Sunteți pe pagina 1din 8

ELABORAREA METODIC 2 TEMA: Puntea dentar ntreg turnat. Fixarea modelelor n simulatoare. Modelarea machetei din cear. 1. Simulatoarele.

. Definiie. Varieti Simulatoarele aparate care reproduc n afara SS miscrile mandibulei fa de maxil. Pot fi: ocluzoare si articulatoare. 2. Ocluzorul, varieti, elementele componente, caracteristica. Ocluzoarele cele mai simple aparate utilizate n practica proteticii dentare, care imit miscrile mandibulei n plan vertical. Sunt compuse din 2 ramure articulate n jurul unui ax asemntor cu o balama, si sunt meninute la distana dorit cu ajutorul unui surub sau tij metalic situat vertical. Ocluzatoarele Biokep (Ivoclar, Germania) repet miscrile mandibulei n plan vertical si de lateralitate. 3. Articulatoarele, varietile, elementele componente, caracteristica. Sunt aparate ce imit miscrile mandibulei n toate planurile si servesc pentru refacerea morfologiei ocluzale corespunztoare activitii funcionrii SS. Aticulatoarele anatomice medii si semiadaptabile: Articulatorul Simplex propus de Gysi foloseste ca principiu de construire triunghiul Bonwil. Au 2 rame: superioar => imit maxila; inferioar => imit mandibula, articulate printr-un complex asemntor ATM. Astfel, extremitile posterioare ale ramei superioare sunt prezentate de condilii articulari care alunec pe pantele ce imit tuberculii articulari situai pe ramura inferioar. Suprafaa acestor pante are un plan de nclinare meziodistal de 33 si oralovestibular de 17. Aceste suprafee articulare sunt plasate mai jos si mai posterior fa de locul corespunztor al acestora n ATM. Locul lor de articulaie n ATM si al axului intercondilian transversal este indicat de o tij transversal cu extremitile ascuite, solidarizat la

rama superioar a articulatorului. Extremitatea anterioar a ramei superioare are o tij, vertical detasabil ce menine distana dintre rame si pe care este instalat o mic tij orizontal, ce indic marginea interincisival a dinilor centrali inferiori. Totodat, vrful tijei orizontale si pintenii de suport situai pe laturile verticale posterioare ale ramurii inferioare, formeaz linia median orizontal a articulatorului dup care se stabileste planul protetic. Alte tipuri: Monsson, Wadsworth, Heit. Articulatoare adaptabile reproduc individual miscari: 1) cu nregistrare intrabucal 2) cu nregistrare extrabucal 3) cu nregistrare intra si extrabucal 4. Metoda fixrii modelelor n ocluzoare. Prin ghipsare, n relaie centric. Etape: -pregtirea modelelor, (soclurile se aduc la dimensiunea necesar si se fac pe ele niste santuri de retenie); -poziionarea modelelor n relaie centric -alegerea si verificarea ocluzorului (dac se realizeaz line miscile de articulare) -ghipsarea modelelor -fasonarea ghipsului -fixarea dimensiunii verticale 5. Metoda fixrii modelelor n articulatoare. Fixarea n articulatorul Gysi Simplex: 1.pregtirea modelelor 2.pregtirea articulatorului 3.gipsarea modelelor 6. Varietile de cear utilizate la modelarea machetei punii dentare ntreg turnate. La modelarea machetei punii dentare ntreg turnate se foloseste cear de culoare rosie, albstr si verde ambalat sub form de dreptunghiuri.

Ceara de culoare rosie este utilizat pentru adaptarea machetelor coroanelor n regiunea cervical, cea verde pentru modelarea feelor coronare, iar cea albastr pentru modelarea prilor intermediare ale punilor dentare. (Brsa, Postolache. p 97) 7. Puntea dentar ntreg turnat, caracteristica. Primele picturi de cear sunt foarte fierbini pentru o aderen mai bun la bont. Apoi prin adiie se reface forma morfofuncional a suprafeei dintelui, iar macheta s fie subdimensional n volum cu 0,2-0,28 mm. Macheta nu trebuie s aib convexiti si margini prea accentuate si se modeleaz cu 1-2 mm de la marginea viitoarei coroane pentru o aderen bun n zona coletului. 8.Etapele clinico-tehnice de confecionare a punilor dentare ntreg turnate. 1. Clinic prepararea dinilor stlpi, amprentarea, protecia plgii dentinale; 2. Laborator realizarea modelului de lucru, modelarea machetei coroanei din cear, turnarea; 3. Clinic proba coroanei turnate; 4. Laborator prelucrarea mecanic, slefuirea si lustruirea; 5. Clinic proba si fixarea coroanei. 9.Utilajul, instrumente i materiale necesare pentru prepararea dinilor stlpi n punile dentare ntreg turnate.

