Sunteți pe pagina 1din 87

INTRODUCERE

Msurarea n teren a distanelor, orientrilor, suprafeelor si a denivelrilor a constituit o preocupare importanta nc din timpuri strvechi. Omul a fost mereu confruntat cu cele mai diverse probleme legate de gospodrirea eficient a teritoriului. Fie ca era vorba de evaluarea suprafeelor destinate unei agriculturi itinerante, fie de necesitatea unor construcii n oraele care ncepeau s apar n antichitate, s-a evideniat mereu necesitatea cunoaterii i aplicrii unor legi matematice i a perfecionrii unor metode practice de msurare a caracteristicilor dimensionale ale terenului. Ultimul secol a adus cele mai importante progrese n domeniul mijloacelor de investigaie, iniial prin apariia instrumentelor grafice de tipul teodolitului. Ulterior diversificarea aparaturii a cunoscut un asemenea avnt nct a fost posibila utilizarea spaiului aerian si extra atmosferic ca mediu de lucru pentru instrumentele moderne de teledetecie. Pentru gospodrirea adecvat a fondului forestier este necesar cunoaterea deplin i corect a acestuia din punct de vedere geografic. De aici rezult necesitatea ntocmirii de planuri i hri ce servesc att la evidena lucrrilor de executat pe teritoriul respectiv ct mai ales la studiul, proiectarea i aplicarea acestora. ntocmirea de planuri sau hri presupune un ansamblu de lucrri denumite, n general ridicri topografice sau ridicri n plan, lucrri ce implic att msurtori specifice de teren, ct i lucrri de birou - calcule si raportri. ntruct distanele dintre punctele reelei geodezice de stat sunt mari, pentru ca aceasta reea s devin util, ea trebuie ndesit cu puncte de ordinul V - lucru cerut prin tema acestui proiect. Punctele nou determinate vor folosi i pentru determinarea reperilor fotogrametrici ce realizeaz legtura ntre teren i fotograme. Fotogrametria este o disciplin relativ nou care se circumscrie notei dominante de mare tehnicitate ce caracterizeaz metodele actuale de localizare a punctelor semnificative dintr-o suprafa studiat.

Lucrarea de fa este o aplicaie a acestei tiine, cu incidente directe n domeniul silviculturii. n afara tehnicilor la zi, caracteristice fotogrametriei i sistemelor automate de prelucrare a datelor, s-a recurs i la o serie de soluii date de metode terestre devenite azi clasice.

CAP.1.

DESCRIEREA GENERAL A CADRULUI NATURAL

1.1. GENERALITI Pdurile ce formeaz obiectul prezentului studiu sunt administrate de Ocolul Silvic Baia de Aram i de Ocolul Silvic Herculane , situate intre 44 21` si 44 56` latitudine N. i ntre 23 17` i 44 56` longitudine E. Pdurile sunt situate la obria rului Cerna i a praielor Coutea , Brebina , Rudina , Raieni i Crainici din bazinul rului Motru . Pdurile sunt situate pe 2 zone distincte de relief (deal si munte) , fiind rspndite pe 4 etaje de vegetaie . 1.2. SITUAIA TERITORIAL ADMINISTRATIV Pdurile luate n studiu administrate de O.S. Bile Herculane se regsesc n unitile de producie UP IV Topenea i UP V Iauna Craiovei. mprirea ocolului pe uniti de producie este urmtoarea: 5368,0 ha 4385,4 ha 4379,6 ha 2230,6 ha 5780.0 ha 6972,5 ha 29116,1 ha

UP I UP II UP III UP IV UP V UP VI

Srcia Iardatia Bile Herculane Topenea Iauna Craiovei Domoglet

TOTAL GENERAL

UP IV Topenia cuprinde o suprafa total de 2230,6 ha situat pe versantul drept al cursului mijlociu al rului Cernei, pe raza comunei Cornereva (Cara Severin). UP V Iauna Craiovei cuprinde 5780,0 ha, situate pe versantul drept al cursului mijlociu al vii Cernei, de asemenea pe raza comunei Cornereva.

1.2.1.

Vecinti, limite, hotare.

Limitele ocolului silvic Bile Herculane sunt naturale i evidente i sunt prezentate n tabelul urmtor: N, N-V OS Mehadia (culmea Cioclovete, culmea Lung,

culmea Larg i cracul Boldoveni), OS Teregova (culmea Cernei ), OS Baia de Aram (culmea Borche, E cracul Stnii i culmea Grania Veche) OS Baia de Aram ( rul Cerna, pr. Tesna, cracul Ciolanului), OS Turnu Severin (cr. Coului, culmea Pogarii, S V 1.2.2. culmea Cocoului, cr. Predealul mic, cr. Dramacu) OS Orova (cr. Ceramnic, cr. Mare i cr. Cherbelez) OS Nera (culmea Nera) Gospodrirea din trecut

Pdurile ce alctuiesc fondul forestier al acestui ocol silvic au aparinut pn n 1918 statului Austro ungar, dup care au trecut n proprietatea statului Romn. Aceste pduri au aparinut juridic Judectoriei din Teregova, avnd ca instane superioare tribunalul din Caransebe i Curtea de Apel din

Timioara. Fiind lipsite de instalaii de transport aceste pduri nu au fost exploatate. Dup 1948, un prim amenajament se execut n 1951, unitatea fiind inclus n MUFB Cerna. Datorit lipsei accesibilitii, interveniile cu lucrri au fost cu totul sporadice. Aceast situaie s-a meninut pn n cursul celui de-al doilea amenajament (1961 1970). Amenajamentul intrat n vigoare n 1971 prevedea: 1.2.3. regimul codru exploatare tehnic; ciclu de producie de 110 ani; tratamente: tieri succesive i tieri combinate; Date geologice geologice care se regsesc n cuprinsul Os Bile

Structurile

Herculane sunt reprezentate prin: isturile cristaline ale munilor Cernei, de vrst paleogen, cu urme de eroziuni glaciare din cuaternar. Rocile cele mai des ntlnite sunt: gresiile i conglomeratele din cretacicul superior, marno-calcarele, argilele i gresiile caracteristice stratelor de Nadanova. 1.2.4. Date hidrologice Conform datelor din ultimul amenajament al OS Bile Herculane, regimul hidrologic este echilibrat i este reprezentat de rul Cerna ca i curs de ap principal i afluenii si cei mai importani: Inelet, Iua, Sltinic i Topenia. 1.2.5. Date climatice

OS Bile Herculane se afl n zona climatului temperat continental, cu unele influene mediteraneene care au ca principal efect moderarea amplitudinii factorilor climatici. Temperatura medie anual are o valoare de 9C, cu minime medii de 3 C n luna februarie i maxime medii de 18 C n luna iulie. Precipitaiile anuale au valori de 1000 mm cu maxime n lunile mai iunie. Stratul de zpad este prezent 80 100 de zile pe an. 1.2.6. Date pedologice A. Argilovisoluri B. Cambisoluri C. Spodosoluri D. S. neevoluate 1.2.7. Cod Tipuri de staiuni Denumirea tipului de staiune Brun luvic tipic Luvisol albic tipic Brun eumozobazic tipic, molic, litic Brun acid tipic Brun, feriiluvionar tipic Litosol tipic 15% 3%

Solurile care se regsesc n cuprinsul OS Bile Herculane sunt: 47 %

35%

TS FM 2 etajul montan de amestecuri 3321 Montan de amestecuri Pi, brun podzolic i criptopodzolic edafic mic, cu Luzula Calamangrostis 3510 Montan de amestecuri Pi, puternic vntuit FM 1 + FD 4 etajul montan premontan de fgeturi 4120 Montan premontan de fgete Pi, stncrie i eroziune excesiv 4311 Montan - premontan de fgete Pi, podzolic, edafic mic, cu Vaccinium 4322 Montan premontan de fgete Pm, podzolit i podzolic argilo iluvial, edafic mijlociu, cu Festuca 4410 Montan premontan de fgete Pi, brun edafic mic, cu Asperula Dentaria 4420 Montan premontan de fgete Pi, brun edafic mijlociu, cu Asperula Dentaria 4430 Montan premontan de fgete Ps, brun edafic mare, cu Asperula Dentaria 4530 Montan premontan de fgete Pm, aluvial, moderat

humifer 1.2.8. Tipuri de pdure Cod TP 411.1 411.4 411.7 414.1 415.1 419.1 421.5 424.1 534.1 972.1 1.2.9. Denumirea tipului de pdure 41 fgete pure montane Fget montan cu flor de mull Fget montan pe soluri scheletice cu flor de munte Fget montan pe soluri scheletice cu flor de mull, de productivitate inferioar Fget montan cu Festuca altissima Fget montan cu Luzula luzudoidus Fget de stncrie cu eroziune excesiv 42 fgete pure de dealuri Fgete de dealuri cu flor de mull productivitate inferioar Fgete de dealuri cu flor acidofil 52 goruneto fget Goruneto fgete cu Luzula luzudoides 97 aniniuri de anin negru Zvoi de anin negru privind condiiile staionale i vegetaia

de

Concluzii

forestier Fagul (Fagus sylvatica) se afl n optimul de vegetaie, dar productivitatea arboretelor este puternic afectat de factorii limitativi n general de natur geomorfologic i uneori antropeic. Totui, nu se semnaleaz fenomene perturbatoare de proporii. 1.2.10. Obiective social economice

Gospodrirea forestier din cadrul ocolului silvic are sarcini social economice care se refer la asigurarea anumitor efecte de protecie i n secundar la producerea de mas lemnoas. Obiectivele social economice de protejat n ordinea prioritilor sunt: rezervaia pentru ocrotirea integral a naturii din cadrul Parcului Naional Domogled- Valea Cernei i zonele tampon aferente acestuia, solurile, golurile alpine Opleata, Vlacu, Globanu, Canicea, Furca Craiovei, Boarche, Vlacu Mare, Vlacu Mic.

1.3. RETEAUA GEODEZICA Pentru a se putea executa n bune condiii orice ridicare ( pe orice suprafaa, la orice scara i precizie ) este necesar existena unei reele geodezice de sprijin de o densitate corespunztoare, pe suprafaa pe care urmeaz a se efectua lucrri. Reelele triangulaiei geodezice de stat se dezvolta succesiv, fiind de patru ordine si anume I, II, III, IV. Reeaua geodezica de ordinul I se desfoar aproximativ de-a lungul meridianelor i paralelelor sub forma de lanuri de triunghiuri i patrulatere sau sub forma de reele compacte. La noi n ara triangulaia geodezic de ordinul I este constituit din trei lanuri de triunghiuri meridiane i trei lanuri de triunghiuri paralele compensate unitar i dintr-o reea complementar ( tot de ordinul I ) care realizeaz aceeai densitate de puncte. Lungimea segmentelor de lan (pn la ntretierea cu alt lan ) nu trebuie s depeasc 200 km. Prin ndesirea reelei de ordinul I se obine reeaua geodezica de ordinul II ce trebuie s asigure un punct la 120 - 150 km 2. Reeaua geodezic de ordinul III se obine prin ndesirea reelei de ordinul II astfel nct mpreun cu punctele de ordinul I i II s asigure o densitate de un punct la 50 km2, adic aproximativ 5 puncte pe trapezul la scara 1 : 25 000. Precizrile necesare n legtur cu condiiile de ndeplinit ( metoda, aparatura, precizie, etc. ) sunt date in geodezica de ordinul I, II, III, IV din 1962. Lucrrile triangulaiei de ordinul V realizeaz dup caz o densitate de un punct la 25 - 50 ha n ora si 100 - 400 ha in extravilan. Reelele de ordinul I, II, III,IV se compenseaz riguros pe cnd reeaua de ordinul V se compenseaz dup nevoi precizate prin instruciuni. Pe trapezul L 34 106 C - c, ca urmare a lucrrilor de ndesire anterioare se gsesc : puncte de ordinul III, puncte de ordinul IV si 10 puncte de ordinul V. Instruciuni pentru triangulaia

1.3. INTOCMIREA

ANTEPROIECTULUI

Proiectarea reelei de triangulaie constituie faza incipient a lucrrilor de triangulaie si urmrete indicarea ct mai exacta a poziiei punctelor reelei de sprijin pe planul topografic. n principiu, anteproiectul are un caracter organizatoric, prin ntocmirea lui se urmrete o planificare a modului de desfurare a lucrrilor, fazele de lucru, astfel ca acestea sa fie cat mai avantajoase, n acelai timp avnd si un caracter estimativ al lucrrilor. Reeaua de triangulaie constituie sistemul de referin de baza si proiectul ei s-a ntocmit la scara 1 : 25 000 conform STAS 3446 / 2 - 76. Studiind reeaua de triangulaie format din puncte de coordonate cunoscute ( vechi ) s-a trecut la proiectarea punctelor noi avnd n vedere o serie de condiii si criterii : - prin proiectarea punctelor noi reeaua s aib o rspndire ct mai omogen, s cuprind ntreg trapezul si s asigure o densitate optim care s faciliteze lucrrile ulterioare; - intre punctele vechi si noi s existe vizibilitate pentru ca msurtorile s se poat executa in condiii bune; - triunghiurile care se obin sa aib elemente cat mai apropiate de triunghiul echilateral; in acest fel influenta erorilor fiind limitat. Punctele noi s-au proiectat in aa fel nct s asigure o reea de densitate omogena ( 1 punct la 400 ha ) i determinarea punctelor s fie posibil n bune condiii. Scopul pentru care se efectueaz ndesirea la densitatea cerut este de a avea un sistem de referin care sa permit ridicarea n plan pe cale fotogrametric a trapezului luat in studiu. n cazul trapezului studiat sunt necesare 10 puncte noi ce asigur densitatea corespunztoare. n aceste condiii punctele PTH.73 , C. au ,

Cv.lui Brzoi , Cr.lui Stepan , Vf. Grnii , tevua i Zglivr au fost determinate prin intersecie combinat, punctele Cozia , Vf. Coraiului , Vf. Bobot , Vf.26 C.Vl.Mare i 26 prin intersecie nainte iar punctul Vf. Alb prin retrointersecie. Ordinea de determinare a punctelor a fost impus de condiiile cerute de o bun determinare. S-a urmrit ca punctele s fie determinate n funcie de punctele vechi dispuse pe ct posibil n cele patru cadrane n aa fel ca vizele s determine unghiuri apropiate de 100 g. Pentru a evita eventualele erori de determinare s-a recurs la determinarea unor puncte noi, utiliznd coordonatele altor puncte noi, anterior determinate, doar n situaii limit.

