Sunteți pe pagina 1din 15

EDUCATIA ADULTILOR-Delimitari conceptuale,stiluri de invatare,tehnici de comunicare si negociere

1.DELIMITARI CONCEPTUALE CE ESTI EDUCATIA ADULTILOR? Educatia adultilor reprezinta o dimensiune speciala a invatarii pe parcursul intregii vieti(life long learning)si a devenit in toata lumea o prioritate a sistemelor de invatamant. Este un raspuns la societatea moderna si are drept scop pregatirea adultilor in domenii de interes precum:tehnologia informatiei,limbile straine,educatie economica si antreprenoriala,educatia pentru o cetatenie democratica,educatia pentru sanatate,management,educatia parintilor etc. Situeaza adultul care invata in centrul procesului de educatie contribuind astfel la cresterea posibilitatilor acestuia de a juca un rol activ in societate. La varsta adulta este resimtita nevoia invatarii,a acumularii de cunostinte si deprinderi. Este deci nu numai o tehnica,o stiinta ci si o miscare sociala pentru a-i ajuta pe oameni sa-si inteleaga locul lor in societate,facandu-i capabili sa se adapteze cerintelor acestui secol,solicitarilor lumii contemporane,sa devina mai echilibrati,mai eficienti. Etimologic cuvantul adult vine de la participial trecut a luiadolesco(ceea ce s-a dezvoltat,crescut).Adultul semnifica deci ceea ce a crescut,este format adica sinonim cu matur.Sub raport socio-psihologic stadiul de adult cuprinde simultan maturizarea dezvoltarii fizice,intelectuale,morale,sociale,emotionale si afective. Maturizarea insa,la randul ei,presupune acceptarea unui nivel satisfacator in dezvoltarea unei aptitudini. Educatia adultilor se identifica si cu efortul de socializare,de dezvoltare a unei lumi culturale plecand de la experientele specifice in situatiile dat. Ea reprezinta si un mod de comunicare cu membrii grupului caruia ii apartin. Din orice punct am analiza educatia adultilor,ea se raporteaza mereu la capacitatile de invatare ale acestora. De aici si principiul fundamental al educatiei permanente :A invata sa inveti. Care credeti ca este semnificatia acestui principiu al educatiei permanente?

A invata sa inveti si a dori sa te perfectonezi continuu sunt cerinte ale educatiei permanente,prin care omul contemporan invata sa fie el insusi,receptive la schimbari,sa le anticipeze si sa se adapteze la ele oferindu-se ca participant la programul social,prin autonomia sa intelectuala si moral-civica. Inseamna insusirea mijloacelor de cautare eficienta a informatiei,abilitatea de a verifica informatia si utilizarea ei in procesul de invatare,capacitatea de a lucra in echipa si de a fi solidar si util in cadrul grupului. Cercetarile contemporane de psihologie infirma idea ca intrarea in varsta adulta ar duce la stagnarea si invechirea capacitatilor de instruire si educare.Dimpotriva investigatiile atesta chiar prezenta unei legitati in dezvoltare ce poate fi astfel formulta: invatarea continua duce la dezvoltarea continua pana la varsta inaintata. Aceasta sublineaza ca rolul essential in educatia adultilor il au capacitatile de invatare realizate anterior,tipul si motivele invatarii si nu varsta ca atare. Sistemul educational al unei societati cuprinde: Educatia informala(Marea majoritate a cunostintelor si a experientelor practice acumulate de un individ in cursul existentei sale are loc intr-un mediu inconjurator,nestructurat prin educatia informala.In acest mod se insusesc limba,valori culturale,comportamente cotidiene.Factorii de contributie in acest sens sunt:familia,biserica,mass-media,bibliotecile) Educatia non-formala(extrascolara)-reprezinta orice forma de instruire pe care atat educatorul cat si educatul o sustin in mod deliberat,raporturile reciproce fiind dorite de ambele parti.Are character facultative sau optional. Educatia formala(scolara)Se distinge prin predarea in scoli de catre cadre didactice permanente,in cadrul unor programe de studiu. Educatia adultilor se regaseste in subsistemul educatiei nonformale.Adultul este orientat catre forme de educatie extrascolara deoarece reprezinta o personalitate formata,doritoare de perfectionare,de autodepasire. Educatia adultilor este in relatie si cu educatia permanenta. Educatia permanenta este educatia tuturor oamenilor pe tot parcursul vietii lor Educatia ca activitate complexa incepe din primul an de viata se continua pe tot parcursul vietii prin cele trei forme:educatie

