Sunteți pe pagina 1din 25

Igiena unitatilor estetologice

1. Fiziologia muncii, scopul, sarcinile.


Munca-activitatea omului intreptata spre un anumit scop. Reprezinta cheltueli a fortei de munca in vederea producerii bunurilor necesare pentru satisfacerea nevoilor omului. Igiena muncii este o ramura a igienei care cerceteaza conditiile de munca, factorii din mediul de munca si influenta acestoraa asupra organismului muncitorilor. Scopul: Stabilirea unor indici, norme fiziologice complexe de masuri care sa asigure confortul la locul de munca, prevenirea oboseli si imbolnavirilor profesionale. Sarcinile 1. sa promoveze si sa mentina gradul maxim de bunastare fizica, mintala si sociala a muncitorilor din toate profesiile 2. sa previna aparitia deverilor de la starea optima de sanatate a munctorilor din cauza conditiilor nefavorabile de munca 3. sa protejeze muncitorii in exercitarea profesiei impotriva agentilor nocivi pentru sanatate 4. sa elaboreze cerinte si norme igienice ca baza a legitatilor de asanare a conditiilor de munca 5. profilaxia traumatismului de productie 6. determinarea modificarilor fiziologcie, care au oc in procesul de munca 7. elaborarea masurilor pentru organzarea rationala a reimurilor de munca si odihna 8. identificarea si eliminarea din zonele de productie a agentilor nocivi 9. de a asigura astfel de conditii, incit eforturile fizice si mintale impuse muncitorilor sa corespunda structurilor lor anatomice, fiziologice si stari psihologice 10. de a aplica in intreprinderi programe largi sanitare, care sa acopere toate aspectele sanatatii Obiectivele de studiu - conditiile de munca si influenta acestora asupra organismului - procesul de munca din punct de vedere al influentei lui asupra organismului - sanatatea muncitorilor, morbiditatea, caracterul bolilor aparute sub influenta factorilor nocivi de productie

2.Metodele de investigatie utilizate in fiziologia muncii.


Fiziologia muncii , pentru rezolvarea sarcinilor sale de baz utilizeaz un complex de metode de investigaii. Aceste metode sunt multiple i variaz n funcie de caracteristicile condiiilor de munc, divizndu-se n trei grupe. Astfel se folosete metoda avizrii igienice care const n descrierea tehnologiilor, halelor, factorilor nocivi, surselor de poluare a mediului, msurilor de protecie, stabilirea locurilor pentru recoltarea probelor i cercetarea lor n laborator, ct i pentru msurrile instrumentale. n aceste scopuri sunt folosite metodele chimice, zice i bacteriologice.

Pentru evaluarea inuenei procesului de munc i factorilor mediului de producere asupra dinamicii reaciilor ziologice ale organismului angajailor sunt folosite metodele ziologice, biochimice, psihologice. Starea sntii i morbiditatea muncitorilor se cerceteaz cu ajutorul metodelor clinice, epidemiologice, de statistic sanitar. n scopul elaborrii normativelor igienice se folosesc pe larg metodele electroziologice, biochimice, morfologice, hematologice, toxicologice etc. Capacitatea de munc poate evaluat prin metodele fotocronometrice, iar poziia corpului prin metode ergonomice.Astfel igiena unitatilor estetologice este strns legat cu alte tiine medicale (epidemiologia, ziologia, biochimia, patologia, boli interne, neurologia, dermatovenerologia, otorinolaringologia), igienice (igiena mediului), nemedicale (chimia, zica, geograa, climatologia, geologia) etc.

3.Steriotipul dinamic , notiunea, rolul.


La majoritatea oamenilor, in viata lor de toate zilele, exista o anumita impartire a timpului zilei, mai mult sau mai putin constanta. Cam la aceleasi ore, ei se scoala si se culca, la aceleasi ore lucreaza si se odihnesc, dejuneaza, pranzesc si cineaza, s.a.m.d. O anumita succesiune a acestor activitati este asociata cu o anumita succesiune a proceselor nervoase din creier, care se repeta zi de zi, stereotip. Ca rezultat se elaboreaza stereotipul dinamic. Cu cat se repeta mai frecvent si mai indelungat in aceeasi succesiune aceleasi miscari de lucru, cu atat ele sunt indeplinite mai usor si mai perfect. De formarea stereotipului dinamic este legata si formarea numeroaselor deprinderi in viata noastra, motiv pentru care executam mai usor ceea ce intra in cadrul deprinderilor noastre, cheltuind mai putine eforturi. Pentru a nu obliga sistemul nervos sa faca frecvente "distrugeri" ale stereotipului este de dorit sa se evite schimbarile frecvente legate de succesiunea muncii, odihnei, somnului etc., sau cu alte cuvinte este de dorit sa se respecte permanent un regim uniform de munca, odihna, somn, alimentatie, ceea ce usureaza mult activitatea tuturor organelor corpului nostru si in primul rand a sistemului nervos. Lipsa unui regim uniform, un ritm de munca dezordonat si somnul neregulat fac ca un stereotip sa fie inlocuit foarte des cu altul; aceste "ruperi" frecvente ale stereotipului sunt greu suportate de sistemul nervos. Un asemenea mod se resfrange negativ asupra sanatatii si capacitatii de lucru. Uneori insa modul nostru de viata obisnuit, regimul obisnuit contravine cerintelor igienice, nu corespunde conditiilor noi, aparute, de exemplu, dupa mutarea intr-o regiune cu un alt climat sau dupa trecerea intr-o alta munca etc. In asemenea cazuri se poate si trebuie introduse modificarile necesare in regim, iar dupa un timp se vor restructura si stereotipurile dinamice corespunzatoare din sistemul nervos central.

Alcatuind impartirea timpului unei zile trebuie prevazuta o alternare justa a muncii si odihnei, alternarea diverselor genuri de activitati. Trebuie prevazut un timp suficient pentru odihna, pentru sederea in aer liber, pentru somn; nu trebuie sa existe intervale prea lungi intre mese. Printr-un regim corect de munca, veghe si somn, printr-un regim alimentar corect omul isi mentine ani indelungati o sanatate perfecta si o capacitate de munca ridicata.

4. Modificari functionale sub influenta muncii in sistemul nervos central.


Sistemul nervos central Coordoneaza, conduce si controleaza activitatea tuturor functiilor organismului in timpul activitatii profesionale fizice,dar este si el influentat de activitatea profesionala. Modificarile sunt in functie de intensitatea si de caracterul muncii : - muncile de intensitate mica si medie stimuleaza activitatea scoartei cerebrale - muncile de intensitate mare si/sau prelungite accentueaza procesele de inhibitie din scoarta cerebrala, scade excitabilitatea scoartei, tulbura activitatea reflex conditionata - muncile de intensitate mica sau medie dar cu caracter de mare incordare a atentieio\, cu necesitatea executarii precise a miscarilor si cu corelatii precise si fine ale analizorilor : predominanta starii de inhibitie, tulbura mobilitatea normala a scoartei corticale Importanta practica a cunoasterii acestor modificari - explicarea numarului crescut de accidente de munca si scaderii calitatii si cantitatii productiei, rebuturi in muncile care determina o predominare a proceselor de inhibitie - necesitatea scaderii efortului la limite normale

5. Modificari functionale sub influenta muncii in sistemul cardio-vascular.


Rolul foarte important al aparatului cardiovascular in orice activitate, este de transport al O2-ului necesar si indepartarea anumitor cataboliti care se formeaza in exces la nivelul muschilor solicitati de efortul profesional (acid lactic). Modificari adaptive - cresterea debitului cardiac de la circa 5 l/minut in repaus la 26 l/minut in efortul maximal (deci de circa 5 ori la tineri adulti neantrenati; la adulti antrenati la efortul fizic profesional poate creste mai mult de 5 ori - cresterea debitului sistolic de la 80-90 ml la 120-140 ml - cresterea frecventei cardiace: la cei antrenati la efortul profesional, frecventa cardiaca de repaus este mai mica si cresterea se face proportional cu intensitatea efortului - cresterea tensiunii arteriale sistolice (Mx), tensiunea diastolica (Mn) creste

mai putin sau nu se modifica si in consecinta creste tensiunea diferentiala (cresterea tensiunii diferentiale indica o crestere a debitului sistolic, element favorabil de adaptare ) - cresterea tensiunii arteriale pulmonare sistolice in repaus: 15-20 mmHg tensiunea sistolica pulmonara, 5-8 mmHg tensiunea diastolica pulmonara - cresterea capilarelor din muschi: prin marirea numarului lor (de la 300 la 3000/cm2 si prin marirea diametrului-vasodilatatie) - redistribuirea debitului sanguin astfel: creste in muschi, miocard, tegumente; scade in rinichi, teritoriu splahnic; sementine constant in teritoriul cerebral Mecanismele de adaptare - intrisec (legea lui Starling) - extrinsec - nervos: reflexe conditionate naturale si artificiale umoral Importanta practica a cunoasterii modificarilor aparatului cardiovascular - Urmarirea adaptarii la locul de munca a noilor incadrati sau reveniti dupa concedii de boala - Aprecierea intensitatii efortului fizic - Aprecierea microclimatului profesional, prin probe functionale cardiovasculare: Teslenko, Crampton, Brouha - Investigarea sistemului nervos vegetativ,prin probe functionale cardiovasculare - Obiectivizarea starii de oboseala (scaderea tensiuniiarteriale sistolice la sfarsitul schimbului - Atentia asupra starii functionale renale si hepatice, in special la muncitorii ce vor lucra in conditii de effort fizic intens si/sau de lunga durata, cu expunere la microclimat cald (organe ce prezinta o irigatie mai mica in aceste condotii)

