Sunteți pe pagina 1din 66

MANA GEMENT FINANCIAR

CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................................................................................................ 2 1. ANALIZA POZIIEI FIN ANCIARE ........................................................................................................ 3 1.1 1.2 1.3 1.4 2. ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI I PASIVULUI ................................................................................... 3 ANALIZA BILANULUI FINANCIAR ......................................................................................................... 4 ANALIZA FUNCIONAL A BILANULUI ................................................................................................ 8 ANALIZA ECONOMICA A BILANULUI ................................................................................................. 10

ANALIZA PERFORMANELOR NTREPRINDERII ........................................................................ 11 2.1. 2.2. 2.3. SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE ........................................................................................ 11 CAPACITATEA DE AUTOFINANARE .................................................................................................. 13 PRAGUL DE RENTABILITATE ............................................................................................................. 13

3.

ANALIZA ACTIVITII NTREPRINDERII ........................................................................................ 19 3.1. 3.2. VITEZA I DURATA DE ROTAIE PRIN CIFRA DE AFACERI.................................................................. 19 VITEZA I DURATA DE ROTAIE PRIN ELEMENTELE CIFREI DE AFACERI ........................................... 22

4.

ANALIZA FLUXURILOR DE NUMERAR .......................................................................................... 24 4.1. 4.2. 4.3. CIRCUITUL FLUXULUI DE NUMERAR .................................................................................................. 24 SITUAIA FLUXURILOR DE NUMERAR ................................................................................................ 24 ANALIZA FLUXURILOR DE NUMERAR DIN PERSPECTIVA EVALURII NTREPRINDERILOR .................. 27

DIAGNOSTICUL RENTABILITII I RISCULUI ........................................................................... 31 5.1. 5.2. DIAGNOSTICUL RENTABILITII ........................................................................................................ 31 DIAGNOSTICUL RISCULUI .................................................................................................................. 34

GESTIUNEA LICHIDITATILOR ........................................................................................................... 42 6.1. 6.2. CAPITAL DE LUCRU ........................................................................................................................... 42 CASH MANAGEMENT ......................................................................................................................... 43

GESTIUNEA TREZORERIE IN LEI SI IN VALUTA ......................................................................... 55 7.1. 7.2. GESTIUNEA TREZORERIE IN LEI ........................................................................................................ 55 SCHIMBURILE VALUTARE SI PLATIE EXTERNE .................................................................................. 57

Introducere
Managementul financiar reprezinta totalitatea principiilor, metodelor, tehnicilor si sfaturilor ce il pot ajuta pe orice individ care isi propune cresterea averii personale prin intermediul unei firme1. Un lucru important de retinut este ca nu exista o reteta clara care sa stabileasca modul corect de a actiona intr-o anumita situatie. Fiecare individ va lua decizii pornind de la rezultatele indicatorilor analizati, dar se va baza i pe experienta personala, intuitie, etc. Apare astfel un grad inalt de subiectivism n ceea ce priveste traseul urmat de firma ceea ce conduce la o prognozare dificila a acestuia. Managementul financiar vizeaza numeroase domenii de interes, dar poate fi impartit astfel: Management operational: Acesta se refer la tranzactiile curente ale companiei. Presupune gestiunea stocurilor, a platilor i incasarilor, etc. i previziunea evolutiilor viitoare a acestora pentru a observa daca exista posibilitatea aparitiei unor probleme i, n acest caz, pentru a se lua masuri pentru a le corecta. Managementul strategic: Vizeaza modul de conducere al firmei i presupune utilizarea resurselor financiare ale companiei n scopul atingerii obiectivelor acesteia. Cu alte cuvinte, se dorete identificarea strategiilor capabile s maximizeze valoarea net a companiei, implementarea i monitorizarea aplicrii acestora. 2 Managementul operational analizeaz activitatea zilnic a societii pentru a i se cunoate foarte amnunit caracteristicile, fapt important att la nivelul conducerii ct i pentru acionari, creditori, poteniali noi investitori. Se bazeaz, n principal, pe analiza financiar i pe diagnosticul rentabilitii i riscului societii. Analiza financiar vizeaz situaia firmei i evoluia acesteia i se folosete de documente financiar contabile: bilan, cont de profit i pierdere, situaia fluxurilor de numerar. Diagnosticul rentabilitatii si riscului analizeaza profitabilitatea companiei pe baza istoricului acesteia descris n bilan i contul de profit i pierdere.

1 2

Dragota, Victor (coordinator); Management financiar; vol 1; Editura Economica; 2003 www.qfinance.com/dictionary/strategic-financial-management

1. Analiza poziiei financiare


Analiza poziiei financiare are rolul de a identifica starea de echilibru sau dezechilibru de la nivelul ntreprinderii. Se bazeaz pe bilanul contabil, ns pentru a oferi o imagine mai realist acesta poate suferi modificri. ntr-o prim faz, se aplic corecii pentru a reda valoarea de pia corect a posturilor din bilan. Apoi, n funcie de obiectivul analizei, se poate reorganiza n diferite moduri: - bilan financiar: organizat n funcie de lichiditatea posturilor din activ i exigibilitatea posturilor de pasiv. - bilan funcional: organizat n funcie de natura elementelor, punnd accent pe ciclurile de exploatare, investiii i finanare. - bilan economic: organizat inndu-se cont de activitatea productiv, financiar i comercial ale companiei.

1.1

Analiza structurii activului i pasivului


Este eficient n cazul realizrii unei analize pe mai muli ani, deoarece asigur o comparabilitate a rezultatelor. n cazul unor analize realizate n termeni monetari, rezultatele sunt influenate de prezena inflaiei. Un fapt important de precizat este c nu exist o regul clar care s stabilesc cum ar trebui s arate repartizarea posturilor de bilan pentru a fi considerat bun. Trebuie s se in cont de particularitile societii: Mrimea firmei: O firm mai mic va dori s se protejeze mai bine mpotriva variabilitii unor factori economici externi deoarece este mai sensibil la acetia. Astfel, ea va pstra un nivel mai ridicat din capital sub form lichid (numerar, cont curent banc). Momentul nfiinrii: O firm nou nu va avea o relaie bine dezvoltat cu furnizorii, astfel c postul de Datorii cu furnizorii va nregistra un procent mai mic. Domeniul de activitate: O firm din domeniul serviciilor va avea un procent sczut n cazul stocurilor, n timp ce o firm din comer va avea nevoie de stocuri ridicate de mrfuri sau produse finite. Totui, exist anumite corelaii ce trebuie avute n vedere: Raport optim active imobilizate/ active circulante: o pondere prea mare a activelor imobilizate va scdea din flexibilitatea firmei, o pondere prea mare a activelor circulante arat lipsa unor imobilizari importante din portofoliul firmei. Nivel prea ridicat al stocurilor: arat probleme la nivelul aprovizionrilor ( politic de aprovizionare excesiv), produciei sau vnzrilor (producie a unor produse nevandabile sau supraproducie). ns, pentru produsele cu un ciclu lung de 3

Analiza structurii activului i pasivului presupune prezentarea procentual a bilanului, prin raportarea posturilor la activul total, respectiv pasivul total.

producie, stocurile vor fi mai ridicate. Nivel ridicat al creanelor: probleme n ncasarea sumelor de la clieni sau o politic agresiv de extindere pe pia.

1.2

Analiza bilanului financiar

Analiza bilanului financiar presupune evidenierea raportului dintre activele i pasivele pe termen scurt, respectiv termen lung.

Practic, se dorete s se cunoasc n ce msur activele imobilizate sunt finanate prin capitaluri atrase pe termen scurt (fapt ce ar crea un stres suplimentar pentru management de a gsi mereu noi surse de finanare, dar va crea un potenial de ctig mai ridicat deoarece costul fondurilor atrase pe termen scurt este mai redus dect cel al fondurilor pe termen lung) sau dac se nregistreaz situaia invers: exist active circulante finanate prin fonduri atrase pe termen scurt ( fapt ce ar putea cauza pierderi la nivelul companiei cost al finanrii mai mare dect ctigul adus de active). n mod ideal, la nivelul societii, ar trebui ca scadenele plilor i ncasrilor s fie perfect corelate. n mod real, acest lucru este foarte greu de realizat, astfel c se recomand deinerea unui sold de trezorerie pozitiv, ns nu foarte ridicat pentru a putea soluiona o eventual criz de lichiditate. Pe baza acestui considerent, bilanul se va reorganiza, tinandu-se cont de lichiditate i exigibilitatea elementelor analizate.

Lichiditatea reprezint capacitatea elementelor de activ de a fi transformate n bani.

Elementele de ACTIV se organizeaza n funcie de lichiditate de la cel mai puin lichid la cel mai lichid sub urmatoarea forma: Active imobilizate a) Imobilizri necorporale (pot fi transformate n lichiditi numai n condiii speciale); b) Active imobilizate corporale (tipul: cldiri, terenuri unde se afl sediul firmei); c) Active imobilizate corporale (cele n care se realizeaz procesul de producie); d) Alte active imobilizate corporale (inclusiv obiecte de inventar); e) Imobilizri financiare (pot fi transformate n lichiditi relativ uor n caz de necesitate). Active circulante a) Stocurile de siguran i cele pentru producia n curs de execuie; b) Stocurile de mrfuri i produse finite; c) Creane ( mai lichide dect stocurile cu excepia clienilor 4

ru-platnici); d) Active de trezorerie ( casa i conturi la bnci).

Exigibilitatea reprezint capacitatea elementelor de pasiv de a fi transformate n lichiditi, respectiv de a fi returnate furnizorilor de capitaluri.

Elementele de PASIV se organizeaza n funcie de exigibilitate, de la cea minim la cea maxim, sub urmatoarea forma: Capitaluri proprii (se considera c au o scaden practic infinit, ele trebuind returnate la momentul nchiderii firmei; excepie fac prile din profit care va fi repartizat: dividende, participarea salariailor la profit) Datorii pe termen lung (au termene de rambursare mai mari de 1 an; de regula, datorii bancare) Datorii pe termen scurt (au termen de rambursare mai mic de 1 an: datorii de exploatare, datorii ctre stat, dar i datoriile bancare ce trebuie rambursate n anul curent) Pasive de trezorerie ( credite de trezorerie acordate pe termene de cteva zile).

A. Indicatori de analiza bilantiera


Exist anumii indicatori care pot fi calculai pentru a verifica corelaiile dintre elementele bilantiere.

Fondul de rulment verific existena unui echilibru pe termen lung la nivelul firmei.

FOND DE RULMENT = Capital propriu total + Datorii finaciare cu scadena mai mare de 1 an Total Active Imobilizate O valoare pozitiv arat acest echilibru, reprezentnd totodat i un fond de rezerv prin care se finaeaz anumite active circulante. ns, valoarea nu trebuie s fie foarte ridicat pentru a nu dezechilibra gestiunea firmei. O valoare negativ a indicatorului nu constituie o problem att timp ct activitatea firmei o permite: pentru o firm din comerul en detail este o posibilitate, ns firmele cu cicluri lungi de producie vor nregistra, n principal, valori pozitive foarte ridicate.

Fondul de rulment propriu evideniaz importana datoriilor pe termen lung n finanarea societii, aratnd posibilitatea continurii activitii prin capitalurile proprii.

FOND DE RULMENT PROPRIU = Capital propriu total Total Active Imobilizate O valoare negativ nu arat probleme pe termen scurt, ns perpetuarea unei asemenea valori poate atrage semne de ntrebare.

Necesarul de fond de rulment verific existena unui echilibru pe termen scurt la nivelul firmei

NECESAR DE FOND DE RULMENT = Stocuri + Creane + Active regularizare Datorii curente Pasive regularizare Un nivel relativ ridicat al indicatorului transmite semnale privind aparitia unor probleme de lichiditate ca urmare a finantarii unor active circulante prin fonduri atrase pe termen lung. TREZORERIA NET = Active trezorerie Pasive trezorerie = Fond de rulment Nevoia de fond de rulment Un nivel pozitiv al indicatorului sugereaz prezena unui echilibru la nivelul ntregii societi i reuita acesteia de a acoperi necesarul de resurse pe termen scurt prin excedentul de resurse pe termen lung. Totui, o gestiune eficient a resurselor nu presupune un nivel prea ridicat al acestui indicator, deoarece arat c nu s-au putut gsi proiecte de investiii care s valorifice capitalurile disponibile. n general, se recomand alegerea unui nivel int pentru acest indicator pe baza unei analize a activitii precedente.

Trezoreria neta

B. Rate de analiza bilantiera


Rata de finanare a stocurilor msoar ponderea n totalul valoric a stocurilor finanate prin intermediul fondului de rulment3. RFS = Fond rulment / Stocuri O valoare ridicat arat c firma are o politic prudent n ceea ce privete finanarea stocurilor. Un nivel mai sczut poate crea porbleme dac societatea nu are relaii dezvoltate cu furnizorii i astfel finannd stocurile prin datorii de exploatare.

Rata solvabilitii generale analizeaz riscul de incapacitate de plat a datoriilor, n condiia alocrii tuturor activelor pentru plat. Rata autonomiei financiare calculeaz ponderea capitalurilor proprii n totalul resurselor financiare stabile,
3

Rs = Active totale / Datorii curente Dac indicatorul este subunitar, firma nregistreaz valori negative ale capitalurilor proprii ( n valori de pia), semnal negativ privind situaia acesteia.

Raf = Capitaluri proprii / Capitaluri permanente La prima vedere, s-ar dori o valoare a indicatorului ct mai apropiat de 1 ( firm nendatorat pe termen lung), ns se poate considera c o firm ndatorat este mai profitabil. Se consider c un nivel de aproximativ 0,5 este suficient, deoarece datoriile

Dragota, Victor (coordinator); Management financiar; vol 1; Editura Economica; 2003

atrase pe termen lung. Rata datoriilor cuantific ponderea datoriilor n totalul activelor.

contractate pe termen lung se pot rambursa prin capitalurile proprii. Rd = Datorii totale / Active totale n general, un nivel sub 50% arat o situaie favorabil.

C. Indicatori de lichiditate
Lichiditatea curent msoar capacitatea firmei de a-i plti datoriile curente prin valorificarea activelor curente. Lichiditatea imediat (testul acid) urmrete posibilitatea plii datoriilor curente n mod rapid. Lichiditatea la vedere masoara posibilitatile societatii de a-i plati datoriile curente imediat, indiferent de situatia partenerilor ei. Lc = Active circulante / Datorii curente Un nivel supraunitar arat c ntreprinderea are acest posibilitate, ns datorit gradului de lichiditate mai sczut al stocurilor, se consider c, pentru a fi convini de acest situaie, indicatorul ar trebui s aib o valoare de 2 2,5. Li = (Active circulante Stocuri) / Datorii curente = (Creane + Active trezorerie) / Datorii curente Nu ia n considerare stocurile care depind de opiunile pieei pentru a putea fi transformate n lichiditi. Un nivel rezonabil al acestui indicator este 0,8. Lv = Active trezorerie / Datorii curente Ia n considerare situaiile neprevzute (clieni ru-platnici) care pot conduce la creterea riscului de neplat. Un reper pentru indicator este 0,2.

Exemplu: Se considera o societate comerciala cu urmatoarea situatie bilantiera:


El ment bilantier Active imobilizate Imob. Necorporale Imob. Corporale Imob. Financiare Active circulante Stocuri Creante An N 3.384.836 0 3.384.836 0 27.870.53 8 5.520.140 21.222.62 0

Investitii pe termen scurt Casa si conturi la banci Cheltuieli in avans Total active Datorii curente Dat. pe termen lung Venituri in avans Capital social Prime de capital Rezerve din reevaluare Rezerve Profit/pierdere reportata Profit/pierdere ex financiar Repartizarea profitului Capitaluri proprii Total pasiv

0 1.127.778 62.345 31.317.71 9 27.447.86 8 289.046 0 18.660 0 69.513 526.666 1.415.456 1.550.510 0 3.580.805 31.317.71 9

Calculati indicatorii prezentati mai sus.


An N 485.015 195.969 422.670 62.345 8,79% 1,140989 0,114338 0,885662 1,015399 0,814285 0,041088

Fond de rulment Fond rulment propriu Necesar fond de rulment Trezorerie neta Rata finantare stocuri Rata solvab generale Rata autonomiei financiare Rata datorii Lichid curenta Lichid imediata Lichid vedere

1.3

Analiza funcional a bilanului


Activitatea de investire are n vedere n primul rnd imobilizrile, cea de finanare vizeaz resursele stabile i cele atrase ca urmare a ciclului de exploatare. Analiza activitii de exploatare se bazeaz pe operaiile legate de aprovizionare, producie i vnzri. Pe baza acestor activitati i tinandu-se cont i de lichiditatea, respectiv exigibilitatea elementelor bilantiere, structura bilanului funcional va fi: 8

Analiza funcional a bilanului poate conduce la o serie de alte corelaii importante deoarece se bazeaz n primul rnd pe creionarea relaiei indicatorilor cu activitile de

exploatare, investire i finanare.