10.Varieti de praguri cervicale, tehnica realizrii i necesitatea. Praguri subgingivale si supragingivale. Cu ajutorul pragurilor cervicale obinem un aspect fizionomic mai bun n cazul retraciilor gingivale. Igiena mai favorabil.

Prepararea dinilor in zona coletal are ca scop adaptarea ct mai perfect a protezei pariale fixe la aceasta periferie, nchiderea marginal sau jonciunea dento-protetica. Aceast limit cervicala a preparaei dinilor intereseaz din mai multe puncte de vedere: nivelul de plasare; configuratia limitei de plasare; posibilitati de creare a acestora pentru realizarea unor amprente de precizie in cazul in care aceasta limita e plasata intracrevicular avand ca obiectiv mentinerea stabilitatii gingiei libere. Nivelul de plasare Este stabilit in urma unei evaluari preprotetice a sanatatii parodontale, aprecierea sulcusului gingival cu sonda parodontala si examen radiologic. Menajarea parodontiului marginal respecta principiul bioprofilactic. Plasarea sub-, juxta- sau supragingival a limitei cervicale a preparatiei dentare va trebui sa tina cont de varsta pacientului, de starea de sanatate parodontala a sa precum si de necesitatile fizionomice. Nivelul de plasare a limitei cervicale a preparatiei supragingival, juxtagingival sau subgingival se va hotari pentru fiecare dinte in parte luand in considerare atat avantajele cat si dezavantajele acestei plasari. (5) a) Preparatia coletala intrasulculara (intracrevicular, subgingival) nu trebuie sa depaseasca in sulcusul gingival 0,35-0,50 mm. Ca avantaje prezinta o valoare carioprofilactica crescuta, retentivitate si stabilitate buna precum si satisfacerea cerintelor fizionomice, insa dezavantajele sunt mai numeroase: traumatizarea parodontiului marginal; amprentare mai dificila, inexacta uneori;

marginile machetei subtiri se pot deforma; adaptare axiala imprecisa a coroanei protetice; pot ramane zone neslefuite, neacoperite de coroana protetica, sensibile, rugoase, placofile; lezarea insertiei sau chiar a fibrelor ligamentare (ligaturi circulare), ce pot produce inflamatii, retractii gingivale, hipertrofii, pungi parodontale. (5) Sunt indicate in mod obligatoriu la coroanele stantate si la cele turnate realizate pe preparatie fara prag, pe dinti scurti in vederea maririi retentiei chiar si atunci cand exista obturatii sau fracturi subgingivale. Contraindicate la hemofilici (5) b) Limita juxta- si supragingivala satisface principiul bioprofilactic asupra parodontiului, mai ales pe cel biomecanic de retentie si stabilitate precum si pe cel fizionomic. Prezinta ca avantaje: protejarea parodontiului marginal; nu necesita dilatarea sulcusului gingival; permite o amprentare mai exacta; nu necesita gravare arbitrara in laborator; permite o verificare a adaptarii prin inspectie; permite perfectarea adaptarii prin brunisare; permite controale periodice ale inchiderii marginale. (5) Ca dezavantaje se remarca o retentie redusa pe dintii scurti iar in zonele vizibile sunt inestetice. Este indicata aceasta limita de plasare pe dinti lungi in zona laterala, in conditiile tehnice si cu materialele adecvate de asemenea la pacientii hemofilici, diabetici etc. (5)

Configuratia limitei de plasare cu limita exacta, tangentiala; fara limita exacta, cu prag. a)Configuratia fara limita exacta, tangentiala

Se plaseaza intotdeauna aproximativ 0,5 mm subgingival atat la coroane stantate cat si la cele turnate fara prag. Nu se recomanda la coroane mixte. 11.Utilajul, instrumente i materiale necesare pentru realizarea modelului de lucru i auxiliar.

