Sunteți pe pagina 1din 13

1

Capitolul 1

Politica sociala reprezinta activitatile desfasurate prin intermediul statului care influenteaza bunastarea individului,familiei,comunitatii intr-o societate Bunastare (welfare, lb.engleza) se refera atat la starea unei persoane,caracterizand-o,cat si la preconditiile material si sociale ale acestei bunastari. Bunastarea sociala se defineste prin capacitatea de satisfacere a preferintelor individuale ale membrilor unei colectivitati. Bunastare sociala se refera la furnizarea si primirea colectiva a bunastarii. Bunastare economica se refera la acele forme ale bunastarii ce sunt asigurare prin intermediul mecanismelor pietei sau al economiei. Bunastare de stat se refera la asigurarea bunastarii sociale prin intermediul statului.

Scurt istoric
Statul bunastarii, ca expresie, este un produs din Mare Britanie ( include anii celui de-al doilea razboi mondial si primii ani de dupa razboi) Raportul despre Asigurarea Sociala a lui Beveridge si au inceput reformele sociale universale, ce au condus la modelul Keynesian al politicilor sociale. Expresia a fost atribuita arhiepiscopului temple care dorea sa sublinieze diferente dintre Statul puterii ,al Germaniei Naziste si Statul bunastarii . In sens larg statul bunastarii de refera la: 1. o forma particulara de stat 2. o forma distincta de guvernare sau 3. un tip specific de societate. In prezent statul bunastarii desemneaza statul capitalist (in special occidental) de dupa cel de-al doilea Razboi Mondial care s-a construit pe baza consensului social,prin imbinarea eficientei sistemului economiei de piata cu solidaritatea sociala si umanismul politicilor sociale redistributive.

Statul tinde sa formeze impreuna cu celelalte institutii producatoare de bunastare individuala: sistemul pietei,familia si institutiile nonprofit, ceea ce se cheama reteaua de securitate sociala. Bazat pe principiul subsidiaritatii, sistemul de protectie sociala are ca obiectiv satisfacerea cel putin a nevoilor minimale ale fiecarui cetatean. Principiul subsidiaritatii presupune atat complementaritatea masurilor de protectie intre piata, familie, comunitate, stat, cat si coerenta si complementaritatea dintre institutiile statului pe axa cental local in furnizarea serviciilor sociale. Tipuri de subsidiaritate: Pe orizontalta => piata familie comunitate stat Pe verticala national => regional local comunitar

(Institutiile trebuie sa se completeze atunci cand gasesc solutiile unei probleme. Rolul statului este acela de a-i proteja pe cei care nu reusesc sa fie protejati de aceste institutii.)

Istoricul implicarii statului


Legea saracilor 1601- in Marea Britanie si introducerea modelului asigurarilor sociale in perioada cancelarului Bismark, in 1880 Introducerea modelului asigurarilor sociale a avut motivatii politice: accentuarea diviziunii sociale dintre categorii,se dorea loialitatea individului fata de autoritatea de stat

Factorii care au determinat extinderea politicilor sociale : 1. Impactul proceselor de industrializarea si urbanizare migratia oamenilor de la rural la urban.cresterea populatiei oraselor,s-au format cu timpul sindicatele+ corporatii+uniuni si au facut presiuni in momentele de criza spre ex.pentru somaj 2. Explozia demografica si scimbarea compozitiei populatiei odata cu procesul de industrializare a crescut si nr populatiei, a fost redusa mortalitatea infantila, a crescut speranta de viata, s-au facut presiuni pentru programe destinate batranilor = pensii /asistenta medicala/ + ajutoare pt femeile casnice

3. Intarirea statelor-natiune- pe fondul industrializarii statele natiune au crescut,au devenit mai puternive din pct de vedere economic 4. Dezvoltatrea democratiei (politice),cresterea drepturilor politice ale cetatenilor.- s-a raspandit dreptul de vot pt barbati,apoi si pt femei/ s-au dezvoltat partidele politice social-democrate/ cresterea drepturilor cetatenesti

