Sunteți pe pagina 1din 38

DEZVOLTARE

DURABILA
CALE INEDITA DE DEZVOLTARE A OMENIRII

CUPRINS

CUVANT INAINTE ............................................................................................................................................ 2 TABLOUL GENERAL MONDIAL................................................................................................................... 4 1.1 1.2 1.3 1.4 CRESTEREA NUMARULUI DE CONSUMATORI ...................................................................................... 4 CRESTEREA CONSUMULUI INDIVIDUAL .............................................................................................. 6 LIMITARILE CRESTERII ECONOMICE ................................................................................................... 9 RELATIA CONSUM-BUNASTARE ........................................................................................................ 10

DIRECTII PRINCIPALE IN DEZVOLTAREA DURABILA ........................................................................ 14 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. MODELE DE CRESTERE ECONOMICA IN DEZVOLTAREA DURABILA .................................................. 14 CONSUMUL DURABIL ........................................................................................................................ 17 PROTECTIA MEDIULUI AMBIANT IN DEZVOLTAREA DURABILA........................................................... 18 PROGRES SOCIAL ............................................................................................................................. 19

DEZVOLTARE DURABILA IN EUROPA .................................................................................................... 21 3.1. 3.2. POLITICI DE DEZVOLTARE DURABILA IN EUROPA ............................................................................. 21 INDICATORI DE DEZVOLTARE DURABILA IN EUROPA ........................................................................ 22

APLICAREA DEZVOLTARII DURABILE IN AFACERI ............................................................................ 25 4.1. 4.2. 4.3. DEZVOLTAREA DURABILA IN AFACERI .............................................................................................. 25 ECOEFICIENTA .................................................................................................................................. 26 SOCIOEFICIENTA .............................................................................................................................. 27

DEZVOLTARE DURABILA IN ROMANIA .................................................................................................. 29 VIITORUL: DEZVOLTARE CLASICA SAU DURABILA .......................................................................... 32

Cuvant inainte
In ultimii ani a aprut un nou curent ideologic care vizeaz dezvoltarea mondiala - dezvoltarea durabila (sustenabila). Este in primul rnd un concept filozofic, dar in acelasi timp pragmatic, care i n vedere faptul ca existenta omenirii este limitata la resursele existente pe Pamant. Stadiu actual de dezvoltarea tehnologica limiteaz resursele folosibile pentru satisfacerea cerinelor umane numai la cele existente pe planeta Pmnt. ntruct dimensiunile planetei sunt finite, rezulta si faptul ca existenta omenirii este dimensionata de aceste resurse. Pe msura epuizrii acestor resurse, nu se mai pot asigura condiii materiale de viata pentru specia umana si in consecina aceasta poate fi supusa distrugerii. In mare parte, acest concept de dezvoltare a aprut ca urmare a creterii economice permanente din ultimii 60 de ani, care a dus la o folosirea intensiva a resurselor planetei. Numai in ultimii 25 de ani a nceput sa fie contientizat efectul profund negativ al creterii economice asupra mediului ambiant, iar datele tiinifice referitoare la deteriorarea condiiilor de viata pentru specia umana au devenit din ce in ce mai alarmante. Acest nou concept care are in vedere dezvoltarea speciei umane se poate face numai in concordanta cu resursele existente pe Pamant poarta numele de dezvoltare durabila (dezvoltare sustenabila) si capata din ce in ce mai muli adepi din partea cercurilor tiinifice. Dezvoltarea durabila implica o preocupare permanenta pentru conservarea resurselor planetei, in condiiile in care sunt satisfcute cerinele speciei umane, att in prezent, cat si mai ales in viitor. Un consum exagerat al resurselor naturale in prezent poate afecta profund condiiile de viata ale generaiilor urmtoare, care nu vor mai dispune de aceleai resurse, si in consecina se vor confrunta cu condiii de viata mult mai improprii speciei umane. Dezavoltarea durabila este legata indisolubil de mediul ambiant in care se desfasoara viata. La modul general consumul de resurse naturale are in vedere existenta a 2 tipuri de resurse naturale: Resurse naturale epuizabile Resurse naturale regenerabile Resursele naturale epuizabile nu constituie obiectul dezvoltrii durabile dect in mica msura. In acest sens se apreciaz ca dezvoltarea tehnologica a speciei umane va reaciona suficient de rapid la epuizarea resurselor naturale, cutnd soluii tehnologice de inlocuire a acestora sau de reutilizare. Exemplu: titeiul, carbunele fosil, minereuri metalice In schimb resursele naturale regenerabile reprezinta preocuparea majora a conceptului de dezvoltare durabila. In randul acestora se numara aerul, apa, vegetatia atat salbatica cat si cea cultivata de om. Aceste resurse sunt indispensabile vietii si constituie temelia vietii pe pamant. Absenta lor influenteaza major intreaga viata vie pe Pamant. Activitatea economica are un efect de agresiune asupra resurselor naturale regenerabile si intereseaza in mare masura asigurarea unui echilibru intre activitatea economica (consumatoare de surse regenerabile) si posibilitatea mediului de a regenera aceste resurse. In general se defineste o capacitate suport a naturii de a regenera sursele regenerabile, depasirea acesteia conducand la o degradare iremediabila a mediului, cu consecinte dezastroase asupra intregii vieti. Exista 3 situatii distincte ale influentei activitatatii economice asupra mediului ambiant: Consumul de resurse regenerabile Mai mare decat capacitatea mediului de regenerare Egal cu capacitatea de regenerare a mediului Mai mic decat capacitatea de regenerare a mediului Influenta asupra mediului ambiant Degradarea mediului ambiant Durabilitate Dezvoltarea economica lipsita de durabilitate Dezvoltarea economica stationara Dezvoltare economica durabila

Mediul ambiant in echilibru


Regenerarea mediului ambiant

Dezvoltarea durabila pornete de la premiza ca societatea omeneasca trebuie sa gestioneze 3 tipuri de capital economic, social si natural, ca nu se pot nlocui reciproc si al cror consum poate fi ireversibil. In timp ce este posibil ca dezvoltarea economica sa gseasc soluii pentru nlocuirea unor resurse naturale, este imposibila nlocuirea serviciilor furnizate de ecosisteme, cum ar fi protecia oferita de stratul de ozon, funciile de stabilizarea climatica a pdurii amazoniene etc. In fapt cele 3 capitaluri (natural, social, economic) sunt complementare. Imposibilitatea nlocuirii unui capital cu altul poate fi explicata si prin funciile extrem de diverse oferite in special de capitalul natural. Pdurile nu ofer numai baza de materii prime pentru industria hrtiei (care prin reciclare poate fi nlocuita de deeuri de hrtie), dar in acelai timp asigura biodiversitatea speciilor de animale, regularizeaz cursurile de apa si absorb dioxidul de carbon rezultat in urma arderilor. Dezvoltarea durabila nu se preocupa numai de conservarea mediului. Este un concept mult mai larg care vizeaza si dezvoltarea sociala si implementarea unui mod de viata care sa fie mult mai prietenos cu mediul ambiant, pornind de la analiza motivelor care provoac starea de satisfacie personala a unui individ in societate. Conceptul de dezvoltare durabila imbraca mai multe aspecte esentiale: 1. Filozofic, pentru ca reprezint un concept care leag iremediabil existenta civilizaiei umane de resursele disponibile pe Pamant; 2. Politic, pentru ca aplicarea lui la nivelul general implica decizii politice de maxima nsemntate pentru civilizaia umana, cu implicaii profunde asupra ntregii activitati economice si sociale 3. Economic, pentru ca traducerea in practica a acestui concept revine economiei, care trebuie sa ia hotrri dureroase, dar inevitabile, prin redimensionarea folosirii resurselor naturale si printr-o preocupare mult mai mare privind impactul activitatii economice asupra mediului ambiant. 4. Social, pentru ca aplicarea conceptului de dezvoltare durabila conduce la o stare de sanatate mai buna, speranta de viata mai mare si o prosperitate ascendenta. Abordarea acestui concept este inca in faza de inceput si exista o preocupare intensa a specialistilor si a unor instituii mondiale pentru definirea conceptului si stabilirea strategiilor de dezvoltare la nivel mondial. Se creaza diferite scenarii de dezvoltare a omenirii, care sa previzioneze cat mai exact consumul de resurse naturale, avand grija ca si generatiile urmatoare sa poata beneficia de conditiile oferite pe Pamant. Pentru prima data problema dezvoltarii durabile a fost pusa de Clubul de la Roma, reuniune a unor personalitati de prim ordin din diferite domenii, care au avut preocuparea de a gandi caile de dezvoltare. Primul produs al acestei reuniuni de personalitati a fost volumul Limits to growth , tradus in 32 de limbi, si care a previzionat ca activitatea economica in cretere va avea un impact major asupra mediului ambiant. In anul 1987, Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (comisia Brundtland) a prezenta primul raport Naiunilor Unite, prin care se atrgea atenia ca dezvoltarea economica bazata pe cretere economica are limite. Acest raport formuleaz si prima definiie a dezvoltrii durabile calea prin care resursele actuale satisfac cererea societatii din prezent, fara a compromite ansele satisfacerii cererii generaiilor viitoare. Incepand cu anii 1990, conceptul de dezvoltare durabila a aparut din ce in ce mai des pe agenda intalnirilor internationale, fiind obiectul unor summit-uri la nivel mondial.

TABLOUL GENERAL MONDIAL


In ultimele 5 decade, cresterea economica a fost cea mai importanta politica practicata pe glob. Economia globala a crescut de cca. 5 ori fata de mijlocul secolului 20. Continuarea cresterii economice in acelasi ritm conduce la o valoare a economiei mondiale de cca. 80 de ori mai mare in anul 2100, fata de anii 1950-1960. Sunt elemente importante, care sunt luate in considerare de toti analisti economici care previzioneaza viitorul omenirii. Conceptul de dezvoltare durabila are repercusiuni majore asupra previziunilor de dezvoltare mondiala. Cresterea economica inseamna un consum din ce in ce mai mare al resurselor, indiferent daca acestea sunt epuizabile sau regenerabile, iar intrebarea esentiala care se pune este : Se poate continua asa, in conditiile in care mediul ambiental va fi din ce in ce mai agresat ? Pana in prezent, cresterea economica a avut ca motor cresterea consumului. Dezvoltarea economica a fost generata in cea mai mare masura de cresterea consumului, respectiv de satisfacerea nevoilor individuale intr-o masura cat mai mare, chiar inducand nevoia de consum in conditiile in care aceasta nu era absolut necesara si nu reprezenta o cerinta vitala pentru fiecare individ. Cresterea consumului are un vedere 2 factori importanti : numarul de consumatori si cresterea consumului individual.

