Sunteți pe pagina 1din 18

STATII DE EPURARE PRIN OSMOZA INVERSA

1 Prezentare solutie tehnica


Memoriu tehnic
Levigatul se formeaz n mare parte prin infiltrarea apei n masa de deseuri si prin procesul natural de descompunere a substantelor organice din deseuri, asa numita percolare a deseurilor. Acesta se colecteaz printr-un sistem de drenare si este transmis ctre statia de tratare a levigatului din incinta depozitului. Statia de tratare preia levigatul din sistemul de drenare, apa uzat din grupurile sanitare si apa din sistemul de drenare a apei de suprafat. Realizarea statiei de tratare a levigatului are ca scop protejarea mediului mpotriva contaminrii cu compusii din levigat. Se respect astfel prevederile Directivei Europene privind depozitele de deseuri si ale Directivei Cadru a Uniunii Europene privind apa. Conform acestor acte legislative, numai apa rezultat din tratarea levigatului poate fi evacuat dintr-un depozit ecologic de deseuri, iar apa rezultata in urma tratarii levigatului cu Statia de Tratare va indeplini normele impuse de NTPA-001 pentru deversare in receptori naturali.

Concentrat Permeat Levigat Fig.1 Circulatia fluidului n Modulul CD

Modulele cu plac sau disc sunt de ultim generaie i sunt utilizate n multe aplicaii pentru osmoz Invers i sisteme de nanofiltrare. Intenia principal a producatorului n dezvoltarea Modulului cu Disc Circular (Modul CD) este acea de a obine o vitez constant in ntregul modul cu ajutorul unei pierderi extrem de reduse de presiune. n modulul CD a fost realizat un flux circular lateral de alimentare.

Ideea principal a acestui flux circular a fost aceea de a atinge o stare de flux definit i stabil in fiecare punct al suprafeei membranei, direcionnd fluxul de alimentare printr-o stiv de discuri care au ntre ele perne membranare (Fig. 1) .

Forma CD a modulului (la care s-a ajuns) prezint urmtoarele avantaje : Evitarea ntoarcerilor inverse fixe frecvente de 180 (n cazul modulelor convenionale cu disc, 2 ntoarceri pe nivel plac) Flux definit n ntreaga stiv de membrane Vitez definit fr segmente de accelerare sau ncetinire. Evitarea seciunilor cu vitez redus, Pierderi de presiune la viteze mari diminuate (la toate componentele) !

Realizarea tehnic a acestui tip de flux poate fi obinut prin combinarea discurilor i a membranelor, care a fost patentat de ctre compania MFT (DE19536560; CE Brevet 96931010. 1-1213; SUA Brevet 5, 925, 247).

Fig. 2 Prezentare discuri i modalitate principal de stivuire a tampoanelor membran ntre discuri.

Mediul ce urmeaz a fi separat traverseaz perna membranar pe ambele pri n tietura dintre suprafaa membranei i placa de suport (disc purttor). Devierea lichidului fluxului dintr-un nivel la altul are loc pe o ramp neted cu un unghi de nclinaie de 35. Prin ghidarea lichidului viteza rmne neschimbat. Rampa plcuelor de suport se potrivete astfel nct fluxul este direcionat fr obstacol de la un disc la altul. Substana de impregnare trece de membran n tamponul membran i este condus nspre mijlocul modulului.

Fig. 3 Plac CD i stivuire tampoane membran

Modulele cu disc, prin construcia optimizat ca module CD, combin avantajul tehnicii cu canal deschis cu densitatea ridicat de mpachetare a membranei. Nivelul de energie necesar este foarte sczut din cauza volumului optimizat i a volumului sczut de alimentare. n comparaie cu celelalte module cu disc, modulele CD evit ntoarcerile ascuite de 180, prezint o vitez continu a fluxului, nu i schimb diametrul canalului i, prin urmare, prezint o pierdere extrem de redus a presiunii prin modul. Figurile 5 i 6 compar diferitele tipuri de flux ale diferitelor module cu disc:

Fig. 4 Structura unui disc-tub cu sandwich de membrane

Fig. 5 Flux din diferite tipuri de module cu disc

Fig. 6 Forme flux n diferite tipuri de plcue de disc (purttoare disc)

n timpul cercetrii i dezvoltrii diferitelor modele de module cu disc, Universitatea Tehnic din Kln a msurat urmtoarea distribuie a vitezei n canalul fluxului al discului CD laV=1. 200l/h, V=0, 75m/s.
Tabelul 1 Valori inregistrate la analiza de flux raza viteza de curgere 0, 80m/s inclinatie

cursa interna

33mm

106%

cursa mediana cursa externa

73mm 112mm

0, 79m/s 0, 67m/s

105% 89%

Fig. 7Analiza de flux

Variaia vitezei la fiecare curs circular este redus (ca. +/-10%)

O alt calitate special a fluxului circular o reprezint fluxul secundar dintr-un 4

inel al tubului (Fig. 8).

Fig. 8 Fluxul secundar

Se obine o mai bun transportare a materialului ctre suprafaa membranei, ceea ce duce la o reducere a stratului limit (polarizare concentrat). Existena acestui flux secundar n fluxul modulului CD a fost demonstrat n timpul testrii.

Avantajele modulelor CD

Consum energetic redus Plan modular, operare simpla


Planul modular face ca unitatea sa poata fi redimensionata oricand, la nevoie Consumul de energie este redus datorita volumului scazut de alimentare la viteze foarte mari de alimentare si a pierderii reduse de presiune in modul

Siguranta
Constructia simpla si clar structurata a echipamentelor si utilizarea pieselor standardizate permite un service usor si ofera o disponibilitate ridicata la functionare

Domeniu larg de aplicabilitate


Datorit pierderii reduse de presiune i caracteristicilor excelente ale fluxului, modulul CD poate fi folosit n osmoza invers i n aplicaiile de nanofiltrare

Comportament bun la curatare


Datorit tehnicii cu canal deschis, exist o hidraulic optimizat de curare, astfel nct precipitaiile de pe suprafaa membranei pot fi ndeprtate cu uurin i limpezite cu ajutorul lichidelor de curare

Viata lunga a membranelor


Efortul mecanic redus chiar sub presiune ridicat i forele controlate de forfecare a filtrrii cu flux ncruciat reduc nveliul membranelor fcndu-le rezistente la poluare

Randament ridicat Nu se folosesc chimicale


Tehnica membranei realizeaza intr-o maniera exemplara reducerea chimicalelor din tratarea apei Numai tehnica cu modul disc si filtrarea in flux incrucisat optimizat permit un nivel ridicat al recuperarii permeatului din toate materialele membranei

Schite, diagrame

Fig. 9 Diagrama de flux a statiei de epurare a levigatului prin osmoza inversa

Procedeu adoptat
Atunci cnd deeurile municipale sunt depozitate n gropi conforme, impactul asupra mediului trebuie limitat la minimum. n ideea aceasta, o atenie deosebita este acordata tratrii levigatului, care rezulta in urma percolarii deseurilor. De obicei levigatul are un coninut ridicat de: - substane organice; - compui de azot, cum ar fi NH4-N; - metale grele, acizi halogenai. 7