5. Cresterea puterii politice a social-democratiei 6. Compromisul istoric prilejuit de criza economica si raspunsul la aceasta, New Dealul American crizele economice criza petrolului,razboaiele mondiale // Marea depresiune in anii30 a dus la aparitia unor problem precum somajul de masa,saracia. In plan economis s-a simtit nevoia de crestere a influentei statului in economie pt a preveni prabusirea sistemul,iar in plan social,statul a constientizat ca este nevoie de sisteme de asigurari sociale si protective sociala adecvata

7. Influenta Razboiului asupra politicilor sociale. Titmuss considera ca cel de-al doilea razboi mondial a produs o uriasa solidaritate sociala in randul populaitie britanice,care a creat premisele acceptarii sociale si aparitia politicilor sociale egalitare din timpul si de dupa razboi 8. Politicile sociale occidentale,reactive la aparitia blocului communist Modalitati de raspandire a politicilor sociale Gradul de industrializare a influentat rapiditatea cu care au fost introduse reformele sociale. + urm. : necesitatile ce au precedat inovatia sociala, printr-un process de imitare a inovatiilor aparute in politicile sociale

Modele de stat al bunastarii/modele de politici sociale


= au fost rezultatul evolutiei optiunilor unor state pt solutii la problemele sociale Richard Titmuss 3 modele: 1. MODELUL POLITICILOR SOCIALE - Statul trebuie sa intervina pentru asigurarea protectiei sociale a cetatenilor doar atunci cand piata si familia sunt neputinciase (pe termen scurt) 2. MODELUL REALIZARE_PERFORMANTA INDUSTRIALA - nevoile social ear trebui sa fie satisfacute in functie de performante (munca si productivitate)

3. MODELUL REDISTRIBUTIV INSTITUTIONAL - bunastarea sociala este privita ca o institutie integrata in societate ce asigura anumite serv.sociale pornind de la principii universaliste si in functie de nevoi. Goran Therborn - nivelul drepturilor sociale - orientarea spre piata muncii si ocuparea totala a fortei de munca Gosta Esping Andersen - in functie de urm.criterii Gradul de decomodificare - un standard de viata acceptabil independent de participarea la provesul pietei Impactul distributiei serviciilor si ajutoarelor la nivelul stratificarii sociale (grupuri ocupationale / clase / inegalitate economica) Mixtura stat / piata in asigurarea pensiilor 1. STATUL BUNASTARII LIBERALE - statul incurajeaza asigurarea unor servicii sociale prin sistemul particular (incurajeaza motivatia pt a avea un job) 2. STATUL BUNASTARII CONSERVATIV - CORPORATIST (org.profesionale) biserica - atitudini conservatoire - diferentierea in functie de venituri 3. STATUL BUNASTARII SOCIAL DEMOCRAT - universalismul serviciilor sociale, statul ofera bunastare sociala Ramesh Mishra 1. Regimul neoconservator- guvernarea politica de dreapta,crestere economica accceptabila,modernizarea economiei,dar divizarea intre saraci si bogati ex. SUA.Marea Britanie 2. Regimul social corporatist- ocuparea totala a fortei de munca,serv.sociale universal si mentinerea unui nivel minim de trai ex. Suedia,Austria Catherine Jones statul bunastarii familie/comunitate ex. Asia de sud, Italia,spania,Portugalia

Capitolul 2 Cetatenia - principiul de legitimitate a politicilor sociale


T.H.Marshall profesor de sociologie la Cambridge, a tinut o serie de cursuri si astfel s-a nascut lucrarea Citizenship and Social Class Aceste a analizat problemele clasei muncitoare si a consider ca fara a fi egali, oamenii vor ajunge in cele din urma, prin progresul stiintei, care va reduce substantial cantitatea de munca fizica, atunci clasele muncitoare vor fi desfiintate. A propus locuirea termenellui de gentlamncu cel de civilised- prin argument legate de importanta majora a stilului de viata Cetatenia a fost divizita de acesta in 3 parti Civila consta in drepturile necesare pt asigurarea libertatii individuale: libertatea persoanei,libertatea de exprimare Politica - libertatea de a participa ca alector sau ca ales la exercitarea puterii politice Sociala - intreaga gama de drepturi,de la dreptul la o minima bunastarea economica si sercuritate la dreptul de a beneficia in mod egal de patrimonial social si de a trai o viata de fiinta civilizata conform standardelor predominante in societate