1.1

Cresterea numarului de consumatori


In principiu numarul de consumatori de pe o piata este direct dependent de populatia existenta pe acea piata. Toate activitatile economice au ca beneficiar final fiinta umana, indiferent daca cererea finala trece prin mai multe verigi intermediare, care aparent nu au legatura cu fiinta umana. Consumatorul final este intotdeauna fiinta umana, iar cererea acesteia de produse este urmarita permanent de marketingul activitatii economice, pentru satisfacerea ei in cele mai bune conditii. Din acest motiv exista o dependenta bine definita intre activitatea economica si numarul de indivizi, potentiali consumatori ai produselor rezultate. Volumul consumatorilor este foarte bine aproximat de populatia existenta. La nivel mondial, volumul activitatii economice este urmarit permanent in legatura cu populatia mondiala si respectiv cu mutatiile demografice care au loc in anumite regiuni. Conform datelor ONU, cresterea populatie mondiale a fost de cca 2 ori in intervalul 1960-2005, in timp ce in perioada 1800-1945 a crescut numai de 2,5 ori. Cea mai ridicata rata de crestere a populatie s-a inregistrat in anii 1960-1970 de cca. 2,5% anual. Pentru estimarea consumului pe termen lung (pana in anul 2100) s-au facut diferite previziuni privind evolutia populatiei mondiale in urmatoare perioada. Sunt dezvoltate 3 scenarii, dar ca oricare prognoza poate fi infirmata de realitate. Cele 3 scenarii sunt: 1. Ipoteza cresterii accentuate a populatiei, in care are loc o evolutie permanent crescatoare a populatiei, cu o rata de cresterea asemanatoare cu cea existenta in prezent. Conform acestui scenariu populatia mondial urmeaza sa 4

Cresterea populatiei mondiale dimensioneaza cresterea activitatii economice de pe Pamant

se dubleze pana in anul 2100, ajungand la cca. 14 mld. locuitori, 2. Ipoteza cresterii moderate, conform careia tendinta de crestere a populatie se va mentine, dar rata de cresterea a populatiei va deveni din ce in ce mai mica, in jurul anului 2080 aceasta rata urmand sa devina 0, urmata de o usoara tendinta de scadere a populatiei mondiale dupa aceasta data. In final, populatia mondiala va atinge cca. 9 mld. de locuitori. 3. Ipoteza scaderii populatiei, in aceasta varianta rata de crestere a populatiei urmeaza sa diminueze mult mai rapid, urmand ca in jurul anului 2040 sa devina nula. Dupa aceasta data va exista un puternic declin al populatiei, valoarea finala din anul 2100 ajungand mai mica fata de cea inregistrata in prezent cca. 5,5 mld. locuitori, fata de 6,5 mld.inregistrate in prezent. Trebuie mentionat ca scenariile 2 si 3 tin seama de imposibilitate asigurarii de resurse absolut necesare fiintei umane, scenariul 3 avand in vedere si un impact major asupra evolutiei populatiei a conceptului de dezvoltare durabila. Criticii conceptului de dezvoltare durabila scot in evidenta faptul ca aplicarea acestui concept inseamna controlul populatiei, scaderea numarului de locuitori ai planetei fiind o consecinta importanta a dezvoltarii durabile. In acest sens se aseamana dezvoltarea durabila cu teoriile privind combaterea cresterii populatiei Malthus (1798), Erlich (1968), controlul demografic impus de China prin legislatie.

1.2

Cresterea consumului individual

Poate cea mai importanta caracteristica a speciei umane este cresterea permanenta a consumului individual

Un element extrem de important in aprecierea consumului il reprezinta tendinta speciei umane de a manifesta un consum in PERMANENTA crestere. Dintre toate fiintele vii de pe Pamant, omul este singura specie al carui consum a crescut permanent, de la o generatie la alta si aceasta tendinta se mentine si in prezent. Celelalte fiinte vii au un consum in conformitate cu necesitatile speciei si nu manifesta tendinta de crestere a consumului. In cazul lor, cresterea numarului indivizilor dintr-o anumita anumita specie este reglata prin constrageri naturale. Cresterea exagerata a unei specii este sanctionata de natura prin mecanisme specifice, care limiteaza numarul de indivizi ai speciei. Este un mecanism natural prin care este combatuta cresterea exagerata a unei specii si se mentine un anumit echilibru intre speciile existente pe Pamant. In cazul fiintei umane, mecanismul natural de selectie este insa combatut prin capacitatea fiintei umane de a-si crea un sistem propriu, separat de cel natural. Inteligenta si capacitate de progres a fiintei umane au fost principalele caracteristici care au facut ca specia umana sa creeze o civilizatie proprie, care ii asigura cel putin pana in prezent un anumit grad de confort si o viata sociala din ce in ce mai complexa. Existenta omului modern cauta sa fie cat mai independenta de mecanismele naturale de selectie, ceea ce contribuie la o crestere a numarului de indivizi din specia umana. Iar aceasta evolutie in permanenta crestere a speciei umane este in mare masura rezultatul unei consum individual in crestere, care determina un volum sporit al activitatii economice, care furnizeaza intregul ansamblu de mijloace ce confera independenta speciei umane fata de natura. Ramane de vazut in ce masura aceasta independenta a omului fata de natura se poate manifesta permanent si daca in acest caz, constragerile naturii nu vor avea efecte dezastruoase asupra intregii vieti de pe Pamant. In cazul speciei umane, tendinta de consum s-a manifestat pana in prezent in permanenta crestere, existand o corelare clara intre cresterea economica si cea a consumului (spirala consumului) care vizeaza urmatoarele interdependente: a) Cresterea economica determina venituri individuale mai mari; b) Ca o consecinta a veniturilor mai mari, tendinta de consum creste si se manifesta printr-un consum sporit, rezultatul unor venituri individuale mai mari; c) Vanzarea bunurilor produse prin cresterea economica si consum sporit asigura resurse financiare mult mai mari pentru domeniul economic si ciclul se reia.

Spirala consumului este un fenomen specific care conduce la crestere economica

Venituri individuale

Dezvoltare economica

Consum

Mecanismul actual al dezvoltarii economice se bazeaza pe cele 3 componente importante, dar cea mai importanta este consumul. Societatile cu un grad inalt de tehnologie (si care implicit asigura venituri individuale mai mari) manifesta o predilectie pentru consum exagerat, care depaseste cu mult nevoile individuale. Cele 3 componenta sunt interdependente, si existenta unui element punctual poate determina aceasta evolutie in spirala. Totusi veriga discutabila este cea a consumului, care ramane o hotarare individuala, luat desigur intr-un anumit context economic. Elementul definitoriu al societatii de consum este existenta unui marketing inteligent si agresiv. Societatile in care consumul este extrem de ridicat sunt caracterizate de un marketing agresiv, inteligent, care nu urmareste decat sa convinga potentialul cumparator de avantajele consumului, indiferent daca acesta se refera la un produs alimentar de baza sau la o proprietate imobiliara. Strategiile de marketing s-au dezvoltat spectaculos in aceste tari si in prezent nimeni nu concepe un produs fara a avea o strategie de marketing bine definita si care sa determine un impact cat mai mare al produsului pe piata. Strategiile de marketing costa si sunt reflectate in pretul produsuluui. Se apreciaza ca in prezent, pana la 12-15% din costul produsului reprezinta marketingul acestuia. Un rol important in consum il are sistemul financiar. In general, veniturile individuale sunt alocate in doua directii importante: consum si economii. Criza economica din 2008-2009 a fost rezultatul unui consum exagerat. Cea mai mare parte a acestui consum vine din tarile cu economii puternic liberale (SUA, Marea Britanie, alte tari dezvoltate cu o economie de piata puternica). Cresterea spectaculoasa a consumului din aceste tari in perioada 1990-2007 s-a datorat finantarii consumului prin datoria individuala (credite personale, carti de credit, alte forme de finantare). La polul opus s-au situat tarile cu o economie coordonata de piata (China, India) unde rata de economie la

nivel individual a atins valori foarte ridicate (25-40%) raportate la veniturile realizate, chiar si in conditiile crizei mondiale (20072008). Criza economica 2007-2009 s-a datorat in principal cresterii exagerate a consumului prin datoria individuala,in deplina complicitate cu sistemul financiarbancar

In Marea Britanie, in perioada 1993-2008 datoriile individuale cumulate s-au dublat in mai putin de 10 ani. Ritmul de crestere al datoriilor individuale a fost de 1 mil. Lire sterline la fiecare 11 minute la inceputul anului 2008. Aceasta crestere a consumului prin datorie nu s-a stopat decat la finele anului. Datoriile individuale cumulate ale cetatenilor din Marea Britanie au depasit incepand cu anul 2006 chiar si Produsul Intarn Brut al tarii. Cresterea exagerata a consumului prin datorie a condus la faptul ca la inceputul anului 2008, rata economiilor populatiei a atins valoarea de 0%, cea mai scazuta valoare inregistrata in ultimele 4 decenii. Incurajarea consumului a folosit un mix de instrumente, printre cele principale fiind dorinta de a avea un statut social recunoscut si stimularea vanzarilor produselor de firma. Odata aparuta criza economica, siguranta financiara a scazut si foarte multi indivizi s-au vazut in imposibilitatea achitarii datoriilor. Inevitabil, cel mai mare risc a fost preluat de acel segment de populatie care tot timpul a fost vulnerabil, cei cu veniturile cele mai mici si care au profitat cel mai putin de pe urma celor 2 decenii de cresterea economica. Globalizarea este expresia companiilor transantionale de dimensiuni foarte mar si care dispun de bugete uriase Un al treilea element important al consumului este globalizare, ca fenomen de interconectare atat a activitatilor economice, cat si in special a consumului din diferite tari. Globalizarea este favorabila marilor companii transnationale, care dispun de bugete uriase, comparabile cu PIB ul unor tari de dimensiuni medii. Dispunand de resurse financiare practic nelimitate, sunt in cautarea permanenta a unor piete de desfacere, cu o putere de cumparare cat mai ridicata. Investesc in tehnologii inalte, de mare productivitate, ceea ce le permite eliminarea in mare masura a costurilor cu forta de munca, prin automatizarea inalta a proceselor tehnologice. Ele adapteaza permanent produsul la conditiile pietei existente, furnizand produse cu un pret adaptat la puterea de cumparare a pietei locale. 8