De mai bine de dou decenii, tehnica pe baz de osmoz invers a jucat un rol important n tratarea levigatului de la depozitele de deeuri ecologice. Prin acest procedeu toi contaminanii din levigat sunt ndeprtai. Ca regul, concentraia poluanilor este redus sub valorile standardelor pentru apa potabil. Folosirea sistemelor pe baz de osmoz invers pentru tratarea levigatului prezint avantaje majore fa de alte tehnologii (operare aproape complet automatizat, evitarea consumului de chimicale, spatiu necesar mult mai mic decat in cazul sistemelor SBR, costuri de operare mai mici, etc.) . In cadrul proceselor de separare, pe langa procesele clasice de separare (distilarea, rectificarea, extractia, schimbul ionic, filtrarea, centrifugarea, sedimentarea), au aparut o serie de alte procese, cunoscute ca procese de membrana. Procesele de membran au cunoscut, incepand cu anii '70, o dezvoltare spectaculoasa, utilizandu-se la nivel industrial in domenii cumar fi: tratarea apelor reziduale, tehnologiile medicale, industria chimic. Evolutia rapida si diversa a acestor tehnologii a fost posibila datorita punerii la punct a tehnicilor experimentale de preparare si caracterizare a membranelor. Un sistem complex format dintr-un solvent in care se gasesc dizolvate specii chimice ionice, molecule si macromolecule, agregate moleculare si particule, poate fi separat in componente prin procese membranare. Datorita gamei largi de utilizari a acestora se evidentiaza cinci importante procese membranare (microfiltrarea, ultrafiltrarea, osmoza inversa, dializa si electrodializa) care acopera intregul domeniu de marimi de particule de separat, egaland in versatilitate sedimentarea in camp centrifugal. Procesele membranare permit si separarea unor specii chimice dizolvate, deci fracionarea unor sisteme omogene, asemanandu-se din acest punct de vedere cu extracia, distilarea sau schimbul ionic. Dupa cum se observa din tabelul 1, microfiltrarea, ultrafiltrarea, nanofiltrarea i osmoza inversa au ca fora motrice diferenta de presiune, acestea numindu-se procese de baromembrana. Procesele de baromembrana ocupa primul loc in gama aplicatiilor industriale. Aceste procese sunt de obicei incadrate in categoria tehnicilor de filtrare inaintata. Astfel, osmoza inversa este similara unei deshidratari prin hiperfiltrare, ultrafiltrarea seamana cu tehnicile de concentrare, purificare si fractionare a macromoleculelor sau dispersiilor coloidale, iar microfiltrarea este consacrat in separarea suspensiilor. Practic fiecare proces membranar se poate constitui intr-o alternativa viabila pentru alte procese de separare. 8

Tabelul 2 Caracteristici ale filtrelor cu membrane

Microfiltrare Tip membrana


Simetrica microporoasa (0, 1-10 mm) Presiune hidrostatica (0, 11bar) Curgere capilara si adsorbtie

Ultrafiltrare
Asimetrica microporoasa (0, 01-0, 1 mm) Presiune hidrostatica (0, 55bar) Curgere capilara

Nanofiltrare
Asimetrica cu strat activ Presiune (10-30-60 bar) Curgere capilara si solubilizaredifuziune

Hiperfiltrare (Osmoza inversa)


Asimetrica cu strat activ

Forta motrice Mecanism de separare

Presiune (20-200 bar) Solubilizare-difuziune

Retinere suspensii Retinere bacterii Retinere virusuri Fractionare amestecuri organice Retinere ioni multivalenti Retinere ioni divalenti Retinere ioni monovalenti Separare saruri din solutii Separare microsolviti din solutii

DA DA NU NU NU NU NU NU NU

DA DA DA NU NU NU NU NU NU

DA DA DA DA DA DA PARTIAL NU NU

DA DA DA DA DA DA DA DA DA

Solutia tehnica exemplificata consta intr-o statie modulara de osmoza inversa in 3 trepte, cu o capacitate totala de 170 mc/zi.