Elementele esentiale pentru component sociala a statului de cetatean: - Scoala dreptul la educatie - Serviciile de sanatate si de locuire minime - Venitul minim garantat

Marshall accentueaza ca extreme de importanta a fost schimbarea accentului de la indatoriri spre drepturi si trecerea de la servicii procurate,cumparate,la servicii furnizate indiviziilor ca o norma a bunastarii sociale. Sindicatele din pct.de vedere a lui Marshall reprezinta o amenintare la adresa modalitatilor de constituire a drepturilor cetatenesti daca nu accepta in cadrul negocierii collective notiunea de status in descrierea salariului corect si clasificarea membrilor lor in categorii. Cand este vorba de economie el subliniaza faptul ca atunci cand nivelul de civilizatie in crestere a muncitorilor nu trebuie sa se opuna pietei libere. El arata ca prima indatorire care conditioneaza chiar obtinerea drepturilor sociale este plata taxelor si a contributiilor de asigurari, care sunt obligatorii.

______________________________ Noile evolutii ale economiei,politicii si sistemelor militare mondiale cunoscute in genere sub denumirea de globalizare exercita o anumita presuiune asupra conceptului de cetatenie. Dar influentele aceastea p.p doar o extindere a conceptului de cetateniei si nu renuntarea la el.

Capitolul 3 Cetatenia principiul de legitimare a politicilor sociale


Argumentele morale n favoarea politicilor sociale sunt echitatea, justitia sociala si egalitatea. Cu ce drept li se ofera protectie sociala indivizilor unui stat? Pe ce baza li se confera oamenilor dreptul de a beneficia de protectie sociala din partea statului?

T.H.Marshall si conceptul de cetatenie

n 1950, TH Marshall ofera raspunsul teoretic la aceasta ntrebare, prin fundamentarea conceptului de citizenship n lucrarea Citizenship and Social Class. T.H.Marshall porneste analiza de la ideile economistului Alfred Marshall (ultima parte a sec XIX) ce considera in 1885 ca, fara a fi egali, oamenii vor ajunge in cele din urma, prin progresul stiintei, care va reduce substantial cantitatea de munca fizica, manuala, sa fie toti niste domni, persoane educate, civilizate; de-abia atunci clasele muncitoare vor fi desfiintate. T.H.Marshall: inegalitatea sistemului claselor sociale poate fi acceptata daca egalitatea statutului de cetatean se dovedeste a fi recunoscuta Cetatenia trebuie divizata in trei parti usor identificabile: Civila - consta in drepturile necesare pentru asigurarea libertatii individuale: libertatea persoanei, libertatea de exprimare, etc Politica - consta in libertatea de a participa ca elector sau ca ales (reprezentant) la exercitarea puterii puterii politice locale sau centrale. Sociala - include ntreaga gama de drepturi, de la dreptul la o minima bunastare economica si securitate sociala si pna la dreptul de a beneficia n mod egal de patrimoniul social si de a trai o viata civilizata conform standardelor predominante ntr-o societate. Institutiile cele mai puternic legate de componenta sociala a cetateniei, spune T.H..Marshall, sunt serviciile sociale si sistemul de educatie

Initial amestecate, o data cu evolutia societatii, cele trei componente ale cetateniei s-au desprins treptat unele de celelalte: astfel, partea civila a cetateniei s-a desprins n secolul al XVIII-lea (drepturile civile au fost definitiv consfintite o data cu Legea Reformei din 1832);

