i schimbase atitudinea? O m`cinase aceast` idee toat` ziua; poate c` ea confunda nesiguran]a [i ostilitatea lui cu o simpl` curiozitate. Posibil. Accidentul putea s`-i fi cauzat tulbur`ri [i nu-l citise bine. {i probabil a[a se explica [i dorin]a ei stupid` ca el s-o \mbr`]i[eze [i s-o s`rute. Atunci, de unde curiozitatea lui? Oare numele ei avea o semnifica]ie pentru el? Care? Arunc` deoparte c`m`[a [i merse \n dormitorul micu] al lui Oliver. |ncercarea de a explica atitudinea unui tip pe care nu-l v`zuse niciodat` [i pe care n-avea s`-l mai vad` \i p`rea o pierdere de timp. Va sp`la c`ma[a [i i-o va trimite a doua zi, iar astfel Garson Deverill va ie[i complet din via]a ei. F`cu pu]in curat \n camera b`iatului – aranj` cuvertura, animalele de plu[, adun` creioanele l`sate pe jos. Se \ncrunt` dintr-o dat`. Oliver insistase cu o zi \nainte c` nu [tie motivul de la care \ncepuse cearta la [coal`. S` fi fost oare problema tat`lui – de fapt, lipsa unuia? Probabil c` cel`lalt copil \l tachinase pe acest subiect.

22

ELIZABETH MARSH

O durea sufletul doar la gândul c` b`iatul ar suferi [i mai mult

dac` s-ar afla c` ea este doar m`tu[a lui, nu mama, a[a cum se presupunea.

Se pr`bu[i pe marginea patului. Mic fiind, Anya \i inoculase f`r`

s` vrea ideea c` e p`rintele lui, de[i nu avea un iubit pe-atunci. Dar cu un an \n urm`, considerându-l destul de mare ca s` afle adev`rul, se a[ezase cu el pe canapea, cu albumul de poze \n fa]`, [i-i vorbise despre mama lui natural`, Jennie, sora ei.

– Dar seam`n` cu tine, zise copilul.

– Pentru c` am fost gemene identice. O iubeam foarte mult pe

Jennie a[a c`, \nainte s` moar`, când tu aveai o s`pt`mân`, m-a rugat s` am grij` de tine [i am acceptat. Chiar dac` pe atunci nu aveai deloc p`r, [i erai ro[u la fa]` ca un rac.

– Dar m` iube[ti foarte mult, râsese b`iatul.

– Da, foarte mult, \l \mbr`]i[ase ea. Dar vreau s`-mi spui m`tu[` [i s` le spui prietenilor t`i despre…

– Nu vreau. |mi pare r`u c` prima mea mam` a murit, dar acum

tu e[ti mama mea. De[i amintea constant numele surorii ei, pentru a se asigura c` Jennie r`mâne \n mintea lui, b`iatul nu p`rea deranjat de ideea a "dou` mame" realiz` ea, strângând un col] al p`turii \ntre degete. Cam \n aceea[i perioad`, Oliver aflase [i despre desp`r]irea p`rin]ilor lui \nainte de na[tere, \ns` \n ultima s`pt`mân`, dintr-o dat`, \ncepuse s`-i pun` diverse \ntreb`ri. Unde locuia tat`l lui? Cu ce se ocupa? De ce nu venea s`-l vad`? Ochii tinerei r`t`cir` undeva \n zare, pe fereastr`. Aberând, \i spusese c` tat`l tr`ia \n Londra, c` era cânt`re], dar s`rise \n mod

ASTRUL IUBIRII

23

deliberat peste a treia \ntrebare. Cum s`-i spun` unui copil de cinci ani c` p`rintele s`u nu se interesa deloc de soarta lui? Nu putea, a[a c` motiv` spunând c` era foarte ocupat. |ns` fiind un copil de[tept, nu-l putea duce cu z`h`relul prea mult` vreme. Se \ncrunt` din nou. S`-i scrie iar`[i nesuferitului de Lucan Cesari? Poate n-avea niciun rost; [tia c` nu-i va r`spunde. |ncerc` s`-[i scoat` aceste gânduri din minte cu ochii pe geamul dublu. |nchiriase o cas` cu dou` etaje, proprietatea unui bibliotecar pensionat [i a so]iei lui, so]ii Bob [i Mavis Wright, care locuiau la Grange. Vizavi, dincolo de curtea pietruit`, lâng` o [ur` de c`r`mid`, se ridica o cas` \n stil victorian. Anya zâmbi amar. De[i de la distan]` casa p`rea atr`g`toare, atât Grange, cât [i dependi]ele se cereau reparate cât mai grabnic, având un aspect demodat, de cl`diri abandonate. {i totu[i proprietarii aveau atâtea posibilit`]i materiale. Privirea \i alunec` spre pancarta pe care scria "De vânzare". Acest` situa]ie dura de doi ani de zile, dar nimeni nu fusese interesat.

– Ce bine, murmur` Anya, ridicându-se \n picioare.

So]ii Wright se aflau \n Australia, \n vizit` la fiica lor m`ritat` acolo, care, \n calitate de mo[tenitoare, ar fi trebuit s` se arate

interesat`. Auzi telefonul chiar când cobora sc`rile. |i s`ri inima din loc. Poate era vreun client care se r`zgândise. Se rug` repede pentru

noroc, dar \n receptor \l auzi pe William Price, agentul imobiliar care se ocupa de vânzarea propriet`]ii Grange.

– Scuze c` te deranjez, draga mea, zise el.

24

ELIZABETH MARSH

De[i c`s`torit [i \n vârst`, tipul tot f`cea ochi dulci fetelor dr`gu]e, iar pentru Anya avea o sl`biciune.

– Vreau s`-mi faci o favoare. A venit un tip care vrea s` vad`

proprietatea [i…

– Eu n-am v`zut pe nimeni pe-aici.

– A, nu, mai \ntâi a venit la Easter când tu [i Oliver nu era]i

acas`, apoi la unchiul t`u din Yorkshire. Cred c` a trecut pe-acolo,

a v`zut placa [i a vrut s` \ncerce. Nu s-a ar`tat impresioant [i n-a mai dat niciun semn de via]`, cum m` a[teptam. Dar, mai [tii…M-a sunat pe nea[teptate ca s` fixez o alt` \ntrevedere \n diminea]a asta. {i a venit \n lipsa ta.

– Dar ia-]i spus c`… se alarm` ea.

– Nu te panica. I-am explicat. Dar cum c`su]ele sunt incluse \n

pre]ul \ntregii propriet`]i, vrea s` le vad` [i pe acestea pe din`untru, \n dup` -amiaza asta. Din p`cate, eu sunt prins cu un alt client [i voiam s`-i spui tu domnului Cox c` o s` vin` cineva, s` fac` [i el un tur de orientare. Tipul n-a fost impresionat de casa mare nici a doua oar`, deci poate c` nu facem nimic. Deci?

– Da, sigur, dar…

– {tiam c` e[ti fat` bun`. Mul]umesc, draga mea. Tipul apare pe

la dou` jum`tate. {i \nchise. Anya strâmb` din nas, nemul]umit`. Din grab`, William uitase s`-i dea numele clientului, dar indiferent cine-ar fi fost, spera s` apar` la timp, fiindc` ea trebuia s`-l ia pe Oliver de la [coal` la trei. De[i plimbarea pân` acolo nu lua mult… Ie[i pe c`rarea micu]` din gr`din`, str`juit` de straturi de flori ro[ii, parfumate. D`du \n c`rarea principal`, surâzând. Faptul c`-l

ASTRUL IUBIRII

25

anun]a pe vecin c` venea un client, nu-l va ajuta s`-[i cure]e locuin]a, ci doar avea s` creeze un deranj \n plus. Acest Bert Cox era un v`duv de vreo [aizeci de ani, care \ngrijea

\n fiecare diminea]` gr`dina so]ilor Wright. B`trânul \[i petrecea

dup`-amiezile la televizor, comentând evenimentele politice la barul din ora[, \n fiecare sear`. Nu agreea s` fie \ntrerupt din rutina

lui zilnic`, de str`ini care "\[i f`ceau de lucru". Dintr-o dat`, auzi huruit de motor \n spate; se uit` \napoi. Z`ri

o ma[in` apropiindu-se de-a lungul paji[tilor v`lurite, pentru a

parca \n curtea casei mari. Anya r`mase cu gura c`scat` \n fa]a unui Maserati negru, din care cobor\ tocmai Garson Deverill. Pulsul tinerei se acceler`. |i spusese c` tr`ia \n Lidden Magor, dar nu men]ionase exact unde, deci poate c`-i luase urma.

– O vre]i mai repede? se apropie de el.

De[i aparent inocent`, atitudinea ei se dovedea destul de

non[alant`. Nu voia s` par` prea mul]umit` c`-l revede. Cu toate c` o luase un fior pl`cut, \i era greu s` nu zâmbeasc` amabil. Nu voia nici s`-l lase s` cread` c` [tie motivul venirii lui – s`-[i explice privirile neprietenoase de mai devreme. Dar schimbarea ei \n haine mai confortabile, probabil c`-i va face o impresie nepl`cut`.

– Poftim? zise el.

– C`ma[a dumneavoastr`. Voiam s-o sp`l \n dup`-masa asta, dar dac` o vre]i acum…

– N-o vreau.

– Nu? se mir` ea. Atunci, de ce a]i venit?

– Am ajuns mai devreme, dar William Price a zis c` o s`-mi ar`ta]i c`su]ele.

26

ELIZABETH MARSH

– Deci… f`cu ea ochii mari, dumneavoastr` a]i v`zut-o azi-diminea]`?

– Da, \[i d`du el p`rul din ochi.

Mintea \i vâjâia. Deci, n-o urm`rise; [i nici nu venise a-[i cere

scuze.

– De asta \mi [tia]i numele?

– La prima mea vizit`, domnul Price a men]ionat c` sta]i aici cu

fiul. Nu spuse nimic cu privire la adev`ratele raporturi dintre ea [i Oliver. Ca toat` lumea, [i agentul \i luase drept mam` [i fiu, iar ea n-avea de gând s`-l corecteze. Doar prietenii apropia]i [tiau adev`rul; sau doar \n cazuri absolut necesare \l dez`vluia, [i doar confiden]ial.

– Presupun c` domnul Price v-a spus c` aceste c`su]e sunt

\nchiriate, cum a semnat cu mine un contract pe un an [i c` a[ vrea s` r`mân mai departe? Adic` s` stau aici permanent? Trebuia s`-i aduc` la cuno[tin]` problema spinoas` care o

preocupa \nc` de când domnul Wright se hot`râse a vinde. Iar grijile \n acest sens o bântuiau zi [i noapte.

– Da, mi-a spus.

Ea se \ncrunt`. Deci nu se \n[elase când atitudinea lui \i p`ruse ostil`, pentru c` persista [i acum. Tonul t`ios, r`ceala privirii lui albastre \i dovedeau acest lucru. Sim]ea c` nu e genul de om care s`-[i ascund` nemul]umirile; dar de ce s`-l nemul]umeasc` ea? Brusc, realiz` c` la cump`rarea propriet`]ii, el putea foarte bine s`-i arunce \n strad` pe ea [i pe Oliver, s` anuleze contractele cu ea [i cu Bert, [i, din cauza sentimentului de culpabilitate, s` pun`

ASTRUL IUBIRII

27

totul pe seama ei. De unde [i atitudinea ostil`. Ea era chiria[ul care-i f`cea dificult`]i prin dorin]a de a r`mâne. |l \nfrunta, subminându-i autoritatea. Deci, era du[manul lui. Iar dac` pl`nuia s`-i dea afar`, [i el \i devenea du[man. Anya \[i \ndep`rt` o [uvi]` de p`r din ochi. Oare ideile ei erau credibile sau \nnebunise de tot? Oricum, William nu-i d`dea mari

[anse. Scâr]âitul unei u[i vechi, neunse, \i \ntrerupse gândurile. Era vecinul de-al`turi. |[i l`sase sticla de lapte la poart`, iar acum ie[ise, \n papuci [i c`ma[` cu mânec` scurt`, s-o ia. Anya zâmbi. |nalt, slab, cu doar câteva fire de p`r \n cap, b`trânul \i amintea de un personaj simpatic.

– Dânsul e domnul Deverill, \l prezent` tân`ra. E interesat \n

cump`rarea casei mari [i ar vrea s` vad` [i c`su]ele. E \n regul` dac` vine [i la dumneavoastr`?

U[a fiind scund`, Garson trebui s` se aplece pentru a intra.

– E[ti un ditamai fl`c`ul, coment` b`trânul, acru.

– Asta vi s-a spus…

Fie din cauza spa]iului mic, fie a mobilierului b`trânesc, \nvechit, Garson \i ap`rea Anyei foarte \nalt, solid, impun`tor. |l privea timid pe sub gene. Dac` deveneau du[mani, nu trebuia s`-i ignore prezen]a.

– Veni]i de la Londra? se interes` Bert, vorbind tare ca s` acopere televizorul pe care nu voia s`-l \nchid`.

– Am un apartament acolo, zise el.

– O gr`mad` de or`[eni vor s` se \nst`pâneasc` aici, pufni b`trânul, ca s` aib` o cas` la aer curat; nu-i a[a Aya?

28

ELIZABETH MARSH

– Unii da, \ncuviin]` ea, cu gândul la atitudinea lui

schimb`toare. Cu ceva ani \n urm`, Bert o \ncadrase [i pe ea \n aceea[i categorie, dar pe m`sur` ce se oferise s`-i fac` unele cump`r`turi, s`-i ofere din când \n când câte o mâncare cald`, trecuse peste atitudinea ostil` [i-i acceptase ca unii din partea locului.

– Hai, cerceta]i; sus, jos. Anya, du-te cu el.

Ea \i ar`t` scara, conducându-l.

– Pe lâng` faptul c` sunt un instrus [i un b`g`cios, oi fi [i un

cleptoman care vrea s`-[i \nfunde buzunarele cu ce-i pic` \n mân`?

\ntreb` el laconic, când ajunser` la etaj.

– Niciodat` nu po]i s` [tii, zâmbi ea slab.

De[i turul nu dur` mult, tân`ra observ` c` lui Garson nu-i scap`

niciun detaliu. Dup` cum examinase [i Volkswagenul ei, de diminea]`, se vedea clar c` e atent [i un bun cunosc`or.

– V`d c` sunte]i interesat de cai, \i zise b`trânului când se

\ntoarser` [i-i ar`t` o carte de pe mas`. Merge]i des la curse?

– Nu a[a cum mi-a[ dori. N-am ma[in` [i e greu s` g`sesc pe cineva care s` m` duc`. A]i terminat?

– Da. Mul]umesc pentru g`zduirea scurt`, zâmbi.

– Nicio problem`, r`sun` autoritar glasul lui Bert, care se ridicase. Cei doi \[i d`dur` mâna sub privirile mirate ale Anyei. De[i Garson zâmbea \mp`cat, nu [tia dac` Bert \i \mp`rt`[ea atitudinea. Nu se poate; doar [tia pericolul pe care-l reprezenta un posibil cump`r`tor. |n dou`sprezece luni, [ederea lui acolo putea fi pus` la \ndoial`. Cu toate acestea, strângerea de mân` p`rea una foarte

ASTRUL IUBIRII

29

amical`. Dup` ce se salutar`, Anya [i b`rbatul se \ntoarser` la casa ei. La porti]a alb`, ea se opri.

– Chiriile pot fi o surs` substan]ial` de venit, zise, dar dac` v`

gândi]i s` lua]i [i c`su]ele [i s` m`ri]i chiria, o s` fie prea scump [i

n-ar avea rost. Ar lua ani de zile s` v` reface]i investi]ia.

– Corect; dar le pot vinde.

Ea se \ncrunt`. Oricât de naiv` era nu-[i \nchipuise c` un alt proprietar ar putea distruge ansamblul de case.

– Da, a[a e. De[i c`su]ele au apar]inut \ntotdeauna acestei

propriet`]i, [i asta ar \nsemna s` trece]i peste o tradi]ie de ani de zile. Cel pu]in, eu a[a cred, chiar dac` ave]i o alt` p`rere…

I-o lu` \nainte pe c`rare. Ajunser` la u[a ei, de asemenea mic`.

– Nu cred, se trezi el.

De[i de dimensiuni asem`n`toare, casa Anyei era de dou` ori

mai luminoas`, dând impresia de spa]iu mare, datorit` aranjamentelor [i a aten]iei acordate interiorului. Pere]ii fuseser` proasp`t spoi]i, la ferestre atârnau perdele din material indian, iar col]urile \ntunecate erau \nveselite de decora]iuni deschise la culoare. Podelele curate erau acoperite de covoare moi. Mobila, de[i ieftin`, nu aglomera spa]iul. {i oricum, nu-[i permitea s` mai cumpere altceva.

– Totul e ref`cut, \l inform` ea. La domnul Cox, lemnul e

mâncat de vreme, ]ev`ria este veche, [i are ap` \n cas` la fiecare

ploaie mai mare.

– {i totu[i, sunt impresionat.

– Mul]umesc…De[i am f`cut totul din pu]inul pe care l-am

30

ELIZABETH MARSH

avut.

O

intriga faptul c` apreciaz` comentariul lui, de[i se aflau pe

pozi]ii adverse.

– A]i studiat decora]iunile interioare?

– Nu, am studii filologice – franceza. Sunt profesoar`.

– A]i urmat cursuri universitare? se mir` el.

– Nu m` credea]i \n stare? râse ea.

– Nu pun la \ndoial` capacitatea dumnevoastr` intelectual`. {i cum a]i pus \n valoare studiile?

– Dup` absolvire, am lucrat ca traduc`tor la Ministerul de

Externe dar…m-am l`sat de meserie. |n plus, mama a fost profesoar` de desen [i i-am mo[tenit pasiunea pentru desen, culoare [i alte asemenea.

– Deci, [i mama dumneavoastr`… a fost profesoar`?

– A murit acum [ase ani.

– {i tat`l?

– Tot atunci. Amândoi au pierit \ntr-un accident de ma[in`.

Se sim]ea nelalocul ei printre atâtea \ntreb`ri personale. {i totu[i, nu [tia ce o determina s`-i r`spund`. Mergând prin spatele casei, ar`t` cu degetul.

– Aceasta e boomlacka – adic` buc`t`ria visurilor mele.

Deschise u[a spre o \nc`pere pu]in mai mare decât o baie obi[nuit`. |ntr-adev`r, avea o fereastr` care d`dea spre livada

propriet`]ii mari, dar era exact atât cât s` \ncap` \n ea o chiuvet` cu leg`tur` la apa rece, un cuptor vechi [i un frigider la fel de ruginit.

– M-am \n[elat…

– Amarnic, \l \n]ep` ea.

ASTRUL IUBIRII

31

– Dar n-a fost o jignire, indiferent cum a]i luat-o, [i intr` ca se se uite mai \ndeaproape. Nu este loc pentru un cuptor cu microunde.

– Nu, dar inten]ionam s`-l pun \n [ur`. So]ii Wright mi-au dat-o

ca s-o folosesc ca atelier pentru lucr`rile mele.

– Asta mi-a zis [i William Price, [i spunea c` nu pl`ti]i chirie pe

asta. Anya ezit`, ne[tiind dac` s-o ia ca pe o amenin]are. Asta \nsemna c` dac` el cump`ra, situa]ia se va schimba?