Fig. 10 Statie-container cu module de osmoza inversa

Fig. 11 Interiorul unui container cu instalatia de osmoza inversa

10

Fluxul tehnologic Staia este construita n funcie de cerinele clientului. Datorita construciei modulare volumul tratat poate fi crescut. Daca se cere aceasta staie poate fi dotata cu o a doua treapta de permeat (in cazul n care concentraiile poluanilor levigatului sunt mai mari dect cei pui la dispoziie pentru aceasta oferta) sau cu o treapta suplimentara de concentrat (pentru a creste producia de permeat i pentru a reduce cantitatea de concentrat) . 1: Pre-filtrarea levigatului Prefiltrarea se face cu ajutorul unui filtru nisip multistrat splat n contra-curent urmata de filtrarea cu ajutorul unor filtre cartu. Presiunea necesara pentru a trece prin aceste filtre este asigurata de o pompa centrifugala de presiune. Levigatul sau permeatul pot fi folosite la splarea filtrului cu nisip. Splarea filtrului cu nisip este pornita automat la cderi de presiune, ori ciclic, la un anumit interval de timp (ajustabil), splarea putnd fi pornita i manual. Filtrele cartu (filtre fine) sunt instalate dup filtrul cu nisip i asigura protecia optima a treptei de levigat. Acestea se schimba cnd are loc o cdere de presiune la nivelul lor mai mare de 2 bari. Necesitatea schimbrii lor este specificata i pe panoul de comanda. Ca regula, valoarea pH-ului levigatului trebuie sa fie ajustata intre 6-6,5 pentru a se evita precipitri necontrolate in sistem. 2: Separarea amoniacului Separarea amoniacului se realizeaza prin stripare in modulul aferent. Levigatul este introdus in stripper prin partea superioara, iar prin partea bazala este introdus aer, care extrage amoniacul din levigat. Aerul cu amoniac este evacuat prin partea superioara a turnului de stripare, trece prin baia de acid sulfuric, care retine amoniacul din aer, iar aerul este reutilizat in proces. 3: Treapta de levigat (RO1 sau prima treapta de osmoza inversa) Dup pre-filtrare si separarea amoniacului, levigatul este pompat n linia de distribuie, cu ajutorul unei pompe de presiune. La captul liniei de distribuie (dup blocul de module) este montata o valva de control a presiunii. Blocul de module este conectat n serie cu linia de distribuie. O pompa centrifugala liniara asigura debitul necesar n interiorul modulelor. Concentratul ieit din module este trimis n treapta de concentrat (RO3) pentru reducerea volumului acestuia, iar permeatul este trimis n treapta a doua (RO2) pentru o noua filtrare.. Cantitatea de levigat tratat poate fi adaptata. Daca este necesar, staia poate fi operata discontinuu sau poate fi oprita pentru o perioada de timp.

11

4: Treapta de permeat (RO2 sau a doua treapta de osmoza inversa) O treapta de permeat este ceruta atunci cand calitatea permeatului obinut la treapta de levigat nu ndeplinete condiiile de evacuare. Permeatul de la treapta nti este filtrat nc odat. Permeatul de la prima treapta este alimentat direct n treapta RO2. O pompa de presiune asigura alimentarea modulelor. Procesul se desfasoara similar celui din treapta RO1. 5: Treapta de concentrat (RO3 sau a treia treapta de osmoza inversa) Aceasta treapta are rolul reducerii volumului de concentrat care va fi recirculat pe depozitul de deseuri. Apa rezultata este recirculata in sistemul de epurare. 6: Sistemul de splare a staiei. Substanele organice i anorganice din apa de alimentare sunt depuse in timp pe suprafeele membranelor (descrise ca depuneri i cruste) . Prin curarea circuitului aceste sedimentri sunt splate i ndeprtate. Colmatarea membranelor nu poate fi evitata. Membranele pot fi deteriorate de ageni de oxidare (de exemplu clor liber (Cl2) , ozon (O3) , etc. ) . n ap acestea sunt n mod normal neutralizate de ctre alte substane organice. Agenii de oxidare sunt utilizai uneori pentru sistemele de evi pentru a evita depunerile i pentru eliminarea bacteriilor. Pentru a spla modulele se folosesc dou tipuri de ageni de splare : - Cleaner acid - Pentru inlaturarea sedimentelorsi a depunerilor organice; - Cleaner bazic - Pentru a indeparta depunerile de fier. Spalarea statiei poate fi programata a se efectua periodic la anumite intervale de timp sau poate fi operata manual, in functie de necesitati, daca operatorul constata necesitatea acestei operatii.

12

2 Organizare
Activitatea 1 Instalarea statiei de epurare
Descrierea activitatii
Descarcarea containerului si a materialelor constituente ale statiei de epurare Montarea tuturor modulelor si a celorlalte componente ale statiei de epurare n container Efectuarea racordurilor Bransarea sistemului electric la reteaua de distributie a energiei electrice Punerea in functiune a statiei

Durata activitatii
Montarea statiei va dura maxim 5 zile, iar punerea in functiune se va face la doua saptamani dupa montare de catre o echipa de specialisti ai furnizorului.