12. Tehnici de realizare a modelului de lucru i auxiliar. Modelul din ghips poate fi realizat dup tote tipurile de amprente cunoscute, ns calitatea confecionrii lui depinde de materialul utilizat la obinerea amprentei. Amprentele obinute din materiale amprentare alginate se recomand a fi tratate cu soluie 2% sulfat de zinc sau soluie 2% sulfat de potasiu timp de 1-2 minute. Aceasta permite neutralizarea fosfatului trisodic din alginat si obtinerea unei suprafee netede a modelului. Turnarea modelului la nceput amprentele se spalbine cu un jet de ap rece, apoi se prepar pasta din ghips, prin malaxarea manual au mecanic a apei cu pulbere de ghips. Dup prepararea pastei din ghips trecem la turnarea modelului. n acest scop amprenta splat se usuc si se depune cu spatula poriuni mici de past din ghips pe prile interne cele mai pronunate ale amprentei. Se vibreaz cu mna sau prin meninerea amprentei n vibrator pentru ca pasta s ptrund treptat n toate imprimrile amprentei. Pentru realizarea soclului modelului pe masa de ghips sau pe o plac de sticl se depun poriuni de past din ghips de dimensiunile amprentei, peste care se amplaseaz amprenta cu partea n care a fost turnat pasta de ghips. Ulterior asupra lingurii amprentare se apas usor pentru solidarizarea poriunilor de past de ghips din amprent si de pe mas avnd grij s nu subdimensionm. Concomitent, cu spatula se nltur surplusurile de ghips. Dup priza definitiv, se ndeprteaz modelul de pe placa de sticl si se trece la eliberarea lui de materialul

amprentar. Se fasoneaz soclul modelului cu ajutorul cuitului de ghips sau cu ajutorul aparatlui de soclat. 13. Utilajul, instrumente i materiale necesare pentru realizarea machetei din cear a punii dentare ntreg turnate.

14.Tehnici de modelare a machetei din cear a punii dentare ntreg turnate. Corpul de punte metalic este indicat pentru zonele laterale invizibile ale arcadelor dentare.Macheta lor reprezint forma ce red aspectul morfofuncional al dinilor abseni cu dimensiuni corespunztoare. Modelarea machetei poate fi realizat att dup tehnica clasic ct si dup cea modern. La confecionarea punilor dentare din dou buci sunt aplicate procedee prevzute de ambele tehnici. Iniial se plastific un bloc de form paralelipidic de cear albastr fabricat n acest scop si se aseaz n spaiul edentat. Blocul de cear este presat manual, nct s prezinte adaptri intime la relieful spaiului edentat extinzndu-se pn la linia ce marcheaz coletul dinilor lips si la suprafeele proximale ale elementelor de agregare. Peste blocul de cear plastificat se preseaz dinii antagonisti n ocluzia centric prin aducerea ramurilor ocluzorului n poziia de cuplare. Astfel, pe suprafaa ocluzal a blocului din cear din spaiul edentat rmn imprimrile suprafeelor ocluzale ale dinilor antagonisti. Dup aceste imprimri cu spatula de modelat sau cu bisturiul se schieaz prin linii dimensiunile suprafeelor ocluzale, vestibulare si orale ale dinilor lips n sens mezio-distal, marcnd astfel mrimea dinilor ce vor fi modelai. Pentru a evita miscarea blocului de cear n timpul modelrii, el se ncleie de model ntr-un punct din partea oral atingndu-ne de cear cu spatula fierbinte. Ulterior prin rzuira cerei se modeleaz forma anatomic corespunztoare a dinilor lips. Dup aceasta, prin tehnica adiiei de cear, se red relieful crestelor de smal, poziia cuspizilor si a pantelor n relaie centric conform principiilor ocluziei dinamice. n continuare, cu un instrument cu vrf

ascuit, sunt accentuate sanurile intercuspidiene si faetele corespunztoare. Suprafaa mucozal a corpului de punte se modeleaz n raport de situaia clinic. La modelarea unui corp de punte suspendat, macheta este detasat cu atenie dintre elementele de agregare si de pe suprafaa mucozal se secioneaz un strat de cear de 1-3 mm n raport de forma si topografia bresei. Dup aceast operaiune macheta este repoziionat ntre elementele de agregare, iar pe suprafaa oral se modeleaz prelungiri sub form de aripioare plasate pe suprafeele corespunztoar ale microprotezelor. Aripioarele au scopul mrirei suprafeelor de lipire ntre corp si microproteze si sunt situate n treimea medie a suprafeelor orale pentru a nu irita parodontul marginal al dinilor-stlpi, precum si pentru a nu modifica ocluzia.

S-ar putea să vă placă și