1.3

Limitarile cresterii economice

Oricine crede ca cresterea exponentiala va merge la infinit intr-o lume finita este ori un nebun ori un economist.
Kenneth Boulding

Evolutia in spirala a dezvoltarii economice mondiale nu este limitata daca se au in vedere cele 3 elemente mentionte anterioreconomie, venituri individuale, consum. Spirala se poate repeta la infinit, daca ea ar depinde numai de aceste 3 elemente. Intervine insa un element suplimentar - resursele naturale, cu cele doua componente - epuizabile si regenerabile, care poate limita drastic spirala cresterii. In conditiile in care resursele se epuizeaza sau se depaseste capacitate de regenerare a mediului afectat de activitatea economica, ciclul in spirala nu se mai poate repeta, aparand factori care vor limita cresterea. Deteriorarea mediului are repercusiuni extrem de importante asupra vietii umane. Urmare a deteriorarii mediului pot aparea cataclisme naturale, cresterea temperaturii globale, inundatii, scaderea continutului atmosferei in oxigen (componenta esentiala a vietii pe Pamant), fenomene meteorologice extreme, cresterea continutului atmosferei in gaze cu efect de sera, toate cu un efect din ce in ce mai accentuat si care vor ameninta intreaga viata de pe Pamant, nu mai viata speciei umane. In conditia cresterii economice perpetue este foarte clar ca evolutia umana va fi amenintata si ca exista posibilitatea distrugerii iremediabile a mediului in care ne desfasuram intreaga viata. Problema prezinta o importanta deosebita in special pentru generatiile urmatoare, care vor simti din plin efectul puternic al activitatii economice din prezent asupra mediului, Factorul limitativ al cresterii economice tine de conservarea si imbunatatirea conditiilor de mediu din prezent si reprezinta o decizie fundamentala a umanitatii, care priveste o intreaga filozofie de viata din prezent si care trebuie modificata, Prespunere gresita ca cresterea economica mondiala poate continua permanent. Nu numai pentru popoarele sarace, unde o calitate mai buna a vietii este esentiala pentru a le asigura supravietuirea, dar si pentru cele bogate, unde bunastarea suplimentara nu mai adauga decat putin la nivelul inregistrat in prezent si poate chiar ameninta starea de bunastare prezenta.

Mediu

Societate Economie

Primul model pentru dezvoltarea durabila a fost emis de ORiordan in 1998 si priveste cele 3 componente de baza economie, societate, mediu precum papusile rusesti Matrioshka, care intra una in alta. Faptul ca sunt concepute pe dimensiuni, asa incat sa intre una in alta arata ca exista limite care nu pot fi depasite. Cea mai mare este cea a mediului, care limiteaza atat societatea, cat si economia. Cea mica dintre ele este economia, care trebuiea sa tina seama atat de nevoile societatii, cat si ale mediului. Intre cele 3 componente functioneaza interdependente, care sunt esentiale in asigurarea supravieturiii.

1.4

Relatia consum-bunastare

In prezent specialistii considera ca bunastarea individuala este determinata de consum, ca expresie a PIB/locuitor

Se pare ca nivel individual, notiunea de bunastare nu este neaparat legata de bani, avand alte componente majoritare

Intreaga dezvoltare economica are drept unic obiectiv satisfacerea cerintelor manifestate la nivel individual, prin conditii de viata mai bune salarii cat mai mari, locuinte confortabile, autoturisme pentru deplasare, facilitati in gospodaria individuala,. Consumul este privit in present ca factorul determinant al bunastarii individului. Cu cat consumul este mai ridicat, cu atat nivelul de bunastare este mai mare. Cuantificarea nivelului de bunastare se face formal in prezent prin aprecierea monetara la nivel de individ, respective prin venitul anual individual sau prin PIB/ locuitor (produsul intern brut per capita). Sunt indicatori uzuali folositi in aprecierea bunastarii unor populatii. Apare insa o problema pur si simplu filozofica. Folosirea acestor indicatori indica in mod real starea de bunastare a unor populatii? Se pare ca nu. Pe de alta parte exista o intreaga discutie a specialistilor privind definirea unor notiuni de baza cum ar fi bunastare, prosperitate si fericire si masura in care acestea sunt confundabile. Ceea este cert este faptul ca cele 3 notiuni sunt intr-o anumita masura sinonime si pot constitui o masura a gradului in care specia 10

umana atinge valorile supreme. Intr-un recent studiu se analizeaza factorii care contribuie la starea de fericire a unei populatii cu un nivel ridicat de bunastare, exprimata in PIB/locuitor (Marea Britanie)

Chiar si in tari cu o puternica putere de cumparare starea de bunastare (fericire) nu depinde de venit.

Din aceste date rezulta ca starea de fericire individuala este in majoritate determinata de relatiile familiale si starea de sanatate, cei doi factori reprezentand aproape 71% din cauzele mentionate de cei chestionati. Factorii legati de starea materiala (bani) reprezinta numai cca, 15% din motivele invocate de esantionul chestionat (un loc placut de viata + situatie financiara si monetara). Studii facute in Statele Unite pe o luna perioada de timp (peste 50 de ani) arata ca in ciuda faptului ca venitul individual a crescut permanent, de cca. 3 ori (in moneda comparabila), starea de fericire individuala a ramas practic constanta, chiar cu o usoara descrestere, Trebuie avut in vedere ca datele de opresc la nivelul anului 2002, inainte de aparitia crizei financiare mondiale, care este clar ca a avut un efect devastator asupra acestor date.

11

Iata deci ca nu se poate pune un semn de egalitate intre realizarea unor venituri mai mari si cresterea bunastarii, majoritatea indivizilor legand starea de bunastare mai mult de factorii sociali familia, sanatate, decat de posibilitatea unui castig mai bun. Starea de bunastare este o notiune subiectiva care este motivata de diferiti factori la nivel de individ In definitiv, starea de prosperitate (bunastare sau fericire) este o notiune subiectiva si care depinde de perceptia fiecarui individ asupra modului in care societatea ii creeaza un mediu propice propriilor dorinte. Starea poate fi perceputa diferit in functie de individ, in conditiile in care societatea are o influenta similara asupra fiecarui individ. Helliwel, intr-un studiu efectuat in 50 de tari, remarca ca perceptia subiectiva a fiecarui individ asupra starii de bunastare (fericire) depinde numai de 6 variabile : Venitul total Venitul RELATIV (venitul total raportat la venitul anterior) Existente unui loc de munca ; Starea de sanatate; Relatii interumane functionale Starea de increderea (in care religia poate joca un rol important) Toate aceste elemente converg la idea ca nu neaparat realizarea unor venituri mai mari poate determina starea de bunastare, care in principiu determina o stabilitate sociala si permite o evolutie ascendenta a societatii. Problema insa se complica si mai mult daca se are in vedere decalajul de consum existent la nivel mondial. Exista o polarizarea excesiva a consumului, care reprezinta o preocupare majora pentru organismele internationale, si care potential poate genera conflicte sociale. Conceptul de dezvoltare durabila are in vedere o repartizarea mai justa a consumului in populatia mondiala, avand in vedere in primul rand cele mai defavorizate continente (Africa, Asia).

Problema consumului si a bunastarii devine presanta daca se au in vedere decalajele intre tarile bogate si sarace la nivel mondial

12

Analizele efectuate la nivelul anilor 1990 arata ca in lume exista grave inechitati sociale. Cca. 1/5 din populatia mondiala dispune de 82,7% din veniturile mondiale, iar cea mai saraca cincime numai 1,4%. Aceasta distributia a veniturilor are o forma asemanatoarea cupelor de sampanie, de unde si denumirea cupa de sampanie a veniturilor mondiale. Este clar ca dezvoltarea durabila isi propune crearea unui echilibru social cat mai apropiat, iar aceast nu este posibil in conditiile in care distributia veniturilor mondiale va ramane in continuare la acest nivel.

13

DIRECTII PRINCIPALE IN DEZVOLTAREA DURABILA


Desi aparitia conceptului de dezvoltare durabila a avut loc cu peste 40 de ani in urma, abia dupa anul 2000 aceste concept a inceput sa fie dezvoltat de institutii international sis a constituie subiectul uno conferinte la nivel inalt, ( World Summit 2002 - Johanesburg; World Summit 2005 - Washington; Summit UE de la Lisabona). In general este acceptat faptul ca dezvoltarea durabila se bazeaza pe trei piloni principali: Crestere economica; Protectia mediului; Progres social.

Dezvoltare durabila

Crestere economica

Protectia mediului

Indicatori de masura ai celor 3 piloni : Cresterea economica = GDP pe locuitor Protectia mediului = amprenta ecologica pe locuitor Dezvoltarea sociala = starea de bunastare pe locuitor Se poate lua in considerare si un al patrulea pilon - mentinerea diversitatii culturale a umanitatii, considerand ca aceasta este necesara ca si biodiversitatea in natura. Oricum cei trei piloni sunt fundamentali pentru specia umana.

2.1.