ACTIV a) Imobilizri (cele din bilan la care se adaug amortizarea cumulat, aferent ntregii durate de via folosite); se consider c nu exist n portofoliu active redundante b) Active exploatare ( stocuri materii prime, produse finite, avansuri pentru cumprri de stocuri, creane comerciale, etc.) c) Active n afara exploatrii ( creane pentru cesiunea imobilizri, sume de ncasat de la societi din grup, creane privind capital social subscris i nevrsat, etc.) d) Active de trezorerie PASIV a) Resurse stabile (fonduri proprii, datorii pe termen lung, amortizarea cumulat aferent imobilizrilor) b) Resurse de exploatare (avansuri comerciale, decontri salariai, etc.) ncasate, datorii

c) Resurse n afara exploatrii ( creane legate de cesiune imobilizri, sume de ncasat din grup, de la societi unde exist interese de participare, etc.) d) Pasive de trezorerie Pe baza acestuia se pot calcula o serie de indicatori: NFRE = Stocuri de exploatare + Creane de exploatare Datorii de exploatare Pentru a calcula corect necesarul de fond de rulment de exploatare trebuie s se defineasc exact, pe baza strategiei firmei, care este activitatea de baz a acesteia i astfel s se fixeze ce stocuri, creane fac parte din ciclul de producie. n funcie de domeniul de activitate, un nivel pozitiv al indicatorului poate descrie o situaie normal ( firme din industrie sau cu un ciclu lung de fabricaie) sau o situaie nefavorabil ca urmare a existenei unor stocuri ridicate, greu de vndut, a unor creane a clienilor litigioi. O valoare negativ poate arta o situaie favorabil n condiiile adecvrii termenelor de plat a furnizorilor cu cel de ncasare (firme din domeniul comerului en detail) sau poate avea drept cauz o reducere a activitii firmei concomitent cu restane n plata datoriilor.

FRNG = Capital permanent Active imobilizate

Fondul de rulment net global reprezint excedentul de resurse pe termen lung atrase peste nivelul activelor imobilizate i poate fi folosit pentru finanarea activelor pe termen scurt. Dac indicatorul are o valoare mai mare dect necesarul de fond de rulment de exploatare se consider c firma se afl n echilibru financiar.

NFRAE = Stocuri n afara exploatrii+ Creane n afara exploatrii - Datorii n afara exploatrii pe termen scurt

Necesarul de fond de rulment n afara exploatrii poate avea valori pozitive, fapt care va crea probleme deoarece trebuie cutate surse de finanare pentru activiti ce nu sunt specifice firmei. Totui, o valoare negativ este o situaie favorabil, deoarece reprezint resurse atrase cu un cost minim (se consider a fi zero) ce finaneaz activitatea de baz a companiei.

TN = Fond de rulment net global NFRE NFRAE

Trezoreria net evideniaz existena strii de echilibru general la nivelul fimei.

1.4

Analiza economica a bilanului


Se consider c datoriile de exploatare, dei au o exigibilitate redus, au un grad de stabilitate la nivelul sumei nregistrate n finanarea activitii de exploatare. De asemenea, elementele privind activitatea financiar nu se iau n considerare, punndu-se accent pe activitatea de baz. Astfel, n construcia bilanului economic, se exclud datoriile de exploatare i elementele privind activitatea financiar. Aplicabilitatea acestuia se regsete n special n calculul i interpretarea indicatorilor de rentabilitate. Apar 2 noiuni noi n cadrul acestei organizri: 1. Activ economic este acea parte a activului ( net de datoriile de exploatare) utilizat n activitatea economic a firmei. 2. Pasivul economic reprezint capitalurile investite ( proprii i mprumutate) remunerate prin dividende i dobnzi pltite. Tabel 1. Structura bilan economic Activ economic Pasiv economic Activ imobilizat net Capital propriu Activ circulant net Datorii purttoare de dobnzi

Pornete de la o serie de ipoteze pentru a lua n considerare numai influena activitii economice a firmei.

10

2. Analiza performanelor ntreprinderii


2.1. Soldurile intermediare de gestiune
Soldurile intermediare de gestiune ofer informaii cu privire la profitabilitatea firmei, anumii indicatori putnd fi folosii pentru construcia altor documente financiare (cash-flow). Indicatorii ofer date privind modul de creare i transfer a valorii n cadrul companiei, artnd eventualele probleme de management sau de strategie. Se pornete de la Contul de Profit i Pierdere, ns, pentru a fi convini c evoluia nregistrat se datoreaz numai activitii societii, nu i impactului inflaiei, este necesar exprimarea elementelor din document n preurile aceluiai an. Pentru deflatarea indicatorilor din exerciiul ncheiat se utilizeaz formula: Ipr.0 = Ipr.1 / ( 1+ri1/0) Ipr.0 indicatorul din exerciiul terminat exprimat n preurile anului de baz Ipr.1 indicatorul din exerciiul terminat exprimat n preurile anului curent ri1/0 rata inflaiei nregistrat pe parcursul anului respectiv Exist dou moduri de definire a soldurilor intermediere de gestiune: varianta anglo-saxon i varianta continental, ns cele dou viziuni sunt asemntoare, amndou bazndu-se pe metoda n cascad de calcul.

Varianta continental MC= Venituri din vnzare mrfuri Cost mrfuri vndute VA = MC + Venituri din producia vndut, variaia stocurilor, producia imobilizat Cheltuieli cu materii prime, materiale consumabile, cu energia i apa Alte cheltuieli materiale Cheltuieli privind prestaiile externe

definete urmtorii indicatori: Marja comercial urmrete performana nregistrat de firm din activitatea comercial. Prin raportarea acestuia la veniturile din vnzarea mrfurilor se obine adaos comercial, identificnduse astfel politica comercial practicat.

Valoarea adugat reprezint sursa de remunerare a stakeholderilor ntreprinderii: salariaii implicai n procesul de producie (cheltuieli de personal), statul (impozite, taxe, vrsminte asimilate), creditorii (dobnzi, comisioane), acionarii ( dividende), iar o parte rmne n firm ( amortizare i capacitatea de autofinanare) . Se poate realiza o analiz a evoluiei modului de remunerare a stakeholderilor (procentul distribuit ctre fiecare categorie), se poate compara cu situaia unor companii asemntoare, observndu-se situaia companiei.

11

EBE = VA + Venituri din subvenii de exploatare Cheltuieli cu alte impozite, taxe, vrsminte asimilate Cheltuieli cu personalul

Excedentul brut de exploatare reprezint mrimea resurselor de finaare rezultat din activitatea de exploatare. Nu este influenat de politica de investiii (nivelul amortizrilor), nici de politica financiar (nivelul rezultaului financiar), fiind astfel o bun baz de comparaie cu firmele concurente. Cu ct performanele societii sunt mai mari dect cela ale competitorilor, cu att firma este mai profitabil.

RE = EBE + Ajustarea valorii imobilizrilor corporale i necorporale + Ajustarea valorii activelor circulante Ultimele 3 solduri: rezultatul curent, rezultatul brut, rezultatul net se regsesc calculate n situaiile financiare i pot fi folosite n analiza rentabilitii companiei. Metoda anglosaxon

Rezultatul din exploatare apare i n situaiile financiare, artnd nivelul resurselor aflate la dispoziia firmei pentru a acoperi posibilele pierderi din activitatea financiar.

RC = RE + Venituri financiare Cheltuieli financiare RB = RC + Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare RN = RB Impozit pe profit

Definete o serie de indicatori asemntori cu cei din varianta continental, ns pune mai mult accentul pe distincia ntre venituri i cheltuieli monetare (implic fluxuri de numerar) i cele nemonetare. EBITDA = Venituri de exploatare monetare Cheltuieli de exploatare monetare

Earnings before interest, taxes, depreciacion and amotization Earnings before interest and taxes Earnings before taxes Rezultatul net

EBIT = EBITDA Cheltuieli cu amortizarea i provizioanele

EBT = EBIT Cheltuieli cu dobnzile

RN = EBT Impozit pe profit 12

2.2. Capacitatea de autofinanare


Capacitatea de autofinanare reprezint o resurs intern a firmei prin care i poate asigura dezvoltarea Metoda deductiv Poate fi privit i ca o aproximare a situaiei trezoreriei. Este definit ca o diferen ntre veniturile ncasabile i cheltuielile pltibile ale acesteia, deci ia n considerare numai elemente ce presupun fluxuri de numerar. Exist 2 metode de calcul a indicatorului: Privete indicatorul drept nivel potenial al resurselor de finanare CAF = EBE + Alte venituri din exploatare4 - Alte cheltuieli de exploatare5 +Venituri financiare Cheltuieli financiare6 - Impozit pe profit

Metoda aditiv

Pune n eviden elementele contabile negeneratoare de fluxuri monetare CAF = RN + Cheltuieli cu amortizrile i provizioanele Venituri din provizioane Pentru a evidenia care este suma exact pe care societatea o reinvestete, se calculeaz autofinanarea, care reprezint partea din resursele create ce rmn efectiv n firm. Autofinanare = CAF Dividende Cota manager Participare salariati la profit

2.3. Pragul de rentabilitate


Pragul de rentabilitate reprezint nivelul cifrei de afaceri ( sau nivelul produciei) pentru care profitul societii este nul.

Se pornete de la analiza structurii cheltuielilor (cheltuieli fixe i cheltuieli variabile), iar pe msur ce nivelul cheltuielilor fixe este mai ridicat, crete i nivelul pragului de rentabilitate. Pentru calculul indicatorului exist 2 formule:

Nivelul prag al cifrei de afaceri

CAPR = Cheltuieli fixe / (1- v) v = Cheltuieli variabile / CA

4 5 6

Nu se includ veniturile din vnzarea activelor i alete operaii de capital i veniturile din subvenii pentru investiii Nu se iau n considerare cheltuielile privind activele cedate Cu excepia ajustrilor valorii imobilizrilor financiare

13

Nivelul produciei prag de rentabilitate

QPR = Cheltuieli fixe / ( pu cvu) pu pret mediu unitar de vnzare cvu cheltuiala variabil unitar Pentru a completa analiz, se poate observa i variabilitate profitului firmei ca urmare a modificrii cifrei de afaceri realizate: analiza efectului de levier al exploatrii (levier operaional, levier financiar).

Levierul operaional msoar variabilitatea rezultatului de exploatare n raport cu CA.

Lo = CA0 / (CA0 CA PRE) CA0 cifra de afaceri iniial CA nul Lf = CA0 / (CA0 CA PRC) CA0 cifra de afaceri iniial CA PRC cifra de afaceri pentru care rezultatul curent este nul CA PRC = (Cheltuieli fixe + Dobnzi) / (1-v)
PRE

cifra de afaceri pentru care rezultatul din exploatare este

Levierul financiar cuantific variabilitatea rezultatului curent n raport cu CA.

Exemplu: Se considera o rata a inflatiei in anul N de 6,57%. Calculati indicatorii prezentati mai sus pentru societatea commercial[ cu urmatoarea situatie financiara:

14

Denumirea indicatorului 1. Cifra de afaceri neta Productia vanduta Venituri din vanzarea marfurilor Venituri din dobanzi inregistrate de entitatile al caror obiect de activitate il constituie leasingul 2. Variatia stocurilor de produse finite si al productiei in curs de executie 3. Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizata 4. Alte venituri din exploatare VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 5. a) Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile Alte cheltuieli materiale b) Alte cheltuieli externe (cu energia si apa) c) Cheltuieli privind marfurile 6. Cheltuieli cu personalul din care: a) Salarii si indemnizatii b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 7. a) Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale a.1) Cheltuieli a.2) Venituri b) Ajustari de valoare privind activele circulante b.1) Cheltuieli b.2) Venituri 8. Alte cheltuieli de exploatare

Realizari in perioada de raportare N-1 N 39.688.803 51.563.402 506.315 1.136.176 39.182.488 50.427.226 0 0 0 69.694 39.758.497 296.874 95.227 40.965 32.139.430 379.106 290.742 88.364 203.858 203.858 0 0 0 0 6.173.061 0 0 0 3.626.230 55.189.632 306.570 35.566 50.451 41.905.688 638.183 514.859 123.324 236.181 236.181 0 1.131 1.131 0 9.405.835

Deflatare An N-1 N-1 39.688.803 506.315 39.182.488 0 0 0 69.694 39.758.497 296.874 95.227 40.965 32.139.430 379.106 290.742 88.364 203.858 203.858 0 0 0 0 6.173.061

N 48.384.538 1.066.131 47.318.407 0 0 0 3.402.674 51.787.212 287.670 33.373 47.341 39.322.218 598.839 483.118 115.721 221.621 221.621 0 1.061 1.061 0 8.825.969

15

8.1 Cheltuieli privind prestatiile externe 8.2 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 8.3 Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate Cheltuieli privind dobanzile de refinantare inregistrate de entitatile al caror obiect de activitate il constituie leasingul Ajustari privind provizioanele - Cheltuieli - Venituri CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE 9. Venituri din interese de participare - din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate 10. Venituri din alte investitii si imprumuturi care fac parte din activele imobilizate - din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate 11. Venituri din dobanzi - din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate Alte venituri financiare VENITURI FINANCIARE - TOTAL 12. Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante - Cheltuieli - Venituri 13. Cheltuieli privind dobanzile - din care, cheltuieli in relatia cu entitatile afiliate Alte cheltuieli financiare

6.065.308 14.692 93.061 0 0 0 0 39.328.521 429.975 0 0 0 0 14.705 0 555.635 570.340 0 0 0 97.485 0 94.541

9.127.780 27.528 250.527 0 0 0 0 52.579.605 2.610.027 0 0 0 0 11.380 0 168.039 179.419 0 0 0 143.251 0 846.822

6.065.308 14.692 93.061 0 0 0 0 39.328.521 429.975 0 0 0 0 14.705 0 555.635 570.340 0 0 0 97.485 0 94.541

8.565.056 25.831 235.082 0 0 0 0 49.338.092 2.449.120 0 0 0 0 10.678 0 157.679 168.358 0 0 0 134.420 0 794.616

16

CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARA 14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENTA 15. Venituri extraordinare 16. Cheltuieli extraordinare 17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVIT. EXTRAORDINARA VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTA 18. Impozitul pe profit 19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus 20. PROFITUL SAU PIERDEREA NETA A EXERCITIULUI FINANCIAR

192.026 378.314 808.290 0 0 0 40.328.837 39.520.547 808.290 115.858 0 692.432

990.073 - 810.654 1.799.373 0 0 0 55.369.051 53.569.678 1.799.373 248.863 0 1.550.510

192.026 378.314 808.290 0 0 0 40.328.837 39.520.547 808.290 115.858 0 692.432

929.035 - 760.677 1.688.442 0 0 0 51.955.570 50.267.128 1.688.442 233.521 0 1.454.922

Marja comerciala Valoarea adaugata EBE Rezultatul din exploatare Rezultatul curent Rezultatul brut Rezultatul net EBITDA EBIT EBT

N-1 7.043.058 1.120.693 633.834 429.976 808.290 808.290 692.432 633.834 429.976 808.290

N 7.996.188 3.531.554 2.671.802 2.449.120 1.688.442 1.688.442 1.454.922 2.671.802 2.449.120 1.688.442

RN

692.432

1.454.922

N-1 CAF 896.290

N 1.677.603

17

CAF CA Cheltuieli fixe Cheltuieli variabile CApr Levier operational Levier financiar CA prc

896.290 40.328.837 6.376.919 32.951.602 34.860.449 7,37 9,13 35.910.190

1.677.603 51.955.570 9.047.589 40.289.442 40.293.802 4,46 6,91 44.431.298

18

3. Analiza activitii ntreprinderii


Indicatorii de activitate msoar viteza de intrare i ieire a fluxurilor de numerar i, implicit, capacitatea firmei de a gestiona eficient capitalul i activitile sale comerciale.7 Pentru a analiza eficiena, se realizeaz o comparaie cu celelalte firme, pentru a afla nivelul potenial al pieei, ns trebuie s se in cont i de particularitile societii ce pot influena nivelul indicatorilor: tipul activului analizat, demeniul de activitate, modul de utilizare, respectiv performana managementului.

3.1. Viteza i durata de rotaie prin cifra de afaceri


Principalele rate folosite pentru a aprecia performaa managementului sunt ratele de rotaie a elementelor din bilan, exprimate n funcie de nivelul cifrei de afaceri. Indicatorii au un caracter pur teoretic deoarece pleac de la premiza c ntreaga cifr de afaceri va fi utilizat pentru a transforma elementul analizat n lichiditi, fapt improbabil n realitate. ns, acetia reprezint o bun baz pentru realizarea unei analize a firmei n comparaie cu concurenii sau cu sectorul de activitate. Exist 2 modaliti de prezentare a indicatorilor: Nr rotaii = CA / Element bilanier Exprim de cte ori elementul din bilan se transform n lichiditi n cursul perioadei analizate, de regul un exerciiu financiar. Pentru a fi performant, societatea trebuie s nregistreze niveluri ct mai ridicate ale acestor indicatori, astfel c postul bilanier va participa la un numr ridicat de cicluri de producie n exerciiul financiar. Trebuie s nregistreze un nivel ct mai sczut pentru a indica o situaie pozitiv.

