Sunteți pe pagina 1din 3

Test nr.

23 Subiectul I: Regimul de navigaie pe Dunre


1.1 Definiti notiunea de fluviu international
* in acceptiunea juridical subintelegem acel curs de apa ce strabate teritoriul a doua sau mai multe state din punct de vedere economic. * cursuri de apa ce separa sau traverseaza teritoriiloe mai multor state, care sunt navigabile pina la varsarea lor in mare sau ocean

1.2 Analizati evolutia istorica si codificarea regimului de navigatie pe Dunare


Dunarea a constituit obiect al expansiunii si dominatiei din partea marilor puteri. La congresul de la Viena a fost recunoascuta drept fluviu international. Pentru priam data regimul general international de navigatie pe Dunare a fost stabilit prin Tratatul de la Paris din 1856 prin care se instituie principiul libertatii de navigatie si Comisia Europeana a Dunarii. A doua etapa afost adoptarea Conventiei Dunarii in cadrul conferintei de la Paris 1921 prin care se instituie libertatea de navigatie care e asigurata cu obligatia Statului de a acorda egalitate de tratament pentru toate navele Regimul actual al Dunarii e reglementat de Conventia de la Belgrad 1948, prevederile careia se aplica portiunii navigabile a Dunarii de la Ulm(RFG) pina la Marea Neagra, prin canalul Sulina (Romania) *Navigatia pe dunare e libera pentru cetatenii, navele comerciale, marfurile tuturor statelor in conditii de egalitate *navele au dreptul de stationare, procedure de incarcare+descarcare, sa imbarce/debarce calatori, sa se aprovizioneze cu combustibil, alimente * navele militare ale statelor rivverane eu dreptul de a naviga doar pe portiunea de fluviu cuprinsa intre granitele proprii, in afara acestora- doar pe baza de intelegere * navelor miliatare ale statelor neriverane le e interzisa navigatia pe Dunare *Administratiile fluviale speciale au misiunea de a executa lucrari hidrotehnice pt imbunatatirea navigabilitatii Dunarii in anumite sectoare * atributiile Comisiei Dunarene sunt de coordonare si recomendare, consultare si uniformizare

1.3 evaluati structura si functiile Comisiei Dunarii


Comisia Dunrii, organ cu competen general asupra intregului fluviu, a fost create prin Tratatul de la Paris din 1856, initial avea doar atributii tehnice, apoi atributii de elaborare a regulamentului de navigatie fluviala, stabilirea si perceperea taxelor de la vasele in trecere pe Dunare, sanctionarea contraventiilor savirsite pe dunare Comisia Dunrii, alctuit din reprezentanii statelor riverane, cate unul din partea fiecrui stat, a avut iniial sediul in oraul Galai (Romania), iar din 1957 sediul acesteia a fost stabilit la Budapesta. Atributiile acesteia sunt in general de coordonare si recomandare, de consulatre si uniformizare . in baza propunerilor si proiectelor statelor riverane stabileste planul general al lukrarilor in interesul navigatiei, desfasoara studii de uniformizare a regulilor de navigatie si supraveghere fluviala, face recomandari statelor si transmite materialul documentar necesar pentru elaborarea de catre fiecare stat riveran a regulamentului de navigatie, coordoneaza serviciile hidrometeorologice pe Dunare, publica pentru nevoile navigatiei harti si atlase Comisia se bucura de personalitate juridical iar membrii ei de imunitate diplomatica, localurile, arhivele si documentele comisiei sunt inviolabile

Subiectul II: Crimele de rzboi i contra umanitii


2.1 Definiti notiunea de crima de razboi si contra umanitatii
Crimele de rzboi constituie o categorie important de fapte penale prin care se incalc in mod grav regulile stabilite prin tratatele internaionale sau cu caracter cutumiar referitoare la modul de desfurare a conflictului armat i la protecia anumitor categorii de persoane i de bunuri in cadrul acestuia. *Termenul de crim de rzboi este o expresie care desemneaz inclcarea normelor de purtare a rzboiului de ctre orice persoan sau persoane, militare sau civile crima contra umanitatii-Conform articolului 6 al Statutului tribunalului de la Nurnberg constituie crime contra umanitii: asasinatul, exterminarea, sclavia, deportarea i orice act inuman comis impotriva populaiei civile inainte sau in timpul rzboiului, precum i persecuiile pe motive politice, rasiale sau religioase, indiferent dac incalc sau nu legea intern a rii unde au fost comise. * fapte prin care se aduc importante atingeri vieii, integritii corporale fizice sau mintale valori supreme ale fiinei umane, intr-un mod care poate pune in pericol existena biologic a mai multor persoane.