Modele de crestere economica in dezvoltarea durabila

Cresterea economica a fost insotita pana in prezent de un efect negativ puternic

Din punct de vedere al dezvoltarii durabile, cresterea economica este cel mai important element, care trebuie apreciat la nivel mondial. Pana in present, cresterea economica a fost insotita in mod proportional de degradarea mediului, situatia devenind din ce in ce mai alarmanta, Economia moderna este structural legata 14

Progres social

asupra mediului ambiental

de crestere economica, ca principala componenta de stabilitate. Mentinerea ei poate deveni un act inconstient, care poate ameninta insasi viata omenirii. Apare o dilema fundamentala de dezvoltare: Scaderea cresterii economice pooate insemna colaps economic si social ; Mentinerea cresterii economice ameninta ecosistemele de care depinde supravietuirea pe termen lung a oamenilor. In aceste conditii se naste intrebarea: Este posibila cresterea economica in continuare, in conditiile in care se va ameliora situatia mediului ambiental? Exista o multitudine de pareri ale unor economisti de talie mondiala, in care se fac diferite aprecieri privind modul in care poate avea loc in continuare cresterea economica. Unele cercuri de specialitate sustin ca nu este posibila cresterea economica fara o degradare accentuata a mediului si opiniile lor converg catre o evolutie constanta a economiei mondiale si chiar descrestere economica. In sinteza urmatoarele mari categorii de opinii care vizeaza dezvoltarea sunt: 1. Crestere economica in conditiile din prezent varianta imposibila din cauza impactului major al activitatiilor economice asupra mediului ambiant, care poate duce la degradarea iremediabila mediului, cu consecinte catastrofale asupra vietii pe Pamant. 2. Crestere economica cu decuplarea totala a activitatii economice asupra mediului. In aceasta varianta cresterea economica este insotita de masuri severe privind reducerea impactului asupra mediului, asa incat orice crestere economica sa fie insotita de masuri de protejare a mediului, asa incat impactul cresterii activitatilor economice asupra mediului sa fie nul. In aceasta conditie, dezvoltarea mondiala va avea ca efect mentinerea conditiilor actuale din mediu ambiental. Multi specialisti privesc aceasta varianta de dezvoltare a fiind un mit, imposibil de atins. Calculele au arata ca mentinerea continutului actual al atmosferei in carbon necesita investitii in valoare de 2% din PIB-ul mondial, ceea ce demonstreaza ca realizarea acestei variante de dezvoltare implica resurse financiare uriase, alocate in pricipal de principalele tari industrializate. 3. Crestere economica cu decuplare relativa a activitatii economice asupra mediului. Aceasta varianta de dezvoltare are in vedere continuarea cresterii economice, dar urmare a masurilor de protectie a mediului, impactul activitatilor economice asupra mediului ambiant sa fie ceva mai mic decat cel realizat in prezent. Cresterea economica va fi insotita de un impact mai mic aspura mediului, cele doua marimi nefiind egale (crestere 15

Cea mai probabila directie de dezvoltare a umanitatii va fi crestere economica cu decuplarea relativa a efectului asupra mediului

economica mai mare, impact mai mic asupra mediului). Este o varianta de dezvoltare plauzibila, dar trebuie vazut masura in care cercurile economice vor accepta aceasta constragere, trecand la o serie de investitii care nu vor avea ca efect cresterea productivitatii ci numai protectia mediului ambiant (investitii neproductive). In aceasta varianta un rol major revine factorului politic, care trebuie sa asume acte normative obligatorii privind reducerea impactului activitatilor economice asupra mediului. Alaturi de aceste variante privind cresterea activitatii economice la nivel mondial exista si alte opinii care prevad o stagnare a activitatilor economice la nivel mondial, unele mergand pana la descrestere economica, care desigur vor avea efecte benefice asupra mediului ambiental, dar extreme de controversate asupra starii de bunastare, in special in tarile cu un nivel ridicat de trai. Aplicarea acestor din urma variante va avea costuri sociale extrem de ridicate, cu posibilitatea unor convulsii de mari dimensiuni. Apreciere impactului activitatii economice asupra mediului se face dupa urmatoarea ecuatie (ecuatia Erlich):

I=PxAxT
in care: I = impactul dezvoltarii economice asupra mediului (respectiv consumul de resurse si impactul dezvoltarii asupra mediului); P = numarul de consumatori (populatia) A = nivelul de consum (respectiv starea de prosperitate a consumatorilor) T = tehnologie si management (viteza de consum a resurselor si viteza poluarii mediului)

Impactul cresterii activitatii economice in China China reprezinta tara care in prezent are o populatie de cca. 1,5 miliarde de locuitori, cel mai mare numar de pe Pamant. Constienta de efectul numarului mare de locuitori, politica demografica actuala din China prevede un control drastic al cresterii populatiei. Activitatea economica este condusa de Partidul Comunist Chinez, care in ultimii ani incearca o imbinare ciudata intre conducerea centralizata, tipic doctrinei comuniste si elemente ale economiei de piata, aplicate partial pe diferite criteria. Deschiderea catre economia de piata si numarul cel mai mare de locuitori de pe Pamant au fost atractii pentru marile companii transnationale, care au intrat in forta in China. Se vizeaza o crestere importanta a activitatilor economice in China, probabil cu cel mai inalt ritm de pe glob. Ca o consecinta, si veniturile individuale au crescut si urmeaza sa creasca rapid intr-o perspective apropiata, Spirala consumului este in plina actiune in prezent in China, cu o amploare deosebita. Constiente de efectul devastator al consumului asupra mediului, mediile academice chineze au lansat conceptul de economie circulara, ca un model al dezvoltarii durabile aplicabil in cazul Chinei. Analiza pe termen lung a plecat de la impactul cresterii activitatilor economice urmand modelul clasic de dezvoltare economica practicat pana in prezent, conform ecuatiei mentionate anterior.

Anul

Populatie, mld.

Prosperitate, PIB per capita, USD

Impact asupra mediului, numar de ori

16

2000 2020 2050

1,3 1,4 1,5

800 3000 10000

X1 X4 X 14

Dupa acest model, in conditiile in care in anul 2050 populatia va creste de 1,15 ori fata de cel din 2000, prosperitatea va creste de cca. 12,5 ori, iar impactul asupra mediului in anul 2050 va fi de 14 ori mai mare fata de cel inregistrat in anul 2000.Si acest raport este adevarat in conditia ca T=1 (adica viteza de consum a resurselor mediului si viteza impactului activitatilor asupra mediului va ramane identica cu cea din anul 2000).

2.2.

Consumul durabil

Consumul durabil reprezinta o revolutie in domeniul consumului, care nu poate fi implementat decat printr-o vasta campanie de promovare incepand de la cea mai frageda si receptiva varsta

Este imposibil de conceput activitatea economica durabila fara a avea in vedere si un consum durabil. Productia-consumul constituie un binom de neseparat, si nici un aspect nu poate exista de sine statator. Consumul durabil are in vedere orientarea consumului catre acele produse care indeplinesc conditia unui impact cat mai mic supra mediului ambient. Este o revolutie in domeniul consumului, care in prezent era orientat catre produse cu caracter de noutate, de mare success, indeplinind si statisfacand dorintele in special ale consumatorilor de success. Consumul durabil insemna in primul rand o imensa campanie de educatie, care trebuie inceputa de la cea mai frageda varsta. Copii, ca vitori consumatori, trebuie informati asupra implicatiilor unui consum excesiv asupra mebiului abiental si consecintelor pe termen lung ale acestuia. Trebuie sa poata compara permanent prezentul cu viitorul si sa manifeste preocuparile pentru pastrarea unei planete echilibrate ecologic. Campania de educatie trebuie extinsa la nivelul intregii populatii, cu mentionarea avantajelor produselor cu impact redus asupra mediului. Fiecare categorie de populatie trebuie abordata avand in vedere specificitatea ei si sensibilitatile care ii face receptivi la acest concept, Deja exista preocupari in acest sens. De pilda in alegerea unui autoturism fiecare consumator tine seama de consumul de combustibil, care in conditiile in care un pret foarte volatile al acestuia poate determina renuntarea la folosirea lui. Un rol important in dezvoltarea consumului durabil revine politicii. Specialistii din domeniu discuta intens pe tema unei reforme fiscale de amploare, introducerea taxei pe consum. Problema consumului este asa de importanta incat specialistii prevad o renuntare a impozitului pe venit si a celui pe profit in favoarea impozitului de consum. Un obstacol major in aplicarea aceste reforme fiscale este legat de faptul ca nu exista inca o modalitate simpla de aplicare a sistemului de impozitare de consum. Un asemena sistem ar trebui sa deosebeasca consumul strict necesar de supraconsum, iar aici problema impozitarii consumului nu are solutii simple si aplicabile. Tot in domeniul politic trebuie gasite instrumentele necesare in vedere cresterii

Implementarea consumului durabil poate fi mult mai facila in conditiile unui sistem de taxare al consumului. Acest lucru implica o modificare radicala a fiscalitatii.

17

reutilizarii produselor existente, prin folosirea acelor componente care au o durata de viata mare si inlocuirea numai acelora care se uzeaza mai des. Trebuie gasite metodele prin care o asemena atitudine a consumatorului trebui incurajata si sprijinita material, avand in vedere efectul benefic asupra mediului.

2.3.