Durata rotaie = 365 * Elem bilanier / CA

n calculul indicatorilor, trebuie avut n vedere i variabilitatea pe care o pot nregistra anumite posturi bilaniere ( n general, activele imobilizate nu se modific foarte des, ns activele circulante prezint un g rad ridicat de varibilitate) n cadrul perioadei de analiz, recomandndu-se utilizarea unei valori medii. Dei poate fi aplicat pentru fiecare post al bilanului, pentru anumite elemente, aceast analiz nu are un puternic coninut economic (Disponibiliti la bnci i casa, Capital social). Principalele rate de rotaie sunt: Rata de rotaie a
7

Nr rotaii = CA/ Total Activ Durata rotaie = 365 * Total Activ / CA

Dragota, Victor (coordinator); Management financiar; vol 1; Editura Economica; 2003

19

activului total reflect eficiena utilizrii activelor deinute sau a resurselor financiare investite.

Un numr ridicat de rotaii arata c firma este capabil s genereze o cifr de afaceri corespunztoare n condiiile alocrii unor resurse financiare la un nivel minim necesar. Analiza poate fi realizat prin comparaie cu nivelul nregistrat n cadrul sectorului de activitate, de firmele concurente sau ca evoluie la nivelul companiei. Cnd se face o comparaie ntre companii trebuie s se in cont i de specificul fiecreia dintre ele. De exemplu, se consider 2 societi asemntoare din toate punctele de vedere, cu excepia imobilizrilor: firma A i desfoar activitatea n sediul propriu, iar firma B a nchiriat o cldire. Numrul de rotaii va fi mai mic pentru A, ns situaia acesteia nu este mai proast dect firma B.
A Active imob Stocuri Creante Disponibilitati Total Activ Capital propriu Dat rii TS Datorii TL Total Pasiv CA 100 75 70 25 270 150 50 70 270 500 B 200 75 70 25 370 250 50 70 370 500

Nr rotatii Durata rotatii

1,85 197,10

1,35 270,10

Acelai principiu se aplic i n cazul analizei n evoluie. Acesta se consider pertinent att timp ct nu se modific substanial structura activelor companiei. Anul 1 Active imob Stocuri Creante Disponibilitati Total Activ Capital propriu Datorii TS Datorii TL Total Pasiv 100 75 70 25 270 150 50 70 270 20 2 100 65 68 27 260 150 40 70 260 3 110 70 65 5 250 160 40 50 250 4 160 68 67 5 300 160 5 90 300 5 160 75 65 15 315 160 80 75 315

CA Nr rotatii Durata rotatii

500 1,85 197,10

500 1,92 189,80

500 2,00 182,50

500 1,67 219,00

500 1,59 229,95

Rata de rotaie a activelor imobilizate

Nr rotaii = CA/ Activ imob Durata rotaie = 365 * Activ imob / CA Evalueaz eficacitatea managementului activelor imobilizate prin cuantificarea valorii cifrei de afaceri generate de acestea.8 Nr rotaii = CA/ Stocuri Durata rotaie = 365 * Stocuri / CA Se recomand ca durata de rotaie s fie limitat la nivelul duratei normale de rotaie a ciclului de producie, respectiv cumularea perioadei de stocare a materiilor prime i materialelor, duratei efective a ciclului de producie i a perioadei de formare a lotului de produse finite pentru a fi livrat. Perioada de stocare i perioada de formare a lotului se doresc a fi ct mai sczute. Dac este necesar o analiz mai specializat, se pot calcula rate de rotaie pentru fiecare categorie important de stocuri: materii prime i materiale, produse n curs de fabricaie, produse finite i alte mrfuri. Nr rotaii = CA/ Clienti Durata rotaie = 365 * Clienti / CA Este un indicator relevant pentru companiile ce acord credit comercial, determinndu-se eficacitatea acesteia de a colecta creanele. O cretere a valorii poate indica probleme legate de controlul creditelor comerciale acordate clienilor ( clieni ru-platnici).9

Rata de rotaie a stocurilor

Rata de rotaie a clienilor

Rata de rotaie a furnizorilor

Nr rotaii = CA/ Credite furnizori Durata rotaie = 365 * Credite furnizori / CA Exprim perioada medie n care se realizeaz plile fa de furnizori. O valoare ridicat este avantajoas pentru societate, astfel c se dorete nregistrarea unei durate ct mai mari, cu condiia s nu se altereze relaiile cu furnizorii. Totui, importana acestui indicator reiese din verificarea urmtoarelor corelaii: Durata rotaie furnizori > Durata rotaie stocuri

OMFP nr 94/29 ianuarie 2001 pentru aprobarea Reglementrilor contabile armonizate cu Direcia a IV -a a Comunitilor Economice Europene i cu standardele internaionale de contabilitate, nota explicativ 9 9 idem

21

Astfel, societatea va putea s finaneze ntregul ciclu de producie cu ajutorul resurselor de la furnizori. Durata rotaie furnizori > Durata rotaie clieni Firma va obine un excedent financiar din diferena dintre resursele procurate de la furnizor i cele puse la dispoziia clienilor.

3.2. Viteza i durata de rotaie prin elementele cifrei de afaceri


Dei ratele de rotaie prin CA sunt uor de calculat, ele trateaz destul de superficial situaia, presupunnd c acesta este folosit n totalitate pentru nlocuirea elemntului analizat. De fapt, fiecrui element bilanier i se aloc o parte din cifra de afaceri, astfel c se poate calcula o rat de rotaie specific. Element bilan10 Imobilizri Stocuri de materii prime Component CA Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu materii prime Costul de producie ncasri i TVA aferent vnzri pe credit comercial Rata de rambursare a datoriilor financiare Cheltuieli cu furnizorii, pentru cumprrile pe credit Impozite i taxe (inclusiv impozit pe profit) Cheltuieli cu personalul

Stocuri producie neterminat Cost aferent produse neterminate Stocuri produse finite Creane Datorii bancare termen lung Furnizori Decontri cu bugetul statului Decontri cu salariaii

Durata rotaie specific anual = 365 * Elem bilanier / Comp. CA Durat rotaie specific semestrial = 180 * Elem bilanier / Comp. CA Durat rotaie specific trimestrial = 90 * Elem bilanier / Comp. CA

n general, se recomand utilizarea valorilor medii a elementelor bilaniere, ns dac activitatea este puternic influenat de sezon, se va lua n calcul acest fapt, calculndu-se o durat de rotaie sezonier. Calcularea costurilor de producie trebuie fcut din punctul de vedere al afacerii, nu contabil: se va lua n considerare orice cheltuial ce are legtur cu realizarea produsului, inclusiv cheltuielile cu dobnzile aferente creditului de exploatare, etc.

10

Management financiar; V. Dragota, A. Ciobanu, L. Obreja, M. Dragota; pg 206; vol 1; Ed. Economica; 2003

22

Elem bilanier = Durata rotaie * CAprev / 365

Ratele de rotaie pot fi folosite i n prognoza altor indicatori financiari. n cazul n care se consider c ratele vor rmne la acelai nivel i n perioada urmtoare, pe baza prognozei cifrei de afaceri, se vor putea calcula i elementele bilaniere pentru a determina necesarul de finanare viitor.

23

4. Analiza fluxurilor de numerar


4.1. Circuitul fluxului de numerar
n activitatea de exploatare se folosete numerarul pentru achiziia materiilor prime, a materialelor, pentru plata salariilor i a taxelor ctre stat, pentru ncasarea sumelor aferente mrfurilor i produselor vndute, serviciilor oferite. Politica de investiii a societii influeneaz fluxurile de numerar prin achiziiile i vnzrile de active imobilizate. Alimentarea cu numerar a activitilor de exploatare i investiie presupune atragerea de resurse de la proprietarii i creditorii companiei. Prin intermediul politicii de finanare se asigur echilibrarea necesarului de numerar cu resursele atrase. Dei se pot gsi soluii provizorii de ieire din criz (reducerea cheltuielilor salariale, neplata la timp a datoriilor ctre furnizori, stat, etc), pe termen lung doar eliminarea cauzei principale conduce la un echilibru stabil. Identificarea adevratelor cauze a dezechilibrului se poate realiza numai detalierea fluxurilor de numerar pe surse de provenien i alocri. Un prim indiciu privind gravitatea dezechilibrului se obine prin msurarea variaiei trezoreriei nete a ntreprinderii, ns aceasta se refer la ntreaga activitate astfel c nu arat cauza problemei. Elementele de venituri i cheltuieli din Contul de Profit i Pierdere ofer nivelul potenial al fluxurilor de numerar, acestea fiind nregistrate n contabilitate la momentul facturrii, nu ncasrii efective. Mai mult, acestea sunt majorate prin luarea n calcul a unor elemente ce nu implic fluxuri monetare ( amortizri, provizioane). Se impune ntocmirea unei situaii financiare care prezint n mod distinct proveniena fluxurilor efective de numerar.

Fluxurile de numerar dintr-o companie apar ca urmare a utilizrii capitalului de lucru n cadrul activitilor acesteia cu scopul de a-l majora.

Disfuncionalitile aprute n cadrul oricrui din aceste circuite creeaz dezechilibre n lan la nivelul ntregii societi. Tabloul fluxurilor de numerar prezint ncasrile si platile companiei, artnd totodat sursele, utilizrile i cauzele variatiei numerarului si echivalentelor de numerar.11

4.2.

Situaia fluxurilor de numerar


Poate fi construit prin 2 metode. Metoda direct detaliaz intrrile i ieirile de numerar pe tipuri de activiti desfurate.

n cadrul activitii de exploatare sunt incluse:

ncasrile de numerar din vnzrile de bunuri, prestrile de servicii sau provenite din onorarii, redevene, comisioane; se calculeaz pornind de la mrimea cifrei de afaceri realizate corectat cu variaia soldului de creane comerciale Plile n numerar ctre furnizorii de bunuri i servicii; reprezentate de cletuielile cu materii prime i materiale

11

Situatia fluxurilor de numerar in viziunea IAS 7; Pop, Valer; Pop, Cosmina Madalina; The Journal of the Faculty of Economics Economic Science; 2006,VOL II

24

n cadrul activitii de investiii sunt incluse:

consumabile, alte cheltuieli materiale, cheltuieli privind mrfurile, alte cheltuieli din afar (energie, ap), cheltuieli privind prestaiile externe la care se adaug variaia stocurilor de materii prime, materiale consumabil, mrfuri i a datoriilor comerciale. Plile n numerar ctre i n numele angajailor; reprezint cheltuielile cu personalul ajustate cu variaia conturilor corespunztoare. Plile n numerar sau restituiri de impozit pe profit, reprezentat de cheltuielile cu impozitul pe profit. Plile n numerar pentru achiziia de active imobilizate; se calculeaz pornind de la mrimea creterii activelor imobilizate care se ajusteaz cu variaia datoriilor ctre furnizorii de imobilizri. Plile i ncasrile n numerar pentru achiziia sau vnzarea de instrumente de capital propriu i de crean ale altor companii, reprezentat de variaia conturilor de imobilizri financiare Avansurile n numerar i imprumuturile efectuate ctre alte pri i incasrile aferente acestora; se calculeaz avnd n vedere mrimea creterii/diminurii elementelor de activ corespunztoare. Venituri n numerar aferente emisiunii de aciuni i alte instrumente de capital propriu; sunt egale cu creterea capitalului social al ntreprinderii (inclusiv prime de capital) ajustate cu variaia creanelor aferente capitalului subscris nevrsat. Pli n numerar ctre acionari pentru achiziionarea sau rscumprarea aciunilor; este reprezentat de scderea capitalului social ( inclusiv rezerve). Venituri n numerar aferente emisiunii de obligaiuni, credite i alte mprumuturi i rambursrile n numerar aferente acestora; este reprezentat de mrimea creterii/ scderii valorii mprumuturilor i datoriilor asimilate, la care se adaug veniturile / cheltuielile din dobnzi ce apar n contabilitatea societilor respective. Plile n numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate de o operaiune de leasing financiar. Elimin efectele contabilitii de angajamente prin luarea n calcul a variaiei capitalului de lucru net. Din rezultatul exerciiului se elimin variaia elementelor de stoc i variaia creanelor i se adaug variaia datoriilor de exploatare. Elimin elementele nemonetare. Se adun cheltuielile cu amortizarea i provizioanele i se scad veniturile din privizioane Elimin elementele de venituri i cheltuieli care nu sunt legate de activitatea de exploatare. 25

n cadrul activitii de finanare sunt incluse:

Metoda indirect de construcie a situaiei fluxurilor de numerar urmeaza acelai raionament ca cea direct, ns n cazul activitii de exploatare pornete de la forma raportrilor contabile i realizeaz urmtoarele ajustri:

Situatie fluxuri de trezorerie - metode indirecta An N-1 Flux numerar din activitati de exploatare + rezultat net - modificari pe parcursul perioadei ale capitalului circulant + ajustari elemente nemonetare si alte elemente incluse in activitati de investitii si finantare Flux numerar din activitati de investitii - plati in numerar active imobilizate + incasari de numerar din vanzare active imobilizate - plati in numerar pentru achizitia instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi + incasari de numerar pentru vanzare instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi - avansuri in numerar si imprumuturi efectuate catre alte parti + incasari de numerar din rambursare avnsuri si imprumuturi efectuate catre alte parti Flux numerar activitati de finantare + venituri in numerar din emisiunea de actiuni si alte instrumente de capital propriu - plati in numerar catre actionari pentru a achizitiona sau rambursa actiunile + venituri in numerar din emisiunea de obligatiuni, credite, ipoteci si alte imprumuturi - rambursari in numerar ale unor sume imprumutate - plati in numerar ale locatarului pentru reducerea obligatiilor legate de operatiunile de leasing financiar Fluxuri de numerar total Numerar la inceputul perioadei Numerar la finele perioadei Pentru simplificarea procesului, au fost dezvoltate o serie de formule ce pot fi folosite mai ales n cazul n care structura bilanului i a contului de profit i pierdere nu este foarte dezvoltat. Cash-flow-ul operaional aproximeaz valoarea fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare Cash-flow-ul din activitatea de investiii CFop = RN Rezultat financiar + Amo - NFR RN rezultatul exerciiului, din care s-a eliminat rezultatul aferent vnzrii activelor imobilizate (diferena ntre preul de vnzare i valoarea lor net contabil) Amo cheltuielile cu amortizarea din exerciiul financiar respectiv NFR variaia necesarului de fond de rulment CFinv = (IMO0 Amo) IMO1 + Rez aferent vnzare active imobilizate IMO0, IMO1 mrimea net de amortizare a activelor imobilizate la nceputul , respectiv sfritul exercitiului financiar An N

26

O valoare negativ a acestuia reprezint o alocare de fonduri din trezoreria firmei pentru realizarea de investiii, n timp ce o valoare pozitiv indic realizarea de dezinvestiii. Reevaluarea valorii activelor imobilizate nu are inciden asupra trezoreriei ntreprinderii. CFfin = CPR + Datfin Dividende + Rezultat financiar CPR modificarea capitalurilor proprii ca urmare a emisiunii de noi aciuni sau a rscumprrii unei pri din aciunile existente. Nu se ia n considerare modificarea rezultat din reevaluarea activelor imobilizate sau a acumulrii de prifituri nerepartizate Datfin variaia mrimii mprumuturilor contractate de la teri. Nu se includ cele destinate furnizorilor, salariailor, statului, asociailor, ce formeaz ansamblul datoriilor de exploatare. O valoare pozitiv a indicatorului arata alimentarea trezoreriei cu resurse atrase de la acionari i creditori. Formulele prezentate sintetizeaz situaia fluxurilor de trezorerie n condiiile n care aproximrile realizate nu sunt prea grosiere, reprezint o metod rapid de analiz a evoluiei trezoreriei. CF = TN = CFop + CFinv + CDfin Determinarea valorii aferente fiecrui tip de activitate ofer o imagine mai bun a cauzelor evoluiei trezoreriei nete. Astfel, o diminuare a sa nu reprezint un semnal negativ dac este cauzat de realizarea de investiii n cadrul companiei (CFinv < 0) sau de rambursare a unor mprumuturi (CFfin < 0), dar poate arta dac este o problem de ineficien a activitii de exploatare (CFop < 0).

Cash-flow-ul din activitatea de finanare

4.3.

Analiza fluxurilor de numerar din perspectiva evalurii ntreprinderilor


Acesta reprezint fluxul de numerar rmas la dispoziia societii pentru remunerarea acionarilor i creditorilor. n estimarea acestuia se ia n considerare proveniena surselor atrase i alocarea fluxurilor necesar pentru asigurarea continuitii i dezvoltrii activitii. Acesta cuprinde 4 componente principale: - fluxul de numerar rezultat din activitatea de exploatare, net de impozit , care este echivalent cu excedentul brut din exploatare din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit;

Cel mai adecvat flux de numerar pentru evaluarea ntreprinderii, este cash-flow-ul disponibil (free cash flow)12.