Resurse umane si materiale necesare activitatii


In afara de specialistii furnizorului sunt necesari doi mecanici si un electrician. Beneficiarul are responsabilitatea: - sa asigure rezervorul sau bazinul de colectare a levigatului - sa asigure platforma pentru container - sa realizeze mpmntarea containerului - sa asigure suficient levigat pentru punerea n funciune - sa asigure o putere instalata de 200 KW - consumabile pentru punerea n funciune (acid, soda, cleanere, etc. ) - pregtirea traseelor pentru evile de alimentare a staiei - sa asigure tensiunea electrica de alimentare a staiei - sa realizeze mpmntarea staiei

13

3 Graficul fizic de executie


Toate elementele statiei de epurare a levigatului sunt livrate ca atare, nefiind necesare decat lucrari de asamblare, conectare si bransare. Aceste lucrari vor dura maxim 5 zile, dupa cum urmeaza:
ziua 1 ziua 2 ziua 3 ziua 4 ziua 5

Operatia Descarcarea containerului Descarcarea celorlalte componente Efectuarea instructajului echipei locale Amplasarea containerului si fixarea acestuia Impamantarea containerului Montarea sasiurilor Montarea modulelor si a pompelor Montarea filtrelor si a altor subansamble Efectuarea racordurilor Instalarea dozatoarelor de cleanere, acid si soda Conectarea senzorilor si a sondelor la sistemul central de colectare, prelucrare si stocare a datelor Efectuarea legaturilor electrice de alimentare a subsistemelor Racordarea la reteaua de apa Racordarea la reteaua de energie electrica

Nota: 5 zile reprezinta perioada maxima de executie, dar nu obligatorie. Lucrarile pot sa dureze mai putin, in functie de ritmul de munca si de bunul mers al activitatilor.

14

4 Strategia de operare a statiei de epurare


Pentru exploatarea statiei de epurare este nevoie de un singur operator pe schimb , acesta necesitand cunostinte mecanice si electrice (electromecanic) . Operatorii trebuie sa fie instruiti in ceea ce priveste operarea statiei de catre specialistii MFT. Prezenta permanenta a operatorului in perimetrul statiei de epurare nu este absolut necesara, aceasta putand fi actionata si de la distanta. De asemenea, statia poate transmite operatorului erorile care apar astfel incat acesta sa fie instiintat instant de orice functionare defectuoasa. In caz de probleme majore, statia se opreste automat. Monitorizarea Instalaiile de monitorizare vor fi montate n container dotat cu sisteme de monitorizare SCADA. Supervisory Control And Data Acquisition , adic Monitorizare, Control i Achiziii de Date, reprezint o ramur a automatizarii aflat ntr-o continu i rapid dezvoltare. Cu ajutorul acestei tehnologii se pot economisi bani, timp i for de munc. SCADA este, deci, un sistem de colectare i analiz de date n timp real i este folosit pentru monitorizarea i controlul centralelor sau echipamentelor industriale. Acest sistem se caracterizeaz prin adunare de informaii (de exemplu, detecie de scurgere la o conduct) , transmiterea lor napoi la serverul central, generarea de alerte referitoare la problemele aprute, executarea procedurilor de analiz i control necesare situaiei respective (de exemplu, determinarea nivelului critic a problemei identificate), precum i afiarea informaiilor ntr-o form organizat. Odat ce s-a implementat un sistem SCADA, operaiile pot fi monitorizate i controlate, iar sistemul produce informaii de maximizare a profitului. Deoarece SCADA este centrul declanrii, transmiterii i a distribuiei de operaii, toi cei care folosesc informaiile sistemului pot beneficia de o vedere de ansamblu a amplasamentului, instalarea i funcionarea sistemului. Sistemele de monitorizare si control al datelor ntr-un sistem SCADA sunt realizate de sisteme informatice dedicate. O astfel de aplicaie prezint grafic valorile mrimilor achiziionate n timp real, iar modificrile sunt reflectate automat i n interfaa grafic. Controlul const n posibilitatea de a da comezi ctre sistem din interfaa grafic. Sistemul automatizat isi propune sa gestioneze din punct de vedere cantitativ si calitativ toate procesele din cadrul statiei de epurare. Acesta permite o utilizare in modul automat si/sau in modul manual, in functie de necesitatile utilizatorului. Sistemul de automatizare modularizat este compus din modulul de management al procesului si modulele de forta necesare actionarii diverselor utilaje. 15