Puncte Tabel nr. 1.2. Ordinea de determin are 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

proiectate

ordinea

determinrii

Punctul proiectat 2 PTH.73 C. au Cv.lui Brzoi Cr.lui

Puncte ce servesc pentru determinare 3 Vf.lui Stan, Vf. Mare, Cr. Mare, C. au G. Herman, Vf. lui Stan, PTH.73, P. Albe Scrioara, C. au, Vf.lui Stan, Maiag, P. Albe Vf.lui Stan, G. Herman, Vf. Vl. Mic, P. Albe

Stepan Vf. Grnii C. Lacului, Vf. Mare, G. Herman, Vf.lui Stan tevua Opleata, Maiag, C. Lacului, Vf. Vl. Mic Zglivr Vf.Vl.Mic, Iua, Vf.Vl.Mare, Vf. tevua Cozia Vf. tevua, Zglivr, Vf.lui Stan, Scrioara Vf. Coraiului Cojocea, Vf. Mare, C. au, G. Herman Vf. Bobot Vf. tevua, Vf.lui Stan, Scrioara, Cojocea 26 Cr.Stanciului, Cojocea, Cr.lui Stepan, Vf.lui Stan C.Vl.Mare 26 Vf. Alb Vf.Vl.Mare, Cr.lui Stepan, Iua, Cr.Stanciului Cr.lui Stepan, tevua, Vf.Vl.Mare

CAP. 2. PROIECTAREA I DETERMINAREA REELEI DE NDESIRE

2. 1. GENERALITATI Necesitatea existentei unei reele de sprijin geodezice de stat , in prealabil determinata si riguros compensata este legata de satisfacerea nevoilor curente de ridicare a detaliilor pe cale topografica. 2. 2. INVENTARUL DE COORDONATE PUNCTE VECHI Inventarul Tabel nr. 2.2.1. Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Denumire punct G. Herman G. Glodului Vf. Cojocea Vf. Lui Stan Scrioara Cracul Stanciului Maiag Opleata Vf. Vlascu Mare Pietrile AlBe Vf. Vlascu Mic X 399 159.28 10 159.28 400 486.37 11 486.37 396 288.34 7 288.34 394 318.40 5 318.40 394 021 17 5021.17 399 288.65 10 288.65 392 425.92 3 425.92 402 783.76 13 783.76 399 891.32 10 891.32 389 690.70 690.70 398 703.74 9 703.74 12 Cioaca Lacului 395 639.02 6 639.02 Y 312 678.27 13 678.27 313 988.71 14 988.71 311 667.71 12 667.71 310 854.90 11 854.90 297 691.86 7 691.86 310 810.12 11 810.12 308 275.61 9 275.61 310 974.58 11 974.58 305 220.63 6 220.63 306 226.79 7 226.79 304 604.08 5 604.08 315 272.53 16 272.53 _ Z de coordonate puncte vechi

970.28 _ _ 1504.3 8 _ _ 1 236.83 _ 1 615.20 _ _

13 14 15 16 17 18

Vf. Iua 22 Vf. Boldoveni Arjana Cracul Mare Vf. Mare

396 550.15 7 550.15 402 457.47 13 457.47 403 618.64 14 618.64 394 076.70 5 076.70 392 625.09 3 625.09 391 885.43 2 885.43

302 986.26 3 986.26 305 235.05 6 235.05 306 415.46 7 415.46 299 054.20 54.20 304 858.93 5 858.93 312 493.05 13 493.05

1 626.79 _ _ _

901. 74 _

Valorile din tabel reprezint coordonatele semnal . Vizele sunt de tipul semnal - semnal , ceea ce face din coordonatele semnal coordonate de lucru. Pentru a uura calculele , din coordonatele iniiale s-au sczut valorile : -389 000.00 pt.X -299 000.00 pt.Y 2. 3. LUCRARI DE TEREN 2. 3. 1. Recunoaterea terenului Confruntarea proiectului cu terenul nainte de definitivare este absolut necesar deoarece, n unele situaii semnalul nu poate fi amplasat n locul prevzut, iar alteori, unele vize pe care s-a contat nu se pot duce datorit unor obstacole ce nu figureaz pe hart. Pentru a nltura aceste inconveniente s-a recurs la recunoaterea pe teren a punctelor vechi si a punctelor nou proiectate. n cazul n care a lipsit semnalul, s-a reconstruit iar cnd a disprut borna s-a cutat bornarea la subsol (crmida cu cruce). In final s-au stabilit locurile definitive ale punctelor noi, cu condiia ca acestea sa fie vizibile i staionabile, semnalele sa aib vizibilitatea asigurat, iar punctul sa poat servi ulterior altor determinri.

Concomitent s-a ntocmit n carnetul de teren o schi a vizelor care pot fi duse din punctul respectiv. 2. 3. 2. Marcarea si semnalizarea punctelor Materializarea n teren a punctelor topografice se numete marcare. Aceasta operaie este necesar pentru a putea face legtura ntre teren i planuri, relaie absolut necesara la trasri, verificri, completri sau rectificri. Punctele se marcheaz la sol prin borne sau rui, iar pentru vizri, verticala punctului se materializeaz permanent sau temporar prin semnale. Marcarea la sol se face cu borne din beton armat de forma unui trunchi de piramida cu seciune ptrat, avnd dimensiuni prevzute in STAS. Pentru a evita pierderea punctului in cazul dispariiei bornei, se executa la o adncime corespunztoare si o bornare la subsol care consta dintr-o marca (crmida cu cruce) apoi un strat semnalizator de crmid sfrmat, zgur, crbune, iar deasupra se aeaz borna propriu-zisa. n vederea unei bornri corecte, axa de simetrie a bornei trebuie s coincid cu verticala locului iar bulonul bornei, ce reprezint punctul matematic, trebuie s se gseasc la verticala crucii de pe marca subterana. Realizarea acestei condiii se asigur cu patru rui, dou sfori ntinse n cruce i un fir cu plumb ca in figura 2. 1.

Figura 2.1.

Pentru a putea fi vizate de la distanta, punctele trebuie semnalizate. Semnalele se construiesc din lemn rotund sau ecarisat si rareori din metal. In cazul trapezului studiat, semnalizarea s-a fcut cu ajutorul piramidelor la sol, a semnalelor in cutie ( baliza ) si a semnalelor in arbore. Semnalul piramida la sol se compune dintr-o capra cu patru picioare ( 3 ) pe care se monteaz un pop cu fluture, n poziie verticala. Fluturii se vopsesc cu alb si negru iar capul negru se proiecteaz la sol cu ajutorul teodolitului. n cazul semnalului baliza, un pop similar echipat se instaleaz direct n pmnt intr-o cutie de scndur.

La semnalul-arbore, popul se rigidizeaz de partea superioara a trunchiului unui arbore viguros situat pe o culme sau pe un vrf, astfel ca fluturele s ias cel puin cu 3 - 4 m deasupra liniei superioare a coronamentului. Cele trei tipuri de semnal sunt prezentate in figura 2. 2.

Ca observaie, dac bornarea a fost fcut anterior sau punctul este vechi si trebuie semnalizat, instalarea semnalului centric cu borna este o operaie grea si care nu se justifica. n aceasta situaie semnalul se proiecteaz la sol i se materializeaz cu un ru gros, bine fixat in pmnt, prevzut cu un cui in cap. Semnalul, evident va fi excentric iar coordonatele excentricitaii. sale se obin din coordonatele bornei i elementele

2. 3. 3. Schia vizelor i planul de observaii ntocmirea schiei vizelor se face n funcie de vizibilitatea dintre punctele reelei de sprijin, cu ocazia recunoaterii terenului. Datorita faptului ca punctele noi nu au coordonate, poziiile acestora se stabilesc aproximativ.

Vizele reciproce se materializeaz cu linii pline, iar cele unilaterale cu linii ntrerupte de la jumtate spre punctul vizat. Pe schia astfel ntocmit se stabilete de la nceput succesiunea de determinare a punctelor. ntre punctele cunoscute ale reelei se duc vize cat mai lungi care vor servi la orientare si alte vize, spre puntele noi, care vor servi la determinarea acestora, respectndu-se condiiile enumerate la capitolul 1.3. n punctele noi se figureaz toate vizele de orientare si de determinare, obinndu-se astfel planul de observaii, folosit in continuare la calcule si pentru control. Punctele PTH.73 , C. au , Cv.lui Barzoi , Cr.lui Stepan , Vf. Grnii , tevua si Zglivr au fost determinate prin intersecie combinata, punctele Cozia , Vf. Coraiului , Vf. Bobot , Vf.26 C.Vl.Mare si 26 prin intersecie nainte iar punctul Vf. Alb prin retrointersecie. Primul punct calculat - punct de frngere - a fost punctul PTH.73 . 2.3.4. Observaii asupra reelei de sprijin Instrumentul folosit la efectuarea observaiilor este Theo - 010 Zeiss - Jena, un teodolit de tip T2 care asigura o precizie de msurare a unghiurilor de 5 - 7cc si o precizie a citirilor de 2 cc . Msurarea unghiurilor orizontale s-a fcut in tur de orizont . Numrul de vize pentru fiecare din acestea nedepind valoarea 12, nu s-a impus mprirea vizelor pe grupe de observaii. Pentru aceeai viza s-au efectuat mai multe citiri, a cror medie se folosete ulterior in calcule. Unghiurile zenitale, necesare nivelmentului trigonometric la distante mari, s-au msurat ntre orele 11-14, cnd erorile datorate refraciei atmosferice sunt controlabile i n consecin se pot aplica coreciile corespunztoare. De asemenea s-a msurat nlimea aparatului n fiecare staie i nlimea semnalului. Operaia de compensare a vizelor in staie se poate face si in teren, ea presupune mprirea diferenei de nchidere intre valorile medii ale citirilor din cele dou poziii ale lunetei la numrul de vize, mai puin cea

de origine, i nsumarea cu semn schimbat a coreciilor astfel obinute cu fiecare valoare a citirilor efectuate Observaii asupra reelei de sprijin Tabel nr. 2.3.4.1. Vize Media unghiurilor Media reiteraiilor de nclinare G. Herman -1 65 57 00 00 00 +3 18 60 159 25 70 -1 49 34 171 96 70 +5 99 13 173 34 88 +3 52 67 183 82 61 -1 44 59 214 85 36 -0 73 05 233 60 40 -5 89 87 254 80 04 +9 35 99 322 42 61 Vf. tevua +6 54 24 00 00 00 38 42 64 -4 62 78 57 93 59 73 66 66 -3 90 59 82 74 96 -11 85 18 83 31 01 89 29 48 -17 02 75 93 05 83 +0 89 12 100 24 69 -15 45 30 119 91 88 -1 64 80 129 62 43 -14 61 87 132 72 44 Cr. Stanciului +2 43 11 00 00 00 +6 20 91 27 33 92 +2 19 10 105 22 04 +8 49 78 122 37 06 +3 79 63 145 46 65 +4 80 06 184 57 36 +9 48 98 216 95 70 +6 95 24 225 08 86 +9 16 89 229 78 02 +9 10 43 255 84 60 +9 90 80 265 58 36 +10 89 97 271 53 11 Vf. Cojocea +0 34 44 00 00 00 +4 36 59 79 19 53 Alte date

G. Glodului Vf. Grnii Cojocea Vf.lui Stan Vf. Coraiului C. au Vf.lui Stepn Cr.Stanciului Opleata VF.Vl. Mic Opleata Vf.lui Stepn Bobot Cojocea C. au C. Lacului Cozia Vf. lui Stan Scrioara Maiag Barzoi G. Glodului G.Herman Cojocea Vf.lui Stan Miag Vf.lui Stepn Vf. Vl.Mic 26C.Vl.Mare Vf. Vl. Mare 22 26 23 G.Glodului C. Lacului

I=0.75 m s=5.33 m E=0.60 m =377

I=1.50 m S=5.46 m E=0.086 m =323

I=1.47 m S=6.57 m E=centric

Vf. Coraiului Vf. tevua 26C.Vl. Mare Vf. lui Stepn Bobot Cr. Stanciului G. Herman Vf.lui Stan Vf. Mare P. Albe Maiag Cr. Mare Vf. tevua VF.Vl. Mic 26 Vf. Lui Stepn C. au Cozia Vf. tevua Cr. Mare 43 Zglivr Vf. Vl. Mic Vf. lui Stepn G. Herman Bobot Vf. lui Stan Miag P. Albe Brzoi Vf. tevua Cozia G. Herman Vf. lui Stan PTH.73 Miag P. Albe Iua C. Lacului P. Albe Miag PTH.73

+9 +3 +3 +0 -1 -2 +1

94 81 88 73 29 01 66

87 76 87 71 45 24 54 PTH.73 48 29 90 67 74 Vf. Iua

216 258 302 311 339 350 389 00 55 179 187 231 266

74 99 52 70 88 12 39 00 47 92 43 90 15 00 99 26 64 28 01 63 96 66 00 00 70 04 32 10 67 65 17 37 00 79 88 02 55 97 00 97 53 56

23 71 80 26 27 47 39 00 61 61 62 30 78 00 34 62 34 17 28 44 40 46 00 00 55 55 28 00 25 30 48 56 00 21 55 37 43 83 00 56 10 67

I=1.49 m S=6.46 m E=centric

+5 35 +1 19 -1 82 -6 03 +1 36

I=1.47 m S=3.68 m E=centric

+2 62 26 00 -4 93 89 14 42 -12 19 37 73 -13 97 03 89 -9 11 13 113 -10 77 81 130 -6 77 05 184 +3 24 45 380 00 Scrioara +3 46 29 00 +2 51 36 19 +2 41 59 25 +12 05 73 60 +15 86 24 115 +9 75 00 171 +6 63 04 206 +15 61 70 293 +11 88 68 317 Cr. Mare +0 59 86 00 +5 96 89 26 +6 11 53 38 +6 64 99 48 +8 98 97 116 +10 83 92 315 Vf. Mare +0 35 84 00 -1 26 12 237 -0 69 55 267 +3 84 27 277

S=3.80 m I=1.58 m E=centric

I=1.57 m S=6.43 m E=centric

I=1.55 m S=6.23 m E=centric

I=1.55 m S=6.33 m

Vf. Coraiului Vf.lui Stan Vf. Grnii Boldoveni 23 26 26C. Vl. Mare Vf.lui Stepn Vf. Vl. Mic Zglivr 22 Vf.lui Stepn G. Herman Vf. Coraiului Vf.lui Stan PTH.73 Miag P. Albe Cozia Vf. tevua Iua Cr. Mare Vf. Vl. Mic Miag Iua Vf. Vl. Mic Cozia VF. tevua Iua Vf. Vl. Mare Vf.lui Stepn Scriooara Vf. Coraiului Vf. lui Stan PTH.73 Miag P. Albe Vf. tevua C. au C. Lacului Vf. Mare