2.2 Analizati proecsul de codificare a crimelor internationale


Crimele internaionale sunt infraciunile ce reprezint prin gravitatea lor un grav pericol social pentru bazele coabitrii naiunilor i statelor, sunt fapte ce aduc atingere unor obligaii internaionale eseniale. Pentru prima oar termenul de crim internaional a fost utilizat in Statutul Tribunalului militar internaional de la Nurnberg, conform cruia aceste se impreau in trei categorii: Crime de rzboi; Crime impotriva umanitii; Crime contra pcii. Analiza actelor incriminate in Statut sunt inspirate din instrumente anterioare privitoare la legile i biceiurile rzboiului, respectiv Conveniile de la Haga din 1907 i Conveniile de la Geneva din 1929 Sfera reglementarii crimelor de razboi a fost extinsa si in conventiile de la Geneva din 1949 si in Protocolul aditional 1 la aceste conventii de la Geneva care au stabilit obligaia statelor de a adopta legislaia necesar pentru pedepsirea infraciunilor grave pe care le prevd, de a cuta persoanele vinovate i de a le deferi tribunalelor sale indiferent de naionalitate, potrivit principiului represiunii universale. Scopul Protocolului 1 din 1977 e de a dezvolta si consolida sistemmul represiv al conventiilor din 1949 Crimele contra umanitatii sunt definite pentru prima data in Statutul tribunalului militar international de la Nurnberg care atribuie la categora crimelor contra umanitii urmtoarele fapte: omorul intenionat, exterminrile, punerea in sclavie sau obligarea la munc forat, deportrile sau transferurile forate ale populaiei civile, expulzarea, persecutarea pe motive politice, rasiale, religioase i etnice, deportarea, inclusiv curirea sau epurarea etnic, orice alte acte inumane comise impotriva oricrei populaii civile (tortura, violul, prostituia forat, lipsirea de libertate etc), genocidul, apartheidul, practica sistematic a dispariiilor forate. Adunarea General a ONU prin Rezoluia nr.1653(XVI) din 1961, a incriminat folosirea armelor nucleare i termonucleare, considerandu-le crime contra umanitii..

2.3 Evaluati continutul juridic a crimelor de razboi si contra umanitatii


Crimele internaionale sunt infraciunile ce reprezint prin gravitatea lor un grav pericol social pentru bazele coabitrii naiunilor i statelor. Ele sunt fapte care aduc atingere unor obligaii internaionale eseniale. datorit gradului uria de pericol pentru existena statelor i a populaiilor, au fost scoase in afara legii i, pentru a impiedica i descuraja comiterea lor, a fost creat o instituie juridic nou rspunderea internaional a statelor i persoanelor vinovate de comitere a astfel de crime, prin care se incalc in mod grav regulile stabilite prin tratatele internaionale sau cu caracter cutumiar referitoare la modul de desfurare a conflictului armat i la protecia anumitor categorii de persoane i de bunuri in cadrul acestuia. sunt condamnabile pe temeiuri morale, etice sau religioase, intrucat ele constituie inclcri ale normelor legale, au drept rezultat lezarea celor nevinovai i neprotejai, duc la degradarea scopurilor i principiilor beligeranilor, sunt cauz a slbirii disciplinei propriilor fore militare, afecteaz relaiile cu alte state i pot cauza represalii din partea oponenilor. cuprind, fr a fi limitate, asasinatul, relele tratamente sau deportrile de civili pentru munci forate, sau in orice alt scop, a populaiei civile in teritoriile ocupate,

asasinarea sau relele tratamente ale prizonierilor de rzboi sau ale persoanelor aflate pe mare, executarea de ostatici, jefuirea bunurilor publice sau private, distrugerea fr motiv a oraelor i satelor sau devastarea care nu este justificat de necesitile militare. Conform articolului 6 al Statutului constituie crime contra umanitii: asasinatul, exterminarea, sclavia, deportarea i orice act inuman comis impotriva populaiei civile inainte sau in timpul rzboiului, precum i persecuiile pe motive politice, rasiale sau religioase, indiferent dac incalc sau nu legea intern a rii unde au fost comise. Crimele contra umanitii, asemenea celorlalte crime internaionale pot fi comise de organele unui stat sau de persoane particulare, in timp de pace sau de rzboi. rezult c fac parte din categoria crimelor contra umanitii urmtoarele fapte: omorul intenionat, exterminrile, punerea in sclavie sau obligarea la munc forat,deportrile sau transferurile forate ale populaiei civile, expulzarea, persecutarea pe motivepolitice, rasiale, religioase i etnice, deportarea, inclusiv curirea sau epurarea etnic, orice alte acte inumane comise impotriva oricrei populaii civile (tortura, violul, prostituia forat, lipsirea de libertate etc), genocidul, apartheidul, practica sistematic a dispariiilor forate. Sa incriminat folosirea armelor nucleare i termonucleare, considerandu-le crime contra umanitii. Unele dintre faptele care se incadreaz in categoria crimelor contra umanitii figureaz i printre infraciunile clasice de drept comun (omorul, tortura, violul, prostituia, lipsirea ilegal de libertate, obligarea la munc forat etc.) Gravitatea deosebit a crimelor contra umanitii este exprimat de imprejurarea, c in aceast categorie se incadreaz fapte prin care se aduc importante atingeri vieii, integritii corporale fizice sau mintale valori supreme ale fiinei umane, intr-un mod care poate pune in pericol existena biologic a mai multor natura crimelor contra umanitii se comit in baza unor planuri concrete, ele constituind aciuni premeditate. Caracterul de mas al crimelor contra umanitii se manifest prin numrul mare de victime pe care le produc, asemenea crime fiind indreptate impotriva populaiei civile ca atare, nu a unor indivizi izolai, fie c lezarea privete o mas amorf de indivizi, fie c se refer la anumite grupuri in baza unor criterii precise care le delimiteaz de populaia civil in general. Dintre crimele contra umanitii, cea mai grav este crima de genocid. Ca urmare a gravitii pe care o prezint aceast este reglementat distinct de celelalte crime contra umanitii. Termenul genocid provine din grecescul genos care inseamn ras i latinescul cide care inseamn a ucide, distrugerea colectivelor rasiale, religioase, etnice