6.Modificari functionale sub influenta muncii in sist. Respirator


Aparatul respirator Se ocupa de transportul oxigenului necesar procesului muncii catre sistemul muscular solicitat de efort si elimina bioxidul de carbon format in exces la nivelul muschilor Modificari ac\daptive - cresterea debitului respirator de la 8-10 l/minut in repaus, la20-40 l/minut,la adulti antrenati la efortnl fizic profesional cresterea este proportionala cu intensitatea efortului - cresterea schimburilor respiratorii consumul maxim de oxigen poate fi de 4 l/minut de O2 Mecanisme de adaptare - reflex neconditionatcresterea presiunii CO2 sanguin, cu actiune asupra centrului respirator bulbar - reflexe conditionate naturale si artificiale Importanta practica a cunoasterii acestor modificari

- aprecierea intensitatii efortului fizic: debit respiretor de efort l/min x0.20 =Kcal/min - Inlaturarea pozitiilor vicioase ale corpului in timpul muncii care ingreuneaza respiratia - Favorizarea muncii ritmice care realizeaza o buna adaptare - Aprecierea starii de oboseala: miscari respiratorii frecvente si superficial

7.Modificari functionale sub influenta muncii in sistemul singelui.


Are rolul de transportor al oxigenului necesar sistemului muscular implicat in effort, indeparteaza CO2 si alti cataboliti ce se formeaza in exces la effort, transporta combustibilul necesar contractiei musculare (glucoza, glicogen) Modificari adaptive - Modificarea hemoleucogramei (creste numarul de eritrocite si valoarea hemoglobinei si a hematocritului, cresc numarul de leucocite ) - Modificari ale glicemiei in functie de intensitatea efortului - Modificari ale acidului lactic in functie de intensitatea efortului - Modificari ale EAB-ului in functie de efort

8.Modificari functionale sub influenta muncii in sistemul endocrine.


a) Hiperfunctia hipofizei pe linie de ACTH si hormon somatotrop b) Hiperfunctia suprarenalelor Consecintele acestor modificari sunt: mobilizeaza acizii grasi liberi din tesutul adipos pentru a fi utilizati de muschi; blocheaza utilizarea glucozei de catre muschi pentru a fi utilizata de sistemul nervos central, blocand fosforilarea glucozei

9.influenta Ritmurilor biologice asupra capacitatii de munca.


Ritmul nostru biologic de activitate i de repaus (veghe-somn) este dictat de lumin. Ea influeneaz programul" de funcionare a tuturor organelor i sistemelor. Munca n ture presupune un efort de adaptare din partea organismului, unele funcii sincronizndu-se cu noul program mai greu dect altele. Este vorba despre frecvena cardiac, tensiunea arterial, metabolismul energetic i despre temperatura corpului. Uneori, n cursul efortului de adaptare, pot s apar desincronizri i disfuncii ale unor organe sau ale unor sisteme. Eficienta muncii creste de dimineata cu un maxim intre orele 9-l1, apoi scade usor

inaintea orelor de pranz, are din nou un maxim intre orele 15-l7, dupa care regreseaza in mod continuu pana spre seara. Pentru mentinerea eficientei este necesar sa efectuam intreruperi temporare ale muncii cate minute, cu relaxarea musculaturii cefei si tinerea ochilor inchisi (pentru perioade scurte de timp). Asa munca ca transporturile, asistenta sanitara, telecomunicatiile si a unor industrii ca industria energetica, industria petrochimica, industria siderurgica - Acest lucru impune ca o parte din oameni sa-si schimbe programul zilnic, sa munceasca noaptea si sa se odihneasca ziua. Eficienta muncii de noapte este ce mai scazuta decat a celei de zi. Performantele cele mai scazute se obtin in jurul orei 3 a.m. Performantele obtinute in jurul acestei ore pot fi considerate ca o autentica prabusire a nivelului general al posibilitatii oamenilor. Cei care muncesc in orele de noapte prezinta unele tulburari gastrice, stari de disconfort psihic si senzatii de oboseala crescuta, desi ziua se odihnesc un numar normal de ore. Daca insa aceasta activitate (munca in orele de noapte) se desfasoara in mod continuu, o parte din aceste neplaceri dispar ca urmare a adaptarii in timp a organismului.

10. Obseala. Factorii ce influinteaza asupra oboselei.


oboseala stare subiectiv a organismului, nsoit de senzaia de oboseal i diminuarea capacitii de munc, condiionat de activitatea ndelungat sau intensiv i exprimat prin nrutirea indicilor calitativi i cantitativi de lucru. Mecanismul oboselii este explicat de ziologi prin istovirea (epuizarea) resurselor energetice ale muchilor (preponderent a metabolismului glucidelor) sau prin asigurarea insucient a esuturilor i organelor cu oxigen, acumularea de catabolii, unele mecanisme reexe i umorale, ceea ce se manifest prin scderea forei de contracie muscular, alungirea perioadelor de relaxare, scderea excitabilitii neuromusculare. Pot aprea dureri locale. n cazul suprasolicitrii analizatorilor, mai ales vizual i auditiv, apare oboseala senzorial cnd slbete acuitatea vederii i a auzului, ntrzie reaciile reectorice, scade atenia etc. Munca intelectual const mai frecvent n ncordarea emoional, care contribuie la oboseala psihic .predomin modicrile funcionale ale sistemului nervos central, analizatorilor i activitii psihice, slbete atenia, memoria i gndirea, sufer exactitatea i echilibrul micrilor.

FACTORI: Stresul: principalul factor de declansare a oboselii in timpul


serviciului! Stresul care apare la locul de munca este inevitabil, mai ales in perioadele aglomerate cand totul trebuie facut bine si repede. Apariia strii de oboseal general sau oboseal psihic depinde de mai muli factori, care pot fi grupai n patru categorii: -factorii individuali -factorul utilaj -caracteristicile mediului de munc -caracteristicile sarcinii Factorii individuali (particulariti antropometrice, constituia, temperamentul, starea de sntate, sexul, conflictele sociale) fac ca fiecare lucrtor s reacioneze diferit n faa fenomenului de oboseal.

Factorul utilaj deine un rol important n declanarea fenomenelor cauzate de oboseal, mainile moderne oblignd lucrtorii s menin un ritm i o ncrctur de gestualiti profesionale repetitive, atenie susinut i precizie n timp. Primele care obosesc sunt mecanismele de coordonare motorie. Automatizarea poate fi i ea periculoas, prin pierderea cadenei i monotonia gestualitii.Caracteristicile sarcinii i caracteristicile mediului de munc se completeaz n generarea factorilor obositori. Durata programului de munc, organizarea pauzelor, munca n ritm impus, suprasolicitarea in timpul muncii, responsabilitatea crescut, sunt factori care in de organizarea muncii i au ca posibil finalitate oboseala profesional. Munca n schimburi alternante interfereaz cu ritmurile circadiene ale activitilor nervoase, secretorii endo- i exocrine, fiind perturbat mecanismul somnveghe. Organizarea nonergonomic a locului de munc poate obliga la gestualiti suplimentare, cu poziii forate, care se vor solda cu suprasolicitri ale diferitelor organe i sisteme. Factorii mediului de munc pot precipita instalarea oboselii. Toxicele de la locul de munc, zgomotul, vibraiile n doze exagerate, provoac boli profesionale, iar la intensiti moderate, dar susinute, particip la instalarea strii de oboseal. Relaiile psihosociale n procesul muncii au o importan deosebit, relaiile ncordate, nesatisfacerea nevoilor materiale, fiind la baza tulburrilor comportamentale datorit fenomenelor de stress, oboseal i nesiguran.