partea politica n secolul al XIX-lea (drepturile politice au fost generalizate o data cu generalizarea dreptului de vot n 1918), iar cea sociala n secolul al XX-lea. Pentru T.H.Marshall, 1918 a reprezentat momentul generalizarii cetateniei. Argumentul sau se fundamenteaza pe faptul ca, nainte de 1918 , persoanele carora li se acordau ajutoare sociale din partea societatii - cei foarte saraci, handicapatii, femeile si copiii abandonati - nu erau considerate a fi cetateni si aveau un statut inferior celui de cetatean. n ceea ce priveste componenta sociala a conceptului de cetatenie, Marshall identifica trei elemente fundamentale: serviciile minime de sanatate si de locuire, venitul minim garantat si educatia. Dreptul la educatie este acordat copiilor pentru ca, desi acestia nu sunt, prin vrsta, cetateni, numai prin educatie se pot forma ca viitori cetateni. In plus, statul s-a implicat n furnizarea unor servicii minime de sanatate si de locuire si n asigurarea unui venit minim garantat pentru acoperirea nevoilor de baza ale indivizilor. Venitul minim garantat s-a realizat prin prghii ce apartin asigurarilor sociale si asistentei sociale: pensii, ajutoare pentru familiile sarace, ajutoare de somaj. Dup Marshall, componenta social a statutului de cettean cuprinde urmtoarele drepturi fundamentale: - coala - servicii de sntate i locuire - venit minim

Cetatenia in Mileniul III

La nceput de mileniu al treilea, cea mai importanta ntrebare care se ridica este aceea daca, n contextul globalizarii, conceptul de cetatenie se limiteaza la granitele unui stat. Procesele de regionalizare si de globalizare au facut ca apararea nationala , interesele economice nationale si chiar limba (n cazul limbii engleze, n primul rnd), care pna de curnd erau apanajul statului national sa si piarda granitele nationale. n Europa, notiunea de cetatenie a unui stat se completeaza cu cea de cetatenie a Uniunii Europene, care este esentiala pentru circulatia persoanelor, muncii si capitalului. Suntem judecati de tribunale regionale (la Strassbourg) sau mondiale (la Haga), tribunale pentru drepturile omului si nu pentru drepturile cetatenesti, suntem prinsi n razboaie declansate, de asemenea pentru drepturile omului, ceea ce presupune dez-nationalizarea prin inter-nalizare a cetateniei. Suntem aparati de armate transnationale precum NATO, care are si parteneri din afara aliantei si actioneaza sub mandat ONU, se semneaza tratate internationale, precum cele pentru drepturile copilului sau de protectie a mediului oro de dezarmare nucleara. Toate acestea contribuie la imperativul definirii cetateniei, unii vorbind de fapt din ce n ce mai des despre drepturile omului ca nou concept care sa l nlocuiasca pe el de drepturi cetatenesti".

Capitolul 4 Ratiunile economice ale politicilor sociale


Necesitatea implicarii statului in procesele economice Piata este fundamentala in economia unei societati pentru ca deciziile ei nu pot fi suspectate ca fiind juste sau injuste (bunesaurele) ,intrucatele nu suntumane, deci nu implica judecati de valoare, ele sunt precum deciziile naturii, apersonale, amorale Bunuri normale - sau private, spre deosebire de cele publice presupun treiconditii esentiale: Rivalitate in consum Excludabilitate Rejectabilitate

Bunuri publice sunt complet diferite de cele private. Bunurile de merit la randul lor sunt acele bunuri care ar trebui oferite tuturor in mod egal in virtutea calitatiilor de cetateni. Piata trebuie sa fie egal accesibila tuturor, sa ofere informatii complete despre preturi si calitate tuturor agentilor si sa fie complete ca oferta, sa ofere toate bunurile pe care cumparatorii suntduspusi si capabili sa ofere bani. Agentii (producatorii si cumparatorii) trebuie sa aiba acces egal pe piata si sa fie bine informati ,pentru a putea face alegeri in cunostinta de cauza.

Situatii in care piata este ineficienta


Caracteristicile bunurilor private (nonrivalitatea, nonexcludabilitatea si nonrejectibilitatea) fac piatain eficienta in a le produce si distribui. Piata esueaza si in producerea bunurilor pentru care costul mediu va fi mai mare decat costul marginal si astfel rezulta o suita de pierderi pentru producator care nu poate vinde in castig si se ajunge la monopol sau la inexistenta vreunui produ cat ori datorita ineficeintei productiei. O alta situatie se refera la conditiile de competitive incorecte care ajuta anumiti agenti sa aiba pozitii privilegiate pe piata si le dau posibilitatea sa stabileasca preturi independent de costurile marginale. Piata nu este completa, ea nu va produce toate bunurile pentru care cumparatorii sunt dispusi sa plateasca preturi care sa acopere costurile de productie.