– Nu, dar nimeni n-a folosit spa]iul acela de ani de zile [i \nainte

s` intru eu, a trebuit s` arunc lucruri nefolosite, s`-l cur`] [i s` revopsesc. Mi-au spus c` le-am f`cut o favoare. {i le mai fac, când

mai am grij` de casa lor când sunt pleca]i.

– {i nu v`d rolul cuptorului \n toat` povestea.

– Ca s`-mi usuce florile. Mi-ar economisi timp [i a[ m`ri

produc]ia. Nu orice plant` merge pus` la uscat astfel, dar trandafirii, crizantemele, margaretele, sunt ideale. Sau plantele cu frunze late…, [i se opri, devenind con[tient` de entuziasmul ei exagerat. Pot s` m` folosesc de florile din gr`din`.

– {i dac` se schimb` proprietarul, a]i vrea s` continua]i?

– Da; iar Bert vrea s` fie gr`dinar \n continuare. Dac` a]i

observat, face o treab` bun`. A[ accepta s` pl`tesc chirie pe [ur`, dar nu foarte mult…

– Dar pl`ti]i pu]in [i pentru cas`.

Nesigur` dac` era doar o remarc` sau o alt` amenin]are, Anya d`du din cap. O enerva la culme faptul c` trebuia s`-[i ridice ochii pentru a-l vedea ca lumea, din cauz` c` era mic` de \n`l]ime.

32

ELIZABETH MARSH

– A[ pl`ti pu]in, având \n vedere starea \n care e.

– Chiria mic` e motivul pentru care a-]i plecat acum patru ani de la unchiul dumneavoastr` [i a]i venit aici?

– Da, \nghe]` ea. De unde [ti]i?

– L-am \ntrebat pe William Price. M-am interesat [i de fiul dumneavoastr`. Dac` vrei s` te ai bine cu vecinii, trebuie s` faci [i astfel de lucruri, zise el, indicând scara \ngust`. V` rog, dup` dumneavoastr`. Anya urc`, nelini[tit`. O deranjau \ntreb`rile prea \ndr`zne]e, mai ales c` \nc` nu manifestase o dorin]` sigur` de a cump`ra.

– Asta e baia; camera lui Oliver [i a mea, deschise ea repede toate u[ile. Dup` primele dou` \nc`peri, Garson intr` \n dormitorul ei.

Pere]ii de culoarea l`mâii se potriveau cu decora]iile albe [i galben-pal.

– Este opera dumneavoastr`? ar`t` el spre un co[ule] cu flori uscate. Ea d`du din cap [i-i ar`t` [i petalele parfumate.

– Tot eu am f`cut [i potpuriul.

Garson cercet` atent camera, apoi se \ntoarse brusc spre ea.

– Ave]i un iubit?

Nu-l mul]umeau detaliile pe care le [tia deja despre via]a ei personal`? |[i \ncle[t` pumnii. Cât tupeu! Cu siguran]`, aflase c` nu

are so] [i c` probabil e \nc` o mam` nec`s`torit`.

– Poftim? s`ri ea.

– Ai prieten? repet` el, f`când-o s` fiarb` de furie.

Privirea lui albastr` c`ut` mai \ntâi modelul floral de pe

ASTRUL IUBIRII

33

cuvertur`, pentru ca apoi s-o fixeze pe ea. Nu doar b`nuia implica]iile din aceast` \ntrebare, dar era [i singur` \n dormitor cu el. Erau singuri \n toat` casa, de fapt. |[i mu[c` buzele. Poate c`

totul se datora faptului c` el \i violase intimitatea, spa]iul unde \[i f`cea toaleta, unde dormea, unde visa. Dar con[tientizarea masculinit`]ii [i for]ei sale fizice, pe lâng` formele ei pl`pânde [i feminine, o alarmau.

– Sunt sigur` c` l-a]i interogat pe William Price dac` \mpart casa cu altcineva, r`spunse ea acid.

– A[a e, iar el mi-a r`spunse negativ.

– Dar v` teme]i c` a[ avea o mul]ime de admiratori care vin aici

\n toiul nop]ii sau la orice or` din zi? Ei bine, nu am. {i nici nu

aprind lumina ca s` m` postez pe teras` \n amurg, \mbr`cat` sumar!

– Asta numesc eu o idee ademenitoare, [i col]urile gurii sale

tres`rir` u[or. De[i dac` a]i purta pantalonii de azi-diminea]`, a]i atrage mai multe persoane. Picioarele lungi cu posteriorul din piele neagr`….mmm…m` mânca \n palm`! Tân`ra r`mase f`r` cuvinte. {i pe ea o mânca \n palm`, acum! Voia s`-l plezneasc` peste mutra aia \ngâmfat`. Pe de alt` parte, undeva \n mintea ei, avea m`car satisfac]ia c` \l atr`gea din punct de vedere fizic, \n ciuda adversit`]ii f`]i[e.

– Ave]i un feti[ \n leg`tur` cu pielea neagr`? se interes` ea pe un ton neutru.

– Depinde cine o poart`, [i-i c`zu privirea spre pieptul ei. Dac`

e o femeie sub]ire, cu sâni…

– Ca s` v` r`spund la \ntrebare, nu exist` niciun b`rbat \n via]a

34

ELIZABETH MARSH

mea, [i ie[i \n grab` pe u[`, coborând \n fug`. Trebuia s` scape. |n primul rând, s` se salveze de o dezvoltare mai am`nun]it` a idealului s`u de femeie [i-n al doilea, fiindc` de data asta, ochii lui Garson o dezbr`caser` practic din priviri – ceea ce o incitase. |ntreg trupul ei fusese str`b`tut de un fior cald de pl`cere. Pentru Dumnezeu, el nu observase nimic, nu? Probabil, c`ci acei ochi de un albastru p`trunz`tor nu omiteau niciun detaliu. |ns` numai ideea de a fi excitat` de o simpl` privire \nsemna ceva nou pentru ea. Se \ntunec` – nici m`car Dirk, cel pe care-l considerase o dat` cel mai de pre] cadou din lume, nu reu[ise a[a ceva. – Presupun c` ave]i un set de chei de la Grange, zise el,

coborând sc`rile o clip` mai târziu. Se poate s-o v`d [i eu? Anya sim]i cum se chirce[te pe dinl`untru. |[i dorea cu disperare s`-l vad` plecat, s-o lase \n amarul ei, [i mai ales, nu voia s` devin` foarte interesat de locul acela.

– A]i v`zut-o deja de dou` ori.

– A[ vrea s-o v`d [i a treia oar`. V` rog.

Pre] de o secund`, tinerei \i veni \n minte s` mint` c` nu le avea,

dar le lu` imediat de pe pervaz.

– S` mergem, [i ie[i. Dac` o cump`ra]i, ]ine]i casa doar pentru weekenduri, sau ca re[edin]` permanent`?

– Doar pentru sfâr[iturile de s`pt`mân`, de[i, cum mai mult de

jum`tate din acestea le petrec prin ]ar`, o s` fiu absent mai tot timpul.

– Dac` tot c`l`tori]i a[a de mult, n-ar fi mai cuminte s` lua]i ceva

ASTRUL IUBIRII

35

mai aproape de aeroporturi? suger` ea.

– Poate, dar… d`du din umeri.

Tân`ra deschise [i intrar` \n holul tapetat \n galben, mobilat \n

culori \nchise [i cu podea zgâriat`. |nc`perea avea aerul unei neglijen]e generale, aproape nobile.

– So]ia dumneavoastr` ce p`rere are despre o astfel de achizi]ie?

se interes` ea. De[i Garson nu d`dea niciun indiciu c` ar fi c`storit, totu[i Anya sim]ea nevoia s` \ncerce.

– Nu sunt \nsurat, [i o fix`.

– Atunci, iubita…

– Nu am.

– Nu?

El tres`ri. Dac` tot f`cuse cercet`ri despre persoana ei, i se p`rea \ndrept`]it ca [i ea s`-l interogheze acum, cu toate c`-i

displ`cea.

– Nu exist` nimeni special \n via]a mea.

– Atunci, sune]i un burlac \nr`it? suger` ea suav.

– Dac` e cumva vreo aluzie la preferin]ele mele, sunt cât se

poate de normal.

– {i un adev`rat cuceritor, murmur` ea \n b`rbie, m`surându-l

din priviri, a[a cum o f`cuse [i el mai \nainte, f`r` \ns` a [i-l imagina dezbr`cat. Trebuie s` fi]i o adev`rat` prad` pentru femei, continu`, fericit` c`-[i poate lua revan[a.

– Cum sunt mai tot timpul pe drumuri, mi-e greu s` stabilesc

anumite rela]ii, nemaivorbind de a le \ntre]ine, se r`sti el [i p`[i spre o camer` folosit` drept atelier de cusut de c`tre doamna

36

ELIZABETH MARSH

Wright. Ce a]i face dumneavoastr` ca s` aduce]i locul `sta pe linia de plutire?

– Eu?

– Da.

De multe ori, \n timp ce f`cea cur`]enie acas`, Any \[i imaginase cum ar redecora totul, [i avea clar \n minte toate planurile. Acum \ns`, [tia c` \ntrebarea venise ca o porti]` de salvare, fiindc` Garson Deverill se dovedea destul de sensibil \n ce prive[te via]a lui personal`.

– Jos, a[ ad`uga o ser` lâng` salona[, [i a[ redefini spa]iul

buc`t`riei [i c`mara.

– Adic`?

– Pentru \nceput, aici – [i ar`t` spre chicineta construit` \n

1940, a[ face alte dou` \nc`peri, [i unindu-le, a]i ob]ine o buc`t`rie spa]ioas`.

– Cu un cuptor cu microunde?

– {i acela, zâmbi ea, plus aragaz, frigider [i altele asemenea. La

cele dou` dormitoare a[ ad`ug` câte o baie proprie, zise când ajunser` la etajul \ntâi, iar baia comun` a[ moderniza-o complet. Apoi a[ pune \nc`lzire central`, geamuri duble, plus decora]iuni interioare. Se opri, ca s`-l urm`reasc`.

– Dar toate astea ar dura luni de zile, [i ar lua destul pân` când v-a]i putea muta. {i cost` zeci de mii de lire, care la suma de cump`rare, n-ar merita – doar pentru o cas` de vacan]`.

– A[a considera]i dumneavoastr`.

– Mda. Dac` sunte]i interesat de via]a de noapte sau \n loca]ii

ASTRUL IUBIRII

37

de lux, nu este locul potrivit.

– Am zis eu a[a ceva?

– Nu, dar poate c` sunte]i. A, \nc` ceva…

– Nu pot s` cred, ridic` el ochii spre cer.

– Ar trebui s` fi]i prezent la lucr`ri. Muncitorii locali sunt buni , dar \ntotdeauna sunt de luat decizii de moment.

Dup` ce vizitar` toate \nc`perile, se \ntoarser` la primul etaj, pe teras`.

– A[ vrea s` [tiu, \ncepu el, nu sunte]i pu]in contra?

– Contra?

– Din câte am \n]eles, so]ii Wright ar vrea s` \ncheie tranzac]ia,

iar William Price e desigur interesat, dar niciunul nu v-ar fi recunosc`tori pentru piedicile pe care le pune]i. Ea se \mbujor`. Tipul avea dreptate. Probabil c` se gândea doar la persoana ei, dar ideea de a-l avea ca vecin pe Garson Deverill,

chiar numai la sfâr[it de s`pt`mân`, o nelini[tea. – Nu pun piedici, doar v` avertizez asupra neajunsurilor. Azi-diminea]` mi-a]i spus cât de nepl`cut e s` a[tep]i s` ]i se repare ma[ina, or renovarea unei case ar lua mult mai mult. El \[i vâr\ mâinile \n buzunare, \ncât materialul pantalonilor se mul` pe coapsele lui puternice.

– A[a e.

– Un astfel de loc ar \nsemna o mare b`taie de cap [i pentru un

localnic, dar`mite pentru cineva care e \n permanen]` pe drumuri. De n-ar fi stat \n acea pozi]ie! Rezemat de balustrad`, cu fa]a la ea [i cu mâinile \n buzunare, \[i scotea \ntreg abdomenul \n eviden]`.

38

ELIZABETH MARSH

– Posibil…

Avea dubii. |ntr-adev`r, modul ei de prezentare nu-i avantaja pe so]ii Wright, [i va tr`i cu asta pe con[tiin]`; dar oare \l va \ndep`rta? Oare o va l`sa \n pace? De-ar da Domnul!

v` lua]i

[coal`, zise el,

\ndreptându-se de spate.

– Cum? A, da, \n fiecare zi. Nici nu mi-am dat seama c` e a[a de

târziu, se uit` ea la ceas. Trebuia s`-l iau acum cinci minute, [i o lu` la fug` pe sc`ri. Scuze, dar Oliver m` a[teapt` de cinci minute.

– Am

\n]eles

c`

o

s`

fiul

de

la

– V` duc cu ma[ina, o urm` el, a[teptând-o s` \ncuie.

– O iau pe-a mea. Trebuie doar s`-mi iau cheile.

– Eu am parcat aici [i o s` ajunge]i mai repede.

– Dar…

Repezindu-se, el \i deschise portiera.

– Urca]i, ordon` el.

– Antrena]i câini?

– E o idee, râse el, dac` dau de timpuri grele. Hai feti]o, [i pocni din degetele sale lungi.

– Dac` ascult, m` ba]i pe spate [i-mi dai un biscuit? zise ea f`r` a mi[ca.

– Dac` refuzi, \]i dau una la popone]ul `la delicios!

Temându-se s` nu-[i pun` ideile \n aplicare, Anya urc`. Nu voia s` accepte acest serviciu, dar era adev`rat c` o ducea mai repede, [i

acum doar Oliver conta.

– {coala e lâng` zona verde a ora[ului.

– Am v`zut-o.

– Sper c` Oliver e \n regul`, se agit` ea. Tot mai multe lucruri

ASTRUL IUBIRII

39

necurate se \ntâmpl` cu copiii care sunt l`sa]i singuri.

– Nu cred c` s-a \ntâmplat nimic.

– Are doar cinci ani, [i cu toate c` ora[ul pare unul lini[tit, i-am spus s` nu discute cu str`inii care…

– Calmeaz`-te, zise el atingându-i genunchiul stâng.

Anya \nghi]i \n sec. Doar cu o clip` mai \nainte era \ngrijorat`

din cauza micu]ului, acum \ns` c`ldura palmei mari cu degete lungi, o emo]ionase. Numai asupra acestei atingeri se putea concentra. Sim]ea c` explodeaz`; un val de c`ldur` clocotea

\nl`untrul ei. Ce fel de for]` interioar` poseda Garson Deverill de stârnea asemenea dezastre?

– Sunt calm`, se l`s` ea pe sp`tar [i el – ce u[urare – \[i retrase

mâna. Ma[ina lu` curba pe lâng` biserica din secolul cincisprezece, [i Anya se uit` \n zare. Z`ri cl`direa de c`r`mid` a [colii, un pâlc de

copii care plecau, apoi doi copii \n pulovere gri [i pantaloni alba[tri, a[teptând cumin]i pe gard.

– E Oliver, r`sufl` ea u[urat`.

– Cel din stânga, zise el.

Anya \i aunc` o privire alarmat`. De unde [tia? Poate c` odat` cu celelalte informa]ii, William Price i-l descrisese [i pe Oliver. Cu p`rul lui negru bogat, sprâncenele groase [i buzele arcuite – mo[tenite de la tat` – sem`na mai degrab` cu un \nger dec`zut. Cravata \i era strâmb`, o [oset` mai jos, alta tras` pân` la genunchi. Garson studia copilul cu foarte mare aten]ie. Ma[ina parc` al`turi, Oliver realiz` c` Anya e \n`untru, [i f`cu ochii mari.

40

ELIZABETH MARSH

– Dânsul e domnul Deverill, cobor\ tân`ra \mbr`]i[ându-l ca de obicei. A v`zut casa mare [i m-a adus pân` aici.

– Bun`, Oliver, zâmbi Garson.

– Salut.

– Te superi dac`-l duci [i pe colegul lui acas`? St` \n drum.

– Cum? \ntreb` b`rbatul distrat, urm`rindu-l \n permanen]` pe Oliver. A, sigur c` da.

– La naiba! strig` cel`lalt, care admirase tot timpul ma[ina, ca la un salon. A venit mama… Fericit, Oliver urc` \n spate, l`f`indu-se pe scaunele moi.

– S` ne punem centurile, zise Garson, [i se r`suci pentru a-l

ajuta pe copilul care era tot un zâmbet.

Cum a fost la [coal`? \ntreb` Anya.

Super! Cum se nume[te ma[ina? se aplec` el \n fa]`.

Maserati Shamal. E din Italia.

E frumoas`. Când m` fac mare, din asta o s`-mi iau.

Asta voiam [i eu la vârsta ta, [i uite c` s-a \mplinit. |n ce clas`

e[ti?

|n a doamnei Malcom.

{i-]i place de ea?

Da. |n afar` de când ne pune s` ne leg`m la [ireturi.

E greu?

Nu e foarte u[or!

Dar s` citi]i? râse Garson

{i aia e u[or. Adic`, la cartea la care suntem acum. Iar la

socoteli e… B`rbatul continua s` pun` \ntreb`ri la care copilul r`spundea

ASTRUL IUBIRII

41

foarte amabil. Anya \i urm`rea surprins`. |ntotdeauna Oliver st`tea cuminte \n prezen]a cunoscu]ilor, dar cu str`inii se retr`gea. Ast`zi \ns`, era vorb`re]. S` fi fost din cauza ma[inii superbe \n care urcase? Sau a farmecului personal degajat de Garson? Care, \ntr-adev`r era un tip foarte [armant. Ea \i c`zuse deja victim` \n acea diminea]`, pân` când \[i rostise numele, [i deveniser` du[mani. Apoi venise rândul lui Bert, acum Oliver.

– Mul]umesc c` ne-a]i adus, zise ea când el opri \n fa]a cur]ii.

Garson corob\ [i el, desf`cu centura copilului [i-l scoase din ma[in` \n bra]e.

– Te mai duc [i alt` dat`, \i spuse.

– Promi]i? se lumin` el.

– Pe cuvânt de onoare.

– Mami, pot s` m` duc la domnul Bert s`-i spun cum am venit acas` cu un Mas…Maserati?

– Mai \ntâi s` te ui]i pe geam ca s` nu doarm`.

– Bine, [i o zbughi spre c`su]a vecin`.

– Chiar o s`-l mai duci?

– Da…Am decis s` cump`r The Grange.

– Da? [i sim]i cum i se strânge tot stomacul.

– S` ne fereasc` Dumnezeu… murmur` el [i urc` la volan. Au

revoir, \i f`cu apoi cu mâna [i plec`. De data asta, Anya era cea care-l urm`rea. Se \ntreba dac` o pa[te o a treia zi de ghinioane. Chiar dac` sfâr[itul lumii nu era

chiar a[a de aproape, ei a[a \i p`rea.

Capitolul 3

Cu mare aten]ie, Anya aplica punctule]e de lipici cu o scobitoare pe o panselu]`, lipind-o \n forma desenat` pe foaia alb`.

– Asta e!

Experimenta noi proiecte, de data asta felicit`ri; mai f`cuse alte cinci, care erau preg`tite \ntr-o cutie.

– Eu a[ cump`ra a[a ceva, zise Kirsten, care o urm`rea de pe cealalt` parte a mesei.

– Tu [i mai cine?

– O gr`mad` de oameni.