formala,informala si non-formala.De aici rezulta caracterul permanent al educatiei.Necesitatea permanentei educatiei in plan individual si istoric a fost intuita de mult timp.Comenius afirma:Pentru fiecare om viata sa este o scoala de la leagan pana la mormant. Fiind un fenomen social si societatea fiind supusa unei permanente deveniri(schimbari)fiinta umana este si ea dupusa aceluiasi process de educatie pe tot parcursul vietii. Educatia permanenta se constituieca un ansamblu de mijloace puse la dispozitia oamenilor de orice varsta,sex,situaite financiara si profesionala pentru ca ei san u inceteze sa se formeze de-a lungul vietii cu scopul de a-si asigura deplina dezvoltare a facultatilor si participarea eficienta la progresul societatii(Institutul de Educatie de pe langa UNESCO-Bazele educatiei permanente). Scopurile educatiei adultilor vizeaza aspecte culturale,politice,civice,economice,profesionale,tehnice,religioase si personale. Obiectivele educatiei adultilor sunt:cognitive(asimilarea de cunostinte,intelegere,aplicabilitate,analiza,sinteza,valoare),affective( reactii,sentimente,trairi),atitudinale(punctualitate,socializare,respons abilitate,loialitate,competitie). Mijloacele educatiei adultilor: -Agenti educativi(profesori,alti educatori,lideri informali) -Elevi(educatii) -Activitati de invatare(prin ascultare,memorizare,prin actiune concreta) -Procese de invatare(instructie formala,mass-media educationala) Organizarea cuprinde: -Programe(normal,partial,recurent,neregulat) -Conditii de participare(voluntary,social controlat,coercitiv) -Activitati extrascolare(experiente de munca,activitati de grup,interactiune cu alte grupe de varsta) Pentru adulti educatia ar trebui organizata astfel incat sa fie promovate niveluri superioare de initiativa personala in scopul unei permanente dezvoltari care sa satisfaca necesitatile adultilor. Educatia adultilor poate fi abordata prin trei elemente: 1.Pregatirea vocationala continua(recalificare,perfectionare,promovare profesionala,adaptare legata de varsta,grupurile profesionale)

2.Pregatirea non-vocationala continua(pregatirea individuala,generala si specializata,pregatirea autonoma,analfabetismul) 3.Pregatire initiala Educatia adultilor este o modalitate coerenta si structurata de a da raspuns la conditiile in care traieste individual precum si la problemele sale specifice. Acest tip de educatie vizeaza formarea acelor deprinderi necesare pentru indeplinirea unor trebuinte proprii si pt afirmarea personalitatii adultului. Educatia adultilor se bazeaza,ca orice act educativ pe 3 componente ale procesului de educatie: -Motivatia -Instruirea -Exercitiul participarii Aspectul motivational este de mare importanta in educatia adultilor datorita participarii voluntare si libere a individului la actul educativ. Care credeti ca sunt sursele motivationale ale adultilor? Motivatia adultilor pentru invatare Un alt aspect de o importanta majora a instruirii adultilor este motivatia. Sursele motivationale ale adultilor: 1. Relatiile sociale:Adultii vin la cursuri de perfectionare sau la alte activitati instructive pentru a-si face noi prieteni sau pentru a fi impreuna cu prietenii/colegii/rudele. 2. Expectatiile sociale:Adultii se angajeaza in activitati instructive la insistenta unei autoritati,la recomandarile persoanelor apropiate. 3. Bunastarea sociala:Pentru a-si dezvolta disponibilitatea de a fi in seviciul comunitatii,adultii fac cursuri fara tangente cu profesiunea de baza. 4. Avansarea profesionala:adultii se angajeaza in procesul de instruire pentru a obtine beneficii materiale,avansare profesionala,prestigiu social,pentru a face fata concurentei.