Protectia mediului ambiant in dezvoltarea durabila


Protectia mediului ambiant se impune ca o necesitate stringenta a activitatilor speciei umane. Cresterea economica a determinat un consum exagerat de resurse ale mediului ambiant (epuizabile sau regenerabile), care incepe sa se materializeze prin fenomene extreme pe plan climatic, Acestea sunt abia la inceput si este posibil ca amploarea lor sa creasca. Devine discutabil masura in care natura isi poate mentine propriul echilibru, pe masura ce activitatea umana devine o consumatoare din ce in ce mai mare a acestor resurse. Probabil ca exista o limita pana la care natura poate suporta agresiunea activitatilor umane, iar peste aceasta limita vor avea loc denaturari ireversibile ale naturii, cu consecinte catastrofale asupra speciei umane. Conceptul dezvoltarii durabile are in vedere in special protejare resurselor regenerabile, care sunt vitale pentru om (exemplu oxigenul din aer). Ramane ca inventivitatea umana sa gaseasca solutii pentru refolosirea surselor naturale epuizabile, iar procesul de epuizare al lor sa fie diminuat considerabil. Aprecierea impactului activitatii umane asupra ecosistemelor se poate face in mai multe moduri. Cel mai folosit indicator este amprenta ecologica, notiune introdusa in 1992 de William Rees in teza sa de doctorat condusa de prof.Wackernagel. Este o notiune care defineste cererea umana fata de capacitatea ecologica de regenerare a Pamantului. Reprezinta suprafata de pamant biologic activ si suprafata a marii care sunt necesare pentru a regenera resursele pe care le consuma populatia umana si care sunt folosite pentru prelucrarea reziduurilor generate de activitatea umana. Folosind acest indicator se poate calcula de cate Pamanturi are nevoie intreaga populatie de pe Pamant pentru a fi suportata de ecosistemele naturii. La nivelul anului 2006, amprenta ecologica a fost de 1,4, ceea ce arata ca intreaga umanitate foloseste serviciile ecologice naturale de 1,4 ori mai repede decat poate Pamantul sa le reinoiasca. In fiecare an se calculeaza amprenta ecologica umana, pe baza datelor cu 3 ani in urma, datorita dificultatilor de culegere a datelor si omogenizarii lor. Analiza amprentei ecologice compara cererea umana catre natura cu capacitatea biosferei de a regenera resursele si de a furniza servicii de prelucrare a deseurilor rezultate din activitatea umana. Se estimeaza ca suprafata biologic activa de teren si suprafata a marii sunt necesare pentru a produce resursele pe care le consuma populatia si pentru a absorbi deseurile rezultate

Exista un conflict care se acutizeaza permanent- cel dintre activitatea umana si mediu

Amprenta ecologica este un indicator sintetic al impactului activitatii umane supra naturii

18

din activitatea umana, folosind procese naturale. Aceasta contabilitate a resurselor este similara analizei ciclului de viata in care consumul de energie, biomasa (hrana, fibra), materiale, apa si alte materiale este convertita intr-o masura standardizata de suprafata de teren, numita hectare globale - gha Un alt indicator important este amprenta ecologica per capita care determina valoarea acestui indicator pentru toate tarile din lume. Acest indicator urmareste comparatia intre diferite tari in privinta consumului si stilului de viata, respectiv masoara in ce masura populatia unei tari depseste prin consumul propriu capacitatea resurselor naturale de care dispune. Reprezinta un instrument extrem de important in definirea unor politici nationale, care pot viza masuri nationale pentru rediucerea impactului asupra mediului, in cazul unor valori ridicate ale amprentei ecologice.

Aprecierea impactului activitatii umane asupra naturii prin amprenta ecologica per capita se diferentiaza la nivelul fiecarei tari. Exista o puternica polarizare la nivel mondial (tari cu indicatori de dezvoltare inalti realizeaza si o amprenta ecologica ridicata, in timp ce cele subdezvoltate au o amprenta ecologica farte scazuta

Valorile amprentei ecologice per capita are valori foarte dispersate in 0,5-10 gha.Valorile ridicate se intalnesc in cazul tarilor cu economie de piata puternica, care realizeaza un PIB/locuitor foarte mare- cazul tarilor din America de Nord, Europa, Asia de Sud-Est. La polul opus se situeaza in primul rand tarile din Africa, America de Sud, Orientul Apropiat si Asia Centrala.

2.4.

Progres social
Finalitatea strategiei de dezvoltare durabila il constituie individul, prin crearea tuturor conditiilor prin care acesta se poate afirma plenar in intreaga viata economico-sociala. Se accentueaza obiectivul general de mbuntire continu a calitii vieii cetenilor prin comuniti durabile care sa gestioneze i sa utilizeze eficient resursele i sa valorifice potenialul de inovare ecologic i social al economiei, garantnd prosperitate, protecia mediului i coeziune social. Scopul principal al dezvoltarii economice durabile este de a crea

Nu se poate concepe dezvoltarea durabila fara progres social, atat in cazul tarilor dezvoltate, cat si in cazul tarilor subdezvoltate

19

un orizont mai larg pentru ceea ce omul poate alege. In principiu, alegerea individului este infinita si se modifica in timp. Individul adesea considera ca fiind realizari personale lucruri care nu se materializeaza imediat in venituri sau in valori exprimate in cifre. Un acces mai mare la cunoastere, servicii de alimentatie si sanatate mai bune, o viata cotidiana mai sigura, protectia impotriva criminalitatii si violentei fizice, ore de distractie, libertati politice si culturale, dezvoltarea participarii la actiunile comunitatii sunt valori promovate de dezvoltarea durabila pe plan social. Telul dezvoltarii durabile este cresterea indexului dezvoltarii umane, in toate tarile, dar in special in cele subdezvoltate Aprecierea evolutiei sociale a unei societati se face prin indexul dezvoltarii umane. Indexul dezvoltarii umane (HDI) este indice statistic compozit care masoara concomitent speranta medie de viata, analfabetismul, nivelul de educatie, si standardul de viata. Are valori cuprinse intre 0-1. Cu cat este mai mare, cu atat dezvoltarea umana este mai ridicata. In cazul tarilor dezvoltate, valorile pentru HDI sunt peste 0,85. Tarile foarte putin dezvoltate din Africa si Asia au valori cuprinse intre 0,35-0,5. Romania are o valoare de 0,7 la acest indicator. Din punct de vedere al dezvoltarii durabile, pe plan social trebuie facute eforturi pentru cresterea valorii acestui index pentru tarile sarace, in acelasi timp cel ridicat trebuie mentinut la valori cat mai apropiate de cele inregistrate in prezent.

20

DEZVOLTARE DURABILA IN EUROPA


3.1. Politici de dezvoltare durabila in Europa

Europa joaca un rol de prim ordin a nivel mondial pentru aplicarea dezvoltarii durabile. Tarile in care acest concept a prins radacini adanci si este bine studiat sunt Marea Britanie si Elvetia.

Si Uniunea Europeana prin Comisia Europeana a luat un set de decizii strategice privind aplicarea dezvoltarii durabile prin programe europene, iar dezvoltarea durabila este monitorizata permanent in cele 6 domenii prioritare de actiune.

In anul 2001, Comisia Europeana a stabilit primul program care vizeaza conceptul de dezvoltare durabila STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA A UNIUNII EUROPENE. Aceasta viziune pe termen lung combina o economie dinamica cu politica de coeziune sociala si starnarde inalte de protectie a mediului. Face necesara o concentrare la nivel european pe coordonarea politica si integrare.Ca parte a acestei strategii, Comisia Europeana a introdus un sistem extins de evaluare a impactului a propunerilor politice majore. Aceasta abordare permite informatii despre corelarile intre diferitele dimensiuni ale dezvoltarii durabile (economic, social, mediu) si furnizeaza informatii factorilor de decizie. Evaluarile se fac in termeni cost-beneficiu si permit introducerea masurilor de protectia mediului, in conditii de maxima eficienta. Importanta integrarii masurilor de protectie a mediului in celelalte aspecte ale politicii la nivel european a fost reafirmata in cel de-al VI Program de Actiune pentru Mediu. Acest nou program a identificat 6 domenii prioritare de actiune in domeniul mediului ambiant, care au nevoie de imbunatatiri imediate: Modificarile climatice- (implementarea protocolului de la Kyoto, masuri de reducere a gazelor cu efect de sera dupa anul 2012); Sanatatea publica (pana in anul 2020 toate produsele chimice vor fi produse si folosite in asa fel incat nu vor reprezenta o amenintare pentru mediu); Resursele naturale si biodiversitatea (decuplarea legaturii intre cresterea economica si folosirea resurselor si generarea deseurilor, stoparea reducerii biodiversitatii, protejarea speciilor de pesti amenintate de disparitie); Transportul durabil (decuplarea cresterii activitatii de transport de cea a PIB, transport modal asa incat valoarea transportului rutier sa fie in anul 2010 la valoarea celui inregistrat in anul 1998 ) ; Imbatranirea populatiei; Excluziunea sociala Caile principale de actiune sunt: Implementarea efectiva si in forta a legislatiei mediului cu evidentierea unui sablon comun pentru toate tarile UE; Integrarea preocuparilor pentru mediu cu celelalte politicistabilirea originii problemelor de mediu in alte politici comunitare; Folosirea de instrumente diferite in politicile de mediu criteriul esential in alegere instrumentului fiind acela al eficientei maxime si aplicarii posibile; 21

Exista o oarecare contradictie intre cresterea competitivitatii in Europa si dezvoltarea durabila

Stimularea participarii si implicarii in acest domeniu a tuturor participantilor, de la mediul de afaceri pana la cetateni, ONG-uri, parteneri sociali pentru o informare mai buna si mai accesibila asupra mediului ambiant si participare de grup in gasirea solutiilor. Uniunea Europeana este constienta ca abordarea problemei mediului ambiant este o problema de durata, care necesita masuri imediate, dar urmarile unei politici de forta vor fi vizibile numai dupa o perioada mare de timp. Exista temeri ca Agenda Lisabona, care a fost adoptata in anul 2000 si care are scopul de a face economia Europei cea mai competitiva si bazata pe tehnologii inalte, ar putea plasa dezvoltarea durabila intr-un con de umbra, urmarind neaparat crestere economica.

3.2.

Indicatori de dezvoltare durabila in Europa

Misiunea principala pentru implementarea programului de dezvoltare durabila la nivelul Uniunii Europene revine Comisiei Europene. Pentru monitorizarea evolutiei dezvoltarii durabile, EUROSTAT foloseste un set de peste 100 de indicatori, care sunt urmariti permanent. Eurostat publica din 2 in 2 ani rapoarte privind evolutia dezvoltarii durabile, ultimul raport fiind in anul 2009. Evolutia principalilor 10 indicatori a fost urmatoarea:

22

Schimbri clar favorabile


Dezvoltrile recente pot fi considerate favorabile n privina celor doi indicatori cheie asociai dezvoltrii socio-economice i consumului i produciei durabile. ntre anii 2000 i 2008, PIB-ul pe cap de locuitor din UE-27 a crescut, n medie, cu 1,8% pe an, nregistrnd rate de cretere din ce n ce mai mari n cursul revirimentului economic din perioada 2003-2007. Aceast dezvoltare favorabil a condus la o cretere a productivitii resurselor, care reprezint indicatorul cheie al temei consumul i producia durabile. Deoarece utilizarea resurselor (n termeni de consum de materiale la nivel intern) a crescut cu o rat anual mai sczut dect cea a creterii PIB-ul, productivitatea resurselor n UE-27 a crescut considerabil, cu 1,1% n medie pe an ntre 2000 i 2005.