12

Management financiar; V. Dragota, A. Ciobanu, L. Obreja, M. Dragota; pg 230; vol 1; Ed. Economica; 2003

27

economia de impozit realizat de societate prin deductibilitatea cheltuielilor financiare cu dobnzile. Aceasta se obine att timp ct compania realizeaz un profit din activitatea de exploatare din care se pot deduce cheltuielile cu dobnzile; capitalul de lucru net, calculat ca diferen ntre activele circulante implicate n desfurarea activitii curente i datoriile de exploatare i alte resurse atrase pentru finanarea lor; investiiile ce ar trebui realizate de societate pentru meninerea i dezvoltarea capacitii actuale de producie. Investiiile de meninere se consider a fi egale cu cheltuielile de amortizare calculate anual de ntreprindere. Investiiile de dezvoltare sunt fondurile alocate pentru achiziia de active ce cresc capacitatea de producie existent.

Pe baza acestui raionament, indicatorul se calculeaz folosind formula:

CFD = EBE (1-) + Dob * - Inv - ACRnete EBE excedent brut de exploatare Dob cheltuieli anuale cu dobnzile Inv mrimea investiiilor/ dezinvestiiilor realizate n exerciiul financiar; poate fi aproximat prin formula: Inv = Imo1 Imo0 + Amo IMO0, IMO1 mrimea net de amortizare a activelor imobilizate la nceputul , respectiv sfritul exercitiului financiar Amo cheltuielile cu amortizarea din exerciiul financiar respectiv ACRnete variaia capitalului de lucru net implicat n activitatea de exploatare; poate fi aproximat prin formula: ACRnete = Active circulante Datorii curente Se determin iniial cash-flow-ul de exploatare i cash-flow-ul de gestiune (fluxul de numerar degajat de ntreaga activitate de gestiune a companiei, inclusiv investiii i finanare). CFexpl = Rezultat exploatare + Amo Impozit pe profit CFgest = Rezultat net + Dob + Amo Pornind de la valoarea unuia dintre cei doi indicatori: cash flow de gestiune, n cazul n care activitile de investiie i finanare aduc fluxuri importante de numerar n companie sau cash flow de exploatare n caz contrar, se calculeaz cash flow disponibil: CFD = CFgest - Inv - ACRnete Un nivel negativ al indicatorului indic atragerea de noi resurse n companie, situaie normal n perioada de dezvoltare a acesteia, ns este un semnal de alarm n cazul unei ntreprinderi ajunse la maturitate.

O alt metod de a calcula cash-flow-ul diponibil este cea n cascad.

Cash flow-ul disponibil poate fi privit i din perspectiva celor 2 destinaii principale de alocare:

CFDac = Div - CPR CFDcred = Dob - Datfin CPR modificarea capitalurilor proprii ca urmare a emisiunii de noi aciuni contra unui aport n numerar sau a rscumprrii unei pri din aciunile existente. 28

acionarii i creditorii, fiind egal cu suma celor 2 indicatori.

Datfin variaia mrimii mprumuturilor contractate de la teri, cu excepia datoriilor de exploatare. Aceti indicatori pot fi folosii att de manager pentru o mai bun gestiune a activitii ntreprinderii, ct i de investitori pentru estimarea valorii investiiilor. Valoarea actual a capitalului investit de un acionar i un creditor dup un an de funcionare a societii este: V0(CPR) = (CFDac + CPR1) / (1+ kc) V0(Datfin) = (CFDcred + Datfin 1) / (1+ kd) V0(CPR), V0(Datfin) valoarea actual a capitalurilor proprii, respectiv a datoriilor financiare contractate de ntreprindere CPR1, Datfin 1 valoarea capitalurilor proprii i a datoriilor financiare la sfarsitul exercitiului kc, kd costul de oportunitate aferent capitalurilor investite la acelasi nivel de risc

Exemplu: Se consider o ntreprindere pentru care se cunosc urmtoarele date: N-1 N N-1 Active imob 700 700 Capital propriu 500 Stocuri 300 400 Datorii financiare 450 Creante 400 400 Datorii exploatare 350 Disponibilitati 200 250 Credite trez 300 Total Activ 1600 1750 Total Pasiv 1600 CA Ch monetare expl Ch amortizare 4000 2000 100 cota impozit rata dobanda 16% 20%

N 600 500 350 300 1750

n plus, se observ c profitul net se distribuie n procent de 100%. Calculai cash flow-ul de exploatare, de gestiune i cel disponibil ( al acionarilor i creditorilor) pentru societate. Rezultatele obinute sunt: + + = Indicator Rezultat net Dobanzi Ch. amortizare CF gestiune Indicator CF gestiune ACRnete Rezultat 1470 150 100 1720 Rezultat 1720 150 29 Indicator Rezultat exploatare Ch. amortizare Impozit pe profit CF exploatare = Inv CFD Rezultat 1900 100 280 1720 100 1470

+ + + =

+ -

+ =

Indicator Div CPR CFD act

Rezultat 1470 100 1370,0

+ -

Dobanzi Dat fin

150 50

CFD cred

100

Se observ c nivelul cash flow-ului de gestiune i de exploatare este acealai datorit faptului c societatea nu inregistreaz venituri financiare sau excepionale i nu are alte cheltuieli financiare, n afar de dobnzi sau alte cheltuieli excepionale. Datorit persistenei creditelor de treztorerie la nivelul ntreprinderii, s-a considerat c ele sunt o component a datoriilor financiare contractate de firmp pe termen mediu i lung.

30

5 Diagnosticul rentabilitii i riscului


5.1. Diagnosticul rentabilitii

Rentabilitatea i riscul sunt 2 criterii importante pe baza crora se poate analiza activitatea unei ntreprinderi. Rentabilitatea poate mbrca numeroase forme, n funcie de punctul de referin utilizat, ns fiecare dintre acestea conduce la determinarea ctigului realizat de capitalurile investite. Se pot calcula 3 tipuri principale de rate de rentabilitate: Rata de rentabilitate global (a ansamblului de capitaluri investite); Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de proprietari; Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de creditori.

Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de proprietari se obine prin raportarea profitului obinut de proprietari la capitalul investit de acetia.

Rfin = Profit al proprietarilor / Capital investit de proprietari n general, pentru simplificarea calculelor, se ia n considerare ca profit al proprietarilor, profitul net. ns acesta depinde i de elementele de venituri i cheltuieli excepionale nregistrate n exerciiul financiar, elemente ce nu sunt specifice activitii societii. Din aceasta cauz, poate aprea o variabilitate a ratei de rentabilitate, ca urmare a modificrilor aprute la nivelul profitului net, care ns nu reflect o schimbare n calitatea ntreprinderii. Deoarece n calculul acestui indicator trebuie s se in cont de totalitatea profiturilor ce revin proprietarilor, trebuie avut n vedere i nivelul salariului sau a dobnzilor primite de acetia n calitate de furnizori de capital. Dobnzile ncasate i surplusul de salariu primit (peste nivelul normal al sectorului de activitate) trebuie adugate la calculul profitului aferent proprietarilor. Capitalul investit de proprietari este egal cu nivelul capitalurilor proprii, ce conin: capital social, prime legate de capital, rezerve i rezultatul reportat. Probleme n calcul pot aprea dac se observ o variaie a capitalului investit n cadrul unui exerciiu financiar. Aceast variaie poate avea mai multe cauze: noi aporturi de capital din partea proprietarilor, rscumprarea unei pri a capitalului, acumularea profitului nerepartizat n exerciiul financiar anterior. Dac se nregistreaz variaii mari, se recomand utilizarea unei valori medii a capitalurilor proprii n calculul indicatorului. Nivelul calculat al rentabilitii financiare nu ofer multe informaii n sine, astfel c, n general, se realizeaz o comparaie cu rentabilitile nregistrate de alte companii similare, observndu-se, pe aceast cale, dac rezultatele companiei sunt satisfctoare. 31

Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de creditori se calculeaz prin raportarea rezultatelor distribuite creditorilor la nivelul capitalurilor mprumutate de la acetia.

Pentru a realiza o analiz complet, n ipoteza deinerii datelor necesare, se vor avea n vedere toate resursele atrase de la creditori ce implic o remunerare: credite obinute de la bnci i alte instituii finaciare, credite comerciale i de la stat (dac datoriile ctre stat nu sunt pltite la timp, apar anumite penaliti, moment n care ele pot fi introduse n calculul indicatorului). Rezultatul ce remunereaz capitalurile mprumutate se poate calcula prin adunarea tuturor dobnzilor i penalitilor pltite de societate n acest scop. Din calcul se vor exclude cheltuielile de acest natur ce nu privesc creditorii, cum ar fi dobnzile pltite de societate aferente mprumuturilor realizate n cadrul grupului sau mprumutului de la asociai. n cazul n care informaiile disponibile sunt limitate, se poate estima o rat a rentabilitii capitalurilor atrase de la creditorii financiari prin raportarea cheltuielilor privind dobnzile la datoriile financiare. Rrentab a creditorilor = Cheltuieli privind dobanzile / Datorii financiare Datoriile financiare vor cuprinde, in principal, creditele cu scaden mai mare de 1 an contractate de la instituii financiare i creditele de trezorerie contractate de societate n mod permanent (dei au scaden mai mic de 1 an, se observ n istoricul companiei c sunt contractate din nou la scaden). n acest viziune, se va determina o rentabilitate a creditorilor cu caracter general ce poate fi obinut la nivelul societii. Dac se dorete rentabilitatea ce a fost obinut efectiv se vor lua n considerare toate creditele de trezorerie. Datorit variabilitii ridicate pe care o nregistrez nivelul datoriilor financiare n cursul unui exerciiu financiar, ca urmare a rambursrii sau contractrii de noi credite, se recomand utilizarea valorii medii observate, calculat ca medie a nivelului de la nceputul i sfritul anului.

Rata de rentabilitate global, a ansamblului de capitaluri investite reprezinta rata rentabilitatii capitalurilor atrase de la proprietari si creditori, denumita si rentabilitatea economica.

Se calculeaza prin raportarea profiturilor ce revin acestora la suma totala a capitalurilor atrase. Profiturile ce revin actionarilor si creditorilor sunt reprezentate de profitul net si dobanzile anuale platite creditorilor, iar suma capitalurilor atrase se calculeaza pe baza datelor bilantiere: profit net si credite atrase pe o perioada mai mare de 1 an. Rec = (Profit net + Dobanzi) / (CPR + Datorii financiare) Activul economic reprezinta contrapartida din activul bilantier a resurselor atrase, prezente in pasiv,fiind ansamblul activelor finantate pe seama acestor resurse. AE = CPR + Datfin = IMO + ACRnete AE activ economic CPR capitalurile proprii ale intreprinderii Datfin datorii financiare IMO valoarea neta a activelor imobilizate ACRnete = Active circulante Datorii curente Aceste formule sunt echivalente numai daca elementele de venituri 32

si cheltuieli exceptionale sunt inlaturate din calculul profitului net si, de asemenea, se presupune ca firma nu obtine venituri financiare semnificative, cea mai mare parte provenind din venituri din exploatare. Daca se considera ca investitorii de capital in intreprindere sunt reprezentati doar de actionari si creditori, rentabilitatea globala poate fi estimata ca medie ponderata a rentabilitatilor obtinute de acestia, ponderile fiind egale cu proportia fiecarui tip de capital in totalul capitalurilor atrase. Rec = Rfin * CPR / AE + Rd * Datfin / AE Rfin rentabilitatea financiara Rec rentabilitatea economica Rd rata medie de dobanda (rentabilitatea capitalurilor investite de creditori n intreprindere) In general, aceasta metoda se foloseste pentru a calcula nivelul necesar al acesteia pentru a se asigura remunerarea ceruta de investitori. Daca nivelul calculat este mai mare decat rentabilitatea economica efectiv inregistrata, atunci firma risca sa-si piarda actionarii. Ratele de rentabilitate se calculeaza in mod uzual pe baza valorilor contabile inregistrate, care nu reflecta in mod obligatoriu performantele reale din intreprindere. Din aceasta cauza, ar trebui realizata o analiza in valori de piata. In cazul rentabilitatii inregistrata de creditori, valorile din contabilitate corespund cu valoarea de piata acestora. Astfel, rentabilitatea calculata se mentine neschimbata. Pentru rentabilitatea financiara, nivelul capitalurilor investite de acestia in valori de piata este dat de capitalizarea bursiera a societatii, in cazul societatilor listate. Pentru societatile nelistate, procedura este putin mai complicata. Este necesara evaluarea in valori de piata a activului si a datoriilor societatii, iar valoarea de piata a capitalurilor proprii se obtine ca diferenta intre acestea.

Analiza efectului de levier ajuta la observarea relatiei dintre rentabilitatea financiara, rata medie de dobanda la creditele contractate de intreprindere i rentabilitatea financiara a acesteia.

Rfin = Rec + (Rec - Rd) * Datfin / CPR Datfin / CPR levier (Rec - Rd) * Datfin / CPR efect de levier Cand efectul de levier este pozitiv, firma va inregistra o rentabilitate financiara mai mare decat rentabilitatea economica. Aceasta conditie este indeplinita atunci cand rentabilitatea economica a societatii este mai mare decat rata medie a dobanzii la creditele contractate. Practic, semnificatia efectului de levier este urmatoarea: atunci cand compania reuseste sa atraga resurse de la creditori la o rata a dobanzii mai mica decat rata rentabilitatii activitatii sale de exploatare, va obtine un castig prin aceasta politica de finantare, ce va conduce la o crestere a nivelului rentabilitatii inregistrata de proprietari. Aceasta crestere reprezinta de fapt o remunerare a actionarilor pentru surplusul de risc pe care acestia si-l asuma prin indatorarea societatii. 33

Exemplu: Pentru o companie se cunosc urmtoarele date: Indicator Valoare Indicator Active imobilizate 900 CA ACR nete 300 Ch mon expl Capitaluri proprii 500 Amo Datorii financiare 700 Dob Total pasiv 1200 Taxe, imp pe profit

Valoare 1000 400 200 100 200

Calculai rentabilitatea financiar, rentabilitatea creditorilor (rata medie a dobnzii pltite), rentabilitatea economic, levierul i efectul de levier. Indicator Rezultat net Activ Economic Rentabilitate financiar Rentabilitate creditori Rentabilitate economic Levier Efect de levier Rezultat 100 1200 20,00% 14,29% 16,67% 1,40 0,03

5.2.

Diagnosticul riscului
n cadrul unei analize privind riscul unei societi, se dorete observarea variabilitii profiturilor ei trecute i, mai ales, estimarea celei viitoare. Pentru aceasta, este necesar determinarea influenei factorilor de risc asupra profiturilor companiei. Factorii de risc ce au un impact important asupra activitii ntreprinderii pot avea naturi diferite ( de pia, tehnologic, privind resursele umane, etc.), fiecare dintre acestea necesitnd un tip de analiz specific. n lucrarea de fa, accentul va cdea pe modalitatea de analiz a factorilor de risc economici.

Profitul nregistreaz o evoluie variabil ca urmare a apariiei riscului sistematic i a riscului nesistematic.

Componenta sistematic este rezultatul condiiilor generale ale economiei sau ale pieei unde funcioneaz compania, iar partea nesistematic depinde de specificul acesteia. Riscul sistematic poate fi sintetizat prin intermediul coeficientului de volatilitate ce definete relaia dintre rezultatele societii i evoluia factorilor economici generali. Privind riscul din aceast perspectiv, este practic imposibil s se gseasc oportuniti de investire ( proiecte sau societi) cu risc 0. ns, anumite instrumente de investire ce au un risc foarte sczut sunt considerate ca avnd risc nul deoarece sunt cele mai sigure investiii ce se pot realiza n economia respectiv ( investiiile garantate de stat, bonuri de tezaur sau obligaiuni emise de stat). La nivelul sectorului privat, analiza posibilitilor de investire din punctul de vedere al variabilitii rezultatului obinut este mai complex. Rentabilitatea estimat iniial i, implicit, cea promis posibililor investitori este rareori aceeai cu cea nregistrat efectiv. 34

Din aceast cauz, pentru a face o alegere corect, trebuie realizat i o analiz a factorilor de risc. Prin intermediul analizei rentabilitate risc, investitorii raionali vor putea s exclud din lista posibilitilor de investire pe acelea care ofer, pentru aceeai rat a rentabilitii, un risc asociat mai ridicat. Analiza riscului unui proiect de investiii presupune urmtoarele etape: identificarea surselor riscului: se poate realiza prin analiza de sensibilitate sau metoda scenariilor; - msurarea riscului: n funcie de orizontul de timp pe care se desfoar proiectul: 1 perioad: se pot utiliza indicatori statistici ca sperana matematic, abaterea medie ptratic, coeficientul de variabilitate; mai multe perioade: se utilizeaz arborele de decizie convenional sau stocastic, simularea Hertz, tehnica Monte Carlo. - ajustri n vederea eliminrii riscului: presupune estimarea valorii unei societi sau a unui proiect innd cont i de mrimea riscului; se folosesc ratele de actualizare a cash-flow-urilor ce includ i remunerarea riscului. Analiza riscului unei ntreprinderi este mai complex, aceasta fiind rezultatul impactului cumulat al tuturor riscurilor implicate n activitatea acesteia. Cele mai utilizate modele sunt funciile scor prin care se estimeaz riscul de faliment. -

A. Identificarea surselor riscului Principalul risc pentru un investitor n cadrul unei ntreprinderi l reprezint variabilitatea profitului. Variabilitatea profitului poate avea drept drept cauze: Variabilitatea cererii privind predusele/serviciile oferite, ce se reflect n cifra de afaceri; Necesitatea modificrii preurilor practicate; Variabilitatea costurilor materialelor folosite n activitatea societii. Indicatorii prin care se poate analiza nivelul riscului de la nivelul unei ntreprinderi sunt: levierul exploatrii i levierul cheltuielilor financiare. Cu ct nivelul indicatorilor este mai ridicat, cu att variaia vnzrilor va avea o influen mai mare asupra profitului. Trebuie specificat c acest indicator este important doar dac vnzrile firmei nu sunt certe. n acest situaie, un nivel ridicat al levierului va majora riscul de exploatare a societii i, astfel, variabilitatea profiturilor. Deci, n cuantificarea riscului de exploatare trebuie inut cont att de nivelul indicatorului, ct i de variana vnzrilor. Acesta este utilizat n studierea riscului financiar ntreprinderii ca urmare a structurii de finanare alese. asociat

Levierul exploatrii reprezint procentul costurilor fixe de exploatare din totalul costurilor societii. Levierul cheltuielilor financiare reprezint procentajul costurilor financiare n totalitatea costurilor.