5. Refugiu sau stimulare:Pentru a scapa de plictiseala,pentru a evita rutina de acasa sau de la service,adultii isi gasesc salvarea in invatare. 6. Interes cognitiv:Majoritatea adultilor invata de dragul invatarii,cauta informatii noi pentru a-si satisface curiozitaea. Care credeti ca sunt barierele in instruirea adultilor? (Adica motivele evocate cel mai frecvent de adulti pt a nu se angaja intr-un proces instructiv) Bariere in instruirea adultilor Spre deosebire de copii si adolescenti,adultii au mai multe responsabilitati,fapt ce creeaza,implicit,mai mult bariere in angajarea intr-un process instructiv. Motivele evocate cel mai frecvent de adulti: 1. Lipsa timpului:indifferent daca sunt cursuri serale sau de scurta durata,oricum someaza sa piardaceva timp(sa piarda castigand de fapt) 2. Lipsa banilor:in present exista un nr infim de institutii care acorda servicii gratuite de instruire,de aceea problema banilor este una din cele mai importante,in special in tarile cu o economie scazuta. 3. Responsabilitatile familiale:grija pentru copii,relatiile cu membrii familiei,obligatiunile casnice ocupa mult din timpul predestinate studiilor. 4. Organizarea orarului:obligatiunile de srviciu,familia necesita mult timp,iar implicarea in procesul de studio implica si modificari de orar,sacrificii etc. 5. Probleme de motivatie:adultul trebuie sa invete pentru ca a fost fortat sa o faca 6. Lipsa increderii in sine:stima de sine scazuta,un esec care nu poate fi uitat sau alte lucruri care au marcat adultul,il va impiedica pe acesta sa-si invinga frustrarile si temerile. Raportata la cultura,educatia adultilor se prezinta ca un factor de sustinere si promovare a valorilor culturale.Cultura stimuleaza mai mult decat orice alt domeniu,autoeducarea si autoinstruirea.Autoeducatia este o educatie pe cont propriu.Procesul educational presupune un efort de vointa si implicare majora din partea subiectului actului educativ,fiind si

in acest sens unul complementar educatiei initiale.Raportul educatieeducatie permanenta-autoeducatie este unul de ordin dialectic.Astfel,initiatic,educatia creeaza conditiile necesare declansarii proceselor de educatie permanenta si autoeducatie. Idealul educational presupune desavarsirea personalitatii umane. Formarea constiintei de sine-conditie esentiala pt dezvolatrea proceselor de autoeducatie. In educatia adultilor sint diferite metode , dintre care vom enumera mai jos o parte din ele. Metoda expozitiva: - Expunerea; - Conferinta de popularizare; - Cursul magistral. Metoda interogativa: - Dezbaterea; - Simpozionul; - Colocviul; - Interviul; - Masa rotunda. Metode practice-demonstrative: - Metoda formarii industriale; - Metoda Carrard; - Metoda proiectelor; - Metoda lucrului in grup; - Metoda schimbului de experienta. Dictionarele de pedagogie dau, de regula, urmatorul inteles metodei expozitive: modalitate de prezentare orala a unei teme intr-o organizare logica, caracterizata prin densitatea ideilor si prezentarea fluenta si pregnanta a acestora. Dupa cum releva chiar termenul prin metoda expozitiva se urmareste furnizarea de idei necunoscute, de modele explicative, de legi sau fapte de cunoastere care nu pot fi descoperite si insusite, de regula, pe baza experientei intelectuale personale. Metoda expozitiva se prezinta sub mai multe forme pe care le imbraca una si aceeasi situatie de educatie. Analiza diferitelor moduri concrete prin care se asigura transmiterea orala a informatiei sau se insusesc diferitele cunostinte, priceperi si deprinderi in cadrul activitatilor cu cadultii ne-a dus la constituirea unei structuri logico-psihologice a acestei metode.