+2 99 62 312 71 20 +5 12 76 321 69 75 +4 10 11 344 06 99 VF. Vl. Mare +3 03 75 00 00 00 +1 53 17 15 16 02 -2 15 97 27 38 64 -15 84 25 102 47 95 -9 74 56 104 72 79 +5 82 95 210 74 47 +2 42 14 228 12 54 380 60 57 C. au +2 06 91 00 00 00 +1 47 78 18 82 31 +8 82 14 74 67 79 +9 98 22 74 93 65 +8 64 33 116 06 61 +7 65 55 130 07 05 +5 47 15 162 62 19 +6 40 80 236 32 70 +12 01 36 246 08 89 +12 26 17 269 05 09 P. Albe -8 81 16 00 00 00 +2 76 74 16 43 39 -1 79 36 68 70 54 +2 43 65 399 67 83 Zglivr +1 58 20 00 00 00 -13 03 37 93 65 10 -7 25 66 119 80 78 -3 06 87 155 02 37 -2 33 41 381 20 91 Cv.lui Brzoi +2 45 92 00 00 00 -5 83 44 6 02 61 +8 82 02 46 46 74 +10 27 93 53 81 98 +13 32 49 79 75 53 +14 38 31 98 52 30 +10 00 61 166 20 77 +14 73 42 305 20 58 +3 13 91 383 82 58 Vf. Grnii -1 41 43 00 00 00 -2 31 34 113 28 83

E=centric

I=1.59 m S=3.34 m E=centric

I=1.56 m S=6.30 m E=centric

I=1.38 m S=6.99 m E=centric

I=1.53 m S=4.00 m E=centric

I=1.50 m S=3.82 m E=centric

Vf. lui Stan Bobot Cojocea G. Herman 23 G. Glodului G. Herman C. Lacului Bobot Cojocea Vf. lui Stan PTH.73 Miag Scrioara C. au Vf. tevua Zglivr Vf. Vl. Mic Vf. Vl. Mare 26C.Vl. Mare 22 26

+12 77 18 244 -6 79 31 213 -9 16 77 320 -3 13 77 337 Cr.lui Stepn +9 37 14 00 -0 03 34 100 +0 88 14 111 +2 13 55 154 -1 58 52 158 -0 54 87 175 +8 00 03 204 +3 93 43 234 +3 27 16 239 -3 37 19 263 -1 91 61 274 +4 67 29 294 +8 49 62 326 +10 74 94 334 +9 80 70 353 +7 09 14 354 +8 54 44 379 +8 38 05 397 Vf. Lui Stan 46 00 12 34 87 168 24 200 30 208 46 213 36 227 84 229 26 239 30 240 15 257 13 273 94 294 50 317 95 325 86 341 26 348

26 95 32 47 00 29 84 80 45 50 53 39 66 78 26 98 86 86 12 10 85 68

76 55 32 97 00 69 85 98 47 67 72 50 79 77 81 27 99 26 26 44 10 16

I=1.18 m S=4.20 m E=centric

I=1.48 m S=6.80 m E=centric

C. Lacului Vf. Grnii P. Albe Cr. Mare Brzoi Scrioara Vf. tevua Cozia C. au Vf. Coraiului Vf.Vl. Mic 26C. Vl. Mare Cr.lui Stepan Cr. Stanciului Bobot G. Herman G. Glodului

-4 -12 -1 -5 -10 -11 -0 -5 -9 -14 +2 -1 -7 -8 -12 -7 -4

29 45 23 94 24 97 88 90 89 04 24 81 90 43 34 64 94

00 11 49 96 11 94 13 10 04 01 43 41 37 91 93 42 41

00 63 26 63 32 93 33 01 56 46 08 57 50 60 22 24 72

I=1.42 m S=4.63 m E=centric

2.4. ORIENTAREA

VIZELOR

2.4.1. Calculul orientrilor din coordonate Iniial se orienteaz punctele cunoscute fa de direcia nordului. Din coordonatele absolute se calculeaz coordonatele relative x si y prin diferen. Orientarea se obine prin aplicarea funciei inverse, ( arcctg ), raportului y / x. In cazul vizelor reciproce orientrile difer cu 200 g si se obin direct, calculul fiind in acelai timp si un control al rezultatelor. Calculul este prezentat in tabelul 2.4.1.1.

Calculul orientrilor din coordonate 2.4.1.1. Vize Coordonat e G. Herman G. Glodului Opleata Cr. Stanciului Vf. Cojocea Vf.lui Stan Cr. Stanciului G. Glodului G. Herman Vf. Cojocea Vf.lui Stan Maiag Vf. Vl. Mare 22 Vf. Vl. Mic Vf. Cojocea G. Herman G. Glodului C. Lacului Cr. Stanciului Vf.lui Stan G. Glodului X 10 159.28 11 486.37 13 783.76 10 288.65 7 288.34 5 318.40 10 288.65 11 486.37 10159.28 7 288.34 5 318.40 3 425.92 10 891.32 13 457.47 9 703.74 7 288.34 10159.28 11 486.37 6 639.02 10288.65 5 318.40 11 486.37 Absolute Y 13 678.27 14 988.71 11 974.58 11 810.12 12 667.71 11 854.90 11 810.12 14 988.71 13678.27 12 667.71 11 854.90 9 275.61 6 220.63 6 235.05 5 604.08 12 667.71 13678.27 14 988.71 16 272.53 11810.12 11 854.90 14 988.71 Coordonat e DX 1 327.09 3 624.48 129.37 -2 870.94 -4 840.88 1 197.72 -129.37 -3 000.31 -4 790.25 -6.682.73 602.67 3.168.82 -584.91 2870.94 4 198.03 -649.32 3000.31 6 167.97 Relative DY

Tabel nr. Orientri

1 310.44 -1 703.79 -1 868.15 -1 010.56 -1 823.37 3 178.59 1868.15 857.59 44.78 -2 534.51 -5 589.49 -5 575.07 -6 206.04 1010.56 2 321.00 3 604.82 -857.59 3 133.81

49 59 81 372 02 68 304 40 16 221 54 65 222 93 27 77 05 91 104 40 16 182 27 59 199 42 64 222 52 22 306 83 77 332 90 39 294 01 76 21 54 69 32 15 25 111 34 55 382 27 59 29 92 68

C. Lacului Vf. Mare P. Albe Opleata Scrioara Cr. Mare Vf. Vl. Mic Cr. Stanciului G. Herman Vf. Mare C. Lacului P. Albe Maiag Vf. lui Stan Cr. Mare Maiag P. Albe Vf. Iua G. Herman Vf.lui Stan Vf. Iua Vf. Vl. Mic Cr. Mare P. Albe Arjana Scrioara G. Herman Vf.lui Stan Maiag P. Albe Vf. Vl. Mic 22 Vf. Vl. Mare Vf. Cojocea Vf.lui Stan P. Albe Vf. Vl. Mare 22 Vf. Vl. Mic Boldoveni P. Albe Maiag Iua Vf. Vl. Mic Cr.Mare

6 639.02 2 885.43 690.70 13 783.76 5021.17 3625.09 9703.74 10288.65 10159.28 2 885.43 6639.02 690.70 3 425.92 5318.40 3 625.09 3 425.92 690.70 7 550.15 10 159.28 5 318.40 7 550.15 9703.74 3625.09 690.70 5076.70 5021.17 10159.28 5 318.40 3 425.92 690.70 9 703.74 13 457.47 10 891.32 7 288.34 5 318.40 690.70 10 891.32 13 457.47 9703.74 14618.64 690.70 3 425.92 7550.15 9703.74 3625.09

16 272.53 13 493.05 7 226.79 11 974.58 7691.86 5858.93 5604.08 11810.12 13678.27 13 493.05 16272.53 7 226.79 9 275.61 11854.90 5 858.93 9 275.61 7 226.79 3 986.26 13 678.27 11 854.90 3 986.26 5604.08 5858.93 7 226.79 54.20 7691.86 13678.27 11 854.90 9 275.61 7 226.79 5 604.08 6 235.05 6 220.63 12 667.71 11 854.90 7 226.79 6 220.63 6 235.05 5604.08 7415.46 7 226.79 9 275.61 3986.26 5604.08 5858.93

1 320.62 -2 432.97 -4 627.70 8 435.36 -297.23 -1693.31 4385.34 4970.25 4840.28 3753.59 -2 194.73 540.49 2432.97 -199.17 -2 934.39 3 925.06 6 534.19 1 693.31 2153.59 -3925.06 -6 859.45 -2473.45 5138.11 297.23 -1595.25 -4330.47 3 753.73 1 187.58 -2 415.40 -4 385.34 -9 013.04 2 566.15 -1187.58 3727.32 2 735.22 6859.45 9013.04 2934.39

4 417.63 1 638.15 -4 628.11 119.68 -4163.04 -5995.97 -6250.82 -44.78 1823.37 2779.48 6 266.26 -4 217.44 -1638.15 3 416.68 1 367.86 -1 872.67 7 819.34 5 995.97 1617.82 1872.67 3 240.53 -3932.06 5986.41 4163.04 1583.75 -465.07 630.97 616 55 7 063.63 6 250.82 1 622.71 14.42 -616.55 1194.83 2 048.82 -3240.53 -1622.71 -1367.86

81 50 70 162 27 46 250 00 28 0 90 00 295 46 24 282 47 77 338 94 67 399 42 64 22 93 27 40 57 71 278 55 27 308 11 44 362 27 46 103 70 69 172 23 06 371 65 99 55 68 48 82 47 77 41 02 62 171 65 99 171 90 34 264 25 35 54 84 52 95 46 24 150 23 03 206 81 09 10 60 19 30 48 53 120 97 56 138 94 67 188 65 98 0 35 77 230 48 53 19 74 86 40 92 79 371 90 34 388 65 98 372 23 06

Figura 2.3 Calculul orientrilor din coordonate

2.4.2. Orientarea vizelor in punctele vechi Calculul orientrilor in punctele vechi presupune iniial determinarea unghiurilor medii de orientare m . Acesta se obine prin media aritmetica a valorilor obinute prin diferenele dintre orientrilor rezultate din coordonate i citirile corespunztoare la limb. In final, nsumnd aceste unghiuri de orientare medii, m , cu citirile la limb, se obin orientrile spre puncte noi. La calculul unghiului mediu de orientare, au fost luate in considerare doar valorile apropiate ale unghiurilor de orientare. Calculul este prezentat in tabelul 2.4.2.1. Orientarea vizelor in punctele vechi 2.4.2.1. VIZE Citiri la limb (media reiteratiilor) 2 G.Herman 00 00 00 159 25 69 171 96 69 173 34 88 183 192 214 233 254 82 76 85 60 80 61 93 36 40 04 Unghiuri de orientare Orientri din coordonat e 4 49 59 81 Vf.Grnii Vf.Cojocea Vf. Lui Stan Vf.Coraiului Bobot C.au Vf.lui Stepan Cr. Stanciului Vf. Opleata 49 59 20 49 57 96 49 58 39 49 59 20 49 59 20 49 58 20 49 59 20 49 60 12 49 60 07 208 84 90 221 54 65 222 93 27 233 41 81 242 36 13 264 44 26 283 19 61 304 40 16 372 02 68 Orientri Spre pct. noi 5 Tabel nr.

1 G.Glodului

3 49 59 81

322 42 61

cm

= (5981+5796+5839+6012+5992) / 5=5920 Cracul

cm

49 59 20 Stanciului 00 00 00 27 33 92 105 22 04 122 37 06 145 46 65 184 57 36 77 216 95 70 225 08 86 77 Vf. Vl. Mare 22 26 23 229 78 02 255 84 60 265 58 36 77 271 53 11 77 77 05 348 58 89 77 05 75 77 05 79 77 05 306 83 77 332 90 39 342 64 13 77 06 06 77 05 294 01 76 26 C Vl. Mare 302 14 64

G.Glodului G.Herman Vf.Cojocea Vf. Lui Stan Maiag Vf. Lui Stepn Vf. Vl. Mic

77 05 91 77 06 24 77 05 55 77 05 58 77 05 57 77 05

77 05 91 104 40 16 182 27 59 199 42 64 222 52 22 261 63 13

cm cm

= (591+624+555+558+557+575+579) / 7 = 577 = 77 05 77 Vf.Cojocea 00 00 00 79 19 53 216 74 23 258 99 71 302 52 80 32 15 25 32 15 02 32 15 16 32 15 16 32 15 16 32 15 25 111 34 55 248 89 40 292 14 87 334 67 96

G.Glodului C.Lacului Vf.Coraiului Vf.tevua 26C.Vl.Mare

Vf.lui Stepn Bobot Cr. Stanciului G.Herman

311 70 26 339 88 97 350 12 47 389 39 39

32 15 16 32 15 16 32 15 12 32 15 26

343 85 42 372 04 14 382 27 59 21 54 65

cm

= (525+502+512+526) / 4 =516 Vf.Iua 00 00 00 14 42 73 89 113 130 99 26 64 28 01 63 34 62 34 17 28 44

cm
41 02 62 56 83 114 130 154 171 65 99 225 98 84 264 25 35 21 68 90 01 29 67 30 03 77 06 00 61 72

= 32 15 16 Vf.Vl.Mic 26 Vf.lui Stepan C.au Cozia Vf.tevua Cr.Mare 43 Arjana Zglivr 41 02 62 41 02 43 41 02 43 41 02 43 41 02 43 41 02 43 41 02 55 41 02 43 41 02 87 41 02 43

380 66 46 223 22 48 184 96 40

cm

= (162+255+287) /3 = 243 Cr. Mare 00 00 00 26 79 21 38 88 55 48 02 37 116 55 43 245 01 91 315 97 83

cm
55 68 48 82 47 77

41 02 43 G.Herman Vf. Lui Stan PTH.73 Maiag P. Albe 43 Vf. Iua 55 68 48 55 68 56 55 68 23 55 68 32 55 67 63 55 68 23 55 68 16

94 56 78 103 70 69 172 23 06 300 70 15 371 65 99

cm cm

= (848+856+832+763+816) / 5 = 823 = 55 68 23

C.Lacului P. Al e Maiag PTH.73 Vf.Coraiului Vf. Lui Stan Vf.Grnii

Vf. Mare 00 00 00 237 97 56 267 53 10 277 56 67 312 71 20 321 69 75 344 06 99

40 57 71 40 57 71 40 58 34 40 57 87 40 57 87 40 57 71 40 57 87

40 57 71 278 55 27 308 11 44 318 14 54 353 29 07 362 27 46 384 64 86

cm cm

= (771+771+771+834) / 4 = 787 = 40 57 87 Vf. Vl. Mare 00 00 00 15 27 102 104 210 16 38 47 72 74 02 64 92 79 47 19 74 86 86 19 74 70 19 74 70 19 74 70 19 74 70 19 74 06 19 74 70 19 75 19 19 74 34 47 122 124 230 48 53 247 87 24 0 35 77 90 13 22 47 72 35 63 50