35

Deoarece valoarea acestor indicatori nu este uor de stabilit, se folosesc n analiz coeficienii de elasticitate, care arat legtura ntre variabilitatea cifrei de afacere i variabilitatea profitului, lund n considerare i influena levierelor. Variab. profit = variab. CA * Coef. elasticitate exploatare * Coef. elasticitate financiar Se calculeaz coeficientul de corelaie: e = (PN/ PN0) * (F/F0) PN variaia profitului net de la valorarea iniial PN0 profitul net la momentul iniial F variaia factorului de risc de la valoarea iniial F0 valoarea factorului de risc la momentul iniial Ca factori de risc, n general se iau n considerare: mrimea pieei de desfacere a produselor, cota de pia a societii, cifra de afaceri, preurile practicate, costurile materialelor folosite, ponderea cheltuielilor variabile, etc. Coeficientul poate avea att o mrime pozitiv, ct i negativ, indicnd astfel sensul modificrii de la nivelul profitului. n cazul unui coeficient negativ, la o cretere a factorului de risc se va observa o scdere a profitului, evideniindu-se astfel o relaie invers. Este important i nivelul nregistrat de coeficient; cu ct acesta este mai mare, cu att mai mare este influena factorului. Dup ce s-a determinat care factori au un impact mai puternic asupra profitului, este necesar realizarea unei analize mai aprofundate a acestora, prin dezvoltarea unor scenarii prinvind evoluiile lor viitoare. Pe baza ei, se va putea estima variabilitatea rezultatelor. Analiza de sensibilitate are un dezavantaj. n general, ntre factorii de risc exist o anumit interdependen, astfel c o modificare a unuia determin, implicit, i o modificare a nivelului celorlali. Aceast interdependen nu este avut n vedere n cadrul analizei de sensibilitate. Din aceast cauz, este necesar i realizarea unei analize mai complexe. Prin metoda scenariilor se poate ine cont att de variabilitatea mai multor factori de risc, ct i de interdependena dintre acetia. n general, acesta se folosete pentru a obine estimaii punctuale ale profitului pe baza nivelului profitului obinut n cazul fiecrui scenariu i a probabilitii asociate acestuia. PN= PNi * xi PN estimaia punctual a profitului net PNi profitul net estimat pentru scenariul i xi probabilitatea de apariie asociat fiecrui scenariu, xi=100%.

Analiza de sensibilitate este o metod folosit pentru a observa influena principalilor factori de risc asupra variabilitii profitului prin care se determin procentul de modificare al profitului ca urmare a modificrii unui factor de risc, cu condiia ca ceilali factori s rmn constani.

Metoda scenariilor are la baz scenarii privind evoluia viitoare a economiei sau a elementelor considerate ca fiind factori de risc crora li se atribuie probabiliti de apariie.

36

B. Msurarea riscului n funcie de modul de definire al riscului, exist mai multe metode folosite pentru a-l cuntifica: Riscul privit ca indicator statistic Riscul este privit ca o msur a variabilitii profitului previzionat, pornindu-se de la studiile realizate anterior (analiza de sensibilitate, metoda scenariilor). Estimarea intervalului de variaie a rezultatelor poate fi realizat prin calcularea unor indicatori statistici (dispersia, abaterea medie ptratic), cu condiia ca valorile indicatorilor s evolueze conform unei legi normale de distribuie. Valorile obinute prin metoda scenariilor se vor utiliza pentru calcularea dispersiei, pe baza urmtoarei formule: 2 = pi * (PNi PNm)2 2 variana profitului; pi probabilitatea aferent scenariului i PNi profitul previzionat n scenariu i PNm profitul mediu realizabil; PNm = pi * PNi Abaterea medie ptratic se calculez ca radical din dispersie. Este necesar pentru a determina intervalul de variaie probabil al rezultatului. Astfel, intervalul de variaie probabil va fi egal cu:


Arborele de decizie se folosete, n general, pentru a evalua riscul proiectelor de investiii.

(PNm -; PNm +), pentru o probabilitate de 68%; (PNm -2; PNm +2). cu o probabilitate de 95%.

n acest caz, se ine cont de reaciile posibile ale managerului la schimbrile ce se prevd a avea loc n econonomie sau la nivelul societii. Astfel, pentru fiecare eveniment avut n vedere se analizeaz deciziile ce pot fi luate, atribuindu-se o probabilitate de apariie fiecreia dintre acestea. Se calculeaz impactul acestora asupra rezultatului final al proiectului, rezultnd un cash-flow aferent. Actualizarea cash-flow-urilor cu un cost de oportunitate a capitalurilor investite n proiectul analizat, lundu-se n calcul i probabilitile asociate conduce la obinerea unui rezultat ce reprezint valoarea probabil a se obine din proiectul respectiv. Costul de oportunitate se obine pe baza profitului ce s-ar fi putut obine dac s-ar fi investit aceeai sum din capitalurile deinute n alte proiecte ce presupun acelai risc ca proiectul analizat. Iniial, se estimeaz distribuia de probabilitate pentru fiecare factor n parte i se simuleaz combinaiile posibile de valori pe care le pot avea acetia. Pornind de la acestea, se poate estima intervalul valorilor probabile ale indicatorului calculat. Modelul Hertz realizeaz aceast analiz bazndu-se pe ipotezele c distribuiile factorilor de risc sunt normale, iar factorii sunt independeni. Aceast presupunere rareori se valideaz n practic. Pentru a ocoli acest dezavantaj se poate realiza modelul de simulare Monte Carlo, care, ins, este mai complex necesitnd utilizarea unui soft de simulare. 37

Simularea Hertz i Monte Carlo presupun analiza diverilor factori de risc pentru a cuantifica influena acestora asupra rezultatelor societii.

Etapele simulrii Monte Carlo: i. Prezentarea interdependenelor dintre factorii de risc considerai prin setul de ecuaii ce le descriu. ii. Prezentarea distribuiei de probabilitate pentru fiecare variabil (probabilitile asociate fiecrei valori a acestora). iii. Calculatorul va simula valori pentru fiecare din factorii de risc analizai, iar pe baza valorilor extrase de acesta se va calcula nivelul rezultatelor companiei, innd cont de ecuaiile date anterior. iv. Determinarea intervalului de variaie a rezultatelor, pe baza valorilor calculate anterior i a probabilitilor asociate acestora.

Probleme: Se cunosc urmtoarele date (situaii financiare ATB): Bilant contabil (RON) A.ACTIVE IMOBILIZATE 1.Imobilizari necorporale Concesiuni, brevete, licente,marci, drepturi si valori similare Avansuri si imobilizari necorporale in curs 2.Imobilizari corporale Terenuri si constructii Instalatii tehnice si masini Alte instalatii, utilaje si mobilier Avansuri si imobilizari corporale in curs 3.Imobilizari financiare Titluri sub forma de interese de participare Titluri detinute ca imobilizari Alte creante B.ACTIVE CIRCULANTE 1.Stocuri Materii prime si materiale neconsumabile Productia in curs de executie Produse finite si marfuri Avansuri pentru cumparari de stocuri 2.Creante Creante comerciale Alte creante 3.Investitii financiare pe TS 4.Casa si conturi la banci C.CHELTUIELI IN AVANS D.DATORII CE TREBUIESC PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN Sume datorate institutiilor de credit Avansuri incasate in contul comenzilor Datorii comerciale Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale E.ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE 38

N 85596263 520512 112688 407824 85068645 55999055 16934476 382894 11752220 7106 15 640 4966 126159136 22225818 8525313 2048397 11525635 126473 98496131 95080890 3415241 0 5437188 65338 54405204 28329962 4911 18006622 8063709 71819222

N+1 106793221 936819 883311 53508 105848204 84196576 19869249 536409 1245970 8198 15 640 6058 153595074 18333107 9177085 1626013 7364619 165390 106591713 105161725 1429988 0 28670254 248653 68662036 39633257 36588 17459200 10002270 85181691

NETE F.TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE G.DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN Sume datorate institutiilor de credit Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale H.PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI I.VENITURI IN AVANS, DIN CARE: Subventii pentru investitii Venituri inregistrate in avans J.CAPITAL SI REZERVE I. CAPITAL,din care: -capital subscris nevarsat -capital subscris varsat -patrimoniul regiei II. PRIME DE CAPITAL III.REZERVE DIN REEVALUARE sold C/ sold D IV.REZERVE Rezerve legale Alte rezerve V.REZULTAT REPORTAT sold C/ sold D VI.REZULTATUL EXERCITIULUI SOLD CREDITOR sold C/sold D Repartizarea profitului CAPITALURI PROPRII CAPTALURI Contul de profit si pierdere (RON) Cifra de afaceri neta Productia vanduta Venituri din vanzarea marfurilor Variatia stocurilor sold creditor Variatia stocurilor sold debitor Productia imobilizata Alte venituri de exploatare Venituri de exploatare Cheltuieli cu materiile prime si materiale consumabile Alte cheltuieli materiale Alte cheltuieli din afara (cu energia si apa) Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli cu personalul Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale Ajustarea valorii activelor circulante Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli privind prestatiile externe Cheltuieli cu alte impozite, taxe si vars. asimilate Cheltuieli cu despagubiri, donatii si active cedate 39

149006512 183101563 1825211 1634250 190961 3600813 8409022 8408973 49 60368353 45489729 0 45489729 0 0 30027368 60368353 5003562 55364791 7695038 19678661 19678661 143580488 143580488 2547890 1761697 786193 3494019 8873349 8873349 0 75048082 45489729 0 45489729 0 0 46419363 75048082 6507240 6618075 10102480 23839146 23839146 177059654 177059654

N 163497747 162271174 1226573 84400 0 199708 1085174 164867029 48867197 843608 8197793 807664 37663125 15027772 660394 24054298

N+1 195677945 194584641 1093304 0 4412706 437630 1689844 193392713 46350619 900854 6950340 801641 43382326 11778682 8969608 45284573

Ajustari privind provizioanele Cheltuieli de exploatare Rezultatul din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultatul financiar Rezultatul curent Venituri totale Cheltuieli totale Rezultatul brut Impozit pe profit Rezultatul net al exercitiului

2400813 138522664 26344365 1652932 4272442 2619510 23724855 166519961 142795106 23724855 4046194 19678661 N

-106794 164311849 29080864 4355603 3362907 992696 30073560 197748316 167674756 30073560 6234414 23839146 N+1

Tabloul fluxurilor de trezorerie 1. Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare Incasari in numerar din vanzarea de bunuri si prestari de servicii Incasari in numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane si alte venituri Plati in numerar catre furnizori de bunuri si servicii Plati in numerar catre si in numele angajatilor, plati efectuate de angajator in legatura cu personalul TVA platita Alte impozite, taxe, varsaminte asimilate platite Numerar generat de exploatare Dobanzi incasate Dobanzi platite Impozit pe profit platit Fluxuri de numerar inainte de elementele extraordinare Fluxuri de numerar nete din activitati de exploatare 2. Fluxuri de numerar din activitati de investitii Incasari de numerar din vanzarea de terenuri si cladiri, instalatii si echipamente,active necorporale si alte active pe termen lung Incasari si plati in numerar din alte activitati de investitii Plati in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe, active necorporale si alte active pe termen lung Dividende incasate Fluxuri de numerar nete din activitati de investitie 3.Fluxuri de numerar din activitati de finantare Incasari din imprumuturi pe termen lung (rambursari) Incasari din imprumuturi pe termen scurt (rambursari) Plati pentru operatiunile de leasing financiar Dividende platite Fluxuri de numerar nete din activitati de finantare Efectele variatiei ratei de schimb aferente numerarului si echivalentelor de numerar Fluxuri de numerar - Total Numerar si echivalente de numerar la inceputul perioadei Numerar si echivalente de numerar la finele perioadei

137207264 132015614 5081669 78252582 38706156 675658 3830853 20823685 22404 1302652 5095243 14448194 14448194 1468242 8147134 42986957 370546 3987584 4667335 36607 1785976 4611750 1693784 1693784

0 1103844 16966396 89100 15773452 1875537 6495982 717015 1757399 5897104 325937 4245909 1191279 5437188

0 1329840 10110424 0 8780584 267096 11697833 664918 3372600 7393220 306044 2775105 5437188 2662083

40

1. Calculai si interpretai indicatorii de analiz a poziiei financiare: fond de rulment, nevoia de fond de rulment, trezoreria net, rata de finanare a stocurilor, indicatorii de lichiditate, rata solvabilitii, rata autonomiei financiare, rata datoriilor. 2. Calculai si interpretai soldurile intermediare de gestiune prin cele 2 metode. 3. Calculai si interpretai capacitatea de autofinanare, cifra de afaceri- prag de rentabilitate, levierul operaional, levierul financiar. 4. Calculai si interpretai viteza de rotaie a elementelor din bilan prin cifra de afaceri si prin elementele specifice ale cifrei de afaceri. 5. Calculai si interpretai cash-flow-ul societii prin intermediul componentelor sale: cash-flow-ul operaional, de investiii i cel financiar. 6. Calculai si interpretai cash-flow-ul de exploatare, cash-flow-ul de gestiune i cel disponibil ( nivelul total, cel aferent acionarilor si cel al creditorilor). 7. Calculai si interpretai ratele de rentabilitate ale ntreprinderii ( inclusive efectul de levier aferent) si coeficienii de elasticitate ai profitului net la modificarea cheltuielilor variabile, al celor fixe, modificarea cotei de impozitare, al nevelului ratei dobnzii si determinai care dintre aceste variabile reprezint cel mai mare factor de risc pentru companie.

41

6 Gestiunea lichiditatilor
6.1. Capital de lucru

Gestiunea financiar reprezint totalitatea deciziilor de natur financiar ale firmei, luate n vederea ndeplinirii funciei financiare ale acesteia i se desfoar n cadrul creat de programul economic i financiar adoptat. Pe termen mijlociu i lung, scopul gestiunii financiare este de a realiza, n condiii optime de profitabilitate i risc, alocarea i gsirea resurselor de finanare stabile, n timp ce pe termen scurt, gestiunea financiar urmrete adaptarea finanrii la condiiile concrete ale obietivelor propuse i restrictiilor impuse. n ntreprinderile mici i mijlocii, funcia financiar a ntreprinderii este ndeplinit de managerul acestora, ajutat de serviciile contabilitate i financiar. n societile mari, rolul major n deciziile cu caracter financiar l are echipa managerial, alturi de care exist servicii de control financiar, contabilitate, juridic i fiscal, chiar dac problemele financiare propriu-zise cum sunt cutarea surselor de finanare i gestiunea de trezorerie revin directorului financiar i serviciului de trezorerie. Managementul trezoreriei este bazat pe administrarea platilor si colectarea incasarilor, managementul lichiditatilor si al finantarilor bancare, care in zilele noastre a capatat un rol mult mai larg. Astfel, planifiacarea activelor de trezorerie si monitorizarea lor ulterioara, impreuna cu o strategie de investire a surplusurilor si finantarea deficitelor la cele mai mici costuri, coroborate cu managementul tranzactiilor valuatare si al riscurilor asocitare cu fluctuatia ratelor de dobanda fac parte dintr-o strategie optima de administrare a trezoreriei. Conceptul care sta la baza managementul trezoreriei este managementul lichiditatii, prin care se determina ce active trebuie transformate in numerar la cel mai mic cost. Acest proces necesita previzionarea fluxurilor de active lichide, planificarea finantariior pe termen scurt si identifiacarea surselor de investitii, precum si relationarea cu institutiile financiare. Pe plan secund urmeaza managementul capitalului de lucru care implica vanzarile de bunuri si servicii si colectarea acestora, coroborate cu achizitiile necesare si plata acestora. Cele doua fluxuri platile si incasarile sunt principalele surse de finantare si investitii pentru afacere.