Nicio schimbare sau schimbri moderat favorabile


Schimbri moderat favorabile pot fi observate n ceea ce privete indicatorii cheie asociai transportului durabil, sntii publice i schimbrilor demografice. Schimbrile nu au fost considerabile n privina indicatorului cheie asociat incluziunii sociale i n privina unuia dintre cei doi indicatori cheie pentru resursele naturale. n ceea ce privete transportul durabil, indicatorul cheie consumul de energie n sectorul transporturilor n raport cu creterea PIB-ului indic doar semne slabe de decuplare relativ a cererii de energie din sectorul transporturilor fa de creterea economic. ntre anii 2000 i 2007, consumul de energie n sectorul transporturilor n UE-27 a crescut cu 1,5% n medie pe an. Evaluarea moderat favorabil este rezultatul unor rate chiar mai mari de cretere a PIBului, de 2,1% anual n aceeai perioad, care au compensate creterea consumului de energie. n ceea ce privete sntatea public, datele privind sperana de via i anii de via sntoas n UE-25 indic un anumit progres n ceea ce privete viaa mai lung i mai sntoas a cetenilor europeni. Se poate estima c un copil, indiferent de sex, nscut n 2006 va tri, n medie, 62 de ani fr dizabiliti. Schimbrile n privina ratei ocuprii persoanelor vrstnice din UE-27 n perioada 2000 - 2008 reflect un progres moderat ctre atingerea obiectivului potrivit cruia cel puin jumtate din persoanele vrstnice ar trebui s fie ncadrai n munc n 2010. Aceast tendin pozitiv indic o participare crescut a persoanelor vrstnice n cadrul pieei muncii i o reducere a cererii de cheltuieli de plat a pensiilor. Indicatorul cheie riscul srciei, care se refer la aspectul incluziunii sociale, indic faptul c din 2005 nu s-a nregistrat nicio schimbare n ceea ce privete numrul total de persoane expuse riscului srciei n UE-25. n 2007, o esime din locuitorii din UE-25 triau sub pragul de risc al srciei, care este definit ca 60% din venitul disponibil echivalent median n ara respectiv. Gospodriile formate dintr-o singur persoan, copiii i persoanele vrstnice sunt n special expuse riscului srciei. Datele privind abundena populaiilor de psri comune, unul dintre indicatorii cheie ai temei resurse naturale, arat c indicele pentru toate psrile comune a rmas relativ

23

stabil, dei numrul de psri de cmp a cunoscut o scdere nefavorabil ntre 2000 i 2006. Aceasta indic faptul c UE nu este nc pe cale s ating obiectivul de stopare a pierderii biodiversitii pn n 2010.

Schimbri moderat nefavorabile


Schimbrile sunt moderat nefavorabile n ceea ce privete cei doi indicatori cheie asociai schimbrilor climatice i energiei. Emisiile de gaze cu efect de ser n UE-15 n 2007 au fost cu doar 5% mai mici dect nivelul nregistrat n anul de referin stabilit n conformitate cu protocolul de la Kyoto, aceast valoare fiind considerabil sub obiectivul de 8% solicitat de protocolul de la Kyoto ntre 2008 i 2012. Totui, avnd n vedere reducerile considerabile ale emisiilor realizate ncepnd cu 2004, proieciile recente prezentate de Agenia European de Mediu indic faptul c obiectivele Protocolului de la Kyoto ar trebui s fie atinse. Aceste calcule sunt bazate pe politicile i msurile suplimentare deja planificate de statele membre, inclusiv utilizarea rezervoarelor de carbon i aa-numitele mecanisme flexibile ale protocolului de la Kyoto, precum i schema UE de comercializare a emisiilor. n pofida creterii consumului de energii regenerabile n UE-27 n perioada 2000 - 2007, ponderea acestora n consumul de energie la nivel intern nu a nregistrat o cretere suficient pentru a se nscrie pe traiectoria int.

Schimbri clar nefavorabile


Schimbrile sunt clar nefavorabile n ceea ce privete cel de-al doilea indicator cheie al temei resurse naturale, precum i n ceea ce privete indicatorul cheie asociat parteneriatului global. n urma unor uoare mbuntiri ale conservrii stocurilor de peti ntre anii 2003 i 2005, totalul capturilor de pete n afara limitelor de siguran biologic a crescut pn la 21% n 2006. n ansamblu, nivelurile de exploatare durabil sunt cu mult depite de capturile de pete n toate categoriile. n ceea ce privete angajamentele internaionale ale UE, proporia din venitul naional brut (VNB) cheltuit de UE-27 pentru asistena oficial pentru dezvoltare acordat rilor n curs de dezvoltare a sczut ntre 2005 i 2008 la 0,4% din VNB, ndeprtndu-se astfel de atingerea obiectivului intermediar de 0,56% pentru 2010. Totui, trebuie menionat c muli dintre ceilali indicatori ai temei parteneriatul global prezint tendine mai puin favorabile.

24

APLICAREA DEZVOLTARII DURABILE IN AFACERI


4.1. Dezvoltarea durabila in afaceri
Domeniul afacerilor este primul vizat de dezvoltarea durabila Cel mai important domeniu al aplicarii conceptului de dezvoltare durabila este la nivelul activitatilor economice desfasurate in lumea afacerilor. Cel mai mare volum de activitate economica este la acest nivel, indiferent daca aceasta este realizata de mari firme transnationale sau microintreprinderi. Ele genereaza cel mai mare volum de activitate economica. In consecinta, dezvoltarea durabila trebuie aplicata la nivelul fiecarei firme. Urmare faptului ca dezvoltarea durabila este un concept nou, inca insuficient dezvoltat, prima etapa este o vasta campanie de informare la nivelul managerilor firmelor, in vederea asimilarii si constientizarii importantei acestui concept. Un rol important in aceasta campanie de informare constientizare revine institutiilor publice, care trebuie sa creeze un cadru adecvat pentru o participare cat mai larga a firmelor in insusirea acestui concept. In acelasi timp, rolul institutiilor publice este de a crea un cadru legislativ stimulativ in vederea transpunerii in practica a dezvoltarii durabile. Se au in vedere atat mecanisme coercitive, cat si stimulative pentru asigurarea implementarii in forta a dezvoltarii durabile. Nu este departe momentul in care dezvoltarea durabila va beneficia de standarde internationale asemanatoare celor pentru calitate sau protectia mediului, care vor crea un cadru unitar pentru aplicarea acestui concept. Faza finala a dezvoltarii durabile la nivelul afacerilor este reprezentata de momentul actiunii, in care fiecare firma va lua masuri pentru reducerea impactului activitatii proprii asupra mediului si crearea unui climat social de incredere pentru toti angajati. Aceasta trecere la actiune va insemna reproiectarea produselor/serviciilor si tehnologiilor pentru realizarea obiectivelor propuse prin dezvoltarera durabila. Va insemna un important efort tehnologic, cu costuri suplimentare. In acelasi timp se va implementa si un sistem de monitorizare al indicatorilor principali ai dezvoltarii durabile, care permite cuantificarea rezultatelor obtinute si stabilirea prioritatilor urmatoare, in functie de rezultatele obtinute anterior. La nivel international, dezvoltarea durabila in afaceri este obiectivul principal al World Bussines Council for Sustainable Development, asociere a 150 companii transnationale de mari dimensiuni din 30 de tari si 20 de sectoare industriale majore. Printre membrii acestui for sunt Nestle, Philips, AT&T, Kodak, 3M, Sony si Toyota. Aplicarea dezvoltarii durabile in afaceri are in vedere doua aspecte importante: ecoeficienta si socioeficienta.

Politicile publice au un rol important prin crearea unui cadru stimulativ acestui concept

Constientizare + politici publice = actiuni pentru dezvoltare durabila

25

4.2. Ecoeficienta
Ecoeficienta este realizata prin livrarea de bunuri si servicii la preturi competitive, care satisfac cerintele individului si ii sporesc calitatea vietii, odata cu reducerea progresiva a impactului ecologic si intensitatii folosirii resurselor in timpul de viata al produsului/serviciului la un nivel cel putin egal cu capacitatea de regenerare a Pamantului- definitie
WBCSD

Ecoeficenta este definita ca fiind corelarea dintre valoarea aduagata prin activitatea firmei fata de impactul pe care il are asupra mediului ambiant. Conform definitiei WBCSD, activitatea economica conforma cu dezvoltarea durabila trebuie sa aiba ca efect productia de bunuri si servicii din ce in ce mai valoaroase pentru consumator, in conditiile in care consumul de resurse naturale (inclusiv cele necesare pentru procesarea resturilor rezultate din activitate) este din ce in ce mai redus. Pe scurt, trebuie produs mai mult cu resurse naturale din ce in ce mai mici. Principalele aspecte critice pentru ecoeficienta sunt: 1. Reducerea intensitatii folosirii resurselor materiale in productia de bunuri/servicii; 2. Reducerea intensitatii folosirii energiei pentru productia de bunuri si servicii; 3. Diminuarea dispersiei de materiale toxice; 4. Cresterea reciclarii; 5. Folosirea maxima a resurselor regenerabile; 6. Un timp de viata mai lung al produselor; 7. Cresterea folosirii serviciilor pentru productie de bunuri si servicii. Cele 7 aspecte critice pot fi concentrate in 3 obiective de amploare: Reducerea consumului de resurse materii prime si materiale, energie, apa, pamant, cresterea reciclarii si duratei de viata a produsului, si formarea unor bucle de reciclare pentru diferite produse Reducerea impactului asupra naturii minimizarea emisiilor de gaze in aer, deversari de apa si apa menajera, dispersia de substante toxice si trecerea la folosirea intensiva a resurselor regenerabile Cresterea valorii produsului/serviciului prin beneficii suplimentare aduse consumatorului prin produse functionale, flexibile, modulare, furnizand servicii suplimentare ca intretinere, imbunatatire, schimb.