Ea se infatiseaza cel mai adesea sub forma expunerii sau prelegerii cu ajutorul carora o persoana A (specialist, bun cunoscator al unui domeniu, posesorul unei experiente valoroase intr-un domeniu dat etc.) transmite unui auditoriu B, interesat de continutul ideilor pe care emitatorul A le infatiseaza. Metoda interogativa nu se intilneste intr-o forma pura, la fel ca si metoda expozitiva. Numele ei deriva din faptul ca structura esentiala a situatiei educative consta in intrebarea-raspuns. Sau altfel spus, intr-o activitate desfasurata cu ajutorul unei modalitati unde putem distinge o parte problematica si o parte de rezolvare a acestei probleme. Vechimea metodei este certa, intilnindu-se in mai toate dezbaterile pe care ginditorii greci (Socrate, Platon etc.) le purtau in cercurile intelectuale ale vremii. In contextul modernizarii activitatilor de educatie cu adultii, metodele practice demonstrative capata o importanta deosebita, datorita utilizarii principiilor euristicii, ale descoperirii unor idei, semnificatii sau deprinderi de interes major. Participarea activa constiuie filonul principal al acestora , ceea ce explica atit extensia puternica pe care au cunoscut-o in ultimii ani, cum remarca lucrarile de specialitate, cit si dorinta organizatorilor de a cunoaste si utiliza cu preponderenta astfel de metode. Educatia adultilor este, in continutulsau, dezvoltarea prin activitate, prin actiune, prin experimentare, unde exercitiul ocupa un loc de seama. De aici si ideea sa inveti prin a face prezenta in lucrarile moderne privind dezvoltarea adultilor. In acest context cunostintele, priceperile, deprinderile noi sunt, in buna masura, rezultatul productiei subiectului educatiei (adultului) si nu simple inregistrari ale unor evenimente exterioare lui. Aici este prezenta operatia de substitutie foarte importanta in raport cu metoda expozitiva, spre exemplu. Astfel, expresia se substituie impresiei, pro ductia receptiei, exteriorizarea ideatiei si inventia intelegerii. Impresia, receptia, ideatia si intelegerea sunt si ele prezente, dar sunt depasite si deci asimilate productiei si inovatiei, expresiei si exteriorizarii. TEHNICI DE COMUNICARE Comunicarea este un element de baz al existenei umane fr de care aceasta nu s-ar derula , ea acionnd ca intermediar ntre noi i ceilali, dar i ca oglind, ndeplinind importanta funcie de control. Comunicarea reprezint schimbul de informaii, n timp ce relaia de comunicare cu mediul nconjurtor este cea mai important condiie pentru sntatea psihic.

Comunicarea presupune interaciune social, prin intermediul modurilor de comportare nnscute sau dobndite, precum i existena unor semnale verbale sau nonverbale care sunt emise i recepionate, contient sau incontient. Se pot identifica dou dimensiuni ale acestui proces, respectiv: dimensiunea relaional: - un nivel redus de comunicare determin o relaie superficial, formal; - o comunicare eficient determin o relaie profund, serioas. dimensiunea comunitar: la coal, grupul de prieteni, locul de munc, familia, orice form de microcomunitate. Stabilirea unor relaii comunicaionale necorespunztoare ntre parteneri determin att blocarea comunicrii n ansamblu ntre cei doi, precum i alterarea relaiilor evidente prin conduitele adoptate ulterior. Exist o serie de modaliti ineficiente de abordare care pot bloca comunicarea sau chiar periclita relaia dintre parteneri: Critica- evaluarea negativ a celeilalte persoane, a atitudinilor sau aciunilor sale. Ex.: Tu eti de vin....... Etichetarea- folosirea etichetelor n caracterizarea unei persoane. Ex.: Toi suntei insensibili., Ce prostie! Vorbeti ca un ran. Lauda evaluativ- a evalua n termeni generali o alt persoan. Ex.: ntotdeauna ai fost o fat bun! Nu-i aa c m lai s copii de la tine? Oferirea de sfaturi- a oferi soluii la problemele celeilalte persoane. Ex.: Dac a fi n locul tu.... Folosirea excesiv sau nepotrivit a ntrebrilorntrebrile nchise sunt bariere sigure n calea comunicrii. Ex.: Regrei cele ntmplate?