11. Semnele oboselei. Masurile de combatere a oboselei.


Oboseala nu este imaginara, are un substrat real. Este reactia organismului la o combinatie de factori fizici si emotionali. Semne: uitarea, pierderea memoriei, stare confuzionala sau dificulate de concentrare - dureri de gat - ganglioni limfatici usor mariti la nivelul gatului sau axilei - dureri musculare - dureri articulare fara roseata sau tumefiere locala - cefalee (durere de cap) ale carei caractere sunt diferite de cele din trecut - somn neodihnitor (la trezire persoana se simte obosita). Unii pacienti cu acest sindrom dezvolta o afectiune in care frecventa cardiaca (numarul de batai pe minut) creste sitensiunea arteriala scade in momentul cand se ridica din pozitie culcata si stau in picioare. Aceasta este deseori descrisa ca senzatie de lesin sau ameteala. Depresia se intalneste destul de des si poate duce la inrautatirea celorlalte simptome. Medicatia antidepresiva poate avea efecte benefice. Masuri de combateri:

1. Dormi intre 7 si 8 ore pe noapte. Aceste ore sunt necesare pentru a oferi corpului si mintii posibilitatea de a se regenera. Daca nu este foarte frig afara, lasa geamul intredeschis pentru a permite aerului noptii (care este de obicei mai curat decat cel din timpul zilei) sa intre in dormitor.

2. Mananca 5 portii de fructe si legume in fiecare zi. Fructele si legumele ofera corpului doza necesara de vitamine si minerale. Cu cat mai variate, cu atat mai bine. Nu degeaba se spune in popor ca an apple a day keeps the doctor away. 3. Nu fa nimic timp de 15 minute in fiecare zi. Acest timp il poti petrece uitandu-te pe geamul de la birou sau savurand o cana de ceai sau cafea. Cu toate ca pare un timp foarte scurt, aceste 15 minute te vor ajuta in procesul creativ in care vei fi angajat in restul zilei si iti vor reincarca bateriile. Pentru cunoscatori, privitul pe geam sau cafeaua pot fi inlocuite cu 15 minute de meditatie. 4. Fa o plimbare de cel putin 15 minute zilnic. Promenada te va ajuta la eliberarea mintii de energia negativa acumulata pe timpul zilei. De asemenea, exercitiul fizic necesar promenadei iti va arde si cateva calorii. Iar daca este soare, vei beneficia si de o doza de vitamina D. 5. Fa sport timp de cel putin 20 de minute, de trei ori pe saptamana. 6. Du-te la sala de forta o ora pe saptamana. Daca esti incepator, cauta-ti un partener cu care sa te antrenezi, scazand astfel riscul accidentelor. Pe langa caloriile arse, trasul de fiare iti va da si un sentiment de satisfactie in fiecare dimineata cand te vei uita in oglinda. 7. Fa-ti timp in fiecare zi pentru cei pe care-i iubesti. Nu trebuie sa mergi la cine romantice in fiecare seara. Este de ajuns si o atingere a mainii, o privire zambitoare, o intrebare inocenta despre cum a fost ziua partenerului. Daca locuiesti singur, poate ai un catel sau o piscica cu care pot schimba cateva vorbe 8. Zambeste zilnic. Practic, incearca sa ai o atitudine pozitiva fata de viata. Nu vor merge lucrurile prost pentru totdeauna! 9. Bea intre 2 si 3 litri de apa zilnic. Corpul nostru contine 60-70% apa. Acesta este folosita pentru a regla temperatura corpului, pentru circulatia hranei si a oxigenului, pentru protectia incheieturilor si a organelor interne si pentru eliminarea deseurilor. Deci, atentie la deshidratare!

10. Citeste in fiecare zi cate 10-15 minute inainte de culcare. Citeste orice, dar citeste. Te asigur ca, peste doua saptamani, cand vei termina cartea, vei simti o bucurie interioara care iti va da forta de munca si te va ajuta sa visezi in continuare.

12. Tipurile oboselei. Fazele oboselei.


n procesul muncii exist dou mari categorii de oboseal: oboseala fizic, muscular i oboseala psihic sau nervoas. Oboseala muscular este n general acut, dureroas i se asociaz cu scderea potenei funcionale a muchiului respectiv. Apare n cazul eforturilor fizice mari, a gestualitilor profesionale extreme, sau a lipsei antrenamentului din partea persoanei care execut manopera. Oboseala psihic difer ca substrat de oboseala muscular, dar poate implica i efortul fizic; deci nu numai activitile intelectuale conduc la oboseal psihic, ci i cele motorii, ele necesitnd o coordonare nervoas. Fazele oboselii faza de mobilizare progresiv faza capacitii optime de efort faza oboselii compensate, faza impulsului final faza epuizrii neuropsihice.

13. Ergonomie, notiune, ramurile


Ergonomia este un domeniu de activitate tehnico-tiinific din cadrul psihologiei muncii, care prin colaborarea dintre psihologi, fiziologi i tehnicieni studiaz i realizeaz o astfel de organizare a sistemului "om - main - condiii de loc de munc" n aa fel, nct munca s fie efectuat cu costuri biologice minime i maxim eficien. Aceasta se poate deasemenea interpreta precum c, ergonomia are ca scop adaptarea sarcinilor de munc i a locului de munc la oameni ct i a oamenilor fa de munc i loc de munc. Optimizarea funcionrii sistemului "om-main-condiii de munc" urmrete reducerea maxim pn la eliminare a bolilor (mbolnvirilor) profesionale. RAMURI: Ramurile principale ale ergonomiei sunt: ergonomia fizic, ergonomia cognitiv i ergonomia organizaional.

Ergonomia fizic se refer la modul de raportare la activitatea fizic a caracteristiciloranatomice, fiziologice i biomecanice ale omului. Domenii de studiu: posturi de lucru, manipularea obiectelor, micri repetitive, tulburri musculoscheletale, designul locului de munc, sntatea i securitatea n munc. Ergonomia cognitiv se refer la modul n care procesele mentale, cum ar fi percepiile, memoria, logica, rspunsurile motorii, influeneaz interaciunile dintre oameni i alte elemente ale unui sistem. Domenii de studiu: suprasolicitarea neuropsihic, luarea deciziilor, obinerea performanei, interaciunea omcalculator, stresul la locul de munc, pregtirea. Ergonomia organizaional este ramura ergonomiei care se preocup de optimizarea sistemelor sociotehnice, incluznd structurile organizaionale, politicile i procesele. Domenii de studiu: comunicarea, managementul resurselor, planificarea muncii, stabilirea orarului de munc, munca n echip, ergonomia comunitilor, noi paradigme n munc, organizaii virtuale, teleactivitatea, managementul calitii.

14. Metodele de investigatii in ergonomie

15.

Investigatii antropometrice.Sistem

de masurare a corpului uman sau a partilor

sale. Studiile comparative se fac intre indivizi de sexe, varste si rase diferite pentru a determina diferentele intre dezvoltarea normala si cea anormala. ansamblu de metode i procedee de determinare a particularitilor morfofuncionale ale organismului uman. Se bazeaz pe msurarea masei corporale, dimensiunilor corpului i forei musculare, capacitii vitale pulmonare . a., pe descrierea inutei corpului, poziiei capului, proporionalitii diverselor pri ale corpului i pe confruntarea acestora cu etaloane speciale, modele, scri de valori. Antropometria se aplic n medicin i n alte domenii. Prin efectuarea msurilor antropometrice la copii (la fiecare lun n primul an de via, la fiecare 3 luni - la vrsta anteprecolar, de dou ori pe an - la vrsta precolar i cel puin o dat pe an - la vrsta colar)- se determin mersul dezvoltrii organismului - fapt foarte important pentru luarea la timp a msurilor profilactice i de tratament; la convalescen prin aceste msurri se determin efectul tratamentului; la recrui -aptitudinile pentru serviciul militar; la sportivi - eficiena antrenamentelor. n medicina judiciar antropometria servete la identificarea personalitii, n diverse domenii ale industriei, de ex., la proiectarea i standardizarea mbrcmintei, nclmintei, aparatelor, utilajelor. Unele probe de antropometrie, datorit accesibilitii lor, pot fi practicate n scop de autocontrol al strii generale a organismului. Statura se determin cu ajutorul antropometrului; pentru msurare se ea poziia de drepi, lipind clciele, fesele i regiunea interomoplatic de

bara vertical a aparatului i innd capul cu linia ochi-urechi n plan strict orizontal. Masa corporal se stabilete cu ajutorul cntarului medical, cntrirea fiind recomandabil dimineaa, nainte de dejun. Perimetrul toracic la inspiraia maxim i expiraia maxim se msoar cu o panglic gradat n centimetri la nivelul unghiului omoplailor i mameloanelor (la femeie la nivelul coastelor IV); perimetrul abdomenului se msoar cu aceeai panglic la nivelul ombilicului. Pentru a determina perimetrul braului, panglica gradat se aplic la nivelul bicepsului ncordat la maxim, apoi relaxat. Capacitatea viral pulmonar se msoar cu spirometrul, fora muscular - cu dinamometru.