26

Calea pentru ecoeficienta


Locuri de munca stabile Crestere economica

Succes in afacere

Piata detinuta Locuri de munca

Cum sa decuplezi
Viziune de afaceri Folosirea resurselor naturale Strategie de ecoeficienta

Masuri legislative

Stimulente

Competitivitate Cunostinte noi Produse noi Noi aptitudini

Inovare

Etape la indemana intreprinzatorului Decizia de a face o afacere ecoeficienta Stabilirea unei strategii de atingere a obiectivului cai, etape, resurse Folosirea inovarii pentru atingere obiectivului Noi produse (produse reproiectate) + noi cunostinte ale personalului (specializari, perfectionari) Produse mai competitive Produse mai competitive piata si succes Locuri de munca stabile Influente externe extrem de importante sunt exercitate de politicile publice. Rolul primordial revine guvernelor, care prin politica promovata si sistemul de subventii pot incuraja ecoeficienta. Caile: Identificarea si eliminarea subventiilor perverse Costurile legate de poluarea mediului ambiant nu trebuie suportate din bani publici (COSTURI INTERNE ALE AFACERII) Sisteme de taxare deplasatate de la salarii si profit la consum de resurse si poluare Dezvoltarea si implementarea de noi instrumente economice (tranzactionarea emisiilor ca recompensa pentru firmele care folosesc masuri de ecoeficienta) Promovarea initiativelor voluntare si acorduri negociate (in domeniiile de activitate de interes pentru economia unei tari)

4.3. Socioeficienta
Descrie raportul dintre valoarea adaugata de activitatea unei firme

27

Socioeficienta este punctul de la care plecand este imposibil sa faci cuiva bine, fara a-i face altuia rauPareto

si impactul activitatii acesteia la nivel social. In timp ce este de la sine inteles ca impactul unei afaceri asupra mediului ambiant este negativ, impactul social se situeaza la polul opus, generand cu preponderenta aspecte pozitive pentru societate. Mediul de afaceri creeaza locuri de munca, asigura retributia angajatilor, are preocupari de sponsorizare si mecenat, face acte de caritate, ceea ce contribuie la cresterea increderii societatii in mediul de afaceri. Totusi exista si aspecte negative in domeniul social, printre aceste aspecte situandu-se accidentele de munca, incalcari ale drepturilor omului, abuzuri. Socioeficienta incearca sa cuantifice atat aspectele positive, cat si cele negative prin intermediul unor indicatori, care sa permita monitorizare acesteia. In general toti indicatorii folositi au in vedere valoarea adaugata de afacere, iar toti acesti indicatori sunt monitorizati in dependenta de valoarea adaugata (exemple - donatii per valoare adaugata; accidente de munca per valoare adaugata). Dezvoltarea durabila presupune urmarirea indicatorilor de socioeficienta si folosirea lor in stabilirea masurilor la nivelul unei afaceri care sa conduca la un impact social cat mai ridicat. Socioeficienta reprezinta o distributie optima a resurselor in societate, care tine seama de toate costurile si beneficiile externe, cat si de costurile si beneficiile interne. Conceptual o afacere nu poate fi conceputa fara a avea un lant social, care contribuie in intregime la succesul ei. Intr-o afacere exista furnizori, clienti, angajati, furnizori de servicii, comunitati si toti acestia sunt implicati in asigurarea activitatii afacerii. Daca un singur element din acest lant dispare, pentru afacere apar probleme, care pot deveni cauza falimentului si disparitiei afacerii. Intr-o afacere exista o problema eterna profit sau vanzari. Opinia specialistilor din domeniu este ca vanzarile reprezinta elementul primordial, care atesta sensul social al afacerii. O data ce exista vanzari, inseamna ca exista si piata si clienti, si in consecinta produsul isi dovedeste utilitatea sociala. Daca profitul devine elementul esential al afacerii, este extrem de posibil ca vanzarile sa se diminueze rapid si afacerea sa dispara.

28

DEZVOLTARE DURABILA IN ROMANIA


Romania are un document programatic pe termen lung in dezvoltare durabila, care face corelarea intre obiectivele UE si cele derivate din specificul national. Principalul document care vizeaza dezvoltarea durabila in Romania este Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil a Romniei - Orizonturi 2013-2020-2030, care are drept motto Menine sntos ceea ce te menine sntos Acest document reflect o viziune coerent asupra viitorului Romniei n urmtoarele dou decenii prin prisma conceptului generos i realist al dezvoltrii durabile. Elaborarea Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil a implicat contribuia divers a factorilor activi ai societii romneti autoritile centrale i locale, partidele politice, cercurile de afaceri, partenerii sociali, asociaiile profesionale, comunitatea tiinific i academic, societatea civil. n mod deosebit trebuie subliniat contribuia de substan a Academiei Romne. n acest fel se creeaz premisele ca, prin calitatea analizei i modul de articulare a intelor propuse la orizontul anilor 2013, 2020 i 2030, aceast Strategie s-i pstreze valabilitatea dincolo de ciclurile electorale sau de preferinele politice de moment. n forma sa actual, Strategia se bazeaz pe efortul considerabil depus n ultimii ani pentru elaborarea i aplicarea planurilor strategice naionale, programelor tematice sau sectoriale n conformitate cu obiectivele comune stabilite n Strategia pentru Dezvoltare Durabil a UE i Strategia Lisabona, precum i cu ndrumrile metodologice ale Comisiei Europene. S-a inut seama, de asemenea, de eforturile depuse n anii anteriori pentru fundamentarea tiinific a opiunilor strategice ale Romniei pe linia principiilor i practicii dezvoltrii durabile. intele propuse n Strategie pentru fiecare orizont de timp urmeaz logica exerciiilor bugetare ale UE, corelat cu proiecii realiste privind folosirea responsabil, cu randament maxim, a resurselor naionale. Condiiile specifice ale Romniei au impus o dubl abordare normativ a procesului de dezvoltare. Pe de o parte, Romnia are nc de depit o seam de decalaje istorice fa de rile dezvoltate ale Uniunii Europene. Pe de alt parte, Romnia trebuie s aplice, simultan i n totalitate, noua paradigm a dezvoltrii durabile pe toate palierele vieii economice i sociale, n deplin armonie cu imperativele valorificrii capitalului natural i mbuntirii calitii vieii oamenilor. Tocmai de aceea, pornind de la performanele din ultimii ani, se are n vedere meninerea unor ritmuri ridicate de cretere a produsului intern brut (PIB) astfel nct s putem s asigurm o ct mai rapid convergen n parametrii europeni. Strategia recomand mecanisme specifice, att la nivelul aciunii autoritilor centrale i locale dar i la nivelul societii civile, sub egida Academiei Romne, pentru monitorizarea implementrii obiectivelor stabilite. Pornind de la situatia actuala a Romaniei si avand in vedere conceptia moderna asupra diferitelor tipuri de capital care concura la activitatea economica (natural, antropic, uman si social), 29

Implementarea conceptului de dezvoltare durabila in Romania tine seama de necesitatea cresterii PIB concomitent cu masuri de protectia mediului si progres social

Strategia stabileste obiectivele tinta si modalitatile de actiune pe termen mediu si lung ale Romaniei (2013, 2020, 2030). Largirea orizontului de timp este impusa de temporalitatea dezvoltarii durabile, care in general nu poate avea efecte decat pe termen lung. Principalele probleme abordate vizeaza : Schimbrile climatice i energia curat Transport durabil Producie i consum durabile Conservarea i gestionarea resurselor naturale Sntatea public Incluziunea social, demografia i migraia Srcia global i sfidrile dezvoltrii durabile Sunt incluse si obiective intersectoriale cum ar fi: educatia si formarea profesionala: cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovarea. Ca orientare general, lucrarea vizeaz realizarea urmtoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu i lung: Orizont 2013: ncorporarea organic a principiilor i practicilor dezvoltrii durabile n ansamblul programelor i politicilor publice ale Romniei ca stat membru al UE. Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al rilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltrii durabile. Orizont 2030: Apropierea semnificativ a Romniei de nivelul mediu din acel an al rilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltrii durabile. Pozitia Romaniei in aplicarea dezvoltarii durabile este favorizata de activitatea economica scazuta si implica costuri de mai mici Pozitia Romaniei fata de dezvoltarea durabila este una speciala. Stadiul actual de dezvoltare al economiei romanesti este mutl mai scazut fata de media inregistrata la nivel european. Este un factor important, care trebuie avut in vedere in aplicarea dezvoltarii durabile. Orice intarziere in aplicarea principiilor dezvoltarii durabile va duce inevitabil la o crestere economica clasica, cu impact major asupra mediului ambient. Cu cat nivelul de dezvoltare va fi mai ridicat (si in absenta dezvoltarii durabile), cu atat costurile inerente aplicarii dezvoltarii durabile vor fi mai mari. Este deci esential ca dezvoltarea durabila sa fie implementata efectiv cat mai rapid in Romania, costurile in aceasta faza fiind mult mai reduse si modelul dezvoltarii durabile mai usor de transpus in practica. Sursele de finanare posibile pentru realizarea obiectivelor Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil, conform Planului Naional de Dezvoltare, Programelor Operaionale i planurilor de aciune specifice aprobate sunt: Contribuia UE prin instrumentele structurale (Fondul European pentru Dezvoltare Regional, Fondul Social European, Fondul de Coeziune) pentru obiectivul Convergen i obiectivul Cooperare teritorial European i cofinanarea naional public (buget de stat, bugete locale, credite externe, alte surse publice) i privat

30

aferent. Fondurile de tip structural ale UE (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural, Fondul European de Pescuit) i cofinanarea naional aferent din surse publice i private. Fonduri alocate de la bugetul de stat i bugetele locale destinate programelor de investiii pentru dezvoltare, avnd obiective similare celor cofinanate din fondurile comunitare sus-menionate. Credite externe pentru investiii din partea instituiilor financiare internaionale (Banca European de Investiii BEI, Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare BERD, Banca Mondial etc.) precum i din alte surse (fonduri suverane, fonduri private cu profil investiional etc.) pentru susinerea unor proiecte naionale congruente cu obiectivele Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil i a Strategiei UE n materie. Alte instrumente financiare (ncurajarea, n continuare, a investiiilor strine directe, utilizarea mai activ a pieei de capital, n spe prin lansarea de oferte publice iniiale (IPO), lrgirea bazei de creditare bancar prin stimularea economisirii interne, dezvoltarea instrumentelor de plasament pe termen lung, concesionarea unor proiecte de infrastructur i utiliti publice, promovarea parteneriatelor public-privat etc.). Programarea financiar a Planului Naional de Dezvoltare 20072013 prevede un necesar de investiii n sum total de 58.673,10 milioane euro, care se pliaz perfect pe obiectivele stabilite de UE pentru alocarea fondurilor structural i de coeziune i a celor pentru agricultur i pescuit. Din acest total, circa 32 miliarde euro pot fi finanate prin intermediul instrumentelor structurale i al fondurilor pentru agricultur i pescuit ale UE care au o destinaie precis, cu condiia asigurrii unei capaciti naionale de absorbie ct mai mari. Diferena urmeaz s se acopere din bugetul de stat, credite externe i alte surse.