– Iar al]ii o s` r`mân` pe dinafar` dac` nu g`sesc spa]iu de desf`[urare. Era dup`-amiaz`; Kirsten \[i l`sase so]ul \n fa]a televizorului, cu cei trei copii, care se presupunea c` dorm. Venise la vecina ei pentru o bârf`. Rotunjoar` [i blond`, femeia avea cam treizeci [i ceva de ani, [i se \mprietenise cu Anya \nc` de la \nceput; o sprijinise \ntotdeauna. De multe ori Kirsten avusese grij` de Oliver,

ASTRUL IUBIRII

43

sau \i cump`rase acestuia medicamente dac` era bolnav, sau \l trimisese pe so]ul ei, Derek, ori de câte ori tân`ra avusese probleme mai serioase prin cas`.

– Dac` produc mai mult, zise Anya, n-o s` mai pot folosi [ura.

N-o s` mai am spa]iu s`…

– Nu-]i mai face gânduri rele. Nimeni n-are nimic \mpotriv` c`

lucrezi aici [i chiar dac` so]ii Wright se mut`, mai sunt trei s`pt`mâni pân` se \ncheie definitiv tranzac]ia [i…cine [tie? Poate c` noul proprietar o s` se r`zgândeasc` [i pic` toat` afacerea. Nori amenin]`tori se adunaser` pe cer, iar Anya nu-i vedea cu ochi buni.

– Nu cred c` Garson Deverill e tipul care s` aib` remu[c`ri o

dat` ce s-a hot`rât.

– Garson Deverill cump`r`? s`ri cealalt`. Dar ai zis c` este un

cump`r`tor din Londra. O fi acel Garson Deverill – \nalt, chipe[, priceput la toate?

– Cred c` da.

– Nici nu pot fi dou` persoane cu acee[i descriere!

– |l cuno[ti?

– Normal! Bine, nu personal, dar am auzit de el, [i sigur \l [tii [i

tu. |ntotdeauna apar \n ziare ultimele nout`]i \n materie de afaceri,

iar s`pt`mâna trecut` am citit despre el c` este unul din tinerii magna]i.

– N-am v`zut [i nici n-am citit. Fac economii.

– Deci, Garson Deverill conduce o serie de companii care se

ocup` de materiale de prelucrare a petrolului. Se pare c` a \nceput ca ucenic \ntr-o firm` mic` \n domeniu [i a preluat-o dup`

44

ELIZABETH MARSH

retragerea patronului. Avea pe-atunci dou`zeci [i patru de ani, dar

cu planurile lui, firma s-a extins peste a[tept`ri. De-atunci, a cump`rat alte firme, iar acum are o \ntreag` afacere. I se recunosc meritele \n aceast` bran[` [i e foarte respectat.

– Bravo lui…

Deci, avusese dreptate când apreciase inteligen]a [i succesul lui \n afaceri.

– {i arat` al naibii de bine. Cred c` [i tu te-ai gândit la asta când l-ai v`zut. Anya d`du din cap, amintindu-[i \ntrevederea de-acum o lun`,

ale c`rei scene le revizuise \ntruna. Mai lipi o panselu]` pe o alt` foaie. Chipe[ul Garson Deverill era un adev`rat magnet. Un magnet care o lipsise oarecum de…obiectul de interes.

– M` surprinde faptul c` un asemenea b`rbat n-are o iubit`,

remarc` Anya.

– O fi acum singur, dar a fost c`s`torit, o infirm` cealalt`, mare

amatoare de bârfe. O [tii pe Isobel Dewing, prezentatoarea de televiziune? A \nceput cu programe pentru copii, iar acum are o emisiune de [tiri mondene. E o tip` \nalt`, sub]ire, blond`, cu un zâmbet fin. Derek zice c` e ultimul r`cnet \n materie de

extravagan]`. De[i n-avea televizor, [i mai privea o [tire, dou`, pe la alte case, Anya \[i amintea de blonda superb` \mbr`cat` \ntr-un costum ro[u-aprins, cu un [al alb pe umeri. Dac` ea \ns`[i ar fi adoptat o asemenea ]inut`, [alul s-ar fi mototolit \n doar câteva minute.

– {tiu de cine vorbe[ti. A fost c`s`torit cu ea?

– Da, [i erau considera]i un cuplu perfect pân` când s-au

ASTRUL IUBIRII

45

desp`r]it, acum vreo trei-patru ani. Se pare c` nu-i place s` dea am`nunte despre via]a lui privat`, a[a c` nu s-au spus multe despre mariaj [i nici despre divor], dar se pere c` ruptura s-a produs din cauza carierelor lor. Anya \[i aminti de tonul lui r`stit atunci când \l \ntrebase despre o pereche, precum [i dificultatea de a p`stra o rela]ie.

– E mereu pe drumuri, deci e posibil ca Isobel Dewing s` se fi plictisit de absen]a lui permanent`, suger` ea.

– Poate. M` \ntreb de ce ar fi Garson Deverill interesat de

Grange, când \[i permite desigur ceva mai mare, mai bun [i \ntr-o zon` mai populat`?

– Nici eu nu \n]eleg. {i totu[i…

– Totu[i, ce?

– Nimic…

Voise a spun` c` decizia lui avea de-a face cu ea [i cu Oliver,

ceea ce ar fi fost desigur ridicol. Cu toate c` o interogase am`nun]it, nu sesizase prezen]a lor \nainte s` vin` la Lidden Magnor, deci s` fi avut o doz` de influen]`?

Lipi fire de ferig` pe petalele panselu]elor, apoi \mpodobi desenele cu o band` adeziv`. Cu tot ridicolul, ideea o m`cinase de-a lungul s`pt`mânilor care trecuser` de-atunci, [i \nc` o mai sâcâia.

– Numai timpul va scoate la iveal` adev`ratele motive, declar`

Kirsten. Apropo de timp, cred c` Derek m` a[teapt` cu cina, a[a c`

m` duc. |]i mai face curte "darul lui Dumnezeu"? Se referea la Roger Adlam, la care Anya morm`i.

– Da, din nefericire. L-am refuzat de fiecare dat`, dar tot mai

46

ELIZABETH MARSH

a[tept s` apar` de nic`ieri cu cine-[tie-ce cadou – ceva brânz`, sau smântân`, sau numai a[a, ca s` vorbim. Cel pu]in a[a mi-a spus.

– Roger tot mai crede c`-l placi?

– Da, [i având \n vedere cât a tras de timp, tot mai e \n c`utare

de o partener` de pat. De fiecare dat` când apare, crede c` m-am r`zgândit, c`-mi voi da seama de ce pierd!

– O fi el \ngâmfat, dar arat` bine, a[a ca un tip mai dur.

– Doar nu-mi sugerezi s` ies cu el? se \ngrozi Anya.

– P`i, n-ai mai ie[it cu nimeni de când cu Dirk, adic` de doi ani.

Sun` antifeminist, dar dac` trimite \nt`rituri…B`rba]ii [i femeile au fost create cu o singur` inten]ie – ca s` stea \mpreun`. Ai dou`zeci [i opt de ani, deci a cam venit vremea s`-]i g`se[ti [i tu perechea. Cu aceste cuvinte, Kirten plec`. Anya puse ultima felicitare \n cutie, \[i \mpachet` lucrurile, cam dezam`git`. Dirk Benson fusese veterinarul ora[ului. Se \ntâlniser` la o s`rb`toare local` [i se sim]iser` atra[i unul de cel`lalt. Blând, amuzant, tân`rul p`rea partenerul ideal, pân` când se dovedi c` nu-i p`sa de Oliver. Nici Roger nu se l`sase impresionat de copil. De fapt, cu un copil, nici nu era de mirare c`-i luase atâta timp s` ajung` a-i face

avansuri. Deja era prea mult. Cu doar câteva zile \nainte, tipul se strecurase pe la spatele ei \n gr`din` [i ar fi luat-o pe sus dac` nu-i z`rea umbra. Brusc, gândurile ei s`rir` de la un lucru la altul. Casa Grange. Când plecaser`, so]ii Wright \i l`saser` un set de chei, cu rug`mintea s` deschid` geamurile zilnic.

– Ca s` fie aer curat, motivase domnul Wright, \ns` Anya b`nuia

ASTRUL IUBIRII

47

c` din cauza mirosului de mucegai care se impregnase parc` [i mai mult \n ziduri o dat` cu golirea casei |n diminea]a respectiv` deschisese geamurile, \ns` uitase a le mai \nchide.

– La naiba, murmur`.

Nu-i pl`cea s`-l lase pe Oliver singur \n cas`, oricât de scurt ar fi fost timpul, dar se anun]a ploaie, deci trebuia s` mearg`. |l va ruga pe Bert s` arunce un ochi. Mai era o jum`tate de or` pân` când pleca la bar, deci mai avea timp. Mai \ntâi se asigur` c` b`iatul doarme. Surâse – degetul mare \i c`zuse din guri]`, iar genele lungi [i negre \i erau \nchise peste obrajii \mbujora]i. Sim]i un nod \n gât. |l iubea enorm. La moartea lui Jennie, \i jurase acesteia c` va face tot ce-i st` \n putin]` ca s`-l protejeze, s`-i asigure cele necesare ca s` fie fericit. Reu[ise; pân` acum.

– Vise pl`cute, scumpule, [opti [i-l s`rut` u[or pe frunte.

Bert veni la ea bine dispus. Anya \l asigur` c` nu st` mult, [i plec` dincolo. Pe la jum`tatea drumului se opri. Când se mutaser`, so]ii Wright t`iaser` [i curentul, deci poate era mai bine s` ia o lantern`. Sau nu, c`ci luna, printre nori, mai d`dea câte o raz` destul de luminoas`. |nchise ferestrele de jos, apoi urc`, mai \ntâi la dormitoarele din fa]`, apoi la cele din spate. La ultima camer`, tres`ri brusc. Auzise un scâr]âit, ca [i cum cineva c`lcase gre[it pe podeaua din buc`t`rie. Cum u[a de la intrare era deschis`, Roger putea s` se fi strecurat pentru o alt` vizit`– surpriz`. Se aprinse, c`ci nu-i pl`cea s` fie luat` prin surprindere.

48

ELIZABETH MARSH

|nfundându-[i c`ma[a \n pantaloni, fugi pe sc`ri \n jos. |n hol

nu era nimeni. Luna intr` \n nori l`sând totul \n semiobscuritate, \ncât ea \ncepu s` bâjbâie. Unde s` fi fost urm`ritorul? |nc` un scâr]âit, de data asta \n salon.

– Gata, omule, hai s` termin`m cu joaca! bolborosi ea.

S`ltându-se silen]ios, Anya d`du buzna peste u[a de la salon [i – poc! – se ciocni cu o form` \nalt`, care tocmai ie[ise de undeva.

S-ar fi pr`bu[it dac` dou` mâini puternice n-ar fi prins-o, ]inând-o de talie. Anya \n]epeni. Nu dorea s` fie atins` de tân`rul fermier, indiferent de motive. Poate din cauza refuzurilor ei, acum tipul voia s` se r`zbune. Oricum, era mai rapid decât ea.

– Gata, Roger, \l avertiz` [i ridic` amenin]`tor o mân`.

Nu-i st`tea \n fire, dar dac` inten]iona s-o s`rute, \l pocnea.

– Nu, s`ri posibila victim` [i o prinse de \ncheietur`.

Anya \ncerc` s` se elibereze, zb`tându-se \n bra]ele lui. |l putea lovi cu cealalt` mân` dac` el nu i-ar fi anticipat mi[carea, \ncle[tând-o.

– Las`-m`! se c`zni ea.

– S` m` \nvine]e[ti? Sau s`-mi dai la fund? adu`g` el, evitând o lovitur` de picior. Ce m` crezi, un masochist? Ea \ncet` a se mai zbate. Recunoscuse vocea, care nu era a admiratorului. Din contr`. Inspir` adânc.

– Domnule…Deverilll.

– N-am vrut s` te sperii, dar e casa mea, [i e[ti un intrus.

Luna ie[i dintre nori, iar ea \ndr`zni s` arunce o privire spre cel care o imobilizase cu atâta u[urin]`. Cum de-l confundase? De[i lupta durase doar câteva secunde [i totul se petrecuse pe \ntuneric.

ASTRUL IUBIRII

49

Garson Deverill era oricum mai \nalt, mai lat \n umeri, [i mai bine \mbr`cat.

– E casa dumneavoastr`? protest` ea.

Timp de o clip`, el p`ru fascinat de ridicarea ritmic` a pieptului

ei.

– Am accelerat formalit`]ile ca s` m` \ncadrez \n timp, zise el, rearanjându-[i cravata smuls`. Ce cau]i aici?

– So]ii Wright m-au rugat s` deschid geamurile, iar acum le \nchideam…Cred c` vine ploaie, de[i nu sunt sigur`.

– A[a e. Am auzit la [tiri. Cine e Roger?

Ea \[i frec` \ncheieturile. N-o r`nise, dar strânsoarea lui puternic` \i l`sase urme adânci, \n carne vie parc`.

– A, un fermier de pe-aici…M` place.

– {i l-ai ademenit aici ca s` v` distra]i?

Anya se \ncrunt` la auzul acestor cuvinte; de ce concluzionase

asta? De ce gândea ce e mai r`u despre ea?

– Normal c` nu.

– Nu pari prea sigur`. Ba da! }i-am spus c` nu exist` nimeni \n via]a mea

deocamdat`.

– Dar n-ai men]ionat c` nu dore[ti acest lucru, observ` el rece. Acest Roger, are ferma lui?

– Da, una de lactate, undeva mai \ncolo.

– Deci, ar fi o partid` bun`.

Tân`ra \ncremeni din nou. Abia acum realiza unde b`tea Garson – insinua c` ea vâneaz` averea altora.

– Iar eu ar trebui s`-l atrag aici, ca s`-i \ntind o capcan`? \ntreb`

50

ELIZABETH MARSH

ea, ar]`goas`.

– Fetele mai pu]in \nst`rite care caut` b`ie]i avu]i, nu-s o

noutate.

– Dar e o insult`! {i dac` tot umblam dup` el, crezi c`-l mai

loveam?

– Puteai s-o faci pe femeia dur`.

– Aiurea!

– Doar n-ai l`sat u[a de la intrare degeaba deschis` [i n-ai venit aici descheiat` la c`ma[` ca s`…

– Descheiat`? s`ri ea [i se uit` \n jos.

Spre groaza ei, observ` c` primii trei nasturi

se

desf`cuser`, l`sând sutienul alb [i pielea alb` a sânilor s` se vad` \n toat` splendoarea lor. Nu era de mirare c` o admirase atât!

de

sus

i

– Cred c` s-au desf`cut când m-ai asaltat! protest` ea.

– Adic`, nu aveai de gând s`-l ademene[ti pe acest Roger?

– Nu! [i se \ncheie repede.

– Dar m-ai incitat pe mine…

Aceste vorbe o f`cur` s` tresar`. Undeva \n adâncul sufletului ei

\[i

b`tea joc de ea? Trecuser` printr-un \ntreg joc al insinu`rilor [i-al

se petrecu ceva inexplicabil. Tipul vorbea foarte serios

sau

aluzilor, dar acum nu mai [tia ce s` cread`. |l \nfrunt` mândr`.

– M` \ndoiesc, zise.

– Vrei o dovad`? [i veni mai aproape.

P`rea c`-i era din ce \n ce mai greu s` respire. Apropierea lui aducea un miros pl`cut de parfum, precum [i c`ldura emanat` de trupul lui.

– Nu, mul]umesc.

ASTRUL IUBIRII

51

– Nu, mul]umesc, o \ngân` el, pinzând-o de umeri, [i aplecându-se.

O s`rut`, \ns` nu numai atât. Buzele lui practic se jucau, o

chinuiau, o puneau pe jar. Când se desprinse de ea, Anya nu f`cu nicio mi[care. Nu putea, ca [i cum se blocase \n acea pozi]ie.

– Domnule Deverill…

– Garson, [i se plec` din nou.

De data asta, s`rutul veni cu un val de c`ldur` prin tot trupul ei. Acesta era un s`rut adev`rat, iar ea se deschise pentru a-l primi,

ag`]ându-se neputincioas` de haina lui. Pe m`sur` ce mi[c`rile se intensificau, degetele ei se strângeau tot mai mult pe materialul moale, sorbind buzele lui, dulcea dezmierdare a acestora, gustul lui proasp`t. Se strânse lâng` el, lipindu-se cu pieptul [i cu [oldurile de corpul s`u.

– E[ti convins`? zise el \ntr-un final.

Anya s`ri ca ars`.

– N-am…Nu voiam…Niciodat` n-am vrut s`… se bâlbâi ea, ru[inat` [i tulburat` \n acela[i timp.

Ce f`cuse? Era nebun`? De ce naiba \l l`sase pe Garson Deverill,

care o dispre]uia, care o insultase [i care-i putea deveni du[man, s` o s`rute?

– Am vrut …

– S` verifici c` nu mint?

– Nu!

– Atunci s`-mi testezi virilitatea?

– Mda… ro[i ea, \nfuriat`, amintindu-[i pozi]ia provocatoare a corpului s`u.

52

ELIZABETH MARSH

|nc` nu aflase motivul gesturilor ei necugetate, dar [i mai interesant de \n]eles erau ac]iunile lui. O cuprinse o nelini[te abia perceptibil`. Probabil c` prin acel s`rut dorise a-i testa superficialitatea [i disponibilitatea, adic` exact tipul de femeie

care-i a]â]a pe b`rba]i. {i aparent \i r`spunsese – gre[it, din p`cate!

– Cred c` [i pe tine te-a…marcat, observ` el.

Ea \nlemni. Privirea lui coborât` la nivelul pieptului era o

dovad` clar` a dorin]elor negr`ite pe care le stârnise \ntr-\nsa. Se aprinse toat` la fa]`. Nu-i p`sa câtu[i de pu]in de excitarea lui, \ns` ea una se sim]ea dezv`luit`, umilit`, tr`dat` \n cel mai ru[inos mod.

– De mult n-am mai fost s`rutat`….atât de ap`sat, se scuz` ea. Cu o lun` \n urm`, \l \mpiedicase pe Roger de la un asemenea gest.

– Trebuie s` plec, zise ea pornind spre ie[ire. Bert st` cu Oliver, dar e ora lui de ie[ire la cârcium`.

– {i eu plec, [i o conduse afar`.

– Astea sunt ale tale, spuse Anya dup` ce \ncuie.

– Mul]umesc; n-am nevoie. Ia-le tu, \n caz c` m` blochez vreodat` pe-acolo. Anya ezit`. Indiferent ce sim]ea fa]` de el, sau ce tr`iri \i inspira ea, aveau s` fie vecini. Cerin]a lui dovedea o resemnare, deci [i ea trebuia s` coopereze.

– Bine…Garson.

– Mul]umesc, Anya, [i se \nclin` formal.

– Cum de-ai trecut pe-aici? \l \ntreb` când ie[ir` pe c`rare.

B`t`ile inimii ei \ncepuser` a se mai lini[ti, la fel [i valul

amenin]`tor de adrenalin` din sânge. Acum \[i dorea cu ardoare

ASTRUL IUBIRII

53

s`-i uite s`rutul – [i iresponsabilitatea ei totodat` – [i cel mai bun mod era printr-o discu]ie neutr`.

– Mergeam spre hotel [i am v`zut c` u[a din fa]` e deschis`. Mi

se p`rea c` intrase cineva str`in, [i am vrut s` verific. Apoi ne-am ciocnit pe \ntuneric [i ai dat s` m` snope[ti \n b`taie.

– Stai undeva pe-aproape?

– La The King's Head; dou` nop]i.