Boldoveni 23 26 26C.Vl.Mare Vf.lui Stepan Vf.Vl.Mic Zglivr 22

228 12 54 380 60 57

cm cm

= (486+406+519) / 3 = 470 = 19 74 70 Scrioara 00 00 00 19 70 55 25 04 55 60 32 28 94 29 61 115 10 00 171 67 25 206 65 30 293 17 48 317 37 56 35 13 35 13 97 35 13 35 13 96 35 13 35 13 03 35 13 84 35 13 35 13 35 13 70 58 84 52 70 95 46 24 70 150 23 03 206 81 09 70 70 70 241 79 00 328 31 18 352 51 26 129 43 31 60 18 25 35 13 70

Vf. lui Stepn G. Herman Bobot Vf. lui Stan PTH.73 Maiag P. Albe Brzoi Vf. tevua Cozia

cm

= (397+396+303+384) / 4 = 370

cm

= 45 61 92 Cr. Mare Vf.Vl.Mic Maiag Iua P. Albe 00 00 00 16 43 39 68 70 54 399 67 83 372 23 06 372 22 59 372 22 25 372 22 51 372 23 06 388 65 98 40 92 79 371 90 34

cm cm

= (306+259+225+251) / 4 = 260 = 372 22 60 Vf. lui Stan 00 00 00 34 11 63 80 76 76 168 49 26 181 16 14 200 96 63 208 213 227 229 239 240 257 11 94 13 10 04 01 43 32 94 33 01 56 46 08 81 50 70 70 81 59 99 81 50 70 81 51 02 81 59 99 81 51 14 81 59 99 81 59 99 81 59 99 81 59 99 81 59 99 81 59 99 81 51 59 81 59 99 81 59 99 81 51 03 81 50 77 00 81 59 99 81 51 03 27 81 50 115 62 62 162 27 46 250 00 58 262 67 13 282 47 77 289 295 308 310 320 321 338 94 67 354 92 57 375 88 49 399 42 64 0 90 7 44 21 22 93 62 62 64 61 55 52 31 31 32 00 57 45

C.Lacului Vf.Grnii Vf. Mare P.Albe PTH.73 Cr. Mare Barzoi Scrioara tevua Cozia C. au Vf.Coraiului Vf.Vl.Mic 26C.Vl.Mare Cr.lui Stepan Cr.Stanciului Opleata Bobot G.Herman

273 41 58 294 37 50 317 91 60 319 39 22 325 93 22 341 42 24

G.Glodului

348 41 73

81 50 95 68

29 92

cm cm

= (70+70+102+114+130+159+103+77+103+95) / 10 = 99 = 81 50 99

2.4.3. Orientarea vizelor in puncte noi In punctele noi, orientarea vizelor reclama luarea in considerare a vizelor reciproce care vor servi ca orientri din exterior pentru calculul unghiului mediu de orientare - m . Orientrile din exterior au valori schimbate cu 200g fata de cele obinute prin calcul la punctele vechi. Unghiul mediu de orientare, m , se obine tot prin media diferenelor dintre orientrile din exterior i citirile la limb. Punctele care nu au vize reciproce vor avea ca orientri definitive valorile obinute prin nsumarea citirilor la limb cu m . Cele cu vize reciproce vor avea aceste valori ca orientri din interior iar media aritmetica a acestora cu cele din exterior va da orientrile definitive. Calculul este prezentat in tabelul 2.4.3.1. Orientarea vizelor in puncte noi 2.4.3.1. VIZE 1 Vf. Lui Stan CITIRI LA LIM 2 PTH.73 00 00 00 Vf. Mare P. Albe Maiag 55 47 61 179 92 61 187 43 62 93 62 66 76 62 66 76 UNGHIURI DE ORIENTAR E 3 62 67 13 62 66 76 118 37 242 38 250 39 ORIENTARI g c cc int. 4 62 67 66 14 54 59 10 242 59 38 250 10 39 13 118 14 46 cc ext. 5 ORIENTARI DEFINITIVE 6 62 66 95 Tabel nr.

Cr. Mare

231 90 30 48

62 66

294 06 328 54 329 55 338 14 361 89

56 57 78 -

294 56 92

tevua Scrioara Cozia C. au

266 15 78 266 76 79 276 06 38 299 02 03 76

62 66 62 66 76 62 66 76 62 66 49

82 43 73 68

328 82 54 329 43 55 338 73 14 361 68 80

cm
Vf.lui

= (713+693+648) / 3 = 676 C. au 00 00 00 18 82 31 30 32 56 74 67 79

cm
45 61 94 64 44 25 75 94 50 120 29 73 120 55 59 161 68 55 175 68 96 208 24 13 219 63 23 281 94 64 291 70 83 314 66 67 03 69 60 58 45 61 94 64 44 43 75 94 50 120 29 73 120 55 59 161 68 55 175 68 96 208 24 13 219 63 23 281 94 64 291 70 83 314 66 86

= 62 66 76 45 61 94 45 62 29 45 61 94 Vf. Coraiului Vf. Lui Stan PTH.73 Maiag P. Albe Barzoi Cozia tevua Iua 45 61 94 74 93 65 45 61 93 116 06 61 45 61 94 130 07 02 94 162 62 19 94 174 01 29 94 236 32 70 94 246 08 89 45 61 94 269 05 09 45 61 60 45 61 45 61 45 61 45 61

Stepan G.Herman Bobot

cm

= (229+193+160) / 3 = 194

cm
Vf.lui

= 45 61 94 Barzoi 00 00 00 49 6 02 61 49 46 46 74 49 53 81 98 33 79 75 53 49 98 52 30 49 166 20 97 49 305 20 58 49 383 82 58 64 35 80 35 80 35 80 35 80 35 80 35 80 35 80 35 80 35 80 35 49 41 10 82 24 89 48 115 02 134 79 202 46 341 07 19 08 80 83 27 62 56 32 01 01 63 22 31 35 80 49 41 83 10 82 27 24 89 62 40 115 56 02 134 32 79 202 01 46 341 01 07 19 63 15

Stepan Scrioara Vf.Coraiului Vf. Lui Stan PTH.73 Maiag P. Albe tevua C. au

cm cm

= (64 +33) / 2 = 49 = 35 80 49 Zglivr 00 00 00 43 93 65 10 43 119 80 78 43 155 02 37 53 381 20 91 33 66 66 66 66 66 66 66 66 66 66 34 66 43 160 54 186 22 221 80 47 87 25 47 87 29 66 31 47 68 81 66 66 43 160 31 54 186 47 22 221 68 85

Vf.Vl.Mic Cozia tevua Vf.Iua Vf.Vl.. Mare

cm cm

= (53+33) / 2 = 43 = 66 66 43 Vf.

C.Lacului Vf. Mare

Grnii 00 00 00 113 28 83

71 36 27 71 36 03

71 27 184 -

36 64 65

86

71 36 27 184 64 99

Vf. Lui Stan

244 26 76

71 35 86

11 315 -

62 63

62

315 62 83

Bobot Cojocea G.Herman

213 95 55 320 32 32 337 47 97

71 36 27 71 36 27 71 36 93

03 285 82 391 59 8 24

31 68 84

90

285 31 82 391 68 59 8 84 57

cm cm
23

= (603+586+693) / 3 = 627 = 71 36 27 C.lui. Stepn 00 00 00 93 100 29 69 111 84 83 154 80 98 93 158 45 47 371 34 371 34 93 371 34 76 371 34 371 34 62 83 78 126 91 129 40 143 60 175 65 205 63 19 15 80 85 88 74 61 42 49 83 19 70 126 15 91 129 80 40 143 85 51 175 88 57 205 74 43 371 35 10 71 64 71 64 62 371 35 10

G.Glodului G.Herman C.Lacului Bobot Cojocea Vf. Lui Stan PTH.73

93 172 50 67 371 34 75 204 53 72 371 34 80 234 39 50 93 371 34

Maiag P. Albe Scrioara Barzoi C. au tevua Zglivr Vf.Vl.Mic Vf.Vl.. Mare 22 26

239 66 79 93 250 56 15

371 34 371 34

211 72 221 08 235 70 235 18 245 74 266 20 298 92 306 19 324 19 351 03 369 09

01 91 13 81 61 33 21 21 47 20 03

70 50 -

211 01 72 221 91 08 235 13 70 235 81 18 245 61 83 266 33 20 298 21 92 306 21 19 324 47 35 351 20 03 369 03 09

93 263 78 77 371 34 93 264 46 25 93 274 26 81 93 294 98 27 93 326 86 99 93 334 86 26 371 34 93 353 12 26 371 35 24 379 85 10 93 397 68 16 93 371 34 371 34 371 34 371 34 371 35 371 34

cm

= (481+475+480+493+524) / 5 = 493

cm

= 371 34 93 Vf. Vf.Vl.Mic Opleata Cr. lui Stepn Bobot Cojocea C. au C.Lacului tevua 00 00 00 78 38 42 65 78 57 93 60 78 73 66 67 78 82 74 96 83 31 02 89 29 49 8 39 91 74 8 38 79 80 8 39 97 69 97 69 27 91 70 91 70 81 8 39 45 91 14 92 91 14 81 8 39 38 82 06 82 05 45 8 39 43 66 33 66 33 38 8 39 78 46 82 46 82 43 8 39 8 39 78

78 Cozia Vf. Lui Stan Maiag Barzoi 43 Arjana Vf. Iua 93 05 84 78 100 24 69 119 91 89 78 129 62 43 78 244 74 54 78 277 34 92 78 345 63 94 80 8 39 8 39 8 39 8 39 8 39 63 8 39 8 39

27 101 62 108 47 138 21 141 22 285 70 354 72 354 70

45 64 02 12 74 03 03

37 63

101 45 62 108 64 40 138 02 21 141 12 22 253 14 32 285 74 70 354 03 72

cm

= (96+68+69) / 3 = 78

cm

8 39 78

2.5. CALCULUL

COORDONATELOR

PLANE

2.5.1. Intersecia combinat i intersecia nainte Principiul determinrii coordonatelor punctelor noi este acelai la ambele tipuri de intersecii, cu singura diferen c la intersecia nainte se folosesc numai vize unilaterale duse nspre punctul nestaionat care se calculeaz. Toate vizele si perechile de vize trebuie sa ndeplineasc condiiile enumerate in capitolul anterior pentru vizele de determinare. n calculele topografice, punctele de intersecie se obin la ntretierea unor drepte orientate care trec prin puncte de coordonate cunoscute. Rezolvarea sistemului de ecuaii astfel format duce la obinerea coordonatelor noului punct. Necesitatea utilizrii a doua perechi de vize este justificata de nevoia controlului imediat, asigurat de una din aceste perechi. Prin respectarea condiiilor de alegere a vizelor, in unele cazuri se recurge la numai trei vize din care una este comuna ambelor perechi. n situaiile cnd valorile

obinute nu se ncadreaz in limitele tolerantei de 30 cm pe fiecare axa, se recurge la utilizarea altor combinaii de vize. Ordinea de determinare este cea prezentata in capitolul 1.3. Fiecare punct calculat devine punct nou cunoscut si poate fi utilizat in continuare pentru determinarea altor puncte. n calcule se pot folosi doua grupuri de formule: - grupul tangentei : x = ( y2 - y1 + x1 * tg1 - x2 * tg2 ) / ( tg1 - tg2 ) y = ( x - x1 ) * tg1 + y1 y = ( x - x2 ) * tg2 + y2 - grupul cotangentei : ctg2 ) x = ( y - y1 ) * ctg1 + x1 x = (y - y2 ) * ctg2 + x2 Calculul punctelor noi prin intersecie combinat este prezentat in tabelul 2.5.1.1. Calculul coordonatelor punctelor prin intersecie combinat Tabel nr. 2.5.1.1. PUNCT X VAL.NAT. Y ORIENTARI 262 66 95 318 14 46 129. 4355 161 68 67 Y=9 y = ( x 2 - x1 + y1 * ctg1 - y2 * ctg2 ) / ( ctg 1 -

PTH.73 Vf.lui Stan 5 318.40 0.664334 11 854.90 PTH.73 3 963.12 ctg 9 814.84 Vf. Mare 2 885.43 -0.292992 13 493.05 Cr. Mare 5021.17 -0.494806 7691.86 PTH.73 3 963.34 ctg 9 814.45 P. Albe 690.70 -1.455990 7 997.26 Coordonate definitive PTH.73: X=3 963 23 814.65 Vf. lui Stan C. au P. Albe G. Heman C. au Vf. lui Stan Coordonate C. au 5318.40 -2.988631 11854.90 6609.10 tg 7997.20 690.70 -2.988631 7226.63 10159.28 1.600326 13678.27 6609.22 tg 7997.32 5318.40 -2.988631 11854.90 definitive C. au : X=6609.16

320.5559 8.2413 264.4443 320.5559 Y=7

997.26 Cv.lui C.au Cv.lui Barzoi Vf.lui Stan Maiag Cv.lui Barzoi 6 609.16 4 577.62 5 318.40 3 425.92 4 578.24 3.139400 ctg 0.164445 -1.671202 tg 7 997.26 7 350.15 11 854.90 9 275.61 7 349.85 219 63 15

289 62 40 334 32 79

Barzoi P.Albe 690.70 0.031656 7 226.63 Coordnoate definitive Cv.lui Barzoi : X=4 577.93 350.00 Cr.lui G.Herman Cr.lui Stepan Vf.lui Stan Vf.Vl. Mic Cr.lui Stepan 10 159.28 9 244.26 5 318.40 9 703.74 9 244.76 0.270246 ctg -2.512527 -0.097887 ctg 13 678.27 10 292.40 11 854.90 5 604.08 10 292.70

2 01 46 Y=7

283 19 70

375 88 57 106 21 19

Stepan P.Albe 690.70 2.789866 7 226.63 Coordnoate definitive Cr.lui Stepan :X=9 244.51 292.55 Vf. Grnii C. Lacului 6 639.02 2.071037 16 272.53 Vf. Grnii 5 041.01 tg 12 962.99 Vf. Mare 2 885.43 -0.245903 13 493.05 G.Herman 10 159.28 0.139849 13 678.27 Vf. Grnii 5 040.91 tg 12 962.49 Vf.lui Stan 5 318.40 -3.991346 11 854.90 Coordonate definitive Vf. Grnii :X=5 040.96 962.74 Vf. tevua Opleata 13 783.76 1.105197 Vf. tevua 6 235.87 ctg Maiag 3 425.92 -0.680107 C. Lacului 6 639.02 0.036259 Vf. tevua 6 235.51 ctg Vf.Vl. Mic 9 703.74 7.536770 Coordonate definitive Vf. tevua :X=6 11 974.58 5 143.98 9 275.61 16 272.53 5 143.90 5 604.08 235.69

21 91 08 Y=10

271 36 27 384 64 99 208 84 57 115 62 83 Y=12

246 82 43 338 02 21 297 69 27 208 39 78 Y=5

143.94 Zglivr Vf.Vl. Mic 9 703.74 1.731902 5 604.08 Zglivr 9 083.47 tg 4 529.73 Vf. Iua 7 550.15 0.354505 3 986.26 Vf.Vl. Mare 10 891.32 0.935312 6 220.63 Zglivr 9 083.29 tg 4 529.56 Vf. tevua 6 235.69 -0.215751 5 143.94 Coordonate definitive Zglivr :X=9 083.38 529.70 266 66 43 21 68 85 247 87 29 386 47 22 Y=4

Calculul coordonatelor punctelor prin intersecie nainte 2.5.1.2. PUNCT Vf. tevua Cozia Zglivr Vf.lui Stan Cozia Scrioar X Cozia 6 235.69 6 202.35 9 083.38 5 318.40 6 202.31 5 021.17 VAL.NAT. -0.022878 ctg -1.390820-0.168222 ctg -1.082258 Y 5 143.94 6 601.16 4 529.70 11 854.90 6 600.50 7 691.86

Tabel nr.