Capitalul de lucru este capitalul folosit de antreprenori pentru a genera beneficii si a-si sustine compania.

Capitalul de lucru sau capitalul circulant este capitalul pe care antreprenorii il folosesc pentru a genera beneficii, prin transformarea acestuia din numerar in materii prime, apoi din marfa in numerar. Capitalul de lucru este o investitie in active curente. Privite la un moment in timp, in bilant, activele pe termen scurt, cat si pe cele pe termen lung sunt folosite cu scopul final de a maximiza averea actionarilor. Care este nivelul optim de active pe termne scurt pe care trebuie sa le detina o companie depinde de mai multi factori printre care: Tipul de activitate si de produs Lungimea ciclului de productie Practica din industrie si cultura locala Gradul de incertitudine din domeniu Tipul de activitate fie de productie fie de retail, necesita un anumit 42

nivel de echipamente si investitii. Astfel, pentru industria constructoare de nave este necesar un santier intreg, in timp ce pentru o firma de consultanta este nevoie de cateva birouri. La fel, daca ciclul de productie este lung, va fi nevoie de o investitie mare in active curente, in timp ce pentru domeniile unde marfa se transforma repede in produs finit si apoi in numerar, este nevoie de un nivel de lichiditati mai mici.

6.2.

Cash management

Gestionarea numerarurului si al echivalentelor acestuia depinde dupa cum am observat de domeniul de activitate. O companie care activeaza in retail (precum Metro, Cora, etc.) si care se aprovizioneaza frecvent, va face plati catre furnizor dese dar incaseasa la in mod curent va mentine un nivel al cash-ului scazut, fiindca ii va rula mult. O companie cu un ciclu lung de productie, de exemplu o ferma agricola, va avea nevoie de un sold al numerarului ridicat pentru perioada initiala de achizitie a materiei prime, iar apoi necesarul se va mentine la un nivel ridicat, pentru a acoperi cheltuielile lunare de mentenanta si salarii, pana cand produsul final va fi vandut si transformat din nou in numerar. Managementul lichiditatilor se refera la procesul prin care intrarile si iesirile de numerar sunt urmarite si sistematizate pentru a asigura lichididatea companiei. Managementul lichiditatilor reprezinta o serie de procese menite sa eficientizeze intrarile si iesirile de disponibilitati. Pe scurt, a face un bun management al lichiditatilor inseamna a directiona lichiditatile care intra intr-o companie catre zonele unde acestea sunt necesare si consta in optimizarea cash flowului, a soldului de pe contul curent si in investirea acestuia pe termen scurt. In acest context, prin lichiditati intelegem fie numerar in forma fizica fie echivalente ale acestuia precum cecuri, disponibilitati sau incasari in contul current. Desi o companie poate detine o paleta larga de active ce pot fi convertite in lichiditati, Cash management inseamna in primul rand gestionarea acelor instrumente care pot fi convertite in disponibilitati intr-un timp foarte scurt. Una dintre caracteristicile acestui proces este ca nu genereaza in mod obligatoriu profit, dar este important pentru ca: 1. Permite derularea tranzactiilor financiare curente: achizitii, cheltuieli operationale, salarii si o gama larga de plati (dividend, taxe etc). 2. Ofera solutii in cazul aparitiei unor necesitati neprevazute de lichiditati: cresterea neasteptata a unor costuri de inventar, intarzieri in colectarea sumelor datorate de clienti. 3.Lasa loc unor tranzactii de tip speculativ: mentinerea unui sold de lichiditati este importanta atunci cand se anticipeaza scaderi ale pretului materiilor prime sau obtinerea reducerii comisioanelor in cazul platilor anticipate.

43

Gestionarea lichiditatilor trebuie calibrata la nevoile firmei.

La ce foloseste: Un bun control al lichiditatilor este essential in gestionarea necesitatilor de capital de lucru. Exemplu: estimarea costurilor cu materiile prime, estimarea costurile generate de achizitii/ extinderi, care presupun detinerea unei imagini clare despre ce volum de lichiditati este necesar si cand. Pentru a intelege si gestiona optim fluxurile de numerar, este necesara o intelegere a incertitudinii incasarilor si platilor. Incasarile sunt incerte fiindca nu se cunoaste momentul vanzarii si nici momentul colectarii numerarului, iar costurile de productie si nevoia de capital necesita, de asemenea, previzionare.

In functie de activitatea firmei numerarul trebuie detinut din mai multe motive.

Motivele de a detine numerar sunt : Motivul tranzactional pentru a-si derula activitatea curenta, o companie trebuie sa detina numerar pentru a achizitiona materie prima, pentru a-si plati angajatii si pentru a onora tranzactiile necesare pentru operatiunile zilnice. Motivul de siguranta desi fluxurile de numerar sunt planificate in detaliu, se poate ca datorita unor factori exogeni necesarul de plata sa depasasca balanta obisnuita. In acest caz o companie trebuie sa detina un tampon de cash suficient pentru situatii de urgenta, neprevazute. Motivul speculativ la fel cum se pot ivi situatii de urgenta, se pot ivi si oportunitati de afaceri care pot fi speculate in cazul in care societatea detine numerar disponibil. Astfel, daca pe piata apar discounturi sau oportunitati de investitie pe termen scurt, folosind numerarul speculativ se pot obtine randamente superioare numerarului. Motivul de decontare pentru a se asigura ca toate tranzactiile efectuate prin banci se pot deconta managerul financiar poate decide sa pastreze un sold excedentar in conturile curente, care desi sunt remunerate foarte slab, pot asigura evitarea unor blocaje in tranzactiile bancare. In plus, unele banci pot solicita un sold excedentar sau un nivel de rulaj pentru a furniza anumite servicii bancare. Numerarul tinut pe casa sau in conturile bancare nu genereaza insa un venit comparabil cu cel obtinut de cel din activitatea de baza a societatii sau ma avantajos decat un depozit la termen. Insa, desi apare un cost de oportunitate asociat cu detinerea de numerar, lipsa lichiditatii poate genera costuri mari in cazul in care societatea este nevoita sa vinda din activele sale pentru a acoperi o nevoie temporara. Aceste costuri pot fi, comisioane de vanzare, penalitati pentru desfiintarea de depozite mai devreme decat scadenta sau pierderi din diferente de pret. In concluzie, investita in numerar are ca si cost pierderea profitului obtinut prin investirea in alte active, dar are ca beneficiu evitarea unor pierderi in cazul in care lipseste lichiditatea. Ca exemplu concret pentru RON, numerarul detinut in casa nu genereaza nici un venit, numerarul din contul bancar genreaza intre 0,1% si 0,5% pe an, un depozit genereaza intre 4% si 7% pe an, iar investitia in alte instrumente 44

Costul de oportunitate reprezint remunerarea pe care ar putea s o obin firma dac suma bneasc cu care a achiziionat stocurile ar fi fost altfel folosit de exemplu, plasat pe piaa monetar sau financiar.

mai riscante poate fi mai profitabila. Se spune ca nivelul lichiditatilor unei companii este un indicator mai precis in ceea ce priveste sanatatea financiara a unei companii decat contul de profit si pierderi pentru ca un control eficient al acestuia permite: -previzionarea momentului, formei si destinatiei necesarului de lichiditati -determinarea sursei optime pentru satisfacerea necesarului de lichiditati Componentele fluxurilor. Companiile se confrunta de multe ori cu fluxuri financiare lente si anevoioase,procese de reconciliere mult prea complicate si ineficiente, capital de lucru blocat sau pierderea veniturilor pe care le-ar genera disponibilitatile in contul curent. Prin urmare este esentiala gestionarea eficienta a intrarilor si iesirilor de disponibilitati ca si o imagine clara asupra lichiditatilor in orice moment.

45

C
1. Incasari prin ordine de plata

Concentrarea si plasarea automata a lichiditatilor in depozite pe termen scurt

1. Plati prin ordine de plata

2. Incasari prin cecuri si bilete la ordin

A
3. Incasari prin depunere de numerar in contul curent

Contul current (managementul lichiditatilor)

2. Plati prin cecuri si bilete la ordin

B
3. Plati in numerar prin retragerea din contul curent

4. Debitarea directa a sumelor datorate de clienti

4. Debitarea directa a sumelor datorate furnizorilor

5. Incasarea prin acceptarea la plata a cardurilor (POS)

5. Plati prin carduri de debit si de credit

Reconcilierea extraselor de cont

46

A. Intrarile de lichiditati 1. Incasari prin ordine de plata


Incasarile pot fi in RON sau in valuta. In functie de specificul afacerii si de originea partenerilor de afaceri, o firma poate incasa contravaloarea serviciilor prestate/ bunurilor livrate in RON sau valuta. Este important de retinut ca pentru incasarea sumelor in alta valuta decat RON este necesara deschiderea unui cont in valuta. In cazul in care valuta incasata este diferita de cea in care este deschis contul (spre ex se incaseaza USD in cont de EUR) operatiunea se va procesa conform precizarilor de la capitolul 6. Platile de mica valoare se deconteaza prin sistemul SENT iar cele platile de mare valoare prin REGIS. Decontarile in RON (incasari si plati) la nivel interbancar sunt procesate centralizat prin sistemul Transfond, in functie de valoarea lor. Astfel, sumele mai mici de 50.000 RON sunt procesate prin sistemul SENT, care are 3 sesiuni de compensare in cadrul unei zile bancare, ultima sesiune avand loc la ora 16:00. Sumele mai mari de 50.000 RON se proceseaza prin sistemul REGIS (denumit si sistemul de compensare de mar valoare) in timp real, ceea ce inseamna ca se crediteaza in contul beneficiarului intr-un timp mult mai scurt decat prin sistemul SENT. Daca beneficiarul doreste sa incaseze de la partenerul sau o suma mai mica de 50.000 RON intr-un timp foarte scurt (cu creditare pe contul beneficiarului in aceeasi zi) poate indica platitorului sa solicite procesarea platii in regim de urgenta. Tranzactia va fi procesata in acest caz prin sistemul de compensare de mar valoare cu debitarea comisionului Transfond aferent. Comisioanele Transfond aferente platilor sunt suportate in intregime de catre platitor si difera in functie de canalul de procesare: pentru platile de mica valoare (mai mici de 50.000 RON) Transfond percepe un comision de 0.51 RON iar pentru platile de mar valoare (mai mari de 50.000 RON) un comision de 6.26 RON. Aceste comisioane sunt percepute in mod automat de catre banca platitorului, in plus fata de comisionul de procesare al bancii respective. La nvel intrabancar (intre conturi deschise la aceeasi banca) decontarile in RON se proceseaza in functie de fluxurile operationale ale bancii respective si de canalul ales de client pentru ordonarea platilor. Monitorizarea si transferul automat al soldurilor deschise la Trezoreriile de Stat: Companiile care au relatii de afaceri cu institutii de stat isi pot incasa sumele cuvenite contractual strict in conturi deschise la Trezoreria Statului. In baza unor conventii semnate cu aceste trezorerii, bancile pot pune la dispozitie clientilor in format electronic extrase de cont privind incasarile operate pe respectivele conturi si, la ordinul clientului, pot transfera sumele existente in respectivele conturi in contul curent al clientului deschis la banca respectiva. Astfel nu mai este necesara deplasarea reprezentantilor clientilor pana la sediile trezoreriilor pentru consultarea extraselor de cont si nici completarea ordinelor de plata pe suport hartie pentru 47

transferul disponibilului din conturile deschise la Trezorerie catre conturile clientului deschise la o banca comerciala.

2. Incasari prin cecuri si bilete la ordin


CEC-ul si Biletul la Ordin sunt instrumente de plata flexibile ce pot fi folosite pentru a deconta tranzactii in viitor. CEC=Document nominal sau la purtator, prin care posesorul unui cont curent sau de decontare ori o alta persoana imputernicita dispune plata unei sume de bani din disponibilul aflat in contul titularului Bilet la Ordin (cambie)= Act, document prin care cel care-l semneazase obliga sa plateasca neconditionat, la un anumit termen si intr-un anume loc, o suma de bani. In cazul in care o companie are numeroase incasari si plati prin intermediul cecurilor si biletelor la ordin, bancile pot oferi o solutie separata de monitorizare a decontarii acestora. Astfel, este suficient ca o companie sa depuna la banca instrumentele respective (insotite de borderouri in functie de procedurile de lucru ale bancii respective) urmand sa primeasca din partea bancii un fisier centralizator care ofera informatii precise si detaliate despre data cand ele vor fi decontate. Compania beneficiara va putea avea prin urmare o imagine clara despre momentul in care contul curent ii va fi creditat cu sumele respective, putand sa isi planifice in consecinta platile.

3. Incasari prin depuneri de numerar in contul curent


Incasarile in numerar sunt cele mai rapide, insa datorita riscurilor asociate operatiunilor cu numerar acestea sunt mai costisitoare. O companie poate opta pentru incasarea sumelor datorate de catre clientii sai direct in numerar in contul curent. In general, comisioanele operatiunilor cu numerar si implicit a incasarilor in contul curent in numerar, sunt mai mari decat cele percepute pentru transferurile intra si interbancare, si sunt in general exprimate printr-un procent din valoarea sumei depuse. In functie de banca unde este deschis contul curent sau colector, se pot percepe comisioane atat platitorului cat si beneficiarului sumelor. In unele cazuri, banca va solicita depunatorului documentul in baza careia se face depunerea de numerar, conform normelor interne pentru prevenirea spalarii banilor. In cazul in care numarul depunerilor de numerar de la parteneri este semnificativ, in vederea reconcilierii rapide si automate a sumelor depuse, compania poate acorda un cod unic de identificare fiecarui partener, solicitandu-i acestuia sa il completeze in detaliile depunerii de numerar. Pentru simplitate, se poate folosi si CUI-ul partenerului. 48

In cazul in care o companie detine mai multe puncte de lucru in care au loc incasari in numerar de valori semnificative, pentru diminuarea riscurilor si pentru simplificarea procesului de depunerea a numerarului respectiv in contul curent, compania poate solicita bancii sa ridice numerarul direct din punctul de lucru. Acest serviciu se realizeaza cu ajutorul unor masini blindate asigurate, banii fiind colectati, transportati la sucursala unde este contul deschis sau la centrul de procesare al bancii, numarati si creditati in contul clientului. Se evita astfel riscurile de furt din punctul de lucru sau de jaf asupra persoanei care este insarcinata sa depuna numerarul in sucursala bancii precum si timpul prelungit de asteptare in fata casierei pentru numararea si depunerea banilor.

4. Incasari prin debitarea directa a conturilor clientilor


Debitarea directa este o solutie moderna prin care conturile partenerilor pot fi debitate automat cu o frecventa convenita contractual. In cazul in care compania are relatii contractuale cu parteneri catre care factureaza lunar anumite sume, pentru simplificarea modului de lucru, minimizarea costurilor dar si pentru dobandirea unui anumit control asupra fluxului de numerar, compania poate solicita bancii implementarea unui flux de debitare automata. Pentru aceasta, este necesara parcurgerea pasilor urmatori: -semnarea unui acord de debitare directa intre compania beneficiara si banca sa, acord prin care beneficiarul imputerniceste banca sa iar banca este de acord sa opereze debitarea sumelor indicate de beneficiar de la platitorii care au semnat in prealabil un mandat de debitare directa -semnarea unui mandat de debitare directa de catre platitor, prin care acesta imputerniceste banca sa ii debiteze contul cu suma datorata beneficiarului, la instructiunea primita de catre banca din partea beneficiarului; Platitorul poate stabili un plafon maxim pana la care sumele datorate sa fie debitate din contul sau curent. In cazul in care instructiunea de debitare emisa de beneficiar este mai mar decat plafonul setat de platitor, tranzactia nu se proceseaza. Deasemenea, in cazul in care in contul curent al platitorului nu se inregistreaza un disponibil care sa permita debitarea intregii sume solicitate de beneficiar, tranzactia nu se proceseaza. -emiterea de catre beneficiar si trimiterea catre banca prin intermediul unui canal securizat a instructiunilor de debitare. Frecventa emiterii acestor fisiere tine strict de intelegerea contractuala dintre beneficiar si platitor. Tranzactiile de debitare directa se proceseaza in aceeasi zi in cazul in care atat platitorul cat si beneficiarul au contul curent deschis in cadrul aceleiasi banci. In cazul in care cei di parteneri au conturi 49

deschise la banci distincte, decontarea tranzactiei de debitare directa se va realiza prin intermediul Transfond si va dura maxim 3 zile lucratoare. Deasemenea, in plus fata de comisioanele percepute de fiecare banca in parte, beneficiarul va achita comisionul Transfond.

5. Incasari prin acceptarea la plata a cardurilor (POS)

Cardurile pot fi o metoda foarte convenabila de incasare a platilor, acestea optimizand fluxul de numerar si evitand riscurile asociate activitatii cu numerar.