Era de fapt singurul hotel din Lidden Magnor, o cl`dire \n stil englezesc, vopsit` \n alb, care ad`postea [i barul la care mergea

Bert.

Sâmb`t`, adic` mâine, am o zi liber` \nainte s` plec \n State,

[i m-am decis s` mai arunc o privire asupra noii achizi]ii. Am venit

direct de la aeroport, [i-[i trecu o mân` peste fa]a obosit`.

– De unde vii acum?

– De la Tokyo.

– |nc` o destina]ie \ndep`rtat`.

– Mult prea \ndep`rtat`. Tot ce vreau acum e s` m` trântesc

\ntr-un fotoliu, s` beau o cea[c` de cafea \n lini[te, [i s` m` culc.

– Te pot servi cu o cafea. Chiar inten]ionam s`-mi fac [i eu una.

– |ncerci s` m` impresionezi, \i arunc` el o privire piezi[`.

– Ai ghicit…

De[i \nc` nu era sigur` ce s` ghiceasc` dup` atitudinea lui – ce-avea s` fac` sau s` zic` – nu putea r`mâne pe pozi]ie advers`, mai ales c` \n calitate de proprietar, era st`pân pe soarta ei. Bine ar fi fost, deci, s`-i intre \n gra]ii.

– Poate vrei [i o bucat` de pl`cint`… zâmbi ea.

– Tentant.

54

ELIZABETH MARSH

– De cas`.

– Cum pot s` refuz a[a ceva? gesticul` el amplu.

Trecur` de Volkswagenul ei [i Garson se opri, cercetându-l. Pe locul unde-l lovise, Anya pictase cuvintele "trosc!", "poc!" [i "au!".

– |mi plac operele de art`, râse Garson. E permanent?

Ea neg`.

– Dac` tot merge bine, mi-am zis c` un cuptor cu microunde

r`mâne prioritatea mea, \n loc s` repar aripa. De[i nu ]ineam neap`rat s`-mi cump`r unul, totu[i sunt mul]umit` de decizie. Astfel, o s`-mi m`resc produc]ia, dar ca s` scot profit, trebuie [i s`-mi g`sesc mai multe spa]ii de desfacere…dar nu se arat` nimic. Sau nu destule. Luna trecut`, doar un magazin s-a ar`tat interesat… Brusc, se opri. De ce-i spunea toate astea? De obicei, nu-[i expunea grijile cu atâta pasiune, mai ales \n fa]a unuia care o trecuse pe lista neagr`.

– Te plictisesc…

– Deloc. {i eu conduc o firm`…

– De utilaje de prelucrare a petrolului, [tiu.

– De unde?

– Mi-a povestit o prieten`, mai devreme.

– Aha. Oricum, ca un om care [i-a construit propria afacere, sunt interesat de al]ii ca mine. |nseamn` c` merge greu?

– Al naibii de greu.

Se opri din nou, c`ci ajunseser` \n fa]a u[ii ei. Când v`zu cine este \nso]itorul, Bert se ar`t` deosebit de \ncântat [i imediat \i veni

cheful de vorb`. Dar se uit` la ceas [i realiz` c` e ora de plecare.

ASTRUL IUBIRII

55

Dup` ce \nchise u[a \n urma lui, Anya \l pofti pe musafir s` ia loc pe canapeaua \n dungi alb-verzi [i aprinse focul. De[i era luna mai, seara \nc` se r`corea.

– De cât timp \]i faci singur` produsele? \ntreb` el, lungindu-[i picioarele.

– De când Oliver a \nceput [coala, dup` Cr`ciun. Am vrut s` fiu

cu el \n primii cinci ani, ca s`-l \ndrum cât mai bine la \nceput.

– Erai tân`r`, ca s`-]i ratezi cariera pentru a sta acas`. Nu te-ai sim]it lipsit` de libertate sau s` te fi plictisit?

– Amândou`, câteodat`, dar m` bucur c` am revenit [i c` am

reu[it s`-mi l`rgesc perspectivele. Pe de alt` parte, am \nv`]at s` g`tesc, s` cos [i…nu prea m` interesa persoana mea.

– Te interesa mai mult s` afli cum s` devii o mam` perfect`,

murmur` el, ca pentru sine. Ai avut noroc c` ]i-ai permis s` r`mâi acas`.

– A[a e, \ns` doar datorit` banilor mo[teni]i de la p`rin]ii mei.

– Pot s` m` uit pu]in la lucr`rile tale? \ntreb` Garson dup` o clip` de t`cere.

|n loc s` preg`teasc` b`utura fierbinte, Anya \i deschise o cutie de felicit`ri.

– Sunt frumoase; bine f`cute, [i chiar interesante.

– Mul]umesc, [i se a[ez` de partea cealalt` a canapelei.

Putea la fel de bine s` se a[eze pe o cutie f`cut` de ea, \ns` nu

i se p`rea o idee bun` s` stea la picioarele lui. Chiar dac`

deocamdat` musafirul se ar`ta afabil, putea dintr-o dat` s` recurg`

la un atac-fulger, deci prefera s` fie la acela[i nivel.

– Cât Oliver era copil, perspectivele de a-mi câ[tiga singur`

56

ELIZABETH MARSH

traiul p`reau atât de \ndep`rate, \ncât nu mi-au dat mari b`t`i de

cap. Probabil c` sunt o optimist`, fiindc` \ntotdeauna am crezut c` [ansele au s` pice din cer. Apoi mi-a venit ideea s` fac tot felul de lucruri…

– De ce?

– |mi f`cusem un aranjament de flori uscate pe care o prieten`

de-a mea, Kirsten, \l admira foarte mult. Am f`cut \nc` unul pentru

altcineva, [i, peste noapte, am \nceput s` primesc comenzi de la mari distan]e. Apoi am \ncercat alte obiecte, pe aceea[i linie, care au avut succes. Deci totul venise de la sine, dar de \ndat` ce am pornit-o mai serios, s-a pr`bu[it totul.

– Dureaz` pân` ajungi s`-]i construie[ti o afacere.

– Mi-am dat seama, dar nu prea am acest timp. |ns` faptul c`

vând astfel de produse \mi permite s` am timp de Oliver, [i nu vreau ca el s` fie nevoit a lucra de mic. {i ce fac dac` e[uez? \ntreb` ea retoric, nelini[tit` din pricina acestui gând. |n Dorset nu se caut` traduc`tori din francez`.

– Ai o educa]ie aleas`, deci ai s` r`zbe[ti, [i-i atinse bra]ul.

Atingerea o lini[tea [i o tenta foarte mult s` se apropie, s`-[i lase capul pe um`rul lui. For]a fizic` pe care trupul lui Garson \i inspir`

dorin]a de a depinde [i de altcineva, nu doar de ea \ns`[i. Apoi, dintr-o dat`, ca [i cum realizând gestul s`u intim, el \[i retrase palma.

– Cafeaua, \i aminti.

– Imediat, s`ri ea.

Se \ntoarse cu o tav`, dou` c`ni aburinde [i o farfurie de pl`cint`. Musafirul \[i dezbr`case sacoul [i st`tea cu un bra] sprijinit

ASTRUL IUBIRII

57

de sp`tarul canapelei. D`dea impresia unui b`rbat extrem de echilibrat, reflect` ea. Nu doar c` atingea orice obiect dup` care \ntindea mâna – chiar dac` dup` aceea regreta – dar acum afi[a o

atitudine atât de familiar` cu spa]iul, ca [i cum era la el acas`. Era tras la fa]` dup` câte vedea Anya, care l`s` tava jos.

– Cât stai \n America?

– Trei s`pt`mâni, e o c`l`torie pe fug`, [i-i enumer` toate ora[ele \n care avea s` aterizeze.

– Teribil.

– Câteodat` \mi spun c` m` agit prea mult, zise el, mâncând din

pl`cint`. E delicioas`. Ea surâse [i sorbi din cafea. Nu doar c` dorea s`-i intre \n gra]ii, dar era [i curioas` s` afle ni[te am`nunte, dar acum ezita. Voia s`-l \ntrebe dac` e de acord ca ea s` foloseasc` \n continuare [ura, dac`-i va cere chirie [i, cel mai grav, care erau planurile lui pe

termen lung \n ce prive[te c`su]ele. |l privi pe sub gene. O privire pe care Kirsten i-o criticase, catalogând-o drept aduc`toare de necazuri, deci mai bine nu for]a nota. Dac` mai \ntâi \nviora atmosfera…

– Când ai f`cut dragoste ultima oar`?

Anya era cât pe ce s`-[i verse cafeaua, trezit` brusc la realitate.

– |ntotdeauna e[ti a[a de direct?

– Mi se pare mai practic s` vorbim la subiect. Mai ales dup`

r`spunsul t`u de mai devereme, cu s`rutul, \mi pare c` a trecut de

asemenea destul` vreme.

– Acum…doi ani, se bâlbâi ea.

– Ai avut o aventur`? o cercet` el atent.

58

ELIZABETH MARSH

– Am avut o rela]ie de durat`, care am crezut c` o s` fie una

permanent`, r`spunse ea, refuzând a fi catalogat` drept o flu[turatic`, fiindc` a[a p`ruse dup` tonul lui.

– {i s-a dovedit c` te-ai \n[elat?

– Nu. Dirk… [i se opri, \nnegurat`.

– Dirk te-a r`nit.

– Dirk m-a distrus, dar am trecut peste asta. Acum [tii de ce

m-a stârnit gestul t`u. Sunt oarecum…\nfometat` dup` dragoste. Garson o privi [`galnic.

– |n cazul `sta, poate vrei s` fac pe misionarul [i s`-]i ofer ceea

ce-]i lipse[te. Dac`-mi amintesc bine, am men]ionat [i un pat, dup` cafea. Tân`ra r`mase f`r` glas. Capul \ncepu s`-i vâjâie. Probabil c` mai devereme l`sase o impresie gre[it` cu privire la disponibiliatea

ei, \ns` invita]ia la cafea nu fusese una cu aluzie. Doar nu credea c` vrea s`-i intre \n gra]ii chiar a[a de intim?

– Iar eu n-am r`spuns! ]â[ni ea. Nu [tiu drept cine m` iei, dar

nu-mi fac de cap. Nu sunt o femeie u[oar`! Iar…incitarea mea a fost una instinctual` pentru c`….m-ai luat prin surprindere, [i nu m-am controlat.

– Deci, de fapt, nu eu te-am incitat? zâmbi el enigmatic.

– Deloc, min]i ea.

Chiar senzualitatea lui, atingerile, gustul s`u o aprinseser`.

– Poveste[te-mi despre tat`l lui Oliver, reveni el dup` o pauz`.

Degetele ei se \ncle[tar` pe cana fierbinte. De ce-i r`spunsese la acel s`rut cu atâta candoare? De ce-l men]ionase pe Dirk? De ce-i expusese \ngrijor`rile ei financiare? Cu o lun` \n urm`, astfel de

ASTRUL IUBIRII

59

\ntreb`ri ar fi dezgustat-o, pentru ca acum s`-i dea ap` la moar`! Sorbi \ncet din cafea. S`-i dezv`luie c` nu e mama copilului? Atunci, ar fi fost nevoit` s`-i explice [i circumstan]ele aventurii pe care sora ei o avusese cu un cânt`re]. Se \ncrunt` – de[i adev`rul nu era chiar a[a de picant, dac` ar fi cunoscut-o \ndeaproape pe Jennie, am`nuntele aveau o doz` de picanterie monden`, [i prefera

s` nu fac` un caz din asta, mai ales \n fa]a unui tip care o considera pe ea \ns`[i destul de vulgar`.

– Nu sunt prea multe de spus. Oliver este rezultatul unei pove[ti de iubire.

– Tat`l nu s-a ar`tat interesat de c`s`torie?

Anya \[i aminti de scena \n care Jennie \l anun]ase pe Lucan Cesari de paternitatea copilului [i cum acesta refuzase orice responsabilitate. Un refuz care o l`sase pe Jennie r`v`[it`, abandonat`, disperat`.

– Nu.

Doar bu[tenii care sfârâiau \n sob` umplur` golul care urm`.

– Ultima oar` când am fost aici, mi-ai expus planurile tale de

renovare a casei mari, schimb` el subiectul . Ai men]ionat [i redecorare, [i a[ vrea s` aflu ce anume.

– Mda, zise ea, fericit` de \ntors`tura lucrurilor.

|i povesti despre sticla pe care ar aplica-o mobilierului din lemn, culorile posibile, poate chiar tapetul pe care-l avea \n vedere \n diferite camere.

– |mi po]i sugera ni[te firme care s` se ocupe de asta? De fapt, de toat` treaba.

– Când c`utam magazine pentru florile mele, am dat peste

60

ELIZABETH MARSH

diverse case la care se aduceau \mbun`t`]iri [i…

|[i curm` spusele c`ci el \ncepuse a se sc`rpina, ridicându-[i pantalonii, dând la iveal` o parte a gambei sale bronzate.

– {i?

Anya clipi des, con[tient` c` se uita insistent. {i totu[i, i se p`rea infantil, ridicol s` r`mâi fixat` pe gamba unui b`rbat. Reac]ionase precum o [col`ri]`, nu ca o femeie destul de matur`.

– {i \]i pot recomanda zidari, electricieni [i al]ii asemenea, care lucreaz` bine [i sunt recunoscu]i prin zon`. Continuar` discu]ia despre repara]ii o alt` jum`tate de or`, pân` când Garson \ncepu s` se \ntind` [i s` ca[te.

– Mul]umesc pentru cafea [i pentru idei, se ridic`. Dac` nu plec

acum, cred c` o s` pic de somn pe canapeaua ta. Inima ei se opri pe dat`. O tenta doar gândul de a-l vedea \ntins

acolo. S` r`mân` cu un tip sexy, viril, \n cas` era ceva extraordinar de incitant. S`ri [i ea \n picioare; trebuia s`-[i schimbe gândurile.

– Am auzit c` hotelul e destul de confortabil, \n stil rustic, [i-i deschise u[a. Nu se compar` cu cele prin care ai mai stat.

– Ce bine! M` s`turasem de cl`dirile alea sticloase, cu marmur` [i gresie care s`-mi ajung` pentru toat` via]a.

O privi intens, [i ochii c`zur` pe buzele ei. Pulsul tinerei se acceler`. O va s`ruta? gândi ea ame]it`. {i oare-i va rezista?

– Noapte bun`…

– Noapte bun` \i r`spunse el, aplecându-se la intrare, disp`rând

\n noapte. Terminând de [ters vasele \n care mâncaser` de diminea]`, Anya

privi pe geam. Toat` noaptea plouase, iar acum ie[ise soarele.

ASTRUL IUBIRII

61

Se uit` la ceas. Ora nou`. Garson urma s` mai arunce o privire la casa mare, dar din cauza oboselii cu siguran]` c` va ajunge cu \ntârziere, [i deci nu-i va r`mâne mult timp de z`bav`. Dup` un somn nelini[tit, dorea s`-l evite pe noul proprietar. Se dovedise mult prea vulnerabil` fa]` de s`rutul lui [i prefera s` nu ri[te a doua oar`. Cu timpul, \[i va putea controla emo]iile, dar pân` atunci, cu cât \l vedea mai rar, cu atât mai bine. Urc` la etaj pentru a lua prosoapele [i costumele de baie. Voia s`-l duc` pe Oliver la Lulworth Cove. Rar aveau parte de o zi pe coast` – pentru c` era costisitor – dar chiar [i ei \i prindea bine o schimbare de decor, ca s`-[i mai lini[teasc` tulburarea interioar`. Complet` echipamentul cu p`l`rii de soare. Mai era de adus copilul, care se juca \n g`rdina mare, s`-l spele [i puteau pleca. Trecu de [ur` [i \ncetini. Auzea glasuri – cel pi]ig`iat al lui Oliver [i al unui b`rbat. Arunc` o privire pe furi[ spre vizuina pe care b`iatul [i-o construise printre tufe. Z`ri figura unui tip \n c`ma[` deschis`, care se apleca. Fata sim]i c` se sufoc`. Probabil venise Roger. Spera ca b`rbatul s` n– o prind` iar`[i pe la spate \n prezen]a copilului, dar \l auzi pe acesta din urm` cu glas tare. – Am un unchi David, care e c`s`torit cu m`tu[a Jane, [i sunt \n Brazilia, dar majoritatea colegilor mei au unchi adev`ra]i. Henry Collins are o gr`mad`. Unul dintre ei tocmai a venit s` stea cu mama lui Henry, [i-i cump`r` pizza [i jocuri video. {i unchiul lui Henry [i mama lui… \ncepu el s` râd`, fac baie \mpreun`! Anya chicoti [i ea. "Unchii" lui Henry deveniser` deja bârfa satului. Tat`l b`iatului se mutase cu un an \n urm`, iar ultimul tip ap`ruse cu dou` luni \nainte. Abia acum \[i aduse aminte c` Henry

62

ELIZABETH MARSH

era b`iatul cu care Oliver se \nc`ierase.

De dincolo se auzi un murmur, apoi din nou vocea micu]ului.

– N-ai vrea s` fii unchiul meu?

Anya tres`ri; doar nu-l ruga Oliver pe Roger s`-i fie unchi. Ar fi

fost un adev`rat co[mar!

– Hai s` mergem, s`ri ea din tufe. Trebuie s`-]i iei g`leata, lopata [i…

B`rbatul care st`tuse ghemuit pân` atunci se ridic`, amu]ind-o.

– A, tu erai…credeam c` e Roger. E devreme [i…n-ai venit cu

ma[ina, ar`t` ea \ntr-o direc]ie.

– E frumos afar`, a[a c` am f`cut o plimbare, [i se apropie de

ea.

Ce mult f`cea o noapte de somn! Toate ridurile de pe chip \i

disp`ruser`, [i era plin de energie. C`ma[a \n carouri, blugii [i cizmele de piele \l f`ceau s` par` mai tân`r, mai atletic [i mai vânjos. Precum un animal feroce [i gra]ios, \[i zicea tân`ra, remarcându-i mersul elastic. Un animal care o intriga la modul cel mai curios!

– Unde-]i sunt juc`riile? \l \ntreb` pe copil, care venea bucuros odat` cu b`rbatul.

– |n cutie.

– Adu-le.

– Salut, zise Oliver spre Garson.

– A[ prefera s` nu-i pui copilului \ntreb`ri despre rudele lui, zise Anya cu r`ceal`. Nu te prive[te trecutul lui.

– Nu-l interogam. El a adus asta \n discu]ie.

– Da?

ASTRUL IUBIRII

63

– Am venit cu o propunere, \ncepu el cu mâinile \n buzunare.

S` vii cu mine \n casa mare, s`-mi detaliezi planurile tale de renovare. Dup` care, dac` e[ti de acord, s` iei leg`tura cu firmele

respective [i s` te ocupi de lucr`ri.

– Ai \ncredere \n mine? se mir` ea.

– N-ar trebui?

– Ba da, dar…Nu cred c` ideile mele sunt de mare ajutor.

– De ce nu?

– Sunt destul de conservatoare [i poate vrei s`-]i pui un bar sau un jacuzzi, sau s` vii cu o piscin`…

– Plus candelabre, tapet aurit [i tavane de sticl`?

lui,

\ntrebându-se dac` are p`r pe piept. Normal c` da. Fire negre, cârlion]ate se \ntrez`reau prin materialul aspru.

Anya

coborâse

ochii

spre

deschiz`tura

c`m`[ii

– Da…[i alea, se \nro[i ea.

– Uit` totul. De[i conduc o ma[in` scump`, sunt un tip foarte

normal.

– Da?