ORIENTARI 101 45 62

160 31 54 310 61 00

352 51 36

a Coordonate definitive Cozia :X=6 202.33 Y=6 600.83 Vf. Cojocea Vf. Coraiului Vf. Mare C.au Vf. Coraiului G.Herma Coraiului 7 288.34 5 604.56 2 885.43 6 609.16 5 604.61 10 159.28 0.965844 tg -0.901617 -0.330087 ctg 1.726737 12 667.71 11 041.44 13 493.05 7 997.26 11 041.54 13 353 29 07 120 29 71 248 98 40

233 41 81

n 678.27 Coordonate definitive Vf. Coraiului :X=5 604.59

Y=11 041.49 Vf. tevua Bobot Vf.lui Stan Scrioar a Bobot Cojocea Bobot 6 235.69 8 278.64 5 318.40 5 021.17 8 278.56 7 288.34 3.455085 tg 0.117436 1.384754 tg -0.469770 5 143.94 12 202.50 11 854.90 7 691.86 12 202.54 12 372 04 14 7 44 21 60 18 34 82 06 45

667.71 Coordonate definitive Bobot :X=8 278.60 Y=12 202.52 26 Cr. Stanciulu i 26 C.Vl.Mare Cojocea Cr. Lui Stepan 26 C.Vl.Mare Vf.lui 10 434.88 7 288.34 9 244.51 10 434.94 5 318.40 ctg -0.605899 -0.422588 ctg -1.168086 C.Vl.Mare 10 288.65 -0.033728 11 810.12 7 474.53 12 667.71 10 292.55 7 474.62 11 354 92 57 334 67 96 325 45 37 302 14 64

Stan 854.90 Coordonate definitive 26. C.Vl.Mare :X=10 434.91 Y=7 474.58 Vf.Vl. Mare 26 Cr. Lui Stepan 26 10 891.32 13 110.24 9 244.51 0.913771 tg -0.528851 6 220.63 8 248.18 10 292.55 47 13 35

369 03 09

Vf. Iua 26 Cr. Stanciulu

7 550.15 13 110.20 10 288.65

0.826808 ctg -1.168086

3 986.26 8 248.28 11 810.12

56 01 77 342 64 13

i Coordonate definitive 26 :X=13 110.22 Y=8 248.23 2.5.2. Intersecia napoi

Dac intr-un punct staionat exista suficiente vize spre punctele cunoscute si s-au msurat unghiurile corespunztoare, atunci punctul poate fi determinat prin intersecie napoi. Msurndu-se unghiurile pe direciile formate de cel puin 4 puncte cunoscute trei pentru determinare si unul pentru control se poate intra cu aceste date in dispozitivul Martinian pentru calculul coordonatelor punctului staionat. Prin intersecie napoi au fost calculate coordonatelor punctului Vf. Alb, calculul fcndu-se in baza relaiilor din tabelul 2.5.2.1., unde este prezentata i schia vizelor. Media coordonatelor x si y s-a fcut numai cnd limitele tolerantei ( 30 cm ) nu au fost depite. Calculul coordonatelor punctului Vf. Alb prin intersecie napoi dispozitivul Martinian Tabel nr. 2.5.2.1. PUNCTE Vf. Lui Stepan 5 609.16 C. au 5 235.48 Vf. tevua Vf. Lui Stepan 8 244.28 4 143.91 9 292.32 -2.2313401 173 17 77 6 997.26 0.5696885 67 03 37 COORDONATE X Y 8 244.28 9 292.32 -0.4979787 129 41 37 VALORI REALE UNGHIURI

5 202.13 Cozia 8 703.87 Vf. Vl. Mic Formule de calcul :

5 600.56 0.0144790 4 604.17 99 07 83

X = (Y2 - Y1 ) * ctg - X1 + X2 - X2 + X3 + (Y2 - Y1) * ctg x Y = (X1- X2) * ctg - Y1 + Y2 - Y2 + Y3 + (X3- X2) * ctg y

X = X2 - r Y y) / ( X + Y ) Y = Y2 + r X x = --1 492.22 y = -3 607.30 X = 6 969.68 m Y = 6 948.25 m II x = 5 195.44 y = - 10 479.85 X = 6 969.72 m Y = 6 948.31 m Schite : I II
2 2

r = ( Y * x - X *

X = - 240.38 Y = -6 673.53

r = 0.2038687

X =8 711.74 Y = --11 425.54

r = 0.1547056

Coordonate definitive Vrful Alb Y = 6 948.28

X = 6 969.78

2.6. CALCULUL

COTELOR

PUNCTELOR DE INTERSECIE

Unul din procedeele obinerii cotelor absolute pentru punctele noi este nivelmentul trigonometric la distante mari. Acesta presupune msurarea cu teodolitul a unghiurilor zenitale(z) sau de nclinare( ), msurarea nlimii aparatului n fiecare staie (I), a nlimii semnalelor(S) si calculul distantelor din coordonate(D). Deoarece distantele sunt mai mari de 500 , s-a luat in considerare corecia cumulata ce se aplica datorit efectului de curbur a Pmntului i refraciei atmosferice c. Valorile s-au luat din tabele si s-au interpolat. In fig. 2.4 sunt prezentate doua cazuri de nivelment trigonometric pentru < 0 si > 0.

Figura 2.4 Calculul cotelor punctelor prin nivelment trigonometric la distante mari Pentru nceput, se face calculul distantelor din coordonate, calcul prezentat in tabelul 2.6.1 Calculul distantelor pentru determinarea cotelor prin nivelment trigonometric la distante mari Tabel nr. 2.6.1. PUNCTE G. Herman Cr.lui Stepan Cr.lui Stepan Vf. tevua COORDONATE X 10 159.20 9 224.51 934.77 9 224.51 6 235.69 2 988.82 6 235.69 4 577.93 1 657.76 4 577.93 5318.40 -740.47 3625.09 3 963.23 -338.14 DE LUCRU Y 13 678.26 10 929.55 2 748.72 10 929.55 5 143.94 5 785.61 5 143.94 7 350.00 2 206.06 7 350.00 11854.90 -4504.90 5858.93 9 814.65 -3955.72 DISTANTA m. 2 903.32

6 512.01

Vf. tevua Cv.lui Barzoi Cv.lui Barzoi Vf. lui Stan

2 759.51

4565.35

Cr. Mare PTH.73

4000.17

Cv.lui Barzoi PTH.73 Vf. Lui Stan PTH.73

4 577.93 3 963.23 594.70 5 318.40 3 963.23 1 355.17

7 350.00 9 814.65 2 464.65 11 854.90 9 814.65 2 040.25

2 535.38

2 449.31

ntre doua puncte cu cote cunoscute se poate desfura o drumuire de nivelment trigonometric la distante mari, daca toate vizele sunt reciproce. Astfel se obine un prim control al calculelor. Daca rezultatele se ncadreaz n limitele tolerantei T, unde T= 0,25 D/1000 m, se poate trece la compensarea lor cu corecii proporionale cu distanele. Acestea se obin prin mprirea diferenei de nchidere la distanta totala (lungimea traseului) i fcnd produsul acestui raport cu fiecare din distantele dintre puncte. Unghiurile de nclinare pentru vize de la A la B, respectiv de la B la A nu vor fi egale in modul datorita diferenei de nlime a semnalelor si a aparatului instalat n fiecare staie. Pentru punctele care nu au suficiente vize reciproce( in cazul nostru punctul PTH.73) pentru a putea fi cuprinse intr-o drumuire s-a recurs la utilizarea metodei radierilor. Prin cote transmise la punctele nestaionate se determina punctele de intersecie nainte, iar prin cote aduse din alte puncte se calculeaz punctele de intersecie napoi. n acest caz punctul Dosul Lazurilor este unul de intersecie nainte. Cotele finale vor fi valorile obinute prin media cotelor a cror diferena de nivel se ncadreaz in toleranta : T = 0,25 D (km). Rezultatele care nu satisfac condiia nu au fost luate in considerare. S-au determinat astfel cotele punctelor Cr.lui Stepn , Vf.tevua si Cv. lui Brzoi printr-o drumuire de nivelment trigonometric ce are ca puncte de plecare respectiv de final punctele G.Herman si Vf. lui Stan. Prin metoda radierilor s-a calculat cota punctului PTH.73, folosind punctele Cr. Mare , Cv. lui Barzoi si Vf. lui Stan. Modul de calcul este prezentat in tabelul 2.6.2

CALCULUL COTELOR PUNCTELOR RETELEI DE SPRIJIN PRIN Statia Viza Unghi de Inclinare 1 G. Herman 2 Cr.lui Stepan G. Herman Cr.lui Stepan Vf. tevua Cr.lui Stepan Vf. tevua Cv. lui Barzoi Vf. tevua Cv.lui Barzoi Vf. lui Stan Cv.lui Barzoi Cr. Mare Cv.lui Barzoi Vf.lui Stan PTH.73 PTH.73 PTH.73 +6.1153 +13.3249 -5.3548 0.096355 0.212418 0.084312 4000.17 2 535.38 2 449.31 385.44 538.56 206.51 +10.2793 -10.2430 0.162885 0.162300 4565.35 4565.35 743.63 740.96 +14.7342 0.235667 2 759.51 650.33 -14.6187 0.233753 2 759.51 654.04 +4.6729 -4.6278 0.073534 0.072822 6 512.01 6 512.01 478.85 474.22 3 -0.7305 +0.8814 4 0.011475 0.013846 Distanta din coordonate 5 2 903.32 2 903.32 6 33.32 40.20

tg

D tg

Vf. Lui Stan

Lungimea traseului : 16740.19

T= 0,25 * D / 1000 = 1.02 m

NIVELMENT TRUGONOMETRIC LA DISTANTE MARI

Ia (statie) 7 0.75 1.48

Is (punct vizat) 8 6.80 5.33

Diferent e deduse

de nivel medii comp 11. -38.86 -38.82

Cote ABsolut e 12 970.28

Punct

9 0.621 0.621

10 -38.75 +38.97

13 G.Herman

931.46 1.48 1.50 5.46 6.80 2.928 2.928 +477.80 -477.59 +477.70 0.08 +477.78 1 1.50 1.50 3.82 5.46 0.529 0.529 -646.83 +646.90 -646.87 0.04 -646.83 762.41 1.50 1.42 1.55 1.50 ]1.42 4.63 3.82 3.68 3.68 3.68 1.500 1.500 1.110 0.440 0.439 742.00 -741.86 384.42 523.82 -179.33 741.93 0.06 +741.99 1 286.16 1 286.23 1 286.40 1 286.26 409.24

Cr.lui Stepan

Vf. tevua

Cv.lui Barzoi

1504.38

Vf. lui Stan

PTH.73

dh G.Herman Vf. lui Stan =534,1 m e<T

dh =106.22 m e=0.20 m

2.7.

INVENTARUL

PUNCTELOR

NOI

Coordonatele si cotele punctelor noi calculate in acest capitol se regsesc in tabelul 2.7.1 Inventarul punctelor noi Tabelul nr.2.7.1 Nr. 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Den. punct 2 PTH.73 C. au Barzoi Cr.lui Stepan* Vf. Grnii Vf. Zglivr Vf. Cozia Vf. Coraiului Bobot tevua* 26C.Vl. Mare 26 Ord . 3 v v v V V V V v v v v v X 4 3 .23963 6609.16 4 577.93 9 244.51 5 040.96 9 083.38 6 202.33 5 604.39 8 278.60 6 235.69 10 434.91 13 110.22 Y 5 9 814.65 7997.26 7 350.00 10 292.55 12 962.74 4 529.70 6 600.83 11 041.49 12 202.52 5 143.94 7 474.58 8 248.23 Z 6 1 286.26 762.41 931.46 1 409.24 -

( * ) - Coordonatele X si Y se considera provizorii si se vor compensa riguros prin metoda celor mai mici ptrate. 2.8. APRECIERI PRIVIND INDESIREA RETELEI DE SPRIJIN

ndesirea reelei de sprijin existente cu noi puncte asigura o repartizare uniforma a tuturor punctelor pe ntreaga suprafa a trapezului i o desime corespunztoare pentru determinarea reperilor fotogrametrici. Pentru determinare au fost luate in considerare cele mai favorabile perechi de vize, care au dus la rezultate ce nu au depit limitele tolerantelor admise. La calculul cotelor s-a avut de asemenea n vedere ncadrarea n tolerante, nenchiderile rezultate fiind compensate proporional cu distantele. Intre punctele cu suficiente vize reciproce s-a desfurat o drumuire de nivelment trigonometric la distante mari, cel de-al patrulea punct calculndu-se prin radieri.

n concluzie, reeaua de sprijin astfel ndesit, corespunde cerinelor impuse de reperajul fotogrametric.

CAP. 3 RIGUROASA DOUA CELOR

COMPENSAREA A UNUI PRIN MICI GRUP DE METODA

PUNCTE MAI

PATRATE

(VARIATIA COORDONATELOR)

3.1. GENERALITATI Compensarea este un ansamblu de calcule prin care se determina coreciile mrimilor msurate astfel nct ele sa satisfac riguros condiiile geometrice si analitice ale unei reele de sprijin. Prin metoda c. m. m. p. se obin valorile cele mai probabile pentru coordonatele plane ale punctelor considerate. Folosirea acestei metode impune cunoaterea, ca date iniiale, a observaiilor asupra reelei de sprijin, a coordonatelor punctelor vechi si a coordonatelor provizorii ale punctelor noi, obinute prin intersecie combinata i nainte. In final se ajunge la stabilirea poziiei definitive prin

aplicarea coreciilor dx, dy calculate astfel. Figura 3.1. Schema de principiu a compensrii prin m.c.m.p. 3.2. CALCULE PRELIMINARII Pentru a simplifica, se ntocmete iniial o schem a compensrii in care intervin punctele noi ce se vor compensa, precum si punctele vechi ce vor folosi in cadrul metodei. n schi apar i vizele din punctele figurate.

Cu titlu de date iniiale se utilizeaz inventarul de coordonate al punctelor implicate in calcule, precum si inventarul de vize compensate si reduse, elemente prezentate in tabelele : 3.2.1. si 3.2.2.