16. Igiena muncii, notiune, sarcinele si scopul. Igiena muncii este o ramura a
igienei care cerceteaza conditiile de munca, factorii din mediul de munca si influenta acestoraa asupra organismului muncitorilor. Scopul: Stabilirea unor indici, norme fiziologice complexe de masuri care sa asigure confortul la locul de munca, prevenirea oboseli si imbolnavirilor profesionale. Sarcinile 1. sa promoveze si sa mentina gradul maxim de bunastare fizica, mintala si sociala a muncitorilor din toate profesiile 2. sa previna aparitia deverilor de la starea optima de sanatate a munctorilor din cauza conditiilor nefavorabile de munca 3. sa protejeze muncitorii in exercitarea profesiei impotriva agentilor nocivi pentru sanatate 4. sa elaboreze cerinte si norme igienice ca baza a legitatilor de asanare a conditiilor de munca 5. profilaxia traumatismului de productie 6. determinarea modificarilor fiziologcie, care au oc in procesul de munca 7. elaborarea masurilor pentru organzarea rationala a reimurilor de munca si odihna 8. identificarea si eliminarea din zonele de productie a agentilor nocivi 9.de a asigura astfel de conditii, incit eforturile fizice si mintale impuse muncitorilor sa corespunda structurilor lor anatomice, fiziologice si stari psihologice 10.de a aplica in intreprinderi programe largi sanitare, care sa acopere toate aspectele sanatatii Obiectivele de studiu - conditiile de munca si influenta acestora asupra organismului - procesul de munca din punct de vedere al influentei lui asupra organismului -sanatatea muncitorilor, morbiditatea, caracterul bolilor aparute sub influenta factorilor nocivi de productie

17. Medicina muncii, notiune, sarcini, scop. Medicina


muncii este specialitatea medicala care studiaza relatia om-munca, adaptarea omului la munca si adaptarea muncii la persoana care o efectueaza. Este o specialitate medicala extrem de vasta, de relatie, care inglobeaza cunostinte din toate celelalte specialitati medicale. Medicina muncii se ocupa cu preventia, diagnosticarea si managementul bolilor profesionale si a celor legate de profesiune, a accidentelor de munca, precum si cu promovarea sanatatii si productivitatii .n occident, medicina muncii este studiata si practicata impreuna cu medicina mediului inconjurator sub denumirea de occupational and environmental medicine. Sarcinile principale ale medicinei muncii constau in: a) prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale; b) supravegherea efectiva a conditiilor de igiena si sanatate in munca; c) asigurarea controlului medical al salariatilor atat la angajarea in munca, cat si pe durata executarii contractului individual de munca. (2) In vederea realizarii sarcinilor ce ii revin medicul de medicina a muncii poate propune angajatorului schimbarea locului de munca sau a felului muncii unor salariati, determinata de starea de sanatate a acestora. (3) Medicul de medicina a muncii este membru de drept in comitetul de securitate si sanatate in munca.
scopul este acela de a creste calitatea asistentei medicale de medicina muncii, care este de

fapt si unul din scopurile reformei sanitare. scopul nobil al medicinii muncii si
anume: a evita ca muncitorii sa suporte constrangerea unei munci inumane

18.Cerintele igienice catre amplasarea saloanelor cosmetic .Cerinte catre


amplasarea-Cheltuielile care preced demararea afacerii includ mai multe componente. Este vorba in
primul rand despre costurile legate de asigurarea spatiului de desfasurare a activitatii. Acesta este de regula amplasat la parterul unor cladiri, fie ca spatiu comercial propriu-zis, fie intr-un apartament dintr-un bloc de locuinte. Amplasarea la un etaj superior al unui bloc nu este recomandabila, deoarece reduce cu mult accesibilitatea si implicit numarul de vizitatori.Costurile legate de spatiu variaza de la cateva sute sau mii (pentru inchirierea pe primele 3-6 luni) pana la cateva zeci de mii (in cazul cumpararii spatiului, ceea ce se intampla foarte rar).Urmeaza costurile ocazionate de amenajarea spatiului, mobilier, dotari. Acestea sunt si ele de ordinul catorva mii si pot depasi chiar 10.000 , avand in vedere ca este de preferat sa achizitionati mobilier profesional.

20. cerintele igienice catre amenanjarea incaperilor saloanelor cosmetice.Cerintele minime pentru spatiul in care se va desfasura activitatea salonului de
cosmetic: Spatiul trebuie sa detina incinte separate pentru: acces/inregistrare/asteptare clienti, desfasurare procedurilor, pastrarea echipamentului, instrumentarului si a articolelor curate, dezinfectate si sterile, in dulapuri separate si inchise, in spatii lipsite de praf si umiditate, la care au acces numai persoanele autorizate, depozitarea echipamentelor si materialelor utilizate pentru curatenie. Peretii, podelele si tavanele din fiecare camera trebuie sa fie bine intretinute, netede, lavabile, confectionate din materiale neabsorbante, care sa poata fi usor spalate si curatate, iar culorile acestor suprafete trebuie sa fie deschise; in cazul finisajelor nelavabile, curatarea se face prin aspirare. Incintele trebuie sa fie adecvat luminate cu lumina artificiala si naturala. Incintele trebuie sa fie bine ventilate, pentru a se elimina fumul, praful sau vaporii.

Cabinetul trebuie sa fie dotat cu grup sanitar, intretinut corespunzator din punct de vedere igienicosanitar si bine ventilat.

21.cerintele igienice catre utilajul si aparatajul saloanelor cosmetice..Echipamentele specifice reprezinta un alt capitol distinct al investitiei initiale. Ele
se compun din: posturi de coafura, combine pentru cosmetica, aparate de sterilizat, instrumente pentru manichura si pedichura. Pretul acestora insumeaza de asemenea peste 10.000 pentru un salon de frumusete. 208. Instituiile se doteaz cu mobilierul, utilajul i inventarul necesar, conform destinaiei. Folosirea mobilierului, inventarului i utilajului defectat este interzis. Pentru dezinfecia aerului i suprafeelor n instituii trebuie instalate lmpi cu raze ultraviolete. Metodele de aplicare a lmpilor ultraviolete, regulile de exploatare i securitate a instalaiilor trebuie s corespund cerinelor igienice i instruciunilor n vigoare.

22cerintele igienice catre planificarea incaperilor saloanelor cosmetice..Centrele cosmetologice-cerinte cetre planificarea incaperillor saloanelor
cosmetice. Sala de manipulri pentru efectuarea procedurilor medicale cosmetologice 12m2 Sala de manipulri pentru efectuarea procedurilor cosmetologice de ctre asistente 8 m la un loc de lucru, dar nu mai puin de 12 . Sala de pansamente 18 Solariu:la amplasarea vertical a lmpilor n cabine 2 m la un loc, dar nu mai puin de 12 la amplasarea orizontal a lmpilor n cabine 4 m la un loc,dar nu mai puin de 12 Vestiarul 3m2 . Postul asistentei (operatorului) 6m2

23. Valoarea fiziologica a radiatiei ultraviolete. Radiatia ultravioleta


este o componenta a radiatiei solare care are lungimi de unda cuprinse intre 100 si 400 de nm si este la impartita in trei benzi: UVA (315-400 nm), UVB (280-315 nm) UVC (100-280 nm).La trecerea prin atmosfera solara se pierde prin absorbtie (indeosebi in stratul de ozon) toata radiatia UVC si aproximativ 90 % din UVB, in timp ce UVA este foarte putin afectata de acest proces.
Insa este adevarat ca: - Bronzul pielii deschise la culoare ofera un coeficient de protectie de numai 4; - 80% din UV trec prin straturile subtiri de nori; - Transpiratia si apa pot amplifica gradul de expunere la UV; - Zapada si altitudinea ridicata dubleaza pericolul expunerii la UV; - Exista un efect cumulativ al expunerilor la UV pe timpul zilei; - Eritemul solar (insolatia) e provocat de UV pe care nu le percepem, in timp ce senzatia de caldura provine in special de la lumina vizibila si de la infrarosii, nu de la radiatiile UV.