– Da. Bine\n]eles c` te voi pl`ti, [i propuse o sum`. Ce zici?

– Pare generoas`, remarc` ea, fiindc`-i oferea de trei ori mai

mult decât ar fi câ[tigat din vânzarea florilor uscate. Dar m-a[

descurca mai bine dac` nu m-ai supraveghea.

– Adic`?

– Ieri-sear` ]i-am spus c` afacerea \mi merge \ncet…

– {i crezi c`-]i sugerez treaba asta din asemenea motive? Crezi

c` fac acte de caritate? Draga mea, de fapt vreau s` te las pe tine s` te ocupi de o munc` ce pe mine m` plictise[te de moarte.

64

ELIZABETH MARSH

Proasto! \[i zise Anya. Normal c` tipul nu-i oferea niciun ajutor. Trebuia s`-[i dea seama c` \n loc s-o ajute pe ea, se preocupa de propria-i persoan`.

– Ce fericit` sunt, mim` ea.

El \[i st`pâni un zâmbet, dup` care tân`ra realiz` c` indiferent

pe ce pozi]ii se aflau, Garson nu reu[ea s` nu fie amuzat.

– Deci, care e r`spunsul?

– Nu sunt preg`tit` s`-mi abandonez lucr`rile, deci nu pot sta

\n cas` toat` ziua, sau cu telefonul \n mân` ca s`-]i explic totul.

– Nici nu vreau asta. Doar dac` sunt probleme, vreau s` fii acolo ca s` te ocupi de ele.

– Bine, accept` ea dup` o pauz` de gândire. O fac.

Capitolul 4

|nchizând un pliant gros de mostre textile, Anya \ncepu un altul. Deja alesese trei posibile modele de perdele pentru fiecare din cele patru dormitoare de la Grange [i pentru salon, iar acum c`uta pentru sufragerie. Cum \nc`perea avea lambriuri de stejar, cei doi se hot`râser` pentru un model tradi]ional, \n culori calde, deci probabil c` un auriu cu flori de nu-m`-uita se potrivea perfect. F`cu o stelu]` \n dreptul pozei. De regul`, trimitea aceste modele prin po[t` – la fel cum f`cuse [i cu cele pentru podea, pentru sticl`rie sau pentru lambriuri – secretarei lui Garson la Londra, care, la rândul ei, le ar`ta [efului. Acesta \[i exprima dorin]a, pe care ea o primea tot prin po[t`. De data asta \ns`, Garson venise personal la Dorset pentru un weekend, deci puteau lua deciziile pe loc.

– A[ vrea s` iau astea, \l anun]` ea pe patronul magazinului, care

venise a se interesa de progresul lucr`rilor. Vi le returnez luni.

– Toate sunt modele sofisticate. O s`-i plac` domnului Deverill.

66

ELIZABETH MARSH

– Cu siguran]`. Era incredibil cum de se potriveau la gusturi, gândi ea ie[ind din parcarea magazinului din centru. O singur` dat` Garson se \mpotrivise p`rerii ei – ceruse s` i se trimit` modele de gresie crem pentru baie, \n loc de cea alb`, iar la final, Anya recunoscuse c` intuise bine. Era surprinz`tor [i cât de pa[nic evoluase rela]ia lor, [i tocmai din acest motiv, lucr`rile erau aproape de final. Garson o rugase pe Anya s` se ocupe [i de alegerea covoarelor, a draperiilor, a storurilor pentru ser`, [i alte asemenea detalii. Ma[ina Anyei f`cu dreapta la indicatorul care ar`ta direc]ia spre Lidden Magnor. |n ultimele dou` luni, [i atitudinea lui Garson fa]` de ea \ns`[i se schimbase. Trecuse de la ostilitate la amabilitate; \ns` mai plana \nc` o senza]ie ciudat` de nesiguran]`, semn c` numele ei tot \i mai stârnea anumite nepl`ceri, de[i mai cumin]i. {i totu[i, tân`ra nu \n]elegea de ce o pusese pe lista neagr`, \n primul rând? Teoria cum c` avea s-o dea afar` din cas`, dup` care s` aib` remu[c`ri, nu se putea aplica; dar nu g`sea alte explica]ii. Oricum, dac` Garson avea ceva \mpotriva ei, asta este. Dar p`rerea ei? |i era \ntr-adev`r recunosc`toare pentru ajutorul dat, [i dac` totu[i era doar o capcan`? |n cele trei scurte vizite de pân` atunci, Garson se ]inuse la distan]`. Nu mai \ncercase nimic, din fericire. |ns` fiecare \ntâlnire, de[i f`r` gesturi tandre [i nici chiar atingeri, parc` avea o derulare fizic`, material`. |ntotdeauna \i con[tientiza prezen]a, trupul lui robust, extrem de apetisant. Munca ei la Grange avea s` se termine curând, astfel c` raporturile dintre ei se vor r`ri, se consola singur`

ASTRUL IUBIRII

67

Anya. Iar Garson nu-i va mai tulbura somnul…{i nici nu va mai primi suma de bani pe care el i-o oferea s`pt`mânal. Din cauza soarelui puternic, Anya \[i cobor\ ap`r`toarea. Spre norocul ei, sezonul de var` [i afluxul de vizitatori \n zon` crescuser` vânz`rile la tot mai pu]inele puncte de vânzare cu care colabora. A[a c` \n toamn` problema banilor avea s` revin` [i mai acut. "Nu dispera, \[i zise. Ai supravie]uit pân` acum, ai s` mai supravie]uie[ti \n continuare." Arunc` o privire la ceas. Fiindc` Oliver fusese invitat la o

petrecere direct de la [coal`, toat` ziua umblase \ncolo [i-ncoace cu ma[ina pân` la [ase. De la Yeovil la Dorchester, apoi la Sherbone; ca s` cumpere mânere, l`mpi, cuierul pentru un hol nou amenajat \n locul camerei de lucru a doamnei Wright; \i mai r`m`sese exact atâta timp cât s`-l ia pe copil [i s` se \ntoarc` acas`.

– Crezi c` domnul Deverill o s` vin` \nainte ca eu s` m` culc s` ne spun` c` a sosit? \ntreb` b`iatul câteva ore mai târziu. – A[a a anun]at, r`spunse ea deranjat`, c`ci numai asta \ntrebase micu]ul de ceva timp.

Cei doi se aflau \n gr`dina mare. Copilul se distra cu un balon pe care [i-l adusese de la petrecere, \n timp ce ea t`ia flori pentru aranjamente. O sear` pl`cut`. Deasupra capetelor lor se auzi fâlfâit de aripi [i un stol de ra]e s`lbatice \[i lu` zborul; \n dep`rtare mugea o vac`.

– Pot s` r`mân pân` vine?

– Da…

Garson anun]ase c` avionul aterizeaz` la opt, deci nu mai era mult.

68

ELIZABETH MARSH

– Asta dac` nu cumva are \ntârziere [i ajunge prea târziu,

ad`ug` ea.

– Dac` \ntârzia ne-ar fi trimis un fax, decret` Oliver, dup` care

\[i relu` jocul. Anya continu` s` taie tulpinile, \ngrijorat`. Când acceptase a lucra pentru el, Garson insistase a-i instala [i un aparat de trimis faxuri pentru a facilita transmiterea informa]iei, a datelor sau a r`spunsurilor. Oliver \nv`]ase repede mecanismul [i se ruga de multe ori s` fie l`sat s` trimit` el mesajul. Dup` un timp, Garson ceruse ca b`iatul s`-i trimit` ocazional mesaje sau desene, la care el r`spundea, astfel c` \ntre ei se stabilise o comunicare destul de intens`. Anya examin` petalele crizantemelor t`iate. Crezuse c` \n scurt timp Garson \[i va pierde interesul, mai ales din lips` de timp, [i va renun]a la aceste scrisori. Nu dorea ca Oliver s` devin` prea apropiat de un vecin, mai ales de un vecin atât de problematic. Ce se [tia despre Garson Deverill, de fapt? Foarte pu]in. Dac` se f`cea referire la domeniul s`u de activitate, nu d`duse informa]ii depre via]a lui. Din impuls, ridic` ochii [i-l z`ri pe Garson coborând din ma[in`; ca de obicei, purta un costum scump. Sim]i cum o iau fiorii [i cum sângele \ncepe a-i pulsa tot mai tare. |nghi]i \n sec. Astfel de reac]ii ridicole [i inutile o \ncercau la fiecare vizit` a lui. Garson se apropie [i-l ridic` pe Oliver \n bra]e, sub privirea b`nuitoare a tinerei. B`iatul vorbea \ncontinuu de parc` nu mai avea r`bdare s`-[i controleze cuvintele; p`rea atât de fericit [i de relaxat.

ASTRUL IUBIRII

69

– Domnul Deverill st` patru zile, anun]` el \n gura mare.

Anya sim]i c` o las` picioarele. Parc` o lovise ceva \n moalele capului. Un sfâr[it de s`pt`mân` era aceptabil, dar de dou` ori

pe-atât era mai mult decât suportabil.

– Nu mi-ai spus.

– {i acum, vrei s` m` lin[ezi?

Ea ro[i – oare chiar atât de evident` era?

– Nu…Dar e o surpriz`.

– M-am decis \n ultima clip`. {i m` gândeam, dac` tot stau, s` ne uit`m [i la ceva mobil`.

– OK, zâmbi ea.

|i convenea, fiindc` asta \nsemna un ban \n plus. Pe de alt`

parte, \ns`, realiz` c` [i rela]ia lor se prelungea, [i deja \ncântarea i se diminu`.

– E[ti prea mare ca s` fii dus \n bra]e, \l dojeni pe Oliver, care

st`tea ag`]at de gâtul lui Garson. Domnul Deverill are s` obosesc`.

– Am obosit deja, [i-l l`s` jos, \ns` doar ca s`-i fac` pe plac.

Chiar trebuie s`-mi spun` domnul Deverill? E foarte formal, \[i

d`du el cu p`rerea, timp \n care \[i sl`bi cravata [i o trase pu]in mai jos, cu un gest care ei i se p`ru deosebit de incitant.

– Poate, dar nu mi se pare normal s`-]i spun` pe nume. E prea mic [i…

– E prea familiar? interveni.

– Mda… r`spunse ea, [ocat` de tonul oarecum agresiv.

– A[ putea s`-]i spun unchiul Garson, suger` repede copilul. Deja \ntrev`zând asocierea pe care o f`cea cu "unchii" lui Henry, Anya refuz` vehement din cap.

70

ELIZABETH MARSH

– E[ti prea ata[at de domnul Deverill. {i dac` tot l-ai v`zut, acum te po]i duce la culcare.

– Nu… cobor\ el ochii.

– Ai stat deja o or` \n plus [i chiar dac` mâine nu mergi la

[coal`…

– Nu m` culc! b`tu el cu piciorul \n p`mânt, ro[u la fa]`.

– Oliver…

– Nu m` duc!

– Gata, gata! s`ri Garson, la care b`iatul \ncet` s` se mai agite.

F` cum \]i spune mama ta. |ntotdeauna. {i oricum, [i eu plec, [i se

aplec` spre el. Trebuie s` v`d dac` m` cazeaz` mai multe zile la hotel. Ne vedem mâine,da?

– Bine… morm`i cel mic.

– A[a c` n-o mai face pe copilul cel r`u, monstrule]ule. Oliver râse [i cei doi \[i f`cur` reciproc cu ochiul. Gestul o r`v`[i complet pe Anya. Pe de o parte \i era datoare lui Garson pentru c` intervenise, pe de alta \ns`, \l dispre]uia. Oliver era tot ce-avea mai scump pe lume, era responsabilitatea ei [i doar a ei. Garson nu avea niciun drept \n acest sens.

– Haide, zise ea [i-l lu` de mânu]`. E timpul s` facem baie. Oliver lu` balonul.

– A[ vrea s` m` \ntorc dup` ce-mi iau camera [i m`nânc ceva.

Vreau s` discut`m, \i [opti Garson la ureche. Anya \ncuviin]`, [tiind c` voia s` fac` planuri pentru mobilarea casei. Pe tot parcursul \mb`ierii, Oliver p`l`vr`gi \ntruna – despre petrecere [i despre minunatul s`u prieten, domnul Deverill! Pân`

ASTRUL IUBIRII

71

ajunse \n pat \ncepuse a-l lua mole[eala, apoi \[i duse degetul mare \n guri]` [i adormi \n dou` minute, cu ursule]ul \n bra]e. Jos, Anya ag`]` balonul de un scaun [i strânse resturile de tort pe care b`iatul le adusese de la colegul s`u. Acolo v`zuse un clovn [i o \ntrebase dac` poate avea [i el unul de ziua lui. Se pare c` toat` lumea avea câte unul, sau ponei de c`l`rie, sau castele de juc`rie \n care se hârjoneu copii. Tân`ra \i promisese c` se va gândi, dar \n adâncul sufletului, spera ca Oliver s` uite totul. Altminteri, bugetul ei va avea de suferit enorm. Dac` \n adolescen]` lui Oliver \i va trebui o biciclet`, sau un calculator, sau s` mearg` \n vacan]e cu prieteni? Abia atunci va sim]i cu adev`rat lipsurile materiale. Se auzi un cioc`nit \n u[`. Ce repede venise Garson! Probabil c` la hotel nu mai erau locuri [i trebuia s` mearg` \n alt` parte. Ce bine c` ea nu avea locuri libere. Altfel s-ar fi sim]it obligat` s`-l cazeze, [i apropierea lui era mult prea tulbur`toare. Privindu-se pu]in \n oglind` [i ridicându-[i p`rul \ntr-o coad`, deschise. R`mase f`r` glas – Roger Adlam se afla chiar pe terasa ei.

– Salut, str`inule, \ncepu ea. E [i Fiona cu tine? Cum merge

rela]ia? |n luna mai, el \ncetase a o mai c`uta, iar dup` o s`pt`mân` sau dou`, Kirsten o anun]ase c`-l v`zuse \mpreun` cu fata unui fermier.

Iar prietena ei se l`uda c` \n sfâr[it Roger \[i aflase marea iubire, iar fata \mpr`[tia peste tot vestea logodnei lor.

– Nu e nicio rela]ie, r`spunse el.

– V-a]i desp`r]it? Nu conteaz`; sunt sigur` c` o s` v` \mp`ca]i.

– Nici vorb`, râse el aspru. Ideea e c` nu ne-am desp`r]it noi, ci…tu te-ai \ndep`rtat, [i ar`t` spre pieptul s`u.

72

ELIZABETH MARSH

– Cum de?

– A fost frumos, dar plictisitor.

Dac` Anya nu s-ar fi prins de balustrada terasei ca s`-i \mpiedice intrarea, Roger ar fi \mpins-o \n cas`. Tân`rul se \ntunec` [i tu[i,

preg`tindu-se s` vorbeasc`.

– Iart`-m`…

– Pentru?

– Pentru c` te-am p`r`sit. Cred c` ai suferit mult, dar nu mai e

nevoie s` plângi pentru c` m-am \ntors, [i se opri, a[teptând parc` uralele care \ntârziau s` apar`. E[ti diferit` de alte fete, continu`. Ai

ceva aparte. Deci iart`-m`, [i o prinse de umeri, \ngropându-[i fa]a la pieptul ei, violent.

– Du-te de-aici, strig` ea, \nfrigurat` de atingerea buzelor lui.

– Poftim?

– Pleac`!

– Anya, [tiu c`… – Nu [tii nimic, de-aia ai idei gre[ite despre farmecul t`u

dezgust`tor. A[a c` am s`-]i dau o lec]ie – n-am v`rsat nicio lacrim` când n-ai mai ap`rut, fiindc` eram a[a de fericit`.

– Dar…

– }i-am spus s` taci! Pe la \nceputul anului, când am specificat

clar c` nu vreau s` fim mai mult decât prieteni, m-ai tot b`tut la cap. N-am de gând s` ne cert`m, dar nu vreau s` m` pisezi din nou. A[a

c` \ntoarce-te la…Fiona, care te iube[te, [i care crede c` o iube[ti.

– Bine, Anya, \ng`im` el dup` ce trecuse prin diferite st`ri \n

timpul discursului ei. Se d`du \napoi, \ntorcându-se pe c`lcâie, când d`du cu ochi de

ASTRUL IUBIRII

73

Garson. Acesta din urm` a[tepta la col]ul casei. Anya \l privi uimit`. Se schimbase \n blugi [i o c`ma[` cu mânec` scurt`, [i avea o pung` de cadouri \n mân`.

– Cred c` \ntr-adev`r te-am b`tut la cap, recunoscu cel`lalt. |mi

pare r`u, se adres` el lui Garson, dup` care urc` \n camioneta lui

[i plec`.

– Bravo, veni Garson la lumin`. Ai fost magnific`.

– Presupun c` ai auzit?

– N-aveai cum s`-]i scape. Am trecut pe la Grange [i când am

ie[it, erai \n plin` desf`[urare. Dac` f`ceam o mi[care gre[it`, puteam s`-]i \ntrerup avântul, zâmbi. Oi fi eu bun de dresor pentru câini, dar tu e[ti o \mblânzitoare de lei. La un moment dat, am crezu c`-i sari la beregat` s`racului b`iat.

– Niciun "s`racului b`iat". E doar un nesim]it [i o mare pacoste.

– Mi-am dat seama, dar dup` cum l-am v`zut cum pleac`, cu

coada \ntre picioare, nu cred c` o s` te mai deranjeze alt`dat`. {i noi ne-am certat, dar Doamne fere[te s` te r`ste[ti [i la mine a[a.

– Te descurci tu.

– Crezi c` nu m-a[ teme?

– Niciodat`.

Privirile lor se \ntâlnir`, sc`p`rând scântei de fiecare parte.

– Ai dreptate, zise el.

Intrar`, [i Garson scoase din pung` o [ampanie cu marca hotelului din sat pe ea. – Voiam s` s`rb`torim transformarea casei mele, [i s`-]i mul]umesc pentru contribu]ie, explic` el fiindc` o vedea mirat`. Ai tirbu[on?

74

ELIZABETH MARSH

– Da, dar n-am pahare de [ampanie. Doar de coniac.

– Nu-i nimic, [i câteva momente mai târziu, Garson f`cea pe

osp`tarul, turnând \n pahare. Sincere felicit`ri pentru efortul t`u,

toast` el.

– A fost distractiv, sorbi ea, râzând. {i la fel de interesant e [i acum; nici nu mai [tiu când am b`ut ultima oar` [ampanie.

– Atunci, bucur`-te de ea. Sper c`-]i dai seama c` e[ti propriul t`u du[man.

– Cum adic`?

Anya p`[i pân` la m`su]` pentru a aprinde lampa, fiindc` afar`

\ncepea s` se \ntunece.

– Mi-ai spus c` renov`rile or s` dureze luni de zile – foarte

adev`rat – dar eficacitatea ta [i spiritul de organizare au mic[orat

considerabil timpul de a[teptare, deci cred c` nu va mai dura mai mult de dou` zile. Anya mai lu` o gur` de [ampanie. Eficacitatea ei fusese motivat` [i de spiritul \ntreprinz`tor [i cooperant al lui Garson, de[i faptul c`-l impresionase conta foarte mult pentru ea.

– {tii cum se spune: dac` tot faci o treab`, s-o faci ca lumea,

r`spunse ea. |n plus, nu inten]ionez s` profit de generozitatea ta.