Inventar de coordonate (de lucru) Tabel nr. 3.2.1.

PUNCT Opleata G.Glodului G.Herman Vf.Vl. Mare Vf.Vl. Mic C. au Vf. Cojocea Vf.lui Stan P.Albe Vf. tevua Cr. Lui Stepan

COORDONATE X 13 783.76 11 486.37 10 159.28 10 891.32 9 703.74 6 609.16 7 288.34 5 318.40 690.70 6 235.69 9 244.51

DE LUCRU Y 11 974.58 14 988.71 13 678.27 6 220.63 5 604.08 7 997.27 12 667.71 11 854.90 7 226.79 5 143.94 10 292.55

OBSERVATII

COORDONATE DEFINITIVE

COORDONATE PROVIZORII Tabelul nr.

3.2.2.

Inventar de vize

STATIE

Cr. Lui Stepan

Vf. tevua

G.Herman

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

VIZE Denumire Vf. tevua Vf.Vl. Mic Vf.Vl. Mare G.Glodului G.Herman Opleata Cr. Lui Stepan Vf. Cojocea C. au Vf.Vl. Mic Cr. Lui Stepan Opleata G.Glodului C. au

VIZE 294 98 27 334 86 26 353 12 26 100 29 69 111 84 85 38 42 65 57 93 60 82 74 96 83 31 02 00 00 00 233 60 41 322 42 61 00 00 00 214 85 36

C. au

15 16 17 18 19

Vf. tevua Cr. Lui Stepan G.Herman Vf.lui Stan P.Albe

246 08 89 00 00 00 18 82 31 74 93 65 162 62 20

Folosind inventarul de coordonate si respectiv inventarul vize compensate si reduse s-a trecut la calculul orientrilor din coordonate provizorii. Precizia ceruta impune extragerea valorilor pentru orientri cu zecimi de secunda. n cazul vizelor reciproce s-a calculat orientarea directa A-B, orientarea inversa B-A, obinndu-se prin adunarea sau scderea a 200 g . Calculul orientrilor din coordonate provizorii este prezentata in tabelul 3.2.3. Calculul orientrilor din coordonate provizorii - p Tabelul 3.2.3.

Statie

Vize

Coordona a solute te Y 10 292.55 5 143.94 5 604.08 6 220.63 14 988.71 13 678.27 5 143.94 X 9 244.51

coordon ate dX

relative dY

Orientari

Stepan Vf. tevua Vf.Vl. Mic Vf.Vl. Mare G.Glodului G.Herman tevua

6 235.69 9 703.74 10 891.32 11 486.37 10 159.28 6 235.69

-3 008.82 459.23

-5 148.61 -4 688.50

266 33 05.2 306 20 72.6 324 47 50.8 71 64 47.1 83 19 91.8

1 646.81 -4 071.95 2 241.86 914.77 4 696.13 3 385.69

Vf. Cojocea C. au Opleata Vf.Vl. Mic Gherm an Opleata G.Glodului C. au G.Herman Vf.lui Stan P.Albe Cr. Lui Stepan

7 288.34 6 609.16 13 783.76 9 703.74 10 159.28 13 783.76 11 486.37 6 609.16 10 159.28 5 318.40 690.70 9 244.51

12 667.71 7 997.27 11 974.58 5 604.08 13 678.27 11 974.58 14 988.71 7 997.26 13 678.27 11 854.90 7 226.79 10 292.55

1 052.65 373.47 7 548.07 3 468.05

7 523.77 2 853.32 6 830.64 460.14

91 14 87.7 91 70 97.9 46 82 57.5 8 39 90.7

3 624.48 -1 703.69 1 372.09 1 310.44

372 02 68.9 49 59 81.3

3 550.12 -1 290.76 -5 918.46 2 635.35

5 681.01 -6 706.50 -770.47 2 295.29

64 44 26.6 150 55 57.2 208 24 12.5 45 61 69.0

Mrimea unghiulara reprezint diferena dintre orientarea vizei din teren si orientarea calculata folosind coordonatele provizorii ale punctelor noi. Aceasta mrime se calculeaz pentru fiecare direcie, indiferent de categoria ei si se scoate direct cu semnul minus cerut de ecuaiile de erori. Unghiurile de orientare se obin in toate cazurile cu ajutorul unghiului mediu de orientare om. Drept control, suma algebrica a valorilor - pentru fiecare staie trebuie sa fie nula. Calculul termenului liber este prezentat in tabelul 3.2. Calculul mrimilor unghiulare - 3.2.4. Statie P. nr de Vizare den. Media la centru Orietarea din coord. provizorii Unghi de orientare Vize Orientate Tabel nr.

1 2 Cr. Lui Stepan 3 4 5

Vf. tevua Vf.Vl. Mic VFVl.Mare G.Glodului G.Herman

294 98 27 334 86 26 353 12 26 100 29 69 111 84 85

266 33 05.2 306 20 72.6 324 47 50.8 71 64 47.1 83 19 91.8

371 34 78.2 371 35 46.4 371 35 24.8 371 34 78.1 371 35


m o

266 33 33.86 306 21 32.86 324 47 32.86 71 64 75.86 83 19

28.66 39.54 17.94 28.76 -0.06

6 7 8 tevu a 10 9

0.00 Opleata Cr. Stepan V. Cojocea C. au Vf.Vl. Mic

06.8 91.86 =371 35 06.9 8 39 92.5 8 39 95.2 8 39 91.7 8 39 95.7 46 82 48.16 66 33 43.16 91 14 79.16 91 70 85 9.34 37.96 8.54 12.54 7.54

38 42 65 57 93 60 82 74 96 83 31 02 00 00 00

46 82 57.5 66 33 05.2 91 14 87.7 91 70 97.9 8 39 90.7 0.00 283 19 91.8 372 02 68.9 49 59 81.3 264 44 26.6 0.00 291 70 97.7 45 61 69.0 64 44 26.6

16 8 39 90.7 8 39 83.16 om =8 39 83.16 49 59 50.8 49 60 07.9 49 59 81.3 49 58 283 19 98.65 372 02 18.65 49 59 57.65 264 44

11 12 Herma n 14 13

Cr. Stepan Opleata G.Glodului C. au

233 60 41 322 42 61 00 00 00 214 85 36

-6.85 50.25 23.65 67.05

90.6 93.65 om =49 59 57.65 45 62 08.7 45 61 69.0 45 61 95.6 291 70 80.60 45 61 91.60 64 44 22.60

15 16 C. au 17

Vf. tevua Cr. Stepan G.Herman

246 08 89 00 00 00 18 82 31

17.10 22.60 4.00

18 19

Vf.lui Stan P.Albe

74 93 65 162 62 20

120 55 57.2 208 24 12.5

45 61 92.2 45 61
m o

120 55 56.60 208 24

0.60 0.90

0.00 Constantele de direcie a si b se calculeaz pentru toate vizele din punctele noi si pentru vizele din punctele vechi spre cele noi, cu relaiile : a = +/- / 10 * dy / D2 b = -/+ / 10 * dx / D2 = 63 66 20cc Pentru vizele reciproce nu s-au fcut doua determinri valorile a, b avnd semne schimbate fata de vizele directe. Semnele constantelor rezulta direct din calcule, dar, pentru evitarea eventualelor greeli, acestea se verifica cu o schema de control, in funcie de cadranul in care se afla orientarea vizei respective, ca in figura 3.2.1. Figura 3.2.1. Schema de control pentru verificarea constantelor de direcie Schema are semnele valabile pentru vize ce pleac din punctele noi spre alte puncte; in caz contrar ele trebuie schimbate. Calculul constantelor de direcie este prezentat in tabelul 3.2.5. Calculul constantelor de direcie 3.2.5. Statie Vize Coordona relative te C.lui Stepan Vf. tevua Vf.Vl. Mic Vf.Vl. Mare DX -3 008.82 459.23 1 646.81 dY -5 148.61 -4 688.50 -4 071.95 D2 35 549 968 22 188 025 19 282 357 Constant e a 9.22 13.45 13.44 de directie b 5.39 1.32 5.44 Tabel nr.

92.5 11.60 =45 61 91.60

G.Glodul ui G.Herma Vf.tevu a n Vf. Cojocea C. au Opleata Vf.Vl. Mic C. au Cr. Stepan

2 241.86 914.77 1 052.65 373.47 7 548.07 3 468.05 2 635.35

4 696.13 3 385.69 7 523.77 2 853.32 6 830.64 460.14 2 295.29

27 074 497 12 293 621 103 621 204 57 702 233 8 278 738 12 238 624 12 210 250

11.04 17.53 4.20 8.30 21.94 2.39 11.97

5.27 4.74 4.64 1.16 2.87 18.04 13.74

Verificarea semnelor constantelor s-a fcut in tabelul 3.2.6. Schema de control pentru verificarea constantelor de direcie Tabel nr. 3.2.6. Nr . Denumire Orientar ea, cadranul si octanul Natura vizei Constant e Dupa schema a b + + + + + +8.30 -1.16 +4.20 -4.64 +17.53 -4.74 -13.45 -13.44 +11.04 -1.32 -5.44 -5.27 de directie Dupa a -9.22 calcul e b +5.39

1 2 3 4 5 6 8

Cr.lui StepanVf.tevua Cr.lui Stepan-Vf.Vl.Mic Cr.lui StepanVf.Vl.Mare Cr.lui StepanG.Glodului Cr.lui StepanG.Herman Vf.tevua-Opleata Vf.tevua-Vf. Cojocea

nounou nouvechi nouvechi nouvechi nouvechi nouvechi nouvechi

Vf.tevua-C. au

nouvechi nouvechi vechinou -

+ + + -

+21.94 +2.39 +11.97

-2.87 -18.04 -13.74

10 Vf.tevua-Vf.Vl.Mic 16 C. au-Cr.lui Stepan

3.3. TABLOUL

DE ERORI SI REZOLVAREA SISTEMULUI DE

ECUATII NORMALE Pe baza constantelor de direcie a, b si a termenilor liberi s-a ntocmit tabloul rezumativ al ecuaiilor de erori. Pentru fiecare din punctele compensate vom avea doua corecii dx si dy, deci in total patru valori a, b, c, d. In tabelul 3.3.1. este prezentat tabloul constantelor si al ecuaiilor de observare. Ultima coloana reprezint sumele pe linii cu semn schimbat.

Tabloul constantelor, respectiv a ecuaiilor de observare Tabel nr. 3.3.1. Statie Vize Denumir e Vf. Cr. Lui Stepan tevua Vf.Vl. Mic VFVl.Mar e G.Glodul ui G.Herma n S 0.00 +15.09 S / n * I -7.54 -3.37i -11.38 -5.09i +9.22 4.12i -5.39 -2.41i Nr . 1 2 3 4 5 Cr. Lui a -9.22 -13.45 -13.44 +11.04 +17.53 Stepan b +5.39 -1.32 -5.44 -5.27 -4.74 Vf. Lui C +9.22 tevu a d -5.39 -S

-
-28.66 39.54 17.94 -28.76 -0.06 +28.66 -24.77 +0.94 +22.99 -12.73

6.75i Opleata Cr. tevu a S S / n * I -4.53i Cr. Geant ul Herma n S 0.00 -12.79 S / n * I -6.40i Vf. tevua Cr. C. au Stepan G.Herma n Vf.lui Stan P.Albe S 0.00 -17.30 S / n * I -7.74i In continuare s-a procedat la calculul coeficienilor ecuaiilor normale si la rezolvarea sistemului de ecuaii normale. Datorita simetriei fata de 15 16 17 18 19 +11.97 -13.74 +11.97 5.35i +21.94 -13.34 -6.14i -2.87 +21.94 9.81i 17.10 -22.60 4.00 0.60 -36.17 +24.37 -4.00 -0.60 Stepan Opleata G.Glodul ui C. au 11 12 13 14 +17.53 -4.74 +17.53 8.77i -4.74 -2.37i -6.85 50.25 23.65 -67.05 -5.94 -50.25 -23.65 +67.05 Stepan V. 6 7 8 -9.22 +5.39 -9.22 -4.12i +4.20 +9.22 +8.30 -4.64 -5.39 -1.16 9.34 -37.96 8.54 -8.90 +37.96 -15.68 -31.61 +8.11 -32.10

Cojocea C. au 9 Vf.Vl. Mic 10

+21.94 -2.87 12.54 +2.39 -18.04 7.54 +5.39 +46.05 2.42i

0.00 -10.12 20.59i -14.36i

0.90 -0.90 -2.87 -1.28i

diagonala principala att coeficienii ecuaiilor cat si diagrama de rezolvare a sistemului s-a completat doar de la diagonala in sus. O prima verificare a calculelor se face nsumnd termenii de pe fiecare linie principala. Toate aceste sume trebuie sa fie nule. Calculul a fost fcut in tabelele 3.3.2. si 3.3.3. Coeficienii ecuaiilor normale a 1 & c D 38.9547 - 867.8549 -14.0256 164.1958 84.7494 13 796.3740 Tabel nr. 3.3.2. S 26.1408 1.7878 -879.6058 -310.0633 -13 163.4387 Control 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000

277.4505 350.9060 123.7851 b 275.8549 130.7680 -43.4791 c 687.8275 20.5996 d 209.2387 -

Rezolvarea sistemului ecuaiilor normale 3.3.3. dX1 1 277.4505 -1.000000 dY1 -350.9060 0.274692 275.8549 -96.3611 179.4638 -1.000000 dX2 -123.7851 0.096900 130.7680 -34.0028 96.7652 -0.539191 687.8275 -11.9948 -52.1749 623.6578 -1.000000 dY2 38.9547 -0.030494 -43.4791 10.7005 -32.7786 0.182647 20.5996 3.7747 17.6739 42.0482 -0.067422 209.2387 -1.1879 -5.9869 -2.8350 199.2289 -1.000000

Tabel nr.

- -867.8549 0.679365 -14.0256 -238.3933 -252.4189 1.406517 164.1958 -84.0953 136.1019 216.2024 -0.346648 84.7494 26.4645 -46.1036 -14.5768 50.5335 -0.253645 13 796.3740

-S 26.1408 -0.020463 1.7878 7.1806 8.9684 -0.049963 -879.6058 2.5330 -4.8356 -881.9084 1.414090 -310.0633 -0.7971 1.6380 59.4599 -249.7624 1.253645 -13 163.4387

-589.5902 -355.0315 -74.9505 -12.8117 12 673.9842

17.7589 12.6141 305.7296 63.3511 -12 763.9848

3.4. CALCULUL CORECTIILOR SI A COORDONATELOR DEFINITIVE Calculul este prezentat in tabelul 3.4.1. Valoarea dy 2 rezulta direct din algoritmul Gauss-Doollitte pe linia 17, coloana - . Restul coreciilor se determina prin substituii succesive, utiliznd coeficienii rezultai pe liniile principele ale algoritmului. Calculul corectiilor 3.4.1. 0.422446 0.274692 dX1 -0.031935 0.096900 dX2 0.177700 -0.539191 dX2 0.017101 -0.067422 dY2 -0.253645 -0.253645 dY2 -0.346668 -0.329567 dX2 0.007735 -0.030494 dY2 -0.046327 0.182647 dY2 0.679365 1.077611 dX1 Tabel nr.