Predispozitii la insolatie in functie de culoarea parului si a pielii Exista 6 fototipuri de piele, clasificate dupa culoarea parului, a pielii, dupa predispozitia la insolatie, arsuri, precum si dupa gradul de bronzare, dupa 30 de minute de expunere la soare in timpul verii. Fototip I II III IV V VI Culoarea parului Roscat Blond Saten Brun Brun inchis Negru Culoarea pielii Alba Deschisa Deschisa frecventa Inchisa Inchisa Neagra Predispozitia la insolatie Constanta ( ! ! ! ) Constanta ( ! ! ) Frecventa Rara Foarte rara Niciodata Nu Slaba Usoara Puternica Foarte puternica Maxima Gradul de bronzare

Intensitatea fotoprotectiei data de o substanta de acest fel este cuantificata de un coeficient de protectie, care este notat pe fiecare ambalaj cu simbolul SPF (sun protection factor). Cu cat coeficientul SPF are valori mai mari, cu atat fotoprotectia este mai eficienta. In functie de tipul de piele si de conditiile de expunere alegeti factorul de protectie potrivit, astfel: - fototipurile deschise la culoare (I, II si III), in conditii normale de expunere la soare, in primele zile de expunere vor fololosi creme cu SPF de minim 60, iar dupa mai multe zile de expunere pot ajunge la un SPF de 20. In conditii extreme este indicat sa foloseasca SPF minim 60, de preferinta 100; - fototipurile inchise la culoare (IV, V, VI) vor folosi, in conditii normale de expunere la soare, creme cu SPF 20. In conditii extreme, si in aceste cazuri sunt indicate substante cu un SPF de minim 60; - persoanele cu piele intoleranta, fie ca sunt sugari, copii sau adulti, trebuie sa foloseasca creme de fotoprotectie cu SPF minim 50 in primele zile ale unei expuneri normale la soare, la mare sau in conditii climatice extreme, putand apoi trece, dupa mai multe zile de expunere solara, la un indice mai mic, respectiv 25. Ce ingrediente sa cauti pe eticheta lotiunii de plaja: Oxidul de zinc si cel de titan sunt filtre solare minerale ideale pentru orice tip de piele, chiar si pentru cea sensibila. Acestea formeaza o bariera pe piele, care reflecta razele UV. De asemenea, avobenzona este un filtru chimic foarte des folosit. Ultimul descoperit, Mexoryl-ul, te apara eficient atat de radiatiile UVA, ct si de cele UVB, fiind tolerat si de pielea sensibila. Daca pe eticheta scrie ca produsul este rezistent la apa sau transpiratie, vei fi protejat cel puin 40 de minute de razele UV, in apa. Bine aplicata, o lotiune rezistenta la apa poate actiona chiar mai mult de 80 de minute.

Antioxidanti precum extractul de ceai verde, vitaminele A, C sau E ajuta pielea sa se apere de radicalii liberi aparuti din cauza radiatiilor UV. Daca ai tenul gras, cauta formule negrase si noncomedogenice. Este bine sa alegi lotiunile pentru plaja sub forma de spray sau gel. Cum folosesti lotiunea Aplica lotiunea protectoare cu 30 de minute inainte de expunerea la soare, pentru a permite acesteia sa intre bine in piele. Ai grija sa folosesti putin mai multa lotiune decat ar trebui, ca sa fii sigura ca vei beneficia de factorul de protectie care este mentionat pe eticheta. Nu uita sa reaplici lotiunea dupa fiecare iesire din apa. Daca ai suferit arsuri solare . . . 1. Pune comprese reci pe zonele arse, ca sa scapi de usturime. 2. Iaurtul sau feliile de castravete sunt ideale pentru calmarea arsurilor solare. 3. Bea apa, ca sa-ti rehidratezi pielea, si ia o aspirina, pentru a atenua frisoanele. In cazul arsurilor la copii sau la femei insarcinate, se recomanda paracetamolul. 4. Nu mai sta la soare cel putin o zi. NU amesteca soarele cu: Tigarile - Studiile arata ca fumatorii sunt de trei ori mai expusi riscului de a face cancer de piele decat nefumatorii. Anticonceptionalele - Acestea modifica nivelul hormonal, favorizand aparitia problemelor de pigmentare. Situatia este similara si pe perioada sarcinii. Parfumul - La soare, unele parfumuri pot produce arsuri, iritatii sau chiar decolorari ale pielii. Medicamentele - Unele antidepresive si antibiotice pot crea sensibilitati ale pielii la soare. In acest caz, este bine sa consulti doctorul. Alcoolul - Grabeste procesul de deshidratare a pielii, lasand cale libera pentru arsurile solare. In plus, se mai poate sa si adormi pe plaja si sa faci insolatie. Modificari initiate de ultraviolete Modificari patologice temporare, rezultate dintr-o expunere de peste 30 de minute, care constau din foto-dermatoze deosebit de variate cu consecinte diverse si asupra organelor interne. Modificari patologice ireversibile, ce apar ca efect al unor expuneri repetate n timp ndelungat, cum sunt mbatrnirea prematura a pielii, cancere ale pielii. Modificari chimice si fiziologice sunt pigmentarea (bronzarea), ce se efectueaza n doua etape, respectiv pigmentarea imediata si formarea de noi cantitati de melanina si hiperkeratoza sau ingrosarea stratului cornos al epiteliului cutanat.

24.Valoarea igienica a ventilatiei incaperilor saloanelor cosmetice.


Ventilatia incaperilor este o metoda extrem de efectiva la mentinera sanatatii siprofilaxia multor boli.Sconstatat ca aerul incaperilor permanent este poluat cu bioxidde carbon expirat, produse de descompunere

a glandelor sebacee, substante chimicedegajate de polimeri.Pentru mentinerea parametrilor optima ai mediului aerian inincaperi este necesara debitarea aerului curats si inlaturarea celui poluat.In acest scopst utilizate diferite sisteme de ventilatie, la proiectarea carara se tine cont de cantitateapoluanrilor. La ventilatia naturala aerul se misca sub actiunea presiunii gravimetricecare apare datorita diferentei de densitate a aerului rece si a celui cald si sub actiuneapresiunii vintului.

n alte cazuri, n care se aerisete prea mult, se pierde energie termic. Aceste pierderi de cldur se pot ridica la cca. 50% din ntregul pierderilor de cldur dintr-o cldire. Cantitatea de aer proaspat care trebuie adusa n ncapere depinde de o serie de factori: volumul ncaperii, numarul de persoane, tipul de activitate ce se desfasoara in incapere, eventuali factorii nocivi care se afla n aerul ncaperii. Sistemul de ventilatie, oricare ar fi el, trebuie sa corespunda ctorva conditii igienice si anume: - sa nu introduca din exterior aer poluat care sa actioneze nociv asupra persoanelor din incapere; - sa nu modifice brusc proprietatile fizice ale aerului si ndeosebi temperatura acestuia, pentru a nu avea efecte nefavorabile; - sa nu produca zgomot, vibratii sau alte actiuni nocive legate de functionarea instalatiei; - sa functioneze tot timpul anului, indiferent de conditiile exterioare sau interioare.

25.Caracterisica igienica a ventilatiei artificial in saloanele cosmetice. La ventilatia artificiala aerul este miscat cu ajutorul ventilatoarelor.Dupa felul dedebitare
si inlaturare a aerului se delimiteaza ventilatii : de aspiratie, de refulare,refulare-aspiratie.In afara de aceasta mai avem ventilatii generala, locala, mixta si desecuritate. Ventilatia de refulare efolosita in incaperile care trebuie protejate de patrunderea aerului poluat din incaperilealaturate sau a aerului rece din afara(blocul aseptic).Ventilatia de aspiratie e destinata pentru evacuarea aerului din incaperi.Aceastaventilatie se foloseste in cazurile ce necesita preintimpinarea raspindirii substantelornocive dintr-o incapere in cealalta. Sistemele de ventilatie locala de aspiratie sefolosesc pentru preintimpinarea raspindirea in toata incaperea a substantelor nocive cese degaja la efectuarea diferitor operatii(dozare, cintarire). Ventilatia generala est destinata pentru crearea conditiilor optime si admisibile in toata incaperea.De regula efolosita in cazurile daca substantele nocive sunt eliminate direct in aer si locurile demunca sunt amplasate pe intreaga suprafata a incaperii Ventilatia locala de aspiratie este necesara pentru recuperarea si inlaturareasubstantelor nocive emanate la locul de formare a lor, evitind asfel patrunderea lor inintreaga incapere. Ventilatia locala de refulare este cea mai efectivametoda de inlaturare a surplusului de caldura , vapori, gaze, praf. 29.actiunea

nociva a prafului

particole mici solide disperse ce nimeresc in aerul incaperilor de productie in stare suspendata.Praful se formeaza de pe urma maruntirii,macinatului,frecarii,sfredelirii,in procesul poleirii,la explozii.Praful seFormeaza in cantitati consideabile in mine,la fabricile de teracota si faianta,la uzinele de ciment,metalurgice,inTimpul incarcatului,descarcatului si transportarii diferitor materiale si substante,la lucrari agricole. CLASIFICAREA PRAFULUI A)DUPANATURA:1)organic 2)anorganic 3)mixt De obicei n conditiile de productie se formeaza praf mixt.Pentru caracterizarea igienica a prafului se va determina cantitatea lui intro unitate de