A da ordine- a ordona altei persoane ceea ce vrei tu s fac. Ex.: F ce spun eu!, Ordinul se execut nu se discut! Ameninri- ameninare prin amintirea consecinelor negative. Ex.: nceteaz imediat, sau.... Moralizarea- a spune unei alte persoane ce ar trebui s fac. Ex. : Ar trebui s.... Abaterea- distragerea de la interesele celeilalte persoane. Ex.: Nu te mai gndi la asta. Hai s vorbim despre.... Argumentarea logic impus- folosirea logicii n detrimentul factoriilor emoionali. Ex.: Uite cum stau lucrurile.... Comunicarea este o component indispensabil i n ceea ce privete orientarea spre o carier i alegerea ei, fiind modalitatea optim prin intermediul creia putem face cunoscute celorlali calitile, cunotinele, abilitile noastre, n funcie de care suntem sau nu acceptai, apreciai. Toate acestea pot fi comunicate prin: -Limbajul verbal - Limbajul scris - Mimic i gesturi - Postur - Vestimentaie

EDUCATIA ADULTILOR IN CATEVA TARI EUROPENE In spatiul Europei occidentale se acorda o atentie speciala formarii si educarii adultului.O inalta productivitae a muncii se poate obtine cu o forta de unca bine pregatita profesional si apta sa se acomodeze rapid la schimbarile economice si tehnologice.

Incepand cu anii `6O,in toate tarile industrializate se dezvolta educatia adultilor. Cererea de pregatire ulterioara vizeaza trei domenii cheie ale educatiei adultilor:alfabetizarea,pregatirea profesionala a adultilor si educatia populara. 1.ANGLIA Exista pentru adulti o cale de acces catre invatamantul superior prin frecventarea cursurilor speciale de acces fara a fi necesara diploma de absolvire a unor scoli preuniversitare.Aceste cursuri au loc in anumite universitati,in colegii si in centrele pt adulti. In unele universitati,de pilda Cambridge si Londra,se organizeaza de catre cadre didactice universitare cursuri destinate special adultilor interesati in probleme de literatura,sociologie,istorie,stiinta. Exista servicii speciale de educatie a adultilor organizate de autoritatile locale pentru variate domenii:profesionale,afaceri,sanatate,limbile straine,comunicarea. Cursurile au o durata ce variaza intre 6 saptamani si un an,cu 2 ore pe saptamana.Sunt si cursuri doar de o zi. In anumite regiuni,institutii mari de invatamant au dezvoltat o gama larga de programe special destinate adultilor atat recreationale cat si de calificare. Un rol important in educatia adultilor il au agentiile voluntare:ofera sfaturi,informatii si ghidare pt a-i ajuta pe adulti sa identifice ceea ce pot ei sa invete,cum sa invete. 2.BELGIA In aceasta tara exista un sistem articulat de educatie a adultilor orientat pe asigurarea cadrului legislativ si a conditiilor financiare adecvate. Pna ain anul 1960 formarea adultului apartinea unor grupuri sociale,culturale sau politice precum si intreprinderilor. Ea se realiza in afara timpului de munca,fara a se bucura de facilitati speciale.Participarea la aceste activitati de educatie a adultilor era voluntara. In anul 1971 Ministerul Culturii Franceze emite un act normatic de stabilire a conditiilor pentru acordarea suventiilor organizatiilor nationale si regionale de educatie permanenta. In anul 1976 a fost emis decretul prin care se fixau conditiile recunoasterii si atribuirii de suventii organizatiilor de educatie a adultilor si oraganizatiilor socio-culturale ale muncitorilor.Cu privire la organizatiile specializate se spune:

Este considerata organizatie voluntara de educatie permanenta a adultilor aceea care este creata,animata si administrata de persoane privata si are ca obiectiv sa asigure si sa dezvolte in principal la adulti: -constiinta si cunoasterea critica a realitatilor societatii -capacitati de analiza,alegere,actiune si evaluare. -atitudini de responsabilitate si participare activa la viata sociala,economica,politica si culturala. Pentru realizarea acestei educatii fiecare organizatie utilizeaza metodele si tehnicile cele mai bine adaptate la obiectivele vizate si la nevoile definite de public. 3.DANEMARCA In aceasta tara exista una din cele mai vechi traditii in domeniul educatiei adultilor. In anul 1844 a fost infiintata prima universitate populara din Danemarca. Sistemul danez al educatiei adultilor cuprinde toate formele de invatamant si educatie ce se adreseaza adultului. Activitatea universitatilor populare este coordonata de catre un Comitet National al Universitatilor Populare,compus din 9 membrii(5 reprezinta cele 5 universitati populare,3 sunt numiti de catre comitetele pentru universitatea populara iar unul este nominalizat de catre Consiliul danez pentru educatia adultilor). Universitatea populara daneza este o extensie a universitatii. Caracteristicile activitatii universitatilor populare sunt: 1.Promovarea cunostintelor despre cercetarea din diferite domenii dar nu pentru a pregati studenti,pentru o calificare profesionala nici pentru a obtine performante. 2.Programul este astfel organizat incat sa raspunda trebuintelor diferitelor grupuri si sa asigure calitatea stiintifica a actului de comunicare. 3.Multi cursanti sunt interesati de noile metode si noile descoperiri din stiinta;Universitatile populare raspund unui asemenea interes. 4.Accesibilitatea oricarei persoane la conferintele universitatilor La universitatea populara din Copenhaga se predau cursuri de teologie,istoria religiilor,filozofie,istoria ideilor,psihologie,stiinte sociale,drept,culturi straine,civilizatie veche,istorie,literatura,engleza,muzica,istoria artei,astronomie,bilogie,medicina,stiinta computerelor. In ultimii ani in Danemarca se bucura de succes invatamantul la distanta pentru cei car enu pot participa la cursurile obisnuite.Acest tip de invatamant consta in studiul independent pe o perioada de 5 luni pe baza materialelor

scrise.Au loc 3 intalniri cu profesori.Acestia ii supervizeaza pe cursanti prin telefon si corecteaza lucrarile scrise.Cursurile de acest gen se organizeaza in domeniile:filozofie,istoria ideilor,psihologie,drept,istoria artei,literatura daneza,astronomie si engleza. Aici formarea adultilor constituie cu adevarat un factor de progres social si economic. Atingerea unuia dintre cele mai inalte niveluri de trai din lume dezvoltarea industriala si agricola cu performante de rang mondial sunt consecinta directa a educatiei adultilor in aceasta tara lipsita de resurse materiale si cu o populatie mica. 5.TRADITII SI EXPERIENTE ROMANESTI In perioada moderna Romania a cunoscut experiente semnificative in domeniul educatiei adultilor si in general in ceea ce priveste formarea tuturor categoriilor de varsta. Cu deosebire din a doua jumatate a secolului trecut constatam multiplicarea societatilor culturale,stiintifice si artistice in localitati urbane. Prima organizatie de anvergura a fost ASTRA-asociatia transilvana pentru literatura si cultura poporului roman infiintata in anul 1861. In limbajul curent al stiintelor educatiei termenul deeducatia adultilora intrat mai ales dupa anul 1960 cand se amplifica mult institutiile de profil precum si cercetarile despre o astfel de problematica.Se vorbeste tot mai des despre invatamantul pentru adulti,despre perfectionare,reciclare si chiar despre universitati pentru varsta a treia. Treptat conceptul de educatia adultilorcunoaste modificari majore pe care le parcurge si in prezent. O multime de societati culturale au urmarit alfabetizarea populatiei cu deosebire a celei rurale aceasta din urma detinand o pondere deosebit de ridicata. La orase s-au infiintat societati si cabinete de lectura(Cluj,Brasov,Timisoara,Sibiu,Arad,Turda) Societatile educative au constituit o forma de initire a adultilor in cultura de formare a spiritului cetatenesc si a comportamentului moral.De exemplu:SocietateaConcordia Romanaaparuta in anul 1878 si Societatea pentru educatia cetateneascainfiintata in anul 1916. Scolile de adulti au fost infiintate inca din anul 1867 sub auspiciileSocietatii pentru invatatura poporului roman. Programele scolare cuprindeau istoria romanilor,instructia civica,morala,religioasa,desenul,muzica.