1.406517

1.537890 dY1

Corectitudinea acestui calcul se verifica imediat prin nlocuirea valorilor obinute in ecuaiile rezolvate, pe care trebuie sa le satisfac. ntruct coreciile s-au calculat cu sase zecimale este suficient ca la control primele trei zecimale sa fie identice. i ntr-adevr : / aa / * dx1+ / ab / * dy1 + / ac / * dx2 + / ad / * dy2 + / a / = + 0,0002

Calculul

coordonatelor

definitive

s-a

fcut

in

tabelul

3.4.2.,

coordonatele reprezentnd poziia bornelor punctelor respective in sistem stereografic 1970. nainte de a trece la calculul acestor coordonate se mai face un control de calcul si anume / vv / = / q / , unde / q / = 12 763.9842 reprezint ultimul termen din tabelul 3.3.3 iar / vv / = / / + / a / * dx1 + / b / * dy1 + / c / * dx2 + / d / * dy2 = 12 763.5922 Calculul coordonatelor definitive 3.4.2. Puncte Coordonate provizorii X 1 Cr.lui Stepan Vf. tevua 2 9 244.51 6 235.69 Y 3 10 292.55 5 143.94 Corectii dx (m ) 4 0.108 -0.033 dy (m ) 5 0.154 -0.035 Coordonate definitive X Y 6 9 224.618 6 235.657 7 10 292.704 5 143.905 Tabel nr.

3.5. VERIFICAREA DE

ANSAMBLU A COMPENSARII

In calculele anterioare, verificrile pariale s-au referit doar la calculele din etapa respectiva, de aici necesitatea unei verificri de ansamblu ntruct chiar in cazul in care rezultatele pariale se verifica se poate ntmpla ca valorile obinute in final sa fie greite. Pentru eliminarea acestor ndoieli se introduc coreciile dx, dy, calculate in relaiile iniiale si astfel trebuie sa se ajung la aceleai orientri ca si cele calculate din coordonate. In mod curent se utilizeaz 3 formule : 1). d = p + d

2). d = + V = + d + 3). d = + V + dom Prima formula verifica coreciile unghiulare si constantele de direcie a, b, c, d, inclusiv mrimea si semnul coreciilor iar ultima verific coreciile unghiulare, constantele si primele 2 formule. Toate modalitile de calcul au dus la aceleai rezultate cu cele deduse din coordonatele definitive . Calculul e prezentat in tabelul 3.5.1

Calculul valorilor d, V, v si do 3.5.1. Nr. viza dX1 1.0776 11 Const. 1 1 2 3 2 -9.22 -13.45 -13.44 Corecii DY1 dX2 1.53789 0 de 3 +5.39 -1.32 -5.44 0.32956 7 direcie 4 +9.22 dY2 0.25364 5 5 -5.39 6 -28.66 7 -3.32 -

Tabel nr.

8 -

9 -26.52 +28.4 8 +0.55

31.98 +39.5 -16.52 +23. 4 +17.9 4 22.87 5 +3.79 +11.6 0 24.97 +11. 54 02 -4.91

4 5

+11.04 +17.53 -3.37i

-5.27 -4.74 -5.09i +5.39

4.12i -4.64 -5.39

-28.76 -0.06 -2.41I +9.34 -37.96

-19.51 +17.0 0

d o =
-0.21 -3.32 +9.1 3 +7.39 -43.03

-5.46
6 7 -9.22 +4.20 +9.22

8 9 10

-4.12i

2.42i -4.74 -2.37I -13.74 5.35i -6.14i

+8.30 +21.94 +2.39

-1.16 -2.87 -18.04 20.59i

+8.54 +12.5 4 +7.54

-2.44 -6.50 +3.79

41.28 +6.1 0 +6.0 4 +11. 33

+4.36 +4.30 +9.59

-14.36I -6.85 +50.2 5 +23.6 5 -67.05 +11.6 0 +4.7 5 +50. 25 +23. 65 67.05

do
+1.85 +47.3 5 +20.7 5 -69.95

= -1.74
11 12 13 14 +17.53 8.77i -

do
-2.87 9.81i 17.10 -22.60 4.00 0.60 0.90 -1.28I -6.50 -8.23 +10. 60 30.83 +4.0 0 +0.6 0 +0.9 0 +13.5 5 -27.88 +6.95 +3.55 +3.85

= +2.90
15 16 17 18 19 +11.97 +21.94 -

d o

= -2.95
12 763.1358 S-au utilizat formulele : d = a*dx1 + b*dy1 + c*dx2 + d*dy2 V = d +

v = V - dm O modalitate de obinere a sumei ptratelor erorilor este nsumarea ptratelor pe ultima coloana. / q / = 12 763.1358 Valorile astfel obinute sunt foarte apropiate de valorile din algoritmul Gauss-Doolittle, deci calculele nu au fost afectate de greeli. / vv / = / / + / a / * dx1 + / b / * dy1 + / c / * dx2 + / d / * dy2 = 12 763 1358 / q / = / vv / Pentru a putea face verificrile precizate anterior s-a fcut iniial calculul orientrilor din coordonate definitive calcul prezentat in tabelul 3.5.2, iar verificarea de ansamblu a compensrii s-a efectuat in tabelul 3.5.3. Calculul orientrilor din coordonate definitive d 3.5.2. Statie Stepan Vf. tevua Vf.Vl. Mic Vf.Vl. Mare G.Glodulu i G.Herma n tevua Vf. Vize Coordona te X 9 244.618 6 235.657 9 703.74 10 891.32 11 486.37 10 159.28 6 235.657 7 288.34 a solute Y 10 292.704 5 143.905 5 604.08 6 220.63 14 988.71 13 678.27 5 143.905 12 1 -3 008.961 459.122 1 646.702 2 241.752 914.662 -5 148.799 -4 688.524 -4 072.074 4 696.006 3 385.566 266 33 01.1 306 21 55.8 324 47 27.8 71 64 50.2 83 20 03.1 Coordona te dX relative dY Orientari Tabel

91 15

Cojocea C. au Opleata Vf.Vl. Mic C. au Crlui Stepan

6 609.16 13 783.76 9 703.74 6 609.16 9 244.618

667.71 7 997.27 11 974.58 5 604.08 7 997.26 10 292.704

052.683 373.503 7 548.103 3 468.083 2635.458

523.805 2 853.355 6 830.675 460.175

85.1 91 71 91.0 46 82 57.6 8 39 94.5

2295.444

45 61 60.7

VERIFICAREA DE ANSAMLU A COMPENSARII Tabel 3.5.2 Vize Statie Orientari din coord. def. Cr. Lui Stepa n Vf.Vl. Mare Vf. tevua Vf.Vl. Mic d 266 33 01.1 306 21 55.8 324 47 27.8 G.Glodului G.Herman Varful tevu a Opleata Vf. Cojocea 71 64 50.2 83 20 03.1 46 82 57.6 91 15 85.1 Orientari din coord. prov.p 266 33 05.2 306 20 72.6 324 47 50.8 -3.32 16.52 22.87 d Vize orientate V v Orientari Dife rent e 266 33 33.86 306 21 32.86 324 47 32.86 71 64 75.86 83 19 91.86 46 82 48.16 91 14 79.16 -24.97 +11.5 4 +9.13 +6.10 19.51 +17.0 0 +7.39 -1.74 +4.36 71 64 50.9 83 20 03.4 46 82 57.3 91 14 85.3 -31.98 +23.0 2 -4.91 - -5.46 26.52 +28.4 8 +0.55 266 33 01.9 306 21 55.9 324 47 27.9 +0. 8 +0. 1 +0. 1 +0. 7 +0. 3 -0.3 +0. 2 compensate

d0

5 71 64 +3.79 47.1 83 19 +11.6 91.8 46 82 56.5 91 14 87.7 0 -0.21 -2.44

C. au Vf.Vl. Mic C. au Cr. Stepan

91 71 91.0 8 39 94.5 45 61 60.7

91 70 97.9 8 39 90.7 45 61 69.0

-6.50 3.79 -8.23

91 70 85 16 8 39 83.16 45 61 91.60

+6.04 +11.3 3 -30.83

+4.30 +9.59 - -2.95 27.88

91 70 91.2 8 39 94.5 45 61 60.8

+0. 2 -0.1 +0. 1

Diferenele dintre orientrile calculate din coordonate definitive si cele rezultate din verificarea de ansamblu trebuie sa fie de cel mult 1 cc, condiie ndeplinit de calcul.

3.6. EVALUAREA

PRECIZIEI

SI

APRECIEREA

REZULTATELOR

Precizia de determinare este data de abaterea unghiulara medie m cc si de abaterile liniare m xi si m yi . Acestea se calculeaz cu formulele : 1). Precizia unei observaii mo = /vv/ / [ n - ( 3p + q ) ] = 58,98 unde n = 17 ( vize ) 3p = nr. puncte noi * 3 = 6 q = nr. puncte vechi staionate = 3 2). Precizia de poziie a punctelor mx Dealul Malului = mo 1 / aa = 1,82 my Dealul Malului = mo 1 / bb1 = 4,59 mx Dealul Blidii = mo 1 / cc2 = 4,36 my Dealul Blidii = mo 1 / dd3 = 1,96 La analiza rezultatelor compensrii se constata ca cea mai mare diferen intre cele doua modaliti de calcul a coordonatelor definitive este de 0,2cc, ncadrndu-se deci in limita admisa de 1cc Coreciile aduse coordonatelor provizorii sunt mici, de cel mult 35,2 cm (pentru dx
1

ceea

ce dovedete

corectitudinea

msurtorilor

efectuate, a calculelor si alegerea judicioasa a vizelor. Eroarea unghiulara a unei msurtori este de 58,9cc ceea ce indica o precizie corespunztoare a observaiilor azimutale. Se observa de asemenea valorile mici in ce privete precizia de determinare a punctelor ceea ce denota faptul ca punctele au fost determinate precis.

In concluzie, toate valorile se ncadreaz in limitele tolerantelor admise, putnd fi acceptate ca rezultate definitive verificate.

CAP. 4. CALCULUL

REPERILOR

FOTOGRAMETRICI

4.1.

GENERALITATI Reperii fotogrametrici sunt puncte perfect identificabile pe teren si dintre fotograme si

pe fotograme. Ei sunt cei care fac legtura

reprezentrile cartografice ale terenului. In funcie de aceste puncte este posibila orientarea n spaiu a fotogramelor, stereogramelor, daca sunt determinate intr-un sistem de referin topografic. In general, punctele trebuie determinate in spaiu (x, y, z ), dar uneori, pentru exploatarea fotogramelor singulare, in terenuri puin expresive, sunt suficiente numai determinrile planimetrice. Pentru a fi bine identificabile pe teren si pe fotograme, punctele ce se aleg pentru efectuarea reperajului fotogrametric se recomanda sa fie : ntretieri de linii ( garduri, poteci ), colturi ( de garduri, cldiri, poduri ), capete de tarlale, etc. Dar in terenurile forestiere asemenea puncte se gsesc mai greu, de aceea, in astfel de cazuri se pot alege puncte mai mari (tufe mari), bine identificabile, arbuti individuali mici, dar vizibili pe fotograme. In proiectul de fata s-a determinat poziia planimetrica a trei reperi fotogrametrici. Acetia reprezint pe teren o tufa mare (R 11), coltul unui gard (R22) si un colt de teren arabil (R21). Punctele astfel alese, pentru a ndeplini rolul de reperi fotogrametrici, se marcheaz pe fotograme prin nepare, se ncercuiesc, se numeroteaz, iar pe verso se face o schi detaliat a reperului si a poziiei lui. Punctele de reper urmeaz s fie determinate n spaiu pe teren, prin metode topografice adecvate : intersecii nainte ( napoi ), radieri din intersecii napoi, drumuiri, radieri din drumuiri.

4.2. CALCULUL COORDONATELOR REPERULUI R27 PRIN RADIERE

Pentru calculul coordonatelor reperului R 27 se utilizeaz metoda radierii. Ea se aplica in mod curent, oriunde se poate duce o viza si se poate msur o distanta. In esen se staioneaz intr-un punct cunoscut si se duce o viza de referin ctre alt punct cunoscut si apoi la punctul radiat. Poziia punctului radiat este definita de unghiul polar si raza vectoare d, denumite si coordonate polare. Pentru reducerea distantei la orizont si calcularea cotei este necesar sa se msoare si unghiul de nclinare . Modul de calcul se prezint in continuare :

Figura 4.1. Schite pentru calculul radierii

Xtevua = 6 235.69 Ytevua = 5 143.94 Ztevua = 1 409.24 tevua- R27 = tevua-Cv. Lui Barzoi + = 141 12 22 +90 60 81 =231 73 03 = -2.4685 d = 36.80 m x = d * cos = -32.32 m y = d * sin = -17.59

z = d * tg =-1.43 XR27 = XStevut+ x = 6 203.37 Y R27 = Ytevua + y = 5 1260.35 Z R27 = Ztevua + z = 1 407.81

4.3. CALCULUL DRUMUIRE

COORDONATELOR REPERILOR R 17 SI R29 PRIN

Reperii R17 si R29 s-au determinat prin drumuire clasica sprijinita. Calculul coordonatelor reperilor este prezentat in tabelul 4.3.1.

DRUMUIRE CLASIC SPRIJINIT Tabel nr. 4.3.1. Statie Vize Unghiur i orizont. 3
00 00 58 70 36

Orientar Unghi Dist. i uri La Calculat zenita stadi e 4


371 35 10 30 05 46 4.7685 44.60

Dist. redus a 7

Coord. relative dX dY dZ 8 9 10

Coord. X 11
9 244.51

aBsolut e Y 12
10 292.55 10 318.71

Pct. Z 13
931.4 6 928.1 1 931.4 6 928.5 8 3 2

1 Stepan

2 23 1

le 5

e 6

14
Stepan 1

44.35

39.5 0

26.1 6 50.0 2 29.2 4

3.35 3.35

9 284.01

Stepan 2 1 3

218 17 28

48 22 74

2.8651

74.40

74.25

53.9 4

9 337.95

10 368.73

114 28 36

362 51 10

3.4680

52.80

52.64

43.7 7

2.88

9 381.72

10 339.49

2 R17

241 46 32

3 97 42

4.1176

46.80

46.60

46.5 1

2.91

3.03

9 428.33

10 342.40

925.5 5 667.7 1 668.7 9

R.17

Scrioa ra

Maiag 1

00 00 51 28 66

150 23 79 201 52 45 1.8632 36.80 36.77 36.7 6 0.88 1.08

5 021.17 4 370.30

7 691.86 7 690.98

Scrioa ra 1`

Scrioa ra R27
101 42 85 102 95 30 11.463 2 47.60 46.07 -2.14 46.0 2 8.66 4 368.16 7 737.00 677.4 5 R.27

CAP.5. EVALUAREA LUCRARILOR

5.1. ANTEMASURATOAREA Antemsurtoarea lucrrilor reprezint operaia prin care se

evalueaz cantitatea de munca si materiale folosite la rezolvarea proiectului de fata. Acestea sunt redate in tabelul 5.1.1.