In ultimul rand ineficienta pietei se mairefera la distorsiuni/imperfectiuni aparute in privinta informatiilor privind produsele si calitatea preturilelor. Tipuri de interventie a statului 1) Reglementari 2) Finantare 3) Producerepublica Categorii de bunuri: 1. 2. 3. 4. Cea mai larga categorie de bunuri este a celor finantate si produse privat Bunurile finantate privat si produse de stat Bunurilor finantate de stat (public) si produse privat Bunurile finantate si produse de stat

Argumente pentru a justificare distribuirea: 1. Presiunea exercitata de alegatori asupra celor alesi si nevoia de a-si maximiza numarul de votanti a guvernantilor care vor fi fortati sa cumpere cel putin jumatate din alegatori, aceasta insemnand si multi saraci. 2. Redistribuirea voluntara , bazata pe motive altruiste Tipuri de eficienta 1. Eficienta in productie 2. Eficienta in productiamixta 3. Eficienta in consum

Capitolul 5 Structura si functiile sistemului de protectie sociala

Orice sistem de politici sociale este alcatuit din diverse beneficii si servicii sociale. Ele au rolul de a acoperi intreaga gama de nevoi de baza si pentru toate segmentele de varsta sau ocupationale. Ansamblul beneficiilor formeaza sistemul de protectie sociala alcatuit din beneficii universaliste (acordate tuturor cetatenilor ca bunuri de merit, fara sa se afle intr-o situatie de risc: ex. Educatia gratuita si obligatorie) si sistemul de securitate sociala (raspunde nevoilor cetatenilor aflati in situatii de risc).

10

Sistemul de securitate sociala este format din sistemul de asigurari sociale si sistemul de asistenta sociala. Completitudinea si complementaritatea sunt conditii esentiale care trebuie indeplinite de sistemul de securitate sociala pentru ca niciun individ/grup sa nu ramana vulnerabil. O alta clasificare a beneficiilor sociale bazata pe existenta sau nu a riscului ca baza de acordare a beneficiului: Beneficii in bani; Beneficii in natura (Servicii sau bunuri)

Clasificarea cea mai importanta este in functie de natura dreptului de a beneficia: Beneficii contributorii sunt cele acordate doar pe baza unei contributii anterioare a beneficiarului (pensile, ajutorul de somaj, asigurarile pentru accidente de munca, asigurarile de sanatate, asigurarile de somaj). Ele se numesc, in general, asigurari sociale. Beneficii necontributorii sunt cele acordabile fara plata unei contributii prealabile si se acorda de la bugetul de stat pe baza drepturilor de cetatean, tuturor cetatenilor, acestea fiind: a. Universaliste dr. de a beneficia este universal b. Asistenta sociala beneficial se acorda tuturor persoanelor aflate in situatii de risc.

Finantarea politicilor sociale


n cadrul asigurarilor sociale de stat se constituie 3 tipuri de fonduri: un fond separat pentru pensia suplimentara format dintr-o contributie obligatorie platita de salariati; un alt fond este cel pentru asigurarea de somaj, din care se platesc: ajutorul de somaj, alocatia de sprijin (care are un caracter de prestatie de asistenta sociala) si se efectueaza cheltuieli pentru pregatirea profesionala a somerilor. Veniturile acestui fond se formeaza din contributii obligatorii aplicate la fondul de salarii, platite de ntreprinderi si institutii (5%) si de salariati (1%); a treia categorie ar putea cuprinde unele fonduri speciale extrabugetare ale caror venituri provin din diverse surse (de ex.: fondul de risc si accident creat pentru protectia speciala a persoanelor cu handicap; fondul de asigurari sociale pentru agricultori; fondul special pentru sanatate; etc.). Exista doua modalitati de echilibrare a raportului dintre resursele pentru politici sociale si cererea (Satisfacuta) de politici sociale: 1) Cresterea resurselor alocate