O alta varianta pentru incasarea sumelor de la clienti este acceptarea la plata a cardurilor. Bancile ofera serviciul de instalare a unui terminal de tip POS contra unui comision exprimat ca procent din valoarea tranzactiilor. Decontarea acestora si creditarea sumelor in contul curent al beneficiarul are loc in functie de banca emitenta a cardurilor cu care se efectueaza plata. In cazul in care cardurile sunt emise tot de catre banca beneficiarului, creditarea sumelor se poate realiza chiar si in aceeasi zi.In caz contrar, creditarea sumelor se realizeaza in functie de fluxurile de procesare ale bancii beneficiarului. Negocierea cu banca pentru un astfel de serviciu are la baza volumul estimat al incasarilor prin POS. Cu cata cesta este mai mar, cu atat banca va fi mai dispusa sa micsoreze comisionul de incasare sau termenul de decontare. In cazul in care termenul de decontare dorit de beneficiar este foarte mic, banca va percepe in consecinta un comision de decontare mai mar.

B. Iesirilie de lichiditati 1. Plati prin ordine de plata

Ordinele de plata pe suport hartie necesita prezenta la banca si completarea cu datele beneficiarului si codul IBAN al contului unde se face plata.

Ordinele de plata in lei si valuta sunt probabil cel mai popular canal de decontare a tranzactiilor intre partenerii de afaceri. Bancile ofera acest tip de servicii atat rezidentilor cat si nerezidentilor, in baza conditiilor generale de afaceri ale bancii. O companie poate ordona transferuri din conturile sale atat pe suport hartie, prin completarea formularelor tipizate ale bancii, cat si prin intermediul aplicatiilor de electronic banking puse la dispozitie de catre banca respectiva. Daca in urma cu 6 ani aplicatiile de electronic banking erau ceva mai rudimentare decat in Europa de vest, permitand strict descarcarea unui extras de cont pentru ziua anterioara, acum solutiile sunt din ce in ce mai orientate catre a oferi companiilor o imagine cat mai actuala si a le permite economisirea unei cantitati 50

Aplicatiile de electronic banking au devenit foarte eficiente si asigura in

conditii de securitate efectuarea operatiunilor bancare pe internet.

importante de timp si implicit bani. Din ratiuni operationale, costurile asociate serviciilor de procesare a instructiunilor electronice sunt in general cu 50% mai mici decat cele percepute pentru operarea instructiunilor depuse la sediul bancii pe suport hartie. Majoritatea bancilor si-au definit procese automate care colecteaza platile trimise de clienti in format electronic, parcurg apoi anumite procese de validare dupa care sunt trimise direct in sistemul de compensare inter-bancar. Astfel, intervalul dintre momentul in care un client initiaza o plata prin intermediul unei interfete electronice (fie ea o aplicatie sau o pagina Web securizata) pana cand respectiva plata intra in sistemul de compensare electronic interbancar este de maxim cateva ore, ceea ce inseamna ca daca o plata este instructata in cursul diminetii, ea poate fi creditata pe contul beneficiarului in chiar aceeasi zi, in functie de procesele de validare ale bancii contrapartidei. Automatizarea platilor: majoritatea aplicatiilor de electronic sau internet banking disponibile pe piata romaneasca permit importul automat al fisierelor de plati generate de un sistem contabil in diverse formate. Astfel, daca sistemul contabil poate exporta un pachet de plati in format xls sau txt (cu separator ., ,,tab, spatiu sau |) atunci cu siguranta acest fisier va putea fi importat in aplicatia oferita de banca. Odata importat un pachet de plati, acestea vor putea fi salvate drept sabloane astfel incat la urmatoarea plata catre respectivul furnizor nu va mai fi necesara decat editarea sumei, a datei de procesare a platii si aplicarea semnaturii electronice asupra platii sau pachetului de plati. Un alt avantaj consta in posibilitatea de a ordona plati cu o data de procesare in viitor, in cazul in care se estimeaza ca la respectiva data vor fi avut loc incasari pe contul curent sal in cazul in care persoanele cu drept de semnatura nu vor fi prezente in firma la data cand trebuie sa fie efectuate respectivele transferuri. Un subiect extrem de delicat, pentru care bancile ofera acum solutii automatizate si securizate, este plata salariilor. Fiind vorba despre plati regulate dar in acelasi timp cu carcter confidential, bancile au dezvoltat acum solutii care permit importul in aplicatie al unui fisier ce contine platile salariale prin module special destinate astfel incat in extrasul de cont sa apara doar sumele debitate far evidentierea beneficiarilor. In baza unor setari securizate, bancile pun apoi la dispozitie strict persoanelor autorizate informatiile privind conturile creditate si numele beneficiarilor. Standing Order (Plata programata) In cazul in care o companie doreste transferarea unei sume prestabilite la o data prestabilita cu frecventa lunara, poate incheia un acord de plata programata cu banca sa, indicand toate detaliile platii. In ziua indicata a fiecarei luni, banca va procesa in mod automat instructiunea clientului far a mai fi necesara instructarea de fiecare data a transferului respectiv.

Platformele de electronic banking pot aduce mari economii de timp si bani, furnizand servicii automate de ordonare de plati.

51

2. Plati prin cecuri


Cecurile ca metoda de plata. In cazul in care o companie doreste sa isi plateasca partenerii prin intermediul cecurilor, poate solicita bancii sale emiterea unui carnet de cecuri. In baza unui proces de analiza a clientului, banca va elibera apoi carnetul de cecuri.

3. Plati in numerar prin retragerea din contul curent

Platile prin numerar genereaza costuri suplimentare in comparatie cu alte instrumente de plata moderne.

Retragerile de numerar din contul curent sunt, ca si depunerile de numerar in contul curent, mai costisitoare decat celelalte tipuri de operatiuni. In cazul in care sumele retrase sunt mai mari decat un plafon prestabilit de catre banca, este necesara programarea prealabila astfel incat banca sa isi poata alimenta casieria cu suma necesara. Acelasi lucru este valabil si in cazul in care clientul doreste ca numerarul sa ii fie pus la dispozitie intr-o anumita structura de cupiuri. Pentru companiile cu puncte de lucru ce necesita alimentare cu numerar cu o anumita frecventa (zilnic, saptamanal etc) si cupiura (monezi, bancnote de valoare mica etc), bancile pun la dispozitia clientilor servicii de alimentare cu numerar prin intermediul masinilor blindate. In baza unei comenzi realizate cu cel putin o zi lucratoare inainte, bancile vor livra numerarul solicitat de client la sediul punctului de lucru si vor debita in consecinta contul curent al clientului.

4. Debitarea directa a sumelor datorate furnizorilor

In calitate de platitor, o companie poate opta pentru debitare automata numai in cazul in care partenerul sau beneficiar a incheiat deja un acord de debitare directa cu o banca (aceeasi sau alta decat a sa). In cazul in care acest cadru exista, platitorul poate imputernici banca sa prin intermediul unui mandat ca, in cazul in care beneficiarul emite o solicitare de debitare directa, sa dea curs acesteia in limitele plafonului stabilit de catre platitor. In cazul in care banca beneficiarului este alta decat banca platitorului, dupa semnarea mandatului de debitare directa si avizarea sa de catre banca, platitorului ii revine sarcina de a-si instiinta partenerul ca a emis un mandat de acest tip. In acest caz, debitarea se va putea realiza prin intermediul sistemului de decontare interbancare, conform celor descrise mai sus. 52

5. Plati prin carduri de debit si credit


Cardurile de debit sau credit pot sa ofere o alternativa convenabila operatiunilor cu numerar. O companie poate solicita emiterea unui card de debit (cu acces strict asupra disponibilitatilor din contul curent al companiei) sau de credit. In cazul cardurilor de credit, banca va realiza o analiza a clientului inainte de a decide emiterea unui card de credit cu un anumit plafon, si va solicita garantii conform normelor sale interne de creditare.

C. Concentrarea Lichiditatilor

Depozitele overnight si sweep-urile in acelasi cont pot asigura fructificarea disponibilitatilor ramase pe cont la sfarsitul zilei.

In cazul in care o companie detine mai multe conturi curente, fiecare dintre ele fiind dedicate procesarii unui anumit tip de operatiuni (spre exemplu, in cazul unei companii cu mai multe obiecte de activitate, se poate deschide cate un cont aferent fiecaruia pentru o monitorizare precisa pe fiecare linie de activitate) banca poate concentra disponibilul din respectivele conturi sau sub-conturi (in functie de sistemul informatic al fiecarei banci) intrun cont definit ca principal colector la sfarsitul zilei. Astfel, in cazul in care pe contul principal este deschisa si o linie de credit pentru capital circulant sau de tip overdraft, la sfarsitul zilei soldul negativ poate fi acoperit prin transferul automat al disponibilitatilor acumulate in sub-conturi, in vreme ce reconcilierea incasarilor pe fiecare dintre sub-conturi se poate face separat, prin importarea extrasului conform procesului descris mai sus. Deasemenea, bancile pun la dispozitia companiilor, in baza semnarii unui acord prealabil, serviciul de plasare automata intr-un depozit overnight a disponibilitatilor de pe contul curent. In cazul acestui tip de serviciu, disponibilitatile aflate in contul curent vor fi plasate automat in depozit de tip overnight la o rata calculata de catre banca in fiecare zi. Negocierea ratei pentru depozitul overnight intre client si banca nu este posibila in cazul acestui de serviciu. In cazul in care clientul doreste sa negocieze cu banca sa rata la care vor fi plasate disponibilitatile sale, va trebui sa instructeze in fiecare zi un depozit de tip overnight.

53

D. Reconcilierea extraselor de cont

Extrasul de cont ofera o imagine clara asupra disponibilului din contul curent.

Cea mai eficienta solutie pentru a detine in orice moment informatii extrem de precise privind soldul contului curent este folosirea unei aplicatii de electronic sau internet banking. Acestea reprezinta o interfata prin care compania poate descarca direct de pe serverul informatii privind soldul conturilor curente. In cazul produselor de electronic banking este necesar ca reprezentantii bancii sa instaleze pe computerul companiei o aplicatie de tip client care, in urma unei autentificari securizate, permit conectarea la serverul bancii printr-o comunicatie de tip internet sau dial-up. In cazul internet banking, nu este necesara instalarea unei aplicatii pe computerul companiei, intrucat accesul se realizeaza prin intermediul unei pagini Web securizate, prin introducerea unor date de autentificare cu chei de criptare. Majoritatea bancilor ofera prin aceste interfete informatii actualizate in timp real sau la intervale predefinite. Astfel se pot monitoriza extrem de precis incasarile pe contul curent, acest lucru permitand mai departe o optimizare a efectuarii platilor. In cazul companiilor cu un numar mar de incasari pe contul curent, se poate deasemenea recurge la exportarea extrasului de cont intr-un format convenabil pentru companie (xls sau txt) astfel incat fisierul respectiv sa poata fi importat direct in aplicatia contabila, far a fi necesara introducerea manuala acestora in contabilitate una cate una.

54

7 Gestiunea trezorerie in lei si in valuta


Managerul financiar al unei societi comerciale urmrete realizarea concomitent a: - echilibrului pe termen scurt, prin previzionarea fluxurilor financiare de intrare/ieire din trezorerie, i a - echilibrului pe termen mediu i lung, prin desfurarea unui proces investiional ndreptat ctre dezvoltare i modernizare, care s genereze fluxuri de fonduri care s depeasc cheltuielile iniiale.

7.1.

Gestiunea trezorerie in lei


Pe termen scurt, deciziile de finanare se refer la stabilirea i acoperirea cu mijloace bneti a sarcinilor de exploatare, ntocmirea unui buget de venituri i cheltuieli, inclusiv determinarea necesarului de credite pe termen scurt i a costurilor generate de acestea. Generic, previziunea echilibrului financiar pe termen scurt este numit gestiune de trezorerie, al crei rol esenial const n proiectarea i urmrirea echilibrului dintre ncasri i pli, ntre nevoile de finanare generate de activele circulante i sursele posibil de mobilizat viznd corelarea volumului, periodicitatea i ritmul acestora. Gestiunea de trezorerie urmrete trei mari categorii de probleme, potrivit gruprii activelor i pasivelor circulante n funcie de posibilitile de finanare/mobilizare a acestora: 1. Gestiunea activelor circulante, distingnd cele trei mari grupe: - stocurile; - creanele client; - ncasri de trezorerie. 2. Gestiunea surselor de finanare a activelor circulante: - fondul de rulment; - creanele furnizor i avansurile creanelor client; - creditele bancare pe termen scurt. 3. Gestiunea plasamentelor pe termen scurt: - bonuri de tezaur; - conturi bancare la termen; -certificate de depozit

Gestiunea trezoreriei urmareste optimizarea fluxurilor de active si pasive astfel incat firma sa isi indeplineasca obligatiile pe termen scurt.

Deciziile de finantare sau investire se iau printr-o atenta gestiune a trezoreriei.

Analiza ncasrilor i asigurarea lichiditilor se plaseaz n contextul mai larg al gestiunii de trezorerie, care cuprinde simultan deciziile firmei de finanare i de plasament pe termen scurt. Deinerea de sume nefructificate lenee nu este, de regul, necesar, deoarece firma i poate procura foarte repede fonduri de la banc, avnd n prealabil acordul acesteia i cu cheltuieli minime. Dac apare, ns, un eveniment neprevzut i firma are nevoie rapid de o mai mare cantitate de bani, procurarea acestora 55

se va putea realiza cu costuri dobnzi mai ridicate dect cele practicate pe pia. Acest inconvenient poate fi remediat nu prin pstrarea de lichiditi neutilizate, ci prin investirea n active financiare (aciuni, obligaiuni) foarte uor negociabile. O companie trebuie sa aiba mereu lichiditati pentru a putea profita de oportunitatile de piata. n acest sens, gestiunea de trezorerie este considerat n prezent diferena dintre lichiditile poteniale i capacitatea de finanare neutilizat (n loc de creditele bancare pe termen scurt la care a apelat n mod real). Firma este mai interesat, pe de o parte, s-i dein fondurile temporar libere n plasamente pe termen scurt cu grad mare de lichiditate i, pe de alt parte, s aib o capacitate potenial de ndatorare neutilizat, care s-i permit un comportament flexibil. Acest comportament i va permite s poat beneficia de ocaziile care i se ofer, precum i s evite s plteasc dobnzi mari sau chiar s intre n ncetarede pli. n acest context, gestiunea trezoreriei, ca gestiune pe termen scurt, se va realiza n cadrul deciziei financiare pe termen lung, pentru a obine ajustri necesare unei funcionri n condiii de rentabilitate. Finanarea pe termen scurt n firmele din rile dezvoltate este realizat, n general, prin dou metode distincte de acordare a creditelor de exploatare din partea sistemului bancar i/sau financiar. Astfel, n rile de orientare anglo-saxon se practic un credit global de exploatare, al crui nivel se bazeaz pe necesitile globale de finanare care apar n ciclul de exploatare i este acordat sub forma liniei de credit. Acest tip de creditare reprezint pentru cel care l acord o aciune mai complex i cu un grad de risc mai mare dect n cazul creditrii realizate pentru finanarea unui anumit activ, care, n plus, beneficiaz i de garanii adecvate - modalitate practicat n gestionarea francez. Dup ce societatea comercial a luat hotrrea privind dimensiunea i modul de realizare a fondului de rulment, eventualul sold al finanrilor trebuie s fie asigurat prin credite pe termen scurt, fie c acest deficit s-a produs din necesiti ale exploatrii, fie pentru finanarea parial a necesitilor permanente de capital.

Obiectivele principale ale gestiunii de trezorerie vor fi: minimizarea costurilor, dac ncasrile se vor situa sub nivelul plilor i maximizarea rentabilitii, cnd trezoreria este pozitiv; obinerea unei flexibiliti ct mai mari, innd seama de restriciile impuse de deciziile pe termen lung.

56

7.2.

Schimburile valutare si platie externe


Un alt factor important n gestiunea trezoreriei este moneda n care se fac plile. Activitatea financiar a unei companii este dependent de momentul ncasrilor i plilor, dar dac activitatea implic materii prime de import sau livrarea produselor ctre export, se adaug un strat suplimentar de risc. Dup cum a vzut, o societate dorete s intrzie ct mai mult momentul plilor pentru a fructifica numerarul disponibil i sper ca va primi creanele n cel mai scurt timp. n cazul societilor cu activitate de import sau export programarea plilor i a ncasrilor trebuie facut pentru a optimiza i fluxurile valutare i pentru a minimiza incertitudinile legate de cursul valutar. Putem descrie tehnicile de management al trezoreriei pentru importatori i exportatori exemplificnd pentru urmtoarele companii: companie care import materia prim din UE i China companie care export n UE i Brazilia companie care are un credit n valut (EURO) companie multinaional cu o filial n Romania care primete finanare de la societatea mama i i face bugetul n valut companie cu investiii i plasamente n afara rii.

Piata valutara este complexa, foarte lichida si activa .

Piata valutara este deschisa aproape tot timpul insa bancile pot opera schimburile valutare numai in timpul programului.