Antemsurtoarea Tabel nr. 5.1.1. Nr. crt. 0 1 2 3 4 Simbol Norma 1 OA2e OA27 OA9B2a OA14E3 A Denumirea operaiei 2 1. Proiectare Proiectarea pentru reele geodezice cu latura 3 - 5 km. Proiectarea pentru reele geodezice cu laturi de pana la 3 km Proiectarea pe teren a reperilor fotogrametrici Recunoaterea pe teren a punctelor geodezice de ordinul V cu laturi de 3 - 5 km. Situate in categoria a treia de greutate 2. Construcii de semnale geodezice Baliza cu o singura pereche de fluturi Cutie de baliza cu una si 2 perechi de fluturi , cu ancora Piramida la sol cu trei picioare, situata in categoria nti de greutate Bora de beton armat tip mic ( 15 * 15 baza de jos, 12 * 12 baza de sus si 40 9 OC15 cm nlime) Dala pentru marcarea la subsol a punctelor ( paralelipiped cu dimensiunea 10 OC18a 20 * 20 * 7 cm ) Pichet de lemn de 40 cm lungime si diam. de 5 cm. 3. Marcarea punctelor pe teren -//80 - // 12 U. M. 3 Punct -//- // - // cantitat ea 4 5 7 2 19

5 6 7 8

OB1 OB3a OB5I OC13

buc. -//- // - // -

8 8 6 12

11 12 13 14 15 16 17

OD1a1 OD4Da OD7a OD7b OE1 OE2 OE3

Plantarea balizelor la sol si imobilizarea Bornarea punctelor cu borna din b.a. Pichetarea punctului de staie Pichetarea punctului radiat 4. Aciuni pregtitoare Despachetarea si mpachetarea aparatului Instalarea aparatului in staie Fixarea unei gradaii in caietul operatorului 5. Observaii azimutale si zenitale Msurarea direciilor orizontale in punctele geodezice de ordinul I -V, cnd se observa 4 - 6 direcii Idem, cad se observa 6 - 9 direcii Idem, cnd se observa 9 -12 direcii Msurarea unghiurilor zenitale in puncte de triangulaie de ordinul 1-V , situate in zona de munte cnd se observa 4

buc. - // -//-//Opera ie - // -//-

8 12 15 5 32 85 150

18

OG2Aa

Punct e - // - // -//-

20

19 20 21

OG2Ac OG2Ab OG6Ab

85 20 20

22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

OG6Ad OG6Af OK2A OK3 OK4 OL3 OU12c2 OU12Bb 6 OL5c OL14.6 OL16 OL15.1 OM4b ON9 OR3b1V

direcii Idem, cnd se observa 6 - 9 direcii - // Idem, cnd se observa 9 - 12 direcii - // 26. Calcule topografice si geodezice Calculul instanelor din coordonate plane nr. Calculul orientrii din coordonate - // Calculul direciilor noi, observate in Punct puncte de coordonate cunoscute Calculul coordonatelor x si y prin intersecie combinata Idem, prin intersecie nainte Idem, prin intersecie napoi Compensarea unui grup de doua puncte prin m.c.m.p. Calculul coeficienilor ecuaiilor normale Calculul coreciilor unghiulare Rezolvarea sistemului ecuaiilor normale Redactarea schiei vizelor azimutale nscrierea pe plan a numelor punctelor Copierea in tu a planurilor originale - // - // - // - // nr. ec. - // - // Punct - // dm2

85 45 7 63 29 7 5 1 2 4 4 4 29 29 200

5.2. DEVIZUL LUCRARILOR Devizul lucrrilor, in cazul proiectului de fa, reprezint evaluarea bneasc a materialelor i a manoperei consumate pentru rezolvarea problemelor ce le ridica ndesirea reelei de sprijin. Devizul lucrrilor Nr. crt. Simbol U. M. Preturi unitare Materia le Manope ra tehnica 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 1 OA2e OA27 OA9B2a OA14E3 A OB1 OB3a OB5I OC13 OC15 OC18a OD1a1 OD4Da OD7a OD7b OE1 OE2 OE3 OG2Aa OG2Ac OG2Ab OG6Ab OG6Ad 2 Punct -//- // - // buc. -//- // - // - // -//buc. - // -//-//opera ie - // -//punct e - // - // -//- // 3 10.80 5.99 141.00 14.40 0.60 0.23 4 8.25 4.95 3.00 91.90 0.67 0.54 90.00 0.67 22.50 15.00 0.23 0.13 2.02 0.81 0.27 72.00 120.00 210.00 19.20 28.80 Manope ra muncit ori 5 3.96 3.08 132.00 7.55 1.32 0.24 17.00 11.30 0.10 0.05 1.70 0.68 0.22 78.50 131.00 229.00 14.5 21.7 6 5 7 2 19 8 8 6 12 12 80 8 12 15 5 32 85 150 20 85 20 20 85 7 41.25 34.65 6.00 1 746.10 102.6 123.44 76.88 217.8 235.44 23.04 37.60 31.60 315.60 14.85 6.30 119.04 126.65 73.50 1 597.00 21 335.0 674.00 4 292.50 Tabel nr. 5.2.1. Cantita te ( lei ) Total

23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

OG6Af OK2A OK3 OK4 OL3 OU12c2 OU12Bb 6 OL5c OL14.6 OL16 OL15.1 OM4b ON9 OR3b1V

- // nr. opera ie punct - // - // - // - // nr. ec. - // - // punct - // dm2

38.40 20.20 1.75 15.00 69.7 47.2 47.2 720.00 37.00 53.20 1.80 4.50 0.54 11.60

28.9 -

45 7 63 29 7 5 1 2 4 4 4 29 29 200

3 028.50 525.20 336.00 165.00 487.90 188.80 47.20 2 160.00 259.00 372.40 10.80 94.50 66.96 3 725.92

Total = 79 163.43 lei Coeficient de cretere a preturilor = 360 lei Total actual = 28498835 lei C A S (4%) = 1139953 lei A S (3%) = 854965 lei TOTAL = 30493753 lei TOTAL ROTUNJIT = 30500000 lei

5.3. NORME DE TEHNICA SECURITII MUNCII Desfurarea optim a lucrrilor de teren implic cunoaterea si aplicarea normelor generale de tehnica a securitii muncii, precum si a normelor departamentale, care aduc urmtoarele precizri :

- evitarea prelungirii exagerate a zilei de munca, datorita creterii oboselii si a riscurilor de accidentare, concomitent cu reducerea preciziei de execuie si a randamentului; - interzicerea aprinderii focului n pdure; - echiparea corespunztoare a operatorului si a muncitorilor in funcie de condiiile de teren; - evitarea amplasrii punctelor topografice sub linii de nalta tensiune; acordarea ateniei corespunztoare alegerii materialelor de construcie n scopul evitrii rupturilor, prbuirilor i a altor deteriorri care pot periclita integritatea lucratorilor din teren; - evitarea locurilor care prezint instabilitate accentuata ( maluri, taluzuri, stnci neconsolidate ), precum i a vecintilor cilor de comunicaie terestre cu trafic intens. Instructajul de protecie a muncii si semnarea procesului verbal se fac nainte de prima deplasare in teren.

5.4. MEMORIU JUSTIFICATIV

Ca orice lucrare de producie, proiectarea i determinarea reelei de sprijin geodezice se face cu un anumit scop, bine stabilit, scop cruia i se subordoneaz ntreaga lucrare. In general, ndesirea reelei de sprijin cu puncte noi se face in scopul ridicrii detaliilor existente pe suprafaa respectiv, ridicri n punctele de sau prin stereorestituie fotogrametric. Scopul imediat al lucrrilor anterioare si al celor de fata este ridicarea pe cale fotogrametrica a detaliilor si proiectarea parcelarului. Proiectarea, determinarea i compensarea unei reele de sprijin geodezice implic justificarea soluiilor alese, n aa fel nct aspectul tehnic al lucrrilor sa fie corelat cu aspectul lor economic. Una din problemele fundamentale ce se cer rezolvate este eficiena economic. O reea geodezica de sprijin este cu att mai eficient din punct de vedere economic cu ct numrul punctelor proiectate este mai mic si implicit, numrul de semnale se diminueaz. Acest aspect trebuie sa fie totodat n strns concordan cu latura tehnica a proiectului, trebuind sa fie respectate principiile de proiectare tipice disciplinei. Cea mai mare pondere din totalul valoric al lucrrii o deine construirea piramidelor la sol. Cele 9 semnale de acest fel au fost minimul necesar ca punctele noi mpreun cu cele vechi s realizeze o densitate optima pentru ridicarea in plan a detaliilor. Semnalele au fost construite din materiale locale, eliminndu-se astfel de transport. Etapa lucrrilor de teren se ncheie prin efectuarea observaiilor asupra reelei de sprijin. Determinarea propriu-zisa a reelei consta in calculul coordonatelor plane prin intersecii i a cotelor prin drumuiri si radieri de nivelment trigonometric la distante mari. Rezultatele s-au ncadrat n tolerantele admise. Reeaua astfel determinat se compenseaz riguros, astfel nct s satisfac condiiile analitice si geometrice ale triangulaiilor. n proiect s-au compensat doar doua puncte ale reelei de spijin, prin metoda celor mai mici ptrate, obinndu-se poziia spaial cea mai probabila a acestor puncte. Diferenele de sub 1 cc obinute la recalcularea orientrilor permit aprecierea compensrii ca fiind buna.

n continuare s-a exemplificat modul de determinare a trei reperi fotogrametrici si rolul lor in orientarea absoluta a fotogramelor.

BIBLIOGRAFIE

1.Rusu, A., Bos, N., Kiss, A., - Topografie - geodezie. Editura Didactica si Pedagogica, Bucureti, 1982. 2. Kiss, A. Braov, 1978. 3. Kiss, A, Chitea, Gh. - Topografie. . Editura Lux Libris, Braov, 1997. - Topografie - curs practic. Universitatea din

4. Bos, N., Kiss, A., Chitea, Gh. - Topografie - lucrri practice. Universitatea din Brasov,1986. 5. Rusu, A. Bucureti, 1982. 6. Kiss, A., Chitea, Gh. - Fotogrametrie - lucrri practice, Universitatea din Brasov,1978. 7. M.A.I.A.S.A. msurtori terestre. Bucureti, 1971. - Indicator de norme de deviz pentru lucrrile de Fotogrametrie forestiera. Editura Ceres,

8. M.A.I.A.S.A. lucrri de

- Categorii de preturi pe articole de deviz pentru msurtori terestre. Bucuresti,1972.

9.

*****

- Amenajamentul Ocolului Silvic Herculane.

CUPRINS

INTRODUCERE .............1 CAP.1. .... 2 1.1. 1.2.

......................................

DESCRIEREA GENERALA A CADRULUI NATURAL . . . . . . . . GENERALITAI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SITUAIA 1.2.1. 1.2.2. 1.2.3. TERITORIAL -

............. 4 ADMINISTRATIV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 Vecinti, limite, hotare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Gospodrirea din trecut. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Date geologice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5 .............5 ..............5

1.2.4. . . . . . . . . . .6 1.2.5. Date

Da

te hidrologice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

climatice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .......6 1.2.6. 1.2.7. Date pedologice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Tipuri de ..............6 staiuni. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6 1.2.8. Tipuri de pdure. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 1.2.9. Concluzii privind condiiile staionale i vegetaia forestier. . . .. . .7 1.2.10. Obiective social economice . . . . . . . . . . . . . . . . . . .............7 1.3. RETEAUA GEODEZIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...........8 1.4. INTOCMIREA ........9 CAP. 2. PROIECTAREA SI DETERMINAREA RETELEI DE INDESIRE . . . .11 2. 1. GENERALITATI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 2. 2. INVENTARUL DE COORDONATE PUNCTE VECHI . . . . . . . . . . . .12 2. 2. 3. 3. LUCRARI 1. DE TEREN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13 Recunoaterea terenului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 ANTEPROIECTULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. 3. 2.

Marcarea si semnalizarea

punctelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 2. 3. 3. Schia vizelor si planul de observaii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16 2. 3. 4. Observaii asupra reelei de sprijin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 2.4. 2. 4. 1. 2. 4. 2. 2. 4. 3. 2.5. ORIENTAREA VIZELOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 Calculul orientrilor din coordonate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22 Orientarea vizelor in punctele Orientarea vizelor in puncte COORDONATELOR vechi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 noi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 CALCULUL PLANE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33 2. 5. 1. Intersecia combinat i intersecia 2. 2.6. CALCULUL . . . . 39 2.7 INVENTARUL . . . . . . . . .44 2.8. APRECIERI PRIVIND INDESIREA RETELEI DE SPRIJIN . . . . . 44 CAP. 3 DOUA (VARIATIA COORDONATELOR) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45 COMPENSAREA PUNCTE PRIN RIGUROASA CELOR A UNUI MAI MICI GRUP DE PUNCTELOR NOI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . COTELOR 5. 2. Intersecia nainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33 napoi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 PUNCTELOR DE INTERSECTIE . . .

METODA

PATRATE

3.1. GENERALITATI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 3.2. CALCULE PRELIMINARII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46 3.3. TABLOUL ECUATII NORMALE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51 3.4. CALCULUL DEFINITIVE 54 3.5. VERIFICAREA DE . . . . . .55 3.6. EVALUAREA PRECIZIEI SI APRECIEREA REZULTATELOR . .59 CAP. 4.1 4. CALCULUL REPERILOR ANSAMBLU A COMPENSARII . . . . . . . CORECTIILOR SI A COORDONATELOR DE ERORI SI REZOLVAREA SISTEMULUI DE

FOTOGRAMETRICI . . . . . . . . . . . . . . . . . .60 GENERALITATI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4.2. CALCULUL RADIERE 61 4.3. CALCULUL COORDONATELOR REPERILOR R 17 SI R29 PRIN DRUMUIRE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 CAP.5. EVALUAREA LUCRARILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .65 5.1. ANTEMASURATOAREA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66 5.2. DEVIZUL LUCRARILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .68 5.3. NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII . . . . . . . . . . . . . . . 70 COORDONATELOR REPERULUI R 27 PRIN . . . . . . . . . . . . . .61

5.4. MEMORIU JUSTIFICATIV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71 BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72

S-ar putea să vă placă și