– Apreciez asta, [i ciocnir` din nou, dup` care se a[ezar` pe

canapea. |]i datorez ni[te scuze…Te-am acuzat c`-l ademene[ti pe Roger, c` e[ti imprevizibil` [i…superficial`. Am \n]eles gre[it. Teribil de gre[it. Abia acum mi-am dat seama. Ea surâse – aceste cuvinte o mângâiau pe suflet. S` [tie c` e [tears` din lista lui neagr`, c` \ntr-adev`r regret` – mai rar se \ntâmpla ca un om precum Garson s`-[i cear` scuze – \ndulceau de

ASTRUL IUBIRII

75

mii de ori acea scuz`.

– |ngenunchezi, ca s` fie scena complet`?

– M-a[ lungi pe podea dac` asta dore[ti, râse el.

– Da, te rog.

– Cine m-a pus s` spun a[a ceva? morm`i el.

– Acum te dezici? râse ea.

– Nu, dar dac` tot m` lungesc pe podea, ar fi interesat s` fii [i tu cu mine [i… – o privi intens – poate m-ar tenta s` te am. B`t`ile inimii ei se accelerar` alarmant. |n lumina amurgului,

ochii lui deveniser` pasionali. Precum un test prin care o \ncerca, \ns` de data asta vorbise mai mult decât serios.

– E[ti o femeie \ncânt`toare [i e p`cat s` dormi singur` \n

fiecare noapte, zise el r`gu[it, abia [optit.

– Când cre[ti un copil nu prea exist` timp pentru rela]ii, \l privi ea scurt. E ca [i cum ai c`l`tori \n permanen]`.

– Punct ochit, punct lovit, murmur` el.

– |n plus, zona asta nu e tocmai t`râmul prin]ilor adev`ra]i care s` se lege de…Hopa! |n timp ce vorbea, ridicase o mân` [i d`duse f`r` s` vrea peste un pahar, care se r`sturnase. |l ridic` la loc.

– …de o femeie cu un copil, termin`.

Apoi \[i duse degetele lipicioase de [ampanie la gur`, dar Garson l`s` paharul s`u [i-i lu` palma \ntr-a sa.

– Las`-m` pe mine, [i-i duse degetele la buze, sorbind picurii

g`lbui. Anya r`mase ca tr`snit`. Gestul o amu]ise de tot, dar oare voia s` protesteze?

76

ELIZABETH MARSH

– Cred c` a[ face o pasiune pentru asta, zise el, continuând

s`-i \ncercuiasc` degetul ar`t`tor cu buzele, atingându-l u[or cu limba. Ea se pierdu undeva \n marea ochilor s`i, murmurând de

pl`cere [i \ngh]ind \n sec. |[i aminti de scena \n care se holbase la piciorul s`u dezvelit [i la ridicolul gestului ei de-atunci.

– {i mie-mi place, [opti.

Dup` ce termin`, Garson purt` trupul ei moale \napoi pe perne.

– Oare [i buzele tale au gust de [ampanie? [i o s`rut` delicat.

Realizând c` o tachineaz`, ea râse. Garson se juca, flirta [i ea

dorea s` fac` acela[i lucru.

– Nu [tiu…

– Nu. Cred c` mai degrab` au gust de… – [i o s`rut` din nou – c`p[uni.

– C`p[uni? se ag`]` ea de gâtul lui. Nu cred.

– Ai dreptate – \nc` un s`rut. E nectar. De data asta nu mai avu timp s` protesteze, fiindc` buzele lui le

\ncle[tar` pe-ale ei f`r` sc`pare, mult mai s`lbatic. Anya sim]i c` ia foc. Precum adineauri când se jucase cu degetele ei, acum buzele lui o \mb`tau de o dorin]` nehr`nit` de mult` vreme. Când s`ruturile lui devenir` tot mai ardente, dorin]a ei crescu asemenea.

– Mai vrei? se opri el la un moment dat.

Anya observ` c` buzele lui ardeau, probabil ca [i ale ei.

– Da.

Valuri de c`ldur` o inundar` de pl`cere. Garson \]i schimb` pozi]ia, \ncât mâna liber` plec` \n explorarea sânilor ei. Anya sim]ea c` \nnebune[te; degetele lui se mi[car` circular, lent, pe

ASTRUL IUBIRII

77

sfârcurile ei deja \nt`rite, pân` când atinser` vârful. Ea suspin`. Materialul fin al rochiei era aproape inexistent, \ncât

p`rea c` el \i atinge direct pielea

deveni ner`bd`toare. Fiorul interior devenise acum o foame nebun`, feroce. Dorea s-o dezbrace, s`-i apese pielea dezvelit` cu buzele lui, s` se \nfrupte din trupul ei.

– Oare [i restul are un gust al fel de bun? [i se uit` spre sânii ei.

Tu – \ntreag`? Dorin]a comun` se citea [i \n privirea lui, se sim]ea dup` fierbin]eala trupului s`u, dup` glasul lui r`gu[it. Dorin]a de a face dragoste devenise un imperativ pentru amândoi. Mai târziu \ns`, ea avea s` se \ntrebe ce o determinase s` renun]e; poate instinctul – fiindc`, la urma urmei, Garson nu era decât o cuno[tin]`, iar rela]ia lor n-avea niciun viitor – sau poate c` la fel de mult contase [i ideea c`, dac` mergeau mai departe,

Garson \i va vedea lenjeria destul de sp`l`cit` [i de uzat`.

– Nu e locul potrivit, zise ea cu mintea tulbure, \ncercând s` se salveze.

Când relu` mi[carea, Anya

– Locul? se mir` el.

– N-ar trebui s` ne afl`m pe o canapea ponosit`, \ntr-o sufragerie normal`. Ci \ntre cear[afuri de m`tase, \ntr-un pat

nup]ial, iar eu… – devenea frustrat` – \mbr`cat` \ntr-un neglijeu diafan, cu lenjerie din dantel` fran]uzeasc`. |ncruntându-se, degetele lui se mutar` spre umeri, pentru a-i \ndep`rta [uvi]ele de p`r.

– {i cu p`rul t`u r`sfirat pe perna moale?

– Da… zise ea fericit` c` e dispus s` viseze. De[i cred c` mi s-a

78

ELIZABETH MARSH

urcat [ampania la cap, fiindc` nu inten]ionam s` am o aventur` tocmai acum…

– Nici eu, se ridic` el, trecând la fereastr`, pierzându-se \n

noapte. {i pe mine m-a luat valul, bâigui aparte, nemi[cat, semn c`

regreta tot ce se \ntâmplase.

– Ai vrut s` discut`m despre interioare, \i reaminti ea, pe un ton formal.

De[i subjugat` de fream`tul l`untric, refuza s` se lase condus` de pornirile ei amoroase. Ca [i cum dorin]a de a face dragoste cu el era doar una trec`toare.

– Ce-ai zis când ai trecut pe-acolo [i ai v`zut pere]ii gata, [i sera? }i-a pl`cut?

– Foarte mult, se \ntoarse el. Totul e perfect.

– A[a e, se mândri ea. {tiam c` e un spa]iu care trebuie

redescoperit, dar niciodat` nu m-am gândit c` are atât de multe de oferit.

– E mai mult decât mi-am \nchipuit chiar [i eu. Dar n-am

pomenit nimic despre Grange mai devreme, [i veni mai aproape.

– Nu [tiu cum s`-]i spun…

– Ce anume? ezit` el, nefiresc de mult.

– E vorba despre c`su]e…O s` le vinzi?

– Nu.

– Sau, acum c` ai renovat casa mare, vrei s` le renovezi [i

pe-astea?

– Da, dar…

– {i o s` cre[ti chiria, se cutremur` ea, parc` bântuit` de vechile fantome.

ASTRUL IUBIRII

79

De ce nu insistase s`-i afle planurile mai devreme? De ce l`sase totul pân`-n ultima clip`?

– Va trebui s` plec din Lidden Magnor pentru c` nimic din ce

este aici nu e pentru bugetul meu; [i nu vreau s` plec. Voiam s` r`mân pentru totdeauna, murmur` fata. Dar…dac` e s-o iau de la cap`t, asta e. O s` m` descurc [i…

Anya, n-o s` m`resc chiria chiar dac` renovez.

Nu?

Nu. {i nu vreau ca tu sau Bert s` pleca]i.

Mul]umesc din suflet, s`ri ea fericit`. {i pot s` mai folosesc

[ura?

Da, [i s`-]i iei flori din gr`din`.

Mul]umesc.

– De ce e satul `sta atât de special pentru tine? Ai copil`rit aici? N-ai accent din zon`; de fapt, n-ai niciun accent.

– Pentru c` n-am stat nic`ieri mai mult de doi ani, \nainte s` vin

aici. Tat`l meu a lucrat \n armat` [i era deta[at \n diverse locuri, \n

]ar` sau \n str`in`tate. De obicei mama, sora mea [i cu mine

mergeam cu el, de[i era greu cu [coala. Niciodat` nu apucam s` ne facem un cerc de prieteni, prieteni adev`ra]i. Eram o familie unit`, dar \ntotdeuna am sim]it c` apar]in unui loc, dar niciodat` nu m` reg`seam \n el. {i nici n-am locuit \n Lidden Magnor, dar p`rin]ii mei au \nchiriat o cas` \ntr-o var`; de-atunci, \mi formasem ni[te amintiri superbe cu un sat lini[tit, ve[nic neschimbat. Când Oliver era bebelu[, am locuit cu un unchi [i o m`tu[`, dar nu puteam r`mâne acolo de tot, a[a c`…

– Nu avea]i loc?

80

ELIZABETH MARSH

– Ba da. Aveau o cas` cu dou` etaje, ei nu avea copii, dar erau

foarte grijulii cu tot ce ]inea de cas`. Dac` \l d`d`ceau pe Oliver cât a fost \n leag`n, dup` ce a \nceput s` mearg`, s` se lipeasc` de mobile, s` deschid` dulapurile, nu s-au mai distrat la fel de mult. Tensiunea a crescut [i fiecare mi[care de-a lui devenise un subiect spinos. Dar ne-am mutat [i fiindc`…

– De ce?

– De[i ei ne chemaser`, \ntotdeauna i-am sim]it distan]i fa]` de Oliver.

– Ca [i cum lipsa tat`lui era problema?

– Cam a[a ceva.

– {i nu te-ai gândit s` \nchiriezi undeva mai aproape de ei?

– Ba da, dar unchiul meu lucreaz` \n domeniul hidroelectric, [i de multe ori amândoi sunt pleca]i lungi perioade de timp.

– Cum sunt acum \n Brazilia?

– Pentru doi ani. {i m-am decis c` decât s` r`mân \n Yorkshire

temporar, mai bine vin aici pentru totdeauna. Oliver nu prea [tie ce

\nseamn` o familie, dar am \ncercat s` umplu acest gol cu prieteni precum Bert sau Kirsten sau Derek. Iar când rudele mele se \ntorc, \ntotdeauna \l duc acolo \n vacan]e sau de Cr`ciun, [i zâmbi vag.

De[i e pentru o scurt` perioad` de timp, lui i se pare o enormitate.

– {i ai venit aici ca s` te stabile[ti?

– Da, [i vreau ca [i b`iatul s` prind` gustul unui spa]iu al s`u.

Vreau s`-l v`d c` merge pe strad` [i c`-[i salut` cunoscu]ii, [i c` este salutat. Iar când va fi b`rbat [i se va muta, probabil, vreau s` se \ntoarc` \n sat [i s` simt` c` aici e casa lui. Vreau ca el s` apar]in` unui loc, [i asta se \ntâmpl` acum.

ASTRUL IUBIRII

81

Treminând, Anya ridic` paharul.

– Pentru generozitatea ta.

– Pentru tine [i pentru fiul t`u, r`spunse el.

Anya c`zu pe gânduri, sorbind din [ampanie. S`-i spun` oare c`

Oliver e nepotul ei? A[a s-ar c`dea, dup` apropierea care se stabilise \ntre ei. {i pe bun` dreptate, noua situa]ie o \ndrept`]ea s` fac` acest lucru. Tocmai voia s` deschid` gura când Garson i-o lu` \nainte:

– Venisem s` discut`m despre Oliver, zise el t`ios. Ai refuzat

s`-l la[i s`-mi spun` unchi, [i \n]eleg c` unul din prietenii lui are ni[te unchi dubio[i. Dar, a[a ar fi corect.

– Corect? ezit` ea. Adic` un unchi adev`rat? Nu \n]eleg.

– Sunt fratele lui Lucan Cesari.

Capitolul 5

– Fratele? [i izbucni \ntr-un hohot de râs. Nu se poate. Lucan

Cesari nu are frate, ci dou` surori mai tinere…care-l \ntre]in, \l

hr`nesc [i-i fac moral` ori de câte ori ajunge acas`, r`spunse ea, amintindu-[i ce-i povestise Jennie.

– De[i i-ar fi pl`cut s` fie a[a, e fals.

Apoi b`rbatul ezit`, v`zând-o c` vrea s`-l corecteze \nc` o dat`.

– Am fost doar eu [i Luke.

– Nu-i semeni, obiect` ea.

Nu-l cunoscuse personal, dar \l [tia de la televizor. De[irat, cu plete negre cârlion]ate pân` dup` umeri, cu ochi negri sc`p`r`tori [i o figur` destul de aspr`, de[i un romantic din fire.

– Tr`s`turile tale sunt mai pronun]ate [i ai o construc]ie mai solid`.

– L-am mo[tenit pe tata, el pe mama.

– Credeam c` Lucan e italian…

– Mama e pe jum`tate italianc`. Adev`ratul s`u nume era Luke,

ASTRUL IUBIRII

83

continu` Garson, dar cum n-a vrut s` foloseasc` numele adev`rat, a ales Lucan fiindc` i-a pl`cut, [i Cesari fiindc` era numele bunicii noastre.

– {i de ce ar fi pretins c` are surori? se interes` ea, ca s`-[i dea timp de gândire. Dac` \n urm` cu o clip` era gata s`-i dezv`luie adev`rul despre

Oliver, acum totul \i era potrivnic. Avusese o senza]ie de obligativitate, i se p`ruse totul \n regul` \ns`…dintr-o dat`, via]a ei [i a copilului erau puse sub amenin]are. Se panic`. Parc` sabia lui Damocles \i st`tea deasupra capului [i deci trrbuia s` ac]ioneze cu mare b`gare de seam`. Garson nu trebuia s` afle \nc` adev`rul, deci [i ea trebuia s` se comporte precum mama lui Oliver, adic` s` joace rolul lui Jennie. {i dac` el n-o confundase cu sora ei?

– Pe de o parte pentru c` asta \[i dorea, iar pe de alta, fiindc`

un trecut fals \l ajuta s` se distan]eze de familie. Nu [tiu cât de bine l-ai cunoscut pe Luke…

– Nu foarte bine, se repezi ea.

– …dar trebuie s`-]i fi dat seama c` sim]ea nevoia s` fie mereu \n centrul aten]iei.

– |hm…

– {i asta sub numele de Lucan Cesari, [i nimic mai mult. De[i

tata s-a retras de mult timp din politic`, Luke n-ar fi suportat s` fie

recunoscut drept "fiul lui Edwin Deverill, fost membru al Parlamentului", sau ca frate al meu. Ar fi crezut c`-i diminueaz` faima. Garson se ridic` [i aduse punga de cadouri.

84

ELIZABETH MARSH

– Uite-ne pe noi doi \mpreun`, [i scoase o poz`. A fost f`cut` la

o reuniune de familie, acum vreun an. Cei doi b`rba]i se aflau \ntr-o gr`din` \nsorit`, veseli, ]inându-se dup` umeri. De[i nu sem`nau, fizic vorbind – Garson mult mai

impun`tor, Lucan, fragil – de aproape se \ntrez`reau mici detalii similare precum linia fe]ei, p`rul bogat. Deci rela]ia de rudenie era una real`. Panica Anyei spori – ce consecin]` avea s` aib` acest lucru asupra ei [i a lui Oliver?

– Lucan te-a trimis?

Ani de-a rândul sperase \n sufletul ei c` celuilalt i se va face mil`

de copil [i va lua leg`tura cu el, \ns` acum o cuprindea o team` nebun`.

– Acum c` Oliver a trecut de vârsta critic`, [i-a adus aminte de

el? E prea târziu. {i dac` vrea s` ob]in` custodia [i s`-l ia, \[i pierde vremea. Nu are niciun drept! Absolut niciunul! [uier` ea, cu toate c` [tia prea bine c` tat`l avea drepturile lui. Dar ea?

– Nu el m-a trimis, se \ntunec` Garson. {i nici nu vrea custodia.

– Dar ai venit la Lidden Magnor dup` mine?

– Dup` tine [i Oliver.

Tân`ra \[i duse o palm` la frunte. Capul \i vâjâia [i gândurile i se \mpr`[tiaser` incoerente prin abisul memoriei.

– Când m-ai \ntrebat de tat`l lui Oliver, [tiai deja cine e?

– Da.

– Dar când ne-am \ntâlnit, nu ]i-ai dat seama cine sunt? Adic`, dac` sunt Jennie.

– Luke nu pomenea de tine. {i nici de Oliver.

ASTRUL IUBIRII

85

Oare chiar a[a de ne\nsemna]i s` fi fost cei doi pentru Lucan Cesari?

– {i atunci, cum de [tiai de existen]a noastr`? Dac` nu vorbea

de noi, de ce ai venit?

– Anya, am zis c` nu vorbea – la trecut. {i de el am vorbit tot la trecut…|mi pare r`u c`-]i spun, dar Luke a murit.

– A murit?

Pre] de câteva momente, nu reu[i s` rosteasc` niciun cuvânt. Bietul Oliver; nu-[i v`zuse tat`l, iar acum nu mai avea ocazia.

– Groaznic, [i-[i [terse lacrimile.

– Era \n vacan]` cu ni[te prieteni \n Caraibe, iar barca \n care

erau s-a r`stunat. Luke a suferit o fractur` care i-a fost fatal`; a murit

\n doar câteva secunde, deci n-a suferit, explic` Garson, pac` dorind a-i alina durerea.

– Când s-a \ntâmplat?

– |n februarie. Abia acum mi-am dat seama c` nu [tii [i mi-a fost

deosebit de greu s`-]i spun…

– Presupun c` [i s`-mi dezv`lui identitatea ta a fost dificil? Era

mai u[or s` te joci cu mine, s` dai speran]e false? zise ea, dezgustat`. Motiva t`cerea ei ca fiind pentru siguran]a b`iatului, dar Garson o min]ise calculat, cu sânge– rece.

– Dac` Lucan n-a men]ionat numele nostru niciodat`, de unde

mi-ai recunoscut prenumele…când ne-am \ntâlnit prima oar`?

– Mi-a spus un coleg de trup` de-al lui. Mi-a povestit c` intrai \n culise cu numele de Vashti…

– A, da…

86

ELIZABETH MARSH

|ntr-adev`r, se insistase ca sora ei s` intre acolo sub un nume exotic.

– Nu-]i mai [tiam numele mic, doar pe cel de familie.

– Deci Oliver [i cu mine suntem motivul pentru care te-ai ar`tat brusc interesat de Grange, nu? se lumin` ea.

– Când am venit \n Easter…

– Când noi eram pleca]i…

– …am v`zut c` proprietatea e de vânzare; m-am dat drept

cump`r`tor ca s` aflu ceva despre voi, dup` care am revenit. Chiar dac` asta a \nsemnat s` \ntrerup demersurile din cauza programului.

– {i când ai zis c` trebuie s`-]i cuno[ti vecinii, era cu sub\n]eles!

– Aveam nevoie de date, zise el aspru, calm.