aer,gradul e dispersie,forma,duritatea si solubilitatea particolelor.Clasificarea prafului dupa dimensiunile particolelor are o mare importanta din punct de vedere igienic,intrucitactiunea lui nociva este determinata de gradul de patrundere in caile respiratorii.Particolele de praf cu dimensiunilede 0,5-5 mcm patrund in plamini si se retin in alveole.Solubilitatea prafului poate avea o influenta pozitiva daca aceste particole au o actiune excitanta asupra cailor respiratorii(praful de zahar,defaina)sau influenta negativa,daca actiunea lor e determinata de componenta chimica(praful de clorura de var).Actiunea asupra cailor respiratorii depinde de morfologia particolelor de praf,insa actiunea patologica a particolelor care nimeresc in alveole probabil nu depinde de forma lor.B)DUPA MORFOLOGIE DISTINGEM PARTICULE:*de lemn *de par de porc *de samota *de cremene *de cinepa *de arbore conifer *de carbune de pamint*de sticla *de bronz *de la curatirea pieselor turnateI n majoritatea cazurilorpraful industrial cu dimensiunea particulelor de 2 mcm constitue 40-90%, el patrunde liber inAlveole.Unele particule de praf,acumulindu-se I aerul incaperilor,pot exploda la temperatura inalta a focului,scintei,descarcari electrice. AFECTIUNILE PROVOCATE DE PRAF In timpul respiratiei praful patrunde in alveole.Partial se elimina cu aerul inspirat,in timpul tusei,o alta parte ramine in alveaole si provoacatulburari in organism.Particulele de praf patrunse in alveole sint fagocitate de macrofage.InMajoritatea cazurilor locurile unde se acumuleaza fagocitele se fibrotizeaza.tesutul conjunctiv se sclerotizeaza,Formeaza cicatrice.Astfel se dezvolta fibroza pulmonara-Pneumoconioza.INFLUENTA PRAFULUI ASUPRA CAILOR RESPIRATORIIExcitarea indelungata a mucoasei cavitatii nazale cu praf poate provoca aparitia rinitei hipertrofice cronice,u trecerein rinita atrofica.Praful inspirat in cantitati mari afecteaza bronsiile mari si medii.unele tipuri de praf au particularitati alergice si pot cauza bronsite astmatice si astm bronsic.DERMATOZE CAUZATE DE PRAFPraful industrial patrunde in piele,prin deschizaturile glandelor sebacee si a celor sudoripare si poate cauza procese inflamatorii.Obturareaducturilor acestor glande poate duce la eruptii,care,infetindu-se,fac Piodermii.La actiuneaPrafului din compusi ai cromului,arseniului,varului,carbonati,superfosfati pot aparea dermatite ulceroase.LEZIUNI OCULARE PROVOCATE DE PRAFCa rezultat al patrunderii prafului in ochi pot surveni conjunctivite,mai ales daca el contine zgura de carune de piatra,ce are actiune de fotosensibilator.Praful metalic si cel de tutun are o actiune anestezica asupra corneei.La strungariicu o vechime mare de munca uneori se determina o opacifiere a corneei,cauzata de traumatizarea ei cu praf. PROFILAXIA AFECTIUNILOR CAUZATE DE PRAF MASURI TEHNOLOGICE:*ermetizarea proceselor tehnologice*transportul pneumatic*umezirea locului de lucru*substituirea substantelor toxice cu altele mai putin toxice*elaborarea unor cicluri tehnologice inchise*reutilizarea deseurilor deproducereB) MASURI DE SISTEMATIZARE:*zonificarea localitatilor *amenajarea spatiilor verzi*respectarea zonelor de protectie dintre zonele locative si cele de producere:1-1000m,2-500 m,3-300 m,4-100 m,5-50 m.C) MASURI SANITARTEHNICE:*ventilatia locala*deriticarea incaperilor cu aspiratoare,deriticarea umeda*instalarea mijloacelor de epurare a deseurilor-filtre,instalatii de captare a

prafului,filtre electriceD) MASURI LEGISLATIVE:*respactarea concentrariilor maximal admisibile 30.

actiunea nociva a viratiilor

Oscilatiile corpurilor elastice cu frecventa mai mare de 1 Hz se numesc vibratii.Pentru vibratii sunt caracteristice amplitudinea oscilatiilor-inaltimea undei masurate in milimetri sau kilometri,frecventa vibratiilor-numarul lor intro secunda,si acceleratia miscarii masurate in m/s2.Energia oscilatiilor se masoara in Jouli.Distingem vibratii orizontale siverticale.Vibratiile industriale pot fi generale sau locale.Drept vibratie generala poate fi vibratia podelei,a peretilor cladirilor,provocata de utilajul in functiune.Vibratiile locale sint mai raspindite,eleau loc la munca cu uneltele pneumatice(perforatoare,ciocane au dalti,la strungurile de sfredelitsau ascutit).Vibratiile influenteaza asupra diferitor functii fiziologice ale organismului,iar in caz de actiune indelungata si intensaPot cauza afectiuni patologice si boala de vibratie.Boala de vibratie se caracterizeaza prin spasmul vaselor sanguine,in special a celor dinfalangele degetelor.Spasmul se manifesta pintro paloare a degetelor,cianoza sihipotermie evidenta a tegumentelor.Cele mai frecventesimptoame ale bolii sint dereglarile sensibilitatii-de durere,tactile,vibratoare, modificarile articulatiilor si dereglarile vasomotorii.Boala devibratie se intilneste mai des la muncitorii nituitori din constructia avioanelor,la cei ce deservesc masinile de polizat si slefuit,muncesc cuciocane pneumatice.Sub actiunea vibratiilor se pot dezvolta artrite si poliartrite.La femeile ce lucreaza ca tractoriste,conductoare detramvaie si autobuze,vibratia provoaca dereglari ale ciclului menstrual.Vibratia cu frecventa inalta predispune spre hipertonie.Vibratiile provoaca dereglari evidente ale tonusului vaselor. MASURILE DE PROFILAXIE A ACTIUNII NOCIVE Masurile radicale de combatere a zgomotului industrial sint modificarea proceselor tehnologice,a constructiilor de mecanisme,ce genereazazgomot.Principalele surse de zgomot sunt loviturile pieselordin mecanisme una de alta,frictiunea pieselor mobile,miscarea aerlui invirtej.Inlaturarea acestor factori este o masura eficace de combatere a zgomotului.Inlocuirea nituirii pneumatice cu sudarea electrica incazangerii,a pieselor de metal generatoare de zgomot cu cele de masaplastica sau piele diminueaza consierabil zgomotul industrial.O mare importanta are normarea intensitatii zgomotului.Acolo unde nu pot fi luate masuri radicale de combatere a zgomotului saudiminuare pina la limitale admisibile,sunt necesare masuri de planificare corecta a incaperilor, separarea sectiilor zgomotoase de celelinistite.Peretii incaperilor zgomotoase trebuie sa aiba o rezonanta minima,se recomanda de ai face straturi.Zgomotul poate fi inabusit princaptusirea surselor de zgomot cu materiale speciale, spre exemplu pisla,asbest.Pentru diminuarea conducerii osoase a zgomotului sivibratiilor se recomanda ca muncitorii sa stea pe asternuturi din pisla sau cauciuc,iar la urechi sa aiba protectoare de zgomot.Pentru inlaturarea vibratiilor transmise prin dusumele,pereti, se vor face incaperi speciale,separate defundamentul cladirii,suporturile pecare sunt fixate masinile vibratoare,se izoleaza de restul incaperii prin spatii aeriene si materiale elastice. Este necesara elaborarea denoi modele de instrumente,ce reduc amplitudinea si energia oscilatiilor..Pentru inlaturarea

vibratiei banchetelor masinilor sefolosescamortizatoare.Pentru a preveni neurita de vibratie axamenul medical se va face de doua ori pe an si vor fi luate masuri necesare. Exigentele igienice fata de iluminarea incaperilor:4.sa asigure un nivel satisfacator in intreg cimpul de vedere5 . s a a s i g u r e n i v e l o p t i m p e n t r u d i v e r s e a c t i v i t a t i 6 . s a f i e r e l a t i v u n i f o r m a 7.sa potejeze ocii de radiatiile provenit e de la sursa sau reflectare de pe suprafata de lucru8 . s a f i e c u r a d i a t i e a d e c v a t a p e n t r u e v i t a r e a u m b r e l o r 9.lumin de la sursele artificiale sa fie de un spectru apropiat celui naturalIndicii ce caracterizeaza iluminarea:4.componenta spectrala (ca sursa de lumina s a cele reflectate)5 . i n t e n s i t a t e a 6.gradul de nititate (a surseu sau a suprafetei reflectate) 7 . u n i f o r m i t a t e a