Unitatea centrala de procesare a datelor reprezinta instrumentul cu ajutorul caruia datele de la senzori si traductoare sunt preluate, prelucrate si transmise mai departe catre utilizatorul final prin modulul comunicatii. Solutia propusa dispune de 30 de intrari analogice, gama 0-20 mA si/sau 0-5V, 30 de intrari digitale si 60 de iesiri digitale, toate in tranzistor sau releu, in functie de solicitarile beneficiarului. Numarul intrarilor/iesirilor poate varia de asemenea in functie de solicitarile beneficiarului. Aplicatia software pentru managementul statiilor de epurare reprezinta interfata dintre utilizatorul final si procesul tehnologic. Aceasta este tip web enabled, ruleaza prin intranet si prin internet, putand fi utilizata din orice locatie cu acces la internet. Toate informatiile din proces, scenari de lucru, feedback, stari de avarii sunt inregistrate automat in baza de date oferind utilizatorului o imagine clara, corecta si in timp real a intregii statii de epurare. Documentatia completa a automatului programabil contine arhitectura lui, principiile de functionare precum si datele tehnice folosite. Aceasta va fi livrata pe suport de hartie si pe suport media, impreuna cu cele mentionate mai sus. Spalarea statiei Spalarea statiei poate fi programata a fi efectuata periodic sau, in caz de nevoie, aceasta poate fi facuta si manual. Pentru a spla modulele se folosesc dou tipuri de ageni de splare : - Cleaner A- Pentru inlaturarea sedimentelor si a depunerilor organice; - Cleaner B- Pentru a indeparta depunerile de fier.

16

5 Coordonarea operarii si monitorizarea Statiei de tratare a levigatului in perioada de notificare a defectelor


Operarea statiei pe perioada de garantie se va face numai de catre personal calificat si care a parcurs toate etapele de instruire, promovand examenul final. Din statistici, 98% din defectele care pot aparea pot fi remediate rapid de personalul de intretinere si exploatare. Defectele care presupun o interventie din partea furnizorului vor fi anuntate in cel mai scurt timp la una din adresele sau telefoanele de contact oferite in timpul instructajelor. In cazul in care defectul intervenit impiedica desfasurarea proceselor de epurare, statia va vi oprita pana la remedierea acestuia. In acest interval levigatul se acumuleaza in bazinul tampon.

17

6 Programul de pregatire a personalului de operare, de mentenanta si administrare a Statiei de epurare a levigatului


Programul de pregatire a personalului de exploatare, mentenanta si administrare a statiei de epurare va fi sustinut de specialisti ai furnizorului si va cuprinde urmatoarele aspecte: Descrierea sistemului Explicarea configuratiei Detalii legate de diagrama P&I Lucrul cu module CD montare, demontare, schimbare membrane Calibrarea pH-ului si a altor parametri Lucrul cu pompe, schimbare elemente de uzura

Instructajul va cuprindeoperareai ntreinereasistemuluin urmtoarele aspecte: chimic, pneumatic, mecanic, subsistemeleelectricei electronicei funciile lor; proceduri ale sistemului de operare; caracteristicile sistemului de operare; limitriale sistemului; crearea i modificarea parametrilor prin intermediul sistemului de control central; cerinele de siguran; sistemul de control, lubrifiere, reglare si reparare; rezolvarea problemelor; siguran n ntreinere.

Toate materialele necesare, documente, personal de instruire calificat, echipamente de instruire i similar vor fi furnizate de ctre antreprenor i sunt incluse n preul contractului.

18

S-ar putea să vă placă și