11

2) Reducerea cererii de protectie sociala din partea statului a) Cresterea resurselor s-ar putea realiza in urmatoarele situatii: Cresterea economica (cresterea PIB-ului); Cresterea ratei impozitare ; Imprumuturi guvernamentale; Privatizare; Cresterea contributiei la fondurile de asigurari sau introducerea de taxe noi pentru servicii sociale; Cresterea veniturilor statului pe alte cai, de exemplu prin primirea unor ajutoare nerambursabile;

b) Reducerea cererii de protectie sociala din partea statului se poate realiza prin: - Transferul responsabilitatii de la stat catre alti furnizori de bunastare precum companiile private, ONG-urile; - Incurajarea unor beneficiari (prin reducerea taxelor de ex. ) sa recurga la servicii private si sa renunte la cele de stat; - Sa se reduca nr.de beneficiari prin inasprirea criteriilor de acordare a unor ajutoare necontributorii; - Reducerea cheltuielilor bugetare prin reducerea nr.angajatilor bugetari sau a salariilor acestora; - Utilizarea unor noi tehnici de management care sa imbunatateasca performantele.

Capitolul 6 Consecintele politicilor sociale


Faptul ca marele castigator al politicilor sociale a fost clasa mijlocie si nu cei foarte saraci este relative usor de constatat daca se ia in calcul fiecare subsistem al retelei de siguranta al statului bunastarii: De sistemele de gratuitati si burse in domeniul educatiei au beneficiat mai mult copiii din familii cu venituri medii, care au urmat rute educationale in medie mai lungi decat ale celor saraci, care adesea se opreau la clasele primare. De asigurarile de sanatate au beneficiat mai mult cei care aveau asigurari mai bune decat cei care nu aveau asigurari deloc sau erau asigurati doar pentru serviciile medicale primare. De sistemele de credit avantajoase pentru construirea locuintelor a beneficiat mai mult clasa mijlocie pentru ca putea sa garanteze sis a ramburseze aceste impreumuturi.

12

Clasa de jos (underclass) criterii de separere de restul claselor: Comportamentul pentru abordarea culturala (clasa de jos este formata din cetateni rauvoitori si periculosi care nu merita sa fie ajutati); Venitul pentru abordarea structuralista (clasa de jos este clasa oamenilor foarte saraci,)

Saracia si excluziunea sociala Distinctii: In timp ce saracia are in spate dihotomia egalitate-inegalitate (a veniturilor sau consumului), excluziunea sociala se refera la inegalitatea sanselor, la oportunitati. Saracia este o notiune preponderant statica (cineva poate sa fie sarac pentru ca s-a nascut asa, fara sa fi saracit de curand), pe cand excluziunea este dinaminca (procesul de excludere). Consecinta statica Poces dinamic Consecintele utilizarii conceptelor de saracie sau excluziune Ajutoare in bani, necontributorii (joc cu suma nula)

Unidimensional : Venit/consum

Saracie

Saracire

Multidimensional

Deprivare

Excluziune sociala

Joc cu suma nenula: spriin multiplu (nu obligatoriu in bani) pentru crearea de oportunitati.

Ca o concluzie, saracia poate fi considerata excluziune financiara. Deprivarea relativa disfunctie majora a sistemelor sociale. Whelan - factori privind deprivarea: Deprivarea fundamentala sau a stilului de viata primar; Deprivarea clasei mijlocii sau secundara; Deprivarea privind locuirea.

13

Pornind de la cei 3 factori au rezultat 3 tipuri de deprivare: 1. Deprivarea primara: absenta fortata a unor itemi precum: macarea, hainele, incalzirea locuintei; 2. Deprivarea secundara: absenta fortata a unor itemi precum: masina, telefon, activitati de timp liber dorite; 3. Deprivarea privind casa si bunurile de folosinta indelungata: absenta unor itemi precum: calitatea locuirii si facilitatile in cadrul locuirii. Surse ale excluziunii sociale: Autoexcluziunea (dezinteresul, optiunea este a individului); Excluziune structurala (nu exista politici sociale adecvate care sa satisfaca nevoile); Apartenenta teritoriala a individului (nevoile nu sunt satisfacute pt ca nu exista resurse in comunitate).