– {i când ai venit a doua oar` [i ai cerut o vizionare

dup`-masa…voiai s` m` vezi pe mine [i s` afli mai multe despre via]a mea sentimental`! \l fulger` ea. Ai insistat s` m` duci la [coal` ca s`-l vezi pe Oliver, tun` ea, [i ne-ai adus acas` din aceea[i cauz`.

De[i nu cred c` te hot`râse[i s` cumperi pân`, s`-l vezi.

– Trebuia s` m` asigur c` e copilul lui Luke.

– Deci nu-mi ceri s`-i fac un test de paternitate sau de ADN? Slav` Cerului! exclam` ea cu ironie \n glas.

– Chiar trebuie s` fii a[a de agresiv`?

– Chiar trebuie s` te compor]i ca un mi[el?

|i reveneau \n minte toate scenele prin care o sedusese la \nceput – sau voia de fapt s-o seduc` pe sora ei, de[i ar fi fost cam acela[i lucru. Apropierea dintre ele dou` n-avea s` se [tearg` pe veci. Jennie era o parte din ea [i viceversa.

ASTRUL IUBIRII

87

– Presupun c` atunci când mi-ai sugerat patul, dup` cafea, m`

testai?

– Par]ial…

– Par]ial? Adic` nu f`ceai dragoste cu mine dac` eram dispus`?

– Nu [tiu, o cercet` el. Dar e[ti foarte atr`g`toare.

Anya ignor` remarca [i fiorul de pl`cere pe care i-l provocase.

Refuza s` se abat` de la subiectul discu]iei. – M` surprinde c` \n loc s` angajezi o firm` de detectivi particulari ca s` fac` toat` treaba asta murdar`, ai ales s` te zba]i chiar tu. Felicit`ri oricum, ai f`cu o treab` excelent`. Ba chiar mai mult, ai reu[it s`-i intri \n gra]ii lui Oliver [i…s` m` dezgu[ti!

– Te dezgust?

– Da, fiindc` te-ai ar`tat implicat, m-ai pl`tit atât de bine, m-ai

ademenit mai devreme. Credeam c` vrei s` mergi mai departe… [i râse u[or, dar pur [i simplu voiai s` m` preg`te[ti pentru o bomb`.

– Doar nu crezi toate astea? protest` el.

– Nu?

Nici ea nu mai [tia ce s` cread`; se sim]ea doar folosit`, \n[elat`.

La cheremul unui b`rbat pe care \ncepuse s`-l plac`, chiar foarte mult. Al unui b`rbat care i se p`ruse a avea ceva aparte. Al unui b`rbat c`ruia aproape i se d`ruise din proprie voin]`, pe

nea[teptate.

– Tu singur ai zis c`-]i place s` fii direct – de-aia ai dat târcoale pân` s`-]i dai pe fa]` adev`ratele inten]ii?

– N-am avut de ales, rosti el aspru.

– Ai ales \n schimb s` m` folose[ti!

Anya sim]ea nevoia s` se r`steasc`, s`-l biciuiasc`, pentru a nu

88

ELIZABETH MARSH

izbucni \n lacrimi. Dar odat` ce se punea pe plâns, \i era greu s` se mai opreasc`.

– Nu-]i puteam spune cine sunt fiindc` nu [tiam ce fel de persoan` e[ti, zise Garson grav.

– Dar te-ai a[teptat la ce era mai r`u. M-ai catalogat de la \nceput drept o prostituat`.

– {i mi-am cerut scuze, \[i pierdu el r`bdarea.

– Dar pentru decep]ia provocat` n-ai pic de remu[c`ri, nu?

M`car un pic de ru[ine? Atunci, fii atent…

– Nu, tu s` fii atent`, o \ntrerupse. Am s`-]i spun povestea

\ntreag` [i-atunci ai s` \n]elegi.

– Oare?

– Da!

Ea cu gura ei declarase c` el se va descurca \n fa]a furiei ei dezl`n]uite, iar acum exact asta f`cea, ochii lui alba[tri \nnegurându-se, vorba \n`sprindu-i-se. Dac` Roger plecase ca un câine nevinovat, Garson ac]iona precum un alt soi de animal, mult mai feroce.

– Te rog, surâse ea rece.

– Mul]umesc, apoi f`cu o pauz` ca pentru a se reculege, dup`

care re\ncepu pe acela[i ton grav. Din cauza vârstei \naintate, p`rin]ii mei au fost foarte afecta]i de moartea lui Luke, a[a c` eu m-am ocupat de organizarea \nmormânt`rii [i apoi de golirea apartamentului s`u.

– Tot mai locuia \n apartamentul care d`dea spre râu? se

interes` ea pe acela[i ton. Oricât de nedrept`]it` era, con[tientiza nu doar faptul c`

ASTRUL IUBIRII

89

trebuie s`-l asculte pe Garson, ci mai ales avea nevoie s` afle totul. S` [tie de ce-i c`utase. Pesemne c` venise cu un anumit scop [i asta o nelini[tea la culme. Inteligentul domn Deverill pl`nuia ceva.

– Da, r`spunse Garson. Chiria se m`rise peste putin]ele lui, dar

tata pl`tea restul. Chiar dac` Luke n-a fost \ntre]inut de dou` surori…a fost \ntre]inut de p`rin]i.

– |nseamn` c` \ntre voi doi era o diferen]` considerabil` ca ani.

– Zece.

– A ap`rut din gre[eal`?

– Nu, zâmbi amar Garson, a fost un dar ceresc. Eu am venit pe

lume de \ndat` ce ai mei s-au c`s`torit, dar când s` fac` un al doilea copil, mama a r`mas \ns`rcinat` abia dup` doi sau trei ani de \ncerc`ri. {i a pierdut sarcina. Au mai a[teptat \nc` pe-atât, [i \nc` o pierdere. Dispera]i fiind, doctorii le-au zis c` probabil din cauza vârstei mamei, [i asta le-a picat foarte greu.

Garson deveni sumbru, ca [i cum \i comp`timea.

– S-au gândit la adop]ie, dar aveau deja peste patruzeci de ani

[i nu \ndeplineau cerin]ele agen]iilor de specialitate. Apoi, dup`

vreo doi ani, mama a r`mas \ns`rcinat` ca printr-o minune [i a[a a ap`rut Luke.

– Ce ai crezut când ai v`zut un alt frate, dup` ce fusese[i singur

la p`rin]i? se interes` ea, pasionat` de astfel de pove[ti despre familii.

– Eram fericit. Mama ador` copiii, iar eu, la zece ani, \ncepeam

s` m` cam plictisesc de afec]iunea ei. Voiam libertate, iar Luke a fost cel care mi-a redat-o. Mama era peste tot cu el, iar tata s-a dovedit la fel de \ncântat. Pe mine m` ]inuser` din scurt, dar

90

ELIZABETH MARSH

bucuria de al avea pe Luke i-a f`cut s`-l r`sfe]e, surâse Garson. Dar

a [i fost un copil vioi, curios, inteligent, ca Oliver. {i \n adolescen]` [i-a p`strat farmecul personal.

– Dar? ezit` Anya.

– Exist` [i un "dar", din p`cate. Pentru c` primul disc al trupei sale a intrat direct \n topuri…

– Da? s`ri ea.

– Nu [tiai? Luke vorbea tot timpul despre asta, chiar [i dup` ani de zile.

– Cred c` mi-a sc`pat…

– Succesul lui peste noapte \l transforma dintr-un copil minune

pentru familie, \ntr-o vedet` na]ional`, [i nu era destul de matur pentru asta. La naiba; avea doar dou`zeci de ani! Pân` atunci, dac`

te deranja prezen]a lui, \l puteai trimite la plimbare printr-o glum`, dar a c`zut \n p`catul orgoliului de superstar. A \nceput s`-[i dea aere, [i cu toate c` \nc`-[i p`strase farmecul, devenise insuportabil de egoist. Cred c` [i tu ]i-ai dat seama, o scrut` \n treac`t.

– Da. {tiam c` poate fi cea mai mare pacoste.

– Oricât de mult \l iubeam, trebuie s` recunosc c` ai dreptate.

Când \i sortam hârtiile, am dat pete poza unui copil, [i c`ut` din

nou \n pung`, iar pe spate e o adres`, [i scrie c` a fost f`cut` când fiul lui a \mplinit un an.

– Doar o poz` ai g`sit? se mir` ea. I-am trimis câte una cu fiecare ocazie similar`, plus scrisori, sute de scrisori.

– Cred c` s-au pierdut.

Sau Lucan le aruncase, nedesf`cute chiar, gândi ea.

– Fiindc` multe vedete de muzic` primesc declara]ii de la fane

ASTRUL IUBIRII

91

care pretind c` sunt mame ale fiilor lor, la \nceput n-am luat-o prea \n serios. Copilul probabil c` avea ochii negri ca ai lui, dar asta nu \nsemna nimic, [i nici n-am g`sit vreo alt` dovad`. {i totu[i, ideea m-a marcat \ntr-atâta \ncât am luat leg`tura cu Jason Walker…

– Cu cine?

– Jason Walker, chitaristul. Un tip slab, cu p`r ro[cat strâns \n coad`…Sigur \l [tii.

– A, da, da, se \mbujor` ea.

– L-am \ntrebat dac` Luke a fost implicat \n vreo rela]ie anume

din care s` rezulte un copil [i mi-a confirmat imediat, ad`ugând numele Vashti Prescott. {i mi-a spus c` dac` m` uit la videoclipul ultimului cântec scos de trup` o s-o v`d. {i am folosit o copie foarte uzat` a mamei [i te-am v`zut…\ntr-o bluzi]` alb`, cu fust` scurt`, dând din [olduri undeva \n spate. Foarte provocator, \[i arcui el sprâncenele.

Anya ignor` comentariul, c`ci se referea la sora ei geam`n`.

– {i de ce nu m-ai recunoscut de la \nceput?

– Pentru c` \n videoclip, aveai p`rul scurt [i blond.

– A[a e… \ng`im` ea.

Chiar [i ea uitase de schimbarea dramatic` de \nf`]i[are prin care trecuse sora ei.

– Ar`tai complet alta [i mi-a fost greu s` cred c` e[ti aceea[i persoan`. Presupun c` purtai o peruc`?

– Nu.

Garson arunc` o privire fugar` [uvi]elor [atene care \ncadrau chipul tinerei, apoi spre coada ei bogat`.

– Ai un p`r minunat, cum de ]i l-ai mutilat \n asemenea hal [i s`

92

ELIZABETH MARSH

]i-l vopse[ti?

– A fost u[or…

Sora ei \i povestise cum Lucan \i ceruse s` se rad` [i s` se vopseasc` – pentru a contrasta cu cealalt` dansatoare care era de

origine asiatic` – iar cum dragostea nu se d` \n l`turi de la nimic, \i f`cuse pe plac. Ba chiar se repezise la un salon de coafur` chiar \n acea zi.

– {i ai crezut [i c` eu sunt o femeie u[oar`, \[i relu` ea atacul.

– Credeam c` e[ti orice, zise el gânditor.

– Adic`?

– Credeam c` l-ai [antajat pe Luke.

– Poftim?

– Anya, când Luke a murit, to]i banii lui disp`ruser` [i…

– Nu mai avea succes?

– Trupa s-a destr`mat cam cu trei ani \n urm`, iar Luke s-a apucat de o carier` solo, dar n-a avut niciodat` acela[i succes. N-ai ]inut pasul cu ce se \ntâmpla? se \ncrunt` Garson.

Anya p`li. Dac` pretindea c` avusese o rela]ie cu Lucan, trebuia s` fi ar`tat mai mult interes; de aceea, rolul pe care voia s`-l joace acum se dovedea mai pr`p`stios decât crezuse.

– Nu…

– Dac` tot cheltuia cu mare u[urin]`, relu` Garson, mi-am pus

problema c` puteai fi una care-l stoarce de bani pretinzând c` i-a

f`cut un copil, [i poate vrei s` faci totul public pentru a-]i asigura traiul.

– Mersi!

– Se mai \ntâmpl`…

ASTRUL IUBIRII

93

– Poate, rescunoscu ea. Dar ai v`zut cum tr`iesc, [i ]i-ai luat adio de la un trai \ndestulat.

– Da, de[i probabil c` deja cheltuise[i to]i banii.

– Pe ce?

– Poate pe vacan]e luxoase cu iubitul.

– {i dac` n-ai g`sit nici urm` de iubit, ]i-ai zis c` vreau s`-l atrag

fel cum poate f`cusem [i cu Lucan, \l

\nfrunt` Anya. Dac` o tip` e blond` [i dansez` \ntr-o trup`, nu \nseamn` c` [i face lucruri nepermise.

pe Roger s`-i iau banii

la

– Mi-ai sugerat s`-mi pun jacuzzi [i robinete aurite la Grange.

– {i?

– {i tu ai f`cut presupuneri gre[ite despre mine, la fel cum [i eu te-am catalogat gre[it.

– Dar nu te-am acuzat c` ai fi o…târf`!

– Da, dar ai avut o aventur` cu Luke, se agit` Garson, care m-a f`cut s` cred c`…

– C`, ce?

El se retrase, ca [i cum se aventurase indiscret unde nu-i fierbea

oala, [i acum regreta.

– Ce [tii despre prietenele lui anterioare…sau despre cele de

dup` tine?

– Nimic.

– Atunci, s` zicem s` Luke nu f`cea discrimin`ri \n acest sens.

– Adic`?

– Nu vreau s` detaliez.

– Eu, da. – {tiu c`…cel pu]in dou` dintre fete se drogau, iar una era

94

ELIZABETH MARSH

m`ritat`, [i cu copii. Dar toate erau ni[te scursuri care se d`deau la el pentru faima [i banii lui. Deci, te credeam la fel. Scuze, dar…

– |n]eleg, oft` ea.

Se l`s` o scurt` t`cere.

– {i acum? Dac` tot ai aflat despre mine [i Oliver, ce-ai de gând s` faci?

– Vreau s` v` prezint p`rin]ilor mei.

– Du-te dracului! izbucni ea.

– {i ei, [i copilul, ar fi \ncânta]i de \ntâlnire.

Sim]ea c` i se strânge stomacul. Drepturile ei, rela]ia cu Oliver

deveneau din ce \n ce mai nesigure.

– Ai cump`rat Grange, deci e[ti proprietarul locuin]ei mele;

m-ai angajat la o treab`, deci m-ai f`cut s` m` \ndatorez fa]` de tine.

Acum, vrei s` m` [i strângi cu u[a? Scuze, dar refuz s` m` las c`lcat` \n picioare.

– Poftim?

– Faptul c`-]i \ntâlnesc p`rin]ii ar putea fi o capcan`. De \ndat`

ce o s`-l vad`, vor fi \ncânta]i [i-o s`-l cear`. Iar tu, ca reprezentant

al lor,

declar` ea deja

v`zându-se \n sala de judecat`.

vei \ncerca desigur s` le faci pe plac,

– E absurd.

– Oare? [i s`ri \n picioare. Ie[i afar`!

– Vorbe[te mai \ncet, o s`-l treze[ti pe Oliver.

– Du-te!

Garson nu se clinti.

– Nu plec pân` nu l`murim totul, ra]ional [i cu mult calm, [i se

propti de sp`tar, picior peste picior, ca [i cum avea s` r`mân` acolo

ASTRUL IUBIRII

95

o via]` \ntreag`.

– Eu n-am ce l`muri. M` duc s` m` culc. |n clipa asta. {i dac` m` urm`re[ti sus, ]ip, iar Oliver se va trezi [i…

– Dac` te urm`resc, o s` ajungem amândoi \n patul t`u. {tii

foarte bine, la fel cum o [tiu [i eu. – Da? \ntreb` ea \ns` nu-i reu[i ironia, c`ci sim]ea c` se pr`bu[e[te.

– Oi fi eu necuratul, dar tot tânje[ti dup` mine. {i eu dup` tine.

Niciodat` n-am crezut c` o s`-mi plac` vreo femeie de-a lui Luke,

dar…Jason a spus c` ai fost \n turneu cu trupa pentru…cât? Patru luni?

– Da, min]i ea, c`ci nu [tia cu exactitate.

Cam \n aceea[i perioad`, ea \[i d`dea examenul de licen]` [i era \n c`utarea unui post, deci fusese ocupat` cu alte lucruri decât s-o monitorizeze pe sora ei.

– {i totu[i, nu ]i-ai amintit de Jason [i v`d c` nici pe Luke nu

l-ai cunoscut foarte bine…Iar trecutul lui e o nebuloas` pentru tine, se \ncrunt` Garson. Tot timpul i-ai spus Lucan Cesari de ce?

Chiar dac` nu v-a mers bine, a]i fost aman]i un timp. Anya sim]i c` ro[e[te. Ce putea spune? Nu [tia s` mint`, mai ales când interlocutorul era atât de insistent. V`zând c` ea nu r`spunde, Garson se ridic` [i veni spre ea.

– A]i fost aman]i? Oliver e fiul lui?

– Da.

– Dar?

Anya \[i umezi gâtlejul. Avea nevoie s` gândeasc` rezultatul noilor circumstan]e. S` calculeze pericolul [i cum e mai bine s`-l

96

ELIZABETH MARSH

evite, iar pân` atunci, era de dorit s` men]in` secretul, nu? Trebuia s` \nfrunte orice riscuri. Apoi trebuia doar ca Oliver s` capete \ncredere \n noul "prieten" [i…

– Ai o sor`, murmur` Garson lent.

Ea tres`ri. Era prea inteligent.

– Aveam o sor` geam`n`.

– Aveai?

– Jennie a fost mama lui Oliver, dar a murit la o s`pt`mân` de

la na[tere, [i de-atunci a fost doar \n grija mea.

– Dumnezeule…|nseamn` c` pe sora ta am v`zut-o \n

videoclip?

– Da, [i tot ea a fost cea care s-a tuns [i…pe ea ai considerat-o

o târf`.

– Dar tu ai fost cea care m-a indus \n eroare, ad`ug` el dup` o

clip` de gândire. Deci, suntem chit. {i avem acela[i statut fa]` de Oliver – eu ca unchi, tu ca m`tu[`. Anya ezit`. Oare leg`tura care se formase mai devreme \ntre el

[i b`iat s` fi avut vreo explica]ie de rudenie?

– Sunt de acord cu prima parte a frazei, nu [i cu a doua, zise ea.

Tu m-ai atras \ntr-un joc de-a [oarecele [i pisica \n mod deliberat,

\n timp ce tot jocul meu a fost spre binele lui Oliver.

– Crede c` e[ti mama lui?

– Nu, [tie c` mama lui e Jennie, [i-i explic` modul cum \i

povestise totul copilului. Dar din câte [tiu, n-a spus nim`nui pân` acum. {i s-ar putea s` r`mân` a[a, de[i pentru el aceast` t`cere echivaleaz` cu o siguran]` emo]ional`. Le-am spus prietenilor, lui Kirsten de exemplu, dar pân` când Oliver nu consider` de cuviin]`

ASTRUL IUBIRII

97

s` fac` totul public, sunt hot`rât` s` tac.

– M-ai p`c`lit…

– Sigur c` da! Adic` tu, timp de trei luni, ai tot dat pe-aici, ai

f`cut pe amabilul, apoi ai plecat bine mersi, deveni ea intrigat` din nou. Iar acum vii [i crezi c` m` po]i duce la o \ntrunire de familie, a[a cum m-ai atras [i-n alte chestii, nu? Poate c` ai reu[it s`-mi intri \n gra]ii [i-n suflet, f`r` pic de ru[ine sau de compasiune, dar n-o s` ajungi s` m` mai conduci, sub nicio form`!