In anul 1901 s-au format Societatea Scoalelorpentru adulti cu devizacultura pentru toti. In manastiri functionau scoli pentru adulti. Structura acestor scoli pentru adulti reflecta situatia reala a nivelului de instructie a populatiei:scoli de adulti de curs primar,cursuri libere destinate a completa cultura generala,scoli de adulti pentru ucenici din fabrici,pravalii si ateliere,acestea functionand pe seama Regulamentului pentru scolile de adulti din anul 1904. Nicolae Iorga infiinteaza prima universitate populara in anul 1908 la Valenii de Munte care dureaza pana in anul 1940. Starea Educatiei Adultilor in societatea romaneasca de astazi? Invatarea la varsta adulta? Considerati valabila afirmatia conform careia educatia adultilor inseamna invatare la varsta adulta? In urma unui sondaj la care au participat subiecti de diferite varste si ocupatii(elevi-studenti,muncitori,specialisti cu studii superioare,tehnicieni,maistri,pensionari),raspunsurile la aceasta intrebare au fost urmatoarele: -50% dintre subiecti sunt de parere ca definirea educatiei adultilor ca invatare la varsta adulta este in mare masura reala. -35%apreciaza ca intr-o oarecare masura aceasta afirmatie este reala -11%sunt de parere ca in mica masura este reala afirmatia mentionata. -3% considera ca este lipsita de realitate afirmatia respective. Ponderea opiniilor favorabile asertiunii:educatia adultilor este invatare la varsta adulta creste odata cu varsta,adultii in etate fiind probabil mai constienti de necesitatea invatarii.Diferentele intre cele doua generatii sunt cu privire la gradul de apreciere si nicidecum asupra abilitatii invatarii la varsta adulta.Intervin o serioe de factor ice actioneaza in diferentierea adultilor de tineri dintre care retinem:experienta de viata si profesionala,confruntarea cu problemele puse de exercitarea unei profesii dar si cu perimarea cunostintelor insusite in perioada scolaritatii. Care este parerea voastra in legatura cu oportunitatea de a studia toata viata? Opinia subiectilor chestionati este urmatoarea: -60%dintre subiecti considera ca toti oamenii trebuie sa studieze toata viata

-27%sunt de parere ca numai unii oameni trebuie sa studieze toata viata -6%apreciaza ca nu este necesar sa studiezi toata viata Din punctul vostru de vedere ce activitati credeti ca ar trebui sa faca obiectul educatiei adultilor? In urma cercetarii interesul celor mai multi dintre subiecti este pentru studierea limbilor straine(82%) ca activitate de educatie a adultilor;optiuni majoritare sunt pentru formarea orizontului de cultura(76%),formarea deprinderilor de informare rapida(73%),insusirea deprinderilor de a face fata schimbarilor din profesie,gandire corecta(72%),comportare civilizata,insusirea cunostintelor din domenii inrudite profesiei(70%).In ponderea cea mai mica sunt mentionate pregatirea economica(54%),stiintifica(53%),tehnica(52%) sip e ultimul loc cea politica(40%). Accentul este pus pe formarea unor deprinderi de informare dar si de comportament. Pentru o buna parte dintre subiecti educatia adultilor este modalitatea de informare si formare a orizontului de cultura. Modalitati de completare a pregatirii scolare? -Informare si lectura sistematica(rolul bibliotecii in educatia adultilor)-79% -Participare la activitatea stiintifica si culturala -Vizionarea emisiunilor TV(37%) -Frecventarea institutiilor specializate in educatia adultilor(32%) Datele cercetarii dovedesc cu claritate optiunea subiectilor pt modalitati participative,ce presupun implicare directa. Informarea si lectura sunt apreciate pt virtutile lor educative si formative. La universitatile populare vin oameni pentru cursuri si alte activitati ca urmare a unor interese sau conditii specifice.Elevii sunt interesati de cursuri de pregatire pentru admitere,studentii vor cursuri de limbi straine sau activitati artistice si de cultura generala;agentii economici sunt preocupati de cursuri de birotica,informatica,management;somerii cer cursuri de calificare sau recalificare;pensionarii manifesta interes pt cursurile de cultura generala. Unele categorii sociale nu frecventeaza universitatile populare;Acestea sunt:cei cu venituri mici sau cei cu venituri foarte mari,copiii strazii,casnicele,cei care incalca legile si normele sociale,cei cu un nivel precar de pregatire scolara si culturala,altfel spus cei care nu sunt motivate

sau nu dispun de mijloacele necesare.Universitatile populare sunt frecventate de acei oameni care doresc perfectionarea,largirea orizontului de cunoastere.