31. actiunea nociva a radiatie laser Laserul este folosit in diverse domenii, cum ar fi:tehnica, medicina: dermatologie,in tratarea unor afectiunigrave ale pielii, in lupta impotriva cancerului etc., inbiologie, in tot ceea ce implica cercetare.Oftalmologia afost unul din principalele campuri ale medicinei,si dupamai mult de 25 ani, acesta poate fi folosit de la diagnosticla tratament. Se creaza o mica gaura in iris, care vaelibera presiunea intraoculara, lucru care nu dauneazanici corneeisi nici altor parti ale ochiului.Exista mai multemodalitati de a realiza aceasta gaura,in schimb cu laserulea se inchide mult mai repede. Oftalmologii pot alegediferite lasere pentru a trata diferitele variatati deprobleme ale retinei,chiar si in cazul diabeticilor.Luminaverde laser este folosita pentru a indepartavasele desange anormale de la suprafate retinei, cele de pemembrana coroidala sunt indepartate cu lumina galbenasi rosie datorita abilitatii acestora de a patrunde in tesut.Folosirea laserului in dermatologie are ca exempluindepartarea diferitelor afectiuni ale pielii,de exemplu intratarea cancerului ; indepartarea permanenta a firelor depar etc.Laserul este una dintre cele mei utilizate tehnologiiactuale. Protectia laser Ochelarii de protectie reprezinta mijlocul principalimpotriva accidentelor produse de fasciculeledirecte sau reflectate. Sticla obisnuita protejeaza ochiulnumai impotriva lungimilor de unda maiscurte de cca. 300 nm si mai lungi de cca. 2700 nm.Regiunea spectrala dintre cele 2 limitetrebuie acoperita utilizand filtre optice speciale. Exista olarga varietate de ochelari de protectie,iar ei au inscrise lungimile de unda pentru care se aplicasi densitatile optice corespunzatoareacestor lungimi.Ochelarii folositi in protectia laser sunt caracterizati deurmatorii parametri:lungimea de unda sau domeniul spectral la care pot fifolositi;expunerea radianta accesibila maxima sau iradiantamaxima;expunerea maxima permisa;densitatea optica necesara a ochelarilor la o anumitalungime de unda;cerintele de transmisie a luminii vizibile;expunerea radianta sau iradianta la care are locdistrugerea ochelarilor;necesitatea unor lentile de vedere;
34.

masurile sanitaro-igienece

Chiuveta si masa de lucru se spala si se dezinfecteaza dupa terminarea fiecarei lucrari, cu materiale adecvate de curatare . Oglinda se curata ori de cte ori este neces 222k1020c ar. Scaunul se curata dupa fiecare lucrare in parte. Pardoseala se matura dupa fiecare lucrare. Hrtia de pe tetiera se schimba la fiecare client. Igienizarea instrumentelor Instrumentele se dezinfecteaza dupa executarea fiecarei lucrari, sau periodic, cu solutii specifice. In timpul neefectuarii lucrarilor instrumentele se pastreaza n spatii nchise, n conditii igienice. Igienizarea lenjeriei Lenjeria de protectie se schimba la fiecare client. Lenjeria se sterilizeaza periodic prin metode specifice. In timpul neefectuarii lucrarilor lenjeria se pastreaza n spatii nchise n conditii igienice. Cosmeticianul va cunoaste si va solicita materiale necesare pentru curatenie si dezinfectare ( detergenti, sapun, substante clorosodice , lavete bumbac, mopuri, maturi, bureti, hrtie, etc). Cosmeticianul va cunoaste si aplica metode de sterilizare ( termice, chimice) si va dezinfecta instrumentele dupa executarea fiecarei lucrari. Spatiul de lucru se curata dupa fiecare lucrare. Lenjeria de protectie va fi in permanenta curata si steriliyata (calcata). Lucratorul va avea cunostinte de dermatologie (de recunoastere a dermatozelor, negilor, alunitelor, pediculozelor, etc) Utilizarea echipamentelor cosmetice n salonul de cosmetica Se va face cu atentie verificarea starii tehnice si functionalitatii echipamentului specific cabinetului de cosmetica, nainte de nceperea lucrului. Se vor identifica disfunctionalitatile echipamentelor prin observarea permanenta a parametrilor calitativi. Echipamentele si aparatura din dotare se vor mentinerea in conditii de buna functionare.

Aceasta se realizeaza prin solicitarea interventiei echipelor de interventie Aparatele utilizate in tratamentul cosmetic se vor manevra cu respectarea normelor de protectia muncii specifice. Reglarea parametrilor echipamentului cosmetic se face functie de dorintele clientului si de tipul de procedura ce umeaza a se efectua. In salonul de cosmetica intlnim urmatoarele echipamente in dotare: - aparate speciale de tratament cosmetic (ex.: vapofor, ionoderm, electroderm) - echipament specific (ex.: fotoliu cosmetic, masuta cosmetica) - echipament auxiliar (ex.: storcator fructe, frigider) Normele de igiena trebuie respectate cu strictete, astfel materialele folosite la o clienta (dischete, pansamente, buretei, cearceaf de unica folosinta, halat, bonetica etc.) sa nu fie refolosite , iar ustensilele folosite pentru realizarea proceselor de cosmetica se vor dezinfecta si piesele aparatelor cu care se lucreaza de asemenea cu spirt sau n sterilizator. Tot ceea ce realizeaza cosmeticiana se bazeaza pe cunostinte teoretice si practice, care se refera la anatomia si fiziologia pielii, a muschilor pielosi si chiar pe cunostinte de anatomie a ntregului organism, acestea fiind un tot unitar. Sala de asteptare trebuie sa fie in permanenta curata si dezinfectata, dotata cu cel putin doua fotolii, reviste de specialitate, televizor, apa, racoritoare, cafea pentru ca ambianta placuta sa te ntmpine nca de la nceput. Totodata, existenta unei toalete este indispensabila. Salonul de cosmetica este recomandat sa aiba peste 15 mp si sa cuprinda urmatoarele utilitati: gresie, ghiuveta, sistem de ventilatie, pereti luminosi, doua paturi (unul petru tratament cosmetical, altul pentru epilat), dulapuri suspendate (cu materiale necesare pastrate n deplina igiena), frigider pentru pastrarea cremelor si fructelor, prosoape, cearceafuri, papuci si halate pentru cliente, toate de unica folosinta si un ambient placut datorat aromoterapiei si muzicii ambientale. 35.Msuri

antiepidemice

-msuri speciale de prevenire a rspndirii bolilor infecioase. Includ: lichidarea focarelor epidemice prin neutralizarea sursei de infecie, ntreruperea mecanismului de transmitere a agenilor patogeni i reducerea receptivitii populaiei fa de bolile infecioase. Neutralizarea sursei de infecie prevede, n primul rnd, depistarea bolnavilor contagioi (fapt despre care se anun la staia sanitar-antiepidemic), izolarea lor la domiciliu sau la spital pentru perioada ct ei constituie o surs de infecie pentru cei din jur (pentru izolarea la domiciliu este necesar o camer separat, iar n lipsa acesteia persoanele bolnave vor fi izolate printr-un paravan), dezinfectarea sistematic a ncperilor, separarea obiectelor de care se folosesc bolnavi, supravegherea medical (examen medical, termometrie, analize de laborator) a persoanelor, care au fost n contact cu bolnavii n focarul epidemic pe un termen egal cu perioada maxim de incubaie a bolii date, socotind din momentul ultimului contact. n cazul apari iei pestei, holerei i variolei se iau astfel de msuri de restricie, ca observaia (supravegherea medical a oamenilor sntoi care au fost n focarul bolilor menionate sau vor pleca din el), luarea n carantin.a. Asemenea msuri limiteaz extinderea surselor poteniale de infecie i previn

ieirea lor din focarul epidemic. Pentru a-i scoate la iveal pe purttorii de germeni i recidivele bolii, persoanele care au suferit de unele boli infecioase, trebuie supravegheate prindispensarizare. ntreruperea mecanismului de transmitere a agenilor patogeni din focarul epidemic se nfptuiete, de obicei, prin dezinfectarea ncperii n care s-a aflat bolnavul, a lingeriei, hainelor, veselei i a altor obiecte de care s-a folosit. n cazul bolilor ai cror agen i patogeni se transmit prin intermediul insectelor sau al roztoarelor, se face respectiv deparazitarea i deratizarea. Reducerea receptivitii fa de boli a persoanelor care locuiesc n focarul epidemic se realizeaz prin imunizarea activ ( vaccinarea popula iei) i imunizarea pasiv (administrarea de hemoglobin i seruri persoanelor care au fost n contact cu bolnavii). Msuri sanitar-igienice care se iau cu scopul de a lichida condiiile ce favorizeaz rspndirea bolilor infecioase: suprimarea cauzelor polurii apei de robinet, nchiderea temporar a ntreprinderilor alimentare pentru a nltura defectele de produc ie, examenul medical al muncitorilor, depistarea i izolarea animalelor bolnave .a. 36

indicii ce caracterizeaza lumina naturala

Factorii ce influenteaza iluminarea naturala a incaperilor:4 . c l i m a d e l u m i n a a teritoriului rezultata5 . o r i e n t a r e a g e a m u r i l o r - 6 . o b s t a c o l e l e d i n f a t a g e a m u r i l o r - 7.tipul, forma, dimensiunile, amplasarea geamurilor, modul de intretinere al geamurilor 8.mijloacele de ecranare a geamu rilor, adincimea incaperi, culoarea peretilor si a mobilieruluiMetodele de determinare a iluminatului natural: metode tehnice metode geometriceIndicii (m geom): coeficientul de luminozitate ungiul de incidenta (ungi de petrundere) unghiul de deschidereIndicii (m tehn): coeficientul de iluminare naturale coeficientul de adincime a incaperii coef dee uniformitatea iluminatului gradul de retinere al luminii de catre geamCarcteristicle luminatului natural: poseda actiune termica actiune psihofiziologica act bactericida