Piaa valutar sau piaa forex (eng. Foreign exchange) este o pia nelocalizat, global, fr un sediu fizic, care este deschis 24 de ore pe zi i aproape 7 zile pe sptmn datorit diferenelor de fus orar. Piaa deschide cu sesiunea asiatic (Noua Zeeland, Australina, Japonia) duminic seara, ora Romniei i inchide cu sesiunea american (S.U.A) smbt dimineaa. Cele mai importante centre financiare pentru piaa valutar sunt Tokio, Hong Kong, Londra i New York. Peste 3 miliarde de dolari se tranzacioneaz zilnic pe piaa valutar, iar cele mai importante perechi valutare sunt EUR/USD, USD/JPY, USD/GBP i USD/CHF. Dolarul american coteaza direct cu cele mai multe valute, motivul fiind rolul dominant pe care USD la avut n perioada standardului monetar aur. Dup al doilea razboi mondial s-a reinstaurat regimul monetar n care toate valutele aveau o valoare exprimat n funcie de gramul de aur. Dolarul era fixat la 35 USD pentru o uncie de aur i celelalte monede cotau direct fa de dolar pentru a stabili valoarea acestora n aur. Astfel, dup prsirea standardului monetar aur, fiecare valut fluctua liber pe pia fa de USD i acesta i-a pstrat statutul de moned de rezerv global. Odat cu introducerea monedei uncie europene, statele din UE ii coteaz monedele direct la EUR, i apoi prin perechea EUR/USD la alte valute din lume. Moneda naional a Romniei, leul, coteaz 57

Monedele au avut ca etalon de pret aurul, iar apoi Dolarul american.

Moneda unica europeana euro este cel mai des

folosita in Romania pentru schimburle valutare.

direct cu Euro i indirect cu dolarul american prin perechea EUR/USD. Cursul de schimb este preul valutei; acesta poate varia n limite largi i flexibile, precum EUR/RON sau EUR/CHF, poate fi ancorat ntr-un culoar foarte ngust (USD/CNY, EUR/DKK) sau poate fi chiar fixat (EUR/BGN). Astfel managementul activitii companiei poate fi puternic influenat de fluctuaiile cursului de schimb, dei operaional firma s fie profitabil, financiar aceasta poate nregistra pierderi consistente datorate micrilor preurilor la valute. Vom meniona cateva din aspectele generale legate de fluctuaiile pieei valutare cu referiri centrate pe cazul Romniei. Participanii pieei valutare sunt banca central i ministerul de finane, bncile comerciale, companiile financiare (asigurtori, fonduri de investiii), clienii persoane juridice i persoane fizice. Nivelul cursului de schimb va fluctua n jurul unui pre de echilibru ce reflect fundamentele economice. Deviaiile de la acesta sunt generate de schimburile comerciale, de exuberana sau pesimismul investitorilor i de modificrile cererii i ofertei n contextul unei piei competitive. n cazul valutelor fixate la o moned ancor aceste deviaii pot determina prasirea anocrei, aciune care va zdruncina ncrederea investitorilor. Dac EUR/RON se crete, leul se depreciaz, este nevoie de mai muli lei pentru a cumpra un euro. Aceast situaie avantajaz exportatorii fiindc marfa lor devine mai ieftin fa de euro, dar dezavantajaz importatorii fiindc vor avea costuri mai mari cu marfa importat, necesitnd mai muli lei pentru a cumpra aceeai cantitate. Atunci cnd EUR/RON scade, adic moneda naional se apreciaz, este nevoie de mai puini lei pentru un euro. Importatorii vor avea costuri mai mici cu marfa importat, dar produsele pentru export vor deveni mai puin competitive.

Cursul de schimb poate fi fix sau variabil. EURRON este un curs variabil.

Participanti la piata valutara locala.

Companiile sunt influentate de fluctuatiile cursului in structura de costuri.

DATA 25.01

EUR/RON LEUL 4,1785 se depreciaz se apreciaz

EURO se apreciaz se depreciaz

CURSUL crete

26.01

4,1892

27.01

4,1634

scade

58

DATA 7.02

USD/CHF FRANCUL 1,4589 se apreciaz se depreciaz

DOLARUL se depreciaz se apreciaz

CURSUL -

8.02

1,4326

scade crete

9.02

1,4471

A. Aspecte macroeconomice
Cel mai important factor este rata de dobnd la care se poate fructifica acea moned. Dac rata de dobnd este mai mare la RON, dect la EUR, aa cum se poate observa i din tabelul de mai jos, participanii la pia vor vinde EUR pe care i dein i vor achiziiona lei, pe care ii vor plasa la 6% n loc de 1%. Astfel, cererea de RON va creete i cursul EUR/RON va scdea. Al doilea factor ca importan pentru evoluia cursului de schimb este inflaia. Cu ct ntr-o ar exist mai multe presiuni inflaioniste cu att puterea de cumprare a monedei se erodeaz, astfel investitorii vor vinde moneda inflaionist i vor cumpra valut stabil. Prin acest proces de schimb valutar, moneda cu inflaie ridicat se va deprecia. Zona EURO 1,25 2,30 Marea Britanie 0,50 4,00 Africa de Sud 9,00 3,70

Cursul de schimb este influenat de mai muli factori economici, interdependeni i care uneori acioneaz antagonic.

Tara Dobanda (%) Inflatie (%)

Romania 6,25 8,00

SUA 0,25 2,10

Polonia 4,00 4,30

Canada Japonia 1,00 2,20 0,10 0

Atunci cand isi gestioneaza trezoreria antreprenorii trebuie sa analizeze toate aspectele legate de tara unde vor sa dezvolte relatii de afaceri.

Alte variabile macroeconomice care influeneaz cursul de schimb sunt : creterea economic, deficitul de cont curent, deficitul bugetar i omajul. O ar care trece printr-un episod de cretere economic foarte puternic va avea oportuniti de investiie atrgtoare, deci moneda va fi cumprat i se va aprecia. Un exemplu poate fi cursul EUR/RON n perioada 2006-2007 cnd datorit atractivitii pieei imobiliare leul s-a apreciat puternic. n cazul n care ntr-un stat, importurile sunt mai mari dect exporturile, per ansamblu la nivelul economiei se cumpr mai mult valut dect se vinde, astfel cursul se depreciaz. n perioada 2008 2009, ara noastr importa foarte multe produse, dar nu genera suficiente exporturi, astfel cursul EUR/RON a crescut foarte mult. Un stat cu cheltuieli mai mari dect ncasrile, va fi nevoit s se 59

finaneze fie de la populaie fie de la bnci sau investitori strini. n general un deficit bugetar mare duce la deprecierea monedei locale, datorit presiunilor inflaioniste, al ineficienei economice sau al nencrederii investitrorilor. De asemenea, o rat mare a somajului indic o lips de activitate economic puternic ceea ce se traduce prin vnzarea monedei locale i cumprarea de valut pentru a cuta alte oportuniti de investit. Am observat care sunt principalele variabile care influeneaz cursul. De asemeana, factorii psihologici sau conjuncturali pot determina variaii ample ale cursului de schimb. Exist i factori conjuncturali, determinai la nivel microeconomic, precum pli ctre bugetul de stat sau repatrierea profiturilor care pot misca cursul de schimb.

B. Operatiuni valutare
Obiectul principal de activitate al unei companii este s genereze profit din operaini, prin ciclul numerar produse finite numerar. Dac n ciclul de producie intervin transformri ale numerarului n valut, managementul de trezorerie trebuie s minimizeze riscurile asociate acestor schimburi. Atunci cnd o societate face un schimb valutar, ea este un participant la pia care accept preul impus de pia (eng. price taker). n schimb, bncile sau alte instituii financiare sunt formatori de pia (eng. market maker), adic vor cota preuri ferme la care sunt dispuse s cumpere sau s vnd valut. Diferena dintre cursul de schimb pentru vnzare i cumprare se numete spread. O societate romneasc dispune n contul curent de 45000 RON i 10500 USD i trebuie s cumpere 3300 EUR pentru a plti materia prim achiziionat din Olanda. Schimbul valutar se va efectua astzi i banii vor pleca ctre partenerul din Olanda imediat. Banca afiaz urmtoarele cursuri: Vinde valut Cumpr valut RON 4,1600 EUR numerar USD numerar contra Vinde valut Cumpr valut contra RON

Firmele apeleaza la banci pentru a efectua schimburi valutare.

contra RON EUR - cont curent USD - cont curent EUR/USD

contra RON

4,0300

4,0200

4,1700

2,8590 1,3735

2,9690 1,4377 60

2,8510

2,9770

Cotarea directa.

Pentru a cumpra 3300 EUR, compania va vinde 13728 RON din contul curent :

Tranzaciile cu numerar sunt mai scumpe dect cele prin contul curent, fiinc apare costul de oportunitate al deinerii de cash pentru banc. Banca va transfera acest cost catre client, oferind o cotaie mai larg n cazul de fa 4,17 fa de 4,16. Dac dorim s efectum tranzacia invers pentru c am ncasat 3300 EUR vom folosi cursul pentru a vinde valut contra RON

Cea mai important observaie este ca am primit mai puini RON pentru vnzarea de EUR dect ne-au trebuit pentru cumprarea de EUR. Dac societatea nu are nevoie de USD din cont sau crede c dolarul se va deprecia n viitor, acesta poate s aleag s vnd USD contra EUR. Din tabel rezult c 1 USD valoreaz 1/1.4377 EUR. Ca i regul euristic, atunci cnd efectum un schimb valutar lum cursul cel mai dezavantajos pentru noi.

Care este cursul USD/RON care ar rezulta din cele dou tranzacii?

Dac banca nu ar fi cotat direct cursul EUR/USD vnzarea de USD ar fi implicat dou tranzacii valutare. 1. Vnzare de USD cumprare de RON 2. Vnzare de RON cumprare de EUR n exemplul de mai sus cotaia indirect USD/RON este mai 61

dezavantajoasa dect cotaia direct, pentru c n primul caz un dolar valoreaz 2,8935 RON iar prin cotaia direct banca ofer pentru un dolar 2,8950 RON. Cotarea indirecta. Exist cazuri n care o banca nu va afisa cotaii pentru anumite valute, n acel moment trezorierul va trebui s calculeze cotaia indirect sau cross-ul. Cumparare BID 1 DOLAR CANADA (CAD) 2,9490 1 COROANA NORVEGIA (NOK) 0,5150 (RON) Vanzare (RON) ASK 3,1180

0,5460

O companie romneasc import aparatur de prospectare petrolier din Canada i a ctigat o licitaie pentru o lucrare n Marea Nordului, pe teritoriu Norvegian. Operarea aparatului cost 125400 CAD. n urma lucrrilor compania vrea s i acopere spread-ul bncii pentru schimbul valutar. Care este cursul cross NOK/CAD? Dar CAD/NOK? Ct va factura pentru lucrarea din Norvegia compania pentru a acoperi spread-ul bncii? 1. Compania va ncasa pentru fiecare NOK vndut 0,5150 RON. Pentru a cumpra 1 CAD compania va vinde 3,1180 RON.

Vnzarea unei coroane norvegiene aduce 0,1651 dolari canadieni 2. 1 CAD se vinde pe 2,9490 RON, iar cu 0,5460 RON se cumpr 1 NOK.

Un dolar canadian se schimb pentru 0,54011 NOK.

NOK/CAD CAD/NOK

BID 0,1651 5,4011

ASK 0,1851 6,0569

Operarea echipamentului cost 62

125400 CAD, dar compania

dorete s nu suporte diferenele de curs, astfel va factura la preul de n loc de . Diferena de curs a fost transferat prin pre ctre compania norvegian. O tranzactie forward este echivalenta cu un schimb valutar stabilit astazi dar decontat peste o perioada de timp (1 saptamana, 1 luna, 3 luni, 6 luni sunt valori standard). Fiindca pretul la care schimbul valutar se efectueaza este stabilit acum pentru viitor, riscul de piata dispare, astfel tranzactiile forward diminueaza incertitudinea. Cursul forward este determinat de diferentialul de dobanzi dintre cele doua valute tranzactionate, el nu este o preziviune a pieti asupra nivelului din viitro al cursului. Spre exemplu cursul EUR/RON este 4,0985, cursul forward acum pentru o luna este 4,1065. Un importator care vrea sa cumpere 100000 EUR peste o luna, va initia tranzactia forward si isi va bloca cursul de cumparare la 4,1065. Peste o luna indiferent de nivelul pietei el va cumpara la cursul forward. Daca peste o luna cursul este 4,1324, el va cumpara la 4,1065 si este multumit ca si-a acoperit acest risc, fiindca altfel ar fi fost nevoit sa cumpere la 4,1224. Daca insa cursul este 4,0915, el este obligat sa cumpere la cursul forward. Tranzactiile forward sunt menite sa diminueze incertitudinea, transformand o necunoscuta ( cursul de schimb la o data viitoare) intr-o constanta (cursul forward), nu sa incurajeze speculatia. Optiunile sunt instrumente financiare derivate care dau dreptul dar nu si obligatia de a efectua o tranzactie. Fiindca aceste instrumente ofera numai drepturi ele au un pret, numit prima, care trebuie platit la inceputul contractului. Acest tip de contract poate fi vazut ca o asigurare. Optiunile de cumparare, call, dau dreptul de a cumpara o valuta (actiune, marfa) la un pret predeterminat (strike), daca pretul din piata la momentul expirarii optiunii este mai mare decat pretul predeterminat, atunci detinatorul optiunii cumpara la pretul predeterminat. Daca pretul pietei este mai mic, atunci detinatorul cumpara direct din piata si pierderea maxima este prima platita. Exemplu: optiunea call cu strike la 4,11 pe cursul EUR/RON cu scadenta la o luna costa 1200 EUR si da dreptul cumparatorului sa cumpere 100000 EUR. Cursul acum in piata este 4.10. Daca peste o luna cursul este 4,15 detinatorul optiunii cumpara euro la 4,11 si inregistreaza un profit de 4000 EUR, net a economisit 2800 EUR. Daca pretul din piata este 4.08 la scadenta optiunii, detinatorul nu isi va exercita optiunea, va pierde prima dar va cumpara din piata euro la 4,08. Aceste optiuni sunt pretabile importatorilor. Optiunile de vanzare, put, dau dreptul de a vinde la un anumit pret 63

Tranzactii forward.

Optiuni.

predeterminat, dar nu si obligatia. Aceste optiuni sunt preferate de exportatori sau de producatorii de marfrui. Exemplu: Un exportator va incasa peste o luna 100000 USD de la o comanda pe care a livrato unui client. Cursul USD/RON este 2,91 in acest moment. Pentru a se proteja de scadere dolarului (intarirea RON) el va cumpara o optiune put cu strike la 2,90 pentru 1350 USD. Peste o luna aceasta ii va da dreptul sa vanda cei 100000 USD la pretul de 2,90 daca cursul USD/RON este sub 2,90. Daca cursul peste o luna este 2,975 acesta va vinde USD in piata si a pierdut prima.

Aplicatii.

1. Cient producator de mobila pentru export. Incaseaza in EUR si are plati in RON.
Termen de plata la intern 90 zile. Termen de incasare 90 zile. Ce solutii propuneti minim 2? a. Forward 90 zile b. Optiune PUT

2. Cient importator de unelte de pescuit. Incaseaza in RON si are plati USD. Termen de plata 30-90 zile. Termen de incasare 90 zile. Ce solutii propuneti minim 2? a. Forward pe fiecare factura pretul clientului este inclus in marja comerciala b. Optiuni CALL

3. Cient importator de calculatoare. Incaseaza in RON si are plati in USD, EUR, GBP si JPY. Toate platile sunt de sub 10.000 EUR. Termen de plata 30-90 zile. Termen de incasare 90 zile. Contractele cu clientii se incheie annual un contract cadru. Se stabileste in principiu un grafic de livrari clientii sunt parteneri de mult timp si nu au probleme cu ei. Pretul se stabileste anual. Contractele cu furnizorii sunt pe baza de grafic de livrari de la inceputul anului. Pretul se stabileste anual. Ce solutii propuneti?

64

Bibliografie

Stancu, Ion; Finante; Editura Economica; 2007 Dragota, Victor (coordinator); Management financiar; vol 1; Editura Economica; 2003 Vasile, Ilie; Gestiunea financiara a intreprinderii; Editura Meteor Press; 2006 OMFP nr 94/29 ianuarie 2001 pentru aprobarea Reglementrilor contabile armonizate cu Direcia a IV-a a Comunitilor Economice Europene i cu standardele internaionale de contabilitate

Vintila, Georgeta; Gestiunea finaciara a intreprinderii; Editura Didactica i Pedagogica; 2006 Dragota, Victor; Consideratii privind modul de calcul al soldurilor intermediare de gestiune si al capacitatii de autofinanciare; Finante, banci, asigurari; nr.6; 2001 Ross, Stephen A.; Westerfield, Randolph W.; Jaffe, Jeffrey; Corporate Finance; McGraw-Hill/Irwin, editia 6; 2002 Damodaran, Aswath; Damodaran on valuation-Security Analysis for Investment and Corporate Finance; John Wiley&Sons;

65