31

VIITORUL: DEZVOLTARE CLASICA SAU DURABILA


Dilema fundamentala de dezvoltare varianta clasica sau durabila? Este numai o problema de timp pana cand conceptul de dezvoltare durabila va fi implementat la nivelul intregii vieti socio - economice mondiale. Chiar daca exista deschidere in anumite cercuri de afaceri, majoritatea dintre ele raman reticente la acest concept si amana cat se poate de mult implementarea lui. Consumul de resurse naturale a ajuns la un nivel deosebit de ridicat in prezent si amanarea momentului aplicarii conceptului de dezvoltare durabila nu face decat sa mareasca costurile pe care le vom plati in viitor. Sigur ca este dificil pentru oamenii de afaceri sa se acomodeze cu ideea ca cresterea economica nu mai poate atinge valorile din trecut si mentinerea ritmului inalt de consum al resurselor naturale poate duce la efecte catastrofale asupra omului. Dilema fundamentala pentru intreg Pamantul este ce se va intampla in viitor, in conditiile in care impactul activitatii economice asupra mediului va deveni din ce in ce mai puternic. Este posibila mentinerea ritmului de crestere economica? Sau sunt necesare corecturi severe la nivel macroeconomic in vederea moderarii impactului activitatii economice asupra mediului si implicit un ritm mult mai modest de dezvoltare mondiala? Un asemenea ounct de vedere este foarte greu de acceptat de majoritatea cercurilor de afaceri, pentru care cresterea economica in ritmuri cat mai inalte reprezinta telul suprem. Sunt intrebari fundamentale care constituie o preocupare majora a cercurilor politice si de afaceri din intreaga lume. In anul 2008 economistul canadian Peter Victor a facut publice rezultatele obtinute pentru diferite scenarii de dezvoltare in cazul Canadei, pe termen lung (orizont 2035). Este unul din putinele modele macroeconomice care permite elaborarea unor prognoze de dezvoltare pe termen lung. Foloseste modelul interactiv LOWGROW, care porneste de la date statistice referitoare la variabilele cheie din macroeconomie: exporturi, consum intern, cheltuieli publice, investitii, rata de ocupare a fortei de munca, comert si altele si legatura dintre ele. Pe baza acestora si a unor presupuneri specific despre viitor, modelul Victor estimeaza pe o perioada de 30 de ani venitul national, bugetul national, datoria publica interna, oferind informatii si despre rata somajului, emisiile totale de gaze cu efect de sera si nivelul de saracie. Un punct tare al acestui model este ca arata si se comporta asemanator unei macroeconomii conventionale. Prin modificarea variabilelor-cheie de intrare, cunoscute ca fiind determinante pentru dezvoltare, cum ar fi participarea fortei de munca si rata de investitii, modelul a fost folosit pentru estimarea diferitelor variante de dezvoltare economica ale Canadei. Pentru comaparatie s-au folosit 3 scenarii de dezvoltare : 1.Scenariul Afaceri ca pana acum . In acest model se foloseste scenariul dezvoltarii economice dupa modelul din prezent cu o crestere accentuata a PIB-ului

Unul din putinele modele LOWGROW permite aprecierea unor indicatori macroeconomici pe termen lung

Scenariul AFACERI CA PANA ACUM conduce la valori bune cu doua exceptii:rata saraciei

32

si emisiile gazelor cu efect de sera.

Rezultatul : PIB/ locuitor creste la o valoare mai mare decat dublul celei inregistrate in 2005 Rata somajului creste usor in primii 25 ani, dupa care scade atingand aproape valorile inregistrate in 2005 ; Nivelul saraciei creste usor, in principal datorita numarului de someri in valoare absoluta mai mare Datoria publica scade cu aproape 60% raportat la PIB Nivelul gazelor cu efect de sera creste cu cca 80% fata de valoarea inregistrata in 2005 Scenariul CRESTERE ZERO este un raspuns propunerilor de mentinere a activitatii economice la un nivel constant. Din indicatorii inregistrati rezulta ca un asemenea scenariu reprezinta un dezastru. 2. Scenariul crestere zero - in care pana in 2035 se presupune ca PIB-ul nu va inregistra nici o crestere prin eliminarea cresterii investitiilor publice, a productivitatii si a populatiei. Din anul 2010 sunt eliminate cresterea investitiilor si cresterea balantei comerciale. Rezultatul: un dezastru

PIB-ul/ locuitor, dupa o cresterea relativa in primii 10 ani incepe sa scada cu o viteza relativ mica, ajungand la sfarsitul perioadei la un nivel relativ identic cu cel din 2005 Dupa o scadere rapida a datoriei publice, in a doua

33

jumatate a perioadei are loc o crestere foarte accentuata, depasind PIB-ul de cca. 3 ori Gazele cu efecte de sera cresc in prima parte, urmare unui PIB/locuitor mai mare, in a doua parte scaderea acestora datorandu-se somajului si saraciei O evolutie dramatica au indicatorii sociali- somaj si saracie, care dupa o perioada de relativa stabilitate incep o crestere accentuata

Scenariul CEA MAI BUNA CRESTERE LIMITATA este cel optim. Ritmul de crestere economica este mai mic cu cca. 1% fata de cel mai mare, iar indicatorii urmariti au valori extrem de optimiste la sfarsitul intervalului.

3.Scenariul cea mai buna crestere limitata este varianta care are in vedere o crestere economica scazuta cu tendinta de plafonare. Este varianta in care are loc o stabilizare macroeconomica pe termen lung. Diferentele majore constau in ritmul de ccrestere al PIB-ului care dupa o perioada de crestere mai rapida pana in anul 2020, rata de crestere anuala a PIB-ului scade sub 1%, practic mentinandu-se constant.

Rezultatul: Dupa o crestere relativ constanta a PIB/locuitor, in a doua parte a perioadei are loc o plafonare a acestuia, valoare inregistrata in final fiind cu cca 80% mai mare decat cea inregistrata in 2005 Indicatorii sociali (somaj, saracie) scad rapid in prima parte dupa care au o evolutie practic constanta Gazele cu efect de sera scad cu cca. 40% fata de nivelul inregistrat in anul 2005 Datoria publica scade, apoi se mentine la un nivel relativ constant. Diferentele majore intre scenariile cea mai buna crestere limitata/zero sunt legate de politicile de investitii si cele Factorii determinanti in cele doua modele care prevad o crestere economica scazuta/zero sunt modificarile in investitii si structura fortei de munca. Investitiile in afaceri sunt mult mai mici in scenariul cea mai buna crestere limitata si are loc o deplasare a investitiilor din domeniul privat in cel public, implementat prin modificari in sistemul de impozitare si cheltuielile publice. Forta de munca este 34

sociale. Sectorul public este creditat cu o politica de investitii mai ampla comparativ cu cel privat si dezvolta o politica sociala de mai mare efect.

stabilizata partial prin modificari demografice si prin politici concepute in stabilzarea intregii populatii. Poate cel mai important fapt este ca scenariul care prevede cea mai buna crestere limitata conduce la scaderea ratei somajului, reducand numarul total si mediu de ore de munca. Productivitatea muncii creste, ceea ce duce la scaderea muncii consumate. Rata somajului este prevenita printr-o distributie mai egala a muncii in cadrul fortei de munca disponibile. Reducerea duratei de munca este schimbarea structurala cea mai des folosita pentru prevenirea somajului. In ambele modele cheltuielile de consum sunt presupuse constante (60% din PIB), iar cererea agregata este dominata de consum. Cea mai importanta presupunere in modelul cea mai buna crestere limitata este ca rata investitiilor private scade de la 20% la 12%, in aceeasi masura crescand investitiile publice..

Modelul cea mai buna crestere limitata poate fi privit ca fiind modelul dezvoltarii durabi le, in care o evolutie economica mai lenta conduce la o la o stabilitate sociala si protectie a mediului ambiant mult mai buna. Caile principiale prin care este posibila o astfel de dezvoltare durabila sunt : Noi cai si modalitati de masurare a succesului (in afaceri principal) Limitari privind materiile prime, energie, deseuri si folosirea terenului Populatie si forta de munca stabile Folosirea mai eficienta a tuturor tipurilor de capital Reglementari drastice privind poluarea mediului Scurtarea duratei de munca Bunuri necesare mai putine Programe antisaracie mai generoase Grad mai ridicat de educatie, depasind nivelul necesar locurilor de munca

35

Bibliografie 1. Tim Jackson - Prosperity without growth -The transition to sustainable economy Sustainable Development Commission, Marea Britanie, martie 2009 2. Raportului de monitorizare pe anul 2009 a Strategiei de dezvoltare durabil a Uniunii Europene Sinteza , EUROSTAT 3. Measuring Sustainable Development Raport grup mixt UNECE/OECD/grup de lucru EUROSTAT, Geneva 2008 4. Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil a Romniei - Orizonturi 2013-20202030, aprobata prin Hotrrea Guvernului Romniei nr. 1460 din 12 noiembrie 2008 5. Managing without Growth - Peter A. Victor Conferinta Redefining Prosperity Project- 2008 6. Managing without Growth - Peter A. Victor Footprint Forum 2010 7. World Business Council for Sustainable Development Eco-Efficiency - Creating more values with less impact, 2002 8. Integrarea dezvoltrii durabile n politicile UE: Raport de analiz pe anul 2009 a Strategiei de dezvoltare durabil a Uniunii Europene Comisia Europeana 9. The Future of Sustainability: Re-thinking Environment and Development in the Twenty-first Century - W.M. Adams- Raport of the IUCN, 2006

36

Anexe

37