37

indicii ce caracterizeaza lumina artificiala

In calitate de surse de iluminare artificiala se folosesc lampile incandescente () si lampile fluorescente.Lampile incandescente sunt surse cu radiati peponderent termica. Energia maxima a acestor lampi se afla in diapazonul

radiatiilor infrarosii.Pentru a evita actiunea orbitoare a firului incandescent, lampile se vor folosi in corpurile de iluminat. Deosebim corpuri de iluminat cu luminadifuza, ce emana lumina reflectat si directa.Lampile fluorescente, in dependenta de componenta luminoforului: cu lumina de zi (LZ) cu lumina alba (LA) cu lumina alba rece (LAR) cu lumina alba calda (LAC)Avantajele lampilor fluorescente: dupa spectrul de radiate lumina se apropie de lumina naturala au o stralucire neinsemnata asigura o lumina difuza, ce nu asigura umbre pronuntate asigura o transmitere mai corecta a culorilor sunt mai econome.Dezavantajele: efectul stroboscopic in lampi fluxul de energie se schimba in conformitate cu oscilatiile curentului alternativ din retea. In cazulefectului stroboscopic are loc denaturarea perceperii vizuale a obiectelor care se misca se rotesc sau isi schimba directia miscarii senzatie de semiintuneric regulatorul de pornire poate sa creeze un sunet monoton Metode de determinare a iluminatului artificial: tehnica de calculIndicii de apreciere a iluminatului artificial: m. tehnice: luxmetria determinarea coeficientului de refllexie al fondului uniformitatea luminii m. de calcul: coeficientul e metoda WattAvanajul iluminarii artificiale fata de cea naturala cu ajutorul iluminarii artificiale se poate obtine o lumina stabila si de intensitate dorita.Aprecierea iluminarii artificiale se executa cu ajutorul luxmetruluiCalculul iluminarii cu lampile incandescente se efectueaza conform coeficientului e si metodei Watt.Calculul conform coeficientului ''e''. Se iau numarul lampilor din incapere si puterea lor in wati. Produsul acestei marimi se imparte la suprafafaincaperii si se determina

puterea specifica a lampilor,W/m2. Pentru aflarea iluminarii se inmulteste puterea specifica a lampilor la coeficientui''e'', care arata citi lucsi dau puterea egala cu 1 W/m2.Calculul dupa metoda ''Watt''. Aceasta metoda permite a calcula intensitatea iluminarii artificiale creata de lampi de difenta putere, conventionallumdu-se lumina ce o dau 10 W la 1 m2.Pentru determinarea iluminarii, initial se calculeaza puterea speccifica a lampilor. Dupa aceasta, se determina iluminarea minima orizontala la puterea specifica de 10 W/m ,tinindu-se cont de puterea lampilor si de tensiune.Valoarea dedusa se inmulteste la puterea specifica reala si se imparte la 10. Pentru calcul se aplica formulaLampile e necesar sa fie amplasate uniform, simetric, suspendate la aceeasi inaltime. In fiecare corp de iluminat vor fi instalate lampi de o putereidentica. Nerespectarea acestor conditii reduce exactitatea calculului 39. Igien personal, igien individuala complex de reguli igienice a cror respectare asigur meninerea i ntrirea sntii omului. Cuprinde regulile de igien general (alternarea corect a muncii intelectuale cu cea fizic, a muncii cu odihna, alimentaia complex, somnul normal . a.), precum i cerinele igienice cu privire la pstrarea n curenie a corpului, albiturilor, mbrcmintei, locuinei . a. Uneori neglijarea igienii personale constituie cauza unor astfel de boli contagioase ca gripa, bolile acute ale cilor respiratorii superioare, dizenteria, tuberculoza . a. Prin urmare, respectarea regulilor de I. p. are o importan att individuala, ct i social. Igiena pielii. Starea igienic a pielii influen eaz nu numai asupra realizrii funciei ei fiziologice, dar i asupra ntregului organism. Dac pielea nu este ngrijit, pe ea se acumuleaz microorganisme (bacterii, ciuperci microscopice), care pot duce la dereglarea funciei i la dezvoltarea unor afeciuni micotice i purulente, de aceea pielea trebuie ntreinut n curenie, splnd-o regulat cu ap cald i cu spun, fcnd baie cel pu in o dat pe sptmn i du n fiecare zi. Dup baie se cer schimbate albiturile. O deosebit atenie trebuie s se acorde igienei minilor. Pe mini se pot acumula microorganisme, ou de helmini, care, nimerind n tractul digestiv, pot provoca boli infec ioase sau infestri, de aceea dup vizitarea toaletei, executarea unei munci i nainte de mas minile trebuie splate bine cu ap i spun. Cele mai multe bacterii (aproximativ 95%) se adun sub unghii, care trebuie tiate scurt i splate bine cu spun. Pe pielea de pe picioare i mai ales n plicele interdiasitale se acumuleaz murdrie i transpiraie, din care cauz sub ac iunea microorganismelor se formeaz substan e volatile cu un miros neplcut. Acestea erodeaz pielea, favoriznd apariia unor boli micotice sau a piodermitei. Totodat se va ine cont de faptul c pielea din regiunile plantare are pe 1 cm 2 n medie cte 366 de glande sudoripare, pe cnd cea de pe spinare numai 57. Din aceast cauz tlpile transpir mai abundent. Ciorapii murdari i ncl mintea strmt sau confecionat din materiale cu o permeabilitate sczut pentru aer, intensific transpira ia pielii; de aceea picioarele trebuie splate nainte de somn cu ap i spun, iar ciorapii schimba i zilnic. Dac transpiraia picioarelor nu poate fi nlturat prin msuri igienice, atunci se aplic un tratament special, indicat de medicul dermatolog. ngrijirea prului prevede splarea lui cu ap cald cu o duritate mic (ap de ploaie) i cu ampon. Igiena casnic prevede meninerea locuin ei, mbrcmintei, nclmintei i a lenjeriei n curenie, crearea unor condiii normale de somn i odihn . a. Pentru a preveni acumularea murdriei n camerele de locuit, hainele de lucru trebuie pstrate ntr-un loc aparte. n cas se recomand a purta ciupici, care snt mai comozi i contribuie la meninerea n curenie a podelelor. Lenjeria de pat se scutur zilnic, iar saltelele, plapumele i pernele se aerisesc i se in la soare. Albiturile se schimb regulat (o dat pe sptmn). O odihn bun se asigur mai nti

printr-un somn linitit timp de 78 ore. Este important ca ora culcrii i ora de teptrii, a gimnasticii de nviorare i a procedurilor de diminea s fie mereu aceeai. Orarului riguros al regimului zilei, care depinde de timpul plecrii la lucru, vrst, particularit ile climei . a., trebuie s-i corespund i regimul alimentar. Igiena personal cuprinde, de asemenea, elemente de clire a organismului, de cultur fizic .a. Igiena zilnica nu trebuie neglijata. - spalarea cu apa si sapun: scade pericolul aparitiei bolilor de piele, elimina transpiratia si mirosurile neplacute - spalarea mainilor inainte de fiecare masa este obligatorie. De asemenea, este obligatorie spalarea mainilor inainte si dupa folosirea toaletei - spalarea dintilor dupa fiecare masa. Nu trebuie uitat periajul dintilor inaintea micului dejun. - spalarea parului este obligatorie, cel putin o data pe saptamana - lenjeria intima trebuie schimbata zilnic - parul trebuie pieptanat in fiecare dimineata Primul ajutor - folositi manusile de protectie (de unica folosinta). - in cazul unei rani usoare, superficiale, curatati si spalati rana cu apa, apoi tamponati folosind comprese sterile. - dupa dezinfectare, bandajati cu o fasa curata. - daca in urma ranirii se produce o sangerare abundenta, apasati cu putere pe rana respectiva si puneti un pansament. Igiena zilnica Aliata perfecta pentru igiena, apa ne permite sa realizam gesturile indispensabile care protejeaza organismul de diverse afectiuni. Un gest simplu dar esential: spalarea mainilor! Spalarea mainilor este necesara: - inainte sa gatiti sau sa mancati - dupa folosirea toaletei - dupa o activitate manuala - dupa ce ati atins sau v-ati jucat cu un animal - cand sunteti bolnav (mai ales dupa ce ati tusit, stranutat sau v-ati sters nasul) - ori de cate ori este nevoie, in functie de activitatile desfasurate. Lipsa igienei si transmiterea microbilor prin intermediul mainilor murdare sunt principalele cauze ale bolilor digestive si ale infectiilor respiratorii, dar si ale afectiunilor cutanate (herpes)