– Ai terminat?

– Da, \l \nfrunt` ea, ro[ie de furie.

– De[i nu te \nvinuiesc pentru varianta ta, pot spune c`-n aceste

trei luni mi-am dat seama c` e[ti o persoan` responsabil`, [i vreau

s` [tii c` [i eu sunt la fel, [i de \ncredere.

– {i vrei s`-]i cânt osanale?

– Parc` ziceai c` ai terminat.

– Pardon!

– {i chiar trebuia s` fac aceste cercet`ri \nainte s` pun totul cap

la cap, atât pentru lini[tea mea, cât [i a ta. Dac` a ajuns s`-mi plac`

Oliver, v`d c` [i lui \i place de mine. E un copil extraordinar [i l-ai crescut foarte bine. – Ce dr`gu]… \l ironiz` ea, de[i complimentul o \nmuiase toat`.

– L-ai adoptat?

– De ce vrei s` [tii? Ce conteaz`? Chiar dac` nu sunt mama lui

biologic`, sunt tot ce are el pe lume [i timp ce cinci ani…

– Gata, gata! ordon` el. Fie c` l-ai adoptat sau nu, n-o s` ]i-l ia

nimeni. Nici eu, nici ai mei, nici altcineva, [i se rea[ez` pe canapea.

98

ELIZABETH MARSH

Haide, stai jos.

Tem`toare, Anya p`[i spre canapea, dar se a[ez` cât mai departe de el.

– Nu, nu l-am adoptat. Când era copil mi-am pus acest`

problem`, dar aveam doar dou`zeci [i trei de ani, f`r` cas`, f`r` un buget acceptabil [i nu eram sigur` dac` autorit`]ile au s` m` considere \ndeajuns de responsabil`.

– Te temeai de un refuz?

Ea confirm` din cap.

– A[a c` m-am decis ca pân` m` pun ca lumea pe picioare, adic`

dup` ceva ani o s`

\ncerc [i o adop]ie.

– Dac` ai s-o faci vreodat`, nu cred c` vei \ntâmpina nicio

piedic`.

– De ce crezi asta?

– Dumnezeu mi-e martor c` nu \ncerc s` fiu lingu[itor, reveni

el la afirma]ia ei de mai devreme, [i niciodat` n-a[ \ntreprinde ceva \mpotriva voin]ei tale. |mi doresc doar ca Oliver s` aib` ocazia de

a-i \ntâlni pe-ai mei; dar nu \ncerc s` te manipulez. Anya reflect` mai adânc refuzul ei \n ce prive[te \ntâlnirea, precum [i la modul \n care-l alungase pe Garson – ac]ionase

impulsiv, din instinct de autoap`rare. Acum, \ns`, parc` teama i se mai potoloise.

– I-ai anun]at deja pe-ai t`i s` se a[tepte la o vizit`?

– Nu. Habar n-au de existen]a lui Oliver. De[i i-ar unge pe suflet s` afle c` au un nepot, nu le spun pân` n-am permisiunea ta.

– {i nici n-o s-o ai.

– Treaba ta, [i d`du amplu din mâini.

ASTRUL IUBIRII

99

– Chiar dac` Oliver n-are parte de o familie normal`, e fericit

[i-a[a, se ap`r` ea.

– Nu neg, de[i dorin]a lui de a avea un unchi \mi indic` aproape

contrariul. Iar p`rin]ii mei simt [i ei acut lipsa unui nepot. Am fost c`s`torit…

– Cu Isobel Dewing, pezentatoarea TV; [tiu deja, \l \ntrerupse.

– {i cum n-am avut copii, ai mei [i-au pus toate speran]ele \n

Luke; iar moartea lui face ca Oliver s` devin` cu atât mai important. Pierderea suferit` i-a \ndurerat teribil [i iremediabil, dar dac`-l vor

vedea, au s`-[i revin` complet.

– Mi se pare un [antaj de natur` emo]ional`, protest` ea, cu

am`r`ciune.

– Este.

– Nu te dai \n l`turi de la nimic, nu?

– Nu, mai ales când sunt \ndrept`]it s`-mi doresc ceva foarte

mult. La naiba, Anya, e clar c` ]ii la Oliver – la fericirea lui [i la sentimentul de \nr`d`cinare – de ce vrei totu[i s`-l lipse[ti de bunicii s`i? Ai mei stau \n Wincester, adic` la mai pu]in de o or`

distan]`. Pot s`-i sun s` le explic situa]ia, [i s`-l ducem pe Oliver la masa de duminic`.

– De-aia te-ai decis s`-]i iei patru zile libere?

– Pe drum \ncoace, mi-am adus aminte c` vorbisem cu mama la

telefon, [i [i-a exprimat dorin]a ca Luke s` fi l`sat vreun mo[tenitor;

atunci, mi-am zis c` nu mai pot a[tepta. Trebuia s` ac]ionez cumva. Fie ce-o fi! [i trânti cu pumnul \n mas` cu-atâta putere, \ncât paharele s`ltar`.

– Nici nu [tiu cum de-]i po]i suporta ipocrizia, zise ea pe un ton

100

ELIZABETH MARSH

mai degrab` sec decât agresiv.

– M` descurc.

– {i casa? Toat` munca a fost doar un mijloc de a intra \n leg`tur` cu noi sau inten]ionezi s` o p`strezi?

– La \nceput a fost doar un motiv \n plus, dar acum…abia

a[tept s` scap de toat` b`taia de cap [i s` m` mut \n Dorset. Ideea de a-mi petrece sfâr[iturile de s`pt`mân` la ]ar` \mi surâde extrem

de mult, [i o fix` intens. La fel cum \mi surâde [i planul de a v` duce pe tine [i pe Oliver la Winchester.

– Chiar nu vrei s` renun]i?

– Nu. Cred \n perseveren]`.

– |nainte ca Oliver s`-i vad` pe-ai t`i…dac`-i va vedea, \[i mu[c` ea buzele meditând, ar trebui s`-i spun cine e tat`l lui.

– Nu [tie?

– {tie doar c` a fost cânt`re], dar nu dup` nume, statut, [i a[

prefera s` r`mân` a[a deocamdat`. Ca s` nu afle [i altcineva, s` nu devenim subiect de bârf`. Ba chiar cred c` presa ar specula teribil

pe aceast` tem`.

– Nu v`d care ar fi problema. Putem s`-i spunem c` tat`l lui se

nume[te Luke Deverill [i le voi cere p`rin]ilor s` nu sufle o vorb`

despre faima lui.

– Va trebui [i s`-i explic c` a murit, se \ngrijor` Anya; asta \l poate sup`ra.

– Dac` i-o spui cu mult suflet, o s` treac` peste, [i am putea s` i-o spunem amândoi.

– Dar f`r` a-i men]iona c` Lucan…Luke a refuzat s`-[i

recunoasc` paternitatea. Chiar [tiind c` Jennie era virgin` când s-a

ASTRUL IUBIRII

101

culcat cu ea. Garson blestem` \n barb`.

– Nu \ncerc s`-l scuz pe fratele meu…suntem de acord c` a fost

un tic`los – dar era tân`r, [i probabil c` perspectiva de a deveni tat`

nu-i surâdea

|n plus, fanilor nu le pas` de familiile starurilor pop,

deci poate c` vedea acceptarea lui Oliver ca un final al carierei.

– Ced [i eu…

– Sora ta nu [i-a dat seama c` Luke nu e cea mai bun` alegere?

– Se pare c` nu; a fost complet fermecat` de persoana lui.

– Cu to]ii gre[im câteodat`.

– Dar l-a \ntâlnit la pu]in` vreme de la moartea p`rin]ilor no[tri,

fiind \nc` vulnerabil` [i pierdut` \n spa]iu, \i s`ri ea \n ap`rare. Din

p`cate, tocmai \n acea perioad`, banca la care Jennie \[i f`cea stagiul de preg`tire s-a gândit s` reduc` din personal, [i la momentul \n care a r`mas \ns`rcinat`, a fost dat` afar`. Având mult timp de gândire, a stat \n cas` de una singur`, amintindu-[i de ai mei, c`zând \ntr-o depresie f`r` sc`pare.

– Tu erai la facultate?

Anya confirm` din cap.

– {i pe mine m-a afectat moartea lor, dar cu examenele care

b`teau la u[` am fost nevoit` s` \nv`], ceea ce nu-mi d`dea prea

mult` vreme de bocit. |n plus, eu lipsisem de-acas` trei ani, pe când Jennnie tr`ise cu p`rin]ii toat` via]a, deci le duce lipsa [i mai acut, asta \nr`ut`]ind lucrurile.

– {i cum l-a \ntâlnit pe Luke?

– Fiul unui vecin care lucra ca tehnician [i era tot timpul pe

drum cu trupe de rock, a luat-o [i pe ea la un concert, ca s-o mai

102

ELIZABETH MARSH

\nveseleasc`. Dup`, i l-a prezentat. Era chiar \nainte ca grupul s` porneasc` \n turneu, [i tocmai le plecase o dansatoare. Când a v`zut-o, Luke i-a oferit locul lui Jennie.

– Avea cursuri?

– Nu, ceea ce a [i mirat-o. |ns` Luke a insistat, fiindc` i se p`rea

sexy, [i [tia s` dea din [olduri, iar ea a acceptat. Oricum nu avea alte

planuri, [i ideea de a umbla prin ]ar` o atr`gea mai mult decât s` cure]e pe jos prin cas`, zâmbi ea sec. A[a c` nu dup` mult timp, [i-a descoperit voca]ia pentru zbenguial`, plus pl`cerea de a fi \ntr-un turneu. Zicea c` tot ce se f`cea "la gr`mad`" creea un

sentiment de colegialitate, ceea ce-i d`dea [i senza]ia de a apar]ine unei noi familii. Se pare c` Luke \i inoculase aceast` idee, de aceea-l vedea ca pe un salvator [i cred c` asta a determinat-o s` se \ndr`gosteasc` de el.

– Pân` când au…comis-o.

– Am impresia c` nu o dat`. Lui Luke \i pl`cea modul `sta de

via]`, observ` ea incisiv. De[i \ntotdeuna a sus]inut c` n-are ce s` se

\ntâmple, [i cum Jennie se temea s` nu distrug` rela]ia cu el sau s` aduc` prejudicii trupei, l-a crezut. Cu toate astea, n-a fost nici superficial`, [i nicio femeie u[oar`. N-a f`cut parte din genera]ia pierdut`, de[i agreea stilul libertin.

– Nu e cazul s-o aperi cu atâta \nver[unare, se \ncrunt` Garson. Unchiul [i m`tu[a ta o vedeau ca o libertin`?

– Da…Nu \n]elegeau c` ea tânje[te dup` afec]iune. Am \ncercat

s` le explic, dar \ntotdeauna o criticau pentru lipsa de responsabilitate, [i o \nvinuiau pentru consecin]ele propriilor

gre[eli.

ASTRUL IUBIRII

103

– |n]eleg…

Oare chiar \n]elegea? gândi Anya iritat`. O comp`timea?

– Dup` trei luni, Jennie [i-a dat seama c` e \ns`rcinat`, dar când

i-a spus lui Luke, el a negat paternitatea copilului, apoi a refuzat tran[ant s` discute problema. Apoi a \nceput s-o ignore.

– Ce porc`rie!

– Da, nici lui Jennie nu i-a venit s` cread`. Convins` fiind c`, \n

timp, el va accepta situa]ia, a r`mas cu trupa, dar el n-a dat semne de bun`voin]`. A[a c` i-a p`r`sit, \n cele din urm`.

– {i a hot`rât s` p`streze copilul?

– A insistat s`-l p`streze. |l iubea pe Luke [i nu voia sub nicio

form` s` renun]e la el. L-a iubit pe fratele t`u pân` \n ceasul

mor]ii…Aiurea, nu?

– Indiferent cât de mult te-ar r`ni cineva, \l mai po]i iubi, nu crezi? o privi el. Pentru totdeauna.

– Poate. La na[tere, a fost nevoie de cezarian`, dar a f`cut hemoragie intern`, continu` Anya cople[it` de durere, cu ochii \n lacrimi. Doctorii ziceau c` se \ntâmpla o dat` la o mie de cazuri, dar ea a murit. El \i lua mâinile \ntr-ale sale ca s-o lini[teasc`.

– Mai \ntâi p`rin]ii, apoi sora ta…Chiar ai avut de suferit.

– Da…Dar Oliver era o speran]` pentru viitor [i l-am iubit \nc`

din prima clip`…iar restul [tii. Garson o ]inu strâns pân` \[i reveni, apoi se a[ez` la loc pe canapea.

– Cred c` ]i-ai dorit ca p`rin]ii t`i s`-l cunoasc` pe Oliver, [i invers.

104

ELIZABETH MARSH

– De multe ori.

– Deci? Mergem la Winchester?

– Da, zise ea cu mâinile atârnându-i \n poal`, dar numai dac`

accep]i c` e o vizit` de prob`, [i c` nu se va mai repeta. |mi pare r`u dac` p`rin]ilor t`i o s` le cad` greu, dar fericirea lui Oliver e pe

primul loc pentru mine. Da?

– Bine, dar ai \ncredere \n mine c` o s`-i priasc`.

Capitolul 6

– E una din cele mai fericite zile din via]a mea, se bucura Dulcie

Deverill, admirând b`iatul care se juca pe peluz` cu bunicul s`u. S` [tim c` dragul nostru Luke r`mâne viu prin copilul acesta minunat…E ca un vis devenit realitate. Dup` prânzul u[or, gazda \i invit` pe to]i \n sufrageria confortabil`. Se servi cafeaua, dup` care Edwin Deverill suger` ca el [i b`iatul s` mearg` \n gr`din` s` se joace cu mingea cump`rat` special pentru aceast` ocazie. B`trânul zicea c` astfel micu]ul nu se va plictisi, de[i adev`ratul motiv era, normal, ca el s` petreac` un timp singur cu nepotul. La un moment dat, Garson se ridic` [i ie[i spre teras`, sprijinindu-se de geam, uitându-se la joc.

– Parc` tata suferea de artrit`, zis el râzând [i ar`tând spre b`trânul care lovea stângaci \n minge. Se pare c` Oliver l-a vindecat.

– A vindecat multe, zise Dulcie oftând a nu [tiu câta oar`. Te

superi dac`-i ar`t ni[te poze cu Luke, la vârsta lui? o \ntreb` pe

106

ELIZABETH MARSH

Anya. Nu vreau s`-l deranjez emo]ional dar…

– Cred c` i-ar face pl`cere s` le vad`, remarc` ea, v`zând c` pe

Oliver nu-l deranjeaz` cu nimic situa]ia. |ntr-adev`r, la aflarea sor]ii tat`lui s`u plânsese. |ns` nu pentru

mult timp, fiindc` Garson \l anun]ase c` el e fratele tat`lui, [i deci unchiul lui real.

– Unchiul meu? se luminase Oliver, privindu-l pe Garson ca pe un erou. Deci, pot s`-]i spun unchiul Garson?

– Da, [i eu o s`-]i spun nepoate Oliver.

– Aiurea, chicotise copilul. Nimeni nu se nume[te a[a.

– Nu, dar \i po]i numi bunic` [i bunic, \ncercase b`rbatul, privind-o pe Anya. – Iar mâine mergem s`-i vezi pe bunicul [i pe bunica ta,

continuase tân`ra, dup` care \i explicaser` situa]ia. La rândul lor, Dulcie [i Edwin Deverill v`rsaser` câteva lacrimi, pe ascuns. Chiar [i Anyei \i d`duser` lacrimile asistând la bucuria b`trânilor c`-l v`d pe Oliver. Acesta din urm` fusese singurul care nu-[i ar`tase emo]iile, c`ci privirea lui Garson, ca niciodat`, se umezise [i ea. Deloc ru[inos, copilul se ar`t` doar fascinat de elegantul domn exuberant, cu musta]` c`runt` [i de sensibila doamn` cu p`r argintiu. |n câteva minute, Oliver se [i lipise de genunchii b`trânului, pe care-l numea bunic, povestindu-i c` mai avea un alt bunic, pe nume Bert.

– Dar nu e unul adev`rat ca tine, explicase tot el, fericit. Dulcie aduse albumul de poze din birou.

– Mai am [i poze de la nunta lui Garson, o anun]` pe Anya cu

ASTRUL IUBIRII

107

glas sc`zut, privind tem`toare spre fiul ei. Era atât de chipe[ \n costumul de ginere, la fel ca Isobel.

– |mi dau seama, zâmbi Anya, \ns` imaginându-[i scenele de

nunt` se posomor\. Cu un chip perfect, triunghiular [i un p`r ar`miu, Isobel Dewing nu numai c` ar`tase bine, ci extraordinar de bine. Ca o

prin]es` – un gând care-i trezea sentimente de gelozie sfâ[ietoare. Tân`ra mai b`u o gur` de cafea. De ce s` fie geloas`, la urma urmei? Nunta lui Garson cu o femeie necunoscut` ei se petrecuse de mult [i totul se terminase. |n plus, n-avea niciun drept asupra lui…[i nici nu-[i dorea s` aib`. De[i se doreau fizic, nu era o senza]ie credibil`, [i nici pe departe nu era vorba de dragoste.

– Isobel are mult bun-gust \n alegerea hainelor, continu`

b`trâna pe acela[i ton confiden]ial. {tiu c` rochia de mireas` a costat o avere, dar a fost elegant`. Vreau s` spun c` pe Isobel orice

hain` arat` scump`. Anya puse jos cana [i farfurioara. Brusc, o izbi imaginea c`m`[ii ei albe [i a pantalonilor uza]i, pe care le cump`rase dintr-un

magazin universal [i care probabil c`-[i ar`tau calitatea. Nu mai conta c`, asemenea lui Garson care purta un tricou [i blugi, voise a fi comod \mbr`cat`; se sim]ea tern` [i comun`.

– {tiu c` nu l-ai cunoscut pe Luke, mai zise Dulcie, dar poate

vrei [i tu s` vezi pozele de când era copil? Anya zâmbi for]at. N-avea chef s` vad` pe nimeni [i nimic. Dar

cum s` refuze? C`utând o scuz` \n minte, Garson o salv`, \ntorcându-se.

– Hai s` facem o plimbare cât timp mama \i arat` lui Oliver

108

ELIZABETH MARSH

pozele. E \n siguran]`.

– Da, Edwin va fi \ncântat s` stea cu el.

– Ce idee excelent`, s`ri Anya.

|l l`sar` pe Oliver instalat pe canapea, al`turi de bunicii care-i

povesteau din amintirile lor.

– Ai zis c` n-ai mai fost pe-aici, zise Garson luând-o pe-o strad` din ora[, a[a c` am s` te duc la o catedral`. |i ar`t` turnul care str`juia peste acoperi[urile caselor.

– Apoi la Prim`rie.

Anya d`du din cap [i p`strar` t`cere câteva minute. Era o zi

pl`cut`, iar soarele sc`lda pâlcurile de case de la baza dealurilor.

– Cât timp ai fost c`s`torit? se interes` ea.

|nainte n-o preocupase acest am`nunt, dar remarcele lui Dulcie

\i stârniser` curiozitatea.

– Patru ani, tres`ri el. Mamei \i pl`cea foarte mult de Isobel [i

sper` \ntr-o re\mp`care, de[i i-am spus c` asta nu se va \ntâmpla niciodat`.

– Isobel n-are o alt` rela]ie?

– Se tot d` pe lâng` un tehnician, zise Garson strâmbându-se

spre soare. Cel pu]in atât mi-a spus ultima oar` când am vorbit.